Sunteți pe pagina 1din 9

lichidNrc

t17

loterie publicitarl

cumDArAtorul

va achita

numai

eventualul pre{ rezidual rimas.


Publicitatea ofertei de 1., obligalia Drecontractuale de informare, obli-

ambalare sau produs finit, fabricatlt tn condi;ii identice printr-un proccfi

cantoneze

l.p. intre doud limite

galia de consiliere, drePtul

de

o serie de Procese de Prtr duc{ie, astfel incat sA poati fi con' siderata omogena [art. 2 lit. 0 dir
sau
Legea nr. 178/2000 Privind Produsele cosmetice, modificati]; numdrul l.f. reprezintd o combinalie dis' tinctiva de numere qi/sau de literc.

precise: (a) pe de o parte, acestea crau permise, in varianta initiala a

in contrapartidd nici o cheltuialS directi sau indirecti,


este impusd

;rrt.48 din O.G. nr.99/2000 privind comercializarea produselor qi scrviciilor de pia1d, ,,numai in con(litiile in care participanlilor nu le oste impusi in contrapartidi nicio cheltuiald"; (b) pe de altA parte, .,participarea la acest gen de loterii rru va fi condilionati de bonul de comandd sau de orice altd dovadd privind achizilionarea produsului sau serviciului care face obiectul operaliunii publicitare respective"

suplimentard achizilionirii produsului/serviciului". ln dreptul contemporan al consumului, l.p. pot fi

retractare a consimtamdntului consumatorului. formalismul informa-

organizate

de comercianji hri

aplicabil contractului de 1., modificarea ratei dobdnzii Posterior incheierii l. reprezinte aspecte juridice reglate de disPoziliile O.U.G. nr.50/2010 Privind contractele de credit Pntru consumatori, dispozilii aplicabile al6t creditelor pentru consum, cat 9i

tiv

care

un

nr.

l.f

mod specific identifictr [art. 2 lit. g) din Legeu 178/2000 privind Produselc

in

nicio restrictie, acegtia putind solicita consumatorilor - in vederea participirii la tragerea la so4i achizitionarea unui numdr nelimitat de produse promovate, fiind

interzisi doar impunerea

de

cosmetice, modificatd]

creditelor imobiliare 0i contractelor de l. incheiate cu consumatorii. V.


det. credit (contract de).

lot de produse, ansamblu de unit6ti de vanzare dintr-un Produs'

Drelucrat sau ambalat in condilii practic identice (pct. 23 din Anexa


C.cons.).

lichidare,
dare.

v. vinzare de lichi

loterie publicitarS, contract

(art. 49 din aceeaqi Ordonanti, abrogat prin Legea nr. 65012002); (c) in fine, art.54 din cuprinsul mintitei ordonanle (menlinut in
Legez nr. 65O12002) VecizeazA cd ,,Nu sunt asimilate loteriei publicitare qi deci nu sunt sup$e interdictiei prevezute la art.49 concursurile in cadrul cirora premiile

dc

,,cheltuieli suplimentare achizifioprodusului". Pe palierul conlinulului actului juridic, l.p. se prezintd ca fiind activitate comerciald orientatd cilrre accelerarea imediatd a ttdnzdrilor (i) qi cetre captarea ori fidelizarea clientelei (ii). Chiar daci li s-ar aplica

nlrii

pariu care antreneazd speranla unul

livrare, v. obligafie de Predare


conformii.

livrare llri comandi, v. vlnzare fiiri comandi.


localiunc-vinzare, tehnici de fi nanlardcontract comPlex Polrivit

caqtig datorat in intregime sau par{ial intervenfiei hazardului (a elementului alea) Printr'o Pro'
cedurl de tragere la sorJi, organizat de cdtre un profesionist al comer{ului/serviciilor, in scopul promovirii propriilor produse sau servicii. Obiectul pariului este repre'

titulatura

sunt cettigate nu datoritd hazartlului, ci abilitdfii, cunogtinfelor Si


perspicacite{ii participanfilor, c69tigdtorul fiind desemnat in functie de valoarea prestaliei sale". Prin l-egea nr. 65012002, legiuitorul rom6n a ales sd modifice substantial conditiile de liceitate in materia 1.p., renunlAnd la restricliile in rnaterie. Astfbl, art. 48 din O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor 9i serviciilor de

tora nu li se vor aplica textele art. 1636-1638 C.civ. relative la excep{ia de joc (caracterul natural al obligaliei de plati nescute dintrun joc nesportiv sau pariu), comer-

de ,,pariuri atipice" (intrucdt combini cauza ludici a pariului cu scopul publicitar), aces-

cdruia vinzdtorul unui bun PIstreazA proprietatea bunului in patrtmoniul sdu pdni la plata integrall a

pretului {pact resemati dtmini) bunul fiind pus imediat la disPozi{ia cumparitorului. cu titlu de
localiunc, o partc din chiria platitA

de faptul extragerii Propriului nume (al fiecdrui jucitor


zentat

cianfilor nefiindu-le permis un comportament dolosiv in raport cu


consumatorii;,,excepfia de joC' are func{ii protectoare pentru patrimoniul particularilor intempestivi, ceea ce exclude intrebuin(area sa dc catre o societate comerciald care elaboreazi o strategie publictafti pe suportul unei loterii cu premii. L.p. sunt, in general, in!lese in literatura consumerist5 ca av6nd natura iuridic6 a vnor con-

participant). Pericolul supunerii consumatorilor la un abuz, ca 9i necesitatea protejirii consumatorilor contra l.p. agresive (cu elect dc accelerare a cumparaturilor compulsive. peste trebuintele normalc ale consumatorului) au deter-

periodic de cAlre cumparatorul locatar fiind dedusd din valoarea


pre{ului.

in materie primi, material

lot de fabricalie, cantitate definiti


de

minat ini!ial legiuitorul romin.


similar altor legiuitori europeni.
sd

a primit ulterior urmitoarea formulare: --Loteriile


pia16, modificati

publicitare sunt admise in condiliile in care participanfilor nu le

k,acrie

pulrlicitrri

tl

lotcrie publicitarl

tracle de pariu, incheiate inlle


fiecare participant $i profesionistul organizator, evenimentul cu privire la veritatea ciruia se pariazd fiind faptul cd numele extras prin tra-

gere la so4i va fi chiar numele jucitorului. Similar loteriei olasice,


ficcare participant la 1.p., cu excep-

Cazul l.p. fondate pe un or'xrl in$elAbr (alegatii false) cu prrvrru la un ca$tig inexistent a pull'i instantclor de judecatii sA adlltl cererca reclamanfilor in execulxlr,r

', rrrrnierd intentionat rbuvoitoare 'l, rartre comerciantul organizator, ,l, rr-i fi fost speculatA buna-cre'lrrr1ir, de a fi fost mintit in scopuri
I'rrl,licitare. Fiind vorba despre un
1,r,

nroraL al cdrui cuantum este sta-

bilit de catre instanfi in


pi este, cel mai

mod

suveran

adesea,

siliti a plAiii

prcmiului, fokrrrl

du-se de trei criterii:

