Contents Contents..................................................................................................................................... 1 1.BRONSITA ...............................................................................................................................2 2.PNEUMONII ........................................................................................................................ 5 3.TUBERCULOZA........................................................................................................................ 8 4.ASTM ...................................................................................................................................... 9 5.NEOPLASM PULMONAR..........................................................................................................12 6.PLEURA..................................................................................................................................12 7.

BOALA CARDIACA ISCHEMICA ...............................................................................................15 8.HTA........................................................................................................................................ 18 9.INSUFICIENTA CARDIACA.......................................................................................................21 10.TULBURARI DE RITM............................................................................................................24 11.TEP...................................................................................................................................... 26 12.COLAPS CARDIO..................................................................................................................28 13. hepatita.............................................................................................................................. 29 14.Ciroza.................................................................................................................................. 30 15.Pancreatita .........................................................................................................................32 16.Ulcer peptic......................................................................................................................... 33 17.Cancer de colon...................................................................................................................35 18.Icterul..................................................................................................................................38 19.Litiaza veziculara ................................................................................................................ 41 20.Diabet zaharat.....................................................................................................................45 21.Sepsis..................................................................................................................................47 22.ANEMII................................................................................................................................. 50 23.Leuemia ac mieloida...........................................................................................................53 24. Infectii urinare.................................................................................................................... 56 25.IRA...................................................................................................................................... 58 26.AVC .....................................................................................................................................61 27.Spondilita anchilozanta si artrita reactiva...........................................................................62 28. LES.....................................................................................................................................64 29.Cancer mamar..................................................................................................................... 67 30.Nutritia............................................................................................................................... 70 31.Infectii bacteriene perinatale...............................................................................................71 32.Diaree..................................................................................................................................74 33. IACRS................................................................................................................................. 75 34.Convulsii.............................................................................................................................. 78 35.HIV......................................................................................................................................79

36.Abdomen acut ....................................................................................................................82 37.Cancer gastric ....................................................................................................................85 38.OCLUZIA.............................................................................................................................. 89 39.Apendicita...........................................................................................................................90 40.Peritonite.............................................................................................................................93 41 Litiaza urinara.....................................................................................................................96 42.Afectiunile prostatei......................................................................................................... 100 43.HDS ..................................................................................................................................103 44.Fracturi ............................................................................................................................. 106 .............................................................................................................................................. 107 45.Arsuri.................................................................................................................................107 46. Hernii ...............................................................................................................................109 .............................................................................................................................................. 112 47. Afectiunile tiroidei............................................................................................................112 48.Cancer de col uterin..........................................................................................................114 49.Sarcina.............................................................................................................................. 117 50.Tumori benigne ovariene..................................................................................................119 Cu ficat................................................................................................................................. 122

1.BRONSITA 60.Care dintre urmtoarele afirmaii privitoare la pacientul cu bronit cronic obstructiv sunt adevrate? A) are antecedente ndelungate de tuse cu expectoraie B) are un debut recent al tusei cu expectoraie C) apariia wheezingului este mai trzie dect n cazul pacientului astmatic D) apariia wheezingului este mai precoce dect n cazul pacientului astmatic E) are antecedente recente de tuse fr expectoraie Ac 61.Fumatul ndelungat are urmtoarele efecte pe aparatul respirator, dovedite prin studii experimentale n cadrul patogenezei bronitei cronice: A) stimuleaz aterogeneza B) altereaz micarea cililor C) inhib funcia macrofagelor alveolare D) conduce la hipotrofia glandelor secretoare de mucus (HIPERTROFIA) E) conduce la hipoplazia glandelor secretoare de mucus (HIPERPLAZIA) bc 62.Boala pulmonar cronic obstructiv cu predominana bronitei se caracterizeaz prin: A) dispnee sever B) sput abundent C) sput mucoid D) recul elastic sczut sever E) hipertensiune pulmonar moderat spre sever n repaus be 63.Boala pulmonar cronic obstructiv cu predominana emfizemului se caracterizeaz prin: A) dispnee sever B) sput abundent C) sput mucoid

D) recul elastic sczut sever E) hipertensiune pulmonar moderat spre sever n repaus acd 64.Vrsta medie la care se diagnosticheaz boala pulmonar cronic obstructiv cu predominana emfizemului este: A) 30 ani B) 40 ani C) 50 ani D) 60 ani E) 70 ani d 65. Vrsta medie la care se diagosticheaz boala pulmonar cronic obstructiv cu predominana bronitei este: A) 30 ani B) 40 ani C) 50 ani D) 60 ani E) 70 ani c 66.n boala pulmonar cronic obstructiv cu predominana emfizemului examinarea prin CT: A) localizeaz emfizemul B) cuantific emfizemul C) are valoare practic limitat n determinarea localizrii, de cele mai multe ori D) se practic de rutin n determinarea localizrii emfizemului E) nu se practic de rutin n determinarea localizrii emfizemului abe 67.Pacientul cu boala pulmonar cronic obstructiv cu predominana bronic A) este de obicei un fumtor nveterat B) are un trecut de tuse cronic fr sput (CU SPUTA) C) are iniial tuse prezent doar primvara i toamna (IARNA) D) este de obicei supraponderal E) este de obicei palid (CIANOTIC) ad 68.Printre complicaiile aprute n cursul tratamentului insuficienei respiratorii acute la pacienii cu bronit, emfizem i obstrucie de ci aeriene sunt i: A) aritmiile cardiace B) insuficiena de ventricul stng C) embolia pulmonar D) accidentul vascular cerebral E) hemoragia gastrointestinal prin ulcer de stres. abce 69.Diagnosticul exact de insuficien respiratorie acut n obstrucia cronic a cilor respiratorii se face prin ms. A) oxigenului din sngele arterial (PaO2) B) oxigenului din sngele venos (PvO2) C) dioxidului de carbon din sngele arterial (PaCO2) D) dioxidului de carbon din sngele venos (PvCO2) E) pH-ului sngelui arterial Ace Pacientii cu astm infectios cronic se caracterizeaza prin: A) bronsita cronica B) reversibilitate completa (CONSIDERABILA!!!) a obstructiei cailor aeriene C) dispnee intensa D) wheezing E) confuzie cu astmul bronsic acde Urmatorii factori se asociaza cu bronsita cronica: A) fumatul B) nivel crescut de alfa1antitripsina (SCAZUT)

C) agregare familiala D) poluarea E) anumite profesii acde Dispneea de repaus in boala obstructiva cronica: A) apare cand VEMS-ul scade sub 50% din valoarea prezisa B) se insoteste de cresterea pO2 C) apare cand VEMS-ul scade sub 25% din valoarea prezisa D) se insoteste si de retentie de CO2 (SI CORD PULM CRONIC) E) se insoteste de alterarea capacitatii de munca cde Pacientii cu boala obstructiva cronica cu predominanta emfizemului se caracterizeaza prin: A) istoric indelungat de dispnee de efort B) pO2 este in jur 45-60 mmHg C) pCO2 scazuta spre normala D) tahipnee cu expir prelungit E) CPT si VR sunt scazute (INVARIABIL MARITE) acd Pacientii cu boala obstructiva cronica cu predominanta bronsitei se caracterizeaza prin: A) episoade repetate de insuficienta respiratorie B) pCO2 este 35-40 mmHg C) cord pulmonar rar (COMUN) D) la auscultatie raluri umede si wheezing E) hematocrit 50-55% ade Aparitia insuficientei ventriculare drepte la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva se caracterizeaza prin: A) este accentuata de vasoconstrictia pulmonara hipoxica B) suflu holosistolic de regurgitare tricuspidiana functionala C) cianoza diminua (CRESTE) D) galop diastolic E) diminuarea edemelor periferice (CRESC) Abd Tratamentul infectiilor respiratorii la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva se caracterizeaza prin: A)administrarea de antibiotice 7-10 zile B)nu necesita antibiotice, rolul bacteriilor fiind discutabil C)se indica efectuarea de culturi din sputa in caz de febra, frison, durere toracica D) terapie prompta inca de la debut E) terapia antibiotica scade durata si severitatea episoadelor infectioase acde Atitudinea in fata hipoxiei si eritrocitozei din boala pulmonara cronica obstructiva este: A) oxigenoterapie la cei cu hipoxie severa (pO2 sub 55mmHg) cu sau fara cord pulmonar B) suplimentarea aportului de O2 in timp zborurilor prelungite la cei cu pO2 de 90 (70)mmHg la nivelul marii C) oxigenoterapie de durata la cei cu hipoxie persistenta si severa(pO2 de 55-60 mmHg) daca se asociaza semne de cord pulmonar, eritrocitoza si insuficienta cardiaca dreapta D) oxigenoterapie pe durata noptii in special la cei cu manifestari predominant bronsitice E) flebotomia amelioreaza functia pulmonara in repaus (NU, doar la activ fizica!!!) acd Factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacientii cu bronsita, emfizem si obstructie de cai aeriene : A) pneumonia B) trombembolismul pulmonar C) episoade de poluare intensa a atmosferei D) pneumotoraxul E) insomnia (+++/- pag1608) abde

Diagnosticul de insuficienta respiratorie acuta la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva se pune prin : A) masurarea gazelor din sangele arterial si a pH-ului sanguin B) scaderea pO2 cu mai mult de 20 mmHg (10-15) C) orice grad de hipercapnie care se asociaza cu un pH mai mic de 7,3 D) scaderea pO2 cu cel putin 10-15 mmHg E) orice grad de hipercapnie care asociaza un pH mai mare de 7,3 acd 2.PNEUMONII Printre pneumoniile aparute in mod tipic in urma inhalarii de aerosoli infectiosi se numara: A) Febra Q B) Gripa C) Pneumonia cu S.aureus D) Psitacoza E) Tuberculoza abde Agentii patogeni microbieni care produc pneumonii sunt: A) In mediu social: Chlamydia pneumoniae, anaerobi orali, Moraxella catarrhalis, Staphylococcus aureus B) In mediu social: Mycoplasma pneumoniae, Streptococcus pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa C) In mediu spitalicesc: Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa, anaerobi orali D) In mediu spitalicesc: Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae, Moraxella catarrhalis E) Infectii HIV-asociate: Pneumocystis carinii, Mycobacterium tuberculosis, Streptococcus pneumoniae ace Din punct de vedere al epidemiologiei pneumoniilor, sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A) Din cauza unei incubatii scurte (2-3 zile) si a unei transmisibilitati mari, infectia cu Mycoplasma se transmite rapid in comunitate B) Din cauza unei incubatii lungi (2-3 saptamani) si a unei transmisibilitati relative reduse, infectia cu Mycoplasma se transmite greu in comunitate C) Psitacoza provoaca o crestere a frecventei pneumoniilor bacteriene secundare cu Staphylococcus aureus si Haemophilus influenzae D) Gripa provoaca o crestere a frecventei pneumoniilor bacteriene secundare cu Staphylococcus aureus si Haemophilus influenzae E) Pneumonia cu Legionella provoaca o crestere a frecventei pneumoniilor bacteriene secundare cu Staphylococcus aureus si Haemophilus influenzae bd Care dintre urmatoarele asocieri intre defectele specifice ale imunitatii gazdei si agentii patogeni pulmonari sunt adevarate: A) Pacientii cu hipogamaglobulinemie severa au risc de infectii cu bacterii incapsulate B) Neutropenia severa creste riscul pentru infectia cu Pseudomonas aeruginosa si Staphylococcus aureus C) Neutropenia tranzitorie creste riscul pentru pneumonia cu Aspergillus (INDELUNGATA) D) La pacientii infectati HIV numarul de limfocite CD4 sub 1000/mm3 expune la risc pentru Mycobacterium tuberculosis (<500!!!) E) La pacientii infectati HIV numarul de limfocite CD4 sub 200/mm3 expune la risc pentru Pneumocystis carinii abe Urmatoarele afirmatii legate de tabloul clinic al pneumoniilor comunitare sunt adevarate: A) Pneumonia tipica se caracterizeaza prin debut brusc, cu febra, tuse productiva cu sputa purulenta si semne de condensare pulmonara B) Pneumonia tipica se caracterizeaza prin cefalee, mialgii, tuse seaca si anomalii pe radiografia toracica C) Pneumonia tipica se caracterizeaza prin debut gradat si predominanta simptomelor extrapulmonare

D) Pneumonia atipica se caracterizeaza prin debut gradat, tuse seaca, predominanta simptomelor extrapulmonare si anomalii pe radiografia toracica E) Pneumonia cu Mycoplasma se poate complica cu eritem multiform, anemie hemolitica sau manifestari neurologice (meningita buloasa, encefalita, mielita transversa) ade Pneumoniile virale primare: A) Sunt de obicei caracterizate printr-un tablou clinic atipic B) Pot fi date de: virusul gripal, virusul respirator sincitial, virusul rujeolic sau virusul varicelozosterian C) La pacientii imunocompromisi sunt date de adenovirusuri (NU, CMV!!!) D) Gripa, rujeola si varicela predispun la pneumonii bacteriene secundare E) Infectia cu citomegalovirus da frecvent pneumonii primare la pacienti imunocompetenti (DEPR) abd Aspectul radiolografiei pulmonare poate fi sugestiv pentru etiologia pneumoniilor dupa cum urmeaza: A) Pneumocystis carinii determina o distributie difuza a leziunilor pulmonare B) Necroza tesutului si cavitatia pot fi date de anaerobi orali, Staphylococcus aureus, bacilli aerobi gram-negativi, Mycobacterium tuberculosis C) Pneumocystis carinii se numara printre posibilele cauze de cavitatie pulmonara D) Abcesele anaerobe sunt situate in segmentele pulmonare superioare (INF) E) Cavitatia pulmonara este data cel mai adesea de Mycoplasma pneumoniae, Streptococcus pneumoniae si HI ab Printre criteriile de spitalizare a pacientilor cu pneumonie se numara: A) Febra > 38C B) Leucocitoza > 12000 leucocite/mm3 C) Tahipneea > 30 respiratii/minut D) Varsta >65 ani E) Tahicardia > 140 batai/minut cde Urmatoarele afirmatii legate de terapia antibiotica empirica in pneumoniile comunitare tratate ambulator sunt adev: A) In pneumonia tipica la adultii tineri fara comorbiditati se recomanda amoxicilina+clavulanat B) In pneumonia tipica la adultii cu afectiuni respiratorii preexistente se poate folosi amoxicilina+clavulanat C) Doxiciclina si eritromicina pot fi folosite la pacientii tineri cu tablou clinic de pneumonie atipica D) Eritromicina este antibioticul de electie pentru legioneloze E) Penicilina, ampicilina sau amoxicilina raman de electie in cazul pneumoniilor atipice la pacientii tineri fara boli preexistente (TIPICE) bcd Urmatoarele afirmatii legate de tratamentul pneumoniei comunitare la pacientii spitalizati sunt adevarate: A) Ceftriaxona sau cefotaximul pot fi eficiente in tratamentul pneumoniilor pneumococice cand CMI a penicilinei este 1g/ml iar cele ale ceftriaxonei si cefotaximului sunt 2g/ml B) Doze mari de penicilina G (10-20 milioane UI/zi) sau ampicilina (2g la 6 ore) sunt alternative de tratament in pneumoniile cu pneumococi cu rezistenta intermediara la penicilina C) In pneumonia cu pneumococ cu rezistenta inalta la penicilina terapia va include vancomicina in doza de 1g la 6 ore iv (12h!!!) D) Pneumonia cu Legionella trebuie tratata cu ampicilina 1g la 6 ore per os timp de 3 saptamani (ERITROMICINA) E) Tratamentul empiric in suspiciunea de pneumonie cu Pneumocystis carinii consta din trimetoprim-sulfametoxazol sau pentamidina abe Transmiterea agenilor patogeni n pneumonii se face prin urmtoarele modaliti: A) aspirarea organismelor ce colonizeaz orofaringele

B) ascendent C) inhalarea aerosolilor infecioi D) diseminarea hematogen a infeciei de la un focar extrapulmonar E) inoculare direct acde * Urmtorul agent patogen nu este asociat infeciei pulmonare pacientilor cu neutropenie sever: A) Pseudomonas aeruginosa B) Staphylococcus aureus C) Aspergillus D) Streptococcus pneumoniae E) Enterobacteriaceae d Sindromul pneumonic tipic se caracterizeaz prin: A) semne de condensare pulmonar B) predominena semnelor extrapulmonare (cefalee, mialgii, grea, vrsturi, diaree, odinofagie) C) apariie brusc a febrei D) debut insidios E) tuse seac ac Urmtoarele reprezint cauze de cavitaie pulmonar noninfecioase: A) neoplasm bronhopulmonar B) infarct pulmonar C) pneumonie cu Pseudomonas Aeruginosa D) pneumonie cu Staphylococcus aureus E) granulomatoz Wegener abe Urmtoarele reprezint criterii de spitalizare a pacienilor cu pneumonie: A) vrsta < 40 de ani B) leucopenie C) complicaii supurative D) diabet zaharat asociat E) alterarea acut a statusului mental bcde * Urmtorul nu este test diagnostic pentru pneumonii: A) ultrasonografie abdominal B) radiografie pulmonar C) examen de sput D) bronhoscopie E) aspiraie transtraheal a Care din urmtorii factori sunt incriminai n rspunsul slab la terapia antimicrobian empiric: A) pneumonie necomplicat B) status imunitar bun al pacientului (SLAB) C) diagnostic microbiologic incorect D) agent antimicrobian neadecvat E) prezena empiemului cde Profilaxia pneumoniilor prin vaccinare este disponibil pentru urmtorii patogeni: A) virus gripal A B) streptococcus pneumoniae C) haemophylus influenzae D) pseudomonas aeruginosa E) pneumocystis carinii abc Pneumonia cu anaerobi se poate trata cu: A) clindamicin B) penicillin

C) doxiciclin D) amoxicilin + metronidazol E) gentamicin ad Agenii patogeni ntlnii mai frecvent n etiologia penumoniilor pacienilor HIV + sunt: A) pneumocystis carinii B) chlamydia pneumoniae C) mycobacterium tuberculosis D) staphylococcus aureus E) moraxella catarrhalis ac 3.TUBERCULOZA Transmiterea infeciei cu M.tuberculosis ca urmare a contactului cu un caz-surs de infecie este influenat de urmtorii factori: A) Intimitatea i durata contactului. B) Gradul de infeciozitate al cazului. C) Gradul de patogenitate al sursei. D) Mediul n care are loc contactul. E) Tuberculina. abd Riscul apariiei tuberculozei active la persoanele infectate cu bacili tuberculoi crete dac exist urm. b. asociate: A) limfoame B) silicoz C) astm bronic D) obezitate E) insuficien renal cronic abe Diagnosticul de tuberculoz la pacienii infectai HIV poate fi dificil datorit: A) frecvenei crescute a frotiurilor din sput negative B) modificrilor radiologice atipice C) rezultatelor pozitive la intradermoreacia la PPD (NEG) D) lipsei formrii granulomului clasic n stadiile iniiale (AVANSATE!) E) efectelor adverse uoare. ab Tuberculoza primar pulmonar: A) rezult ca urmare a reactivrii unei infecii iniiale cu bacili tuberculoi. B) n zonele cu prevalen nalt a tuberculozei se ntlnete frecvent la aduli. COPII C) se localizeaz adesea n cmpurile pulmonare mijlocii i inferioare. D) se vindec rareori spontan. MAJORIT CAZURILOR E) dup vindecare poate fi evideniat printr-un mic nodul calcificat. ce Tuberculoza postprimar: A) este cunoscut i sub numele de tuberculoz secundar B) rezult din reactivarea endogen a unei infecii latente. C) este localizat de obicei n segmentele inferioare ale lobilor inferiori APICALE SI POST D) se asociaz frecvent cu limfadenopatie hilar E) afecteaz frecvent copiii mici. ab n ordinea frecvenei, localizrile extrapulmonare cel mai frecvent afectate de tuberculoz sunt: A) ganglionii limfatici B) pleura C) tractul digestiv D) muchii E) tractul urogenital.

abe Empiemul tuberculos: A) este o complicaie mai puin frecvent a tuberculozei pulmonare B) poate duce la fibroz pleural sever. C) poate apare printr-o fistul gangliobronic. BRONHOPLEURALA D) poate necesita drenaj pleural adjuvant chimioterapiei E) poate apare pe radiografia toracic sub aspectul de piopneumotorax cu nivel hidroaeric. abde Care afirmaii referitoare la toxicitatea medicaiei antituberculoase sunt corecte: A) cea mai frecvent reacie advers este hepatita B) hiperuricemia i artralgiile sunt produse de streptomicin PIRAZINAMINA C) etambutolul poate determina apariia nevritei oprice D) n cazul apariiei artritei gutoase se recomand ntreruperea tratamentului cu etambutol PIRAZiNAMIDA E) rifampicina poate determina trombocitopenie autoimun ace Intradermoreacia la PPD (derivat proteic purificat): A) este larg utilizat n screeningul infeciei cu M.tuberculosis B) are sensibilitate i specificitate ridicat SLAB n diagnosticul tuberculozei active C) poate determina frecvent reacii fals-negative la pacienii imunocompeteni DEPR D) se coreleaz cu aspectul radiologic toracic E) poate determina reacii pozitive la persoanele sensibilizate cu micobacterii netuberculoase. ae Otita tuberculoas: A) este o form frecvent de tuberculoz extrapulmonar B) se manifest prin otoree i pierderea auzului C) poate determina perforaia membranei timpanice D) nu necesit tratament antituberculos E) poate determina scrofuloz Bc 4.ASTM 31.Astmul se manifesta clinico-fiziologic prin: A) Ingustarea generalizata a conductelor aeriene, care cedeaza spontan sau la terapie B)Dispnee C) Tuse D)Wheezing E) Durere retrosternala abcd 32.Astmul bronsic apare: A)Cu predilectie la fumatori B)Cu predilectie la virstele tinere C)In aproximativ jumatate din cazuri pina la virsta de 10 ani D)In aproximativ jumatate din cazuri dupa 40 de ani E) Cu predilectie la sexul masculin la copii bce 32.Astmul bronsic se asociaza adesea cu: A)Istoric personal de boli alergice B)Istoric familial de boli alergice C) Teste alergologice cutanate pozitive si niveluri crescute de IgE D) Teste pozitive de provocare specifica la alergeni inhalatori E) Deficitul de alfa-1-antitripsina abcd 33.In astmul idiosincrazic: A) Pacientul nu are antecedente personale de alergie B)IgE sunt normale C)Frecvent simptomatologia se dezvolta dupa infectii ele tractului respirator superior D)Simptomatologia poate dura de la citeva zile la citeva luni

E) Pacientul prezinta frecvent rinita alergica, urticarie sau eczema atopica abcd 34.Reactivitatea bronsica este crescuta: A)Dupa infectii virale ale tractului respirator B) Dupa expunere la ozon si dioxid de azot C)Dupa expunere la dioxid de sulf (NU!!) D)Dupa expunere la alergeni la pacientii sensibilizati E) In tuberculoza pulmonara abd 35.Medicamentele si substantele cel mai frecvent implicate in inducerea unor episoade acute de astm sunt: A)Aspirina B) Antagonistii beta-adrenergici C)Agentii de sulfitare D) Acetaminofenul E) Propoxifenul abc 36.In astmul profesional bronhoconstrictia poate rezulta in urma expunerii la: A)Saruri de platina, crom, nichel B)Pulberi de lemn sau vegetale (cedru rosu, grine, ricin) C) Agenti farmaceutici (antibiotice, piperazina, cimetidina) D)Enzime biologice (detergenti) E) Aspergillus fumigatus abcd 37.Wheezing-ul persistent localizat intr-o singura arie pulmonara asociat cu paroxisme de tuse sugereaza: A)Aspiratia de corp strain B)Neoplasmul bronsic C) Stenoza bronsica D) Bronsita cronica E) Pneumoniile cu eozinofile abc 38.In criza de astm severa si prelungita apare: A)Disparitia zgomotelor respiratorii, a murmurului vezicular B) Wheezing cu tonalitate inalta C) Pulsul paradoxal D)Activitatea muschilor respiratori accesori E) Tuse productiva eficienta abcd 39. In tratamentul crizei de astm efectul bronhodilatator maxim, rapid si cu minim de efecte secundare este obt cu: A)Metilxantine B) Stimulante beta-adrenergice selective, pe cale inhalatorie, de tip salbutamol C) Anticolinergice D) Glucocorticoizi inhalatori E) Agenti stabilizatori mastocitari b Astmul este o afeciune a cilor respiratorii caracterizat prin : A) reactivitate crescut a arborelui traheo-bronic la o multitudine de stimuli B) reactivitate crescut a arborelului traheo-bronic doar la alergeni C) este o boal episodic, exacerbrile acute intercalndu-se cu perioade lipsite de simptome D) pacientul poate sa ii revin complet dup atac E) status astmaticus este denumirea crizei de astm acd Astmul este o afeciune a cilor respiratorii care : A) apare la toate vrstele dar predominant la vrste tinere B) aproape jumtate din cazuri apar pn la vrsta de 10 ani C) pot fi descrise dou tipuri de astm, alergic i idiosincrazic

D) astmul alergic se caracterizeaz prin teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen E) astmul idiosincrazic este caracterizat prin nivele de IgE crescute abcd Celulele care par a fi implicate n patogeneza astmului sunt: A) mastocitele B) eozinofilele C) macrofagele D) limfocitele E) trombocitele abcd Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade acute de astm sunt: A) aspirina B) antagonisii beta-adrenergici C) metabisulfitul de potasiu (?) D) digoxina E) teofilina abC Astmul profesional este o problem important de sanatate; obstructia cilor respiratorii a fost descris dup exp. la: A) sruri metalice B) metale preioase C) pulberi de lemn D) ageni farmaceutici E) enzime biologice acde Diagnosticul de astm se stabilete prin : A) demonstrarea obstruciei reversibile a cilor aeriene B) reactivitate crecut a cilor aeriene la provocare cu histamin, metacolin C) reactivitate crescut a cilor aeriene la provocare prin hiperventilaie izocapnic de aer rece D) dozarea IgE serice este specific pentru astm E) radiografie toracic ce arat hiperinflaie este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului de astm Abc Simptomele astmului : A) constau din triada: dispnee, tuse i wheezing B) la nceputul atacului de astm pacientul acuz senzaia de constricie toracic nsoit de tuse neproductiv C) la nceputul atacului de astm pacientul acuz senzaia de constricie toracic, tuse cu expectoraie groas D) tusea cu expectoraie groas, filant, care ia forma cilor aeriene distale (spiralele Curschmann) apare la terminarea unui episod de astm E) spiralele Curschmann la exam. microscopic conin frecvente mastocite (EOZINOFILE!) i cristale Charcot Leyden Abd Scopul tratamentului cronic n astm : A) este s asigure un status stabil, asimptomatic cu cea mai bun funcie pulmonar posibil B) primul pas l constituie educarea pacientului C) severitatea bolii trebuie s fie evaluat i monitorizat cu msurtori obiective ale funciei pulmonare D) severitatea bolii trebuie s fie evaluat i monitorizat prin dozarea eozinofiliei din sput i dozarea IgE serice E) agenii care declaneaz astmul trebuie ndeprtai Abce n ce privete prognosticul i evoluia clinic a astmului urmtoarele afirmaii sunt adevrate : A) mortalitatea n astm este mic B) prognostic bun la 50 pn la 80% dintre pacieni, n special la cei la care boala nu este sever i a deb. n copilrie

C) prognostic bun la 50-80% dintre pacieni, n special la cei la care boala a debutat la vrsta adult D) spre deosebire de alte afeciuni ale cilor respiratorii, astmul nu progreseaz E) la 40% (20!!!) dintre pacienii la care astmul a aprut la vrst adult se pot observa remisiuni spontane Abd Trstura de baz, cea mai frecvent ntlnit pentru diateza astmatic este hiperexcitabilitatea nespecific a arborelui traheobronic.Printre stimulii care interac. cu reactivitatea cilor aeriene i prod ep ac de astm se numr A) alergenii B) efortul fizic C) infeciile bacteriene respiratorii sunt factori majori etiologici D) infeciile virale respiratorii sunt factori majori etiologici E) factorii emoionali abde 5.NEOPLASM PULMONAR 70.Alegeti varianta corecta in ceea ce priveste cancerul pulmonar: A) este principala cauza de deces (PRIN CANCER DOAR!) la barbati si la femei in SUA B) este responsabil de decesele prin cancer a 25% din barbati 32 C) incidenta legata de varsta la barbati este de 26 % (NU, e 57/100.000) D) in momentul diagnosticarii 25% se afla intr-un stadiu localizat al bolii (NU, 15) E) peste 55% au deja metastaze e 71.Anatomopatologic un cancer pulmonar, in majoritatea cazurilor cuprinde urmatoarele histologii: A) carcinom cu celule mici B) carcinoidul pulmonar cu frecvente sindroame paraneoplazice (PRINTRE CELELALTE) C) adenocarcinomul D) chistadenocarcinomul (PRINTRE CELELALTE) E) carcinomul epidermoid Ace

6.PLEURA 1.In afectiunile pleurei, mediastinului si diafragmului, constituie indicatii pentru practicarea toracostomiei pe tub: A) frotiuri Gram pozitive pentru microorganisme din lichidul pleural B) glucoza mai mare de 50 mg/dl in lichidul pleural C) prezenta puroiului vascos in spatiul pleural D) pH-ul lichidului pleural mai mare de 7 E) glucoza mai mica de 50mg/dl in lichidul pleural ace 2.Care sunt conditiile necesare pentru ca lichidul extras sa fie un exsudat? A) proteine lichid pleural/proteine ser >0,5 B) proteine lichid pleural/proteine ser <0,5 C) LDH lichid pleural/LDH ser >0,6 D) LDH din lichidul pleural mai mare de 2/3 din valoarea maxima din ser E) glucoza mai mica de 50mg/dl in lichidul pleural acd 3.Hidrotoraxul de origine hepatica: A) revarsatul este mai frecvent localizat pe partea stanga B) revarsatul apare la aproximativ 5% din pacientii cu ciroza hepatica si ascita C) daca tratamentul medical nu reuseste sa controleze ascita si revarsatul lichidian, nu exista alternative favorabile D) mai frecvent, revarsatul nu produce dispnee (NU, =>DISPN SEVERA)

E) mecanismul predominant este miscarea directa a lichidului peritoneal catre spatiul pleural. bce 4.Urmatoarele afirmatii despre revarsatele parapneumonice sunt adevarate: A) este asociat cu pneumonia bacteriana, abcesul pulmonar sau bronsiectazia B) revarsatul parapneumonic complicat nu necesita toracostomie cu drenaj pentru rezolutie. (BA DA) C) prezenta lichidului pleural liber poate fi pusa in evidenta printr-o radiografie in decubit lateral D) empiemul se refera la un revarsat intens purulent E) pacientii cu pneumonie bacteriana aerogena cu revarsat pleural se prezinta cu un tablou de boala subacuta, cu scadere ponderala, leucocitoza frusta, anemie moderata. (ACUTA) acd 5.Urmatoarele afirmatii despre mezotelioame sunt adevarate: A) pacientii cu mezoteliom prezinta numai tuse si expectoratie purulenta B) mezotelioamele maligne iau nastere din celulele mezoteliale care tapeteaza cavitatea pleurala C) cele mai multe sunt legate de expunerea la pulberi de azbest D) radiografia toracica arata prezenta revarsatului pleural, ingrosarea generalizata a pleurei si hemitorace micsorat E) se recomanda ca durerea toracica sa se trateze cu opiacee. bcde 6.Diagnosticul diferential al revarsatelor pleurale transudat se face cu: A) insuficienta cardiaca congestiva B) sindromul nefritic (NEFROTIC) C) obstructia de vena cava inferioara (SUP) D) hepatita cronica (CIROZA) E) dializa peritoneala ae 7.Pneumotoraxul: A) este definit ca prezenta de aer in mediastin B) cel spontan secundar apare la un individ cu o afectiune pulmonara cunoscuta C) in cel compresiv presiunea presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respirator D) cel spontan primar apare nu apare la fumatori (CORECT: APARE APROAPE EXCLUSIV LA FUMATORI) E) tratamenul initial recomandat in cel spontan primar este aspiratia simpla bce 8.Urmatoarele afirmatii despre mediastinita acuta sunt adevarate: A) multe cazuri se datoreaza perforatiei esofagului B) pacientii cu ruptura esofagiana se prezienta cu tuse C) ruptura esofagului se poate produce la introducerea sondei Blakemore D) incidenta mediastinitei dupa dupa sternotomia mediana atinge 5-10% din cazuri (0,4-5) E) ruptura esofagului se poate produce spontan ace 9.Principalele cauze ale pneumomediastinului sunt: A) perforarea stomacului B) ruptura alveolara C) ruptura sau perforarea esofagului D) patrunderea aerului in mediastin dinspre gat sau abdomen E) ruperea unei bule de emfizem in cavitatea pleurala bcd 10.Urmatoarele afirmatii despre pneumotoraxul in tensiune sunt adevarate: A) apare de obicei legat de ventilatia mecanica B) diagnosticul de face pe baza examenului fizic al pacientului C) presiunea pozitiva intrapleurala este amenintatoare de viata D) la examenul fizic constatam hemitorace marit cu murmur vezicular prezent (FARA MURMUR)

E) presiunea pozitiva intrapleurala duce la cresterea debitului cardiac (SCADEREA) abc Principalele cauze de exsudat pleural sunt: A) insuficiena cardiac B) pneumonia bacterian C) neoplaziile D) infeciile virale E) embolismul pulmonar bcde Constituie indicaie pentru practicarea toracostomiei pe tub: A) prezena puroiului vscos n spaiul pleural B) frotiuri Gram pozitive pentru microorganisme din lichidul pleural C) frotiuri Gram negative pentru microorganisme din lichidul pleural D) glucoza mai mic de 50 mg/dl n lichidul pleural E) pH-ul lichidului pleural mai mic de 7 i mai mic cu 0,15 uniti dect cel arterial abde Constituie cauze de apariie a revrsatelor pleurale de tip transudat: A) insuficiena cardiac congestiv B) sindromul nefrotic C) mixedemul D) uremia E) hemotoraxul abc * Revrsatul pleural apare la pacieni cu ciroz hepatic i ascit ntr-un procent de aproximativ A) 0,5 % B) 1 % C) 5 % D) 10% E) 15% c Cele trei tumori care determin aproximativ 75% din revrsatele pleurale maligne sunt: A) mielomul multiplu B) cancerul pulmonar C) cancerul mamar D) sarcoamele E) limfoamele bce * n cazul pacienilor cu SIDA cea mai frecvent cauz de revrsate pleurale este A) tuberculoza B) sarcomul Kaposi C) pleurezia parapneumonic D) criptococcoza E) limfomul b * Cea mai frecvent cauz de chilotorax este: A) traumatismul B) tumora mediastinal C) criptococcoza D) dislipidemia E) limfomul a * Pneumotoraxul spontan primar poate aprea la un individ: A) fr o afeciune de baz pulmonar cunoscut B) cu o afeciune de baz pulmonar cunoscut C) ca urmare a unui traumatism D) cu metastaze pulmonare E) cu tuberculoz pulmonar a

Cauzele cele mai frecvente de pneumotorax iatrogen sunt reprezentate de: A) bronhoscopii B) biopsii transtoracice C) toracocenteze D) montarea cateterelor centrale intravenoase E) crizele de astm bcd Care din urmtoarele afirmaii referitoare la semnul Hamman ntlnit n pneumomediastin sunt adevrate: A) este un zgomot crepitant B) este un zgomot sibilant C) este sincron cu btile cardiace D) se aude cel mai bine n decubit lateral drept E) se aude cel mai bine n decubit lateral stng ace

