Sunteți pe pagina 1din 9

Liceul teoretic ,,Mihai Eminescu BARLAD

Atestat la informatica POTENTIALUL TURISTIC AL MOLDOVEI

Indrumator: Prof. Mocanu Olguta

Autor: Elev:Onut Petronela

2013

CUPRINS Introducere..... Capitolul 1. Potentialul turistic 1.1. Definirea potentialului turistic 1.2. Componentele potentialului turistic: -natural -antropic Capitolul 2. Prezentarea potentialului turistic a zonei Moldova 2.1.Prezentarea potentialului natural 2.2.Prezentarea potentialului antropic Capitolul 3. Conceperea unei oferte turistice

din zona moldova INTRODUCERE


Potentialul turistic al moldovei regiune istorico-geografica asezata in partea de est a tarii,Moldova masoara in jur de 400 km dinspre nord spre sud(de la granite cu Ucraina la raul Milcov) si 200 km de la vest la est(de la Carpatii Orientali la raul Prut).In cazul Moldovei se folosesc urmataorele precizari: de Sus, pentru a desemna Bucovina si imprejurimile sale,de Mjloc,pentru zonele Neamt-Iasi-Vaslui-Bacau si de Jos pentru Tara Vrancei. Varietatea formelor de relief,bogatia si intinderea padurilor au dus la dezvoltarea unei faune cinegetice diverse si pretioase.Trofeele de vant din Bucovina au cucerit numeroase medalii de aur la expozitiile internationale. Cerbul comun,specie cu un areal in extindere dinspre padurile de munte inspre cele de deal,prezinta exemplare cu o valoare cinegetica recunoscuta.Ursul brun,emblema padurilor noastre,este si el bine reprezentat in padurile Bucobinei.Capriorul si mistretul sunt specii cu areal foarte raspandit pe raza judetului. Aceste specii se intalnesc atat pe terenurile agricole,limitrofe padurilor,cat si in pasunile impadurite,in padurile de deal si chiar in molidisuri.Cocosul de munte,lupii si rasii sunt alte specii raspandite in padurile sucevene.Calatorul care viziteaza Bucovina are sansa deosebita de a cunoaste paduri virgine,neafectate de interventia omului.cum ar fi padurile seculare Slatioara si Giumalau,constituite in rezervatii naturale. Parcurile nationale Rodna si Calimani adapostesc specii unice ori rare,floara si fauna,pesteri si peisaje remarcabile.Desi cunoscuta in prezent ca o tara a molidului, Bucovina detine si rezervatii forestiere,cuprinzand alte specii,cum ar fi fagetul(padurea de fag) de la Dragomirna.Departe de a epuiza lista originalitatilor vegetale bucovinene,Tinovul Mare de la Poiana Stampei,o padure de pini ce vegeteaza pe un depozit de turba se adauga raritatilor naturalistice ce incant ape vizzitator si incita studiul pe specialist. VITICULTURA SI POMICULTURA: Cotnari este o podgorie renumita in tara si in strainatate; pe Dealul Catalina,intr-un sat dacic,s-au descoperit urme care atesta cultivarea vitei-de-vie si consumul de vin de peste

4 2000 de ani.Voievodul Alexandru cel Bun a numit in sec. al XV-lea un demnitar pentru a supraveghea podgoriile din zona.Stefan cel Mare avea aici,in sec. al XV-lea beciuri pentru pastrarea vinului,iar voievodul Dimitrie Cantemir(1710) a scris despre vinul de Cotnari apreciindu-l ca fiind mai nobil si mai bun decat toate celelalte vinuri europene Restul podgoriilor,in ordine cronologica,sunt cele din apropierea oraselor Iasi,Husi.Odobesti. MONUMENTE ALE NATURII: Desi Moldova nu este un teritoriu de mari dimensiuni,natura a fost darnica cu ea:doua masive muntoase:Ceahlaul(statiunea Durau) si Rarau(Campulung Moldovenesc), protejate de rezervatiile naturale,varfurile Cozia,Pietricica si Cernegura din Piatra Neamt reprezinta cel mai bogat antrepozit de roci fosilizate marine din tara.In localitatile Gura Humorului,Vatra Dornei si Dofteana puteti admira o diversitate de arbusti din toate colturile lumii care se afla sub protectie in cadrul unor parcuri dendrologice,iar la Cheile Bicazului si la Cheile din Zugreni pot fi admirate fauna si flora specifice. La Bosanci cresc plante de stepa si de mlastina iar la Pangarati tise;in rezervatia de la Vanatori de Neamt se pot admira bouri;padurea de arama si padurea de argint metafore poetice pentru mesteceni,se gasesc la Varatec,o sinteza reusita a peisajului natural este recompensat la Iasi,unde se afla Gradina Botanica(1856),cea mai mare din tara.

