Bursa

Ce este bursa? Termenul desemneaza o institutie cu putere de autoreglementare, specifica economiei de piata libera bursa - ca forma organizata de schimb pentru marfuri si valori. n esenta, notiunea indica locul de intalnire a negustorilor si oamenilor de afaceri, in sensul unui spatiu de concentrare a cererii si ofertei. Acest continut rezulta din definitiile date in limbajul de specialitate. Astfel "Legea romana asupra burselor" din 1929 - "Legea Madgearu" - se arata ca "bursele sunt institutii publice create in scopul de a reuni pe comercianti, industriasi, producatori, armatori si asiguratori in vederea negocierii valorilor publice si private, monedelor, devizelor, marfurilor, productelor, inchirierii vaselor si acoperirii riscurilor de tot felul". Prin urmare bursa este o piata, care se particularizeaza prin obiectul tranzactiilor si modul de organizare si functionare. n domeniul dreptului se apreciaza ca bursele sunt institutii unde se negociaza (se vand si se cumpara) valori mobiliare sau marfuri, dupa o procedura anumita si numai de catre anumiti intermediari, sub supravegherea autoritatilor. Formarea si afirmarea bursei exprima insasi definirea relatiilor de schimb, a pietei ca structura de baza a economiei de piata moderne. Odata cu consacrarea bursei, relatiile de schimb ajung la deplina extindere si maturizare, primind rolul central in reglarea mecanismului de piata. Caracteristicile pietelor bursiere Natura specifica a bursei este data de o serie de caracteristici ce vor fi prezentate mai pe larg in cele ce urmeaza. Piata de marfuri: Bursele sunt locuri de concentrare a cererii si ofertei pentru marfuri, precum si pentru diferitele tipuri de hartii de valoare. Daca la inceputul lor, pietele bursiere erau organizate pentru tranzactionarea in egala masura a marfurilor si valorilor, ulterior s-a produs o separare intre cele doua categorii de burse. Bursele sunt centre ale vietii comerciale, piete unde se tranzactioneaza marfuri, titluri pe marfuri, active monetare si financiare, care au anumite caracteristici: - sunt generice; se individualizeaza prin masurare, numarare sau cantarire - sunt fungibile; pot fi inlocuite unele prin altele - au caracter standardizabil; marfa poate fi impartita pe loturi omogene - sunt depozitabile; permit executarea obligatiilor contractuale la o anumita perioada de la incheierea tranzactiei - au un grad redus de prelucrare; mentinerea caracterului de produs de masa, nediferentiat, omogen. Piata simbolica: Unul dintre principalele obiective ale organizarii schimburilor in cadrul bursei il reprezinta asigurarea operativitatii tranzactiilor comerciale si financiare, realizarea acestora pe o baza standardizata. Necesitatea extinderii si intensificarii schimburilor a generat o tendinta de dematerializare a marfurilor, de la bunuri determinate fizic trecandu-se la mostre si esantioane reprezentative. Pe masura consacrarii de uzante comerciale s-a trecut de la esantion la tipuri si denumiri uzuale, adica la calitati abstracte de marfa, pe baza carora se incheie tranzactii comerciale. Astfel bursa simplifica la maxim activitatea de tranzactionare si reduce negocierea la elementele sale esentiale: sensul operatiunii (vanzare sau cumparare), marfa, cantitatea, pretul si termenul de livrare. Bursa nu mai este o piata originara, pe care se vand si se cumpara marfuri fizice, ci o piata derivata pe care se vand si se cumpara titluri pe marfa. Dovada existentei marfurilor se face cu un document acceptat de comercianti: recipisa (actul) de depozit pentru marfurile aflate in antrepozite si conosamentul pentru marfurile incarcate pe vas. Transferul proprietatii asupra marfii, deci executarea obligatiilor contractuale de livrare, se realizeaza prin transmiterea documentului respectiv. Bursa nu isi asuma rolul de realizare a tranzactiei in forma sa fizica, miscarea marfurilor