7.BOALA CARDIACA ISCHEMICA 40.Contraindicatiile terapiei trombolitice in infarctul miocardic acut sunt reprezentate de: A) suspiciunea de disectie de aorta B) hemoragiile interne active C) istoricul de hemoragie cerebrovasculara D) varsta avansata E) hipertensiunea arteriala usoara (MARCATA) abc 41.Tratamentul betablocant in infarctul miocardic acut: A) scade incidenta aritmiilor ventriculare B) diminueaza durerea C) reduce ischemia recurenta D) creste dimensiunea infarctului E) creste mortalitatea bC pag 1496 1500 42.Care din urmatoarele modificari pot fi intalnite in sindromul Dressler? A) pericardita B) coronarita C) miocardita D) febra E) pleurita ade 43.Care pacienti au risc crescut pentru infarct miocardic recurent sau deces? A) cei cu fractie de ejectie diminuata B) cei cu tahicardie sinusala in cursul testarii la efort C) cei cu angina la eforturi mici D) cei cu aritmii ventriculare simptomatice la efort E) cei cu angioplastie coronariana percutana primara acd 44. Cauza cea mai obisnuita a ischemiei miocardice este reprezentata de: A) embolia coronariana B) hipertrofia ventriculara stanga C) ateroscleroza arterelor coronare epicardice D) spasmul coronarian E) anomalia de origine a arterelor coronare c

45.Angioplastia coronariana percutana primara in infarctul miocardic acut: A) poate fi aplicata la pacientii cu contraindicatii pentru tromboliza B) este mai eficienta decat tromboliza in deschiderea arterei coronare ocluzionate C) nu este un mijloc eficient de reperfuzie in primele 12 ore ale infarctului D) asigura un beneficiu special fata de tromboliza la pacientii cu soc cardiogen E) nu se indicata la pacientii peste 70 de ani abd 46.Durerea in angina pectorala stabila are urmatoarele caracteristici : A) apare la efort B) este localizata retrosternal C) dureaza 20-30 de minute D) iradiaza in hipogastru E) apare la frig abe 47.Care din urmatoarele medicamente fac parte din clasa blocantelor canalelor de calciu? A) Verapamil B) Metoprolol C) Amlodipina D) Nitroglicerina E) Atenolol ac 48.In tratamentul anginei pectorale instabile se utilizeaza: A) heparina B) nitroglicerina intravenos C) aspirina D) revascularizarea coronariana percutana E) tromboliza abcd 49.Angina Prinzmetal: A) apare in repaus sau noaptea B) este cauzata de spasmul coronarian C) apare in special la pacientii varstnici (NU, 30-40ani) D) se asociaza cu subdenivelare de segment ST pe EKG E) se asociaza cu supradenivelare de segment ST pe EKG Abe Spectrul sindroamelor coronariene acute este reprezentat de : A) angina pectoral instabil B) infarctul miocardic non-Q C) infarctul miocardic cu und Q D) aritmiile ventriculare maligne E) moartea subit de origine cardiac abc * Despre creatinfosfokinaza (CK) total n infarctul miocardic acut (IMA) sunt adevarate urmtoarele cu excepia : A) crete n 4-8 ore de la debutul IMA B) revine la normal dup 48-72 de ore C) este lipsit de specificitate D) nivelurile de CK total pot ramne crescute pentru 10-14 zile E) o cretere de 2-3 ori a CK totale poate urma unei injecii intramusculare d * Care din urmtoarele afirmaii cu privire la tehnicile imagistice radioizotopice (imagistica perfuziei

miocardice, ventriculografia radioizotopic) disponibile pentru evaluarea pacienilor cu suspiciune de infarct miocardic acut este fals: A) relev un defect (zon rece") la majoritatea pacienilor n timpul primelor ore dup dezvoltarea unui infarct transmural. B) nu poate distinge infarctele acute de cicatricile cronice C) ajut la diagnosticul de infarct de ventricul drept atunci cnd fracia de ejecie a ventriculului drept este sczut D) este cea mai frecvent modalitate imagistic folosit la pacienii cu infarct miocardic acut E) sunt lipsite de sensibilitate i specificitate n multe circumstane clinice d * Morfina administrat pentru controlul durerii n infarctul miocardic acut se caracterizeaz prin urmtoarele cu excepia : A) este un analgezic extrem de eficient pentru durerea asociat cu infarctul miocardic B) poate reduce constricia arteriolar i venoas mediat simpatic C) are un efect vagotonic i poate cauza bradicardie sau grade avansate de bloc cardiac D) este administrat de rutin n injecii intravenoase repetitive (la fiecare 5 minute) n doze mici (2-4 mg) E) scderea debitului cardiac i a tensiunii arteriale contraindic folosirea morfinei (NU) e Urmtoarele afirmaii referitoare la administrarea nitroglicerinei sublingual n infarctul miocardic acut sunt adevrate : A) trebuie administrat pn la trei doze de 0,4 mg la intervale de aproximativ 5 minute B) trebuie evitat la pacienii care se prezint cu presiune arterial sistolic sczut (< 100 mm Hg) C) poate fi capabil de creterea necesarului miocardic de oxigen (prin creterea presarcinii), D) poate s scad aportul miocardic de oxigen (prin constricia vaselor coronariene din apropierea infarctului sau a vaselor colaterale) E) uneori apare o reacie idiosincrazic la nitrai, constnd din hipotensiune brusc marcat abe * Obiectivul principal al trombolizei este restabilirea prompt a permeabilitii arterei coronare. Fluxul n artera coronarian afectat este descris printr-o scal simpl calitativ numit sistemul de gradare TIMI. Flux coronarian grad 3 TIMI indic : A) ocluzia complet a arterei asociate cu infarctul B) o oarecare penetraie a substanei de contrast dincolo de punctul de obstrucie, dar fr perfuzie n patul coronarian distal C) perfuzia ntregului vas de infarct nspre patul distal, dar cu flux ce este ntrziat n comparaie cu cel al unei artere normale D) perfuzia total a vasului de infarct cu flux normal E) reperfuzie spontan la nivelul arterei coronare asociat cu infarctul d Contraindicaiile clare, absolute la folosirea agenilor trombolitici includ : A) un istoric de hemoragie cerebrovascular n orice moment B) un accident nehemoragic sau alt eveniment cerebrovascular n ultimul an C) suspiciunea de disecie de aort i hemoragiile interne active D) folosirea curent de anticoagulante (INR > 2-3) E) boal ulceroas peptic activ abc

* Una din urmatoarele afirmaii despre angioplastia coronarian percutanat transluminal (PTCA) este fals : A) poate fi aplicat la pacienii care prezint contraindicaii pentru terapia trombolitic B) nu este mai eficient dect tromboliza n deschiderea arterelor coronare ocluzionate C) asigura un beneficiu special fa de terapia trombolitic la pacienii cu oc cardiogen D) aplicabilitatea sa este serios limitat de considerente logistice E) se asociaz cu un prognostic clinic mai bun pe termen scurt i lung b * Care dintre urmatoarele afirmaii cu privire la inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IEC) este fals : A) nu modific mortalitatea secundar infarctului miocardic B) beneficiul maxim este observat la pacienii cu risc crescut C) reduc remodelarea ventricular dup infarct cu reducerea consecutiv a riscului de insuficien cardiac congestiv D) IEC trebuie prescrii n primele 24 de ore tuturor pacienilor cu infarct miocardic cu insuficien cardiac dovedit E) rata recurenei infarctului poate fi mai sczut la pacienii tratai cu IEC dup infarct. a n infarctul de ventricul drept : A) supradenivelrile segmentelor ST pe derivaiile electrocardiografice precordiale drepte, n special derivaia V4R, sunt prezente frecvent n primele 24h B) din punct de vedere clinic, determin semne de insuficien ventricular dreapt sever (distensia venelor jugulare, semnul Kussmaul, hepatomegalie) C) se asociaza frecvent infarctului anterior de ventricul stng D) cateterismul cardiac evideniaz un model hemodinamic caracteristic semnnd cu tamponada cardiac E) terapia const din depleie volemic (EXPANSIUNE) Abcd

8.HTA 50.Hipertensiunea arteriala esentiala hiporeninemica este: A) cea mai frecventa forma in raport cu nivelul reninei plasmatice B) cea mai frecventa forma la fenotipul caucazian C) insotita de hipokaliemie D) insotita de o crestere a volumelor plasmatice extracelulare E) mai frecventa la descendentii afro-americani ED pag 1524 51.Hiperinsulinemia, intalnita la pacientii cu diabet zaharat sau obezitate, poate creste presiunea arteriala prin urmatoarele mecanisme: A) reducerea aldosteronului plasmatic B) cresterea activitatii simpatice C) scaderea calciului intracelular D) hipertrofia muschiului netet vascular E) cresterea eliminarii renale de sodiu B pag 1525 52. In hipertensiunea renovasculara evaluarea functionala a unei stenoze de artera renala, diagnosticata prin angiografie, se face prin urmatorul test: A) urografie intravenoasa inainte si dupa administrarea de captopril

B) scintigrafie renala inainte si dupa administrare de captopril C) masurarea activitatii reninei plasmatice serice D) masurarea activitatii reninei plasmatice din venele renale E) hipotensiunii induse de captopril d 53.Medicamentele care au un efect hipotensor si prin inhibarea secretiei de renina sunt: A) hidralazina B) beta blocantele C) nifedipina D) clonidina E) captoprilul Bd (din grilele 2009) 54.Hipertensiunea arteriala maligna, pe langa cresterea marcata a valorilor presiunii arteriale, asociaza A) edem papilar, hemoragii si exudate retiniene B) sindrom nefrotic C) hipotrofie ventriculara stanga D) manifestari de encefalopatie hipertensiva E) hematurie ad 55.La un pacient hipertensiv cu insuficienta cardiaca se vor administra cu prudenta urmatoarele medicamente hipotensoare A) captoprilul B) diltiazemul C) hidroclorotiazia D) propranololul E) clonidina bd (tabel pag1531) 56.In cursul sarcinii pentru tratamentul hipertensiunii arteriale se pot utiliza A) nitroprusiatul de sodiu B) hidralazina C) nifedipina D) fosinoprilul E) metildopamina bce 57.La un pacient diagnosticat cu astm bronsic pentru tratamentul hipertensiunii arteriale nu se vor utiliza A) nifedipina B) losartanul C) propranololul D) prazosinul E) clonidina c 58.Pentru tratamentul hipertensiunii arteriale maligne se pot utiliza urmatoarele preparate cu actiune hipotensoare imediata, prin administrare intravenoasa A) clonidina B) nifedipina C) nitroprusiatul de sodiu D) hidroclorotiazida E) nitroglicerina ce

59.Dintre efectele adverse metabolice ale diureticelor tiazidice utilizate pentru tratamentul hipertensiunii se incadreaza A) hiperpotasemia B) alterarea tolerantei la glucoza C) hiperlipemia D) hipoproteinemia E) hipercalcemia Bc In reglarea tensiunii arteriala intervin: A) sistemul adrenergic periferic i/sau central B) renal C) vascular D) hormonal E) gastrina abcd Factorii de risc care indic un prognostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale: A) Rasa neagr B) Fumatul C) Rasa alb D) Diabetul zaharat E) Sexul masculin abde Urmtoarele afeciuni sunt considerate afectri de organ la pacientul cu hipertensiune arterial A) Infarctul miocardic B) Insuficiena cardiac congestiv C) Litiaza renal D) Accidentul cerebrovascular E) Cataracta abd Pacientului hipertensiv i sunt recomandate urmtoarele mijloace nemedicamentoase de tratament: A) dieta B) reducerea n greutate C) gimnastic aerobic regulat D) antiinflamatoare nesteroidiene E) medicaie hipolipemiant abc Motivele unui rspuns terapeutic slab la pacienii cu hipertensiune sunt: A) Cretere excesiv n greutate B) Simpaticomimetice C) respectarea terapiei medicamentoase D) expansiunea volemic prin aport excesiv de sodiu E) scdere n greutate abd La pacienii diabetici inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei: A) sunt utili n tratamentul hipertensiunii arteriale B) sunt contraindicai n tratamentul hipertensiunii arteriale C) pot reduce dezvoltarea nefropatiei prin scderea rezistenei vasculare renale D) nu influeneaz dezvoltarea nefropatiei diabetice E) au efecte adverse asupra metabolismului glucozei (NU SE CUNOSC) ac Hipertensiunea arterial la o persoan nsrcinat: A) trebuie tratat dac tensiunea arterial diastolic depete 95 mmHg B) poate fi tratat cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) C) poate fi tratat cu diuretice D) poate fi tratat cu Metildopa fr efecte adverse asupra ftului

E) poate fi tratat cu antagoniti ai canalelor de calciu ade Msurile generale cuprinse n intervenia terapeutic nemedicamentoas sunt: A) dieta B) reducerea stresului C) creterea in greutate D) scderea in greutate E) gimnastica aerobic regulat abde Urmtoarele clase de medicamente fac parte din tratamentul hipertensiunii arteriale A) inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) B) diuretice C) contraceptivele D) blocani ai influxului de calciu E) corticosteroizii abd Printre reaciile adverse metabolice ale diureticelor se numr: A) hipokalemia B) hiperuricemie C) hipouricemia D) hiperlipemia E) intolerana la glucide Abde 9.INSUFICIENTA CARDIACA Factorii precipitanti ai insuficientei cardiace sunt: A) anemia B) endocardita infectioasa C) diabetul zaharat D) efortul fizic E) tireotoxicoza si sarcina abde Insuficienta cardiaca cu debit scazut apare in: A) hipertiroidism B) hipertensiunea arteriala C) valvulopatii D) sarcina E) cardiomiopatia dilatativa bce * Debitul cardiac variaza in mod normal intre: A) 2.2 3.5 (ml/min)/m2 B) 2.2 3.5 (l/min)/m3 C) 2.2 3.5 (l/min)/m2 D) 3.5 4.5 (ml/min)/m2 E) 1.2 2.2 (l/min)/m3 c Criteriile majore Framingham pentru diagnosticarea insuficientei cardiace sunte: A) dispneea paroxistica nocturna B) dispnee de efort C) edem pulmonar acut D) dilatarea venelor gitului E) edeme periferice acd * Pentru stabilirea diagnosticului clinic de insuficienta cardiac pe baza criteriilor Framingham sunt necesare si suficiente: A) cel putin doua criterii majore si doua criterii minore B) cel putin un criteriu major si trei criterii minore

C) doua criterii majore D) cel putin un criteriu major si dopua criterii minore E) un criteriu major si un criteriu minor d Casexia cardiaca apare in cadrul insuficientei cardiace prin urmatoarele mecanisme: A) tulburarea absortiei intestinale datorata congestiei venelor intestinale B) cresterea concentratiei sanguine a factorului de necroza tumorala C) cresterea ratei metabolismului D) anorexia , greata si varsaturile de cauza centrala, produse prin intoxicatia digitalica E) enteropatiei cu pierdere de electroliti (PROTEINE,RAR) abcd Tratamentul insuficienei cardiace are urmatoarele obiective A) reechilibrarea hidroelectrolitica ca si aport lichidian parental B) inadaptarea factorilor precipitanti (:indepartarea:) C) cresterea lucrului mecanic al inimii D) corectarea bolii de baza E) controlul starii de insuficienta cardiaca congestiva bde Cauzele care reduc toleranta pacientilor la digitala A) hipocalcemia B) varsta inaintata C) insuficienta renala D) cardioversia electrica E) hipermagneziemia bcd * Care sunt primele semne de intoxicatie digitalica ? A) anorexia, greata si varsaturile B) dispneea si tusea C) bradicardia atriala nonparoxitica D) vedere colorata ingalben si delir E) fibrilatia ventriculara a Tratamentul edemului pulmonar acut consta in: A) administrarea intravenoasa repetata de morfina B) administrarea oxigenului 100% C) administrarea intravenoasa a diureticelor de ansa D) aport lichidian parental important E) administrarea de dopamina sau dobutamina abce Dintre factorii precipitani ai insuficienei cardiace fac parte: A) infeciile B) administrarea tratamentului cardiotonic cu digoxin C) anemia D) hipertensiunea arterial sistemic E) aritmiile acde La examenul radiologic, pacienii cu insuficien cardiac i presiune vascular pulmonar crescut prezint n mod obinuit: A) dilatarea anumitor caviti ale cordului B) distensie a venelor pulmonare C) redistribuie spre varfuri a circulaiei venoase pulmonare D) prezena lichidului pleural asociat cu cel interlobar E) semne de condensare pulmonar abcd In tratamentul insuficienei cardiace se folosesc diuretice de ans. Care dintre urmatoarele medicamente sunt diuretice de ans? A) metolazona

B) hidroclorotiazida C) furosemid D) bumetanida E) acidul etacrinic cde Dintre vasodilatatoarele administrate n insuficiena cardiac cu efect att asupra peretelui vascular arterial ct i asupra celui venos, numite vasodilatatoare echilibrate fac parte: A) inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei B) nitroprusiatul de sodiu C) blocantele canalelor de calciu D) prazosinul E) hidralazina abd In tratamentul insuficienei cardiace terapia digitalic este util mai ales la pacienii cu: A) insuficien cardiac i fibrilaie atrial cu alur ventricular rapid B) ritm sinusal C) stenoz mitral D) insuficien cardiac i flutter atrial cu alur ventricular rapid E) pericardit cronic constructiv ad 6. In tahiaritmiile produse de intoxicaia digitalic sunt indicate: A) intreruperea terapiei cu digital B) administrarea de fenitoin C) administrarea de furosemid D) administrarea de beta-blocante sau xilin E) administrarea de blocante ale canalelor de calciu abd Pacienii cu insuficien cardiac trebuie s primeasc heparin, urmat de warfarin atunci cand au ca i factori de risc adiionali: A) hipertensiunea arterial B) fibrilaia atrial C) tromboza venoas D) embolia pulmonar sau sistemic E) dislipidemia bcd n managementul disfunciei diastolice reducerea strii congestive se face prin: A) restricie de sare B) diuretice C) cardioversie electric sau farmacologic D) pacing atrioventricular E) dializ sau plasmaferez Ab (DE LA MINE) Dintre masurile aplicate n tratamentul edemului pulmonar acut fac parte: A) administrarea intravenoas repetat de morfin B) administrarea beta-blocantelor C) administrarea de oxigen 100% D) pacientul va fi meninut n poziie sezand cu picioarele la marginea patului E) administrarea intravenoas de diuretice de ans acde Factorii asociai cu un prognostic nefavorabil n insuficiena cardiac sunt: A) fracia de ejecie a ventriculului stng peste 50% B) fracia de ejecie a ventriculului stng mult scazut, sub 25% C) cresterea peptidului atrial natriuretic circulant D) scderea concentraiei sanguine a potasiului < 3 mEq/l E) scderea concentraiei sanguine a sodiului < 133 mEq/l Bcde

10.TULBURARI DE RITM * Perioada refractara absoluta a potentialului de actiune se caracterizeaza prin: A) este acea parte n timpul creia aplicarea unui stimul produce numai raspuns local, nepropagat. B) este acea portiune in timpul careia nici un stimul, indiferent de intensitate nu produce raspuns. C) se intinde pana in momentul in care celula este complet repolarizata. D) un stimul mai intens decat valoarea pragului poate provoca un raspuns. E) orice stimul, indiferent de intensitatea acestuia, produce raspuns. b Care dintre urmatoarele medicamente sunt utilizate pentru tratamenul de urgenta al BAV? A) verapamil B) atropina C) isoproterenol D) propranolol E) nitroglicerina bc Blocul AV de grad II tip Mobitz II se caracterizeaza prin: A) alungirea progresiva a intervalului PR B) lipsa totala de transmitere a impulsurilor atriale spre ventriculi C) evolutie rara spre BAV complet D) blocarea brusca, neasteptata a unor unde P, fara variatie prealabila a intervalului PR E) evolutie frecventa spre BAV complet de Cardiostimularea permanenta se indica in: A) bloc AV gradul II cu bradicardie simptomatica. B) Bloc AV gr.I C) boala de nod sinusal cu bradicardie simptomatica demonstrata D) bloc bifascicular fara bloc AV sau asimptomatic E) BAV grad II tip Mobitz I ac * La pacientii cu boala cardiaca, pentru tratamentul extrasistolelor ventriculare, se pot utiliza urmatoarele medicamente: A) digoxina B) quinidina C) beta-blocantele D) nifedipina E) inhibitoriii enzimei de conversie c * In cazul unui pacient cu fibrilatie atriala si stare clinica sever alterata, tratamentul de electie este: A) scaderea alurii ventriculare cu -blocante si/sau antagonisti ai canalelor de Ca B) Conversia medicamentoasa C) cardioversia electrica D) ablatia nodului AV prin cateter E) ablatia chirurgicala a nodului AV c Care dintre afirmatiile urmatoare sunt false? A) reintrarea reprezinta mecanismul de producere al BAV B) reintrarea reprezinta mecanismul de producere al BNS C) EV pot apare prin mecanism de reintrare D) reintrarea este responsabila de producerea flutterului atrial E) reintrarea determina majoritatea cazurilor de TV ? Pentru diagnosticul tahicardiei ventriculare sunt esentiale: A) Durata complexelor QRS 0,12 s (complexe QRS largi)

B) complexe QRS inguste C) Disociatia AV D) aspectul QRS de tip BRS E) aspectul QRS de tip BRD ac * In cazul terapiei electrice a aritmiilor,care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata A) pentru pacientul constient se administreaza un barbituric sau un medicament cu efect amnezic: B) pentru fibrilatia atriala sunt suficiente energii joase de 25-50ws C) pentru tahicardiile ventriculare, cu puls prezent, socul este sincron D) pentru fibrilatia ventriculara socul este asincron E) flutter-ul atrial poate fi convertit cu energia de 50ws b Tahicardiile supraventriculare din sindromul WPW se caracterizeaz prin urmatoarele: A) disociatia atrio-ventriculara B) cel mai frecvent complexele QRS sunt largi C) fibrilatia atriala si flutter-ul atrial apar extrem de rar (DES) D) raspunsul ventricular in fibrilatia atriala poate fi rapid E) in cazul tahicardiilor cu complexe subtiri se poate utiliza adenozina d? Care din urmatoarele manifestari electrocardiografice fac parte din sindromul sinusului bolnav? A) Blocul sinoatrial B) Extrasistolele ventriculare C) Bradicardia sinusala D) Tahicardia ventriculara E) Sindromul bradicardie-tahicardie ac Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la tulburarile de conducere atrioventriculare (BAV): A) BAV grad III reprezinta o oprire totala a conducerii impulsurilor atriale spre ventriculi B) BAV grad II Mobitz I este caracterizat de o blocare brusca a undelor P fara modificari anterioare ale PR C) Pacientii cu BAV grad III necesita implantare de stimulator cardiac (pacemaker) D) In BAV grad I, intervalul PR este mai mic de 0.20 sec E) In BAV grad I, intervalul PR depaseste 0.20 sec ae Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte referitor la extrasistolele ventriculare: A) Pot surveni si la pacienti fara boala cardiaca B) Pe ecg apar ca o largire a complexului QRS C) De obicei nu sunt precedate de unda P D) 3 sau mai multe extrasistole ventriculare consecutive constituie o tahicardie ventriculara (+FRECV>100) E) Bigeminism ventricular inseamna 2 extrasistole consecutive (NU, CONSEC=CUPLATE) abcD Fibrilatia atriala se caracterizeaza electrocardiografic prin: A) prezenta undelor P B) Activitate atriala la o frecventa de 350-600 batai pe minut C) Raspuns ventricular regulat D) Raspuns ventricular neregulat E) Conducere ascunsa a impulsurilor atriale in nodul atrioventricular bde Flutterul atrial se caracterizeaza prin: A) Activitate atriala cu frecventa intre 250-350 batai pe minut B) Frecventa ventriculara mai mare ca cea atriala C) Undele de flutter, ce au aspectul unor unde de fierastrau D) Apare mai frecvent la pacienti cu boala organica E) Emboliile sunt mai frecvente ca in fibrilatia atriala acd

Care din urmatoarele medicamente pot fi folosite in rarirea raspunsului ventricular in fibrilatia atriala: A) Beta blocante B) Blocante canalelor de calciu C) Digoxina D) Atropina E) Dopamina abc Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la tratamentul fibrilatiei atriale A) Pacientii necesita anticoagulare pentru a preveni emboliile sistemice B) Trebuie cautati si tratati factorii precipitanti ai aritmiei C) In starile clinice sever alterate se urmareste rarirea alurii ventriculare (CARDIOVERSIA ELECTRICA) D) Pt scaderea frecventei cardiac se pot folosi betablocante E) Conversia la ritm sinusal se poate face farmacologic (antiaritmice) si electric abde Care din urmatoarele pot fi folosite in tratamentul tahicardiei paroxistice supraventriculare: A) Manevre vagale B) Atropina C) Adenozina D) Blocantele canalelor de calciu (ex. verapamil) E) Statine acd Care din urmatoarele manifestari electrocardiografice sugereaza o tahicardia ventriculara: A) Complex QRS sub 0.14 sec B) Disociatia atrioventriculara C) Concordanta aspectului QRS in derivatiile precordiale (complexele sunt toate positive sau negative) D) Morfologia QRS ce nu poate fi incadrata in tiparul de BRS sau BRD E) Nici un raspuns de mai sus bc Care din urmatoarele poate fi folosit in tratamentul tahicardiei ventriculare A) Cardioversia electrica B) Atropina C) Betablocante D) Antiaritmice clasa III E) Dopamina Acd

11.TEP Din Triada Virchow de factori predispozani pentru tromboza venoas fac parte: A) hipercoagulabilitatea B) deficitul de factor VIII al coagulrii C) staza D) edem la nivelul peretelui vascular E) traumatismul local al peretelui vascular ace Factorii ce pot precipita trombembolismul pulmonar sunt: A) inhibitorii enzimei de conversie B) contraceptivele orale C) sarcina D) cancerul E) interveniile chirurgicale bcde * Care este cel mai frecevent simptom al trombembolismului pulmonar?

A) tahicardia B) tusea C) dispneea D) durerea pleural E) hemoptizia c n diagnosticul diferenial al trombembolismul pulmonar sunt incluse: A) infarctul miocardic B) BPOC C) depresia D) angina instabil E) costocondrita abd?e * Care este principala explorare imagistic pentru diagnosticul trombembolismului pulmonar? A) scintigrafia pulmonar B) ecocardiografia C) ultrasonografia venoas D) nivelul D-dimerilor E) flebografia de contrast a Embolia pulmonar poate avea urmtoarele efecte: A) hipoventilaia alveolar B) hiperventilaia alveolar C) rezistena crescut a cilor aeriene D) compliana pulmonar sczut E) rezistena vascular pulmonar sczut (MARE) bcd Alegei simptomele i semnele ce indic un trombembolism pulmonar masiv: A) dispneea B) durerea pleural C) cianoza D) sincopa E) hemoptizia acd *Doza de heparin ce trebuie administrat n tratamentul trombembolismului pulmonar este: A) bolus de 5000 unit., urmat de perfuzie continu cu 5000 unit./h B) bolus de 10000 unit., urmat de perfuzie continu cu 5000 unit./h C) bolus de 5000-10000 unit. urmat de perfuzie continu cu 100 unit./h D) bolus 5000-10000 unit. urmat de perfuzie continu cu 1000-1500 unit./h E) perfuzie continu cu 10000 unit./h d Efectele trombolizei sunt: A) dizolv o mare parte din trombusul arterial pulmonar obstruant anatomic B) dizolv o mare parte din sursa trombusului din venele pelviene sau profunde ale membrelor inferioare C) previne descrcarea continu de serotonin i ali factori neuroumorali D) crete recurena trombembolismului pulmonar E) crete tensiunea arterial pulmonar abc Contraindicaiile trombolizei sunt: A) diabet zaharat B) hemoragia intracranian C) intervenii chirurgicale recente D) traumatisme majore E) insuficiena renal cronic bcd

12.COLAPS CARDIO Definitia mortii subite cardiace (MSC) include urmatoarele: A) moartea naturala datorata cauzelor cardiace B) moartea naturala datorata cauzelor necardiace C) este anuntata de pierderea subita a constientei in decurs de 1 ora de la debutul simptomelor acute D) apare doar la pacientii fara antecedente de boala cardiaca E) momentul si felul mortii sunt neasteptate ace Urmatoarele pot constitui cauze de colaps cardiovascular: A) sincopa vasovagala B) sincopa neurocardiogena C) bradicardie severa tranzitorie D) hipertensiunea severa E) dezechilibre electrolitice abc Suportul vital bazal include: A) ventilatia artificiala gura la gura B) masaj cardiac C) intubatie endotraheala D) defibrilarea cordului E) administrarea adrenalinei ab Recunoasterea stopului cardio-respirator presupune: A) observarea miscarilor respiratorii B) observarea coloratiei tegumentelor C) decelarea prezentei sau absentei pulsului carotidian D) decelarea prezentei sau absentei pulsului la nivelul arterei brahiale E) absenta reflexului rotulian abc Suportul vital avansat include urmatoarele manevre: A) defibrilarea cordului B) cardioversia C) asigurarea unei linii venoase centrale D) masaj cardiac intern E) administrarea de adrenalina 1 mg intravenous in mod repetat la interval de 3-5 minute abe * Principala masura aplicata in cazul obstructiei caii aeriene prin aspiratia unui corp strain, este: A) ventilatia artificiala gura la gura B) lovitura precordiala C) hiperextensia capului D) manevra Heimlich E) masajul cardiac d Defibrilarea cordului in cadrul stopului cardiac este indicata in urmatoarele situatii: A) tahicardia ventriculara B) fibrilatia ventriculara C) asistolia D) bradiaritmia E) bloc atrioventricular complet ab La pacientul cu stop cardiorespirator, este utila administrarea gluconatului de calciu intravenous in urm. situatii: A) de rutina in cadrul suportului vital avansat B) in cazul hiperpotasemiei si FV rezistente C) in cazul hipopotasemiei si FV rezistente D) pacient cu hipocalcemia cunoscuta

E) pacient ce a primit doze toxice de antagonisti ai canalelor de calciu bde * Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este: A) fibrilatia ventriculara B) tahicardia ventriculara (TV) sustinuta cu hipotensiune C) asistolia D) disociatia electromecanica E) bradiaritmiile severe persistente a In cazul stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistoliei se indica urmatoarele: A) defibrilare precoce B) intubatia traheala C) continuarea masurilor de suport vital bazal D) administrarea de adrenalina si atropina E) administrarea lidocainei in doza de 1mg/kg corp Bcd 13. hepatita Care din urmtoarele virusuri hepatitice sunt virusuri ARN ? A) Virusul hepatitei A. B) Virusul hepatitei B. C) Virusul hepatitei C. D) Virusul hepatitei D. E) Virusul hepatitei E.

Care din urmtoarele afirmaii referitoare la virusul hepatitei A (HAV) sunt adevrate ? A) Replicarea HAV are loc numai n ficat. B) HAV este singurul virus hepatic uman care se poate cultiva in vitro. C) Anticorpii IgM-anti HAV persist un timp ndelungat, de ani de zile, de obicei pentru restul vieii. D) n timpul bolii acute, diagnosticul hepatitei A este demonstrat de existena titrurilor nalte de anticorpi anti-HAV din clasa IgM. E) Protecia mpotriva infeciei cu HAV este asigurat de anticorpii IgG-anti HAV. Care din urmtoarele afirmaii privind antigenul e al virusului hepatitei B (AgHBe) sunt adevrate ? A) Este un marker al replicrii virusului hepatitei B. B) Prezena n ser a AgHBe crete probabilitatea prezenei concomitente a virionilor hepatitei B i ADN polimerazei virusului hepatitei B. C) Persistena n ser a AgHBe peste 3 luni de la infecia acut poate semnala dezvoltarea infeciei cronice cu HBV. D) Prezena AgHBe n cursul hepatitei cronice B se asociaz cu persistena replicrii virale. E) Probabilitatea transmiterii infeciei hepatitice B de la mam la copil nu depinde de prezena AgHBe n serul mamei. Leziunile morfologice tipice n hepatitele virale acute constau n: A) Infiltrarea panlobular cu celule mononucleare. B) Necroza celulelor hepatice. C) Hiperplazia celulelor Kupffer. D) Grade variate de colestaz. E) Absena regenerrii celulelor hepatice.

Transmiterea virusului hepatitic B se poate realiza: A) Pe cale percutan. B) Prin contact sexual. C) Pe cale fecal-oral. D) De la mam la copil, n perioada perinatal. E) Rar, prin ingestia oral a HBV. Care din urmtoarele perioade de incubaie sunt corecte ? A) Pentru hepatita A: ntre 15-45 zile. B) Pentru hepatita C: ntre 14-60 zile. C) Pentru hepatita D: ntre 30-180 zile D) Pentru hepatita B: ntre 15-160 zile E) Pentru hepatita E: ntre 14-60 zile. Care din urmtoarele simptome sau semne clinice pot face parte din tabloul clinic al hepatitei acute virale ? A) Grea i vrsturi. B) Astenie fizic. C) Anorexie. D) Scaune de culoare nchis. E) Uoar pierdere n greutate. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la caracteristicile de laborator ale hepatitei virale acute sunt adevrate ? A) Aminotransferazele serice AST i ALT au valori crescute. B) Nivelurile persistente ale bilirubinei de peste 340 mol/l (20 mg/dl) sunt mai probabil asociate cu o afectare sever. C) Fosfataza alcalin seric poate avea valori normale. D) Scderea albuminei serice apare la toate cazurile. E) n timpul fazei acute se pot evidenia limfocite atipice. ntr-o infecie acut cu virusul hepatiei B, cu infectivitate ridicat, urmtorii markeri serologici sunt de obicei prezeni: A) AgHBs B) Anticorpi anti-HBs C) Anticorpi anti-HBc de tip IgM D) AgHBe E) Anticorpi anti-HBe Care din urmtoarele afirmaii privind hepatita fulminant, complicaie a hepatitei virale acute, sunt adevrate ? A) Cel mai frecvent este o complicaie a hepatitei acute virale C. B) Pacienii pot prezenta tulburri de cunotin pn la com profund. C) Timpul de protrombin este redus. D) Transplantul hepatic poate fi salvator pentru viaa pacientului. E) Frecvent dimensiunile ficatului scad rapid.

