Lucrri de sezon n viticultur

Chiar i dup ncheierea recoltrii strugurilor i apropierea iernii, n viticultur nc nu este timp de odihn, via de vie - plant delicat, avnd nevoie n continuare de ngrijire. Chiar i dup ncheierea recoltrii strugurilor i apropierea iernii, n viticultur nc nu este timp de odihn, via de vie - plant delicat, avnd nevoie n continuare de ngrijire. n aceast perioad, pn la venirea zpezii trebuie rezolvate o serie de probleme:

fertilizarea plantaiei pentru a reda solului o parte din elementele extrase odat cu recolta; lucrrile solului, prin care are loc att afnarea solului, precum i protejarea viei de vie mpotriva gerurilor din timpul iernii; rectificarea spalierului; completarea golurilor din plantaie prin plantarea de noi vie n locul celor disprute; muuroirea vielor tinere; ncheierea fermentaiei i nceperea limpezirii vinului tnr. Dup ncheierea fementaiei tumultoase, vasele se completeaz cu vin, operaie ce se repet ori de cte ori este nevoie pn la primul pritoc. Fertilizarea n viticultur, pentru obinerea de producii mari este obligatorie folosirea ngrmintelor, mai ales c via de vie ocup n general terenuri cu o fertilitate redus, considerate improprii pentru majoritatea culturilor agricole, cum sunt terenurile n pant i nisipurile. Aplicarea ndelungat a unor doze exagerate de ngrminte sau a unor combinaii neechilibrate de ngrminte chimice cu azot, fosfor i potasiu, duce, de cele mai multe ori, la apariia unor carene de nutriie sau a unor dezechilibre fiziologice la via de vie. Cantitile de elemente nutritive pe care le consum via de vie sunt determinate de factorii genetici, pedoclimatici i tehnologici. n funcie de aceti factori, via de

vie consum anual: 92-154 kg N, 21-45 kg P2O5, 91-129 kg K2O la hectar. ngrmintele se utilizeaz n viticultur pentru suplimentarea necesarului de hran a viei de vie i ameliorarea nsuirilor fizico-chimice i biologice ale solului. n viticultur se utilizeaz ngrminte organice, chimice (minerale), organo minerale i amendamente calcaroase. Datorit condiiilor pedoclimatice diferite de la o zon la alta, nu este posibil elaborarea unor reete de fertilizare tip, care s se respecte cu strictee n toate arealele de cultur a viei de vie. Fertilizarea cu gunoi de grajd se face periodic, o dat la 3-4 ani. Gunoiul se administreaz toamna, cu ajutorul Mig-ului i se ncorporeaz n sol prin artura de toamn. Alturi de gunoiul de grajd, la fertilizarea organic a solului se mai pot utiliza plantele pentru ngrmnt verde i compostul. n conceptul viticulturii ecologice, fertilizarea chimic trebuie privit ca o completare a fertilizrii organice, reducndu-se astfel gradul de poluare a mediului. Sunt folosite ngrmintele chimice simple, complexe i ngrmintele de tip foliar. ngrmintele cu fosfor i potasiu care sunt mai greu solubile, se administreaz toamna nainte de artur, iar cele cu azot se aplic n primvar, pentru a evita pierderile de azot prin levigare. Artura de toamn Cultura viei de vie are un caracter intensiv, ocup terenul o perioad ndelungat, de cel puin 30-35 ani i necesit anual un volum mare de lucrri ale solului. Din aceste motive, majoritatea solurilor din plantaiile viticole sunt soluri antropice, slab structurate, cu un coninut sczut de humus i cu o porozitate capilar redus. Pe astfel de terenuri executarea corect i la momentul optim a lucrrilor solului este foarte important. Prin mobilizarea solului se realizeaz un raport optim ntre porozitatea capilar i cea necapilar, se asigur un echilibru ntre gazele din sol cu participarea oxigenului n proporii de 8-12%, se ncorporeaz n sol toate categoriile de ngrminte, se stimuleaz activitatea microorganismelor, se favorizeaz acumularea de cldur n sol i se combat buruienile. Artura de toamn se execut dup cderea frunzelor, cu plugul cultivator pentru vie, la adncimea de 16-18 cm, cu rsturnarea brazdelor spre rndul de vie, astfel nct s rezulte un bilon n lungul rndului, prin care va fi protejat de ger baza butucilor. Odat cu artura de toamn are loc i ncorporarea n sol a ngrmintelor

organice i chimice cu fosfor i potasiu. Prin artur se favorizeaz acumularea n sol a apei provenit din ploi i zpezi. Revizuirea sistemului de susinere Aceast lucrare se execut n fiecare an, n perioada de repaus a viei de vie, deoarece n spalierul se deterioreaz cu ocazia numeroaselor lucrri de pe parcursul anului. Cu aceast ocazie, se nlocuiesc stlpii rupi, se ndreapt cei nclinai, se ntind i se completeaz srmele lips.
Completarea golurilor n plantaiile viticole

n plantaiile viticole, din diferite cauze, pot s apar goluri care vor influena negativ recolta de struguri ce se va obine anul urmtor. Metodele de completare a golurilor sunt numeroase i difer n funcie de vrsta plantaiei.