avand loc in afara acestei piete. Piata organizata si libera: Bursa este o piata organizata in sistem de autoreglementare, in sensul ca tranzactiile se realizeaza conform unor principii, norme si reguli cunoscute si respectate de catre toti participantii. Aceasta nu inseamna administrarea pietei, ci reglementarea ei in scopul obtinerii unui sistem ce garanteaza caracterul liber si deschis al tranzactiilor comerciale si financiare. Nu pot fi tranzactionate la bursa decat marfuri sau valori pentru care exista concurenta libera, pentru care oferta provine de la un numar suficient de mare de ofertanti, cererea este solvabila si relativ constanta, astfel incat sa nu apara posibilitatea unor concentrari in scopul manipularii pretului. Piata reprezentativa: Bursa este o piata reprezentativa in care se stabileste pretul marfurilor pentru care ea constituie

o piata organizata - cotatia bursei - element ce serveste drept reper pentru toate tranzactiile comerciale sau operatiunile financiare care se desfasoara in tara respectiva, iar in cazul marilor burse, in intreaga lume. Sursa: www.portalroman.com Ce este bursa? Termenul desemneaza o institutie cu putere de autoreglementare, specifica economiei de piata libera bursa - ca forma organizata de schimb pentru marfuri si valori. n esenta, notiunea indica locul de intalnire a negustorilor si oamenilor de afaceri, in sensul unui spatiu de concentrare a cererii si ofertei. Acest continut rezulta din definitiile date in limbajul de specialitate. Astfel "Legea romana asupra burselor" din 1929 - "Legea Madgearu" - se arata ca "bursele sunt institutii publice create in scopul de a reuni pe comercianti, industriasi, producatori, armatori si asiguratori in vederea negocierii valorilor publice si private, monedelor, devizelor, marfurilor, productelor, inchirierii vaselor si acoperirii riscurilor de tot felul". Prin urmare bursa este o piata, care se particularizeaza prin obiectul tranzactiilor si modul de organizare si functionare. n domeniul dreptului se apreciaza ca bursele sunt institutii unde se negociaza (se vand si se cumpara) valori mobiliare sau marfuri, dupa o procedura anumita si numai de catre anumiti intermediari, sub supravegherea autoritatilor. Formarea si afirmarea bursei exprima insasi definirea relatiilor de schimb, a pietei ca structura de baza a economiei de piata moderne. Odata cu consacrarea bursei, relatiile de schimb ajung la deplina extindere si maturizare, primind rolul central in reglarea mecanismului de piata. Caracteristicile pietelor bursiere Natura specifica a bursei este data de o serie de caracteristici ce vor fi prezentate mai pe larg in cele ce urmeaza. Piata de marfuri: Bursele sunt locuri de concentrare a cererii si ofertei pentru marfuri, precum si pentru diferitele tipuri de hartii de valoare. Daca la inceputul lor, pietele bursiere erau organizate pentru tranzactionarea in egala masura a marfurilor si valorilor, ulterior s-a produs o separare intre cele doua categorii de burse. Bursele sunt centre ale vietii comerciale, piete unde se tranzactioneaza marfuri, titluri pe marfuri, active monetare si financiare, care au anumite caracteristici: - sunt generice; se individualizeaza prin masurare, numarare sau cantarire - sunt fungibile; pot fi inlocuite unele prin altele - au caracter standardizabil; marfa poate fi impartita pe loturi omogene - sunt depozitabile; permit executarea obligatiilor contractuale la o anumita perioada de la incheierea tranzactiei - au un grad redus de prelucrare; mentinerea caracterului de produs de masa, nediferentiat, omogen. Piata simbolica: Unul dintre principalele obiective ale organizarii schimburilor in cadrul bursei il reprezinta asigurarea operativitatii tranzactiilor comerciale si financiare, realizarea acestora pe o baza standardizata. Necesitatea extinderii si intensificarii schimburilor a generat o