14.Ciroza Caracteristicile ficatului gras alcoolic sunt: A) ficat mrit de volum B) atrofia lobului stng hepatic C) culoare galben

D) consisten ferm E) consisten de organ Caracteristicile morfologice ale hepatitei alcoolice includ: A) degenerarea i necroza hepatocitelor B) balonizarea hepatocitelor C) infiltrat eozinofilic D) infiltrate cu polimorfonucleare i limfocite E) corpii Mallory Manifestrile clinice ale cirozei alcoolice sunt reprezentate de: A) reducerea masei musculare B) angin pectoral C) sngerri mucoase D) icter E) encefalopatie hepatic Semnele obiective ale cirozei alcoolice sunt: A) hepatomegalie ferm, nodular B) eritroza palmar C) hipertrofia glandelor parotide D) ulceraii aftoide ale mucoaselor E) ascit Care dintre afeciunile de mai jos se asociaz frecvent cu ciroza biliar primitiv: A) sindromul Crest B) boala Crohn C) sindromul Sicca D) tiroidita autoimun E) acidoza tubular renal n ciroza biliar primitiv, care dintre afirmaiile de mai jos sunt adevrate: A) este mai frecvent la brbai B) vrsta de apariie este cuprins ntre 35-60 ani C) apar anticorpi antimitocondriali D) crete nivelul seric al IgG E) apare lezarea ductelor biliare Caracateristicile de laborator ale cirozei biliare primitive sunt: A) creterea de 2-5 ori a fosfatazei alcaline B) creterea de 10-15 ori a transaminazelor C) anticorpii antimitocondriali n titru peste 1/40 D) anticorpii antinucleari n titru peste 1/80 E) hiperlipidemia Manifestrile clinice ale hipertensiunii portale includ: A) sindromul hepato-renal B) sindromul hepato-pulmonar C) hemoragiile din varicele gastroesofagiene D) ascita E) splenomegalia Tratamentul medical al hemoragiilor acute de la nivelul varicelor esogastrice include: A) administrarea de Vasopresin sau Somatostatin B) administrarea de Nitroglicerin n perfuzie C) tamponament cu sonda Segstaken Blakemore D) ligaturarea varicelor E) injectarea intravariceal de alcool absolut

Factorii implicai n apariia ascitei din ciroza hepatic sunt: A) hipoalbumineamia B) presiunea oncotic crescut C) scderea perfuziei renale D) scderea aldosteronului E) creterea activitii reninei plasmatice 15.Pancreatita Care sunt factorii incriminati in etiologia pancreatitei acute? A) hiperlipemia familiala B) colangiografia endoscopica retrograda (ERCP) C) consumul de alcool D) enterocolitele virale E) litiaza biliara Care sunt mecanismele fiziopatologice presupuse a declansa procesul de pancreatita acuta A) hipergastrinemie si hipersecretie acid clorhidrica B) pasajul calculilor biliari prin tractul biliar C) refluxul duodenogastric D) spasmul oddian cu eliberare de secretina si stimulare secretie pancreatica in duct inchis E) hipervascozitatea secretiei pancreatice prin precipitate proteice intracanaliculare determinate de consumul de alcool Care sunt formele morfopatologice de pancreatita acuta? A) forma flegmonoasa B) forma edematoasa C) forma necroticohemoragica D) forma gangrenoasa E) forma distructiva In tabloul clinic al pancreatitei acute se pot regasi urmatoarele simptome si semne clinice A) durere epigastrica la care se asociaza semne de iritatie peritoneala difuza B) ileus si distensie abdominala C) semnul Virchow Troisier pozitiv D) aparare musculara epigastrica E) echimoze in flancuri * Care dintre urmatoarele investigatii paraclinice utile in diagnosticul pancreatitei acute poate sa ofere si posibilitatea efectuarii unui gest terapeutic cu caracter etiopatogenetic A) ecografia abdominala B) computer-tomografia abdominala cu substanta de contrast C) radiografia abdominala simpla D) colangio-pancreatografia retrograda endoscopica E) rezonanta magnetica nucleara * Care este interventia chirurgicala de referinta la pacientii cu pancreatita acuta necrotica? A) necrozectomia B) duodenopancreatectomie cefalica C) rezectia segmentului pancreatic modificat inflamator cu inchiderea bontului pancreatic proximal si pancreaticojejunostomie la nivelul bontului pancreatic distal D) pancreatectomie caudala E) pancreatectomie totala

Care dintre urmatorii parametrii sunt iregistrati n scorul Ranson la internare la un pacient cu pancreatita acuta alcoolica? A) PaO2 < 60 mmHg B) leucocite > 16 000 mm2 C) ASAT > 6 x N (>250 UI/l) D) calcemie < 8 mg/dl E) deficit de baze > 4 mEg/l Care sunt complicatiile evolutive propriu-zise ale pancreatitei acute? A) abcesul pancreatic B) sechestrul pancreatic C) infarctul pancreatic D) pleurezia bazala dreapta E) pseudochistul pancreatic Care dintre urmatoarele gesturi terapeutice fac parte din protocolul de tratament nonchirurgical al pancreatitei acute? A) administrare de secretina B) aerosoli cu substante b-blocante C) restabilirea rapida si mentinerea volumului lichidului intravascular D) oxigenoterapie E) analgezie adecvata conventionala, peridurala sau epidurala Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta indicatie pentru tratamentul chirurgical al pancreatitei acute? A) oprirea evolutiei pancreatitei acute prin decapsulare pancreatica B) constituirea necrozelor pancreatice infectate evocate de semnele clinice (semne abdominale acute si sindrom infectios) C) foraj pancreatic pentru reducerea presiunii intracanaliculare D) reducerea efectelor pancreatitei acute prin drenaj peripancreatic preventiv E) confirmare prin punctie ghidata CT (computer tomografie) ca necroza pancreatica este infectata 16.Ulcer peptic * Testul serologic utilizat in diagnosticul infectiei cu H. pylori are sensibilitate de: A) 70-75% B) 80% C) 90% D) 95% E) 100% Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la H. pylori sunt adevarate: A) este un bacil spiralat, microaerofilic B) poate adera la suprafetele luminale ale celulelor epiteliale gastrice C) adezina produsa de H. pylori protejeaza bacteria fata de efectele acidului clorhidric D) este o bacterie gram pozitiva E) produce proteaze si fosfolipaze ce dgradeaza complexul glicoprotein-lipidic al stratului de mucus * Dupa intreruperea tratamentului cu Omeprazol activitatea secretorie gastrica isi revine la normal in circa: A) 1-2 zile B) 3-5 zile C) 6-7 zile

D) 9-10 zile E) 14 zile Rspuns: B Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A) testelul serologic de diagnostic al infectiei cu H. pylori permite diferentierea intre infectia activa si cea vindecata B) H. pylori poate fi identificat in biopsiile din mucoasa gastrica prin examinare histologica, prin cultura si prin detectarea activitatii ureazei C) ratele de infectie cu H. pylori cresc in conditii socioeconomice precare D) in diagnosticul infectiei cu H. Pylori prin metoda ureazei, test pozitiv inseamna ca indicatorul rosu fenol vireaza de la portocaliu deschis la verde E) testul respirator cu uree poate fi folosit pentru monitorizarea terapiei de eradicare a infectiei cu H. Pylori Ulcerul recurent se caracterizeaza prin urmatoarele: A) apare la aproximativ 15% din pacientii operati pentru ulcer peptic B) este mai frecvent dupa vagotomie cu antrectomie C) examenul baritat poate identificaproximativ 50-60% din ulcerele stomale D) durerea epigastrica este cel mai frecvent simptom E) durerea are durata mai mica decat in ulcerul duodenal neoperat * Ulcerul gastric se complica cu hemoragie digestiva superioara in proportie de aproximativ: A) 15% din cazuri B) 25% din cazuri C) 30% din cazuri D) 40% din cazuri E) 45% din cazuri * Perforatia libera in cavitatea peritoneala poate complica ulcerul duodenal in proportie de: A) 2-3% B) 5-6% C) 8-9% D) 10% E) 12% Care din urmatoarele medicamente sunt inhibitori ai pompei protonice: A) Omeprazol B) Misoprostol C) Lansoprazol D) Sucralfat E) Nizatidina * In etiopatogeneza ulcerului gastric, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) intervin in proportie de: A) 10% B) 15-25% C) 30% D) 35% E) 40% Care din urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul gastric NU sunt adevarate: A) secretia acida gastrica este crescuta B) 20% din pacientii cu ulcer gastric au concomitent si ulcer duodenal C) evacuarea stomacului este accelerata D) hemoragia digetsiva superioara este o complicatie ce apare in circa 25% din cazuri E) durerea epigastrica constituie simptomul cel mai frecvent

17.Cancer de colon 72.Cea mai frecvent localizare a cancerului de colon este reprezentat de: A) colonului drept B) sigma C) colonului transvers D) flexuria splenic E) colonului descendent i flexura hepatic b 73.Factorii urmtori ar putea fi responsabili de variaiile geografice ale cancerului de colon: A) regimul alimentar occidental bogat n fibre celulozice B) dieta srac n grsimi animale C) creterea excreiei de acizi biliari post-colecistectomie D) ureterosigmoidostomia E) iradierea pelvin cde 74.Cile de extindere (diseminare) a cancerului de colon pot fi: A) direct B) limfatic C) arterial D) venoas E) peritoneal abde 75. n evoluie, cancerul de colon descendent i sigm se complic cel mai adesea cu: A) stenoz B) anemie cronic C) perforaie D) hemoragii digestive inferioare E) abcese peritumorale a 76.n ceea ce privete screeningul cancerului colonic, urmtoarele examinri sunt folosite ca teste, la subiecii asimptomatici: A) tueul rectal B) colonoscopia C) testul sngerrii oculte D) ecografia abdominal E) irigografia abce 77.Complicaia cea mai frecvent a cancerului colonic este reprezentat de: A) ocluzia B) metastazarea C) hemoragia D) peritonita generalizat prin perforaia juxtatumoral E) peritonita generalizat prin perforaia diastatic a Factorii generali incriminai n apariia unei dehiscene de anastomoz dup o hemicolectomie dreapt pentru cancer de cec sunt urmtorii: A) hipoproteinemia B) deficitul de vitamin C C) infecia cmpului operator D) efectuarea unei anastomoze sub tensiune E) existena unei stenoze distal de anastomoz ab * Cele mai frecvente tumori benigne ale rectului sunt: A) adenoamele

B) lipoamele C) leiomioamele D) hemangioamele E) fibroamele a Factorii care mresc riscul cancerului rectal sunt: A) regimul srac n proteine B) grsimile saturate sau polinesaturate de tipul N6 C) alcoolul D) tutunul E) regimul bogat n proteine de pete bcd Recidivele locale dup interveniile chirurgicale pentru cancer de rect, sunt favorizate de urmtorii factori: A) vrsta tnr a bolnavilor B) stadiul avansat al tumorii C) natura nedifereniat sau coloid a tumorii D) tumorile ocluzive i perforate E) tumorile hemoragice bcd Care dintre urmtoarele caracteristici sunt specifice diseminrii limfatice n cancerul colonului? A) Invazia ganglionar depinde de dimensiunea tumorii B) Ganglionii regionali sunt ntotdeauna primii invadai C) Metastazele la distan pot aprea n absena diseminrii ganglionare D) Diseminarea limfatic este rar n cancerul colonului E) Nu toate diseminrile limfatice sunt urmate de creterea n volum a ganglionilor limfatici ce * Care dintre urmtoarele afirmaii privind histologia cancerului colonului este adevrat? A) Tumorile coloide au ca trstur comun producerea abundent de mucin care ocup cel putin 10% din volumul tumoral B) Gradul de diferentiere celular este un element de prognostic major, mai important dect prezenta infiltratului inflamator si limfocitar la periferie C) Distributia celulelor pe dou sau trei rnduri care nu respect structura glandular este specific tumorilor cu margini slab definite D) Gradul de diferentiere tumoral variaz n cadrul aceleiai leziuni E) Gradul II de diferentiere este caracterizat de ntreruperea muscularis mucosae d Perforatia colic n cancerele colonului este caracterizat de: A) Este localizat ntodeauna proximal de tumor B) Perforaia diastatic este cea mai frecvent C) Perforaia local are cea mai bun evolutie D) Metastazele hepatice sunt prezente n peste 50% din cazurile cu perforaie E) Mortalitatea operatorie ajunge la 50% din cazuri cde * Cancerul de colon transvers este caracterizat prin: A) Localizare la nivelul flexurilor colice i a ansei transversului B) Cel mai des se prezint ca o tumor schiroas palpabil C) Clinic are o simptomatologie specific D) Pot apare fistule jejuno-colice cu ocluzie intestinal nalt i alterarea grav a strii generale E) Localizarea cancerului la acest nivel topografic are o inciden similar cu cea la nivelul cecoascendentului d * Determinarea sngerrilor oculte n materiile fecale:

A) Este un mijloc de diagnostic n cancerul colorectal B) Este valoroas ca test screening specific cancerului de colon C) Reacia negativ exclude cancerul colonului D) Este util ca i screening numai la grupurile de pacieni cu risc crescut de cancer digestiv E) Este util pentru diagnosticul precoce al recidivelor cancerului de colon d Care din urmtoarele caracteristici sunt specifice cancerului rectal? A) Tumorile maligne situate la nivelul canalului anal, format din poriunea terminal a intestinului primitiv, sunt mai ales adenocarcinoame B) Leziunile sunt accesibile examenului clinic C) Datorit simptomelor atribuite hemoroizilor diagnosticul este frecvent timpuriu D) Frecvena bolii este sensibil egal ntre mediul urban i rural E) Adenoamele viloase recunosc riscul cel mai nalt de transformare malign be * Care dintre urmtoarele afirmaii privind manifestrile clinice n cancerul rectal este adevrat? A) Cancerul rectal evolueaz de la nceput simptomatic datorit sngerrilor exprimate odat cu evacuarea bolului fecal B) Sngerarea apare ca snge proaspt pe suprafaa bolului fecal C) Tenesmele sunt determinate de invadarea plexurilor nervoase extrarectale D) Limfadenopatiile inghinale sunt frecvent prezente E) Tactul rectal permite depistarea tumorilor din ntreg rectul b n investigarea paraclinic a unui pacient cu cancer rectal se vor urmri urmtoarele principii: A) Radiografia abdominal simpl nu este util n cazurile cu ocluzie intestinal sau perforaie B) Clisma baritat cu dublu contrast este contraindicat datorit posibilitii existenei unei obstrucii realizate de o tumor rectal superioar C) Computer-tomografia este util pentru ghidarea punciei-biopsie a metastazelor hepatice D) Ultrasonografia endoluminal este avantajoas mai ales n cazul tumorilor canalului anal E) Antigenul carcinoembrionar nu poate fi admis ca marker de diagnostic primar ce ? Ablaia chirugical a rectului n cancerul rectal trebuie s respecte unele dintre urmtoarele chei anatomice: A) ndeprtarea mezorectului B) Prezervarea lamelor constitutive ale fasciei Denonvilliers C) Seciunea ligamentelor laterale D) Rezecia plexurilor nervoase pelvine deoarece acestea pot fi sediul unei invazii perineurale E) Seciunea arterelor rectale medii ace Care dintre urmtoarele afirmaii privind complicaiile perforative ale cancerului rectal sunt false? A) Acestea se produc cel mai frecvent n amonte de tumor B) Perforaiile diastatice se produc mai frecvent la nivelul cecului C) Operaia Hartmann permite, n mod clasic, restabilirea continuitii digestive i este cea mai indicat. D) Colectomia total cu anastomoz ileo-rectal este rezervat cazurilor cu perforaii la nivelul tumorii prin necroza parial a acesteia E) n urgen, sutura simpl este tratamentul de elecie al perforaiei diastatice de ?

18.Icterul Icterul sclero-tegumentar este detectabil: A) la valori ale bilirubinemiei >2-2.5mg/dl B) la valori ale bilirubinemiei duble fata de valorile normale C) la valori ale bilirubinemiei <2-2.5mg/dl, in caz de anemie severa D) in carotenemie E) la valori ale bilirubinemiei >34-43mol/l abe Hiperbilirubinemia predominant neconjugata este intalnita in: A) Sindromul Gilbert B) Sindromul Rotor C) Sindromul Dubin-Johnson D) Sindromul Crigler-Najjar tip II E) Sindromul Crigler-Najjar tip I ade Hiperbilirubinemii predominant neconjugate prin supraproductie de bilirubina apar in urmatoarele afectiuni: A) hemoliza extravasculara B) hemoliza autoimuna C) sindromul Gilbert D) hemoliza microangiopatica E) sindromul Crigler-Najjar bd * Colangiopancreatografia endoscopica retrograda (CPRE) se indica in special in tratamentul: A) obstructiilor biliare de deasupra bifurcatiei canalului biliar comun B) cirozei biliare C) obstructiilor biliare distale D) colestazei intrahepatice recurente (benigne) E) colestazei induse medicamentos c Modificari ereditare cantitative ale activitatii glucuronil-transferazei sunt intalnite in: A) sindromul Gilbert B) sindromul Crigler-Najjar tip II C) post prelungit D) sindromul Crigler-Najjar tip I E) stare septica abd Sindromul Crigler-Najjar tip I se caracterizeaza prin: A) icter nuclear B) disfunctie SNC C) hiperbilirubinemie predominant neconjugata D) transmitere autosomal recesiva E) mortalitate infantila ridicata abde Obstructia biliara extrahepatica este detectata de: A) ecografia transabdominala B) rezonta magnetica nucleara (RMN) C) tomografia computerizata (CT) D) ecografia tiroidiana E) ecoendoscopie ac Scaunele acolice sunt frecvente in: A) neoplasmul pancreatic invadant in duoden/canalele biliare B) tumorile cailor biliare C) litiaza coledociana D) colita ulcerativa E) chisturile coledociene inflamate abce

Icterul nedureros se asociaza cu: A) litiaza coledociana B) colecistita acuta C) neoplasmul pancreatic D) obstructia biliara maligna E) angiocolita cd Printre cauzele obstructiei biliare intraductale se numara: A) hemobilia B) chistul coledocian C) pancreatita acuta D) litiaza biliara E) colangita sclerozanta abde Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A) Majoritatea bilirubinei provine din degradarea hematiilor la nivelul splinei B) Bilirubina neconjugata este solubila in apa C) Bilirubina se leaga la nivelul ficatului de albumina D) In bila 85% din bilirubina este conjugata E) Bilirubina conjugata este foarte putin absorbita la nivelul intestinului ae Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate? A) Cea mai mare parte a bilirubinei conjugate se elimina prin fecale (dupa deconjugarea de catre bact. intestinale) B) Urobilinogenul este excretat predominant prin urina C) Urobilinogenul poate fi reabsorbit la nivelul intestinului D) In mod normal in bila aproape toata bilirubina este sub forma de monoglicuronid E) In plasma se gaseste majoritatea bilirubinei conjugate de? Cauzele congenital de icter cu bilirubina neconjugata se caracterizeaza: A) Hiperbilirubinemie frecvent peste 5 mg/dl B) Icterul se poate accentua dupa febra si ingestie de alcool C) Biopsia hepatica arata modificari specifice D) Testele de hemoliza sunt normale E) Testele de hemoliza sunt modificate bd Urmatoarele enunturi sunt adevarate in ceea ce priveste Sindromul Dubin-Johnson A) Ficatul nu poate fi vizualizat cu ajutorul colangiografiei intravenoase B) Ficatul are aspect de ficat negru C) Eliminarea bromsulfonftaleinei este normala D) Consta in alterarea mecanismului de conjugare E) Consta in alterarea functiei excretorii ce Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste Sindromul Rotor A) Ficatul contine un pigment negru B) Tractul biliar poate fi vizualizat cu ajutorul colengiografiei intravenoase sau orale C) Consta intr-o insuficienta stocare a bilirubinei conjugate D) Bilirubina conjugate serica este predominant monoconjugata E) Excretia coproporfirinei urinare este normala be * Tumora Klatskin este: A) Tumora de coledoc distal B) Tumora bifurcatiei ductului hepatic comun C) Tumora de vezica biliara D) Tumora a canaliculelor biliare intrahepatice E) Tumora papilei b Icterul obstructive asociat cu palparea vezicii biliare se intalneste in: A) Obstructia la nivelul bifurcatiei canalului hepatic comun

B) Neoplasmul de cap de pancreas C) Neoplasm coledocian inferior D) Vezica de portelan E) Calculi multiplii in vezica biliara Bd? * Productia in exces de bilirubina se intalneste in: A) Sindromul Gilbert B) Sindromul Crigler-Najjar C) Sindroamele hemolitice D) Carcinomul hepatic E) Sindromul Rotor c Colestaza familiala benigna se caracterizeaza prin: A) Este o afectiune congenitala B) Prezinta episoade recurente de hemoliza si icter C) Are frecvent evolutie spre ciroza D) Prezinta episoade recurente de prurit si icter E) Se asociaza cu febra Db??????? Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte? A) Bilirubina rezulta din oxidarea hemului si reducerea biliverdinei rezultate B) Urobilinogenul se formeaza prin deconjugarea si reducerea bilirubinei de catre bacteriile intestinale C) Urobilinogenul se formeaza prin conjugarea si oxidarea bilirubinei de catre bacteriile intestinale D) Bilirubina se formeaza prin reducerea hemului si oxidarea biliverdinei rezultate E) Enzima care ajuta la conjugarea bilirubinei este bilirubin reductaza ab Urmatoarele afirmatii legate de metabolismul bilirubinei sunt adevarate: A) aproximativ 20% din BR circulanta deriva din eritrocitele imbatrinite B) BR neconjugata este responsabila de efectele neurotoxice al hiperBR neonatale C) In colestaza, BR conjugata poate forma cu albumina un complex ireversibil D) BR nu este prezenta in lichidele corpului (articular, pleural, cefalorahidian) E) BR este absenta in lacrimi, saliva, suc pancreatic. bce Urmatoarele afirmatii sunt false: A) in conditii normale, excretia urinara zilnica de urobilinogen depaseste 4 mg B) BR conjugata este metabolizata la urobilinogen de bacteriile ileale si colonice C) Excretia urinara de urobilinogen este crescuta in hemoliza D) Excretia urinara de urobilinogen este crescuta in boli hepatocelulare E) In obstructiile biliare extrahepatice excretia de urobilinogen este mult scazuta A?????? Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A) prezenta BR in urina este dovada hiperBR conjugate B) BR neconjugata se excreta in urina C) Sarurile biliare maresc filtrarea glomerulara a BR conjugate D) In boli asociate cu saruri biliare circulante crescute excretia renala de BR este scazuta E) Prezenta BR in urina poate fi un punct de diferentiere util si precoce in evaluarea icterului ace Hiperbilirubinemia neconjugata se caracterizeaza prin: A)absenta bilirubinei in urina B)prezenta BR neconjugate serice in proportie de 80-85%din BR serica totala C) prezenta BR in urina D) prezenta BR serice directe in proportie de peste 50% din BR serica totala E) prezenta BR serice indirecte in proportie de peste 50% din BR serica totala ab Icterul cu bilirubinemie predominant neconjugata se intalneste in: A) Sindromul Gilbert B) Sindromul Dubin-Johnson

C) Colangita sclerozanta D) Icterul neonatal E) Icterul colestatic al sarcinii ad Icterul cu bilirubinemie predominant conjugata se intalneste in: A) Sindromul Crigler-Najjar tip I B) Boala hepatica alcoolica C) Ciroza biliara primitiva D) Colangiocarcinom E) Post prelungit bcd Obstructia completa a ductelor biliare extrahepatice determina: A) hiperbilirubinemie conjugata B) bilirubinurie marcata C) hiperbilirubinurie neconjugata D) scaune acholice E) cresterea progresiva a concentratiei de BR serica si atingerea unui platou la 30-40 mg/dl abde Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugata rezulta din urmatoarele grupuri de afectiuni: A)boli hepatocelulare B) hemoliza datorata distructiei intravasculare accelerate a eritrocitelor C) obstructie biliara intrahepatica D) resorbtia unui hematom voluminos E) obstructie biliara extrahepatica ace Prezenta scaunelor acholice si hem-pozitive(scaune de argint) la un pacient cu icter, sugereaza: A) carcinom pancreatic ce patrunde in tractul biliar sau duoden B) carcinom ampular C) colangiocarcinom D) litiaza coledociana E) chist coledocian inflamat abc Urmatoarele afirmatii legate de examenul fizic la pacientii cu icter sunt adevarate: A) vezicula biliara palpabila sugereaza obstructia biliara distala prin tumora maligna B) obstructia biliara maligna se prezinta de obicei ca icter nedureros C) splenomegalia da indicii despre prezenta hipertensiunii portale D) prezenta xantoamelor sugereaza boala Wilson E) prezenta inelului Kayser-Fleischer sugereaza ciroza biliara primitiva abc 19.Litiaza veziculara Dintre formele anatomo-clinice ale litiazei veziculare fac parte urmatoarele: A) forma migrenoasa B) forma febrila pura C) forma pseudoneoplazica D) forma pseudoulceroasa E) forma casectizanta Complicatiile fistulare si perforative ale litiazei veziculare sunt: A) hidropsul vezicular B) vezicula de portelan C) ileusul biliar D) fistula bilio-cutanata E) peritonita biliara

Criteriile pentru selectia pacientilor cu litiaza veziculara cu indicatie pentru litotritie extracorporeala sunt: A) calcul unic < 3 cm B) cistic liber C) bila infectata D) vezicula calcara E) absenta complicatiilor biliare Metodele neablative utilizate in tratamentul litiazei veziculare sunt: A) colecistectomia laparoscopica B) litotritia extracorporeala C) colecistectomia pe cale clasica D) disolutia chimica E) litotritia percutana Colangiografia peroperatorie este obligatorie in cursul interventiilor pentru litiaza veziculara in urmatoarele circumstante : A) diametrul caii biliare > 10 mm B) calculi veziculari cu diametrul < 5 mm C) colesteroloza veziculara D) cistic larg (diam > 2 mm) E) vezicula de portelan Calculii coledocieni autohtoni au urmatoarele caracteristici: A) sunt fatetati B) sunt sfaramiciosi C) au forma cilindrica D) au culoare alba E) sunt compusi preponderent din colesterina Triada Charcot-Villard se caracterizeaza prin: A) febra B) semnul lui Courvoisier-Terrier C) icter D) ileus biliar E) durere Formele disimulate ale litiazei coledociene sunt: A) forma cu icter izolat B) litiaza coledociana cu angiocolita acuta C) forma dispeptica D) forma casectizanta E) forma dureroasa pura Contraindicatiile colangiografiei intravenoase sunt: A) intoleranta la iod B) creatinina > 2 mg% C) bilirubinemia > 3 mg% D) prezenta unei hiperfunctii tiroidiene E) ASAT > 100 UI Contraindicatiile ERCP sunt: A) stenoza esofagiana B) prezenta ascitei C) stenoze colonice D) anastomoza coledoco-duodenala E) pseudochisturi pancreatice

* Care din urmatoarele masuri de metafilaxie este specifica litiazei oxalice A) Administrarea de hidroclorotiazide B) Administrarea de ortofosfati C) Administrarea de vitamina B6 D) Alcalinizare urinara E) Administrarea de D-penicilamina * Care dintre urmatoarele tipuri de calculi este radiotransparent ? A) Fosfat de calciu B) Oxalat de calciu C) Fosfat amoniaco-magnezian D) Cistina E) Xantina * Varful de incidenta al bolii litiazice sub raportul varstei este: A) 10-20 de ani B) 20-40 de ani C) 40-50 de ani D) sub 10 ani E) peste 70 ani * In anuria obstructiva pacientul prezinta A) Vezica de lupta B) Vezica multidiverticulara C) Vezica hiperspastica D) Vezica goala ( uscata ) E) Glob vezical * Terapia de prima linie pentru calculii cu diametru < 2 cm este reprezentata de A) Litotritie extracorporeala B) Nefrolitotomie percutana C) Chirurgie deschisa D) Dizolvare medicamentoasa E) Cura de diureza Indicatiile ESWL in tratamentul litiazei urinare sunt A) Calculi renali cu diametru maxim de 2-3 cm B) Calculi ureterali lombari si pelvini C) Calculi vezicali D) Calculi coraliformi E) Calculi mari cu diametru peste 3 cm Contraindicatiile absolute ale ESWL sunt A) Asocierea insuficientei renale B) Tulburarile echilibrului fluido-coagulant C) Graviditatea D) Pielonefrita acuta E) Tuberculoza Indicatiile chirurgiei deschise sunt urmatoarele A) Litiaza coraliforma dispusa preponderent in calice B) La pacienti cu diabet zaharat C) Litiaza renala pe rinichi in ectopie pelvina sau incrucisata D) La pacienti pediatrici E) Litiaza renala cu rinichi compromis morfofunctional Teoriile privitoare la locul de formare a calculilor urinari sunt A) Teoria lui Randall B) Teoria genetica

C) Teoria lui Carr D) Teoria litiazei intranefronale E) Teoria gravitationala Urografia intravenoasa cu cliseu mictional si postmictional este A) Utila in cazul calculilor radioopaci B) Utila in cazul calculilor radiotransparenti C) Test morfo-functional D) Test pur morfologic E) Test pur functional Metafilaxia specifica in litiaza calcica se realizeaza prin: A) Administrarea de hidroclorotiazide B) Administrarea de ortofosfati C) Administrare de vit B6 D) Administrare de pirofosfati E) Administrare de D-penicilamina n colica biliar din litiaza vezicular: A) Bolnavul este apatic, imobil, n poziie antalgic B) Sediul durerii este n epigastru, cu iradiere n hipocondrul drept C) Se produce o contractur tetaniform a musculaturii netede veziculare D) Durerea este de intensitate redus, cu remisie spontan E) Greaa i vrsturile pot acompania sindromul dureros Germenii responsabili de instalarea colecistitei acute litiazice sunt: A) Klebsiella B) Streptococul C) Stafilococul D) Escherichia Coli E) Pseudomonas * n colecistita cronic litiazic forma sclero-atrofic: A) Colica biliar este frecvent ntlnit B) Evoluia n timp duce la nlocuirea procesului inflamator cu esut conjunctiv fibros C) Peretele veziculei depete frecvent 5 mm grosime D) Instalarea acestei forme se realizeaz n 3-6 luni E) Este caracteristic asocierea cu hidropsul vezicular Care din urmtoarele afirmaii referitoare la ileusul biliar sunt adevarate: A) Se manifest de obicei printr-un tablou de ocluzie joas B) Calculii se blocheaz de obicei la unghiul Treitz sau la valvula ileo-cecal C) Calculii au dimensiuni de 1-2 cm D) Este precedat de un episod de colecistit acut E) Se asociaz deseori cu icter mecanic Colangiografia intraoperatorie este obligatorie n urmtoarele situaii: A) Episod icteric recent sau actual B) Diametrul cii biliare peste 10 mm C) Pacient cu stare general alterat D) Calculi veziculari mai mari de 5 mm E) Cistic larg, cu diametrul peste 2 mm Care din urmtoarele afirmaii referitoare la litiaza cii biliare principale sunt adevrate: A) Calculii sunt de obicei rotunzi B) Cel mai frecvent calculii sunt multipli C) Calculii coledocieni primitivi sunt de obicei unici D) Calculii coledocieni primitivi sunt de obicei friabili E) Cel mai frecvent calculii se gsesc n poriunea supraduodenal a CBP

Forma simpl (comun sau favorabil) a litiazei coledociene se caracterizeaz prin: A) Prezena calculilor migrai B) Prezena calculilor coninui de un diverticul al coledocului terminal C) Prezena calculilor fugii n cile biliare intrahepatice D) Prezena calculilor faetai, nesfrmicioi E) Prezena calculilor inclavai n papil n triada Charcot-Villard din litiaza coledocian: A) Durerea este semnul major B) Febra poate fi nsoit de frison C) Icterul apare la 3-6 ore de la colic D) Este sugestiv iradierea durerii spre hipocondrul i umrul stng E) Ascensiunea temperaturii i defervescena febrei sunt brutale n tratamentul chirurgical al formelor complexe de obstrucie coledocien benign: A) La o dilatare a CBP ntre 16-25 mm este indicat hepaticojejunostomia pe ans exclus n Y a la Roux B) La o dilatare a CBP peste 25 mm este indicat coledocoduodenostomia C) n dilataiile CBP pn la 15 mm se recomand interveniile pe papil D) Diametrul optim pentru coledocoduodenostomie este cuprins ntre 18-25 mm E) n mpietruirea coledocian se recomand ERCP Extragerea prin coledocotomie a calculilor din litiaza CBP este indicat cnd: A) Ductul cistic este ngustat sau nedilatabil B) Calculii coledocieni sunt de dimensiuni reduse C) Calculii sunt localizai deasupra jonciunii cistico-hepatice D) Coledocul are un diametru de cel puin 7 mm E) Este asociat angiocolita sau pancreatita acut * Care din urmatoarele masuri de metafilaxie este specifica litiazei oxalice A) Administrarea de hidroclorotiazide B) Administrarea de ortofosfati C) Administrarea de vitamina B6 si pirofosfati D) Alcalinizare urinara E) Administrarea de D-penicilamina * Care dintre urmatoarele tipuri de calculi este radiotransparent ? A) Fosfat de calciu B) Acid uric C) Fosfat amoniaco-magnezian D) Cistina E) Oxalat de calciu * Varful de incidenta al bolii litiazice sub raportul varstei este: A) 10-20 de ani B) 20-40 de ani C) 40-50 de ani D) sub 10 ani E) peste 70 ani 20.Diabet zaharat Diabetul zaharat se caracterizeaz prin: A) este cea mai frecvent boal endocrin B) este a doua boal endocrin ca frecven, dup hipotiroidism C) produce complicaii pe termen lung ce afecteaz ochii, rinichii, nervii i vasele de snge D) produce complicaii pe termen lung ce afecteaz ochii, pancreasul, nervii i vasele de snge

E) produce complicaii pe termen scurt ce afecteaz ochii, rinichii, nervii i vasele de snge Cauzele hormonale ale diabetului zaharat secundar snt: A) acromegalia B) hipotiroidismul C) feocromocitomul D) hipogonadismul E) sindromul Cushing Cele trei faze fiziopatologice din diabetul zaharat tip 2 se caracterizeaz prin: A) prima faz: glicemie normal, rezisten la insulin prezent, nivel crescut al insulinemiei plasmatice B) faza a doua: agravarea rezistenei la insulin, nivel sczut al insulinemiei plasmatice, hiperglicemie postprandial C) faza a doua: agravarea rezistenei la insulin, nivel crescut al insulinemiei plasmatice, hiperglicemie postprandial D) faza a treia: rezistena la insulin nu se mai modific, scderea secreiei de insulin, hiperglicemie a jeun F) prima faz: glicemie a jeun crescut, rezisten la insulin prezent, nivel sczut al insulinemiei plasmatice Ajustarea insulinei NPH la fiecare 48 de ore n funcie de glicemia a jeun se realizeaz astfel: A) dac glicemia a jeun este < 3,3 mmol/l (<60 mg/dl), doza de insulin se reduce cu 4-6 uniti B) dac glicemia a jeun este < 3,3 mmol/l (<60 mg/dl), doza de insulin se reduce cu 2 uniti C) dac glicemia a jeun este > 5.0 mmol/l (>90 mg/dl), doza de insulin se crete cu 2 uniti D) dac glicemia a jeun este > 5.0 mmol/l (>90 mg/dl), doza de insulin se crete cu 4-6 uniti E) dac glicemia a jeun este < 5.0 mmol/l (<90 mg/dl), doza de insulin se crete cu 2 uniti Hipoglicemia poate fi cauzat de: A) lipsa unei mese B) efectuarea unui efort fizic neateptat C) un aport crescut de glucide D) poate aprea i n absena factorilor precipitani cunoscui E) tratamentul cu cortizon * Derivatele de sulfoniluree acioneaz n primul rnd prin: A) creterea numrului de receptori insulinici B) inhibarea gluconeogenezei hepatice C) stimularea eliberrii de insulin din celulele beta D) creterea dispoziiei glucozei la nivelul muchiului i esutului adipos E) creterea activitii receptorului kinazic al insulinei Hemoglobina A1c: A) crete n prezena hiperglicemiei B) scade n prezena hiperglicemiei C) este un compus stabil D) estimeaz controlul glicemic pe o perioad precedent de 3 luni E) estimeaz controlul glicemic pe o perioad precedent de 3 sptmni Fenomenul Somogyi: A) se refer la hipoglicemia consecutiv administrrii unei doze prea mari de insulin