n viile tinere, n primul an de la plantare sunt admise 10% vie neprinse, iar n urmtorii doi ani nc 2% vie neprinse. Golurile lsate de viele respective se vor completa prin plantarea de vie altoite de 1-2 ani sau prin folosirea vielor fortificate la ghivece. Completarea golurilor se face prin plantarea de toamn sau primvar, dup o metod asemntoare cu plantarea obinuit n gropi.

n viile de rod cu vrsta ntre 5 i 15 ani, completarea golurilor se poate face prin: plantarea vielor altoite de 1-2 ani, plantarea de vie fortificate la ghivece, marcotaj i prelungirea cordoanelor peste goluri. Completarea golurilor prin marcotaj constituie o metod simpl i economic de refacere a densitii plantaiilor. Completarea golurilor prin prelungirea cordoanelor (marcotajul aerian), se practic cu bune rezultate n viile conduse n forme seminalte i nalte (vezi figura). Lucrarea se execut toamna, dup cderea frunzelor sau primvara, cu ocazia tierii n uscat, cnd se alege o coard anual de pe cepii de nlocuire sau de pe punile de rod. Coarda trebuie s fie ct mai lung i s aib o grosime de 7-8 mm. Coarda aleas se va conduce pe srma spalierului, fr a fi rsucit, i se va seciona n dreptul pichetului care marcheaz butucul lips. Dac pe coarda-cordon se gsesc copili, ei se vor tia n cepi n dreptul butucilor lips, iar restul copililor i o parte din muguri se suprim. Cordonul astfel pregtit se va fixa, prin dou-trei legturi, pe srma spalierului. Operaia de prelungire a cordoanelor se poate face ntr-o singur parte sau n dou pri, n funcie de golurile existente. Completarea golurilor prin altoire n uscat sau n verde a butucilor portaltoi urmat de prbuirea acestora sunt lucrri prea laborioase, motiv pentru care ele sunt foarte puin practicate.
Muuroirea

Muuroirea const n formarea cu sapa a unui muuroi mprejurul vielor, care s protejeze baza coardelor sau a cordielor de gerurile din timpul iernii. Muuroirea este necesar n plantaiile tinere, deoarece, din cauza creterilor prelungite, viele au lemnul insuficient maturat, existnd pericolul ngherii acestora n timpul iernii.

Terenul
-indeprtarea resturilor vegetale de pe teren -nivelarea terenului -fertilizarea terenului( 40-60 t/ha gunoi de grajd inainte de desfundarea terenului) -desfundarea terenului pe toata suprafata unde se executa o aratura la 60 70 cm adancime cu cateva luni inainte de plantarea vitei de vie -pichetatul terenului(distantele de plantare ale vitei de vie intre randuri 2-2.2m iar intre plantele de vita de vie de pe rand 1-1.2m)

-sapatul gropilor care trebuie sa fie adanci de 50cm avand lungimea si latimea de 35-40cm Pregatirea Vitei de vie

-fasonarea sau scurtarea radacinilor la 8-10 cm si a corditei bazale la 3-4 ochiuri -eliminarea radacinilor de la nodurile intermediare ale port-altoilor(asta in cazul in care exista aceste radacini)

Plantarea vitei de vie

-realizarea pe fundul gropii a unui musuroi de pamant bine maruntit si reavan -introducerea vitei in groapa si fixarea langa peretele dinspre pichet cu cordita orientata catre acesta iar radacinele -rasfirate pe musuroi si punctul de altoire la cativa cm deasupra solului -asezarea unui strat de aproximativ 20 cm de pamant maruntit si reavan deasupra radacinilor -se adauga dupa tasare intre 2-5 kg de mranita -se uda cu o galeata cu apa in functie de umiditatea solului(5-10 litri de apa) -umplerea gropii cu pamant pana la nivelul solului -musuroirea vitelor cu pamant reavan si maruntit(musuroi inalt de 25-30 cm) Taierea vitei de vie Prin taiere se regleaza puterea de crestere si rodire a butucilor de vita de vie si imbunatateste calitatea rodului in decursul anului. Dupa perioada in care se efectueaza taiarea aceasta poate fi: -taiere in uscat aplicata in perioada de repaus a vitei de vie -taierie in verde aplicate in perioada de vegetatie. Dupa scopul urmarit al taierii acestea pot fi: - taiere de formare a butucilor: scurt,lung sau mixt - taiere de productie - taiere de reintinerire

Dup regularitatea aplicarii taierii pot fi : - taiere anuala in care se urmareste productia - taiere periodica de reintinerire a vitei de vie - taieri speciale Se stiu(cunosc) 3 sisteme de taiere a butucilor: -scurt "prin prezenta pe butuc a cepilor de rod variabil ca numar si ca asezare" -lung "prin prezenta pe butuc a coardelor lungi de rod, variabile ca numar si mod de asezare" -mixt "este o imbinare intre primele 2 sisteme lung si scurt prin prezenta pe butuc a cepilor ca element de formare si a coardelor ca elemente de productie" Forma coardelor de vita de vie poate fi : -dreapta -semicerc -cerc ardelenesc Lucrari in verde aplicate vitei: -plivitul se suprima lastarii infertili dupa aparitia inflorescentelor -ciupitul suprimarea varfurilor de crestere a lastarilor fertili cu cateva zile inainte de inflorit(2-3 zile) -legatul lastarilor se executa atunci cand acestia depasesc lungimea de 40 cm si se realizeaza prin palisarea lor pe spalieri sau araci in poziie verticala de 3 ori pe vara -copilitul se executa de mai multe ori concomitent cu legatul lastarilor si consta in scurtarea copililor la 4 sau 5 frunze de la baza iar la copilii fertili la 1 sau 2 frunze deasupra inflorescentei -carnitul este operatiunea de suprimare a varfurilor de crestere cu 8-12 frunze a tuturor lastarilor de pe butucul de vita avand scopul de a opri cresterea lastarilor si de favoriza maturarea strugurilor i a lemnului Prin taiere se regleaza puterea de crestere si rodire a butucilor de vita de vie si imbunatateste calitatea rodului in decursul anului. Dupa perioada in care se efectueaza taiarea aceasta poate fi:

-taiere in uscat aplicata in perioada de repaus a vitei de vie -taierie in verde aplicate in perioada de vegetatie.