tendinta de dematerializare a marfurilor, de la bunuri determinate fizic trecandu-se la mostre si esantioane reprezentative. Pe masura consacrarii de uzante comerciale s-a trecut de la esantion la tipuri si denumiri uzuale, adica la calitati abstracte de marfa, pe baza carora se incheie tranzactii comerciale. Astfel bursa simplifica la maxim activitatea de tranzactionare si reduce negocierea la elementele sale esentiale: sensul operatiunii (vanzare sau cumparare), marfa, cantitatea, pretul si termenul de livrare. Bursa nu mai este o piata originara, pe care se vand si se cumpara marfuri fizice, ci o piata derivata pe care se vand si se cumpara titluri pe marfa. Dovada existentei marfurilor se face cu un document acceptat de comercianti: recipisa (actul) de depozit pentru marfurile aflate in antrepozite si conosamentul pentru marfurile incarcate pe vas. Transferul proprietatii asupra marfii, deci executarea obligatiilor contractuale de livrare, se realizeaza prin transmiterea documentului respectiv. Bursa nu isi asuma rolul de realizare a tranzactiei in forma sa fizica, miscarea marfurilor avand loc in afara acestei piete. Piata organizata si libera: Bursa este o piata organizata in sistem de autoreglementare, in sensul ca tranzactiile se realizeaza conform unor principii, norme si reguli cunoscute si respectate de catre toti participantii. Aceasta nu inseamna administrarea pietei, ci reglementarea ei in scopul obtinerii unui sistem ce garanteaza caracterul liber si deschis al tranzactiilor comerciale si financiare. Nu pot fi tranzactionate la bursa decat marfuri sau valori pentru care exista concurenta libera, pentru care oferta provine de la un numar suficient de mare de ofertanti, cererea este solvabila si relativ constanta, astfel incat sa nu apara posibilitatea unor concentrari in scopul manipularii pretului. Piata reprezentativa: Bursa este o piata reprezentativa in care se stabileste pretul marfurilor pentru care ea constituie

o piata organizata - cotatia bursei - element ce serveste drept reper pentru toate tranzactiile comerciale sau operatiunile financiare care se desfasoara in tara respectiva, iar in cazul marilor burse, in intreaga lume. Sursa: www.portalroman.com

SURSA 03 ro.wikipedia.org BURSA MONETAR-FINANCIAR I DE MRFURI SIBIU Prezentarea general a BMFMS Bursa Monetar-Financiar i de Mrfuri Sibiu a fost nfiinat n 14 decembrie 1994, avnd 11 ac ionari care deineau 17 cri de membru. n iulie 1997 Bursa din Sibiu a devenit prima burs futures i de opiuni din Romnia, jucnd un rol important n cadrul economiei de pia romneti prin oferirea unor instrumente eficiente pentru managementul risc ului. Crearea primei burse futures din Romnia a constituit o etap de maxim importan n transformarea unei societi care se ocup de intermedieri i licitaii, ntr -un centru naional n care participanii la piaa bursier au oportunitatea de a-i acoperi riscurile sau de a specula modificarea preurilor folosind titluri financiare derivate. n prezent, capitalul social al BMFMS este de 500.000 USD, reprezentnd aportul adus de cei 54 de acionari care dein 90 de cri de membru, fiecare carte de membru dnd dreptul la un loc de broker n toate ringurile Bursei. Cartea de membru (cartea de burs = un pachet de 50 aciuni BMFMS) d deintorului ei dreptul de a efectua tranzacii n oricare dintre ringurile Bursei. ntruct nu toate cele 90 cri de burs sunt active, Asociaia Bursei a hotrt s nu se mai emit alte cri de burs, cei care doresc s desfoare activitate bursier avnd posibilitatea s devin membri asociai prin cumprarea sau nchirierea uneia dintre cele 90 cri emise. Preul de adjudecare al unei cri de burs la ultimele licitaii a fost de aproximativ 5.500 USD / carte, iar preul de nchiriere al unei cri este de 100 USD / lun, perioada minim pentru nchiriere fiind de 3 luni. Membrii Bursei au acces direct n ringurile de tranzacionare ale BMFMS