B) se refer la hiperglicemia de rebound ce urmeaz unui episod de hipoglicemie C) se datoreaz eliberrii hormonilor de contrareglare D) apare doar la persoanele tratate cu metformin E) apare doar la copii Ateroscleroza la persoanele cu diabet se caracterizeaz prin urmtoarele: A) este mai extins dect la persoanele fr diabet B) apare la vrste mai tinere dect la persoanele fr diabet C) se poate manifesta prin claudicaie intermitent D) poate produce neuropatie autonom E) este mai frecvent la femei dect la brbai * ncetinirea progresiei nefropatiei diabetice poate fi obinut prin tratament cu: A) betablocante B) aspirin C) statine D) inhibitori ai enzimei de conversie E) blocani ai canalelor de calciu

21.Sepsis Sindromul raspunsului inflamator sistemic are urmatoarele caracteristici: A) Poate avea etiologie infectioasa B) Poate avea o etiologie noninfectioasa C) Temperatura poate fi sub 36 C D) Frecventa respiratorie este sub 20 respiratii/minut E) Numarul leucocitelor este sub 10.000/mm3 abc * Procentul de hemoculturi pozitive in sepsisul sever este : A)80% B) 20-40% C) 75% D)90% E) 10% b Factorii de risc majori pentru bacteriemia cu germeni gram pozitivi sunt: A) Bolile limfoproliferative B) Arsurile C) Cateterisme vasculare D) Ciroza hepatica E) Prezenta dispozitivelor mecanice bce * Care dintre urmatoarele bacterii determina sepsis insotit de purpura cutanata : A) Pseudomonas aeruginosa B) Streptococcus pyogenes C) Neisseria meningitidis D) E. Coli E) Streptococcus pneumoniae c Care dintre urmatoarele afirmatii despre sepsis nu sunt corecte: A) Valorile trombocitelor sub 50.000 /mm3 apar in CID B) Majoritatea diabeticilor cu sepsis dezvolta hipoglicemie C) Semnele neurologice de focar sunt comune D) In sepsis apare acidoza metabolica E) Oliguria este frecvent intalnita bc * Ce este fals despre hemoculturi: A) Se recolteaza cel putin 2 flacoane de sange de cate 10 ml fiecare

B) Se recolteaza din vene diferite C) Hemoculturile negative infirma sepsisul D) Hemocultura evidentiaza si fungii E) Hemoculturile cu Stafilococ aureus sunt pozitive pana in 48 ore c? Tratamentul antibiotic in sepsis presupune: A) Asteptarea rezultatelor culturilor efectuate B) Administrarea empirica a antibioticelor care sa fie eficiente pe bacterii gram positive si gram negative C) Administrarea in dozele maxime recomandate D) Durata tratamentului sa nu fie mai lunga de 7 zile E) Administrarea intravenoasa bce * La pacientii splenectomizati alergici la betalactamine se utilizeaza : A) Ceftriaxona B) Cefotaxima C) Gentamicina D) Clindamicina E) Vancomicina plus ciprofloxacina e * Indepartarea sursei de infectie (in sepsis): A) Este recomandata dupa terminarea tratamentului antibiotic B) Este esentiala C) Se realizeaza doar la pacientii la care evolutia se agraveaza sub tratament antibiotic D) Implica indepartarea cateterelor intravenoase doar dupa dovedirea infectarii lor E) Se face in urosepsisul sever dupa 72 ore de tratament antibiotic b Riscul de deces este influentat de: A) Socul septic B) Hemocultura pozitiva C) Boala de baza D) Insuficienta renala E) Infectia ineficient controlata a?cd?e? Sindromul rspunsului inflamator sistemic (SRIS) are cel puin 2 din urmatoarele condiii: A) temperatura oral > 38 C sau < 36 C B) frecvena cardiac > 90 bti/min C) numrtoarea leucocitelor > 12 000/mm3 sau < 4 000/mm3 sau > 10% grupuri D) frecvena respiratorie > 30 respiraii/min E) frecvena cardiac < 60 bti/min abc Care dintre afirmaiile urmtoare despre ectima gangrenosum sunt adevrate: A) este intlnit aproape n exclusivitate la pacienii neutropenici B) este cauzat de infecia cu Haemophilus influenzae C) este cauzat de infecia cu Pseudomonas aeruginosa sau Aeromonas hydrophila D) este o leziune buloas nconjurat de edem, care evolueaz spre hemoragie central i necroz E) de regul apare dup o muc tur de cpu acd Legat de manifestrile digestive ntlnite n sepsis i ocul septic A) greaa, voma, diareea i ileusul pot sugera o gastroenterit acut B) testele funciilor hepatice rmn crescute mult timp dup rezoluia infeciei C) hipotensiunea prelungit sau sever nu afecteaz circulaia intestinal D) ulceraiile de stress pot duce la hemoragie gastrointestinal superioar E) icterul colestatic poate preceda alte semen de sepsis ade

Urmtoarele modificri metabolice sunt ntlnite n sepsis: A) nivelul seric de lactat crete tardiv B) creterea nivelului seric de lactat este datorat creterii glicolizei i scderii clearanceului hepatic i renal a lactatului i piruvatului C) este ntlnit frecvent creterea glicemiei sanguine, n special la diabetici D) catabolismul proteinelor este, adesea, mult ncetinit E) rspunsul de faz acut mediat de citokine determin creterea produciei de protein C reactiv bce Care dintre complicaiile cardiopulmonare urmtoare sunt ntlnite n sepsis i ocul septic: A) neconcordana ntre ventilaie i perfuzie produce precoce scderea PO2 arterial B) n ocul septic este ntlnit o scdere sever a rezistenei vasculare sistemice C) n ocul septic este caracteristic creterea rezistenei vasculare sistemice D) hipotensiunea din sepsis este datorat pierderilor capilare difuze de constitueni intravasculari E) debitul cardiac este sczut de la nceput abd Care dintre urmatoarele afirmaii legate de ARDS (adult respiratory distress syndrome, sindromul de detres respiratorie a adultului) sunt adevrate: A) sepsisul este principal cauz de ARDS B) hypoxemia ntlnit n ARDS rspunde prompt la administrarea de oxigen C) ARDS apare la 25-50% din pacienii septici ... (20-50%) D) n ARDS, presiunea n capilarele pulmonare este crescut (> 18 mmHg) E) pneumonia viral i infecia cu Pneumocystis carinii pot fi nedifereniabile clinic de ARDS ae Care din urmatoarele afirmaii legate de diagnosticul sepsisului sunt corecte: A) exist mai multe teste diagnostic specifice B) etiologiile noninfecioase ale SIRS includ pancreatitele, anevrismul disecant de aort, tamponada cardiac C) bacteriemia gram-negativ necesit hemoculturi multiple sau incubare prelungit a culturilor D) S. aureus necesit incubare prelungit sau hemoculturi multiple E) nivelurile sanguine ale IL-6 se pot corela cu prognosticul sepsisului bce Care din urmtoarele afirmatii legate de tratamentul sepsisului sunt adevrate: A) initierea chimioterapiei antimicrobiene trebuie fcut imediat ce au fost recoltate culturi din probele de snge sau alte localizri relevante B) initierea chimioterapiei antimicrobiene poate fi amnat pn dup stabilizarea hemodinamic C) terapia antimicrobian se ncepe cu agenti cu spectru ngust, n functie de bacteriile cel mai frecvent ntlnite n comunitate D) antibioticele trebuie administrate obligatoriu intravenos, n doze ajustate la functia renal E) pentru cei mai multi pacienti, durata antibioterapiei este de minim 14 zile, n functie de locul infectiei, necesitatea drenajului chirurgical si susceptibilitatea antimicrobian a bacteriilor izolate ad Care din urmtoarele afirmatii despre tratamentul sepsisului sunt adevrate: A) n suportul hemodinamic, scopul principal este de a restabili furnizarea adecvat de oxigen si substrat energetic ctre tesuturi B) la pacientii cu sepsis, depletia volemic efectiv intravascular este comun C) tratamentul initial al hipotensiunii se face cu substate inotrope si vasoactive D) pentru a evita edemul pulmonar, presiunea venoas central trebuie mentinut la valori de peste 18 mmHg E)n suportul hemodinamic, un obiectiv rezonabil este de a mentine o presiune arterial medie de peste 60 mmHg si un index cardiac 4 (l/min)/m2 abe

Terapia initial pentru sepsis sever fr o surs evident, la adulti cu functie renal normal se face cu: A) la adultul imunocompetent, ticarcilin-clavulanat sau piperacilin-tazobactam plus gentamicin sau tobramicin B) la pacientul splenectomizat, cefotaxim sau ceftriaxon C) la utilizatorii de droguri intravenos, ticarcilin-clavulanat sau piperacilin-tazobactam plus vancomicin D) la pacientul neutropenic (< 500 neutrofile/mm3), aztreonam plus vancomicin plus gentamicin E) la adultul imunocompetent alergici la agenti -lactamici, ampicilina trebuie nlocuit cu ciprofloxacin sau aztreonam abe

22.ANEMII 11.Anemia feripriva se caracterizeaza prin: A) nivelul fierului seric scazut B) capacitatea totala de legare a fierului de catre transferina crescuta C) saturatia transferinei crescuta D) feritina scazuta E) globule rosii in tinta abd 12.Diagnosticul diferential al anemiei feriprive se face cu: A) talasemiile B) anemia din bolile cronice C) anemiile sideroblastice D) anemiile megaloblastice E) microsferocitoza ereditara abc 13.Tratamentul parenteral cu fier este indicat in urmatoarele situatii: A) pacienti care nu pot tolera fierul pe cale orala B) pacienti cu malabsorbtie C) pacienti care primesc tratament cu eritropoetina D) femei tinere cu cicluri abundente E) pacienti cu beta-talasemie majora abc 14.Anemia din bolile inflamatorii se caracterizeaza prin: A) fierul seric scazut ( sub 50 micrograme/dl) B) capacitatea totala de legare a transferinei scazuta ( sub 300 micrograme/dl) C) saturatia transferinei intre 10 si 20% D) feritina serica scazuta( sub 30 micrograme/dl) E) rezervele de fier din maduva osoasa scazute abc 15.Anemia din bolile renale se caracterizeaza prin: A) hipocromie si microcitoza B) indice de productie reticulocitara crescut C) fierul seric normal D) capacitatea totala de legare a fierului de catre transferina normala E) saturatia transferinei normala cde 16.Aspectele clinice comune anemiilor megaloblastice sunt urmatoarele: A) manifestari neurologice care pot sa apara si in prezenta unui hematocrit normal B) manifestari renale: infectii urinare frecvente C) manifestari gastrointestinale : arsuri ale limbii,anorexie etc. D) manifestari osoase: osteoporoza E) manifestari hematologice date de anemie si trombocitopenie ace 17.Deficitul de cobalamina poate sa apara in :

A) anemia pernicioasa B) gastrectomie C) sprue tropical D) tratament cu aintiinflamatorii nesteroidiene E) neoplasm rectosigmoidian abc 18.Anemia pernicioasa se caracterizeaza prin : A) gastrita hipertrofica B) incidenta crescuta la pacienti cu afectiuni imunologice C) incidenta mai mare la copii D) prezenta anticorpilor anticelula parietala si antifactor intrinsec E) prezenta anticorpilor antifactor intrinsec in serul rudelor pacientilor chiar si fara afectiune clinica bde 19.In anemiile megaloblastice putem intalni urmatoarele modificari de laborator : A) macrocitoza (macroovalocite?????) B) neutrofile cu nucleu hiposegmentat C) numar de reticulocite crescut D) cresterea lactatdehidrogenazei si a bilirubinei neconjugate E) numar scazut de leucocite si plachete A?de 20.Examenul maduvei osoase in anemiile megaloblastice arata : A) maduva hipocelulara B) asincronism nucleocitoplasmatic la nivelul precursorilor eritrocitari C) metamielocite gigante D) procent crescut de limfocite E) fibroza medulara bc Care dintre urmatoarele pot fi cauza unei anemii feriprive: A) sarcina B) boli inflamatorii cronice C) deficitul de transcobalamina D) menometroragii E) boala celiaca be * O femeie de 65 de ani fara antecedente semnificative patologice prezina cu ocazia unui control de rutina prescris de catre medicul de famile, urmatoarea hemograma: Leucocite=3800/mmc, Trombociti=118.000/mmc, Hemoglobina= 9.8 g/dl. Volumul eritrocitar mediu = 115 fl (VN 80-100 fl). Care dintre urmatoarele investigatii este cel mai probabil sa elucideze cauza anemiei? A) dozarea feritinei si a sideremiei B) punctie medulara cu coloratie Perls C) dozarea B12 si folatilor serici D) electroforeza hemoglobinei E) test screening pentru boala celiaca c Un barbat de 53 de ani este trimis in consult pentru anemie. Hemograma arata Leucocite= 3500/mmc, Trombociti= 140.000/mmc, Hemoglobina= 8.5 g/dl. Volumul eritrocitar mediu este crescut la 114 fl. Din antecedentele barbatului notam o gastrectomie 2/3 in urma cu 10 ani pentru boala ulceroasa. Pacientul neaga ca ar fi luat vreun medicament in ultimii ani, cu exceptia autoadministrarii ocazionale de paracetamol cu ocazia unor raceli. Care dintre urmatoarele elemente este posibil sa apara in istoricul si examenul obiectiv al pacientului, avand in vedere cele de mai sus? A) parestezii B) glosita C) koilonichie D) neuropatie periferica E) melena abd

O femeie de 29 de ani, in luna a 8-a a primei sarcini, este trimisa pentru investigarea unei anemii. Femeia a luat doar acidul folic prescris de catre medicul de familie in timpul primului trimestru de sarcina, ulterior neluand niciun supliment vitaminic. Clinic in limite normale. Hemograma arata Hemoglobina= 9g/dl, Leucocite=3900/mmc, Trombociti= 190.000/mmc. Volumul eritrocitar mediu este de 88 fl (VN 80-100fl). Creatinina, transaminazele si bilirubina sunt in limite normale. Care dintre urmatoarele modificari este probabil sa fie decelate la aceasta pacienta!? A) LDH crescute B) B12 serica scazuta C) folati serici scazuti D) feritina scazuta E) haptoglobina scazuta cd ? * Un pacient de 59 de ani cu istoric de poliartrita reumatoida si hipertensiune, pentru care ia prednison 10 mg/zi si inhibitori de enzima de conversie, fara a lua- afirmativ- alte medicamente, este trimis in consult pentru anemie. Clinic se retine paloare, lipsa organomegaliilor palpabile. Reactia Gregersen este negativa. Hemograma regaseste anemie cu Hemoglobina= 9g/dl, Leucocite=10.000/mmc, Trombociti=320.000. Reticulocitele sunt 1.3% (13 la mie). Feritina este de 300 ng/ml (VN 30-400 ng/ml). Sideremia este de 20 ug/dl (VN 40-150 ug/ml). Biochimic in limite normale, inclusiv LDH. Care dintre urmatoarele este cea mai probabila cauza a modificarilor hemogramei? A) anemie feripriva B) sindrom mielodisplazic C) deficit de B12 D) tara talasemica (beta talasemie heterozigota) E) anemia din boli cronice (anemie cronica simpla) e * O pacienta de 59 de ani cu istoric de tromboza venoasa profunda a unui membru inferior, urmat de embolie pulmonara, pentru care urmeaza de cinci luni tratament anticoagulant cu trombostop, se prezinta cu acuze de astenie, scadere a capacitatii de efort, care ii permite, totusi, sa isi rezolve problemele casnice cotidiene. Neaga pierderi de sange, inclusiv melena. Hemograma regaseste Leucocite=2600/mmc, Trombociti=112.000/mmc, Hemoglobina=7g/dl, cu un volum eritrocitar mediu de 114 fl (VN 80-100 fl). Biochimic se remarca o bilirubina totala crescuta la 1.5 mg/dl si lactat dehidrogenaze crescute la 3000 U/l. Care e cea mai potrivita abordare diagnostica!? A) punctie medulara, citologie si coloratie Perls B) dozare de B12 si folati serici C) dozarea feritinei D) electroforeza hemoglobinei E) dozarea sideremiei b * O femeie de 32 de ani are un istoric documentat de anemie feripriva de circa 5 ani, pentru care i s-au prescris in decursul timpului diferite preparate de Fe oral, fara a obtine insa corectarea anemiei. La intrebari insistente despre complianta la tratament, pacienta sustine ca si-a luat de fiecare data medicamentele. Apartinatorii confirma. Pacienta este asimptomatica, insa la examenul clinic se remarca tegumente si parul uscate. Descrie de asemenea ca i se rup foarte usor unghiile. Hemograma regaseste Leucocite= 8000/mmc cu Trombociti= 430.000/mmc si Hemoglobina=9.5 g/dl. Feritina serica este scazuta, la 10 ng/ml. Care dintre investigatiile de mai jos este cea mai oportuna pentru elucidarea problemei pacientei? A) gastroscopie cu biopsie de D2 sau test de screening pentru boala celiaca. B) punctie medulara cu citologie si coloratie Perls C) dozarea B12 si folatilor serici D) masurare sideremie, capacitatii totale de legare a fierului si a saturatiei transferinei E) test Coombs, LDH si reticulocite d * O pacienta de 25 de ani, cu istoric de anemie cu valori ale Hb in jur de 10-11g/dl din copilarie, tratata cu fier p.o repetat insa fara raspuns, asimtomatica, are in prezent o hemograma cu leucocite si trombociti in limite normale, o Hemoglobina de 10.5 g/dl, un

volum eritrocitar mediu de 68 fl (VN 80-100 fl). Frotiul indica microcitoza si prezenta hematiilor in semn de tras la tinta (codocite). Feritina serica este de 380 ng/ml (VN 30-400 ng/ml). Mai are doua surori dintre care una cu probleme similare cu ale pacientei. Care dintre urmatoarele investigatii este cel mai probabil sa confirme diagnosticul? A) dozarea feritinei si a sideremiei B) punctie medulara cu coloratie Perls C) dozarea B12 si folatilor serici D) electroforeza hemoglobinei E) test screening pentru boala celiaca d * O pacienta de 62 de ani vine la consultatie cu un istoric de astenie si parestezii. Clinic se retine paloare si hiporeflexie la nivelul membrelor inferioare, precum si o limba rosie, depapilata. Hematologic Leucocite=3600/mmc, Trombociti=129.000/mmc, Hemoglobina=7.6g/dl. Volumul eritrocitar mediu este de 115 fl (VN 80-100 fl). Pe frotiu se descriu macrocite si neutrofile hipersegmentate. Cauza cea mai probabila este: A) deficit de acid folic B) deficit de B12 C) deficit de Fe D) hemoliza autoimuna E) hemoliza medicamentoasa b * O pacienta de 65 de ani are un istoric de astenie, mai accentuata in ultimele saptamani, cand a observat ca ii vine greu sa urce cele patru etaje de la blocul sau. La anamneza relateaza parestezii. Clinic paloare si semne de neuropatie periferica. Hemograma regaseste Leucocite 3400 Trombociti 110.000 Hemoglobina 7.6 g/dl. Volumul eritrocitar mediu este de 114 fl (VN 80-100 fl). Retioculocite 0.8%. (8 la mie). Biochimic retinem Lactat dehidrogenaze crescute la 4000 U/l. Pacienta a efectuat o gastroscopie pentru acuze digestive in urma cu o luna, care a descris o gastrita atrofica. Care va fi, daca se confirma diagnosticul cel mai probabil, tratamentul potrivit al acestei paciente? A) transfuzie urgenta de masa eritrocitara urmate de acid folic p.o. B) transfuzie urgenta de masa eritrocitara urmate de Fe p.o. C) transfuzie urgenta de masa eritrocitara urmata de B12 injectabil D) administrare de B12 injectabil E) adiministrare de preparate orale cu Fe, acid folic si B12. d 23.Leuemia ac mieloida Intr-o leucemie acuta mieloida, examinarea hematologic poate regsi: A) leucocitoza B) leucopenie C) anemie D) trombocitopenie E) plasmocitoza abcd * O pacienta de 30 de ani se prezinta cu istoric recent de epistaxis si menometroragii, astenie. Hematologic se deceleaza trombocitopenie severa, anemie medie si leucocitoza de 47.000/mmc. Cel mai probabil diagnostic este: A)anemie megaloblastica B) leucemie acuta C) anemie aplastica D) anemie feripriva E) expunere recenta la radiatii ionizante b * Un pacient de 55 de ani se prezinta pentru descoperirea accidentala cu ocazia unui consult cardiologic a unei splenomegalii moderate, iar hematologic prezinta leucocitoza de 78.000/mmc, trombocitoza de 540.000/mmc si o hemoglobina de 11.8 g/dl. Diagnosticul cel mai probabil este: A) policitemia rubra vera

B) leucemie acuta mieloida C) leucemie granulocitara cronica D) leucemie acuta limfoida E) metaplazie mieloida cu mielofibroza C * Un pacient de 30 de ani se prezinta cu un istoric recent de episoade infectioase de sfera ORL repetate, cu febra, astenie, pentru care s-a automedicat cu antibiotic per os. Hematologic leucocitoza de 24.000/mmc, trombociti in limite normale la 400.000/mmc si anemie cu Hb=9.5 g/dl n formula leucocitara deviere la stanga cu 2% mielocite, 2% promielocite, 1% mieloblasti, Care este cea mai potrivita si importanta abordare diagn dintre cele de mai jos: A) citologie medulara B) VSH C) imunofenotiparea leucocitelor D) fosfataza alcalina leucocitara E) proteina C reactiva A? Care sunt posibilitatile de evolutie naturala a unei leucemii granulocitare cronice: A) transformare in leucemie acuta B) transformare in leucemie limfoida cronica C) transformare in policitemia vera (eritroleucemie?) D) pierderea cromosomului filadelfia si virarea spre metaplazie mieloida cu mielofibroza E) transformare in faza accelerata a bolii Ac?e Care dintre urmatoarele sunt prezentari clinice uzuale ale pacientilor cu leucemie acuta mieloblastica? A) sindrom anemic B) sindrom hemoragipar C) sindrom colestatic D) semne de sfera neurologica E) sindrom infectios abde * Un pacient de 38 de ani se prezinta dupa decelarea pe o hemograma de rutina a urmatorului aspect hematologic: leucocitoza 28.000/mmc cu trombocitoza 560.000/mmc si anemie usoara cu Hb= 10.8g/dl. Se practica examen citogenetic, care arata o translocatie t(9:22) (cromosom Philadelphia). Diagnosticul acestui pacient este: A) leucemie acuta mieloblastica B) leucemie promielocitara C) trombocitemie esentiala D) leucemie granulocitara cronica E) policitemia rubra vera d Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru leucemia acuta mieloblastica: A) majoritatea pacientilor sunt trombocitopenici la prezentare B) poate exista disfunctie granulocitara chiar si la pacientii cu leucocitoza C) in periferie se regasesc frecvent plasmocite D) leucocitele pot fi scazute sau crescute in numar E) frecvent hemogobina este crescuta abd Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru leucemia granulocitara cronica: A) majoritatea pacientilor sunt trombocitopenici la prezentare B) este asociata cu prezenta cromosomului Philadelphia C) frecvent exista splenomegalie D) frecvent exista afectarea sistemului nervos central E) neuropatia periferica este prezenta in peste 50% din cazuri la diagnostic bc Mieloperoxidaza este intens pozitiva in urmatoarele tipuri FAB de leucemii acute mieloide: A) LAM0 B) LAM2 C) LAM3

D) LAM5 E) LAM7 bc * Diagnosticul de leucemie acuta mieloida tip M0 se pune pe urmatoarele criterii: A) mieloperoxidaza intens pozitiva B) expresia CD 13 sau CD 33 C) esteraza specifica pozitiva D) prezenta elementelor mature din seria granulocitara in procent crescut pe medulograma E) blasti peste 10% in maduva osoasa b Diagnosticul de leucemie acuta mieloida tip M7 se pune pe urmatoarele criterii: A) mieloperoxidaza intens pozitiva la examenul citologic al maduvei osoase B) expresia CD 41 C) esteraza specifica intens pozitiva D) identificarea morfologica a blastilor E) evidentierea mieloperoxidazei la microscopia electronica be Anomaliile citogenetice cu prognostic favorabil in leucemiile acute mieloide sunt: A) t (8,21) B) deletia 5q C) 7D) inv (16) E) inv (3) ad Leucemia acuta promielocitara ( LAM3) se caracterizeaza prin: A) promielocite hipergranulare cu corpi Auer multiplii B) translocatia (5,7) C) manifestari hemoragice frecvente secundare coagulopatiei D) raspuns bun la ATRA (acid transretinoic) E) prognostic favorabil acde Criteriile de remisiune completa in leucemiile acute mieloide sunt: A) neutrofile > 1500/mm3 B) trombocite > 100000/mm3 C) hemoglobina > 12 g/dl D) blasti < 3% in sangele periferic E) blasti < 5% in maduva osoasa abe * Pentru diagnosticul de leucemie mieloida cronica este obligatorie prezenta:: A) translocatiei (9,22) B) leucocitozei > 100000/mm3 C) trombocitozei > 1 milion/mm3 D) fosfatazei leucocitare scazute E) fibrozei medulare a * In faza cronica a leucemiei mieloide cronice intalnim frecvent : A) splenomegalie B) adenopatii voluminoase C) determinari extramedulare ( cloroame) D) hepatomegalie giganta E) paloare accentuata a Examenul maduvei osoase in faza cronica a leucemiei mieloide cronice evidentiaza : A) celularitate scazuta B) fibroza colagenica accentuata C) hiperplazia seriei granulocitare D) bazofilie E) blasti >30% (normal / usor crescut) cd

Sistemul de prognostic Sokal in leucemia mieloida cronica ia in considerare : A) procentul de blasti circulanti B) dimensiunile splinei C) numarul de trombocite D) varsta E) sexul abcd 24. Infectii urinare * Cel mai frecvent agent implicat in etiologia infectiilor de tract urinar este: A) Escherichia Coli B) Proteus C) Serratia D) Pseudomonas E) Enterobacter a * Infectiile tractului urinar asociate cateterelor sunt determinate de obicei de: A) Proteus B) Pseudomonas C) Klebsiela D) Serratia E) Echerichia Coli e * In sarcina, cistita acuta poate fi tratata 3-7 zile cu A) Cefalosporina B) Nitrofurantoin C) Amoxicilina D) Toate E) Nici una d * Care dintre urmatoarele virusuri cauzeaza cistita acuta hemoragica la copii si unii adulti tineri A) Adenovirusurile B) Citomegalovirus C) Rinovirus D) Togavirus E) Citomegalovirus a * Manifestarile sistemice in cistita acuta sunt A) Temperatura > 38,3 grade celsius B) Greata C) Voma D) sensibilitatea unghiului costodiafragmatic E) Nici un raspuns corect e Factorii asociati cu risc crescut de infectie la pacientii cateterizati includ A) Sexul feminin B) Perioada de cateterizare lunga C) Boli de baza severe D) Sexul masculin E) Absenta terapiei antimicrobiene sistemice abce La bolnavii cateterizati vezical bacteriile ajung in vezica urinara A) Pe cale intraluminala B) Pe cale periuretrala C) In decurs de 2-3 saptamani D) Pe cale limfatica E) Pe cale hematogena

ab In pielonefrita acuta necomplicata, tratamentul antibiotic se face A) Timp de 5 zile B) Timp de 14 zile C) Cu florochinolone D) Cu Aminiglicozid E) trimethoprim- Sulfametoxazol bcde Necroza papilara renala apare in A) Diabet B) Siclemie C) Boala Crohn D) Alcoolism cronic E) Boli vasculare abde Prostatita bacteriana acuta se caracterizeaza prin A) Prostata in tensiune sau moale B) Febra C) Frison D) Disurie E) Durere lombara abcd Care dintre urmatoarele entitati clinice sunt considerate infectii ale tractului superior : A) Pielonefrita acuta B) Abcese intrarenale C) Abcese perinefretice D) Uretrita E) Cistita abc * n ce situaie poate fi suspicionat contaminarea probei de urin n cazul unei uroculturi positive? A) dezvoltarea a mai mult de 10 5 colonii bacteriene pe mililitru de urin certific o contaminare a probei de urin la momentul recoltrii B) dezvoltarea a 102 10 4 colonii bacteriene pe mililitru de urin C) izolarea de specii bacteriene multiple n aceeai prob de urin D) dezvoltarea de germeni microbieni n urina recoltat prin puncie suprapubian E) dezvoltare a mai puin de 10 5 germeni pe mililitru de urin recoltat prin cateterism uretro - vezical c * Care este microorganismul cel mai frecvent implicat n etiologia infeciilor de tract urinar? A) Klebsiella B) Proteus C) Pseudomonas D) Bacilul piocianic E) Escherichia coli e Care sunt simptomele i semnele clinice care sugereaz infecia rinichiului? A) temperatura > 38.3 0 C B) lipsa febrei C) greaa D) pierderea pasager a strii de contien E) sensibilitatea unghiului costovertebral ace Care sunt circumnstanele n care manifestrile de pilonefrit acut nu rspund la terapie dupa 48 72 ore? A) necroza papilar B) pielonefrita acut la femeia activ sexual C) pielonefrita acut la indivizi cu obstrucie urinar

D) pielonefrita acut cauzat de infecia cu Escherichia coli pe un aparat urinar anterior indemn E) pielonefrita acut pe rinichi unic ac n cazul unei femei tinere active sexual infecia chlamidian este sugerat de: A) episod brusc de boal B) durere supra pubian C) lipsa durerii suprapubiene D) hematuria macroscopic E) lipsa hematuriei macroscopice ce Principiile corecte care stau la baza tratamentului de tract urinar sunt urmtoarele: A) la pacienii cu infecii repetate, spitalizare i manopere instrumentale recente trebuie suspectat infecia cu tulpini rezistente la antibiotice B) factorii care predispun la infecii( obstrucia urinar, calculii urinari etc.) trebuie identificai i corectai C) reducerea simptomelor clinice sugereaz ntotdeauna vindecarea bacteriologic. D) infeciile dobndite n comunitate sunt n general cu germeni rezisteni la antibiotice E) recurene la mai mult de dou sptmni dup oprirea tratamentului sugereaz reinfecia cu aceeai tulpin ab Care dintre afirmaiile urmtoare sunt corecte cu privire la profilaxia infeciilor de tract urinar? A) profilaxia antibiotic este indicat dup primul episod de infecie urinar la femile active sexual B) profilaxia antibiotic este indicat la pacienii cu infecii simptomatice frecvente C) pot fi utilizate trimetoprimul singur, trimetoprim-sulfametoxazol sau nitrofurantoinul. D) profilaxia se iniiaz simultan cu tratamentul complet de eradicare a bacteriuriei E) profilaxia se iniaz dup eradicarea bacteriuriei cu un tratament complet bce * n tratamentul cistitei acute la femeia nsrcinat pot fi folosite urmtoarele medicamente, cu excepia: A) nitrofurantoin B) amoxicilin C) tetraciclin D) o cefalosporin E) ofloxacin c e? Ce medicamente pot fi folosite de prim intenie pentru tratamentul pielonefritei acute necomplicate la femeie ? A) amoxicilin B) ampicilin C) ofloxacin D) ceftriaxon E) gentamicin cde? Avantajele terapiei cu doz unic pentru cistita acut necomplicat sunt: A) cost mai mic B) mai puine efecte adverse C) mai puine recurene infecioase D) rezolv colonizarea vaginal E) asigur compliana abe 25.IRA Insuficienta renala acuta este un sindrom caracterizat prin: A) declin lent al filtrarii glomerulare(saptamani, luni) B) declin rapid al filtrarii glomerulare( ore, saptamani)

C) se modifica doar excretia tubulara renala D) perturbarea volumului de fluide extracelular E) retentia de deseuri azotate Azotemia prerenala se caracterizeaza prin: A)reversibilitate rapida dupa restabilirea fluxului sangvin renal B) conduce invariabil nspre IRA intrinseca C) poate complica hipovolemia,debitul cardiac scazut D) parenchimul renal nu este deteriorat E) poate fi determinata de abuzul de analgetice Anomaliile metabolice si endocrine in uremie includ: A)Hiperparatiroidismul secundar B)Osteomalacia cu deficit de vitamina D C)Hipertrigliceridemia D)Hiperuricemia E)Hipertiroidismul Investigatile paraclinice care sugereaza insuficienta renala cronica sunt: A) prezenta anemiei B) dovada radiologica a osteodistrofiei renale C) rinichi mici cicatriciali D) rinichi simetrici E) prezenta hipocalcemiei Osteodistrofia renala si afectarea osoasa metabolica includ: A)osteomalacia B)osteita fibroasa chistica C)osteoscleroza D)osteoame E)poliartroze Complicatiile IRA includ: A) Hiperpotasemia B) Hipofosfatemia C) Poliglobulia D) Acidoza metabolica E) Anemia megaloblastica La pacientii cu risc crescut de nefropatie urica acuta sunt utile: A) Diureza acida B) Allopurinol C) Probenecid D) Diureza alcalina E) Furosemid Indicatii pentru dializa in insuficienta renala acuta A) manifestari clinice ale uremiei B) presiune venos centrala intre 8-10 cm apa C) hiperpotasemie sau acidoza metabolica severa rezistenta la masurile conservative D) Diureza:150-200ml/24h E) creatinina serica 6 mg/dl In pericardita uremica este indicat A) tratamentul prin dializa B) administrarea anticoagulantelor C) evitarea anticoagulantelor D) administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene

E) tratamentul antibiotic * Anemia din insuficienta renala cronica este produsa preponderent prin : A) hemoliza B) diminuarea sintezei de eritropoetina C) deficit de fier D) deficit de vitamina B12 E) hiperparatiroidism secundar Care din urmatoarele reprezinta cauze de azotemie prerenala: A) aritmii B) hipercalcemia C) tratamentul cu diuretice D) ventilatia mecanica cu presiune pozitiva E) strictura uretrala. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate: A) in leziunile glomerulare nu apare proteinurie B) eozinuria este caracteristica leziunilor glomerulare C) in azotemia prerenala, sedimentul este caracteristic acelular si poate contine cilindri hialini D) proteinuria > 1g poate sugera excretia lanturilor usoare din mielom E) hematuria si piuria sunt frecvente in obstructia luminala si bolile prostatice. * Biopsia renala se indica in: A) insuficienta renala acuta intrinseca de cauza neclara B) insuficienta renala cronica terminala C) insuficienta renala acuta prerenala D) insuficienta renala acuta intrinseca toxica E) insuficienta renala acuta postrenala Tratamentul insuficientei renale acute poate consta in : A) corectarea tulburarilor hemodinamice B) eliminarea obstructiei in azotemia prerenala C) terapie specifica pentru azotemia intrinseca ischemica sau toxica D) corectarea hiperpotasemiei si acidozei metabolice E) transplant renal. Indicatiile pentru dializa in insuficienta renala acuta sunt: A) supraincarcarea volemica intravasculara ireductibila B) manifestarile clinice ale uremiei C) acidoza metabolica severa rezistenta la masuri conservatoare D) malnutritie E) hiperkalemia severa rezistenta la masuri conservatoare. Urmatoarele afirmatii in legatura cu uremia sunt adevarate: A) este asimptomatica B) este un sindrom clinic care rezulta din pierderea marcata a functiei renale C) se refera doar la insuficienta functiei de excretie a rinichiului D) este acompaniata de anemie si malnutritie E) termenul este sinonim cu anuria. Tulburarile gastrointestinale care pot aparea in uremie sunt: A) hemoragia gastrointestinala B) hemoroizi C) gastroenterita D) halena uremica E) boala Crohn.