(l)

vorrlr

unilaterald de platii a societitii pftnk,

fia organizatorului, pNiazA pc propriul _numc ca fiind cel c4tigdtor. Intr tiecare jucitor 9i
organizator se incheie un contract

distinct de pariu, de fiecare dati


organizatorul pariind cd nu numele acelui jucitor va fi ales de hazard, ci un altul; dacd extragerea unui anumil nume ar fi certi, loteria ar

rezulta din promisiuni prut,ttt. (2) aJisate in mod vizibil (ostan sibil); (3) asumatc de o mani(.rA deliberqtd (in mod manifest). lrr asemenca ipoteze, instanfele lilrr

,,rtfo instanli,
r,

rrrir este stabilitd

;rrdiciu moral,'intinderea acesin mod liber de


daunele-interesc

fixat sub valoarea cattigului anun{at de mesajul publicitar, din raliuni de echitate (a); un fundament
conlracluul

in mod sistem{tl( existenta unui aqa-zis,,prejudicur


cezc au rcfinut de a fi fost deceplionat", tradus irr in$el3jea a;teptdrilor legitime al|n

ortlate victimei 'ingelitoriei neatrrrqincl in principiu suma inilial Irrntati ca prcmiu, alocarea unor ,[spigubiri egale cu c6Etigul prorrr is dc comerciantul organizator lrrrrtl vlzutd ca o solu{ie excesivi.

consideri

- it]' mdsura in care se ci oferta de plali a

premiului fbrmulati de comerciant s-a intalnit cu acceptarea cmisd de consumator, ddnd naptere unui contract - ar transfonna ,,prejudiciul decepliei" inll-ur prej udiciu

flr ccca ce privc$tc criteriile

de

fi lipsitA de sens. Spre deosebirc de pariurile Si jocurile clasicc lir6


organizator

competitori datoreazi ccluilalt miza pusA in joc, in cazul in care va fi infi6nt - in ipotza pariurilor organizate, ,,miza de cdgtigarc"
este datorati numai de organizator,

unde Jiecare dintre

consumatorului, trezite de co finutul precis gi ferm al mesajulur publicitar primit prin poglr" e-mull ori SMS (de exemplu, Curtea dc

,rprccicre a existcn{ci prejudiciului ,lrsoutat, instantele de judecatd au rrscilat intre aprecierea in abslraclo tir). plecdnd de la etalonul repre-

patriuonial, generat de neexe-. cutarea culpabill a unei obligalii contractuale de platd, ceea ce ar
implica cu necesitate condamnarea

societifii organizatoare

la

plata

/clrtat de consumatorul

mediu,

Apel Toulouse, decizia din

ll

martie 1997; Curtea de Apel Nimcs,

,lispundnd de o inteligen(d gi un rpirit de observafie ,,normale", iar


rrrr de unele ieqite din comun gi ;rprecierea in concrelo (b), fondati

integrald a sumei promise, intrucet ultima este deja datoratd printr-un contract, nerdmanand la aprecierea

judecAtorului stabilirea intinderii


sale (b). Numeroase instante francez au a$ezat sancuonara comportamentului ingeldtor al comer-

decizia din 4 februarie 1999; Tribunalul comercial Nanterrc,


1999; Curtea de Apel Paris, decizia

aceluia dintrc participanli care a c6qtigat pariul. De pe pozilia fie-

decizia din 4 iunie 1999; Curtea dc Apel Caen, decizia din 27 aprilic

cirui consumator participant, datoria dejoc a acestuia sto litnitatd la


achizilionate pentru participarca la loteria publicitari (,,miza de participare"); dacd pariorul consumator ca$tige, paguba
ca efbct al dobdndirii premiului pus in joc; dacd pierde, singura sa datorie de joc (deja achitati) este rcprezentata de pre{ul produselor a ciror cumpdrare i-a pennis accesul la l.p.

pc investigarea capacitetii intelectuale qi a facultatilor concrete ale victimei; nu lipsegte din peisajul

pre{ul produselor

din l8 iunie 1999). Natura juridicl


a unui atare prcjudiciu nu este, in
generaf, una patriuoniald, cnnsumatorul neputand invoca (in principiu) vreo pierdere materiald intervenitd ca urmare a increderii (tr6date) con(inutul scrisorii publicitare, ci una morald: de cele

juridic astfel conturat nici


rlc mijloc", consideratd a

fi

,,calea cea mai

ciantului pe lercntll rdspunderii civile delicluale (l), {drd a se preocupa prea mult de obiectul
delictului comis (Curtea de Casalie fiancezi. camera a II-a civild, decizia din 3 martie 1988, decizia din 7 iunie 1990, decizia din 28 iunie 1995, decizia din l8 decembrie

corect5: melanjul intre evaluarea dbstructd a posibilitdlii consuma-

sa temporari est aplatizatii

a fi fost prejudiciat rnoral $i aptitudinilc intelectuale $i


torului de

in

mai multe ori, ,,prejudiciul decep (iei suferile" esle un prejudiciu moral, general de sentimentul de a fi fost in$elat, de a fi fost tratat de

psihofogice efective ale victime| Strict tehnic, evaluurea intinderii .,prejudiciului de a fi fost deceplionat" depinde in chip covirgitor dc Jundamentul cererii dc reparalie: un fundamcnt delictual ne
aduce

1996, decizia din I I februarie 1998; Curtea de Apel Bordeaux, decizia din 7 septembrie 1995; Curtea de Apel Paris, decizia din 27 octombrie 1995). Alte instante de judecata au idntificat in textul
scrisorilor inseldtoare anun(6nd un

in

prezenla unui prejudiciu

/l
loaeric publicitartr

t,t, unui

caStig inexistent sursa

lism (de bunA cunoa$terc ,'


detaliilor profesici practicatc) crl, dublati, prin urmare, de prezunlrt de culpd a comcrciantului, rcv, nindu-i ultimului nrisiunea de rt:,, dezvinovd{i in privin{a producer rr prejudiciului, in misura in carc ,'

qngajqment unilateral de voinld (2), societatea comerciali cmitentd asumindu-gi practic o promisiune publicd de recompensd, carc trebuie onorati, la nevoie, cu concursul fb4ei statale de constrengerc (Curtca de Apel Toulouse, decizia din 14 I'ebruaris 1996; Curtea de