Calendarul lucrarilor in decursul unui an la vita de vie Ianuarie - se procura materialele necesare pentru plantarea vitei de vie: sarma,araci - reparatia uneltelor necesare lucrarilor viticole - se desfunda terenul pentru viitoarele plantari din primavara - se procura ingrasamintele necesare pentru plantarea viei Februarie - se controleaza viabilitatea ochilor in viile roditoare si celelalte lucrari din luna precedenta care nu s-au facut Martie - daca timpul permite, se face dezgropatul timpuriu, dezmusuroitul sau debilonatul butucilor - se verifica spalierii,aracii - se verifica starea de viabilitate a mugurilor la cultura vitei de vie in forma joasa si inalta - se incepe taiatul si copcitul vitei de vie - se incepe dirijarea viei si legatul coardelor taiate - se completeaza golurile din plantatiile de vita de vie - se asigura mranita pentru plantatul vitei de vie - se aplica ingrasamintele organice si chimice de baza la plantatie - se executa aratura adanca sau se sapa adanc Aprilie - se planteaza vita de vie altoita si nealtoita - se termina taiatul si copcitul vitei dupa care se executa aratul sau saparea planatiei - se controleaza saptamanal musuroaiele de vita de vie plantata in primavara si se intretine pana la aparitia tuturor lastarilor.

Mai - se continua controlarea musuroaielor - se executa plivitul lastarilor de vita de vie fara rod pentru a echilibra butucii de vie - se fac primele tratamente impotriva manei fainarii si pentru moliile de struguri. In anii cu precipitatii normale si infectii de mana tratamentele de prevenire se executa saptamanal (cand se termina un tratament se poate incepe celalalt) - se sapa plantatia de vie si se administreaza ingrasamintele chimice azotoase inainte de inflorire - se executa prima legare a vitei de vie daca lastarii au atins lungimea de cca 40 cm - se aplica ciupitul lastarilor cand este aproape de inflorit Iunie - se continua cu tratamentul impotriva fainarii si a manei - se incep tratamentele impotriva putregaiului cenusiu dupa inflorire si legarea vitei de vie - se executa primul copcit in plantatiile tinere - se executa legatul al 2 lea al lastarilor - executarea prasilelor pe rand si intre randuri - se continua operatia de plivire ciupire si legare a lastarilor - se executa primul copilit (cand lastarii au 6-7 frunze se scurteaza la 4-5 frunze) - se poate face prima ingrasare foliara Iulie - se continua cu legarea lastarilor - se continua cu tratamentele impotriva fainarii,a maneia putregaiului cenusiu, a moliilor si a celorlalti daunatori - se executa carnitul la soiurile de masa cu coacere timpurie si extratimpurie - executarea prasilelor de vara - copcitul al 2 lea la plantatiile tinere - se continua cu copcitul - se continua cu aplicarea a 2 a si a 3 a ingrasarii extraradiculare sau foilare - se incepe recoltatul strugurilor la soiurile de masa extratimpurii August - se executa ultimele tratamente in plantatiile de vii - se fac ultimele prasile - se executa ultimul legat

- se executa carnitul viilor roditoare prin indepartarea varfului cu 8-10 frunze - se executa al 3 lea copcit in plantatiile tinere copca ramanand deschisa - se face desfrunzitul partial al soiurilor de vita de masa - recoltarea strugurilor de masa la soiurile cu coacere mijlocie - se pregatesc sculele si utilajele pentru culegerea strugurilor si pentru prelucrarea lor - se desfunda terenul pentru noile plantatii Septembrie - se continua cu recoltarea strugurilor de masa si incepe culesul viilor pentru vin - soiurile de struguri rosii se culeg la cca 10-15 zile dupa cele albe, iar soiurile aromate se culeg cu circa 10 zile mai tarziu decat cele rosii - culegerea strugurilor se face pe timp frumos si uscat dupa ce s-a ridicat roua si se separa strugurii sanatosi de cei stricati Octombrie - se executa aratura de toamna sau sapa adanca si ingrasarea de baza cu ingrasaminte organice si cu superfosfat si sare fosfatica - se desprind coardele de vita de pe araci sau spaliere si se ingroasa butucii la cultura clasica ca si coardele de pe cepii de siguranta la butucii condusi pe forme semiinalte si inalte. Noiembrie - se face aratura de toamna sau sapa adanca cu administrarea ingrasamintelor organice si chimice - se termina aperatia de ingropare musuroitul sau bilonatul butucilor - se executa plantarea de toamna a vitei de vie. Decembrie - transportarea aracilor stalpilor sarmele pentru instalarea mijloacelor de sustinere si se monteaza stalpii - se continua cu transportul gunoiului de grajd Taierea viei ca orice taiere, se recomanda a fi facuta cu o foarfeca buna, care taie bine. Taietura trebuie sa fie clara si precisa, nu trebuie sa rupa coarja lastarului care ramane sau a crengutei care ramane. Copcitul este foarte important in primii ani de viata in cazul vitei de vie, realizarea lui in conditii bune asigura o vitalitate superioara si o planta cu proprietati calitative in timp.