i pot fi totodat membri compensatori, avnd astfel acces i la mecanismul de compensare oferit de Casa Romn de Compensaie. Membrii Bursei care nu sunt i membri compensatori trebuie s aib o relaie de colaborare, n vederea compensrii tranzaciilor lor, cu un membru compensator. Aceste acorduri trebuie s fie aprobate de ctre Burs. Directorii i angajaii autorizai s tranzacioneze pentru sau n numele ageniei de brokeraj trebuie s fie atestai de ctre Burs ca operatori pentru pieele futures i de opiuni. Patrimoniul evaluat al BMFMS este de 1,12 milioane USD. n anul 1996 s-a finalizat noul sediu al BMFMS, n suprafa de peste 1000 mp, BMFMS fiind singura burs din Romnia cu sediu n proprietate. Cadrul legal n domeniul burselor de mrfuri din Romnia n prezent se limiteaz la OG 69/28 august 1997 publicat n M.O. 227/30 august 1997 i la legea 31/1990 cu modificrile i completrile ulterioare. Dei Ordonana nr. 69 prevedea nfiinarea unei Comisii a Operaiunilor la Termen, ea nu este funcional pn n prezent. Conform prevederilor Ordonanei, BMFMS este organism cu putere de autoreglementare. Departamentul de Reglementare i Supraveghere a Pieelor al BMFMS a elaborat reguli i regulamente care sunt cunoscute i respectate de ctre toi operatorii. Totui, nfiinarea unei comisii naionale care s supravegheze tranzaciile futures n Romnia constituie o necesitate stringent. Contractele tranzacionate n ringurile BMFMS au fost nregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci nc din 1997, brevetele pentru acestea constituind dovada prioritii BMFMS n acest domeniu. Rezultate i perspective De la lansarea contractelor futures n iulie 1997 i pn la finele anului 1999 n ringurile BMFMS au f ost realizate 431.007 contracte futures, totaliznd un volum al tranzaciilor de 3472,6 miliarde lei, iar n piaa opiunilor au fost tranzacionate 15.449 opiuni call i put. Pn n prezent, n cele 16 cursuri organizate de ctre BMFMS, au fost pregtii peste 400 de operatori pentru pieele futures i de opiuni. Actualmente, pe piaa futures sibian activeaz reprezentani a 31 agenii de brokeraj din 20 judee ale rii i din Bucureti. n ringurile Bursei sunt acceptai numai operatori care au obinut atestatul de operator pentru pieele futures i de opiuni n urma absolvirii unui curs organizat de BMFMS. n momentul actual BMFMS este singura burs din ar cu agenii de brokeraj (pentru contracte futures i options)

care ofer clienilor lor urmtoarele servicii: - instrumente de management al riscului valutar i posibiliti de management al portofoliului de investiii; - strategii de acoperire a riscului, mecanisme de identificare a riscului i posibiliti de transferare a acestuia care sunt indispensabile pentru investitori. n anul 2000, activitile Bursei Monetar-Financiare i de Mrfuri Sibiu se vor concentra spre extinderea gamei de produse oferite i spre lrgirea numrului de participani la pieele la termen. Politica Bursei este aceea de a oferi servicii de calitate, de a realiza o bun administrare a resurselor de care dispune pentru meninerea comisioanelor la un nivel redus. Obiectivele principale ale BMFMS sunt: - extinderea oportunitilor oferite investitorilor; - posibiliti eficiente pentru acoperirea riscului; - o mai mare lichiditate a pieei; - costuri de tranzacionare reduse. Obiective pe termen scurt i mediu: 1. Promovarea activitii specific bursiere prin nfiinarea de agenii de brokeraj n toate judeele rii (crete rea numrului ageniilor de brokeraj active, de la 31 existente n prezent pn la acoperirea tuturor judeelor rii). Acest obiectiv este susinut de constanta preocupare a BMFMS privind educarea mediului economic romnesc, ca singura burs din ara care tranzacioneaz titluri financiare derivate. 