M
nr:rrcaj dc conformitate, simbol
,:rlc se aplici de producdtor sau de
|( prezentantul

unui produs

ii

sunt aplicabile mai

multe reglcmentiri tehnice care


prevdd aplicarea marcajului de c., acesta din urmi atsti c. produsului cu toate prevederile aplica-

autorizat al acestuia,

atare prob6

ii

rcugegte. Astlt'l

rrraintc

de introduccra pe pia{i

rAspunderea profcsioniqtilor pcnlrrr

Casalie francezi, camera I civill, decizia din 28 martie 1995; Tribunalul comercial Nanterrc, decizia din 4 iunie 1999). in alte cazuri, dispensa de probi a culpei (pe carc obligaliile contractuale de rezultat

strategiile publicitare ingeldtorrr, este, 'in principiu, o rdspundLr,

olbrd) poatc

Ii

obtinutA pentru

consumatorul rcclamant prin apelul la prezumlia de reu-credinld care apasi pe umerii profesionistului parat ori de catc ori i se

delictuald, fondatd pc morull extrucontractuald, pe dclicatc{cl. transparcnta ii curtoazia care lr( buie sd domneascd intrc conro cian{i qi consumatori. in prezoll prezumfiei pretoriene de culpil l
comerciantului, consumatorul rrl mai este conflruntat cu proba dili

rrilicalia conformitAtii produsului , u toate ccrintele aplicabile, previ/utc in rcglementirile tehnice: ( li - marcaj european de conlirnnitate; CS - marcaj na{ional de ronformitate [art. 4 lit. q) din
l.cgea nr. 608/2001 privind evalua-

,r/sau de utilizare, pe un produs, pe ,rrrrbalajul acestuia pi/sau pe docurrentele insolitoare ti care are sem-

bile din reglementirile incidente.


Marcajul CE este urmat, dacd este cazul, de numErul de identificare a

lca conformitdlii produselor, repu-

cili a

imputd prejudicierea consumatorului. Superioritatca poziliei profesionistului

relcvante cu privire la obiectul ofertei - se rnanifestd, principial, ca,,superioritate infonnalionali": sofisticarea crescindd a produselor, eficacitatea tehnicilor persu-

care cunoaqte detaliilc

pdrdtulur. rdspunderca delictuali fiind la lcl de facil de antrenat precum respul derea contractuald clasicd penlnt neexecutarea obliga(iilor de rezul

relei-credin,te

blicatil. Potrivit art.20 alin. (l) (lin Legea nr. 608/2001 privind
cvaluarea conformititii produselor,

organismului notilicat care a evaluat c. produsului potrivit pre vederilor reglementirilor tehnice aplicabile acestuia (art. 2l din lege). Conform art. 22 din Legea nr. 608/200t privind evaluarea conformitdtii produselor, republicatl, este interzisd aplicarea de marcaje care pot fi confundate cu
marcajele de c. prevAzute de lege.

lcpublicati, marcajul CE

se

aplici

tat. Nefiind vorba despre neexc cutarea unei obligalii contractuak' de plati a premiului - intre comcr

conform reglemcntirilor tehnice ,rplicabile produsului, in mod vizibil, ugor lizibil 9i de ncaters, direct pc produs, pe instructiunile ce
inso{esc produsul sau pe o placd de rnarcaj ata9ati produsului, astfel incat sA nu poati ti deta$attr. in situalia in care acest lucru nu este posibil sau in cazul in care nu cxistA carin{e in acest sens, nand cont de natura produsului, marcajul CE se aplici pe ambalaj, daci

mandat pentru a juca/paria.


varietate a contractului de mandat prin care o persoani, in calitate de mandant, imputrniceste o alte persoani, in calitate de mandatar si incheie actele juridice necesare participirii in numele $i pe seama mandantului la o competifie (in

ciant qi consumator neincheindu-sc

asivc (tcnden{ioase) de vAnzarc, ignorati ori subcstimati dc consumator, descriu un teritoriu al ,,pro-

fanului confruntat cu un cunoscitoi'. Prezu (ia de profesiona-

vreun contract - prejudiciul irr cauzi este nu unul patrimonial, cr tunul moral, a cdrui intindere est(' stabilite in mod suveran dc cdtn:
instanta dejudcati.

cste cazul, qi pe documentele ce


insolesc produsul, daci reglemen-

tarea tehnicd prevede astfel


documente. Conform alin.

de

(2)

al

articolului citat, in situafia'in care

scrvicii dc agremcnt, in cazul jocurilor/pariurilor cu organizator

$i de a-i remite sumele de bani ob(inute, in ipoteza c4tig6rii competifiei. Contractele pe care mandatarul la va incheia cu te4ii, in numele mandantului, vor fi, dupi caz, contracte dc joc sau de pariu, respectiv contracte de antreprizi (de prestare de
principiu, nesponivi)

venzrre cu obiect daerlrrtiY

518

519

vinzrrc
99D000

cu

priml
ultede

elbcte contractuale); (c) alte costuri, in afara pretului de achizitie pe care' Pentru achizifii de bunuri $i servicii, consumatorul este obligat se il pliteascd, indiferent dacd tranzactia este efectuata in numerar
sau Pe credit.

izati asupra executdrii obligatiilor altemative, teoria fornrtrrii prof

art. l8 din O.C. nr.

gresive a contractelor ilvedereazi rolul decisiv pe carc vointa debitorului il joac5, in atare situafii, in delinitivarea dctermindrii o b iec tului conld actvlui.

(c), vinzdrile promofionale


(d), v.c.p.r. a produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, dupi ce eve-

dare (b), v6nzdrile directe prin magazine sau depozite de fabrici

privind comercializarea produselor gi serviciilor de pia1i, modificati, vdnzirile de lichidare (a), de sol-

de

pia1.d,

cu modificdrile

rioare). In dreptul romdn al con-

sumului, primele sub forma

produse sau servicii acordate con-

sumatorilor sunt licite numai in

vandre cu obiect

alternetiv,

contract de vanzare-cumpirare al carui obiect plasat, de reguE, in

venzare ctr pre{ redus, contract de vSnzare-cumpdrare incheiat cu


consimlirea unui prcl diminuat de cdtre comerciant; diminuarea preplui, din ra[iuni concurcnfiale, nu poate fi practicaE sub costurile de

practici, sub alegerea cumpdrdtorului - se formeazd progresiv, in baza unei oferte (ori a unei accePtdri) confinand o rezervd obiecl|lal6, rezrwi conform cireia
lucrului vandut dintre mai multe asemcnea bunuri apardeterm inarea

linind vinzitorului are loc prin

alegerea cumpdritorului (de exemplu, unul dintre cele 4 automobile propuse spre venzare de citre v6nzitor; una dintre cele 3 piese vestimentare apa4inand vanzato-

achizilie, practicilc dc dunping fiind interzise: ..Est irtezis oricArui comerciant sI olcre sau sA vdndf, produse in picrdere, cu cxccplia situatiilor prcvizute la art. l8 lit. (a)-(c) $i (o)-(i), precum qi in cazul produsclor aflate in pachete de servicii. Prin venzare in pierdere, in sensul prczcntei ordonanle, se intelege orico venznre la un pre{ egal sau infcrior costului de