Care din urmatoarele anomalii clinice din uremie se dezvolta doar dupa initierea terapiei prin dializa: A) hiperfosfatemie B) hipotensiune si aritmii C) expansiune volemica D) sindrom de dezechilibru E) dementa. Osteodistrofia renala include: A) boala osoasa adinamica B) osteomalacia indusa de aluminiu C) boala artrozica D) osteita fibroasa chistica E) guta. Tratamentul anomaliilor metabolismului fosfo-calcic includ: A) sulfat de magneziu B) dieta cu restrictie de fosfati C) agenti orali ce leaga fosfati D) acetat de calciu E) nefrectomie. 26.AVC Hemoragia intracranian poate s apar n: A) Parenchimul cerebral. B) Spaiul intraorbitar. C) Spaiul subarahnoidian. D) Spaiul subdural. E) Spaiul epidural. Edemul cerebral din ischemia cerebral poate fi: A) Citotoxic. B) Vasogenic. C) Posttraumatic. D) Interstiial. E) Ischemic. Dac artera cerebral medie este ocluzionat la nivelul trunchiului su, blocnd ramurile penetrante (profunde), ct i pe cele corticale (superficiale), manifestrile clinice sunt: A) Hemiplegia (contralateral). B) Hemianestezie (contalateral). C) Hemianopsie homonim. D) Parapareza. E) Afazia global (dac este afectat emisfera dominant). Dac este afectat emisfera nedominant, manifestrile clinice pot fi: A) Apraxia constructiv. B) Afazia Wernicke. C) Anosognozia. D) Hemipareza sau hemiplegia (contralateral). E) Afazia Broca. * Cecitatea cortical apare n: A) Obstrucia arterei cerebrale anterioare. B) Obstrucia arterei oftalmice. C) Obstrucia bilateral a arterei cerebrale posterioare (poriunile distale). D) Obstrucia arterei carotide externe.

E) Obsrucia arterei sylvine. Cele mai frecvente sindroame lacunare sunt: A) Hemipareza motorie pur. B) Atacul senzitiv pur. C) Hemipareza ataxic. D) Tetraplegia. E) Hemipareza motorie pur cu afazie motorie.

27.Spondilita anchilozanta si artrita reactiva Care dintre urmtoarele afirmaii legate de spondilita anchilozant sunt adevrate: A) factorii genetici i factorii de mediu au un rol n patogenia bolii B) marea majoritate a adulilor cu HLA B27 pozitiv au spondilit anchilozant C) spondilita anchilozant este puternic asociat cu bolile inflamatorii intestinale D) la nivelul articulaiei sacroiliace, eroziunile apar iniial la nivelul cartilajului sacrat E) artrita periferic se caracterizeaz morfopatologic prin viloziti sinoviale exuberante i depozite de fibrin ac Care dintre urmtoarele afirmaii legate de manifestrile extraarticulare din spondilita anchilozant sunt adevarate? A) 5-10% din pacienii cu spondilita anchilozant au inflamaie la nivelul colonului sau ileonului (jumatate) B) de obicei atacul de uveit este unic (recurent) C) prevalena insuficienei aortice crete odat cu progresia bolii D) nefropatia cu IgA are o frecven crescut n spondilita anchilozant E) uveita acut anterioar poate precede spondilita i este cea mai frecvent manifestare extraarticular a bolii cde Urmtoarele enunuri legate de manifestrile clinice din spondilita anchilozant sunt adevrate: A) durerea lombar din spondilita anchilozant este mai intens pe parcursul zilei i nu apare n timpul nopii B) durerea lombar joas inflamatorie este simptomul iniial al bolii C) frecvent pacientul poate prezenta durere toracic la debut D) artrita articulaiilor periferice este cel mai adesea asimetric E) semnele constituionale nu se ntalnesc n spondilita anchilozant bd Care dintre urmtoarele afirmaii legate de spondilita anchilozant sunt adevrate? A) scderea mobilitii coloanei vertebrale este datorat numai anchilozei B) debutul bolii n adolescen are ca i caracteristic afectarea mai sever a oldului C) testul Schber semnific limitarea mobilitii coloanei vertebrale n plan sagital D) n stadii precoce ale bolii, examenul fizic poate fi normal E) la femei exist o prevalen crescut a anchilozei cervicale izolate i a artritelor periferice bc?de n legtur cu complicaiile spondilitei anchilozante, urmtoarele sunt adevrate: A) fractura este cea mai serioas complicaie a afectrii coloanei vertebrale B) sindromul de coad de cal este o complicaie frecvent a spondilitei anchilozante C) coloana cervical este cel mai des interesat, complicaia aparut fiind tetraplegia D) amiloidoza este frecvent ntlnit n evoluia spondilitei anchilozante E) prostatita are o inciden redus la brbaii cu spondilit anchilozant ac Care dintre urmtoarele afirmaii legate de artrita reactiv sunt adevarate? A) Sindromul Reiter este definit prin triada artrit, conjunctivit i uretrit B) n inducerea artritei reactive este frecvent implicat streptococul beta hemolitic C) Boala apare mai frecvent la grupul de vrst 60-70 ani D) La pacienii cu artrit reactiv postenteric s-au descris modificri inflamatorii la nivelul colonului i ileonului mai frecvent dect la cei cu cu artrit reactiv postvenerian

E) Dintre cele patru specii de Shigella, S. Flexneri este cel mai frecvent implicat n cazurile de artrit reactiv ade Notai afirmaiile adevarate n legtura cu artritele reactive: A) Artrita reactiv face parte din grupul artritelor septice B) n sinoviala pacienilor cu artrita reactiv au fost evideniate antigene de Chlamidia,Yersinia, Salmonella i Shigella C) Studiile pe animale de laborator au demonstrat c bacteriile de la nivelul intestinului sunt suficiente s induc inflamaia articular n relaie cu antigenul de histocompatibilitate HLA B27 D) Serologic se poate demonstra o infecie recent prin prezena anticorpi fa de Yersinia,Salmonella sau Chlamidia E) Aspirarea lichidului sinovial pentru a exclude diagnosticul de artrit indus de microcristale este nefolositoare bcd Urmtoarele afirmaii despre manifestrile clinice din artritele reactive sunt false: A) n majoritatea cazurilor exist o infecie cu 1-4 sptmni anterior debutului simptomelor bolii reactive B) Un semn distinctiv al artritei reactive este degetul n crncior C) De obicei artrita este simetric i intereseaz n special articulaiile mici ale minilor D) Durerea lombar din artritele reactive are caracteristicile durerii inflamatorii E) Foarte rar se descrie fasceita plantar ca manifestare a artritelor reactive ce n legtur cu artritele reactive, urmtoarele sunt adevrate: A) Afectarea ocular este o manifestare extraarticular frecvent B) Histologic sunt uor de difereniat leziunile tegumentare din artritele reactive de cele din psoriazis C) Modificrile unghiale apar frecvent n artritele reactive D) Cronicizarea apare mai rar n cazul artritelor induse de Yersinia E) Spre deosebire de spondilita anchilozant, sacroiliita este mai frecvent asimetric acde Care dintre urmtoarele enunuri legate de artritele reactive sunt adevrate? A) Artrita gonococic este o form de artrit reactiv B) Exista diferene semnificative care transeaz uor diagnosticul ntre ARe i artropatia psoriazic, mai ales la debut C) Cei mai muli pacieni beneficiaz de tratamentul cu antiinflamatorii nonsteroidiene D) La pacienii cu artrit reactiv persistent sulfasalazina poate fi benefic E) Glucocorticoizii administrai intralezional n tendinite sau entezite nu au nici un beneficiu cd ? Urmatoarele afirmatii despre spondilita anchilozante sunt false: A) Spondilita anchilozanta este o boala inflammatorie de cauza necunoscuta B) Boala debuteaza frecvent in decada a cincea de viata C) Prevalenta este de trei ori mai mare la barbati D) Asocierea cu HLA B27 este dependenta de severitatea bolii E) Este considerata prototipul spondilartropatiilor bd Urmatoarele afirmatii despre tratatamentul spondilitei anchilozante sunt adevarate: A) Sulfasalazina in doze de 2-3 g/zi este utila in acuzele axiale B) Artritele periferice raspund la metotrexat C) Glucocorticoizii injectati sub ghidaj CT in articulatia sacroiliaca aduc beneficiu simptomatic D) Leziunile entezice pot beneficia uneori de administrarea intralezionala de glucocorticoizi E) Boala cardiaca coexistenta poate beneficia de implant de pacemaker bcde Uveita acuta anterioara din spondilita anchilozanta: A) Este cea mai frecventa manifestare extraarticulara B) Poate precede spondilita C) Atacurile sunt tipic bilaterale D) Atacurile au tendinta la recurenta E) Produc durere, fotofobie si lacrimare excesiva

abde Durerile osoase declansate de palpare, in spondilita anchilozanta, sunt localizate frecvent la nivelul: A) Jonctiunii costovertebrale B) Crestelor iliace C) Marelui trohanter D) Calcaielor E) Halucelui acbd Criteriile dupa care se distinge durerea inflamatoare din spondilita anchilozanta sunt: A) Debut peste 40 de ani B) Debut brusc C) Durata mai mare de 3 luni D) Redoare matinala E) Agravare cu exercitiul sau activitatea cd Criteriile de diagnostic New York modificate pentru spondilita anchilozanta includ: A) Sacroileita definita radiologic B) Istoric de durere inflamatorie de spate C) Limitarea expansiunii cutiei toracice D) Cresterea vitezei de sedimentare a hematiilor E) Cresterea nivelului proteinei C reactive abc Printre germenii bacterieni implicati in patogenia artritei reactive se numara: A) Shigella flexneri B) Specii de Salmonella C) Yersinia enterocolitica D) Streptococus pneumoniae E) Chlamydia pneumoniae abce Caracteristicile afectarii articulare din artrita reactiva sunt: A) Artrita este intotdeauna simetrica B) Artrita are caracter aditiv C) Cele mai frecvent afectate sunt articulatiile membrelor inferioare D) Artrita este foarte dureroasa E) Nu intereseaza niciodata pumnul si degetele mainii bc Manifestarile rare sau mai putin frecvente ale artritei reactive includ: A) Tulburari de conducere atrio-ventriculara B) Dactilita sau degetul in carnacior C) Insuficienta aortica D) Keratoderma blenorrhagica E) Leziunile sistemului nervos central si periferic ace Urmatoarele afirmatii despre tratatamentul artritei reactive sunt adevarate: A) Sulfasalazina in doze de pana la 3 g/zi poate fi benefica la pacientii cu artrita reactiva persistenta B) Antimalaricele, sarurile de aur si penicilamina nu sunt utile C) Glucocorticoizii sistemici sunt folositi de rutina D) Leziunile entezice pot beneficia uneori de administrarea intralezionala de glucocorticoizi E) Tratamentul complicatiilor neurologice este simptomatic abde

28. LES * Din totalul cazurilor de lupus eritematos sistemic ce procent este reprezentat de femei? A) 10 B) 30

C) 50 D) 70 E) 90 e Urmtoarele manifestri clinice cutanate aparin lupusului eritematos sistemic A) rash malar B) rash discoid C) alopecie D) hirsutism E) fotosensibilitate ace Care din urmtoarele manifestri clinice hematologice se ntlnesc n lupusul eritematos sistemic? A) anemia B) leucopenia C) trombocitopenia D) trombocitoza E) policitemia abc Urmtoarele afeciuni fac parte din criteriile din 1982 pentru clasificarea lupusului eritematos sistemic: A) rash malar B) fotosensibilitate C) alopecia D) artrita eroziv E) ulceraii orale abe * Cea mai frecvent manifestare a lupusului cardiac este: A) endocardita B) miocardita C) pericardita D) coronarita E) valvulopatia c n lupusul eritematos sistemic leziunile active reversibile asociate cu risc crescut de progresie ctre insuficiena renal cuprind: A) scleroza glomerular B) necroza glomerular C) semilunele fibroase D) trombii hialini E) vasculita necrozant bde n lupusul eritematos sistemic modificrile ireversibile puin probabil s rspund la imunosupresie i asociate extrem de frecvent cu insuficiena renal cuprind: A) scleroza glomerular B) necroza glomerular C) semilunele fibroase D) trombii hialini E) vasculita necrozant ac * Manifestrile severe cu potenial letal ale LES i care rspund la imunosupresoare trebuie tratate: A) cu citostatice B) cu mineralocorticoizi n doze mari (5mg/kg pe zi) C) cu glucocorticoizi n doze mari (1-2 mg/kg pe zi) D) cu antibiotice n doze mari E) cu mineralocorticoizi n doze moderate (2mg/kg pe zi) c

Efectele adverse nedorite ale agenilor citotoxici folosii n tratamentul LES cuprind: A) supresia mduvei osoase B) alopecie C) infecii cu germeni oportuniti D) insuficien testicular E) insuficien ovarian abce * Dintre agenii citotoxici utilizai n tratamentul LES cel mai puin toxic medicament este: A) clorambucilul B) ciclofosfamida C) hidroclorotiazida D) azatioprina E) cloramfenicolul d Menionai care din urmtoarele afirmaii referitoare la lupusul indus medicamentos sunt adevrate: A) n acest sindrom cele mai frecvente sunt manifestarile renale B) artralgiile i manifestarile sistemice sunt rare C) cele mai frecvente medicamente incriminate sunt procainamida i hidralazina D) dup ntreruperea medicamentului incriminat, AAN (anticorpii antinucleari) pot persista maximum 1 lun E) toti pacienii au AAN i cei mai muli au anticorpi antihistone ce Manifestri frecvente, din partea sistemului nervos, n LES (lupusul eritematos sistemic), sunt: A) psihoze B) disfuncia cognitiv uoar C) meningita aseptic D) cefalee de tip migren E) convulsii bde? Care din urmtorii autoanticorpi, sunt relativ specifici pentru LES (lupusul eritematos sistemic )? A) antifosfolipide B) anti-Sm C) anti-La(SS-B) D) anti-ADN dublu catenar E) anti-Ro(SS-A) bd Care din urmtoarele manifestri clinice, pot fi ntlnite n LES (lupus eritematos sistemic)? A) miopatii B) limfadenopatie C) endocardita (Libman-Sachs) D) crize comiiale E) anemie macrocitar, hipercrom abcd * Menionai care din urmtoarele, este cea mai frecvent manifestare renal, n LES (lupusul eritematos sistemic): A) sindromul nefrotic B) proteinurie > 500 mg/ 24 ore C) cilindrii celulari D) insuficiena renal E) hematuria b Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate? A) un test AAN (anticorpi antinucleari) pozitiv, este specific pentru LES (lupus eritematos sistemic). B) un test AAN pozitiv, susine diagnosticul de LES, dar este nespecific C) anticorpii anti-ADN dublu catenar i anti-SM sunt relativ specifici pentru LES D) AAN nu apar n lupusul indus medicamentos

E) infecii virale i procese inflamatoare cronice nu pot induce AAN bc Bolile cu care LES (lupusul eritematos sistemic) poate fi confundat includ: A) purpura trombocitopenic idiopatic B) epilepsia C) artrita reumatoid D) spondilita anchilozant E) scleroza multipl abce Urmtorii factori sunt considerai factori de prognostic sever n LES (lupusul eritematos sistemic): A) hipocomplementemia n momentul diagnosticului B) starea socioeconomic precar C) proteinurie > 2,6 g/ 24ore D) valori crescute ale creatininei serice (>1,4 mg/dl) E) hipotensiunea arterial abcd Menionai care din urmtoarele afirmaii sunt corecte, n ceea ce privete tratamentul cu ciclofosfamid, n LES A) este cel mai eficace agent citotoxic folosit n LES B) nu produce niciodat supresie medular C) doza recomandat oral este 0.5 mg/kg/zi D) nu se poate folosi n pulsterapie intravenoas E) este cel mai toxic medicament folosit pentru tratamentul LES ae Americane pentru Reumatism (1982), pentru clasificarea i diagnosticul LES (lupusului eritematos sistemic)? A) proteinurie peste 0,5g/zi B) trombocitopenie < 100000/l n absena medicamentelor care o pot induce C) psihoz fr alte cauze D) frectur pericardic E) artrite erozive abcd 29.Cancer mamar Urmtorii factori de mediu reprezint factori de risc pentru apariia cancerului de sn: A) menarha precoce B) alptatul la sn C) dieta alimentar bogat n proteine, grsimi i dulciuri fine D) iradierea regiunii toracice, mai ales inainte de 30 de ani E) tumorile benigne ale glandei mamare Urmtorii factori endogeni reprezint factori de risc pentru apariia cancerului de sn: A) nuliparitatea sau prima sarcina dupa vrsta de 30 de ani B) lipsa alptrii la sn C) dieta alimentar bogat n proteine, grsimi i dulciuri fine D) obezitatea mai ales n postmenopauz E) tumorile benigne ale glandei mamare Urmtoarele afirmaii despre sistemul limfatic al glandei mamare sunt adevrate: A) reprezint o cale extrem de important de diseminare n cancerul mamar B) se descriu trei ci principale de drenaj: mamara intern, mamara extern i ramurile intercostale C) se descriu doua ci principale de drenaj i mai multe secundare D) staia I a ganglionilor axilari cuprinde ganglionii ce se gsesc napoia muchiului mic pectoral E) ganglionii supraclaviculari sunt situai cte unul n fiecare din primele 3 spaii intercostale

Urmtoarele afirmaii privind diagnosticul n cancerul de sn sunt adevrate: A) diagosticul de certitudine se pune numai prin mamografie B) mamografia trebuie efectuat bilateral n dou incidene, lateral i cranio-podal C) ecografia ultrasonic ocup primul loc ca importan n diagnosticul paraclinic al cancerului de sn D) ecografia ultrasonic permite diferenierea maselor mamare lichide de cele solide E) cu ajutorul mamografiei stereotaxice se pot plasa ace cu mandren metalic n proximitatea leziunii mamare suspecte Urmtoarele afirmaii privind diagnosticul n cancerul de sn sunt adevrate: A) diagnosticul diferenial al cancerului glandei mamare trebuie fcut cu afeciuni care pot s prezinte unul sau mai multe semne ntlnite i n cancer B) diagnosticul de certitudine n cancerul de sn se stabilete n exlusivitate n funcie de nivelul antigenelor CA-15.3, TAG 72, MCA C) scurgerea mamelonar fr tumor reprezint numai n 7% din cazuri un semn de cancer D) eroziunea mamelonar din boala Paget nu se poate confunda niciodat cu dermatita eroziv E) examenul citologic din aspiratul obinut prin puncie cu ac fin reprezint prima opiune pentru stabilirea diagnosticului de certitudine pentru cazurile de cancer mamar la care chirurgia nu este prima secven terapeutic Urmtoarele afirmaii privind formele clinice ale cancerului de sn sunt adevrate: A) cancerul mamar nepalpabil este descoperit de regul mamografic B) cancerul mamar infraclinic este descoperit de regul prin palpare C) boala Paget a snului este o form relativ frecvent de cancer mamar, aproximativ 2030% din totalul carcinoamelor mamare D) boala Paget a snului se poate prezint clinic ca tumor a snului fr leziunea mamelonar E) boala Paget a snului se nsoete ntotdeauna de scurgere mamelonar sangvinolent

Urmtoarele afirmaii privind formele clinice ale cancerului de sn sunt adevrate: A) cancerul mamar ocult cu debut axilar este o form relativ frecvent, reprezentnd 15% din totalul cancerelor mamare B) mastita acut carcinomatoas determin tardiv apariia metastazelor ganglionare i sistemice C) cancerul mamar la brbat reprezint sub 1% din totalitatea cancerelor la brbat D) n etiologia cancerului mamar la brbat sunt implicate tulburri hormonale, sindromul Klinefelter, expunerea la radiaii ionizante E) cancerul evolutiv are indicaie iniial chirurgical * Urmtoarele afirmaii privind diagnosticul stadial n cancerul de sn sunt adevrate: A) nivelul I ganglionar cuprinde ganglionii descrii ca subclaviculari, infraclaviculari sau apicali B) categoria T1b cuprinde tumorile cu diametrul maxim >0,5 cm si 1 cm C) categoria T4a cuprinde exclusiv tumorile cu ulceraia tegumentelor snului D) categoria N3 descrie prezena metastazelor n ganglionii axilari ipsilaterali fixai ntre ei E) gruparea T3N1M0 reprezint Stadiul IIB

Urmtoarele afirmaii privind terapia n cancerul de sn sunt adevrate: A) cancerele multifocale reprezint o contraindicaie a chirurgiei limitate B) carcinomul lobular invaziv reprezint o indicaie a chirurgiei limitate C) refuzul bolnavei de a efectua mastectomie reprezint o indicaie a chirurgiei limitate D) raportul convenabil tumor/sn nu reprezint o indicaie a chirurgiei limitate E) refuzul bolnavei de a efectua mastectomie nu reprezint o indicaie a chirurgiei limitate Urmtoarele afirmaii privind terapia n cancerul de sn sunt adevrate: A) amploarea exciziei glandulare mamare depinde de mrimea tumorii primare, tipul histopatologic, leziunile mamare asociate, localizarea tumorii B) amploarea exciziei glandulare mamare nu depinde de localizarea tumorii sau de mrimea snului C) informaiile obinute prin examinarea tumorii i a esutului peritumoral sunt eseniale pentru evaluarea prognosticului D) disecia axilar este n exclusivitate efectuat n scop diagnostic E) chimioterapia poate fi adjuvant, neoadjuvant sau paliativ * Boala Paget a sanului are originea in: A) lobii glandei mamare B) in tegument C) in mamelon D) intraductal in subcutis E) in celulele epiteliului canalelor galactofore de calibru mare * n cadrul clasificarii TNM a cancerului mamar, T4d nseamna: A) carcinom in situ B) tumora cu diametrul ntre 0,5-1 cm C) mastita carcinomatoasa D) T4a+T4b E) tumora mai mare de 5cm diametru * Care sunt indicatiile pentru efectuarea chirurgiei limitate pt. tumorile din categoria terapeutica A? A) sarcina B) cc. multifocal C) tumorile din cadranul central D) refuzul bolnavei de a efectua mastectomie E) tumora ce a avut evolutie rapida * Iradierea in cancerul de san se aplica in doza de: A) 25-35 Gy B) 45-50 Gy C) 35-40 Gy D) 40-60 Gy E) 30-35 Gy * Cancerul mamar infraclinic se descopera prin: A) coloranti ce nu difuzeaza B) izotopi radioactivi C) control ecografic D) stereotaxie E) mamografie Pledeaza pentru cancerul mamar urmatoarele modificari ale mamografiei: A) opacitate bine delimitata, cu un contur clar B) prezenta microcalcificarilor C) edem peritumoral sub forma unui halou transparent D) ingrosarea lizereului cutanat limitat la areola

E) prezenta spiculilor Care sunt factorii de risc externi in cancerul de san: A) iradierea B) dieta bogata in protein si grasimi C) nuliparitatea D) menopauza precoce E) traumatismele mici si repetate Care sunt statiile ganglionare descrise de Berg in cadrul neoplasmului mamar ce descriu statii de importanta prognostica: A) ggl situati inauntrul marginii externe a micului pectoral B) ggl ce se gasesc inapoia m.mic pectoral C) ggl siutati in afara marginii externe a m.mare pectoral D) teritoriul limfoggl cuprins in spatiul aflat inauntrul marginii interne a m.mic pectoral E) ggl situati in afara marginii externe a m.mic pectoral Diagnosticul de certitudine in cancerul de san se face prin: A) in mastita carcinomatoasa se face prin punctie aspirativa in zona cea mai densa cu examen citologic B) ecografie C) excizie cu examen HP al tumorii D) examen citologic prin punctie cu ac fin E) mamografie Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A) in boala Paget a sanului nu apar scurgeri mamelonare B) mastopatia nodulara este aderenta la tegument C) boala fibrochistica e o afectiune genetica D) in boala Paget a sanului invazia ganglionara axilara este relative frecventa E) in tumora Phyllodes adenopatia axilara este absenta

30.Nutritia Necesarul caloric al copilului, depinde de varsta acestuia si trebuie sa asigure: A) nevoile pentru metabolismul bazal si pentru activitatea fizica B) necesarul de crestere C) mentinerea balantei hidrice D) actiunea dinamic specifica E) mentinerea echilibrului termic abde La varsta mica, regimul alimentar hipoproteic se soldeaza cu: A) acidoza si cresterea valorilor ureei B) edeme hipoproteice C) aparitia alergiei la proteina laptelui de vaca D) malnutritie de tip kwashiorkor E) scaderea adezivitatii plachetare bd Lactoza este principalul glucid al laptelui de mama. Ea este imp. nu numai pentru aportul sau energetic, dar si pt ca: A) este unica sursa de galactoza B) favorizeaza metabolizarea calciului si a fosforului C) este fermentata de flora intestinala asigurand un pH intestinal acid D) favorizeaza dezvoltarea bacteriilor proteolitice E) asigura pH-ul alcalin al scaunelor abc

Exista unele conditii patologice care pot intarzia aparitia secretiei lactate a mamei (lactogeneza intarziata). includ: A) alimentatia dezechilibrata a mamei B) retentia de placenta C) operatia cezariana D) diabetul matern E) stresul din timpul nasterii bcde Laptele matern este un aliment bogat in taurina. Aceasta este: A) macronutrientul major al laptelui de mama B) un important factor de protectie antiinfectioasa C) un aminoacid cu rol important in dezvoltarea creierului D) un element important in procesul de conjugare a sarurilor biliare E) un factor nutritiv care apartine grupului oligozaharidelor cd? Formulele de start utilizate in alimentatia sugarilor sunt: A) formule adaptate avand ca sursa de proteine laptele de vaca B) formule speciale recomandate prematurilor C) administrate de la nastere pana la varsta de 4-6 luni D) folosite in asociere cu alimentele de diversificare E) folosite in alimentatia sugarilor cu intoleranta la lactoza ac Formulele de lapte pentru prematuri sunt adaptate nevoilor speciale ale acestora. Ele se caracterizeaza prin: A) continut de proteine mai ridicat decat in formulele standard B) proteinele sunt reprezentate in cea mai mare parte de cazeina C) cantitate mai redusa de calciu si fosfor comparativ cu formulele standard D) grasimile reprezentate in procent de 50% de MCT E) nu contin lactoza ad Formulele din lapte de vaca fara lactoza sunt: A) considerate aliment-medicament B) indicate la sugarii care au intoleranta la lactoza dupa o infectie digestiva C) folosite ca aliment de baza in alimentatia sugarului D) indicate in alimentatia prematurului E) recomandate dupa varsta de 4 luni ab * Galbenusul de ou fiert tare poate fi administrat sugarului: A) de la varsta de 4 luni B) dupa varsta de 8 luni C) dupa varsta de 6 luni D) dupa varsta de 1 an E) nu se da la sugar deoarece poate produce alergie c Formulele de lapte sub forma de pulbere sunt cele mai utilizate in alimentatia sugarilor. metoda de preparare: A) o lingurita-masura la 30 ml apa, pentru majoritatea formulelor B) fierbere 5 minute dupa resuspendare in apa C) metoda instant, prin dizolvare in apa fiarta si racita D) adaus de zahar (5%) dupa resuspendarea in apa E) dizolvarea in decoct de orez dupa varsta de 2 sapt ac 31.Infectii bacteriene perinatale Nou-nscut infectat n perioada perinatal presupune: A) manifestri clinice prezente B) culturi centrale pozitive

C) culturi pozitive din axul aero-digestiv D) sindrom inflamator biologic E) absena sindromului inflamator biologic abd Urmtorii factori sunt considerai a fi cu risc crescut pentru infecia bacterian neonatal precoce: A) ruptura prematur a membrelor (>18 ore) B) lichidul amniotic meconial inodor C) febra matern D) prematuritatea (<37 SA) E) diabetul gestaional acd? Care dintre urmtorii germeni patogeni sunt cei mai puin implicai n infeciile neonatale precoce: A) Streptococ beta hemolitic grup B B) Stafiloccoc aures C) Escerichia Coli D) Listeria monocytogenes E) Stafiloccoc coagulazo-negativ be *. Care dintre urmtoarele manifestri clinice nu sunt tipice pentru sepsisul neonatal cu debut precoce: A) debut > 7 zile B) dificulti de termoreglare C) detresa respiratorie precoce D) tulburri ale strii de contien E) refuzul alimentaiei, vrsturi a Cele mai utilizate criterii cu valoare predictive pentru infecia sistemic neonatal sunt: A) numr de leucocite < 5000/mm3 B) raportul leucocite nesegmentate / leucocite segmentate > 0,2 C) proteina C reactiv pozitiv (> 5 mg/dl) D) VSH < 2 mm/h E) creterea nivelului de haptoglobin abce Bacteriile care determin cel mai frecvent meningita neonatal: A) Esherichia Coli B) Streptococ Beta hemolitic grup B C) Stafilococ aureu D) Listeria moncytogenes E) Mycoplasma pneumoniae abd Pentru a preveni riscul de infecie materno-fetal cu GBS, se aplic tratamentul anitibiotic antenatal n urm. cazuri: A) sarcina < 37 sptmni B) sarcina > 42 sptmni C) ruptura prelungit a membranelor amniotice > 18-24 ore D) lichid amniotic meconial E) mama febril (> 38 n cursul travaliului) ace Sindromul Gregg al rubeolei congenitale include: A) surditatea B) cataracta sau glaucom C) displazie renal multichistic D) boala congenital de cord E) retard mental sever abde *. Nu reprezint semne clinice de sifilis congenital: A) hepatosplenomegalia

B) anemia C) nou-nscutul mare pentru vrsta de gestaie D) corioretinita E) rinita persistent (unilateral) c Cele mai frecvente manifestri ale toxoplasmozei congenitale sunt: A) neurologice B) digestive C) oftalmologice D) pulmonare E) renale Ac Care dintre manifestarile clinice de mai jos sunt caraterstice nou nascutului infectat: A) culturi bacteriene pozitive B) manifestari clinice de boala C) cresterea proteinei C reactive D) devierea la stanga a formulei leucocitare E) absenta semnelor clinice de boala abcd Care sunt factorii de risc pentru sepsisul neonatal precoce , cu transmitere materno fetala: A) greutatea mica la nastere B) ruptura prematura a membranelor amniotice(peste 18 ore) C) febra materna in cursul travaliului D) greutatea mare la nastere E) culturi vaginale materne cu streptococ de grup B abce Manifestarile clinice in sepsisul neonatal precoce sunt: A) detresa respiratorie B) crize de apnee C) tulburari de termoreglare-hipo/hipertermie D) refuzul alimentatiei E) meteorism abdominal si varsaturi a?bcde Care dintre criteriile de laborator de mai jos au valoare predictiva pentru sepsisul neonatal : A) numar de leucocite peste 5000/mm3 B) raportul leucocite nesegmentate/leucocite segmentate peste 0,2 C) proteina C reactiva pozitiva(>5mg/dl) D) numar de leucocite sub 5000/ mm3 E) VSH>15mm/ora bcde Care sunt elementele din LCR, care pledeaza pentru diagnosticul de meningita neonatala: A) prezenta a peste 100celule/mm3 B) predominanta PMN in celularitatea LCR C) glicorahie sub 40mg/dl D) proteinorahie peste 150mg/dl E) glicorahie peste 40mg/dl abcd Tratamentul antibiotic pentru suspiciunea de sepsis se va initia daca sunt prezente conditiile de mai jos: A) tabloul clinic este sugestiv pentru sepsis B) reactanti de faza acuta prezenti C) leucocitoza cu predominanta PMN D) initierea antibioterapiei inainte de prelevarea probelor pentru sepsis E) se asteapta rezultatul antibiogramei, chiar daca tabloul clinic este sugestiv pentru sepsis abc Rubeola congenitala se caracterizeaza prin urmatoarele: A) sindrom plurimalformativ datorat obstructiei vasculare secundar necrozei tisulare B) surditate C) boala cardiaca congenitala

D) retard mental E) cataracta sau galucom Bcde? (sindrom Gregg) Transmiterea perinatala a HIV de la mama la copil se realizeaza pe urmatoarele cai: A) transmitere verticala in uter B) transmitere in momentul nasterii prin transfuzie materno fetala sau prin inghitire de secr. Sangv. vulvo -vaginale C) transmitere in timpul operatiei de cezariana D) transmitere prin convietuirea mama copil in acelasi salon E) transmitere postnatala prin laptele matern abe Care din afirmatiile de mai jos despre toxoplasmoza congenitala sunt adevarate: A) transmiterea transplacentara se face de la gravida devenita seropozitiva in timpul sarcinii B) traversarea placentei se produce in timpul parazitemiei C) anticorpii de tip IgG decelati la nou nascut au origine materna ,nefiind dovada de infectie neonatala D) manifestarile clinice mai frecvente sunt:icter,hepatosplenomegalie,calcificari intracraniene,corioretinita E) risc mare de imbolnavire la urmatorul copil abcd 32.Diaree * In etiologia enterocolitelor acute, cel mai intalnit virus enteropatogen este: A) parvovirusul B) Norwalk-like virusul C) rotavirusul D) astrovirusul E) E.coli c Care din urmatoarele afirmatii privind enterocolita acuta sunt adevarate? A) Cel mai intalnit virus enteropatogen este rotavirusul. B) E.coli enterotoxigen este cauza principala a diareilor acute la sugar. C) Shigella este foarte rar intalnita dupa varsta de 6 luni. D) E.coli enteroinvaziv este cea mai frecventa cauza a colitei hemoragice. E) In laboratoarele obisnuite 80% din coproculturi sunt pozitive. ab Bacteriile enteropatogene produc diaree prin care din urmatoarele mecanisme? A) aderenta B) invazivitate C) stimularea IgA secretor D) producere de citotoxine E) inhibarea peristaltismului abd Care din urmatoarele bacterii enteropatogene produc diaree prin mecanism invaziv? A) Shigella B) V.cholerae C) Clostridium difficile D) Salmonela E) Campylobacter ade Care din urmatoarele mecanisme pot fi implicate in diareea parazitara (Giardia lamblia)? A) stimularea absorbtiei B) injuria directa la nivelul mucoasei C) reactia imunologica impotriva gazdei D) invazivitatea E) eliberarea de exotoxine parazitare bce Care din urmatoarele afirmatii privind factorii favorizanti ai diareii acute sunt adevarate?