Cum se executa copcitul? - faceti o gropita (copca) in jurul vitei, pana cand punctul de altoire este scos bine in evidenta; - cu un briceag sau cosor bine ascutit se taie toate radacinile ce apar de la punctul de insertie in sus, anume cele date din altoi si din toate nodurile superioare altoiului. neinlaturarea acestor radacini conduce in timp la separarea altoiului de portaltoi, cu tendinta de a sealimenta si trai individual. Deoarece radacinile emise din altoi sunt sensibile la filoxera, ele se distrug cel mai repede ramanad apoi doar cele de portaltoi. Aces lucru determina in timp goluri in plantatie. Pana la varsta de 5 ani se recomanda cate doua copciri pe an, primavara si sfarsitul verii, mai putin in anul 1 si 2de la plantare, cand copcitul se va face in lunile iulie si august. Dupa copcit, gropita (copca) se astupa cu pamant marunt si reavan si se musuroieaza, cu exceptia ultimului copcit din august, cand vita de vie se lasa "libera", adica neacoperita la punctul de altoire.
de 2 ori pe an sapi in jurul radacinii vitei o mica groapa, descoperi putin radacina si cercetezi punctul de altoi. Daca din punctul de altoi au plecat firicele de radacina, le tai. Tot ce a fost in pamant si era deasupra punctului de altoi se cerceteaza si daca apar iar firicele de radacina in zona respectiva, se taie acele fire. De ce? pentru ca daca le lasi, in timp portaltoiul si altoiul se vor separa. Adica altoiul se va baza pe radacinile alea iesite din zona superioara punctului de altoire ( nu se mai bazeaza pe portaltoi) , iar portaltoiul va dezvolta o planta independenta. Cum radacinile alea specifice altoilul sunt foarte sensibile la boli ( ca de aia se altoieste vita pe portaltoi rezistent, logic, nu?) se pot altera, putrezi, imbolnavii si va duce la moartea vitei.

Cum se planteaza corect o vita de vie? 1. Momentul plantarii Plantarea de toamna - incepe la atunci cand cade bruma si se termina la sfarsitul lui noiembrie, cand apar temperaturi negative si inghetul solului. Toamna este momentul ideal de plantare a vitei deoarece partea superioara a vitei intra in repaos vegetativ iar radacinile sunt singurele care se dezvolta. Vita plantata toamna pleaca prima in vegetatie primavara.

Plantarea de primavara - se face atunci cand temperaturile devin constante peste 5 grade atat in aer cat si in sol si dureaza pana prin aprilie sau pana la momentul in care pleaca vita in vegetatie. Plantarea in vegetatie ( primavara-vara) - doar in cazul vitelor din containere, deci nu cu radacinile nude. Alegerea terenului de plantare: a. temperatura - vita de vie e sensibila la temperaturi mici din timpul iernii . radacina ingheata la temperaturi intre -5 si -11 grade , mugurii intre -15 si -18 , coardele anuale -18 si -22 , iar lemnul multianual intre -20 si -24 . Cu toate acestea temperaturile difera putin de la soi la soi b. altitudinea: se cultiva la altitudini intre 100-600 m deasupra nivelului marii c. lumina : mult soare, directia randurilor trebuie sa fie N-S d: relieful: daca se planteaza in panta,vita se va planta pe directia curbelor de nivel Pichetarea terenului distanta intre randuri si distanta intre plante pe rand depinde de schema de plantare aleasa. Distantele intre randuri varieaza intre 2-2,2m iar distantele intre plante pe rand varieaza intre 1-1,2m Daca vita se planteaza langa casa/locuinta/ imobil etc... distanta minima de plantare fata de zid este de 0,2-0,5 m Sapatul gropilor Gropile se sapa cu adancime de 50cm si largime de 30-40cm Fasonarea fasonarea este operatiunea de scurtare a corzilor ( la 3-4ochi adica 8-10 cm ) , suprimarea cioturilor de altoi , suprimarea radacinilor eventual prezente pe nodurile intermediare ale portaltoiului si scurtarea radacinilor la 8-10cm . Tot in operatiunea de fasonare intra si indepartarea radacinilor traumatizate, mucegaite,

rupte, strangulate, uscate.