nimentul a trecut ti este evident ca produsele respective nu mai pot fi vdndute condilii comerciale normale (e). vdnzarea produselor care intr-o perioadi de 3 luni de la

in care ,,sunt identice sortimental cu produsele/serviciile cumperate" (art. 56 din textul modificat in 2002 at O.C. nr.99/2000). Potrivit art. 57 din
mdsura Ordonanfa Guvemului nr. 99D000 privind comercializarea produselor gi serviciilor de pia1E, modificatd, nu sunt considerate prime (put6nd

in

aprovizionare nu au fost vdndutc

(f),

vdnzarea acceleratd

orodu-

selor susceptibile de o deteiiorare


rapide $i a cAror conservare nu mai poate fi asigurali pdni la expirarea

termenului de valabilitate (g), vanzarea unui produs Ia un pref aliniat

(b) produsele sau serviciile indispensabile utilizirii normale a produsului sau serviciului cumpdrat; (c) produsele sau serviciile a

niciun fel de restriclii legale): .(a) ambalajele produselor,

fi

atribuite consumalorilor

lErd

la cel legal practicat de ceilalf

rului, pentru preful stipulat in ssnract). Obligaliile altemative astfel generate se inftti$eazi sub
forna unei pluralititi de obiecte irl obligdtione, dar nu gi in solulionei posterior alegerii debitorului, doar

achizifie, astfel cum acesta


deflrnit

este

comercianli din aceeati zoni comerciald, pentru acelagi produs, deter-

ciror valoare este de pdn6 la l0% din prelurile de v6nzare/tarifele


produselor/serviciilor achizilionate
de citre consumatori; (d) articolele

in reglementtrrilc legale in vigoare." (art. 19 din O.G.

minat de mediul concurenlial (h),


vdnzarea produselor

cu

caracte-

ff.

992000 privind comerciali-

ristici identice, ale ciror prefuri de


aprovizionare s-au diminuat (i).

uM din mai multele prestafii

daorate

va deveni executorie.

zarea produselor qi scrviciilor de pia,t5, modificatn). Dc asmenea, porivit art. 5 din Legea n.32112009

vinzare

cu

primtr,

vfuunte, in intcriorul cdrora obiectul nu este pe deplin fixat; alegerea debitorului completeazi fo r mare a o biect ului conft actelor creatoare de

- in prima etapd a na erii lor - contracts sede


V.c.o.a. sunt

privind comercializarca produselor

in

alimentare, este interzise vanzarea

pierdere, practicau

in

alte

situafii decdt cele reglcntntate de dispoziliile O.G. nr. 99/2000 pri vind comercializarea produselor qi

obligafii alternative. Spre deosebire de explicalia clasicd, foca-

serviciilor de pia(a, modificatd. Reprezinti v.c.p.r. licit, potrivit

comerciald prin care' la v nzarea sau oferta de vdnzare de produse/servicii, se oferi consumatorului, cu titlu gratuit, imediat sau la un anumit termen, prime sub forma unor produse/servici i" (definilie legald continutA de art. 55 din O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor qi serviciilor

,,pmctic6

de

personaliz:te, respectiv obiectele purtind mesaje publicitare, inscrip tionate in mod vizibil qi care nu se regdsesc ca atare in comer{; (e) serviciile postv6rzare; (f) facilitelile

stafionare oferite

de

cetre

comercian(i consumatorilor". De remarcat, totu$i, ci produsele 9i sewiciile indispensabile Ltilizdrii normale bunului principal achi^ de executarea obliga{iei zitionat fin de liyrqre conformd, fiind obligatorii de lege latq pentru comercianli, iar nu facultative (precum acordarea de cadouri ori prime).

venzare de lichidare

521

yeDz{re elcctronici
Ei

In opozilie cu cadourile, prtrnele sunt ahibuite consumatorilor ca


accesoriu al vnui contract principal

(de

vdnzare-cumpirare sau

de

prestiiri servicii), de unde qi necesitatea folosirii wrui suport contractual pentlv calificarea obiectului sau serviciului drept ,primd".

primd est departe de a fi una de limbaj: in vreme ce cadoul este dobdndit {brd nicio cheltuiald d citr consumator, independent de cumpirarea unui prodts (a), prima
insoleste o vanzare principala, atri-

vind comercializarea produselor

(b) proprie initiariva


comerciantului;

serviciilor de pia1d. modificatii.): (a) incetarea definitivi a activiriilii

vinzare de soldare, vinzarc


insolitd sau precedati de publicitate Si anunpte sub denumirea
,,soldare/soldari/solduri" qi care, printr-o reducere de preluri, are ca
efect vanzarea acceleratA a stocului de mirluri sezoniere dintr-o structurd de vanzare cu amdnuntul

buirea sa

fiind condilionatd

comercianlului,

in

incelarea dirr ac(ivitAlii

structura

de

de

Teoretic, deosebirea este importanti, intrucat - in timp ce cadourile pot fi atribuite ffua restriclii consumatorilor (in parte datoriti modicitn{ii lor generale, de care
dreptul nu se intereseazi)
numai primele,,identice sortimental" cu bunul principal pe venzarea ceruia

plata prelului bunului principal. Din acest motiv, atribuirea cadourilor rimdne libera pentru comer-

vanzare respectivd; (c) in(reruperea activild;ii comerciale sezoniere

cianli, iar alocarea primelor

este

supusi unor reguli legale mai mult sau mai pufin rigide, intrucet v.c.p. poate deveni o sursi de indatorare excesivi ori netemperatd, pentru

pentru o perioadA de cel putir 5 luni; (d) schimbarea profilului structurii de vanzare; (e) lucriri de transformare gi amenajare care
depdqesc

(^rr. 24 din O.C. nr.

9912000

privind cornercializarea produselor 9i serviciilor de piald, modificata).

V.d.s. prezinti aceleagi elemente


precum vdnzarea de lichidare;
particularizeazd
se

30 de zile, efectuate in

se grefeazl sunt autoriate. Sintagma,,identitate sortimentali"


este suficient de hxa incet sa per-

mitd validarea unei varietifi largi

de bunuri gi servicii oferite


prime,

ca

in plan practic distinclia dintre cadouri gi prime pierzinduqi din importanp. Pentru validarea
unei v.c.p. nu se cere existen{a unei identititi depline intre bunul vdndut cu titlu principal gi accesoriul oferit ca primi; pe de altii parte, cadourile pot fl distribuite ln
mod liber consumatorilor, intrucet nu li se imprme acestora achizilio-

cumpAdtor, ultimul manifestdnd tendinta de a ctrmpdra impulsiv bunul lnsotit de o prim5, lird a analiza alte aspecte ale ofertei, tin6nd de caructeristicile tehnice, calitatea bunului cumperat ori nivelul prelului. O atare practicd
comerciald nu este total interzisd

interiorul structurii de v6nzare, iar aceasta urmeazd a fi inchis5 in respectiva perioadd; (f) vdnzarea

