Sunteți pe pagina 1din 14

Egipt

Date generale: Republica Araba Egipt este situata in nord-estul continentului african, la locul de intalnire cu Asia si rascrucea unor importante drumuri comerciale, fiind marginita la nord de Marea Mediterana si la est de Marea Rosie si Golful Aqaba. Populatia: 80 milioane (2010); Situatia politico-economica: La 25 ianuarie 2011, in Egipt s-a declansat o ampla miscare de revolta populara impotriva regimului presedintelui Hosni Mubarak. Protestele s-au desfasurat fara intrerupere timp de 18 zile, generand prabusirea regimului Mubarak dupa 30 de ani de detinere a puterii. Puterea a fost preluata de Consiliul Suprem al Fortelor Armate, caruia ii revine functia de sef al statului si s-a stabilit organizarea de alegeri legislative in perioada noiembrie 2011-martie 2012 si prezidentiale in luna iunie 2012 Efectele instabilitatii politice Din punct de vedere militar, cooperarea strategica cu SUA asigura, in linii mari, siguranta militara a statului egiptean si necesitatile de armament ale acestuia, luandu-se in discutie in anul 2006 posibilitatea de reactivare a programului nuclear, insa principala amenintare la adresa armatei provine din interior, statutul sau fiind din ce in ce mai mult contestat de catre diversele miscari musulmane radicale. Una dintre sursele de instabilitate la adresa Egiptului este cea de natura socio-politica. Modurile de manifestare ale acesteia sunt: protestele, revolte, demonstratii antiguvernamentale, tulburari interne si revolutii. Cu o saptamana inainte sa inceapa alegerile parlamentare s-au declansat ciocniri intre fortele de securitate egiptene si protestatari, piata Tahir redevenind astfel scena unor demonstratii violente impotriva regimului egiptean. Frecventa revoltelor si miscarilor populare influenteaza in mod negativ cresterea economica. Apreciate drept manifestari ce pot avea ca urmare haosul, dezordinea sociala, acestea conduc la reducerea ritmului de dezvoltare a statului, la diminuarea drastica a nivelului de trai, cu consecintele ce decurg de aici: generalizarea coruptiei, cresterea criminalitatii, dezvoltarea pietei negre s.a. De asemenea, un factor important ce poate afecta performantele economice in mod direct sau indirect (prin schimbarea politicilor), in functie de nivelul de stabilitate politica interna, este existenta unei stari de instabilitate politica externa. Numerosele vulnerabiliati cu
1

care se confrunta Egiptul sunt amplificate de mentinerea unei stari conflictuale in Libia si Sudan. Asadar, instabilitatea politica, masurata prin schimbari frecvente ale regimului, prin tulburari si violente, este perceputa ca o sursa contraproductiva in dezvoltarea a statului. In afara luptei politice, va urma o lupta pentru impartirea influentei si controlul sectoarelor economice, avand in vedere locul gol ramas in urma plecarii de la putere a partidului si fidelilor lui Mubarak si fiul sau Gamal, atat intre civili si militari, cat si in cadrul aceleasi categorii. Desi Egiptul a dezvoltat o economie centralizata si diversificata, in ultimii 20 ani au fost aplicate masuri sustinute de reforma. Astfel, a fost redus nivelul impozitelor, s-a renuntat la multe din subventiile acordate de Guvern si au fost privatizate numeroase companii, atat din sectorul productiei, cat si al serviciilor. Procesul de privatizare inceput in anul 1990 a adus vistieriei Egiptului pana in prezent sume consistente (peste 50 de mld. LE). Multe din masurile adoptate au fost contestate de diferite categorii de persoane sau de autoritatile judiciare, in prezent inregistrandu-se un proces de renationalizare a unor terenuri pe care in anii anteriori functionau unitati privatizate. Ameninri teroriste Terorismul este un fenomen global, nelocalizat, prin urmare nici Egipt nu poate fi exclus din faa acestei ameninri.

Egiptul a suferit atacuri teroriste pe teritoriul naional, n care i-au pierdut viaa numeroi ceteni strini.

Siguran i criminalitate Egiptul este o ar sigur din punctul de vedere al criminalitii. Infraciuni minore de tipul furtului din buzunare, nelciunilor sau furtului din maini pot aprea n zone aglomerate (gri, staii de autobuze, parcri, centre comerciale sau benzinrii) Produsul intern brut al Egiptului a crescut in anul financiar 2009/2010 la 837,8 miliarde LE (circa 152 mld US$), de la 796,8 miliarde LE (circa 145 mld US$). Autoritatile egiptene au prognozat, pentru anul financiar 2011-2012 o crestere de 1,2% a PIB.