NOTA!!!!! - sunt vite in comert care sunt deja fasonate si care prezinta parafinarela partea aeriala altoiul si cordita) . Acestea nu mai trebuie fasonate inca odata. Mocirlirea la plantare, vita se mocirleste. Mocirla se prepara in groapa sau intr-un butoi: pamant galben/pamant + balegar bovina proaspata plus apa( raport 1:1:3). La acest amestec se mai poate adauga si stimulatori de inradacinare ( Radistim) Mocirlirea este importanta si pentru : cicatrizarea ranilor din urma fasonarii, plsu o tranzitie mai usoara de la planta la sol. Mocirlirea are rol si in emiterea de noi radacini ( balega proaspata de bovine contine auxine - substante care au rol de stimulare a cresterii si inradacinarii plantelor) Plantarea propriuzisa se poate deslusii si din schita alaturata.
#15pivnitarul

ntreinerea plantaiilor tinere de vi de vie n plantaiile tinere de vii lucrrile agrofitotehnice aplicate urmresc asigurarea unor condiii optime pentru nrdcinarea i creterea lstarilor vielor nou plantate, fortificarea lor, asigurarea mpotriva temperaturilor sczute de peste iarn, a bolilor i duntorilor, formarea rapid a butucilor i pregtirea lor pentru intrarea pe rod. Vii tinere sunt considerate cele din anii I, II , III, de la plantare, urmnd ca din anul IV de cultur s intre pe rod. Lucrrile de ntreinere din anul I de la plantare Lucrrile solului trebuie ncepute imediat dup plantare, datorit faptului c solul n urma lucrrilor de plantare se bttorete, este necesar s se execute o lucrare de afnare a solului la adncime de 14-16 cm. Pe parcursul ntregii perioade de vegetaie se aplic 3-4 cultivaii mecanice pe interval i trei praile manuale pe rnd, pentru combaterea buruienilor, precum i pentru afnarea solului. n plantaiile tinere este interzis aplicarea erbicidelor pentru combaterea buruienilor. Dup cderea frunzelor, se execut o artur la o adncime de 16-18

cm, cu rsturnarea brazdei spre rndurile de vie, uurnd n acest mod protejarea vielor prin muuroire. n cursul lunii mai i la nceputul lunii iunie pentru a urmri pornirea lstarilor, se execut de 2-3 ori controlul vielor, la viele muuroite. De mare importan este pentru viele tinere pornite n vegetaie copcitul viei de vie, operaie care se execut de dou ori n primul an de cultur. Lucrarea const n suprimarea rdcinilor crescute din altoi i nodul superior al portaltoiului, precum i a lstarilor pornii din portaltoi. Primul copcit se execut la mijlocul lunii iunie, iar al doilea la mijlocul lunii august. Pentru executarea copcitului muuroaiele se desfac atent, de jos n sus pn sub punctul de altoire, iar cu ajutorul unei copcitori se face o copc n jurul viei de vie, adnc pn aproape de nodul superior al portaltoiului. Se trece cu palma de jur mprejurul viei se verific dac nu au rmas rdcini net-iate n zon, dup care muuroiul se reface. La al doilea copcit se procedeaz la fel, cu deosebirea c muuroiul nu se mai reface, deoarece lstarii s-au lemnificat la baz. Cnd lstarii au atins o lungime de 30-40 cm. se execut lucrarea de legatul lstarilor care se repet cnd lstarii ating lungimea de 70-80 cm. Fr legatul lstarilor se ngreuneaz efectuarea celorlalte lucrri i este favorizat a-tacul manei. Viele tinere sunt foarte sensibile fa de boli, mai ales fa de man i finare, dar i duntorii prefer lstarii fragezi, pentru care combaterea bolilor i duntorilor este o lucrare de mare importan. n funcie de condiiile climatice, ploi i cea, se execut sptmnal tratamente pentru combaterea manei cu substane de combatere sistemice, iar la sfritul perioadei de vegetaie cu substane cuprice. mpotriva finrii se fac tratamente cu substane pe baz de sulf adugat n soluia folosit pentru combaterea manei. Dintre duntori, cele mai nsemnate pagube sunt provocate de larvele crbuului de mai i viermi srm, care se combat prin tratamente aplicate la sol. n primul an de vegetaie nu se aplic nicio lucrare de fertilizare, viele avnd rdcini slab dezvoltate vor profita numai de ngrare extraradicular odat cu tratamentele de combaterea bolilor i duntorilor. n primveri foarte secetoase este necesar udarea localizat, cu cel puin 10 litri ap, ntr-o copc deschis la fiecare vi de vie. Este recomandat ca n toate zonele de cultur a viei de vie s execute lucrarea de protejarea vielor mpotriva gerurilor. Lucrarea se execut manual cu sapa, dup cderea frunzelor i executarea arturii de toamn. Lucrrile de ntreinere din anul al II-lea de la plantare n ordine cronologic prima lucrare din al II-lea an de vegetaie este dezmuuroitul i artura de primvar care se execut primvara de timpuriu, dup ce a trecut pericolul ca temperatura aerului s mai scad sub minus 8-9 grade Celsius. Se