situatia legali in care poate interveni (stoc

insi prin

stocului

de

catre

mo$tenitorii

mitili

comerciantului defunct; (g) deteriorarea gravi, din cauza unor cala-

de mdrfuri sezonierd. Conditiile de incidenld ale unei y.d.s. sunt


enumerate

sau acte de vandalism,

profesionigtilor come{ului, cirora in dreptul romdn al consumului li se cere numai ca prima ahibuitd gratuit se provini din acelaqi sortiment de bunuri precum produsul
principal, pe care il inso{e$te. v6nzare de lichidare, vinzare precedati sau insotitd de publicitate gi anuntati sub denumirea de ,,lichidare" qi care, printr-o reducere de prefuri, are ca efect vAnzarea accelerati a totalititii sau numai a unei p64i din stocul de produse dintr-o structuri de vanzare cu amenuntul, intr-una din urmdtoarele situa{ii

stocului de produse. V.d.l. prezinti urmitoarele caracteristici: (l) la fel ca gi v6nzarea de soldare. v.d.l. este supusi unor anunluri cu caracter publicitar; (2) v.d.l. are drept accelerarea v6nzdrilor:

scop

(3) v.d.l. poate interveni doar in cazurile prevdzute de lege ca implicdnd modifcdri substanliale
in activitatea sau exploatarea punc-

maximi de 45 de zile fiecare; (b) bunurile supuse solddrii si fi fost achitate fumizorului cu cel
pu{in 30 de zile inaintea debutului perioadei de soldare; (c) v6nzarea se aibi loc in structurile de vinzare obignuite; (d) anuntul publicitar si

99/2000 privind comercializarea produselor gi serviciilor de pia1d, modificatd): (a) v.d.s. se poate fectua doar in cursul a doui perioade pe an, cu o durati

rv.

in art. 45 din O.C.

narea vreunui produs. Atdt pri.


mele, cit gi cadourile propriu-zise seryesc unui scop comercial bine definit; finalitatea primari a ,,libe-

tului de vdnzare; (4) v.d.l. se fondeazd pe o reducere de pret;


(5) v.d.l. este supusd unei notificdri

mentioneze obligatoriu data de


debut $i data de incetare a soldirii,

(art.

2l

din O.C. nr. 9912000 priqi

ralitililor comerciale" rezidi in captarea clientelei qi in accelerarea, mai mult sau mai pulin direct6, a vinzArii unui produs. Pe acest

vind comercializarea produselor

serviciilor de piale) ficutd, in baza unui inventar, la primdria locali-

palior, diferenla dntre cadou

hrt. 20 dn O.G. nr. 9912000 pri-

tiitii; nerespectarea acestor cerinte implici aplicarea amenzii legale.


V. comp. vinzare de soldar.

precum gi sortimentul de mirfuri supus acestei operafiuni; nerespectarea acestor ceringe implicd aplicarea amenzii legale. V. comp. vinzarc de lichidare,

vlnzare electronic5. v. contract


electronic.

9i

rl'
Dublicitate inselitoare a contraventiei/publicarea hotirdrii

parat laudativi

judecdtore$ti, respectiv publicarea

unei declaralii rectificative) constituie la rdndul seu contrayentie


a cirei constatare se face de citre reprezentanlii Ministerului Econo-

calificatd drept publicitate in$eldtoare (de pildd, o eroare in afigarea pretului ca fiind mai mic dec6t cel real). Legea nr. 158/2008 privind publicitatea ingeldtoare qi de a
publicitatea comparativa reprezinte o transpunere in dreptul romin a

fi

este susceptibila

miei

amendd contraventionali fixati intre minimul 9i maximul legal

- qi

se sanctioneazi

in cauzi pot fi dc un comerciant persoand fizicd, ori societate


conlraventiile
comise atat comerciali

unei activitdti comerciale. indus triale, artizanale sau liberale", ceei ce inseamnd cA de lege lqta

cuprinse in amintila definilie legald (i), ci qi mesajele adresate publicului in orice mod, independent de

cu

nr.

| 58/2008 privind publicitatea inseldtoare 9i la publicitatea com-

[art. 13 alin. (l) din


parativil.

Directivei 2006/ll4lBC

Pula-

ca bcneficiar al publicita[ii interzise. cet $i de un anizan,

aici tarifele afi$ate, cataloagele, mcniul unui reslaurant, docu-

forma concreti - alegafii, indica[ii, manierd de prezentare (ii). Intra

Legea

mentului European gi a Consiliului din 12 decembrie 2006 relativi la

V.

comp. publicitate

inpelitoare.

publicitate inqelitoare, publicitate care. in orice mod, inclusiv


prin modul de prezentare, induce

sau poate induce in eroare persoanele cirora li se adreseazi


ori care iau contact cu aceasta si care, din cauza caracterului ingeletor, poate afecta comportamentul economic al acestora sau care, din
acest motiv, prejudiciazi ori poate

pendent de forma imprimati mesajului (imagini, cuvinte, semne), publicitatea

publicitatea intelitoare qi comparativd, fiind aplicabili atet anunturilor ficute in scop incitativ, cet pi mesajelor cu continut informativ (cum ar fi informa[iile continute pe eticheta ori prospectul unui pro. dus). P.i. este interzisi indifernt dc canalul concret de comunicare intrebuintat - presa, radio, televiziune, afige, etichete, prospecte, li$e de preturi ori tarife - 9i inde-

de un producdror industrial ori de praclicantul unei profesii liberale (medic, avocat, arhitect, kinetoterapeut. sl.ilist, decorator etc.), insd nu gi de un simplu particular (care

fi anterioare incheierii contraclului). oferta insdgi 5i, nu in ultimul riind. informaliile figurind
dc a
pe produs (etichetd, ambalaj 9.a.) In afli termeni, orice informalie falsd (adresald potenlialilor clienti) emanind de la producdtorul/distribuitorul unui produs ori de la fur-

mentele contractuale (cu condi{ia

ar face un anung fals relativ la bunul de ocazie pe care il ofera

ci

spre v6nzare). Din actuala definilie legald a p.i., rezultA explicit faptul

nogiunea acoperi.

in

nizorul unui serviciu in

faza

intenlia
de

legiuitorului, numai mesajele

promovare a unei ,,activitau" practicat legal, cu oarecare constan{e,

precontractuald este susceptibile de a fi calificati drept p.i., astfel incat,

iar nu strict

episodic, ceea ce

prejudicia un concurent [defini1ie prezentd in textul art. 3 lit. b) din Legea nr. 1582008 privind publicitatea intelitoare qi la publicitatea comparativ5]. Notiunea de p.l. nu vizeazA numai cazurile de disimulare a adevdrului in sens strict,

intr6nd sub inciden{a legii atit

exclude din categoria potentialilor contravenienti non-profesionigtii

licuti

autori ai unor anunfuri emise ln


afara unei activit5ti de natura celor amintite in textul legal citat.