A) In primul an de viata sistemul imun manifesta toleranta fata de antigenele polizaharidice. B) Copilul mic are o rata mai mica de expunere la germeni enteropatogeni. C) Susceptibilitatea la infectia cu rotavirus scade cu cresterea varstei. D) Alimentatia artificiala are efect protector fata de diareea acuta. E) Enterocolita cu Clostridium difficile secundara antibioterapiei este foarte frecventa la copil. ac Deshidratarea acuta este mai precoce, mai frecventa si mai grava la sugar, comparativ cu adultul deoarece A) are o pierdere insensibila mai mare, raportat la greutate. B) este mai sensibil la pierderea de lichide. C) pierderea fecala de apa este mai mare, raportat la greutate. D) turn-overul zilnic intestinal este mai lent. E) au o sensibilitate mai crescuta la enterotoxine. abce Care din urmatoarele afirmatii privind simptomatologia diareii acute sunt adevarate? A) Diareea cu rotavirus este precedata de varsaturi cu durata de 8-12 ore. B) Tenesmele si modificarea tonusului sfincterului anal apar in infectia dizenterica. C) Diareea cu germeni enteroinvazivi evolueaza cel mai frecvent fara febra si cu stare generala nemodificata. D) Diareea cu E.coli enterotoxigen poate avea ca unic simptom numeroase scaune apoase de aspect holeriform. E) Scaunele din diareea cu germeni enteroinvazivi au aspect tipic, pot contine mucus, puroi, sange. abde Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul diareii acute la copil sunt adevarate? A) Sarurile de rehidratare orala sunt utilizate pentru inlocuirea pierderilor hidroelectrolitice usoare si moderate. B) Alimentatia cu lapte matern trebuie intrerupta imediat. C) Utilizarea exclusiva a preparatelor dietetice delactozate se impune in realim. sugarilor cu malnutritie severa. D) Medicamentele antidiareice sunt indicate frecvent pana la varsta de 1 an. E) Tratamentul antibiotic este indicat la varsta mica sau sugar alimentat artificial. a?ce Care sunt antibioticele acceptate a se administra in gastroenterita acuta cu Salmonella? A) Ceftriaxon B) Cloramfenicol C) Vancomicina D) Metronidazol E) Ampicilina abe 33. IACRS Antibioticoterapia este obligatorie n urmtoarele afeciuni: A) epiglotita B) rinofaringita acut C) otita medie supurat D) laringita acut cataral E) broniolita acut ace * Antibioticul de elecie n pneumonia cu Mycoplasma este A) Penicilina B) Gentamicina C) Eritromicina D) Ampicilina E) Rifampicina c Urmtoarele afirmaii cu privire la laringitele copilului sunt corecte: A) n epiglotit stridorul este puternic, zgomotos

B) n laringitele subglotice febra este nalt (40oC) C) n etiologia crupului viral, cel mai frecvent implicat este virusul sinciial respirator D) tabloul clinic al unei laringite subglotice const din tuse ltrtoare, difonie, stridor intermitent E) agentul etiologic n epiglotit este Haemophilus influenzae tip B n 95% dintre cazuri de Criteriile pentru ventilaia artificial n crupul viral sunt considerate: A) PaO2 < 70 mmHg, n absena oxigenoterapiei B) PaCO2 > 55 mmHg C) alcaloza respiratorie D) acidoza respiratorie progresiv E) tulburri ale contienei bde Radiografia pulmonar n broniolita acut relev: A) hiperinflaie pulmonar B) spaii intercostale ngustate C) pneumatocele D) atelectazii E) aplatizarea cupolelor diafragmatice ade Urmtoarele investigaii confirm etiologia pneumococic a pneumoniei: A) radiografia toracic B) hemocultur C) exsudat nazofaringian D) contraimunelectroforeza E) leucocitoza abde Urmtoarele afirmaii cu privire la faringita streptococic sunt adevrate, cu excepia: A) se manifest prin febr nalt (39-40oC) B) este precedat de rinoree, tuse C) apare frecvent sub vrsta de 2 ani D) este indicat terapia antibiotic E) exsudatul faringian apare exclusiv n faringita streptococic bce Agenii infecioi implicai n etiologia bacterian a otitei medii la copil sunt: A) streptococcus pneumoniae B) haemophilus influenzae C) streptococcus pyogenes D) moraxella catharalis E) legionella abd * Cea mai eficient metod pentru conrimarea etiologiei tuberculoase n pneumoniile bacteriene este: A) cultur din sput B) IDR la PPD C) cultur din spltura bronhoalveolar D) PCR E) cultur din aspiratul traheal ???? c Complicaiile pneumoniei stafilococice sunt urmtoarele: A) empiem B) piopneumotorax C) pneumatocele D) leziuni septice metastatice E) suprainfecia cu un al 2-lea agent microbian de Factorii implicati in patogenia enterocolitei ulceronecrotice sunt: A) prematuritatea si greutatea mica la nastere (sub 1500g) B) nou nascutul la termen sanatos

C) nou nascutul la termen cu antecedente de asfixie /hipoxie perinatala D) imaturitatea mecanismelor de aparare de la nivelul tractului gastrointestinal E) interventia bacteriilor si a toxinelor ade Faringita streptococica se manifesta prin: A) febra ridicata B) rinoree C) raguseala D) exudat amigdalian E) limfadenita cervicala anterioara ade Indicatiile adenoidectomiei la copil sunt: A) respiratie orala persistenta B) voce nazonata C) faringita acuta D) otita medie acuta E) facies adenoidian abe * Urmatoarele afirmatii referitoare la epiglotita sunt adevarate, cu exceptia: A) in 95% din cazuri agentul etiologie incriminat este Haemophillus Influenzae tip B B) febra ridicata 39,5 40 C C) este singura entitate clinica in care se asociaza sialoree cu stridor D) insuficienta respiratorie se dezvolta rar E) la examenul ORL epiglota apare inflamata, intens edematiata, de coloratie rosie-ciresie si lucioasa d Bronsiolita acuta este o b. inflam. difuza a cailor resp inf. Examenul fizic la sugarul cu bronsiolita severa evidentiaza: A) dilatarea inspiratorie a aripilor nasului B) retractii intercostale si subcostale C) matitate bazala D) inspir mult prelungit E) raluri fine crepitante si subcrepitante diseminate, predominent la sfarsitul inspirului abe Cauzele de wheezing la copil sunt numeroase. Care dintre urmatoarele boli obstructive ale cailor aeriene mici raspunzatoare de wheezing recurent si persistent sunt intalnite foarte rar in patologia copilului: A) astmul bronsic B) deficitul de 1 antitripsina C) inelul vascular D) sindromul cililor imobili E) traheomalacia ??????? Simptomele pneumoniei pneumococice la copilul mic si scolar sunt: A) stare generala buna B) subfebrilitati C) junghi toracic D) sputa cu aspect uneori ruginiu E) anorexie cde Diagnosticul diferential al pneumoniei pneumococice la sugarul mic se face cu: A) aspiratia de corp strain B) bronsiolita C) insuficienta cardiaca congestiva D) tuberculoza pulmonara cu suprainfectie bacteriana E) pneumonia virala bce

* Tratamentul rinofaringitei acute la sugarul eutrofic consta din urmatoarele manopere cu exceptia uneia: A) umidifierea aerului atmosferic B) antibioterapie obligatorie C) dezobstructia foselor nazale D) hidratare adecvata E) combaterea febrei b Tratamentul antibiotic in adenoidita acuta bacteriana consta in administrarea unuia dintre urmatoarele antibiotice: A) ceclor in doza de 30- 40 mg/kg/zi B) cedax in doza de 9 mg/kg/zi C) augmentin in doza de 50 mg/kg/zi D) eritromicina in doza de 30- 50 mg/kg/zi E) amoxicilina in doza de 50 mg/kg/zi ace Pneumonia cu Chlamydia la sugarul mic in perioada de stare se manifesta prin: A) stare generala profund alterata B) tahipnee C) tuse frecventa, paroxistica D) cianoza perioronazala E) crize de apnee bcde 34.Convulsii Convulsiile sunt manifestri clinice paroxistice caracterizate prin: A) activitate motorie involuntar, de variate tipuri; B) sunt determinate de anomalii paroxistice ale activitii electrice a neuronilor cerebrali; C) se asociaz ntotdeauna cu cianoz; D) pot fi nsoite sau nu de tulburri ale strii de contien; E) contraciile involuntare ale musculaturii motorii sunt ntotdeauna (repetitive) clonice. abd Epilepsia este o afeciune cronic: A) de diferite etiologii; B) caracterizat prin repetabilitatea crizelor; C) se datoreaz unor leziuni cerebrale congenitale sau dobndite (epilepsie secundar simptomatic sau organic); D) factorii genetici nu sunt implicai; E) crizele epileptice sunt ntotdeuna convulsive. abc * Convulsiile pariale complexe se pot manifesta prin: A) stare confuzional; B) tulburri emoional-afective; C) stereotipii i activiti motorii involuntare (automatisme motorii); D) vorbire imposibil sau fracionat; E) toate simptomele enunate mai sus. e Convulsiile generalizate sunt manifestri epileptice care: A) evolueaz cu abolirea strii de contien; B) sunt expresia suferinei creierului n totalitate; C) implic afectarea ambelor hemisfere cerebrale i adesea structurile subcorticale; D) implic afectarea parial sau n totalitate a unei singure hemisfere cerebrale; E) starea de contien a bolnavului n timpul atacului convulsiv este pstrat, dar pot fi afectate temporar unele funcii cognitive i vorbirea. abc Absenele epileptice tipice (petit mal) se manifest prin: A) oprire brusc i de scurt durat a activitii motorii; B) modificarea tonusului postural cu cdere;

C) pierderea cunotinei; D) memoria atacului prezent; E) manifestri motorii convulsive generalizate. ac Cauze frecvente ale afectrii cerebrale n epilepsia simptomatic sunt: A) predispoziia genetic de tip multifactorial; B) sechele ale anoxiei la natere; C) traumatismele cranio-cerebrale; D) tumorile cerebrale; E) malformaiile cerebrale. bcde Medicamentele antiepileptice acioneaz prin urmtoarele mecanisme de aciune: A) blocarea canalelor de sodiu, prelungindu-le astfel starea inactiv i mpiedicnd descrcrile neuronale repetitive; B) activarea canalelor de calciu; C) blocarea canalelor de calciu; D) depolarizare prin nchiderea canalelor de clor, cu eflux de ioni de Cl E) hiperpolarizare prin deschiderea canalelor de clor, cu influx de ioni de Cl-. ace * n tratamentul epilepsiilor se recomand : A) tratamentul de lung durat se va administra inclusiv n crize izolate cu traseu EEG normal ; B) se administreaz de la nceput dozele terapeutice sau dozele maxime tolerate; C) politerapia este necesar de la nceputul tratamentului; D) scopul terapiei este normalizarea traseului EEG; E) tratamentul se instituie n cazurile n care diagnosticul de epilepsie este cert. e n managementul statusului epileptic sunt absolut necesare urmtoarele msuri: A) stabilizarea funciilor vitale ca prim msur terapeutic; B) montarea unei linii de abord venos; C) examinarea LCR dac se suspecteaz meningita sau encefalita; D) administrarea de benzodiazepine, ca medicaie de prim alegere; E) medicaia se administreaz intramuscular. abcd * Criteriile obligatorii de ncadrare n diagnosticul de convulsii febrile sunt urmtoarele : A) convulsiile apar la sugar i copilul mic, de obicei ntre 6 luni i 5 ani; B) au durat scurt, de obicei sub 15 minute; C) apar la febr egal sau mai mare de 38 C, care nu se datoreaz unei infecii de sistem nervos central; D) intercritic nu sunt prezente anomalii neurologice i EEG; E) toate criteriile enumerate mai sus. e 35.HIV Urmtoarele afirmatii, referitor la virusul HIV, NU sunt adevrate: A) rezist la temperatura camerei cteva luni de zile B) este sensibil la actiunea ultravioletelor C) penetreaz tegumentul intact D) este inactivat de alcoolul etilic 50-70%, hipocloritul de sodiu 0,1% ,apa oxigenat E) este rezistent la actiunea radiatiilor gamma abc Infecia HIV se transmite prin: A) strnsul minii, mbrtisare B) snge contaminat C) lapte matern, mama fiind infectat HIV D) contact sexual E) ntepturi de insecte bcd

Urmtoarele afirmatii referitor la stadiul simptomatic timpuriu al infectiei cu HIV, sunt adevrate: A) corespunde categoriei clinice B din clasificarea CDC 1993 B) se manifest ca un sindrom de tip mononucleozic acut C) clinic se constat limfadenopatie persistent generalizat si suferinte dermatologice D) infectiile oportuniste sunt caracteristice E) biologic se constat leucopenie, trombocitopenie ace Categoria clinic A, din clasificarea CDC a infectiei cu HIV la adult cuprinde: A) infectie HIV asimptomatic B) infectie HIV simptomatic C) adenopatie persistent generalizat D) infectie HIV acut (primar) E) suferinte indicatoare de SIDA acd n cadrul sindromului retroviral acut, un pacient cu infectie HIV poate prezenta: A) febr B) sarcom Kaposi C) angin D) eruptii cutanate maculopapuloase E) leucoplakia proas a limbii acd n perioada de fereastr imunologic infectia HIV poate fi dovedit prin: A) detectarea antigenului viral(p24) B) Western blot C) evidentierea acizilor nucleici (PCR) D) cultivarea HIV E) imunofluorescent indirect acd * Cel mai important marker paraclinic de predictie a progresiei infectiei cu HIV,este: A) cresterea nivelului 2microglobulinei serice B) numrul de limfocite CD4 C) ncrctura viral D) reaparitia antigenului p24 E) leucopenia c La un pacient cu infectie HIV, pneumonia cu Pneumocystis carinii poate fi sugerat de: A) febr B) diaree trenant C) dispnee, tahipnee D) aspect radiologic de bloc pneumonic E) aspect radiologic de plmn alb ace * Principala cauz de cecitate a pacientilor infectati cu HIV este : A) toxoplasmoza retinian B) retinita cu citomegalovirus C) necroza retinian acut D) sifilisul E) retinita cu micobacterii atipice b Sunt considerati markeri clinici ai progresiei infectiei cu HIV : A) cresterea adenopatiei persistente generalizate B) candidoza oral C) dermatita seboreic D) leucoplachia proas a limbii E) involutia adenopatiei persistente generalizate bde Stadiul simptomatic timpuriu al infeciei cu HIV se caracterizeaz prin: A) limfadenopatia persistent generalizat

B) leucocitoz C) trombocitopenie D) suferine dermatologice E) infecii cu oportuniti acd Stadiul simptomatic intermediar al infeciei HIV se caracterizeaz prin: A) sindrom febril prelungit B) scdere ponderal C) diaree trenant D) candidoz persistent E) infecii cu oportuniti abcd n clasificarea CDC a infeciei cu HIV la adult, categoria A cuprinde: A) candidoza esofagian categ C B) leucoplakia proas a limbii categ B C) infecia asimptomatic cu HIV D) adenopatie persistent generalizat E) infectii cu oportunisti categ C cd Categoria C a infeciei HIV la adult include: A) candidoza esofagian B) encefalopatia asociat cu HIV C) cancerul cervical invaziv D) infecia asimptomatic E) pneumonia cu Pneumocystis carinii abce Neoplaziile oportuniste din infecia cu HIV sunt: A) sarcomul Kaposi B) limfoamele C) boala Hodgkin D) carcinomul tiroidian E) adenocarcinomul hepatic abc Examenele de laborator pentru dovedirea deficitului i perturbrilor imunologice caracteristice infeciei HIV sunt: A) proteinograma B) nivelul IgA si IgG serice C) raport CD4/CD8 D) numr de celule CD8 E) numr de celule CD4 bcde Examenele de laborator pentru confirmarea infeciei cu HIV sunt: A) determinarea ARN-HIV B) determinarea antigenului PP 65 C) determinarea anticorpilor specifici anti HIV D) determinarea antigenului antipneumococic E) evidenierea antigenului P 24 ace Suferinele sistemului nervos central n infecia cu HIV sunt: A) infecii cu Toxoplasma gondii, citomegalovirus, M. tuberculosis, Cryptococcus B) leucoencefalopatia multifocal progresiv C) encefalopatia HIV D) polineuropatia distal E) limfomul cerebral primitiv de tip imunoblastic B abce * Suferinele hematologice din cadrul infeciei HIV sunt: A) leucocitoza B) neutrofilia

C) trombocitoza D) limfopenia CD4 E) poliglobulia d Riscul de transmitere vertical a infeciei cu HIV a fost asociat cu : A) mrimea inoculului B) nivel crescut de CD 4 C) ncrctura viral plasmatic mic D) caracteristicile tulpinii E) travaliu prelungit ade 36.Abdomen acut Revrsatul serohematic Morel-Lavalle post-traumatic: A) Apare de obicei dup impactul tangenial al agentului traumatic cu peretele abdominal. B) Apare de obicei prin aciunea perpendicular a agentului traumatic pe planul muscular. C) Clinic se constat bombarea tegumentelor, fluctuen i echimoze cutanate. D) Clinic poate s apar un fals tablou de iritatie peritoneal. E) Tratamentul revarsatelor mici const n puncie evacuatorie i pansament compresiv. Din punct de vedere etiopatogenic plgile abdominale pot fi : A) Penetrante, fr interesarea peritoneului, dar cnd exist att un punct de intrare ct i unul de ieire. B) Nepenetrante, fr interesarea peritoneului. C) Penetrante simple, cu interesarea peritoneului i a unuia sau a mai multor viscere. D) Penetrante simple, fr interesarea peritoneului. E) Nepenetrante n seton, cnd plaga parietal are un orificiu de intrare i unul de ieire al agentului vulnerant. Care din afirmaiile legate de explorrile paraclinice din traumatismele abdominale sunt adevarate ? A) Transaminazele, lacticdehidrogenaza i G-6PD (gluco-6 fosfat dehidrogenaza) trdeaz distrucii parenchimatoase fr a aduce precizri asupra organului lezat. B) Amilazemia i amilazuria sunt patognomonice pentru traumatismele pancreasului. C) Ecografia poate depista hemoperitoneul, colectiile nchistate sau libere intraperitoneale, dar nu i leziunile organelor parenchimatoase. D) Examenele radiologice n urgen sunt obligatorii la bolnavul ocat, cu semne clinice i de laborator concludente pentru o leziune visceral. E) Tomografia computerizat (CT) are o valoare absolut n explorarea spaiului retroperitoneal, la bolnavii cu stare general bun i hemodinamic stabil. Care din afirmaiile referitoare la traumatismele duodenale sunt adevrate ? A) Clinica este nespecific. Dup ocul traumatic iniial se adaug de regul sindromul de peritonit i/sau de hemoragie intern. B) Paraclinic, nivelul amilazemiei crescut, repetat la 6 ore, orienteaz spre o leziune pancreatic i/sau duodenal. C) Radiografia abdominal simpl poate evidenia pneumoperitoneul. D) Tratamentul hematoamelor parietale consta n evacuare i efectuarea gastrojejunostomiei. E) Rupturile complete periampulare sunt tratate prin sutur i drenaj peritoneal.

Care din afirmaiile referitoare la tratamentul leziunilor pancreatice sunt adevarate ? A) Tipul II i III lezional se trateaz prin hemostaz, infiltraii cu xilin i drenaj de vecinatate. B) Tipul II lezional se trateaz optim prin pancreatectomie distal cu sau fr splenectomie. C) Tratamentul chirurgical al celor de tipul II impune n toate cazurile efectuarea splenectomiei. D) Tipul III se trateaz prin pancreatectomie total. E) Tipul IV , cu lezare grav a blocului duodeno-pancreatic impune duodenopancreatectomia. Comitetul Asociatiei Americane a chirurgilor traumatologi clasifica traumatismele splinei astfel: A) Tipul I: hematom subcapsular peste 15% din suprafa, ruptur sub 10 cm din parenchim. B) Tipul II: hematom subcapsular ce intereseaz ntre 10-50% din suprafa, ruptur cu profunzime de 1-3 cm din parenchim, fr interesarea vaselor trabeculare. C) Tipul III: hematom subcapsular peste 15 % din suprafa sau intraparenchimatos sub 5 cm n diametru. D) Tipul IV: ruptur profund cu interesarea vaselor hilare sau segmentare cu devascularizare a peste 25% din organ. E) Tipul V: smulgerea pediculului splenic, explozia parenchimului. Forma cu evolutie n doi timpi a traumatismelor splenice se caracterizeaz prin: A) Initial stare sincopala cu grea, vrsturi, sau chiar oc, apoi bolnavul i revine aproape complet. B) Perioada de laten dintre accidentul iniial i reluarea hemoragiei dureaza ntotdeauna 23 luni. C) n perioada de laten persist totui o serie de semne clinice: un grad de paloare, tahicardie, tendin la lipotimii, subicter, subfebriliti. D) Substratul lezional al acestei forme clinice poate fi desprinderea secundar a cheagului ce obstrua o plag vascular de la nivelul pediculului sau juxtahilar. E) Reluarea hemoragiei poate fi favorizat de tuse, vrstur, prnz bogat. Care dintre afirmaiile privind complicaiile traumatismelor hepatice este adevarat ? A) Hemoragia precoce apare imediat postoperator i trdeaza o coagulopatie de consum. B) Hemoragia secundar survine la 2-3 zile postoperator fiind consecina necrozei hepatice i a infeciei. C) Hemobilia posttraumatic se caracterizeaz prin : icter, febr, frison. D) Hemoragiile digestive ce caracterizeaz hemobilia se exteriorizeaz doar prin hematemez. E) Hemoragiile digestive ce caracterizeaz hemobilia se exteriorizeaz prin melen sau hematemez. Care din afirmaiile referitoare la explorrile paraclinice din traumatismele hepatice sunt adevrate ? A) Puncia abdominal pozitiv este suficient pentru a indica o explorare chirurgical de urgen. B) La bolnavul n oc hemoragic, cu dezechilibre hemodinamice, radiografia toracoabdominal este efectuat de rutin pentru a depista preoperator leziunile osoase concomitente. C) n leziunile hepatice mari, cu sngerare masiv, arteriografia este neaprat necesar pentru a se vizualiza sediul hemoragiei. D) Tomografia computerizat permite demarcarea specific ntre ficatul lezional i cel normal.

E) Scintigrafia hepatic precizeaz ntinderea i sediul intraparenchimatos sau subcapsular al hemoragiei.

Hematomul mezenteric: A) Se poate ntinde de la rdcina mezenterului la marginea intestinului. B) Nu se ntinde niciodat de la rdcina mezenterului la marginea intestinului. C) Localizarea la nivelul rdcinii mezenterului este grav prin interesarea ramurilor arteriale de calibru mare. D) Poate fi fuzat secundar de la un hematom retroperitoneal sau poate fuza retroperitoneal. E) Prin compresia vaselor mari, n general al venelor, poate genera necroza intestinal secundar. * Revarsatul sero-hematic Morel-Lavalle este: A) rezultatul plagilor prin arme albe B) hematom subaponevrotic al peretelui abdominal C) rezultatul interventiei chirurgicale D) hematom supra-aponevrotic al peretelui abdominal E) o infectie postoperatorie * Hematomul properitoneal apare: A) in contuziile membrelor inferioare B) in hipertensiunea portala C) in ulcerul perforat blocat D) dupa contuzii violente ce intereseaza musculatura peretelui abdominal E) in ascita masiva * Plagile abdominale nepenetrante: A) afecteaza ficatul B) afecteaza stomacul C) nu afecteaza peritoneul D) afecteaza peritoneul E) afecteaza peritoneul,ficatul si stomacul * Traumatismele duodenale sunt: A) extrem de rare B) extrem de frecvente C) asociate cu leziuni rectale D) rezultatul varsaturilor in jet E) frecvente la varstnici * In traumatismele abdominale splina este interesata: A) intotdeauna singular B) cel mai frecvent C) numai in asociere cu alte organe D) cel mai rar E) nu este niciodata interesata * Traumatismele pancreasului sunt: A) rezultatul frecvent al interventiilor chirurgicale B) rezultatul gastroscopiei C) frecvente D) insotite de polipoze colice E) rare * In traumatismele abdominale splina este interesata: A) intotdeauna singular B) cel mai frecvent

C) numai in asociere cu alte organe D) cel mai rar E) nu este niciodata interesata * Ruptura de splina de tip V reprezinta A) fisura splinei B) asocierea cu ruptura altor 4 organe C) hematomul subcapsular D) hematomul hilului splenic E) explozia parenchimului cu smulgerea pedicului splenic * Leziunile traumatice ale venei porte A) sunt extrem de frecvente B) au o gravitate redusa C) sunt deosebit de grave D) sunt numai singulare E) apar in interventiile pe colonul sigmoid * Gravitatea mare a leziunilor traumatice colice este data de: A) vascularizatia precara B) vascularizatia extrem de bogata C) septicitatea sa ridicata D) septicitatea sa scazuta E) rigiditatii sale * Traumatismele abdominale: A) sunt frecvent singulare B) sunt frecvent asociate C) nu apartin abdomenului acut chirurgical D) sunt extreme de rare E) sunt tratate in serviciile de medicina interna

37.Cancer gastric In tipul difuz (dupa clasificarea lui Lauren) de cancer gastric: A) prognosticul este mai prost decat in tipul intestinal, comparand stadii similare B) asocierea cu infectia cu H. Pylori este mai frecventa comparativ cu tipul intestinal C) este mai frecventa localizarea antrala D) nu exista asociere cu metaplazie intestinala E) sunt mai frecvent afectati oamenii varstnici * Cel mai frecvent semn de cancer gastric este: A) durerea epigastrica neritmata de alimentatie B) anemia si sangerarile oculte prin scaun C) greata si varsaturile D) balonarea postprandiala E) anorexia cu scadere ponderala * Nodulul lui Virchow, la un pacient cu cancer gastric, reprezinta: A) un nodul metastatic ombilical B) un ganglion limfatic palpabil in fosa supraclaviculara stanga C) un nodul metastatic palpabil in fundul de sac pelvin la tuseul rectal D) un nodul evidentiat la nivelul unui ovar E) un nodul metastatic palpabil in epigastru

* Stadializarea T3 a unui cancer gastric presupune: A) tumora se poate extinde in seroasa, dar nu prin aceasta B) tumora penetreaza seroasa, fara interesarea structurilor adiacente C) tumora invadeaza structurile adiacente D) tumora depaseste 3 cm in diametru E) interesarea ganglionilor limfatici perigastrici, la sub 3 cm de tumora primara In tipul II de cancer gastric precoce, se incadreaza: A) leziunea exofitica, proeminenta in lumenul gastric B) leziunile escavate, care se pot extinde in musculara proprie C) leziunile elevate cu o inaltime care nu depaseste grosimea mucoasei adiacente D) leziunile escavate, care depasesc mucoasa E) leziunile subdenivelate, cu un aspect erodat, dar nu de ulceratie profunda Supravietuirea la 5 ani a pacientilor cu cancer gastric precoce este de: A) 99% in cazul in care cancerul este limitat la mucoasa B) 95% cand este limitat la submucoasa C) 93% cand afecteaza musculara D) aproape 70% cand este prezenta interesarea ganglionilor limfatici E) aproape 40% cand sunt prezente metastazele sistemice Gastrectomia radicala subtotala, in cancerul gastric, presupune: A) rezectia ligamentului gastrocolic B) ligaturarea si sectionarea arterelor gastrica dreapta, gastroepiplooica dreapta si gastrica stanga la origine, cu excizarea ganglionilor limfatici asociati si a mezenterului C) duodenul proximal nu este inclus in rezectie D) este excizat in jur de 40% din stomac E) continuitatea este restabilita utilizand o gastroduodenostomie In cazul limfomului gastric, gastrectomia este luata in considerare: A) intotdeauna, deoarece este vorba de o afectiune maligna B) numai dupa radioterapie, fiind afectat intregul stomac C) numai dupa chimioterapie, fiind o afectiune sistemica D) in cazul in care apare perforatia E) in cazul in care apare obstructia * Tratamentul leiomiosarcomului gastric presupune: A) radioterapie obligatorie B) chimioterapie obligatorie C) rezectia este tratamentul preferat D) limfadenectomia extensiva E) radio si chimioterapie In cazul leiomiosarcomului gastric, supravietuirea pe termen lung, este corelata invers proportional cu: A) varsta B) marimea C) gradul tumoral D) statusul implicarii histologice a marginii E) afectiunile asociate Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la H.pylori sunt adevarate: A) este un bacil spiralat, anaerob B) poate adera la suprafetele luminale ale celulelor epiteliale gastrice C) adezina produsa de H.pylori protejeaza bacteria fata de efectele acidului clorhidric D) este o bacterie gram negativa

E) produce protease si fosfolipaze ce degradeaza complrxul glycoprotein-lipidic al stratului de mucus Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A) Testul serologic de diagnostic al infectiei cu H.pylori permite diferentierea intre infectia activa si ce vindecata B) H.pylori poate fi identificat in biopsiile din mucoasa gastrica prin examkinare histologica, prin cultura si prin detectarea activitatii ureazei C) ratele de infectie cu H.pylori cresc in conditii socioeconomice precare D) in diagnosticul infectiei cu H.pylori prin metoda ureazei, test pozitiv inseamna ca indicatorul rosu fenol vireaza de la protocaliu deschis la verde E) testul respirator cu uree poate fi folosit pentru monitorizarea terapiei de eradicare a infectiei cu H.pylori * Testul serologic utilizat in diagnosticul infectiei cu H.pylori are sensibilitate de: A) 70 75 % B) 80 % C) 90 % D) 95 % E) 100 % * In etiopatogeneza ulcerului gastric, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) intervin in proportie de: A) 10 % B) 15 25 % C) 30 % D) 35 % E) 40 % Care din urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul gastric NU sunt adevarate: A) secretia acida gastrica este crescuta B) 20 % din pacientii cu ulcer gastric au concomitent si ulcer duodenal C) evacuarea stomacului este accelerata D) hemoragia digestiva superioara este o complicatie ce apare in circa 25% din cazuri E) durerea epigastrica constituie simptomul cel mai frecvent * Care este doza de Omeprazol utilizata in tratarea ulcerului peptic: A) 20 mg/zi B) 30 mg/zi C) 40 mg/zi D) 60 mg/zi E) 80 mg/zi * Ulcerul recurent se caracterizeaza prin urmatoarele A) apare la aproximativ 15 % din pacientii operati pentru ulcer peptic B) este mai frecvent dupa vagotomie cu antrectomie C) examenul baritat poate identifica aproximativ 50 60% din ulcerele stomale D) durerea epigastrica este cel mai frecvent simptom E) durerea are durata mai mica decat in ulcerul duodenal neoperat * Perforatia libera in cavitatea peritoneala poate complica ulcerul duodenal in proportie de: A) 2 - 3 % B) 8 9 % C) 10 %

D) 12 % E) 15 % Care din urmatoarele medicamente NU sunt inhibitori ai pompei protonice: A) Omeprazol B) Misoprostol C) Lansoprazol D) Sucralfat E) Nizatidina * Dupa intreruperea tratamentului cu Omeprazol nivelul seric al gastrinei revine la normal in decurs de: A) 1 2 zile B) 3 5 zile C) 6 7 zile D) 2 saptamani E) 3 saptamani * Din numrul total de tumori gastrice maligne, cea mai frecvent form histopatologic este reprezentat de: A) adenocarcinom B) limfom C) leiomiosarcom D) carcinosarcom E) carcinom cu celule scuamoase * Cea mai ridicat inciden a cancerului gastric din ntreaga lume se nregistreaz n: A) Statele Unite B) Japonia C) Malaesia D) Chile E) Islanda b n cadrul dietei, factorii de risc pentru apariia cancerului gastric sunt reprezentai de: A) alimentele afumate i condimentate B) aportul de legume i fructe proaspete C) alimentele srate D) aportul de vitamina C E) consumul de alimente conservate Urmtoarele afeciuni sunt asociate cu cancerul gastric: A) anemia pernicioas B) virusul Epstein-Barr C) gastrectomia parial n antecedente D) grupul de snge B E) expunerea la radiaii Pe baza aspectului macroscopic, cancerele gastrice sunt mprite n urmtoarele subtipuri: A) cu localizare superficial B) polipoid C) ulcerativ D) schiros (linita plastic) E) ulcero-vegetant Cancerul gastric are o predispoziie mare de a metastaza precoce pe urmtoarele ci: A) direct B) limfatic C) hematologic D) peritoneal E) lumenal

Evenimentele moleculare precoce care apar n progresia celulei epiteliale gastrice, de la benign la malign, pot fi reprezentate de: A) instabilitatea genetic B) activitatea telomerazei C) mutaia p53 D) expresia factorului epidermal de cretere E) activarea protooncogenelor * Cel mai frecvent semn de cancer gastric este reprezentat de: A) hematemeza masiv B) greaa i vrsturile C) anorexia cu scderea ponderal D) durerea E) disfagia * n algoritmul de diagnostic al cancerului gastric, cea mai important investigaie specific este reprezentat de: A) radiografia cu bariu (simpl sau asociat cu dublu contrast) B) tomografia computerizat cu subtan de contrast C) ecografia endoscopic D) endoscopia gastrointestinal superioar cu biopsie E) laparoscopia Cancerele gastrice precoce bine difereniate sunt reprezentate de: A) tipul exofitic (I) B) varianta superficial (IIA) C) leziunea plat (IIB) D) leziunea subdenivelat (IIC) E) leziunea escavat (III)

38.OCLUZIA * Ocluzia intestinal prin strangulare se caracterizeaz prin: A) evolutie lent B) tablou clinic estompat C) ntreruperea tranzitului intestinal si tulburri de vascularizatie n teritoriul afectat D) vrsturile pot lipsi sau apar tardiv E) nu necesit interventie chirurgical de urgent c * Aspectul morfopatologic al ansei intestinale n ocluzia mecanic este: A) deasupra obstacolului ansa este destins, usor cianotic, plin cu lichide si gaze B) deasupra obstacolului ansa este contractat, spastic C) la nivelul obstacolului ansa este ntotdeauna contractat D) sub obstacol ansele sunt dilatate reflex E) obstacolele endoluminale nu modific aspectul ansei a Tabloul clinic al ocluziilor mecanice este caracterizat de: A) debutul este brusc n ocluziile prin strangulare B) debutul poate fi precedat de colici abdominale, crize de subocluzie C) meteorismul abdominal lipseste n ocluziile nalte D) ascita se instaleaza numai n ocluziile functionale E) durerea poate s lipseasc

abc Diagnosticul ocluziilor mecanice se face pe baza: A) ntreruperii tranzitului intestinal B) prezentei ascitei masive C) distensiei abdominale si a vrsturilor D) imaginilor hidroaerice la radiografia abdominal E) antecedentelor patologice ale bolnavului ace ? n ocluzia colonului: A) vrsturile apar de la nceput B) oprirea tranzitului intestinal apare de la nceput C) cea mai frecvent cauz sunt tumorile maligne D) distensia abdominal este mai intens pe flancuri E) starea general se deterioreaz rapid bcd Despre ileusul biliar sunt adevrate urmtoarele afirmatii: A) este determinat de un calcul vezicular ce ptrunde n tubul digestiv printr-o fistul coledocoduodenal B) este determinat de o colic biliar C) este cunoscut sub denumirea de sindrom Koenig D) de cele mai multe ori este asimptomatic E) n cazul opririi calculului la nivel duodenal, poart numele de sindrom Bouveret ae Urmtoarele afirmatii despre volvulusul sigmoidian sunt adevrate: A) poate fi asimptomatic B) este cel mai frecvent tip de volvulus intestinal C) debutul este brusc, cu dureri n fosa iliac stng D) distensia abdominal este simetric E) radiologic se evidentiaz o imagine hidroaeric n omega bce Obiectivele tratamentului ocluziei intestinale cuprind: A) evitarea interventiei chirurgicale datorit gravittii bolii B) reechilibrarea bolnavului C) decompresia bolnavului D) profilaxia recidivelor E) interventia chirurgical imediat, indiferent de starea bolnavului bcd Atitudinea practic n fata bolnavului cu ocluzie cuprinde: A) internarea pe sectia de interne pentru precizarea diagnosticului B) instalarea unei sonde de aspiratie nazo-gastric C) administrarea de cardiotonice D) instalarea unei sonde uretrovezicale pentru monitorizarea diurezei E) intubatia oro-traheal pentru prevenirea aspiratiei bd Sunt adevrate urmtoarele afirmatii despre explorrile paraclinice n ocluzii: A) probele de laborator sunt caracteristice si pun diagnosticul B) radiografia abdominal simpl poate indica si locul ocluziei, n primele 3-6 ore C) irigografia poate fi si o metod terapeutic n caz de volvulare sigmoidian D) ecografia este prohibit E) imagini hidroaerice mari, rare, cu diametrul vertical mare sunt specifice ocluziei colonului bce 39.Apendicita 21.Cele mai frecvente microorganisme izolate in apendicita acuta sunt: A) Pseudomonas B) Escherichia coli C) Stafilococ