2. Introducerea scadenelor la 9 i 12 luni pentru toate contractele futures i cu opiuni tranzacionate n prezent la BMFM Sibiu (ROL/USD, ROL/DEM, ROL/EURO, BET/ROL, EURO/USD, EURO/JPY, BUBOR 1 opiuni pe contractele futures BET/ROL, ROL/USD, EURO/USD, EURO/JPY, BUBOR 1) 3. Perfecionarea programelor informatice de transmitere n timp real ctre ageniile de brokeraj a tranzaciilor efectuate n ringurile BMFMS precum i a programelor de compensare a tranzaciilor, achiziionarea unui soft de msurare a gradului de risc. 4. Organizarea, dup un sistem mai eficient i accesibil, a cursurilor de pregtire i atestare a operatorilor pe pieele futures Casa Romn de Compensaie Casa de Compensaie a Bursei Monetar-Financiare i de Mrfuri Sibiu funcioneaz ca societate pe aciuni, cu personal propriu, avnd un capital social subscris de 1.800.000.000 lei. Ea a fost nfiinat n urma iniiativei BMFMS, avnd ca principal obiect de activitate garantarea, decontarea i compensarea contractelor futures tranzacionate n ringul Bursei sibiene, activitate ce era asigurat anterior de un departament specializat al BMFMS. Bursa i menine atribuiile de organizare i reglementare a pieei, iar compensarea i decontarea se execut prin Casa Romn de Compensaie, care introduce n sistem o verig nou, i anume membrul compensator. Alturi de Bursa Monetar-Financiar i de Mrfuri Sibiu, Casa Romn de Compensaie SA Sibiu (CRC) este una din instituiile centrale ale pieei futures i de opiuni, de o importan egal cu aceasta. Dac Bursa organizeaz i reglementeaz piaa, CRC se ocup cu gestionarea riscului participanilor, activitatea sa avnd reguli proprii. Regulamentele celor dou instituii sunt armonizate i completate continuu, pentru o funcionare ct mai sigur i rapid a pieei n ansamblul ei. Casa Romn de Compensaie este constituit ca societate pe aciuni din august 1998 cu un capital social de 1,78 miliarde lei, avnd 50 de acionari ce dein 1780 de aciuni cu valoare nominal de 1 milion lei. Un acionar CRC poate deine minim 10 i maxim 100 de aciuni. CRC a preluat din septembrie 1998 activitatea fostului Departament de Compensare al BMFM Sibiu. Evidena, compensarea i decontarea tranzaciilor se realizeaz cu un program de concepie proprie. La sfritul anului 1997, CRC n colaborare cu BMFM Sibiu a elaborat programul de clearing folosit de ageniile de brokeraj pentru tranzaciile clienilor. Casa Romn de Compensaie este singura societate de compensare nfiinat conform Ordonanei 69/1997, ordonan ce reglementeaz activitatea burselor de mrfuri n Romnia. Activitatea acestei instituii a fost controlat de Banca Naional a Romniei n decembrie 1997. Rolul Casei Romane de Compensaie ntre operatorii din pieele futures i options apar permanent drepturi i obligaii generate de cumprarea i vnzarea de contracte futures. Datorit amplorii mari a tranzaciilor i numrului mare de contracte vndute i cumprate este imperios necesar ca pentru evitarea haosului s existe o Cas de Compensaie (Clearing House"). Aceasta se interpune ntre vnztor i cumprtor n momentul tranzaciei i cumpr de la primul i vinde celui de al doilea, la preul stabilit de cele dou pri. Astfel, relaia direct dintre cei doi dispare, fiind nlocuit cu dou relaii, dintre acetia i CRC. Funciile Casei Romne de Compensaie

Funciile Casei Romne de Compensaie sunt compensarea, garantarea i decontarea tranzaciilor din pieele futures i options ale BMFM Sibiu. Un prim aspect l constituie evidena tranzaciilor futures i options i a sumelor necesare pentru realizarea acestora. Un contract iniiat, cumprat sau vndut, reprezint o poziie deschis, adic o obligaie fa de CRC, pentru care este necesar o garanie numit marj iniial. El poate fi compensat oricnd, pe timpul duratei sale de via, printr -o tranzacie egal i de sens opus, iar suma existent n contul de marj poate fi retras. Al doilea aspect tine de sigurana pieei. Casa Romn de Compensaie stabilete regulile financiare pe care trebuie s le respecte toi participanii. Aceste reguli cuprind modalitile de acces n pia, marjele minime obligatorii iniiale i de meninere ale contractelor, precum i garaniile