Constructii folosite ca apometre

1. Stavilare Sunt constructii simple realizate din lemn, metal sau beton care se instaleaza transversal pe canale in vederea reglarii debitului. In corpul stavilarului este practicata o deschidere care poate fi inchisa ermetic cu ajutorul unui oblon actionat vertical, manual sau mecanic.

Pentru stabilirea nivelului apei (H), in peretele lateral se practica o deschidere in care se introduce o conducta ce face legatura cu un put hidrometric. In put se introduce o mira gradata cu ajutorul careia se masoara nivelul apei din canal (principiul vaselor comunicante). Inaltimea apei se poate masura si printr-o adaptare simpla; gradarea oblonului. H inaltimea apei in amonte de stavilar h inaltimea apei ce trece pe sub stavilar b latimea stavilarului Q = m v ; m coeficient de debit; = b h Calculul debitului se face diferentiat: - stavilar neinecat (z > 5cm) Q = mbh 2 g ( H h) m3s coeficient de contractie al curentului de lichid ce trece pe sub stavilar; valori 0,90 0,95 - stavilar inecat (z < 5cm) Q = mbh 2 gz m3s Z Hamonte - Haval 2. Sifoane mobile Se folosesc la irigatii prin scurgerea apei la suprafata. Sunt tuburi confectionate din PVC, cauciuc sau metal de forma trapezoidala. Pot fi cu brate inegale sau cu brate egale

Schema de udare prin brazde

SPA statie de pompare a apei CA canal de alimentare principal CD canale de distributie Cu ajutorul sifoanelor se face trecerea apei din canale in brazdele de udat. Pentru calculul debitului este necesara o constructie hidrometrica ajutatoare formata din doua mire gradate, amplasate in amonte si in aval rigidizate cu o sipca orizontala pe care se fixeaza un boloboc.

Sifoane a - sifon cu scurgere liber; b - sifon necat Q = m v ; m coeficient de debit se alege in functie de natura materialului din care este confectionat sifonul si se diametrul acestuia = D2/4 ; D diametrul sifonului; V Q=m 2 gz ; Z = Zav Zam

D 2 2 gz m3s 4

Cu ajutorul debitului se poate calcula timpul de stationare al sifonului T = V(m3) / Q(m3s) T timp de stationare; V volum de apa ce trebuie transportat

Dimensionarea canalelor si conductelor

Dimensionarea canalelor se face prin doua metode: metoda grafo-analitica metoda grafica

Dimensionarea optima din punct de vedere hidraulic a canalelor consta in stabilirea sectiunii optime d.p.d.v. hidraulic. Sectiunea optima este aceea care asigura transportul debitului maxim in aceleasi conditii de panta si rugozitate.

Q = v x = x c RmaxI ; v = CRxI, relatia lui Chezy

Tipuri constructive de canale: sunt trei tipuri de canale, cel mai utilizat tip fiind cel in debleu.

Elementele constructive ale seciunii transversale de form trapezoidal a - n debleu; b - n rambleu; c. semidebleu - semirambleu Dimensionarea grafo-analitica porneste de la ecuatia de continuitate a debitului: Q = v x pentru calculul sectiunii () se ia in considerare o viteza impusa a curentului de apa care tranziteaza canalul, aceasta fiind cuprinsa intre viteza de neeroziune si cea de neinamolire din calculele comparative pentru sectiuni de diferite forme geometrice rezulta ca sectiunea optima din punct de vedere hidraulic este sectiunea semicirculara, dar fiind greu de realizat in

practica se adopta sectiunea trapezoidala pentru executie, aceasta fiind circumscrisa celei circulare. A SE VEDEA ANEXA I

Calculul debitelor din conducte sub presiune

Se determina prin micsorarea sectiunii de scurgere. Se realizeaza cu ajutorul diafragmelor sau cu ajutorul ajutajelor. Presiunea statica se masoara cu ajutorul piezometrelor sau manometrelor. Conform legii lui Bernoulli o parte din energia potentiala se transforma in energie cinetica datorita miscarii Q = K 2 g ( P1 P2 ) K coeficientul diafragmei; P1 presiunea masurata in amonte sectiunea diafragmei P2 presiunea masurata in aval

In cadrul operatiei de dimensionare a conductelor sub presiune, in care curgerea apei se face la presiuni mai mari decat presiunea atmosferica, iar lichidu1 ocupa in intregime sectiunea acestora, se determina, pentru o anumita capacitate de transport, diametru1 conductei si pierderile de sarcina. Pentru dimensionarea conductelor trebuie sa se cunoasca in prealabil debitul, viteza admisibila de circulatie a apei si tipurile de conducte (tuburi) produse de industria materialelor de constructii. La alegerea vitezei se urmareste inregistrarea unor pierderi acceptabile de sarcina la circulatia apei prin conducte, precum si diminuarea amplorii loviturilor de berbec. Aceste deziderate se obtin la viteze ale apei de 1,5 - 2,0 m/s. Cand P < 1at se masoara cu tuburi piezometrice P >1at cu manometre P < 0.01at cu vacumetre Dimensionarea conductelor folosite la lucrari de ameliorare Relatiile de calcul frecvent utilizate la dimensionarea conductelor sunt: - Formula lui Manning pentru conducte metalice si PREMO Q = K R 2 / 3 J 1/ 2 - Formula Ludin pentru conducte din azbociment: Q = K R 0.65 J 0.54 K - coeficient care depinde de rugozitatea conductei K = 83 pentru conducte PREMO si metalice si 134 pentru conducte din azbociment