Date statistico-economice aferente ultimilor 6 ani financiari:


2

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI Rata de crestere reala a PIB Datoria externa (md USD) Deficit fiscal (% din PIB) Inflatie (%) Somaj (%) FDI net(mil.$) 2004/05 2005/06 2006/07 2007/08 2008/09 2009/10 4,9 28,9 9,6 4,7 10,0 3901,8 6,7 29,5 8,2 7,2 9,6 6110,2 7,1 29,9 7,5 8,6 10,6 7244,6 7,2 33,89 6,8 20,2 8,9 13236,5 4,7 30,88 10,8 15,9 9,4 5,1 32,3 8,1 13,7 9,7

8113,4 6.758,2

Conform prognozelor autoritatilor egiptene, principalii indicatori ai economiei egiptene in anul financiar 2011-2012 se prezinta astfel: cresterea PIB- 1,2%;deficit fiscal: 9,4% din PIB; inflatie:13-14%; somaj:10,5%; FDI net: 357 mil.$. Ponderea principalelor sectoare economice in PIB Sector Agricultura si Irigatii Extractii Petrol/gaze -petrol -gaze -altele Ind. Prelucratoare Apa si Electricitate Constructii Transporturi si Depozitare Canal Suez Comunicatii Vanzari en gros si en detail Piata de capital si Asigurari X Restaurante si Hoteluri Sector imobiliar Educatie/sanatate Pondere in PIB % (2009/10) 13,2 13,7 5,6 7,7 0,4 16,1 1,8 5,2 4,3 3,0 4,1 10,7 4,2 4,2 2,8 2,5 Rata anuala de crestere (%) 2009/10 3,5 0,9 -0,8 1,8 -7,1 5,0 6,4 11,3 6,8 -2,8 13,3 6,1 5,2 12 4,2 4,9

Evolutia economiei Egiptului in 2010/11


3

Efectele crizei financiare si economice mondiale si-au pus o amprenta vizibila si au generat o serie de probleme dificile pentru economia egipteana, dintre care citam: Scaderea ritmului cresterii economice potrivit datelor publice, ritmul cresterii economiei egiptene s-a redus la 5,1% in anul fiscal 2009/2010, de la un nivel in jurul a 7 % in anii precedenti si la 1,2% in anul 2011 (prognoza autoritatilor). Investitiile straine directe s-au redus in anul financiar 2009/2010 cu 16%, cumuland un total de numai 6,8 miliarde US$, fata de anul anterior, cand au atins 8,1 miliarde US$. In anul financiar 2011/2012 s-a inregistrat un puternic proces de retragere a unor investitii straine, iar fluxul investitional s-a diminuat la numai 357 milioane dolari. Potrivit The Financial Times, Egiptul se situa, inainte de Revolutia de la 25 ianuarie 2011 pe locul 1 in Africa de Nord si, respectiv 2, la nivelul intregului continent african, in privinta atragerii de investitii straine directe, in timp ce in raportul Doing Business 2010 elaborat de International Financial Corporation din cadrul Bancii Mondiale, Egiptul facea un salt de 10 locuri, de la 116 la 106, in privinta usurintei de a permite incheierea si derularea afacerilor. In privinta riscului de tara, cota Egiptului a scazut succesiv ajungand in februarie 2012 la nivelul de riscant cu perspective negative. Marile companii internationale de rating au reanalizat situatia economiei egiptene, ajungand la urmatoarele concluzii: - Moodys Investors Service a redus calificativul din punctul de vedere riscului suveran la negative iar pentru obligatiile de stat si obligatiile in valute straine de la B+ la B-. - Standard & Poors a redus la randul sau ratingul de tara de la BBB-/A-3 la B+/B in ceea ce priveste investitiile pe termen scurt. - Fitch a redus cota de credibilitate pentru credite in valuta pe termen lung de la B+ la B-, iar pentru cele in moneda locala de la BB+ la BB-. Economia egipteana se confrunta insa cu probleme serioase de creditare, cu finantele publice slabite, cu un deficit fiscal amplu si o datorie publica mare. Veniturile generate de tranzitarea Canalului de Suez au crescut in anul financiar 2009/2010 cu 4,6%, la nivelul de 4,5 miliarde US$ fata de anul anterior, aspect direct legat de imbunatatirea fluxurilor comerciale si a relansarii comertului international, odata cu inceperea iesirii majoritatii economiilor din criza. Turismul una din ramurile de baza a economiei egiptene (avand o pondere de 11% la
4