bunurilor mobile

corporale sau incorporale, cdt gi

cea relativl
servicii.

la

imobile

ori

la

Enuntul preferat de legiuitor in


art. 3 lit. b) din Legea nr. t58/2008

fi imaginate indicalii ori susfineri mincinoase - emise in legaturd cu produsul sau afigate pe acesta - care sd nu intre in sfera prevederilor Iegale relative la interzicerea p.i.; (2) p.i. se recunoa$te prin aceea cd ,,induce sau poate induce in eroare persoanele cdrora li se adreseazd
cel pu(in in teorie, nu pot

inglobeazd gi ipotezele de publicitate fondati pe alega$ii ori

ci

Din unghiul sferei personale de inciden(d a textului Legii nr. 158/2008 privind publicitatea
in$elitoare Ei publicitatea comparativi gi al persoanelor responsabile cu respectarea interdicliei privitoare la publicitatea intelitoare, este de remarcat ci legea in cauze se aplici - dup6 cum rezulti din enun;ul art. 3 lit. a) din lege -

privind publicitatea inqelitoare 5i publicitatea comparativd indicd posibilitatea identificerii p.i. p

ori care iau contact cu aceasta"; este evident cd, in practicd, nu ridica probleme de identificare (precum indicaliile false relative Ia
originea produsului, compozigial ingredientele folosite, prestarea unui serviciu post-vanzare, atrialega;iile false sunt cele care vor

informafii inexacte: cum o linie neta de demarca{ie 'intre ,,informare" 9i ,,publicitate" nu poate fi trasat5, orice informa{ie emanind

(l)

suportul urmdtoarelor elemente:

interdictia legali vizeazi publi-

prin modul de prezentare", este susceptibild de a induce in eroare


destinatarul, ceea ce inseamni cd

citata care ,,in orice mod, inclusiv

de la

producdtorul/distribuitorul

orodusului

chiar dacd nu

nea-

oricirei forme de

prezentare ,,a

nu numai documentele/mcsajele publicitare slricto sensu srnt

ci afirmaliile producAtorilor/distribuitorilor care - degi in mod


obiectiv adevdrate

butele/accesoriile produsului 9.a.),

sunt dublate

pulrlicitate ingelitorre

41,

publicitate lntelitorre

de o prezentarc inqel5toare (a), de o anumitd formi a produsului (b) ori chiar de pistrarea tAaerii asupra unor elemente de aoreciere esen-

determina existenfa unui caz r[' p.i., ,,trebuie sd se ia in considcrlro


toate aspectele acesteia, in spccinl

prevazute la alin. (l) - dispunerea incetirii p.i./comparative ilegale

forma stabilite de acesta, toate


documentele, datele gi informa;iile

(i), respectiv interziccrea p.i./com-

orice informafie conlinuti


aceasta

do

tiale (c), astfel incat destinatarul mesajului poate fi indus in eroare; (3) cel de-al treilea element al definiliei legale descrie p.i. ca fiind cea ,,care, din cauza caracterului in$el6tor, poate afecta comportamentul economic" al receptori lor

cu privire la: (a)

carrc.

in ipoteza in care fost aceasta nu a adusd la cuno$parative ilegale


tinqa publicului,

care sd probeze exactitatea informatiilor continute in anunlul publicitar"; alineatul (5) al art.9 preci-

t!'risticile bunurilor sau serviciilor, cum sunt: disponibilitatea, naturl,

modul de execufie, compoziliu,


rnetoda gi data fabrica{iei bunurikrr ori prestirii serviciilor, dacil

insi emiterea sa ar fi iminentii (ii) -,,sc aplici llrl a fi necesar si existe o dovada a unui prejudiciu real, a inten{iei ori a neglijen(ei celui carc igi face
publicitate". Aceeaqi concluzie se desprinde din maniera de redactare a defini{iei p.i. in textul Directivei
20061114/EC, preluat tule qtmle in

in care dovezile solicitate nu sunt prezentate de


zeazA c:d ..in cazul

comerciant sau prezentarea dove. zilor se face de cdtre acesta dup6

acestea corespund scopului lor,

mesajului ,,sau care,

motiv, prejudiciazi

ori

din

acest

poate

destinalia, oantitatea, parametrii tehnico-fUncfionali, originea geografic6 sau comerciald, rezuhatelo


agteptate ca umare a

prejudicia un concurent"; din acest unghi, doui tipuri de situatii pot fi decelate in practici: (a) cazurile in care mesajul publicitar intelator a ocazionat un prcjudiciu material gi/sau moral consumatorului produsului sau serviciului. intruc6t l-a persuadat sA contracteze in baza unor informalii false; (b) situatiile

lor ori rezultatele si caracteristicile esen{iale ale testelor sau ale controalelor efectuate asupra bunurilor

utilizirii

cuprinsul Legii

nr.

158/2008 pri-

expirarea termenului stabilit de Ministerului Economiei ori daci aceste dovezi sunt considerate incomplete sau insuficiente, afirmatiile din anunlul publicitar in cauzi vor fi considerate inexacte".

vind

publicitatea inseldtoare $i publicitatea comparativi. Motivul


penftu care exigen;a relei-credin{e

in

ori a serviciilor; (b) prelul

sau

modul de calcul al prefului 9i condiliile in care se distribuie


bunurile ori se presteazd serviciile; (c) natura, atribuliile qi drepturile comerciantului care ipi face publi-

a beneficiarului publiciti{ii a fost abandonati qste acela ci p.i. - date


fiind efectele sale invariabil nocive,

economia Legii nr. 158/2008 privind publicitatea in$eEtoare $i publicitatea comparativi, incdlcarea interdicfiei relative la p.i. este tratatd ca reprezent6nd o contravenlie [art. l0 alin. (l) din
lege] 9i se sanclioneazi cu amendd

in

care

prejudiciere a vreunui consumator

indepcndent de eventuala

atat pentru competitorii benehciarului acesteia, cat $i pentru


este interzise indeconsumatori pendent de starea subiectivd ori de mobilele psihologice ale emiten-

concret

de a prejudicia un concurent
benefi

false prejudiciazi ori au potenlialul al

alega;iile publicitare

citate, cum ar

identitatea $i bunurile sale, caliticdrile qi deline-

fi:

rea drepturilor de
acestuia".

ciarului mesajului;

defi nilia

proprietate industriali, comerciale sau intelec-

scop al adoptilrii
20061 |
|

legali corespunde, astfel, dublului


Directivei

tuali ori premiile 9i distincliile


Reprezinti, in schimb, un lement indiferent in calificarea unei publicititi ca fiind p.i. buna sau reauacredinld a autorului/benefi ciarului
concluzie rezultd explicit din enun{ul art. I I

incdt: (l) reclamantul este scutit din start de sarcina probtrrii releicredinte ori a intentiei dolosive a
beneficiarului p.i.; (2) revine beneficiarului p.i. in incercarea de a se exonera de rispundere - misiu-

tului rnesajului in cauzd, astfel

conlravenlionald, constatarea contraven{iei gi aplicarea sancfiunilor previzute de legea citati cizend in sarcina reprezentanlilor Ministerului Economiei, Come(ului qi Mediului de afaccri [potrivit art. l0