D) Enterococ E) Bacteroides fragilis 22.Analizele de laborator in apendicita acuta necomplicata: A) Leucocitoza moderata B) Leucocite intre 10.000-18.000/ mm3 C) Sumarul de urina nu este necesar in diagnosticul apendicitei acute D) Leucocite peste 18.000/ mm3 E) Crestere marcata a polimorfonuclearelor. 23.Diagnosticul diferential al apendicitei acute depinde de urmatorii factori majori: A) Prezenta sau absenta durerii B) Pozitia anatomica a apendicelui inflamat C) Prezenta leucocitozei D) Varsta pacientului E) Sexul pacientului. 24.Abcesele abdominale secundare contaminarii peritoneale din perforatia sau gangrena apendiculara sunt localizate cu predilectie : A) Subhepatic B) Spatiul interparietocolonic drept C) Fundul de sac Douglas D) Intre ansele intestinale E) Retrocecal 25.Laparoscopia si apendicectomia pe cale laparoscopica: A) Este contraindicata la pacientii obezi care au un perete abdominal foarte gros B) Este indicata mai ales la femeile in varsta diagnosticate cu apendicita acuta C) Avantajele constau in scaderea durerii, a duratei spitalizarii si a infectiilor postoperatorii D) Este utila in investigarea si tratarea femeilor tinere de varsta fertila la care se suspicioneaza apendicita acuta E) Este indicata la pacientii cu diagnostic incert. 26.Durerea abdominala in apendicita acuta: A) Este initial difuza, localizata in hipocondrul drept B) Dupa o perioada variabila 6-24 ore se localizeaza la nivelul fosei iliace drepte C) Anorexia insoteste durerea si o poate precede D) Apendicele in pozitie retrocecala poate cauza durere in flanc drept sau posterior E) Poate fi localizata la nivelul fosei iliace drepte inca de la inceput 27.In perforatia apendiculara: A) Poate fi suspectata prin prezenta febrei de peste 38 grade Celsius B) Poate fi confundata cu perforatia data de un carcinom cecal C) Tomografia computerizata este inutila daca exista deja suspiciunea unei apendicite acute perforate D) Produce intotdeauna peritonita generalizata E) Leucocitoza creste peste 18.000/mm3 28.Tratamentul antibiotic in apendicita acuta: A) In apendicita acuta simpla nu este necesar mai mult de 24 ore B) Pentru infectiile intraabdominale moderate de origine apendiculara se indica monoterapia cu carbapenem C) Pentru infectiile intraabdominale severe de origine apendiculara se indica terapia combinata cefalosporine generatia III, aminoglicozide si metronidazol

D) In apendicita perforata se continua tratamentul pana cand pacientul devine afebril si leucocitele la nivel normal E) Clindamicina este asociata pentru acoperirea germenilor anaerobi. 29.Diagnosticul diferential al apendicitei acute cu adenita acuta mezenterica: A) Adenita acuta mezenterica este mai frecventa la adulti B) In caz de indoieli in precizarea exacta a diagnosticului este preferata interventia chirurgicala de urgenta C) Durerea este mai mult sau mai putin difuza in adenita acuta mezenterica D) Adenita acuta mezenterica se asociaza cu o infectie respiratorie superioara E) Apararea voluntara este prezenta uneori in adenita acuta mezenterica 30 . Inflamatia apendicelui in pozitie retrocecala: A) Semnele de la nivelul peretelui abdominal anterior sunt mai accentuate B) Durerea localizata in flanc drept si posterior C) Leucocitoza marcata D) Durere la tuseul rectal prin compresiunea fundului de sac Douglas E) Asociata frecvent cu sindrom subocluziv. * Apendicele este un organ immunologic care participa in mod active la secretia imunoglobulinelor,in special a: A) Ig.M B) Ig.G C) Ig.A D) Ig.E E) Ig.D 2. Durerea abdominala din apendicita acuta; A) Are localizari variate determinate de diferitele pozitii anatomice ale apendicelui B) Nu este insotita de tulburari de tranzit C) Se localizeaza intotdeauna la nivelul fosei iliace drepte D) Este precedata de anorexie E) Nu este insotita de voma * Apendicita acuta necomplicata ests caracterizata paraclinic prin; A) Numar normal de leucocite B) Leucocitoza peste 18.000/mm3 C) Leucocitoza moderata intre 10.000-18.000/mm3 D) Bacteriurie E) Anemie

Suspiciunea de perforatie apendiculara este sugerata de: A) Febra peste 39o C B) Leucocitoza peste 18.000/mm3 C) Icter D) Durere la palpare in fosa iliaca dreapta E) Tahicardie Tratamentul apendicitei acute perforate,la tineri,include: A) Antialgice B) Tratament conservator C) Apendicectomie

D) Drenaj transperitoneal E) Antibiotice 10 zile postoperator Incizia pentru apendicectomie este: A) Pfannenstiel B) Subcostala C) Mc.Burney(oblica) D) Rocky-Davis(transversala) E) Incizie inferioara mediana Avantajele apendicectomiei laparoscopice comparativ cu cea clasica constau in: A) Durere diminuata B) Reducerea infectiilor postoperatorii C) Reducerea duratei de spitalizare D) Costuri mult mai reduse E) Reintegrare mai rapida in munca Complicatiile precoce ale apendicectomiei sunt: A) Septice B) Fistule fecale C) Ocluzia intestinala D) Hernia inghinala E) Eventratia Tipurile histologice majore de adenocarcinom apendicular sunt: A) Colonic B) Vilos C) Mucinos D) Limfom E) Adenocarcinoid Factorii principali implicati in mortalitatea prin apendicita acuta sunt: A) Varsta pacientului B) Embolia pulmonara C) Perforatia aparuta anterior tratamentului chirurgical D) Peritonita E) Infectiile respiratorii

40.Peritonite Clasificarea etiopatogenetic a peritonitelor acute difuze cuprinde: A) Peritonite primare B) Peritonite secundare C) Peritonite teriare D) Peritonite cronice E) Abcese intraabdominale abc Peritonitele primare sunt: A) datorate distrugerii tractului intestinal B) infecii bacteriene difuze C) includ peritonita tuberculoas D) cele mai frecvente forme de peritonit E) infectii iatrogene bc * Sindromul peritoneal comun n peritonitele acute are ca element esenial: A) durerea B) disfuncia renal

C) oprirea tranzitului pentru materii i gaze D) contractura abdominal E) vrsturile d Semnul Blumberg n peritonitele acute este: A) specific peritonitelor acute B) producerea durerii prin decompresia brusc a peretelui abdominal C) tradus prin linitea abdominal D) dispariia matitii prehepatice E) prezent i n inflamaia intestinului be Examenul radiografic simplu n ortostatism al abdomenului n peritonita acut difuz poate evidenia: A) pneumoperitoneu B) distensia anselor intestinale subiri C) tergerea umbrei psoasului D) imaginea clasic aeric, interhepato-diafragmatic E) edemul peretelui abdominal abcd Peritonita secundara n apendicita acut imbrac trei forme: A) peritonita apendicular n trei timpi B) peritonita bacterian spontan C) peritonita aseptic D) peritonita acut purulent demble E) peritonita n doi timpi ade Prezena peritonitei postoperatorii este afirmat de: A) examenul radiologic simplu B) examenul ecografic C) CT i puncia dirijat D) endoscopia digestive superioar E) durere bc Diagnosticul diferenial al peritonitelor acute difuze se face cu: A) abdomenul acut chirurgical B) falsul abdomen acut medical C) abdomenul acut medical D) sarcina E) tumori cerebrale cu manifestari digestive abc Tratamentul chirurgical al peritonitelor acute: A) urmrete eliminarea sursei de contaminare B) faciliteaz antibioterapia local intraperitoneal C) urmrete reducerea contaminrii D) realizeaz tratarea infeciei reziduale i prevenirea recurenei infeciei E) este indicat n toate formele de peritonit acd Investigaiile imagistice folosite n diagnosticarea peritonitelor acute localizate sunt: A) investigaiile izotopice cu Techneiu B) arteriografia selectiv C) endoscopia digestiv superioara D) examenul radiologic baritat E) ecografia ae Semnele fizice intalnite in peritonitele acute difuze sunt reprezentate de: A) dispneea si respiratia de tip costal superior B) "abdomenul de lemn" C) tahicardie, concordanta cu febra D) "tipatul Douglasului"

E) "semnul clopotelului" (Mandel) bde In peritonita apendiculara in doi timpi: A) intre criza initiala de apendicita si perforatia apendiculara exista un interval liber B) plastronul apendicular evolueaza spre abces apendicular, care se deschide dupa un interval liber in cavitatea peritoneala C) evolutia este grava inca de la debutul crizei de apendicita D) semnele fizice si generale au o evolutie rapida E) evolutia simptomatologiei este inselatoare ae Tratamentul chirurgical al peritonitelor implica: A) eliminarea sursei de contaminare in peritonitele primare B) rezectia intestinului perforat, urmata de reconstructia continuitatii digestive (anastomoza) C) evacuarea puroiului, lavajul peritoneal si tratarea perforatiei de organ D) reducerea contaminarii bacteriene a peritoneului prin spalatura peritoneala E) excizia si sutura perforatiei ulceroase cu epiploonoplastie abcd ? / ad ? Peritonitele acute primare: A) in majoritatea cazurilor sunt polimicrobiene B) sunt determinate cel mai adesea de Stafilococcus epidermoides, P. aeruginosa, Candida albicans C) pot fi determinate de coci Gram pozitivi D) sunt prevalente la adultii cu ciroza hepatica si ascita E) apar consecutiv unei perforatii de organ cavitar intraabdominal cd * Falsul abdomen acut medical poate fi determinat de: A) colica saturnina B) infarctul miocardic acut C) adenita mezenterica D) pancreatita acuta E) pileflebita b Tratamentul cu antibiotice in peritonite: A) incepe dupa obtinerea rezultatelor examenului bacteriologic B) trebuie sa actioneze asupra enterobacteriaceelor, enterococilor si anaerobilor C) dureaza pana la 14 zile in infectiile severe D) include aminoglicozide la pacientii cu insuficienta renala E) prezinta particularitatea rezistentei germenilor in peritonitele nosocomiale bce Diagnosticul pozitiv de peritonita: A) este dificil in formele fruste, unde lipseste contractura musculaturii abdominale B) este sugerat de examenul radiografic abdominal pe gol care indica existenta pneumoperitoneului C) este sugerat de contractura musculaturii abdominale D) poate fi facilitat de ecografia abdominala E) la varstnici sau imunodeprimati se bazeaza in primul rand pe semnele locale abcd * Germenii izolati in peritonitele secundare de cauza ginecologica sunt reprezentati de: A) bacterii Gram pozitive B) bacterii Gram negative C) enterobacteriacee D) Candida E) anaerobi b? * In peritonita produsa de Pseudomonas (piocianic), aspectul lichidului purulent peritoneal este: A) gros, galben-verzui si abundent B) verzui, cu un miros aromat

C) vascos, cremos, galben-verzui, nemirositor D) subtire, fluid, galben, fara miros E) bilios b Examenul radiografic simplu al abdomenului (pe gol) evidentiaza in caz de peritonita : A) prezenta pneumoperitoneului B) prezenta nivelelor hidro-aerice C) stergerea umbrei psoasului D) distensia anselor intestinale subtiri E) stergerea reliefului mucos al anselor intestinului subtire si edemul parietal acde 41 Litiaza urinara * In anuria obstructiva pacientul prezinta A) Vezica goala ( uscata ) B) Vezica multidiverticulara C) Vezica hiperspastica D) Vezica de lupta E) Glob vezical * Terapia de prima linie pentru calculii cu diametru < 2 cm este reprezentata de A) Chirurgie deschisa B) Nefrolitotomie percutana C) Litotritie extracorporeala D) Dizolvare medicamentoasa E) Cura de diureza ESWL este indicat ca prima optiune terapeutica pentru A) Calculi renali cu diametru maxim de 2-3 cm B) Calculi vezicali C) Calculi ureterali lombari si pelvini D) Calculi coraliformi E) Calculi mari cu diametru peste 3 cm Contraindicatiile relative ale ESWL sunt A) Asocierea insuficientei renale B) Tulburarile echilibrului fluido-coagulant C) Graviditatea D) Pielonefrita acuta E) Tuberculoza Indicatiile chirurgiei deschise pentru litiaza urinara sunt urmatoarele: A) Litiaza coraliforma dispusa preponderent in calice B) La pacienti cu diabet zaharat C) Litiaza renala pe rinichi in ectopie pelvina sau incrucisata D) Litiaza renala cu rinichi compromis morfofunctional E) Esecul metodelor minim invazive Teoriile patogenice privitoare la formarea calculilor urinari sunt A) Teoria lui Randall B) Teoria suprasaturarea urinii C) Teoria inhibitorilor cristalizarii urinare D) Teoria matriceala E) Teoria nucleului de precipitare Factorii de risc in aparitia litiazei urinare sunt: A) Factori endocrini / metabolici B) Factori genetici

C) Factori economici D) Factori de mediu E) Factori alimentari Necesarul estimat de ap la diferite vrste este de: A) Nou nscut: 180-200 ml/kgc/zi B) Sugarul de 3 luni: 140-160 ml/kgc/zi; C) Sugarul de 6 luni: 130-150 ml/kgc/zi; D) Sugarul de 9 luni: 125-145 ml/kgc/zi; E) Sugarul de 12 luni: 120-135 ml/kgc/zi * Doza de vitamina D recomandat pentru toate vrstele este de: A) 400 ui/zi; B) 200 ui/zi; C) 5000 ui/zi; D)10 000 ui/zi; E) 100 000 ui/zi Hipovitaminoza K se semnaleaz n urmtoarele situaii A) La nou nscut nainte de colonizarea intestinului cu flora saprofit; B) n sindroame de malabsorbie, inclusiv atrezia biliar; C) Enterocolita acut; D) Dup terapia antibiotic oral cu antibiotice cu spectru larg; E) n alimentaia sugarului cu lapte de vac. * Valoarea energetica medie a laptelui uman este de: A) 100 kcal/100 ml B) 67 kcal/100 ml C) 250 kcal/100 ml D) 417 kcal/100 ml E) 50 kcal/100 ml Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate: A) Cantitatea de oligozaharide din laptele uman este mai mare comparativ cu laptele de vaca; B) Cantitatea de cazein din laptele uman este mai mic comparativ cu laptele de vac; C) Betalactoglobulina este prezent n laptele uman; D) Laptele uman conine mai puin sodiu comparativ cu laptele de vac; E) Ig A secretor se gsete preponderent n laptele de vac. Agenii antimicrobieni din laptele uman sunt: A) Lactoferina; B) Lizozimul; C) Fibronectina; D) Cazeina; E) Ig A secretor. Indicaiile majore ale formulelor speciale din soia sunt: A) Intolerana secundar la lactoz; B) Alergia sau intolerana la proteinele laptelui de vac; C) Galactozemia; D) Alimentaia prematurului; E) Heptita cronic. * Diversificarea alimentaiei sugarului alimentat exclusiv la sn se ncepe la: A) 2-3 luni; B) 3-4 luni ; C) 5-6 luni ;

D) 7-8 luni; E) dup 8 luni; Contraindicaiile, care in de mam, ale alimentaiei la sn: A) mama fumtoare; B) starea septic; C) tuberculoza activ; D) neoplaziile; E) infecia HIV. Nutriia enteral este indicat, la bolnavii gravi, n urmtoarele boli digestive: A) Gastrita de reflux; B) Esofagita postcaustic; C) Diareea cronic nespecific; D) Sindromul de intestin scurt; E) Insuficiena hepatic. * Din punct de vedere etiopatogenetic ocluziile intestinale se clasific n: A) primitive i secundare B) acute i cronice C) nalte i joase D) mecanice i dinamice E) ischemiante i neischemiante * Urmtoarele afirmaii referitoare la ocluziile intestinale prin strangulare sunt adevrate,cu excepia: A) debuteaz brusc B)durerile sunt violente acompaniate de anxietate,paloare i hipotensiune arterial C) vrsturile apar precoce D) la examenul radiologic apare imaginea n potcoav E) starea general a pacientului este mult timp conservat * Urmtoarea afirmaie referitoare la ocluzia prin cancer colonic nu este adevarat: A) este mai frecvent la nivelul colonului drept B) cancerele de colon drept sunt mai puin ocluzive C) n antecedente se constat pierdere ponderal D) debutul este progresiv E) irigografia poate localiza obstacolul * Semnele functionale din ocluzia intestinal sunt urmatoarele, cu excepia: A) durerea B) rectoragii C) ntreruperea tranzitului pentru materii fecale i gaze D) distensia abdominala E) vrsturile * Radioscopia abdomenului evidentiaza in ocluziile colonului : A) imagini hidro-aerice cu diametrul vertical redus situate n fosa iliac dreapt B) 1-2 imagini hidro-aerice localizate central C) imagini hidro-aerice largi, boselate,dispuse n cadrul colonic D) o imagine hidro-aerica gigant dispus periombilical E) lipsa imaginilor hidro-aerice Ocluziile dinamice pot avea urmtoarele cauze: A) peritonit B) septicemia C) boala Crohn D) bride postoperatorii E) colica renal

Ocluzia postoperatorie precoce comun prezint urmtoarele caracteristici: A) se manifest prin duereri abdominale intense B) apare dup orice interventie operatorie ce deschide abdomenul C) se datoreaz pneumoperitoneului postoperator ce inhib peristaltica D) absena tranzitului intestinal E) absena distensiei abdominale Urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la ocluziile intestinale joase : A) ntreruperea tranzitului se instaleaz de la nceput B) distensia abdominal este absent C) vrstura apare precoce cu aspect de staz gastric D) vrstura apare tardiv i are aspect fecaloid E) explorarea radiologic nu evidentiaz imagini hidro-aerice Obiectivele tratamentului ocluziei intestinale sunt: A) reluarea alimentaiei orale imediat postoperator B) reechilibrarea bolnavului C) decompresiunea abdominal a bolnavului D) rezolvarea cauzei de ocluzie E) profilaxia recidivelor n ocluziile mecanice ansa cranial prezint urmtoarele modificri macroscopice: A) este destins B) far coninut n lumen C) far edem parietal D) far peristaltica E) usor cianotic Clasificarea histopatologica a pancreatitei acute cuprinde 3 forme si anume: A) Pancreatita edematoasa B) Pancreatita fibromatoasa C) Pancreatita necrotico-hemoragica D) Pancreatita supurata E) Pancreatita acuta usoara Clasificarea clinica a pancreatitei acute conform clasificarii Atlanta 1992 cuprinde 2 forme clinice: A) Pancreatita acuta usoara B) Pancreatita acuta moderata C) Pancreatita acuta fulminanta D) Pancreatita acuta edematoasa E) Pancreatita acuta severa Simptomatologia clinica tipica pentru pancreatita acuta include urmatoarele manifestari: A) Durere abdominala superioara B) Greata C) Disfagia D) Varsatura E) Febra * Durerea in pancreatita acuta are urmatoarea caracteristica: A) are debut insidios si persista mai putin de 1 zi B) are debut brusc si persista cel putin 1-2 ore C) are debut insidios si persista 1-2 ore D) are debut brusc si persista cel putin 1-2 zile E) are debut brusc si persista cateva minute In pancreatita acuta radiografia abdominala simpla in ortostatism evidentiaza urmatoarele : A) Ansa destinsa in vecinatatea lojei pancreatite ( ansa santinela)

B) Absenta aerocoliei mai sus de unghiul splenic C) Absenta aerocoliei mai jos de unghiul splenic (semnul colonului amputat) D) Absenta modificarilor radiologice E) Ileus paralitic difuz Examenul ecografic abdominal in pancreatita acuta forma usoara evidentiaza: A) Marirea de volum a glandei B) Micsorarea de volum a glandei C) Colectii lichidiene D) Cresterea ecogenitatii parenchimatoase E) Reducerea ecogenitatii parenchimatoase * Scorul Ranson de evaluare prognostica a pancreatitei acute cuprinde: A) evaluarea a 11 parametri la internare B) evaluarea a 11 parametri la internare si in cursul primelor 12 de ore C) evaluarea a 11 parametri numai la 48 ore de la internare D) evaluarea a 11 parametri la internare si in cursul primelor 48 de ore E) evaluarea a 11 parametri la internare si in cursul primelor 7 zile de al internare In pancreatita acuta factorii precipitanti cei mai frecventi ai aparitiei insuficientei multiple de organ (MOF) pe parcursul primei saptamani sunt: A) Hipercapneea B) Hipertensiunea arteriala reactionala C) Hipoxia D) Socul circulator E) Hipervolemia * In pancreatita acuta cresterea amilazelor serice apare dupa: A) 1-2 zile dupa debut B) 10 zile dupa debut C) 1-2 saptamani D) 2-12 ore dupa debut E) nu este modificata * Pseudochisturile pancreatice din pancreatita acuta daca: A) au dimensiunea > 6 cm si sunt asimptomatice B) au dimensiunea < 6 cm si sunt simptomatice C) au dimensiunea >10 cm si sunt asimptomatice D) au dimensiunea >20 cm si sunt simptomatice E) au dimensiunea < 6 cm si sunt asimptomatice. nu necesita interventie chirurgicala

42.Afectiunile prostatei * Care este sediul cel mai frecvent afectat de metastazele cancerului prostatic? A) plamanul B) ficatul C) oasele D) creierul E) corpii cavernosi * Care este varianta histological cea mai comuna a cancerului de prostata? A) sarcomul prostatic B) adenocarcinomul prostatic C) carcinomul transitional prostatic D) limfomul malign prostatic

E) carcinomul epidermoid * Care sunt ganglionii limfatici regionali in cazul cancerului prostatic? A) ganglionii iliaci comuni situati in jurul arterelor iliace comune B) ganglionii inghinali profunzi C) ganglionii pelvini situati sub bifurcatia arterelor iliace comune D) ganglionii inghinali superficiali E) ganglionii lombari periaortici Ce afirmatii cu privire la antigenul prostatic specific (PSA) sunt adevarate? A) PSA este specific adenocarcinomului prostatic B) PSA este specific tesutului prostatic C) nivelul PSA depinde de volumul tumorii prostatice D) PSA este un marker pentru aprecierea evolutiei bolii dupa prostatectomia radicala E) valori ale PSA sub 4 ng/mL sugereaza neoplasm prostatic metastatic Care sunt variantele posibile de tratament cu viza radicala in cazul cancerului de prostata localizat? A) prostatectomia radicala B) radioterapia C) chimioterapia D) imunoterapia E) hormonoterapia ablativa Hormonoterapia in cancerul de prostata poate fi realizata prin urmatoarele medicamente sau proceduri: A) antiandrogeni B) estrogeni C) analogi de LH-RH D) orhiectomia unilaterala (pe partea cu invazia ganglionara) E) orhiectomia unilaterala (pe partea opusa invaziei ganglionare) Care sunt tratamentele eficiente pentru durerile osoase cauzate de metastazele osoase ale cancerului prostatic? A) radioterapie B) cateterizare uretro-vezicala a demeurre C) antialgice majore D) hormonoterapie E) durerile sunt autolimitante, nu necesita tratament Care afirmatii privind tuseul rectal in cazul pacientului cu adenocarcinom prostatic sunt adevarate? A) are o incarcatura mare de subiectivism B) omite uneori stadiile T1 C) omite totdeauna stadiile T1 D) omite totdeauna stadiile T1 si T2 E) nu poate pune diagnosticul pozitiv de carcinom prostatic Cum poate fi obtinut material biologic pentru examenul histopatologic care sa puna diagnosticul de cancer prostatic? A) punctie-biopsie prostatica transrectala ghidata cu degetul B) punctie-biopsie prostatica transrectala ghidata ecografic C) punctie-biopsie prostatica transperineala D) lavaj vezical cu solutii speciale E) transuretrorezectia endoscopica a prostatei

Care sunt examinarile care trebuie facute in cadrul screening-ului pentru depisatrea cancerului prostatic? A) scintigrafia osoasa B) tuseul rectal C) dozarea PSA seric D) ecografia transrectala E) tomografia computerizata abdomino-pelvina cu administrare intravenoasa de substanta de contrast radiologic Care din urmatoarele afirmatii legate de zona glandulara prostatica sunt adevarate: A) Este localizata numai in zona periferica B) Este localizata numai in zona centrala C) Este localizata in zona periferica si centrala D) Reprezinta 5% din volumul prostatic E) Reprezinta 95% din volumul prostatic Hiperplazia prostatica este o modificare ce implica: A) Tesutul glandular B) Tesutul fibro-muscular C) Tesutul conjunctiv D) Tesutul adipos E) Tesuturi leiomiomatoase * Greutatea normala a prostatei este A) 30-50 g B) 80-90 g C) 100 g D) 10-15 g E) 0,5-1 g Clinic vezica in rezidiu cu distensie glob moale prezinta urmatoarele caracteristici: A) Tumora epigastrica de consistenta dura B) Tumora iliaca de consistenta moale C) Tumora hipogastrica reprezentata de vezica urinara cu situatie mediana, sau nu, nedureroasa si de consistenta moale D) Falsa incontinenta urinara E) Retentie completa de urina Care din manifestarile clinice enumerate mai jos pot fi intalnite in evolutia hipertrofiei benigne de prostata: A) Polakiurie nocturna intensa B) Polakiurie nocturna moderata C) Disurie D) Retentie completa de urina E) Hematemeza nocturna * Retentia incompleta de urina cu distensie apare cand: A) Capacitatea fiziologica a vezicii urinare este depasita cu 600 ml B) Capacitatea fiziologica a vezicii urinare este depasita cu 300-400 ml C) Capacitatea vezicala este depasita cu 1000 ml D) Capacitatea vezicala fiziologica nu este depasita E) Capacitatea vezicala fiziologica este sub 300 ml Urmatoarele semne in evolutia hipertrofiei benigne de prostata sunt semne iritative: A) Polakiurie diurna B) Discomfort mictional C) Disurie initiala D) Mictiune in doi timpi

E) Imperiozitate mictionala Care dintre afirmatiile referitoare la litiaza vezicala secundara adenomului de prostate sunt adevarate: A) Se datoreaza stazei urinare B) Se datoreaza infectiei urinare C) Clinic se manifesta prin durere hipogastrica D) Durere si polakiurie cu caracter provocat E) Nu produce retentie acuta de urina

Urmatoarele afirmatii referitoare la PSA sunt adevarate: A) Are valoarea normala cuprinsa intre 4-8 ng/ml B) Valoarea normala a PSA este intre 0-4 ng/ml C) Valoarea PSA poate fi considerata un test de screening la barbatii peste 50 ani in diagnosticul afectiunilor prostatice D) PSA nu este considerat un marker util pentru detectarea adenocarcinomului de prostata E) Recoltarea PSA se face din 100 ml de urina la prima mictiune matinala * Primul raspuns al vezicii urinare la obstacolul subvezical instalat prograsiv este dat de: A) Hematurie macroscopica B) Hematurie microscopica C) Hipoplazia detrusorului D) Hipertrofia detrusorului E) Hiperplazia detrusorului

43.HDS Care dintre afirmaiile referitoare la hemoragia digestiv sunt adevrate: A. hematemeza conine ntotdeauna snge proaspt nealterat (p fi si digerat in stomac) B. hemobilia nu determin niciodat hematemez (p det ocazional) C. testul guaiac pozitiv al scaunului (urme de sange), timp de trei sptmni certific faptul c hemoragia este continu n tot acest timp (inseamna ca a fost o hemor masiva) D. hematochezia reprezint pasajul transanal de snge lichid sau cheaguri E. melena apare aproape ntotdeauna ca urmare a unei hemoragii digestive superioare, dara ea poate aprea i de la nivelul intestinului subtire distal sau a colonului drept DE Care dintre urmtoarele afeciuni pot avea ca manifestare clinic hemoragia digestiv superioar: A. sngerri nazale B. varice esofagiene C. sindrom Mallory-Weiss D. diverticul Meckel E. colita ulcerativ ABC Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevarate n legtur cu hepatita alcoolic: A. ficat mrit i sensibil B. febra i leucocitoza apar foarte rar (frecvent) C. se nregistreaz nivele crescute de bilirubin conjugat D. se nregistreaz nivele crescute de bilirubin neconjugat

E. doar rareori raportul AST / ALT este mai mare de 2:1 (aproape intotdeauna) AC Care este cea mai frecvent cauz de icter corectabil chirurgical: A. tumora Klatskin B. neoplasmele hepatice C. carcinoamele poriunii distale a tractului biliar (carcinoamele pancreasului, ampulei i duodenului) D. ganglionii limfatici portali care obstrueaz ductul biliar comun E. ciroza hepatic C * Care este cea mai simpl metod imagistic de explorare a tractului biliar: A. tomografia computerizat B. scintigrafia hepatobiliar C. ecografia D. colangiografia percutan transhepatic E. colangiopancreatografia retrograd endoscopic C Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la consecinele hemoragiilor superioare sunt adevrate: A. o pierdere rapid de pn la 10-15% din volumul intravascular este greu suportat de ctre pacient i determin stare de oc B. determinarea numrului de eritrocite i a hematocritului este concludent n estimarea cantitii de snge pierdut, deja din primele ore de la debutul hemoragiei C. rspunsul vasovagal iniial determin bradicardie D. ureea poate crete pn la 30-50 mg/dl E. raportul uree/creatinin nu poate avea valoare diagnostic i prognostic CD * Care este nivelul afectrii n ciroza biliar primitiv: A. conjugarea bilirubinei B. transportul bilirubinei C. inflamaia periductala D. obstrucia ductelor biliare mari E. producia n exces de bilirubin C Leziunile canaliculare reprezint cauza a uneia sa a mai multora dintre urmtoarele afeciuni: A. icterul obstructiv de sarcin B. colestaza alcoolic C. hiperbilirubinemia Gilbert D. icterul neonatal E. hemoliza AB * In colestaza alcoolic mecanismul principal al producerii icterului este reprezentat de: A. producia n exces de bilirubin B. alterari in procesul de conjugare a bilirubinei C. alterari in procesul de transport al bilirubinei D. leziuni canaliculare E. obstrucia ductelor biliare mari D Cauzele de icter n care hiperbilirubinemia este n general neconjugat includ: A. talasemia B. anemia pernicioas C. porfiria eritropoietic congenital

D. sindrom Dubin-Johnson E. sindrom Rotor ABC Cantitatea de sange necesara pentru aparitia scaunului melenic este de: A. 50-60 ml B. 10 ml C. 100ml D. 200-300 ml E. orice cantitate, oricat de mica a Urmatoarele enunturi sunt adevarate in ceea ce priveste hemoragiile digestive superioare: A. Cantitatea minima de sange necesara pentru ca testul Guaiac sa fie pozitiv este de 10 ml B. In hemoragiile digestive superioare are loc cresterea creatininei serice C. In hemoragiile digestive superioare are loc cresterea ureei serice D. La o pierdere de sange mai mare de 10% din volumul sanguin apare socul (20%) E. Cea mai frecventa cauza de hemoragie digestive la copii e gastrita eroziva (varice esofagiene) ac Care din urmatoarele boli pot determina hemoragii digestive superioare masive? A. Esofagita B. Ruptura varicelor esofagiene C. Ulcerul peptic D.Gastrita cronica E. Hemobilia bce Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. Localizarea cea mai frecventa a ulcerului duodenal este pe fata anterioara B. In Sindromul Mallory Weiss sangerarea se opreste spontan in 90% din cazuri C. Ulcerul duodenal hemoragic este mai frecvent decat ulcerul gastric hemoragic D. Fistulele aorto-enterice sunt cause relative frecvente de hemoragie digestive superioara E. Hemobilia poate sa apara dupa punctia biopsie hepatica bce Ulcerul peptic al gurii de anastomoza poate fi determinat de : A. Rezectia inadecvata B. Vagotomia supraselectiva?? (vagotomie inadecvata) C. Antrul restant D. Dehiscenta suturilor E. Ca o consecinta a sindromului de ansa oarba ac?b Urmatoarele afirmatii privitoare la ulcerul de stres sunt adevarate: A. Ulcerul Curling apare in urma operatiilor intracraniene (cushing) B. Ulcerul Curling poate fi multiplu C. Ulcerul Curling apare ca urmare a socului si sepsei D. Ulcerul de stres poate fi intalnit si la pacientii cu hipertensiune arteriala maligna (hTA) E. Ca mecanism fiziopatologic poate fi incriminat scaderea debitului sanguin gastric bce Printre factorii de risc ai ulcerului de stress se pot numara: A. Arsurile masive B. Ciroza hepatica C. Insuficienta renala D. Septicemia E. Boli limfoproliferative

acd * Care din urmatoarele semne sugereaza pierderea a mai mult de 20% din volumul sanguin? A. Scaderea cu 10 mmHg a tensiunii arteriale si cresterea cu 10 batai/minut a pulsului B. Paloare accentuata asociata cu transpiratii abundente C. Scaderea tensiunii arteriale cu 20 mmHg si cresterea frecventei pulsului cu 25 mmHg, la trecerea din clino in ortostatism D. Scaderea tensiunii arteriale sub 100 mmHg si cresterea pulsului peste 100 batai /minut E. Scaderea tensiunii arteriale sub 90 mmHg si cresterea frecventei pulsului peste 130 batai/minut c Tratamentul hemoragiilor din varicele esofagiene consta in : A. Embolizarea arterei hepatice B. Scleroterapie C. Terapie cu plasma argon D. Adrenalina intravenos E. Vasopresina intravenos be * Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata in ceea ce priveste hemoragiile digestive inferioare? A. Leziunile angiodisplazice sunt mai frecvente pe colonul stang (cec si colon drept) B. Arteriografia poate identifica sediul sangerarii daca debitul acesteia este de cel putin 0,1C. 0,2ml/min (>1mL) D. Angiodisplaziile sunt in general congenitale (sunt degenerative) E. Infectia cu virus citomegalic poate fi o cauza de hemoragie digestiva inferioara F. Colita ulcerativa poate sangera frecvent masiv (rareori) d 44.Fracturi Urmtoarele reprezint mecanisme indirecte de producere a fracturilor: A) ncovoiere (flexie, ndoire) B) torsiune C) lovire cu corp contondent D) prin arm de foc E) prin compresiune Reprezint semne generale ale fracturilor: A) agitaie B) paloare C) anxietate D) durere E) impoten funcional Care din urmtoarele sunt semne de certitudine ale fracturilor: A) deformare local B) atitudine vicioas C) crepitaie osoas D) netransmisibilitatea micrilor E) mobilitate anormal Reprezint complicaii imediate generale ale fracturilor: A) Embolia grsoas pulmonar