execut manual cu sapa prin descoperirea vielor de sub pmnt, pn sub punctul de altoire. Artura de primvar se execut la corman, la o adncime de 14 -16 cm. Tierea n uscat i copcitul vielor - ncepnd cu anul al II-lea de cultur se execut tieri de formare specifice tipului de tiere adoptat. Tierea n uscat se execut imediat dup dezmuuroit, dar nainte de artura de primvar, i trebuie ncheiat nainte de pornirea mugurilor n vegetaie. Odat cu tierea n uscat se execut i copcitul vielor de vie, lucrare care se repet n luna august, la ultima prail manual. Plivitul i legatul lstarilor se face atunci cnd lstarii au atins o lungime de 8 -10 cm cnd se ndeprteaz cei de prisos, reinnd numai pe cei corespunztori sub raportul creterii, alegnd un numr de 3-4 la viele viguroase, i numai 2 la viele slab dezvoltate pentru a favoriza creterea. Pe msur ce lstarii alungesc vor fi dirijai printre rndurile de srm duble ale mijlocului de susinere. Completarea golurilor se face deoarece n urma pieirii unor vie apar goluri care trebuie completate n primvar cu vie viguroase, protejate prin parafinarea prii superioare. Viele plantate n goluri vor fi supuse unor ngrijiri atente pentru a se reduce decalajul n cretere i, n final, pentru a obine butuci uniformi ca vigoare. Lipsurile aprute n cursul perioadei de vegetaie vor fi completate n luna august cu vie de un an, fortificate la ghivece, sau toamna, dup cderea frunzelor, cu vie viguroase. Fertilizarea se face din anul al II-lea de cultur prin ngrarea plantaiilor n funcie de creterea manifestat de tinerele vie. Se administreaz cantiti variabile de azot, fosfor i potasiu n raport de starea de aprovizionare a solului cu elemente nutritive. ngrmintele chimice se administreaz concomitent cu lucrrile solului, cele cu potasiu i fosfor odat cu artura de toamn, cele cu azot odat cu lucrarea de mobilizare a solului n primvar. Pe solurile srace n humus, unde panta terenului permite, n primi ani de cultur se recomand folosirea ngrmintelor verzi, nsmnate din toamn i ncorporate n cursul primverii. Se execut n acelai fel ca i n primul an de cultur: lucrrile de ntreinere a solului, combaterea bolilor i duntorilor, protejarea vielor mpotriva gerurilor. Instalarea mijloacelor de susinere Via de vie este o lian care susine tulpina cu ajutorul crceilor, pe diferii supori naturali sau artificiali. n lipsa unui sistem de susinere lstarii se ntind pe pmnt, ngreuneaz executarea lucrrilor solului, aplicarea tratamentelor fitosanitare, favorizeaz atacurile de boli i ntrzie intrarea pe rod a vielor. Susinerea viei de vie poate fi fcut pe supori artificiali, n funcie de sistemul de cultur, pe araci sau spalieri de diferite tipuri. Sistemul de susinere pe araci se

preteaz, n special pentru plantaii pe terenuri accidentate, au o durabilitate redus, nu asigur o conducere raional a coardelor, amplific frecvena i intensitatea bolilor, dar n schimb se procur i se instaleaz uor i au la nfiinare un cost redus. Sistemul de susinere pe spalier a cptat cea mai larg extindere, datorit numeroaselor avantaje pe care le prezint: durabilitate mare i rezisten mai mare la vnt, economie de for de munc i materiale la ntreinerea spalierului, posibilitatea folosirii unei ncrcturi mai mare de ochi, repartizarea uniform a coardelor i a elementelor de rod, uureaz executarea lucrrilor agrofitotehnice. n general, se recomand folosirea spalierului cu srme duble, de o parte i de alta a stlpilor, distanate pe vertical la circa 5 cm una de alta pentru a uura dirijarea lstarilor printre srme, acetia autosusinndu-se cu ajutorul crceilor. n funcie de tipul de tiere i forma de conducere, spalierii folosii n plantaiile viticole sunt de mai multe tipuri, mai uzitate fiind: - spalieri pentru cultura joas sau clasic; - spalieri pentru conducere seminalt sau nalt. Lucrarea de montare a sistemului de susinere poate ncepe n toamna anului I sau n primvara anului al II-lea de la plantare i cuprinde urmtoarele operaiuni: marcarea locului pentru stlpi i ancore, transportul i repartizarea materialelor n parcel, spatul gropilor, fixarea stlpilor, montarea bridelor i ancorarea stlpilor fruntai, montarea i ntinderea srmelor. Un alt sistem de susinere folosit n special n curi este constituit din boli i semiboli. Lucrrile de ntreinere din anul al III-lea de la plantare Lucrrile agrofitotehnice aplicate n anul al III-lea sunt asemntoare cu cele executate n anul precedent, cu excepia tierii de formare, completate cu lucrrile n verde necesare realizrii tipului de tiere stabilit. Toate interveniile sunt subordonate fortificrii butucilor n vederea pregtirii lor pentru intrarea pe rod: fertilizarea organic i chimic adecvat, aplicarea la timp i de calitate a lucrrilor de ntreinere a solului, cop-citul, combaterea preventiv a bolilor i duntorilor, plivitul i dirijarea lstarilor, completarea golurilor aprute, protejarea vielor mpotriva gerurilor. Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini semiinalte si inalte.

Vita de vie condusa clasic, adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub -20...22 grade Celsius, fiind necesara protejarea prin ingropare in timpul iernii. Vita de vie cu tulpini semiinalte (0,7 m) si inalte (1-1,5 m) se pot cultiva in zonele unde temperatura din timpul iernii nu scade sub limita de rezistenta, in general de -18...20 grade Celsius.
Lucrari ce se aplica dupa plantarea vitei de vie joase