POTENTIALUL TURISTIC-reprezinta ansamblul elementelor naturale si antropice de care dispune un teritoriu,care se constituie ca atractii turistice si se preteaza unei amenajari pentru vizitarea si primirea turistilor. Partea componenta a ofertei turistice,potentialul constituie,datorita valorii,originalitatii si diversitatii componentelor sale,conditia esentiala a dezvoltarii turismului intr-un perimetru dat. Ca urmare,oferta turistica a unei destinatii turistice(tara,zona) este formata din ansamblul elementelor care motiveaza deplasarea in scop turistic,si anume: resursele turistice naturale si antropice,echipamentele turistice; infrastructura-baza materiala generala si specifica; bunurile si serviciile destinate consumului turistic; forta de munca; conditiile de comercializare(preturi,facilitate,etc); COMPONENTELE POTENTIALULUI TURISTIC: potential turistic natural; potential turistic antropic(creat de om); Potentialul turistic natural reprezinta totalitatea obiectivelor turistice pe care le ofera cadrul natural prin componentele sale: relief hidrografie flora rezervatii naturale clima fauna resurse balneare Romania tara carpato-dunareano-pontica dispune de un valoros potential turistic natural,ale carui trei coordonate sunt:Muntii Carpati,Dunarea,Delta Dunarii si Marea Neagra. Componentele cadrului natural au un rol important in dezvoltarea turismului datorita faptului ca aceasta reprezinta: elemente de atractivitate; suportul material al tuturor activitatilor turistice;

Potentialul turistic natural: Releif si geologie: trepte de relief(munti,dealuri,campie,delta,plaje litorale); microforme de relief:relief glaciar,carstic,volcanic,eolian; alte elemente:structure si forme geologice,inclinatia pantelor; Clima: temperature aerului si a apei; precipitatii lichide; stratul de zapada; durata de stralucire a soarelui; bioclimatul; Hidrografie: ape freatice si ape minerale; rauri,lacuri naturale(inclusive terapeutice si antropice); Marea Neagra si Delta Dunarii; Vegetatie: tipuri de paduri; flora specifica; monumente ale naturii si rezervatii naturale; paduri de interes social-recreativ; Fauna: fondul cinegetic(vanat cu par si pene); fond piscicol; specii faunistice ocrotite; rezervatii naturale; Natura ocrotita: parcuri naturale; rezervatii ale biosferei; Relieful este cel mai variat si important element de potential turistic. Prezinta interes turistic prin: valoarea peisagistica generata de: treptele(formele majore) de relief: montan,dealuri si podis,campie,delta,litoral; formele minore de relief(glaciar,carstic,volcanic); alte elemente: stancile cu forma bizara,formele geologice