suplimentare. CRC garanteaz ndeplinirea obligaiilor asumate de toi operatorii, dar numai n condiiile respectrii de ctre acetia a respectivelor reguli. n al treilea rnd, CRC compenseaz i deconteaz zilnic rezultatele tranzaciilor cu contracte futures i opiuni, opernd modificri n conturile acestora dup cum acestea nregistreaz profit sau pierdere. Membrul compensator (MC) Ageniile de brokeraj tranzacioneaz att pe cont propriu, ct n numele i pe contul clienilor pe care i reprezint. Fiecare verig a sistemului garanteaz, deconteaz i compenseaz tranzaciile verigilor inferioare, pe care le reprezint. Astfel, ageniile garanteaz tranzaciile clienilor, iar tranzaciile ageniilor sunt garantate de ctre membrii compensatori. Membrul compensator este o societate membr a Bursei din Sibiu i acionar a CRC, cu garanii solide constituite din gaj pe crile de burs, pe aciunile CRC i o contribuie la fondul de garantare. Din acest punct de vedere, pe piaa futures i de opiuni de la Sibiu exist trei categorii de participani: - membri compensatori principali - au minimum 2 cri de burs i minim 40 de aciuni CRC. Acetia se reprezint direct n faa CRC, garantnd i tranzaciile altor agenii, non-membri compensatori - membri compensatori direci - au o carte de burs i 20 de aciuni CRC, avnd dreptul de a reprezenta doar agenia proprie n relaia cu CRC - non-membri compensatori - nu ndeplinesc nici una din condiiile de mai sus i sunt reprezentai de membrii compensatori principali. Membrii Bursei Monetar-Financiare i de Mrfuri Sibiu au considerat c prin nfiinarea unei instituii specializate va spori ncrederea, atractivitatea i sigurana pieelor futures i de opiuni. Rezultatul a fost cel scontat. n prezent, sunt acionare la Casa Romn de Compensaie societi bancare i puternice societi financiare, acestea fiind atrase de structura de clearing aplicat la Bursa din Sibiu ce ofer maximum de siguran participanilor pe pieele futures i options. Organizarea i funcionarea ANOTR Asociaia Naional a Operatorilor la Termen din Romnia, nfiinat n 4 mai 1999 este o asociaie profesional, fr scop lucrativ, non profit i cu caracter autonom. Asociaia are n prezent 76 de membri, din care 19 persoane juridice i 57 persoane fizice din ntreaga ar, persoane participante la tranzaciile futures i cu opiuni. Asociaia are ca scop promovarea dezvoltrii condiiilor de desfurare a activitii n pieele la termen (futures i opiuni) i a interesului persoanelor implicate n acestea, elaborarea de regulamente pentru membrii Asociaiei privind contractele existente n pieele la termen. Activitatea este coordonata de un Comitet Director i se desfoar pe comisii. Comitetul Director este alctuit din 5 membri, alei de Adunarea General pe o perioad de un an. Numrul membrilor Comitetului Director poate crete proporional cu creterea numrului de membri ai Asociaiei. Trezorierul i secretarul sunt numii de Comitetul Director. Obiectivele Asociaiei Naionale a Operatorilor la Termen din Romnia sunt n principal: - reprezentarea i aprarea intereselor profesionale ale membrilor - ntocmirea i naintarea propunerilor legislative pentru asigurarea condiiilor optime de desfurare a activitii pe pieele futures, cu respectarea dispoziiilor constituionale - desfurarea de ctre membrii si a unei activiti corecte pentru prevenirea actelor i practicilor frauduloase, n vederea protejrii intereselor publice - diseminarea informaiilor cu privire la pieele futures i cu opiuni - impunerea unor standarde financiare de prevenire a insolvabilitii sau falimentului membrilor - reglementarea relaiilor dintre membri i clieni, adoptarea i administrarea unei corecte proceduri de arbitrare a plngerilor clienilor mpotriva membrilor sau invers - evaluarea periodic i supravegherea activitii de marketing a operatorilor din pieele la termen - desfurarea de programe educaionale pentru familiarizarea mediului economic romnesc cu mecanismul