Mobilizarea solului Dupa plantare, se recomanda sa se faca o maruntire a pamantului la adancimea de 18-20 cm, cu sapa sau prin aratura. In timpul verii mobilizarea superficiala a solului consta in efectuarea prasisului cu sapa sau cu prasitoarea, ori de cate ori este nevoie pentru distrugerea buruienilor. Afanarea si mobilizarea solului se face pe o adancitura de 6-8 cm. Controlul aparitiei si cresterii lastarilor de vita de vie La circa 2-3 saptamani dupa plantare, daca lastarii nu apar uniform si in masa la suprafata solului, se desfac musuroaiele, numai cu mana introdusa la baza musuroiului si corditei, lasand pamantul sa cada in bucati mici intre degete, dupa care musuroaiele se refac. Spargerea crustei de la suprafata musuroiului Aceasta lucrare se face dupa fiecare ploaie, o data cu aceasta inlaturandu-se bulgarii prea mari din fata lastarilor si reducandu-se din grosimea musuroiului, cand e prea mare. Se administreaza insecticide, in cazul atacului de viermi, etc. Copcitul vitei de vie Copcitul prezinta importanta deosebita in primii ani de viata ai vitelor de vie, deoarece de aceasta operatie depinde consolidarea organismului plantei si obtinerea unei plantatii uniforme si bine incheiate. Practic, copcitul se efectueaza astfel: - se face o gropita (copca) in jurul vitei, astfel incat punctul de altoire sa fie bine scos in evidenta; - cu un briceag sau cosor bine ascutit se suprima de la punctul de insertie toate radacinile de suprafata, date din altoi si din nodurile superioare ale portaltoiului. Nesuprimarea acestor radacini duce cu timpul la separatrea altoiului de portaltoi, fiecare tinzand sa traiasca pe radacini proprii. Cum radacinile emise din altoi sunt sensibile la filoxera, ele sunt repede distruse si, de aici, aparitia golurilor in plantatii. Pana la varsta de 5 ani se recomanda cate doua copciri pe an, respectiv primavara si catre sfarsitul verii, facand exceptie anul intai si doi de la plantare, cand copcitul se va face in lunile iulie si august. Dupa copcit, gropita (copca) se astupa cu pamant marunt si reavan si se reface musuroiul, cu exceptia ultimului copcit din august, cand vita de vie se lasa "descaltata", adica necacoperite la punctul de altoire.

Udarea vitei de vie Udarea este necesara numai atunci cand se manifesta seceta pronuntata in aer si sol, iar lastarii nu mai cresc. Pentru aceasta se face o groapa cat mai aproape de baza butucului, in care se toarna cel putin 10 litri de apa. Dupa patrunderea apei in sol, groapa se astupa cu pamant. Udarea vitei de vie se repeta de 2-3 ori in cursul verii, in situatia cand seceta se prelungeste. Administrarea ingrasamintelor Se impune mai ales acolo unde nu s-a facut tratarea de baza cu ingrasamant si unde nu s-au administrat ingrasamintele nici la plantarea vitei de vie. Se folosesc ingrasaminte naturale (gunoi de grajd bine descompus, compost) sau ingrasaminte minerale pe baza de azot, fosfor si potasiu. Cele azotoase se dau inprima parte a perioadei de vegetatie, in scopul stimularii cresterii vitei de vie, cele fosfatice si potasice se dau in faza a doua a perioadei de vegetatie, pentru a stimula coacerea lemnului. Ele se administreaza in stare solida, in copci, in jurul plantei, dupa care se uda, sau se dau sub forma lichida, dizolvate in apa. Dozele in care se dau variaza in functie de gradul de fertilitate a solului, ajungand panala la 70 g azot, 50 g potasiu si 60 g fosfor, substanta bruta (din comert), pentru fiecare vita. Ingrasamintele organice se dau in copci (gropite), cate 2-3 kg pentru fiecare vita, in 4 copci (gropite de circa 30 cm adancime). Plivitul lastarilor de vita de vie Plivitul este necesar numai cand numarul lastarilor de vie trece de 3-4, inlaturanduse cei mai slabi. Legatul lastarilor Se face de cate ori este nevoie, cand lastarii de vita de vie depasesc 30-40 cm si se apleaca. Combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie Pentru prevenirea manei se executa stropiri (de cand frunza atinge 5 cm in diametru si sezonul este ploios si cald) cu zeama bordeleza in concentratie de 0,30,5 g, piatra vanata (sulfat de cupru) 150-250 g, var nestins (sau dublu - triplu var nestins) si circa 200 g aracet, ca adeziv, la 100 litri apa. Stropirile se fac in anii ploiosi la 3-4 zile si in cei secetosi cel putin saptamanal. In anii foarte secetosi apare de obicei fainarea (oidiumul). Pentru a preveni aparitia ei se prafuiesc vitele cu pulbere de sulf sau se stropesc cu sulf muiabil (0,4%), dizolvat in apa. Cand atacul de mana coincide cu cel de fainare sau pentru a preveni fainarea, este mai eficace sai mai economic sa se amestece sulful muiabil cu zeama bordeleza.