7 asocierea cu alte elemente de atractivitate/obiective turistice; Multiple forme de turism ce pot fi practicate. Zona Montana releful montan se constituie ca o importanta componenta a potentialului turistic datorita marii varietati a componentelor sale care genereaza: o multitudine de atractii turistice; multiple posibilitati de practicare a turismului; Principalele componente ale reliefului montan cu functie turistica deosebita sunt: Relieful alpin-este situate la atltitudini de peste 1900 m,pe platourile muntilor Godeanu,Tarcu,Candrel,Sureanu,Parang,Rodnei si se caracterizeaza prin existenta unor pajisti intinse. Relieful glaciar-este impunator prin grandoarea si semetia formelor: vaii,circuri,abrupturi,grohotisuri,piscuri,creste zimtate. Relieful vulcani-este reprezentat de craterele vulcanice din Muntii Harghiteii,Calimani,Gurghiu,conurile vulcanice din Muntii Tibles si Gutai. Potentialul turistic antropic poate fi definit ca fiind totalitatea obiectivelor turistice create de om,care prin valoarea lor atrag clientii. Componentele potentialului antropic sunt diverse,de la cele cultural,istorice,tehnicoeconomice pana la cele socio-demografice,se regasesc cu anumite particularitati pe intreg teritoriul tarii,determinand atractivitatea si valoarea turistica a zonelor in care se afla. Strcuctura potentialului turistic antropic: Cultural-istoric: vestigii arheologice grecesti,dacice,romane,medievale; monumente istorice de arta si arhitectura; institutii si evenimente cultural-artistice; elemente de etnografie si folclor; Potentialul cultural-istoric reflecta istoria,cultura si civilizatia milenara a omenirii,care se regaseste in parte in identitatea popoarelor. Istoria poporului roman a facut ca pe intreg teritoriul tarii sa se gaseasca marturii ale existentei,culturii si civilizatiei acestuia,care se concretizeaza in:vestigii arheologice si ruine de cetati,castele si plalate,locuri si monumete istorice.

Vestigii arheologice Cele mai raspandite vestigii sunt cetatile care apar ca fortificatii sub forma de ziduri,bastioane sau santuri periferice,avand functii de aparare si habitat pentru populatia locala. In general,cetatile sunt specifice asezarilor antice si medievale.Vestigiile arheologice existente pe teritoriul Romaniei sunt numeroase si de mare valoare atat pentru istoria,cultura si civilizatia poporului nostru,cat si pentru cea universala. Evenimentele culturale sunt manifestari de tipul festivalurilor muzicale,de film sau teatru,expozitii si targuri.Printre evenimentele importante,ca amploare si durata in timp,se numara: festivalul George Enescu; festivalul Cerbul de Aur; serbarile(Serbarile Marii,Serbarile Zapezii); Etnografia si folclorul romanesc sunt rezultatul spiritului creator popular.Se caracterizeaza prin originalitate,bogatie si varietate,reprezentand o atractie inedita,in special pentru turistii straini.Intre elementele etnografice si folclorice care pot devein obiective turistice,enumeram: Arhitectura si tehnica populara,care reflecta specificul diferitelor zone in ceea ce priveste constructiile precum si materialele de constructie folosite:lemn,piatra,calcar.Ele evidentiaza ingeniozitatea si inventivitatea taranilor romani,concretizata in realizarea unor instalatii tehnice simple,rudimentare,a tehnicilor utilizate in prelucrarea lemnului(imbinare lemnelor fara cuie),impletituri. Creatia artistica,reprezentata de productia mestesugareasca si artizanat,muzica,dans, port,creatie literara,se regaseste in toate zonele tarii: Cele mai importante cetre mestesugaresti din Romania sunt: centrele de ceramica de la Horezu,Corund,Oboga,Margine; centrele de prelucrare artistica a lemnului si colectii de linguri,furculite,furci de tors din judetele Gorj,Maramures,Valcea,Covasna,Bacau si Neamt; centrele de incondiere a oualor-Bucovina,in Vatra Moldovitei;

9 centrele renumite pentru tesaturi artistice traditionale se intalnesc in Moldova,la Ciocanesti(covoare),in Bucovina la Carlibaba(Tesaturi in interior),la Bistrita Nasaud la Bargau(tesaturi si cusaturi cu o cromatica variata),in zona Argesului la Leresti si Topoloveni(centre de cusaturi si tesaturi); costume nepopulare din zonele Arges,Muscel,Tara Motilor,Maramures,Tara Zarandului,Suceava,satele din Marginimea Sibiului sunt unice prin maiestria cu care au fost lucrate. centrele de picture de icoane pe sticla:Nicula-Judetul Cluj. Potentialul tehnico-economic: Obiectivele turistice tehnico-economice sunt obiective economice sau de alta natura devenite atractii datorita grandorii,esteticii,functionalitatii etc. In categoria obiectivelor tehnico-economice se include: realizari tehnico-ingineresti: poduri,viaducte,canale,baraje si lacuri de acumulare; obiective economice: centre de afaceri,complexe expozitionale,podgorii,centre viticole. Potentialul socio-demografic: populatie; asezari: urbane si rurale;