B) Coagularea intravascular diseminat C) Lezri vasculare D) Lezri nervoase E) Interpoziia prilor moi * . Fractura deschis tip II (Gustilo i Anderson) este: A) fractur oblic sau transversal cu plag cutanat sub 2 cm B) fractur cu cominuie important i devitalizare muscular C) fractur cominutiv cu plag cutanat peste 2 cm D) fractur cominutiv cu deperiostare i expunerea osului E) fractur asociat cu lezarea axului vascular Reprezint complicaii tardive generale ale fracturilor: A) calusul vicios B) pseudartroza C) litiaza renal D) osteoporoza E) deschiderea fracturii Sunt semne de probabilitate ale fracturilor: A) mobilitatea anormala B) durere in punct fix C) echimoza D) crepitatie osoasa E) deformare locala * . Pentru osteosinteza centromedular n fracturile 1/3 proximale i 1/3 distale ale diafizei oaselor lungi, precum i n fracturile cominutive s-a imaginat: A) tija elastic Ender B) tija centromedular Kuntscher C) tija centromedular zvort D) plac i uruburi E) cerclajul de srm n fracturile trohanteriene este preferat osteosinteza cu: A) DHS B) tij centromedular lung C) cui gama D) tije Kuntscher E) fixator extern Osteosinteza pe principiul hobanului este folosit n fracturile: A) de rotul B) de tibie C) de radius D) de olecran E) nu mai este de actualitate

45.Arsuri Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre arsurile produse de smoala fierbinte: A) cuprind invariabil intregul tegument

B) smoala se va indeparta prin aplicarea unei comprese cu o pomada pe baza de petrol C) numai dupa indepartarea smolii se poate estima cu acuratete extinderea arsurii D) numai dupa indepartarea smolii se poate estima cu acuratete profunzimea arsurii E) in cuva rezervor a masinii de asfaltat smoala este tinuta la o temperatura de 120-180 C Arsurile produse prin explozie: A) sunt pe locul 2 ca frecventa B) se distribuie, in general, pe toata pielea expusa C) sunt pe locul 3 ca frecventa D) sunt preponderent dermice E) se pot asocia cu leziuni termice importante la nivelul cailor respiratorii superioare Leziuni identificate de ABA (American Burn Association) ca necesitand internarea intr-un centru de tratament al arsurilor sunt: A) arsurile chimice B) arsuri de gradul II-III implicand organele genitale, perineul, articulatiile mari C) arsurile electrice D) arsuri de gradul II-III implicand fata, mainile, picioarele E) arsurile gradul I sub 5% din suprafata corporala totala. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la escarotomia la nivelul extremitatilor cu arsuri circumferentiale: A) culoarea pielii si sensibilitatea trebuie evaluate orar B) aparitia durerii profunde si cianozei poate indica perfuzia deficitara a extremitatii distale C) aparitia durerii profunde si cianozei poate indica perfuzia deficitara a extremitatii proximale D) sunt necesare doze mari de anestezie locala E) escarotomia poate fi facuta la patul bolnavului * La pacientii arsi, limita presiunii pentru efectuarea escarotomiei sau fasciotomiei este de: A) 5 mm Hg B) 10 mm Hg C) 15 mm Hg D) 20 mm Hg E) 30 mm Hg Urmatoarele afirmatii despre arsurile de gradul I sunt adevarate: A) produc vezicule B) sunt destul de dureroase C) dupa a patra zi apare fenomenul de cojire D) implica numai epidermul E) implica epidermul si dermul superficial Arsurile pe toata grosimea (gradul III): A) nu implica toate straturile pielii B) se pot vindeca numai prin retractarea pielii, epitelizare din marginile plagii sau grefare de piele C) au, in unele cazuri, aspect translucid, cu vase trombozate vizibile in profunzime D) nu se albesc la digitopresiune E) se albesc la digitopresiune

In ceea ce priveste statusul actual al tratamentului arsurii, probele sustin urmatoarele concluzii: A) excizia-grefarea precoce scade dramatic numarul debridarilor dureroase necesare B) daca sunt tratati prin excizie-grefare precoce, pacientii cu arsuri de 20-40% din suprafata corporala totala vor avea mai putine complicatii septice

C) arsurile pe toata grosimea mai mici de 20% pot fi excizate-grefate in siguranta de un chirurg experimentat D) daca sunt tratati prin excizie-grefare precoce, pacientii cu arsuri de 20-40% din suprafata corporala totala vor avea mai multe complicatii septice E) cicatrizarea este mai buna daca plagile sunt acoperite tardiv Avantajele exciziei arsurilor in plan suprafascial sunt: A) timpul operator este mai lung B) determina un pat cu viabilitate certa C) garourile pot fi folosite de rutina pentru extremitati D) necesita mai putina experienta pentru a obtine un pat optim E) hemoragia intraoperatorie e mai mica decat la excizia tangentiala Dezavantajele exciziei arsurilor in plan suprafascial sunt: A) timp operator mai lung B) incidenta edemului distal este mai mare cand excizia este circumferentiala C) nu determina defecte estetice importante D) exista un pericol mai mare de lezare a nervilor si tendoanelor superficiale E) poate sa apara denervare cutanata

46. Hernii Regiunile herniare afectate frecvent sunt: A) ombilicul B) linia alba C) perineul D) regiunile inghinale E) triunghiul lombar inferior Petit Urmatoarele afirmatii privind examenul fizic in hernii, sunt adevarate: A) herniile sunt extrem de dificil de diagnosticat la examenul fizic B) de obicei, pacientul trebuie examinat in ortostatism C) pacientul trebuie examinat obligatoriu doar in clinostatism D) hidrocelul poate mima o hernie ireductibila E) atunci cind pacientul tuseste, sacul herniar si continutul sau transmit un impuls palpabil Urmatoarele afirmatii privind herniile strangulate, sunt adevarate: A) produc durere intensa urmata rapid de hiperestezie B) produc semne si simptome ale sepsisului C) se maresc si transmit impulsul atunci cind pacientul tuseste D) taxisul este indicat daca se presupune gangrena continutului sacului E) taxisul este contraindicat in cazul herniilor strangulate la care este prezent sepsisul Urmatoarele afirmatii privind, canalul inghinal sunt adevarate: A) peretele anterior este format din ligamentul inghinal B) peretele posterior este format din aponevroza transversului abdominal si din fascia transversalis C) este traversat, la femei, de cordonul spermatic D) peretele anterior este format din aponevroza muschiului oblic extern E) la nivelul inelului profund, unghiul de intrare este ascutit medial si obtuz lateral Cordonul spermatic contine: A) canalul deferent B) nervul genital C) limfatice D) nervi vegetativi

E) artera si venele testiculare Hernioplastia clasica consta in: A) disectia canalului inghinal B) sectionarea muschiului cremaster C) refacerea orificiului miopectineal D) inchiderea orificiului miopectineal E) inchiderea canalului inghinal Chirurgul este interesat de urmatorii nervi ai regiunii inghinale: A) nervii hipogastrici B) nervii ilioinghinali C) nervi iliohipogastrici D) nervul femural E) ramuri genitale ale nervului genitofemural Hernioplastiile tension-free: A) sunt necesare la femeile cu hernii indirecte primare B) sunt adecvate pentru tratamentul majoritatii herniilor inghinale recurente la barbati C) sunt indicate in cazul herniilor determinate de boli ale tesutului conjunctiv D) sunt indicate pentru cura herniilor primare simple la barbati E) reprezinta hernioplastiile inghinale anterioare cu proteze Complicatiile importante ale hernioplastiei inghinale sunt: A) hidrocelul B) nevralgia reziduala. C) disfunctiile sexuale D) orhita ischemica cu atrofia testiculara E) hematoamul inghinal Hernia ombilicala: A) apare mai frecvent la barbati B) obezitatea reprezinta stare predispozanta C) strangularea colonului sau a omentului este frecventa D) interventia chirurgicala clasica este reprezentata de hernioplastia Marcy E) sunt frecvente la sugari Hernioplastia prin folosirea ligamentului Cooper reface urmtoarele zone vulnerabile pentru herniere la nivelul orificiului miopectineal: A) Ligamentul inghinal B) Triunghiul Hesselbach C) Inelul profund D) Tractul iliopubic E) Canalul femural Hernioplastiile tension-free sunt contraindicate n urmtoarele situaii: A) Hernii indirecte primare la femei B) Granuloame inflamatorii dup hernioplastii cu materiale protetice C) Hernii inghinale recurente la brbai D) Hernii determinate de boli ale esutului conjunctiv E) Hernii primare simple la brbai Hernia ombilical are urmtoarele caracteristici: A) trangularea colonului i omentului este destul de frecvent B) Se nchide spontan la sugari dac defectul este mai mare de 2 cm n diametru C) Intervenia chirurgical este recomandat la vrsta de 5 ani D) Ascita, obezitatea i multiparitatea sunt factori predispozani E) Intervenia chirurgical clasic este hernioplastia Mayo

Urmtoarele elemente sunt definitorii pentru hernia epigastric: A) Este frecvent reductibil B) Prezint defecte aponevrotice unice, mari C) Este determinat de protruzia peritoneului la nivelul liniei albe ntre procesul xifoidian i ombilic D) Tratamentul chirurgical const n sutura simpl cu cteva fire de polipropilen sau utilizarea protezelor E) Prezint frecvent mult mai mult disconfort comparativ cu dimensiunea lor Herniile Spiegel se caracterizeaz prin urmtoarele cu excepia: A) Pot s apar inferior de vasele epigastrice B) Cele de dimensiuni mici se pot evidenia folosind Ecografia i Tomografia Computerizata C) Sunt frecvente i facil de diagnosticat D) Sunt intraparietale i coninute de aponevroza muchiului oblic intern E) Apar de-a lungul poriunii subombilicale a liniei semilunare Spiegel Hernia trangulat prezint urmtoarele caracteristici: A) Hernia femural prezint cea mai ridicat rat a trangulrii dintre hernii B) Probabilitatea trangulrii unei hernii inghinale variaz cu localizarea i durata C) Vascularizaia viscerului exteriorizat este compromis, la nivelul coletului D) trangularea apare la 5% din herniile inghinale E) Pacienii cu istoric de hernie inghinal sau femural sub trei luni trebuie trimii de urgen la un chirurg Etiologia herniilor inghinale cuprinde: A) Majoritatea au transmitere genetic B) Distrugerea esutului conjunctiv datorit stresului fizic C) Deficite musculare D) Cancerul de colon E) Ortostatismul Variantele de tratament chirurgical al herniei postincizionale sunt: A) nchiderea simpl a defectului prin sutur B) Tehnicile de imbricare Judd sau Mayo C) Pneumoperitoneul progresiv D) Tehnica Rives-Stoppa E) Incizii de relaxare lungi subombilicale Hernia parastomal are urmtoarele particulariti: A) Este de preferat mutarea stomei ntr-un loc nou fa de repararea local a defectului B) Herniile paraileostomie sunt mai frecvente C) Interfereaz cu irigaia colostomei i aderarea pungii de colostom D) Procedeul Leslie presupune contactul larg dintre protez i ans E) Herniile parastomale sunt de obicei medial de stom Herniile pelvine prezint urmtoarele elemente cu excepia: A) Apare n fosa obturatorie, gaura sciatic mare sau mic i n perineu B) Hernia perineal anterioar se ntlnete numai la brbai C) Necesit cura chirurgical cu ajutorul unei proteze dac nu este prezent o stare septic D) Sunt rare i apar n special la femei, btrni, pacieni caectici E) Hernia perineal posterioar nu intr n fosa ischiorectal la brbai

47. Afectiunile tiroidei Care din simptomele i semnele enumerate aparin hipertiroidiei? A) bradicardie B) tahicardie C) tranzit intestinal accelerat D) bradipsihie E) hipertensiune arterial diastolic bc Urmtoarele aspecte corespund hipertiroidismului subclinic: A) este evideniat doar prin analiz de laborator B) nu evolueaz niciodat cu complicaii C) TSH seric este supresat D) T4 liber i T3 sunt crescute E) T4 liber i T3 sunt normale ace Criza tirotoxic se manifest prin: A) hipotermie B) febr C) aritmie D) deshidratare E) colecie pericardic bcd Cele mai sensibile teste pentru diagnosticul hipotiroidismului primar sunt: A) colesterol seric B) anticorpi anti-tiroperoxidaz (anti-TPO) C) T3 D) TSH plasmatic E) T4 liber de Mixedemul congenital se caracterizeaz prin: A) ataxie cerebeloas B) nanism dizarmonic C) ascit chiliform D) macroglosie E) deficit intelectual bde n hipotiroidismul hipotalamohipofizar se constat: A) TSH crescut B) TSH normal sau sczut C) T4 liber sczut D) T4 liber normal E) T4 liber crescut bc Deficitul de iod la aduli poate produce: A) obezitate B) gu cu fenomene compresive C) steatoz hepatic D) retardare mintal E) scderea fertilitii bde n patogenaza guii endemice sunt implicai urmtorii factori: A) deficitul de iod B) deficit de iod i vitamina A C) consum crescut de soia D) deficit de cobalt

E) consum crescut de carne roie abc Prevalena deficitului de iod i a severitii guii endemice se apreciaz dup indicatorii: A) prevalena hipotiroidismului B) prevalena guii (copii 7-14) C) ioduria medie la copii de vrst colar D) T4 liber E) TSH neonatal (peste 5 microuniti/ml) bce Forma mixedematoas a cretinismului endemic se caracterizeaz prin: A) deficit statural sever B) gu nodular important C) TSH uor crescut cu T4 liber normal D) reflexe osteotendinoase (ROT) diminuate E) surdomutism ad Criza tireotoxic A) este o complicaie grav a tireotoxicozei B) este favorizat de vrsta naintat C) se nsoete de febr D) evolueaz cu tulburri de ritm E) contraindic administrarea corticoterapiei acd Tireotoxicoza A) definete un nivel crescut de tiroxin (T4) i triiodotironin (T3) B) se nsoete de creterea hormonilor tiroidieni indiferent de surs C) nu presupune o simptomatologie exagerat (toxic) D) se nsoete ntotdeauna de exoftalmie E) se nsoete ntotdeauna de mixedem pretibial abc * n tratamentul hipertiroidismului iodul radioactiv A) se utilizeaz numai la pacienii cu radioiodcaptare (RIC) tiroidian sczut B) se utilizeaz numai n formele cu RIC tiroidian crescut sau normal C) are efecte favorabile n exoftalmie D) nu are efecte secundare E) poate fi recomandat la copii i adolesceni b Antitiroidinele de sintez se administreaz n: A) boala Graves-Basedow cu gu mic sau absent B) hipertiroidismul din timpul sarcinei C) tireotoxicoza indus de amiodaron D) tireotoxicoza din tiroidita subacut E) hipertiroidismul la copii abe Hipotiroidismul primar clinic manifest se caracterizeaz prin urmtoarele modificri paraclinice: A) TSH crescut B) T4 liber (FT4) normal C) T4 liber (FT4) sczut D) TSH sczut E) anticorpii anti-tiroperoxidaz (anti-TPO) crescui n mixedem prin tiroidit cronic autoimun ace n hipotiroidismul subclinic A) TSH plasmatic este uor crescut B) T4 liber (FT4) este n limite normale C) LDL-colesterolul plasmatic este normal D) pacienii pot fi asimptomatici E) pot fi prezente simptome ca: depresie, astenie, cretere n greutate

abde Notai semnele i simptomele din hipertiroidism A) bradicardie B) fibrilaia atrial cu ritm rapid C) revrsat pericardic D) tranzit intestinal accelerat E) tegumente calde, umede bde Notai semnele i simptomele din hipotiroidism A) creterea tranzitului intestinal B) constipaie C) bradicardie D) revrsat pericardic E) intoleran la cldur bcd Indicatorii de prevalen ai deficitului de iod (IDD) sunt: A) prevalena guii la populaia adult la 100.000 locuitori B) prevalena guii la copii de 7-14 ani C) ioduria medie la copii de vrst colar (micrograme/l) D) frecvena TSH patologic la copii de vrst colar E) frecvena TSH neonatal (peste 5 microuniti/ml) bce Forma mixedematoas de cretinism endemic se caracterizeaz prin: A) retardare mintal sever B) surdomutism C) gu nodular important D) deficit statural sever E) eutiroidie (funcie tiroidian normal) ad 48.Cancer de col uterin Factori favorizani pentru apariia cancerului de col: A) fumat B) status socio-economic sczut C) debut precoce al vieii sexuale D) alcool E) human papiloma virus abce Cancerul de col prezint urmtoarele caracteristici epidemiologice A) este cel mai frecvent tip de neoplasm genitor-mamar n Romnia B) este depit ca i frecven n Romnia doar de cancerul de ovar C) rata de apariie a acestui tip de neoplasm este similar n toat Europa D) literatura anglo-saxon indic o rat de 8-10/100000/an E) literatura anglo-saxon indic o rat de 80/100000/an ad * Stadiul Ia1 al cancerului de col presupune: A) leziune vizibil B) invazie stromal sub 3mm n profunzime C) invazie stromal mai larg de 7mm D) leziune cu extensie microscopic n afara colului E) invazia vascular este obligatorie b Simptomatologia cancerului de col uterin prezint urmtoarele caracteristici: A) apare precoce B) apare tardiv C) primul semn caracteristic o reprezint sngerarea la contact sexual D) durerea apare precoce E) durerea apare n stadii avansate

be Diagnosticul pozitiv al cancerului uterin n stadii incipiente cuprinde: A) citologia B) colposcopia C) biopsia intit D) urografia intravenoas E) rectoscopia abc Cile de extensie ale cancerului de col sunt urmtoarele A) calea cea mai frecvent i cea mai precoce este cea sangvin B) calea limfatic ocup un rol neglijabil C) calea cea mai frecvent: prin contiguitate, din aproape n aproape D) calea limfatic ocup un rol important E) infiltrarea parametrelor sau a vaginului se face n principal prin metastazare sangvin cd Adenocarcinomul cervical prezint urmtoarele caracteristici A) reprezint majoritatea tipurilor de cancer de col uterin B) i are originea n glandele endocervicale C) se manifest clinic mai rapid dect cancerul exocervical D) clinic se constat marirea colului n butoia E) cile de diseminare sunt aceleai cu ale cancerului scuamos bde Stadiul IA1 al cancerului de col uterin dup clasificarea FIGO presupune: A) cancer ce depete microscopic cervixul B) invazia stromal nu este mai adnc de 3mm C) invazia stromal pe lrgime poate ajunge pn la 1cm D) invazia vascular este esenial pentru acest stadiu E) interesarea pereilor vaginali este exclus be Stadiul II al cancerului de col uterin dup clasificarea FIGO cuprinde urmtoarele elemente A) invazia vaginului nu se extinde la treimea caudal B) invazia parametrelor se face pn la peretele excavaiei C) invazia parametrelor nu se extinde pn la peretele excavaiei D) poate cuprinde ureterohidronefroza E) invazia vezicii urinare este posibil ac Tratamentul pentru cancerul de col uterin stadiul IA1 cuprinde: A) histerectomie total cu pstrarea anexelor la pacientele peste 40 de ani B) histerectomie total cu pstrarea anexelor la pacientele sub 40 de ani C) limfadenectomia se practic de rutin D) dac leziunea se dovedete histologic mai avansat se adaug brahiterapia bontului vaginal E) chimioterapia se practic de rutin bd Frecvena de apariie a cancerului de col uterin: A) nu este cunoscut cu precizie B) difer de la o zon la alta, de la o ar la alta C) literatura anglo-saxon indic o rat de 8-10/1000/an D) literatura anglo-saxon indic o rat de 8-10/100000/an E) difer n funcie de nivelul socio-economic bde Factori favorizani ai cancerului de col uterin sunt: A) debutul activitii sexuale la vrst tnar B) parteneri sexuali multipli C) fumatul D) sarcini multiple E) prima sarcin la vrst foarte tnr abce * Cea mai frecvent cale de extindere a cancerului de col uterin este:

A) din aproape n aproape B) cale limfatic n ganglionii paracervicali C) cale limfatic n ganglionii hipogastrici D) cale limfatic n ganglionii periaortici E) cale hematogen a Semnele i simptomele cancerului de col uterin: A) apar n fazele avansate B) cancerul microinvaziv este complet asimptomatic C) cancerul microinvaziv este deja simptomatic D) primul semn caracteristic este o scurgere redus, cu striuri sangvine, ce apare dup un contact sexual E) durerea se poate aduga n stadiile avansate abde * Diagnosticul pozitiv al cancerului de col uterin: A) se face prin examen citologic B) este colposcopic C) se face prin testul Lahm-Schiller D) este numai anatomo-patologic E) se face prin examenul secreiei vaginale d * Carcinomul in situ al colului uterin reprezint, n clasificarea FIGO, stadiul : A) 0 B) I a1 C) I a2 D) I b1 E) I b2 a Adenocarcinomul, ca form a cancerului de col uterin: A) i are originea n glandele endocervicale B) i are originea n glandele endometriale C) manifestarea lui prin semne i simptome este mai tardiv dect a cancerului exoxervical D) manifestarea lui prin semne i simptome este mai precoce dect a cancerului exoxervical E) clinic, colul uterin are form de butoia ace Brahiterapia, n tratamentul cancerului de col uterin: A) folosete cel mai frecvent radionuclizi de cesiu i iridiu B) utilizeaz fascicule de radiaii gamma C) sursa de iradiere este n contact cu tumora D) sursa de iradiere este la distan de tumor E) are ca volum int uterul, poriunea proximal a parametrelor i treimea superior a vaginului abce Tratamentul cancerului de col uterin stadiul 0 este reprezentat de : A) histerectomie total cu conservarea anexelor la paciente peste 40 ani B) brahiterapie utero-vaginal C) histerectomie subtotal cu conservarea anexelor la paciente peste 40 ani D) la paciente sub 40 ani, care i doresc o sarcin, se poate indica amputaia colului E) la paciente sub 40 ani, care i doresc o sarcin, se poate indica conizaie larg ade n terapia cancerului de col uterin asociat cu sarcina, contraindicaii majore au : A) chiuretajul cavitii uterine B) naterea pe ci naturale C) operaia cezarian D) brahiterapia intrauterin E) alptarea abde

49.Sarcina * Semnul Hegar n cadrul informaiilor obinute prin tueu vaginal combinat se traduce prin: A) Mobilitatea accentuat a corpului uterin fa de istm/col B) nmuierea istmului uterin C) Consistena pstoas a corpului uterin D) Dezvoltarea mai accentuat a unui corn uterin E) Umplerea fundurilor de sac vaginal de ctre corpul uterin b * Semnul Budin-Noble const n: A) Umplerea fundurilor de sac vaginale de ctre corpul uterin B) Mobilitatea accentuat a corpului uterin fa de istm/col C) Consistena pstoas a uterului gravid ce scap cu greu din mna examinatorului D) Consistena pstoas a uterului gravid ce poate fi deprimat cu uurin E) nmuierea istmului uterin a * Semnul Mc-Donald (al balamalei ) const n urmtoarea modificare: A) Mobilitatea accentuat a corpului uterin fa de istm/col B) nmuierea istmului uterin C) Mobilitatea diminuat a corpului uterin fa de istm/col D) Consistena pstoas a corpului uterin E) Dezvoltarea mai accentuat a unui corn uterin, la locul nidaiei a La termen, fundul uterului gravid se palpeaz : A) La nivelul apendicelui xifoid B) La 2 cm. sub apendicele xifoid C) La distan ombilic apendice xifoid D) la 33 cm. de simfiza pubian E) la 2 laturi de deget deasupra ombilicului bd Examenul obstetrical efectuat cu ocazia consultaiilor periodice din cursul sarcinii const n: A) Palparea transabdominal a uterului gravid B) Ascultarea batilor cordului fetal dup luna a-5-a C) Examinarea cu valvele pentru depistarea unor leziuni ale colului D) Examen ecografic cu msurarea parametrilor morfometrici fetali E) Tueu vaginal cu precizarea strii colului abce Urmtoarele recomandri privind igiena sarcinii sunt corecte: A) Purtarea jartierelor i a centurilor abdominale B) Evitarea exceselor alimentare C) Suprimarea tutunului i alcoolului D) Evitarea muncii n ture de noapte E) Utilizarea unei mbrcmini comode i nclminte cu tocuri joase. bcde Urmtoarele semne necesit de urgen consult de specialitate n cazul unei sarcini: A) Hiperpigmentarea areolei mamare i liniei albe abdominale. B) Contracii uterine dureroase C) Sngerri uterine D) Pierderi de lichid amniotic E) Edeme importante bcde Urmtoarele caractere ale btilor cordului fetal sunt adevrate: A) Regulate, ritmice B) Caracter pendular ( ritm embriocardic) C) Au frecven cuprins ntre 120-160/min. D) Sunt sincrone cu pulsul matern E) Au durat i intensitate egale abce

n cadrul msurrii pelvimetriei externe a bazinului obstetrical, diametrul antero-posterior msoar: A) Distana ntre punctele cele mai ndeprtate ale crestelor iliace B) Distana ntre cele dou spine iliace anterosuperioare C) Distana ntre faa anterioar a simfizei pubiene i vrful apofizei spinoase a vertebrei 5 lombare D) 20 cm. E) 24 cm. cd Ecografia n trimestrul II i III de sarcin poate aprecia vrsta gestaional prin urmtorii parametrii: A) Diametrul biparietal B) Circumferina cranian C) Circumferina abdominal D) Lungimea cranio-caudal E) Lungimea femurului abce * Dintre principalele semne materne de sarcin (de probabilitate), semnul McDonald (al balamalei) reprezint: A) nmuierea istmului uterin B) umplerea fundurilor de sac vaginale de ctre corpul uterin globulos C) mobilitatea accentuat a corpului uterin fa de istm/col D) consistena pstoas a corpului uterin E) datorit consistenei pstoase uterul scap greu din mn c * n sarcina normal, n cadrul unui bazin osos eutocic, diametrul bispinos msoar: A) 20 cm B) 24 cm C) 28 cm D) 32 cm E) 10,8 cm b * Cel mai mic diametru anteroposterior al craniului fetal este: A) diametrul occipito-mentonier B) diametrul occipito-frontal C) diametrul suboccipito-bregmatic D) diametrul submento-bregmatic E) diametrul biparietal c * Cnd n cadrul unei sarcini focarul de auscultaie maxim a btilor cordului fetal este situat de partea spatelui fetal, pe linia spino-ombilical, la unirea treimii superioare cu cele dou treimi inferioare, ftul este situat n: A) prezentaie cranian B) prezentaie facial C) prezentaie transvers D) prezentaie pelvian E) este vorba de o sarcin gemelar a Durata gestaiei pentru specia uman este aproximativ: A) 270-280 zile B) 300-320 zile C) 39-40 sptmni D) 36-37 sptmni E) 9 luni calendaristice ace Dup luarea n eviden, o gravid va fi urmrit astfel:

A) sptmnal n primele 2 trimestre B) bilunar n primele 2 trimestre C) bilunar i sptmnal n ultimul trimestru D) lunar n primele 2 trimestre E) zilnic n ultima sptmn cd La examinarea bazinului osos matern n sarcina normal, pelvimetria extern ofer urmtoarele date: A) diametrul bispinos care msoar 24 cm B) diametrul biischiatic care msoar 11 cm C) diametrul bitrohanterian care msoar 32 cm D) diametrul bicrest care msoar 28 cm E) diametrul anteroposterior a lui Baudeloque care msoar 20 cm acde n cazul ecografiei efectuate n sarcin n trimestrele II i III, structurile de baz care vor fi identificate i msurate sunt: A) Diametrul biparietal B) Lungimea femurului C) Lungimea humerusului D) Circumferina abdominal E) Circumferina cranian abde Care din urmtorii factori generali ar include gravidele n categoria celor cu risc obstetrical crescut: A) nlimea sub 1,55m B) Vrsta primipare sub 20 de ani i peste 35 ani C) Greutatea sub 65 kg D) nlimea peste 1,55m E) Vrsta primipare peste 20 ani i sub 35 ani ab Care dintre urmtoarele explorri paraclinice i de laborator sunt obligatorii cu ocazia primei consultaii prenatale: A) EKG B) Sumar de urin C) Determinarea glicemiei D) Determinarea hemoglobinei i hematocritului E) Colonoscopie bcd 50.Tumori benigne ovariene Chisturile foliculare reprezint: A) foliculi de Graaf mrii, nerupi B) chistadenoame ovariene C) hidatida Morgagni D) chisturi non-neoplazice E) chistadenocarcinoame ovariene Care sunt modalitile de evoluie ale chisturilor foliculare: A) ruptura cu inundaie peritoneal B) regresia spontan C) hemoragie digestive superioar D) hematurie n stadii avansate E) torsiune, provocnd infarct ovarian sau al trompei * Potenialul malign al chistadenomului seros ovarian poate fi stabilit prin: A) examen cu valve

B) dozarea CA 125 C) citologie D) examen anatomo-patologic E) tueu vaginal Urmoarele afirmaii cu privire la sindromul Meig sunt adevrate: A) reprezint aocierea ascitei cu hidrotorax i tumori ovariene fibroase- fibroame B) se poate vindeca prin excizia fibromului ovarian C) ascita nu se nsoete de formaiuni ovariene D) acumularea de lichid ascitic apare mai frecvent n cazul fibroamelor ovariene mai mari de 6 cm. E) cauza afeciunii nu este cunoscut * Cel mai frecvent teratomul matur apare la vrsta de: A) 1-10 ani B) 10-20 ani C) 20-40 ani D) 40-60 ani E) peste 60 ani Dintre tumorile funcionale ale ovarului fac parte urmtoarele cu excepia: A) tumori cu celule de granuloas B) teratomul matur C) tumori cu celule Sertoli-Leydig D) struma Ovarii E) chistadenocarcinoame ovariene * Cea mai frecvent localizare a leiomiomului uterin este: A) intracavitar B) intramural C) subseroas D) cervical E) prolabat prin col n cazul unui leiomiom voluminos la o pacient care dorete pstrarea fertilitii se poate administra tratament medicamentos n scopul reducerii dimensiunilor tumorii cu : A) nafarelin instilaii nazale 3 luni B) contraceptive orale timp de 3 luni C) leuprolid acetat intramuscular, lunar timp de 2 luni D) estrogeni timp de 2 luni E) progesteron timp de 6 luni Tratamentul chirurgical al fibromului uterin poate consta n : A) miomectomie B) histerectomie total abdominal sau vaginal C) anexectomie unilateral D) conizaie E) anexectomie bilateral * Adenomioza reprezint: A) creterea esutului endometrial la nivelul seroasei uterului B) creterea esutului endometrial la nivelul miometrului uterin C) creterea esutului endometrial la nivelul ovarelor D) creterea esutului miometrial la nivelul seroasi uterului E) creterea esutului endometrial la nivelul peritoneului Chisturile foliculare: A) reprezint foliculi de Graaf nerupi, mrii

B) se pot rupe, determinnd iritaie peritoneal acut C) pot regresa spontan D) se pot maligniza E) se pot torsiona producnd infarctul ovarului Teratomul matur: A) este o tumor ovarian cu celule germinale B) ia natere din vestigiile Walthard C) poate conine fragmente osoase D) poate apare la orice vrst dar mai frecvent ntre 40 i 60 ani E) este un chist dermoid benign Urmtoarele afirmaii sunt adevrate: A) chisturile dermoide, de obicei, conin esut endodermal, mezodermal, ectodermal B) tumora Brenner este o tumor secretant de androgeni C) sindromul Meig se refer la ascit i hidrotorax asociate cu un chistadenom ovarian D) struma ovarii se refer la prezena de esut tiroidian detectabil macroscopic n ovar E) arrenoblastoamele sunt tumori rare dar cu potenial malign Leiomioamele uterine: A) sunt cele mai frecvente tumori benigne pelvine feminine B) pot apare la orice vrst C) regreseaz dup menopauz D) multe sunt asimptomatice E) cea mai frecvent localizare este intramural Pseudoyxoma peritoneii: A) este o tumor infiltrativ local, alctuit din multiple chisturi coninnd mucus vscos B) poate lua natere din chistadenoame ovariene mucinoase C) poate lua natere din mucocele apendiculare D) histologic este o tumor benign E) histologic este o tumor malign Chistadenomul ovarian seros: A) este un chist cu perete translucid, cptuit cu epiteliu ciliat simplu i cu coninut lichidian clar B) ntotdeauna conine i proliferri papilare C) se poate torsiona D) ntotdeauna este unilateral E) tratamentul chirurgical este reprezentat de salpingoovarectomie Adenomioza: A) reprezint creterea esutului endometrial n miometrul uterin B) poate fi asimptomatic C) poate determina dismenoree D) apare de obicei la femei fr sarcini n antecedente E) apare n principal n menopauz * ndeprtarea pe cale laparoscopic a mioamelor uterine: A) nu este recomandat B) este recomandat mioamelor pediculate subseroase C) este recomandat mioamelor pediculate din cavitatea endometrial D) este recomandat mioamelor nepediculate subseroase E) este recomandat mioamelor intramurale Urmtoarele formaiuni tumorale ovariene pot secreta hormoni: A) chistadenoamele mucinoase B) chistadenoamele seroase papilifere C) tumora Brenner

D) tumorile cu celule granuloase E) arrenoblastoamele Urmtoarele afirmaii referitoare la patologia colului uterin sunt adevrate: A) chisturile Naboth sunt chisturi mucoase de incluzie ale colului uterin B) expunerea epiteliului cilindric la nivelul exocolului este denumit ectropion C) expunerea epiteliului scuamos la nivelul exocolului este denumit ectropion D) dup menopauz, jonciunea scuamo-cilindric se gsete, de obicei, n canalul endocervical E) dup menopauz, jonciunea scuamo-cilindric se gsete, de obicei, n afara canalului endocervical

Cu ficat Sindromul hepatorenal se caracterizeaza prin A) azotemie progresiva B) hiponatremie C) sediment urinar normal D) proteinurie marcata E) concentratie urinara a sodiului sub 5mmol/l Factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice sunt A) regimul hipoproteic B) constipatia C) hipopotasemia D) infectiile E) administrarea de antibiotice In patogeneza encefalopatiei hepatice intervin A) nivelul crescut al amoniacului sangvin B) mercaptanii C) nivelul scazut de acid gamaaminobutiric(GABA) la nivelul sistemului nervos central D) transmitatorii neurochimici falsi E) nivelul crescut al transaminazelor Care afirmatii cu privire la peritonita bacteriana spontana sunt adevarate A) simptomele clinice pot fi uneori minime B) poate fi cauzata de o perforatie intestinala C) poate agrava icterul la un pacient cu ciroza D) se caracterizeaza prin predominenta limfocitelor in lichidul de ascita E) tratamentul consta in administrarea de Cefotaxim Profilaxia singerarii din varicele esofagiene mari se face prin administrare de A) Nadolol B) Atenolol C) Metoprolol D) Propranolol E) Nebivolol Tratamentul ascitei la pacientii cu ciroza hepatica consta in A) repaos la pat B) regim cu 6g NaCl C) administrarea de Furosemid D) administrarea de Spironolactona E) paracenteza

Tromboza de vena porta poate apare in A) traumatisme abdominale B) ciroza hepatica C) pancreatite D) deficitul de proteina S E) boala venoocluziva hepatica * Care autoanticorpi apar la majoritatea pacientilor cu ciroza biliara primitiva? A) anticorpii antiLKM1 B) anticorpii anti fibra musculara neteda C) anticorpii antitransglutaminaza D) anticorpii antimitocondriali E) anticorpii antinucleari Factorii de prognostic negativ in hepatita acuta etanolica sunt A) cresterea marcata a gamaglutamiltranspeptidazei B) prelungirea marcata a timpului de protrombina C) encefalopatia D) anemia hemolitica E) hiperbilirubinemia marcata Tratamentul pruritului din ciroza biliara primitiva se poate face prin A) administrare de rifampicina B) transplant hepatic ortotopic C) administrare de corticoizi D) administrare de colestiramina E) administrare de imunosupresive