4/EC: protej area contra p.i. concurentilor emitentului mesajului, cat gi a consumatorului concret care a cezut victimi stm-

alin. (2) din legel. Textul art. 9 alin. (5) din Legea nr. 158/2008 privind publicitatea inselitoare si
publicitatea comparativa instituie o

atat

nea de a face dovada exactitilii ori

prezumlie irefragabild de inexac,itale a qJiruqliilor publicitare, in

tegiei dolosive a
lui/comerciantului;

producitoru-

rnesajului. Aceastii

corectitudinii afirmafiilor/indicagiilor emise; potrivit art. 9 alin. (3), ,,comerciantul care ipi face publicitate este obligat sn puni la dispoziiia reprezentantilor Ministerului Economiei, la termenele gi in

(4) in finc, in textul art. 5 din


Legea nr. t58/2008 privind publicitatea inFeletoare $i publicitatea comparativd se arata c5" pentru a

alin. (2) din Legea nr. 158/2008 privind publicitatea inqelitoare qi


publicitatea comparative, undc se aratii ce mesurile complementar

ipotezele in care: (a) dovezile solicitate. relative la exactitatea informaliilor publicitare nu sunt prezentate de comerciant la soli-

citarea Ministerului Economiei. fiind vorb4 practic, de refuzul

455

publicitstc s produsclor mcdicrmenaorsc

reprezentan{ilor ministerului abilitat de a proba veritatea alegatiilor publicitare; (b) prezentarea dovezilor se face de citre comerciant cu int6rziere, dupi expirarea termenului stabilit de Ministerului Economiei, ComerMediului de afaceri; lului

curs solicitirii

beneficiarului publicitdtii de a da

unui litigiu pe tema unui oI concret de p.i., fie printr-o ordo nan{i pregedinfiald, fie la finclt
procesului,

lui de afaceri, ci 9i de citre judr cdtorul confruntat cu solutionar!

gi se sanc{ioneazi cu amenda contravntionald fixati intre

(c) dovezile fumizate de

9i

citre

(b) publicarea procesului-verbal de conslatqre ti sanclionsre a con lravenliei care nu a fost contG}
ta publicarea hofifirii judecdrb ,'etti remase definitive gi irevo.
cabile [,,integral sau in extras" art. 12 alin. (l) lit. a) din legoll mdsura se poate dispune ,,in ved+ rea elimindrii efectelor de duratd"
ale p.i., dupe cum rezultit din textul

tdrii hotirdrii

in

rninimul qi maximul legal [art. 13 alin. (l) din Legea ff. 158/2008 privind publicitatea in$elatoare $i

din Legea w. 504/2002 a ardiovizualului, modificatil; interdic(ia p.m. decurge din textul art. 27
afin. (3) din Le,gea nr. 504D002 z

momentul pronun.
judecetorotth

la

publicitatea comparativd)1. in

audiovianalului, cu modificlrile ulterioare; incilcarea prohibtiei

tlrii

comerciant sunt considerate incomplete sau insuficiente.

torizatii d Consiliul Nalional al

privinfa celeilalte mesuri - a incep.i. sau a interzicerii difuzirii p.i. [art. I I alin. (l) lit. a) 9i b) din legel - rspectarea sa va fi moni-

legale a p.m. constituie contraven{ie, sanctionaci cu amenda legald de cetre reprezentanfi i Consiliului Nafional al Audiovizualului.

Pedepsele eomplemenlare aplica-

bile, ca adjuvant al sanclionirii principalc a p.i. constau in: (a) incetarea p.i. [art. ll alin. (l)

Audiovizualului, care va putea, la rigoare, si aplice sanc{iunile prevtrzute de Legea nr. 504D0O2 t audiovizualului, cu modificirile qi

publicitete a produselor medicementors, publicitate practicati in scopul acceleririi consumului de


produse medicamentoase, supusd unor restriclii speciale cuprinse in textul art. 797 Ei urm. din Legea

lit. a) din Legea nr.

complettrile ulterioare

(compe-

158/2008

publicitatea comparativel, respectiv intenicerea p.i. nedfuzate ,,in cazul in care nu a fost inci adusi la cuno$tinla publicului, inse acest

privind publicitatea in$el6toare ti

nr.

art. 12 alin. (l) din

Legoa

158/200E privind publicitates

ingelitoare

lucru este iminent" - art. I I alin. (l) lit. b) din lege; acelagi text

ralii recllicqlive, care, potrivit art. l2 alin. (l) lit. b) din legc,
venient

raivn; @) publicarea mei decla-

ti

publicitatea compa-

tenfA reamintite de art. 14 din Legea nr. t58/2008 privind publicitatea lnselitoare Si publicitatea comparativd). V. comp. publicitate comprrrtivi.

ff. 9512006 privind reforma in domeniul sinitiifii, modificatii ti


incluzAnd orice mod de informare asupra medicamentelor prin contact direct (sistend door -to-door), precum $i orice form6 de promovare destinati sA stimuleze prescrierea. distribuirea- vanzarea sau consumul de medicamente, in special: (s) p.p.m. destinati publicului

publicitate mrscrtil,
sunete sau imagini,

fi

legal arate cA amintitele mesuri vor

trebuie se cuprind6 datele de identificare ale comerciantului contra-

prezentare interzisd, in programe, prin cuvinte,

bunurilor,

luate de cdtre reprezentan{ii Ministerului Economiei, Comerlului 9i Mediului de afaceri ,,prin


intermediul unei proceduri accelerate, in sensul cd acestea vor fi indeplinite de comerciantul contravenient in termen de 5 zile de la data inm6nirii sau a comunicirii procesului-verbal de constatare qi de sancfionare a contravenliei prin

(ii), data sivdrqirii contravenliei


(iii) 9i mdsurile dispuse (iv).
Nerespectarea mAsurilor complementare prevezute de art. 12 din legea citate (relative la publicarea procesului-verbal de constatare ti sanclionare a contravenfiei/publi-

(i), contravenlia

sdvergiUl

serviciilor, denumiriloq mdrcilor comercial sau activitatilor unui producetor de bunuri ori prestator
de servicii, dacd aceasti prezentar

este ficute nedeclarat,

radiodifuzor,

in mod intentionat de in scop publicitar


care poate crea con-

larg; (b) p.p.m. destinatil persoanelor calificate si prescrie sau si distribuie medicamente; (c) vizite ale reprczentanfilor medicali la persoane calificate sd prescrie medicamente; (d) fumizarea de

fuzie

in rindul publicului cu

li

care misurile au fost dispuse" [art. I I alin. (3) din lege]; aceste mesuri pot fi dispuse nu numai de cAtre reprezentantii Ministerului Economici, Comelului qi Mediu-

statare se face de catre reprezentantii Ministerului Economiei, Come(ului $i Mediului de afaceri

carea hotirArii judecitore$ti, respectiv publicarea unei declarafii rectificative) constituie la r6ndul sau conftaventie - a cirei con-

privire la adeveratul siu scop; o


asemenea forme de prezentare este

mostre gratuite;