Daunatorii vitei de vie (viermi si insecte) care distrug lastarii tineri si rod scoarta vitelor, se desfac musuroaiele si se presara insecticide, dupa care se refac din noumusuroaiele. Carnitul lastarilor Aceasta operatie consta in suprimarea varfului lastarilor la sfarsitul lui august, cand depasesc circa 1 metru, pentru a favoriza maturarea lor. Completarea (lichidarea) golurilor Se face in cazul vitelor de vie neprinse. Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi, din surplusul rezervat la plantare. Aceste vite, primavara, se aseaza in pungi de folie de polietilena, umplute cu pamant, gaurite la baza (pentru scurgerea apei si aerisire) si se planteaza intr-un sant, la marginea lotului de vie. In cursul verii, acestor vite li se dau toate ingrijirile, ca si celor plantate la locul definitiv. In iunie, aceste vite se planteaza in locul celor neprinse, tot in gropi, scotand punga perforata, cu grija, urmarind sa nu se desfaca blocul de pamant. Se umple apoi groapa cu pamant, fara sa se calce, si se uda cu apa pe marginea gropii, fara a destrama blocul de pamant. Cirnitul lastarilor Consta in suprimarea virfului lastarilor la sfirsitul lui august, cind depasesc cea 1 m, spre a favoriza maturarea lor. Lichidarea (completarea) golurilor (in cazul vitelor neprinse) Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi, din surplusul rezervat la plantare. Aceste vite, primavara, se aseaza in pungi de folie de polietilena, umplute cu pamint, gaurite la baza - pentru scurgerea apei si aerisire - si se planteaza intr-un sant, la marginea lotului de vie. In cursul verii, acestor vite li se dau toate ingrijirile, ca si celor plantate la locul definitiv. In iunie, aceste vite se planteaza in locul celor neprinse, tot in gropi, scotind punga perforata, cu grija, urmarind sa nu se desfaca blocul de pamint. Se umple apoi groapa cu pamint, fara sa se calce, si se uda cu apa pe marginea gropii, fara a destrama blocul de pamant. Completarea golurilor se poate executa si toamna sau primavara, cu vite altoite, procednd in aceiasi mod ca la plantarea propriu-zisa. O metoda foarte buna pentru completarea golurilor o constituie si altoirea in verde a vitelor portaltoi ramase in urma disparitiei altoiului, fie a butasilor portaltoi plantati special cu un an inainte in goluri. Altoirea se face in perioada infloritului, folosindu-se metoda de altoire in copulatie simpla, la nivelul solului sau la inaltimea de 40-50 cm. Lastarii altoi se recolteaza cu citeva ore inainte si se pastreaza intr-o galeata cu apa sau in cirpe umede pina in momentul altoirii. Ca altoi se foloseste o portiune de lastari cu cite un ochi. Punctul de altoire se leaga strins cu rafie din material plastic sau fire de bumbac si se parafineaza prin pensulare. In viile de pe nisipuri si in cele de hibrizi producatori directi, completarea golurilor se face prin marcotaj. Marcota este o coarda de un an sau un

lastar "in pirga" sau o coarda prelungita printr-un lastar aproape maturat. Cele mai bune marcote sint cele date din cepi, asezate cit mai aproape de suprafata solului si pe linia rindului. Obisnuit, mareotajul se realizeaza toamna, dupa caderea frunzelor, sau primavara, devreme - cind se numeste marcotaj "in uscat". in timpul verii, mareotajul se face in iulie-august, cind se folosesc lastari in perioada incetinirii cresterii sau coarde prelungite prin lastari ; in primul caz, mareotajul se numeste "in verde", iar in al doilea, marcotaj "mixt". in toate cazurile se procedeaza dupa cum urmeaza : Mai intii se intinde marcota pe fundul unui santulet care se deschide pe directia rindului, la adinci-mea de cea 30-40 cm. Marcota se asaza pe fundul santului, indoindu-se cu foarte multa atentie spre a nu se rupe, dupa ce in prealabil s-au extirpat (inlaturat) toti ochii, in afara de cei 2-3 din virf, care vor fi la suprafata solului. Se astupa groapa cu pamirit, se batatoreste bine si se pune un pichet (tarus) la virful marcotei care ramine in afara, constituind viitorul butuc. Alte lucrari care se efectueaza in anul I de la plantare mai sint : musuroitul de toamna si sapa mare sau aratura adinca. Musuroitul vitelor Se face toamna, in vederea protejarii vitelor impotriva temperaturilor scazute. in anul I mi se practica ingropatul total, ci musuroitul, din cauza ca in anul al II-lea se lasa pentru rod doar un cep si o cordita. Musuroirea cu pamint se face pe o inaltime de 4-6 ochi. Sapa mare se face tot toamna, efectu-indu-se o- mobilizare adinca a solului. Aratura adinca sau sapa mare, de 18-22 cm adincime, - ramine in brazda cruda (nema-runtita, numai intoarsa). Alte articole Ingrijirea vitei de vie in al 2-lea an de la plantare Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I, la care se adauga dezmusuroitul, taierea de formare si instalarea mijloacelor de sustinere. Dezmusuroitul vitelor se face cind temperatura aerului se prevede a nu mai scadea sub minus 6-8 grade C... Virozele vitei de vie Virozele sint boli cu caracter infectios, provocate de agenti patogeni, numiti virusuri. In tara noastra au fost semnalate, la vita de vie, o serie de viroze... Antracnoza vitei de vie Boala este produsa de ciuperca Gleosporium ampelophagum. Sint atacate toate organele aeriene ale vitei de vie, in special primavara sau la inceputul toamnei... Taierea vitei de vie pe tulpina joasa In anul al II-lea dupa plantare, in primavara, se taie la 2 cepi a 2-3 ochi, sau la un

singur cep - in cazul vitelor mai putin viguroase. In anul al III-lea de la plantare se rezerva pe butuc, din coardele... Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 7080 cm (cultura semiinalta) sau de 1,00-1,20 m, chiar 1,50 m (cultura inalta). Tipurile de taieri care pot fi practicate: mentionam cordonul, uni sau bilateral...