(e)

stimularea

prescrierii sau distribuirii medicamentelor prin oferirea, promiterea

consideraci intentionate mai ales atunci cand este ldculi in schimbul unor avantaj materiale, a unor servicii reciproce sau al altor beneficii cu efect similar [art. I lit. i)

ori acordarea unor avantaje in bani sau in nafur:i, cu exceptia cazurilor in care acestea au o valoare simbolicA; (f) sponsorizarea intalni-

xl

calificarc a unui contr.ct prezente elemente apa4inand

C
cadouri, e$antioane sau bunuri de valoare modeste servind drept suport penhu publicitatea comerdrept,prim6". Teoretic, deosebiro!
este important?l, intrucet

{|||l

rrxrr contracte diferite, sunt posil'rlc. teoretic, doui maniere de

tractul supus c., unul 9i acelagr contract va primi doui c. diferite (c. distifut ivd), corespunz6nd fiecAruia dintre seturile de efecte

ciantului (a), bunuri cu valoare


economicd intrinsecd (b) sau servicii gratuite post-vanzare (c) acor-

date consumatorilor independent


de vreo obligalie de a contracta (de

exemplu, 9epci, tricouri, pixuri, umbrele q.a. purtdnd in chip vizibil

ahibuite {iri restriofil consumatorilor (in parte datoritl modicitd{ii lor generale, de caN dreptul nu se intereseazd) - numrl primele ,,identice sotimenlal" cu bunul principal pe vdnzarea c{ruia se grefeazd sunt autorizate. V,
ce c. pot

fi

-h

timp

lrlilicare, dupd cum anumite elerrrcnte prevaleaza sau nu asupra r clorlalte. Dacd un asemenea rrrlxrrt de accesorialitate poate fi rlrl)ilit, instanla de judecati va rrcurge Ia o c. unicd, dedusE din
rrbligafia principald,/efectul princi-

juri-

dice imprumutate de pdrli dinspre

contracte diferite. De exemplu, daci pirfile convin ca l/3 din proprietatea unui apartament (a cdrui
valoare totald este de 90.000 euro)

inscriplia publicitari

comp. vinzare cu

primi,

comer-

ciantului; oferirea gratuitii a unei imprimante pentru achizifionarea


unui anumit tip de calculator - cu condilia ca prEul bunului principal si nu camufleze- in realitate- inclu-

derea pre{ului inprimantei g.a.). Oferirea de c. consumatorilor se

calificare a utrui contract, ope. rajiun de stabilire a categorioi juridice cireia ii aparfine contractul incheiat de pd4i, in vedera determindrii regimului juridic aplicabil formirii qi efectelor salo juridice (vinzare-cumpdrare, loca1iune, franciztr, dona{ie, anheprize

pul al contractului; in ipoteza in r'nrc pi(ile unui conhact de nundat convin concomitent ca tntndatarul si primeascd gi sd pdsIrQz,e sume de bani in conh man-

sd fie hansferati celeilalte contra

sumei de 30.000 euro, pe care


dobdnditorul o va achita in nume-

rar, iar restul de 2/3 din proprietatea apartamentului si revini


dob6nditorului contra lntretinerii
insffiinAtorului, contractul va primi o c. distributivd - contract de vinzare-cumpdrare gi contract de inte$nere - cu toate consecinlele care decurg din aceasti c., indeosebi pomind de la defalcarea pe
cote-pe4i de citre cocontractanti a hansferului proprietilii bunului,
astfl hcet, daci motivul de litigiu reprezintii, de pild6, stoparea culpabili a prestirii intrefinerii de

rhrntului,

vederea achit?irii protului cetre vanzdtor, daci vdnnrrea-cumplrarea a cdrui lnsheiere reprezinti misiunea rrrandatarului s va forma efectiv, dofi sunt prezente concomitent, ln

in

(u terful

prezinta

activitate comerciala orientatii cetre captarea

ca fiind o

q.a.).

In urma c.c., contraclelor


Ii
se va

citre familiarizarea consumatorilor cu denumirea sau irnaginea produ-

ori

fidelizarea clientelei

si

numite depistate ca atare

aplica setul de norme juridice


relativ la procesul de formare gi la etapa producerii de efecte, alocat

crprinsu[ contractului, atiit ele' nrcntele unui mandat, cit gi cele rpccifice unui depozit, llljmul se
irrcheie pe suportul oferit de misiurca principali a mandatarului gi

ll

selor comercializate de organizator, ftrd ca deocamdati sd i se


solicite consumatorului achizitionarea produsului promovat, ceea
deosebe$te oferirea de c. de yAnzarea cu primd. In opozilie cu

ce

prin lege; 7n caanl cowenliilor nenumite, vor deveni incidente normele teoriei generale a obliga{iilor contractuale civile sau
comerciale, fdrd a fi permisd conta-

rloar in contextul acesteia, iar nu cu titlu autonom, astfel incet obli Bafia de pd$trare a sumelor de bani incredinlat de mandant este una ruccesorie in raport cu obligafia de
irrcheiere a actului juridic cu terful;

cdtre debiior. conflictul va fi tranpat prin recursul Ia normele juridice de drept comun (contrachrl de

intrelinere fiind unul nenumit), iar nu prin apelul la normele juridice

c., primele sunt atribuite consumatorilor ca accesoriu aI unui contract principal (de vdnzarecumpirare sau de prestiiri servicii), de unde qi necesitatea folosirii unui suport contractual pentru calificarea obiectului sau serviciului

minarea regimului lor juridic prin aplicarea prin analogie a normelor

Iegale alocate contractului numit

il reprezintd un contract complex, in{eles ca fiind un contract in continutul ciruia


rafiunii de c.c.

cu care se aseaminA cel mai mult. in ipotezele ln care obiectul ope-

rnandat, cu consecinla aplicabilitjitii dispozitiilor C.civ. relative la acesta. Daci, dimpotrive, nu s poate stabili existenla unui raport dc accesorialitate inhe obligaliile
contractuale declan$ate

in baza c. unice, inheaga ope.raliune va fi consideratii a fi una de

specifice vdnzirii, irelevante ln raport cu originea litigiului. Tot astfel, daci pn4ile se lnfeleg ca,
pentru plata unei sume globale de

de

con-

210.000 eurq anheprnorul str conshuiascd pe Grenul stru o case conform planurilor qxobate de cdhe cliont gi conform preferintelor acestui4 iar apoi sI transfere