formarea PIB si oferind locuri de munca pentru 13% din populatia active a tarii), a adus in 2010 incasari valutare de 13 miliarde US$ (11,1 miliarde $ in anul fiscal 2007/2008), ca urmare a vacantelor petrecute in aceasta tara de circa 15 milioane de turisti (13 milioane turisti straini in anul fiscal 2007/2008). In 2011 numarul turistilor straini a scazut cu 30%, cel al numarului de nopti/turist cu 32%, iar al incasarilor din aceasta activitate cu 34%. Rata somajului a crescut de la 9,7% in 2009/2010, la 10,5% in 2011/2012, existand circa 2,8 milioane someri la o populatie activa de circa 26,4 milioane de persoane. Somajul se manifesta cu intensitate sporita in randul tinerilor Nivelul de trai al populatiei este foarte scazut. Potrivit datelor publicate Agentia Centrala de Mobilizare Publica si Statistica, 20,5 milioane egipteni (din totalul de 80 milioane) traiesc sub pragul de saracie (1,25 $/zi), la care se adauga alte 35,8 milioane nevoite sa se descurce cu venituri de 2 $/zi Pentru a usura relansarea cresterii economice, Banca Centrala a Egiptului a mentinut neschimbata rata oficiala a dobanzii la 8,25% pentru depozite si 9,75% pentru credite. Nivelului inflatiei a crescut de la 8,4% in luna august 2009 la 11.7% in 2009/10, ajungand la 12,1% in aprilie 2011si ulterior 11,8% in luna mai 2011. Datoria externa s-a ridicat in iunie 2010 la 33,7 miliarde US$ (circa 15,9% din PIB), fata de nivelul de 31,5 miliarde US$, atins la finele anului financiar 2008/2009. Exportul egiptean a totalizat 23,9 miliarde US$ in 2009/2010 (din care exportul de produse petroliere a fost de 10,3 miliarde US$), ceea ce reprezinta o scadere de 8,8% fata de anul 2008/2009 cand exporturile totale egiptene au fost de 26,2 miliarde US$. Importurile au totalizat in 2009/2010 48,9 miliarde US$, fiind in scadere cu 2,7% fata de anul anterior. Agricultura contribuie in prezent cu cca. 13,9 % la PIB ul tarii, avand un ritm anual de crestere de 5,1%. Principalele culturi agricole valorificate la export sunt: bumbacul, legumele, fructele, orezul si ingredientele alimentare. Sectorul industrial, avand o structura diversificata, a beneficiat de investitiile tarilor bogate din Golf si de forta de munca locala, ieftina si abundenta. Ponderea industriei manufacturiere in PIB este de 16,0%. Egiptul este principalul producator regional de metale in forma primara
5

si prelucrata, produse chimice, vehicule, produse farmaceutice, textile, confectii, produse electrocasnice. Sectorul textile imbracaminte este unul din putinele sectoare productive care nu depinde de import. Subsectorul bumbacului si al produselor din bumbac este coloana vertebrala si principala sursa de avantaj comparativ, cu o productie valorica de cca 20 mld. EGP. Din punctul de vedere al industriei cimentului Egiptul este cel mai important producator regional, cu o productie anuala de 40 milioane tone, realizata in cele 15 fabrici in functiune, controlate in proportie de 70% de capitaluri straine. Sectorul metalurgic. Egiptul produce bare utilizate in constructii (domina piata, cu o

capacitate de peste 6 mil.tone) si tabla (capacitate 2,8mil. tone si 3 producatori) utilizata in industria automobilelor, constructii, produse de larg consum. Se importa deseuri din fier si tagle. Industria autovehiculelor este reprezentata, in principal, de liniile de asamblare de autovehicule si productia de componente (piese de schimb). La nivelul anului 2009 exista 17 uzine pentru productia de autovehicule, cu 27 de linii de montaj pentru autoturisme, autobuze si camioane, la care se adauga 300 de fabrici producatoare de componente si piese de schimb. Productia de energie electrica a tarii a atins in august 2008 12.406 milioane KWh, odata cu intrarea in functie a centralei North Cairo la sfarsitul anului 2007, in timp ce consumul se situeaza, in aceeasi perioada, la nivelul de 10.134 milioane KWh, cresterea fiind de 8% fata de anul anterior. Potrivit IEA, in acelasi an gradul de electrificare al Egiptului era de 99,4%, cel mai inalt din continentul african. Balanta de plati Intrarile pozitive sunt date de veniturile din tranzitul prin Canalul Suez, serviciile din turism, veniturile diasporei egiptene (peste doua milioane de egipteni traiesc in tarile Golfului, Europa si SUA), exporturile de titei si ajutoare externe. Datoria externa a Egiptului a crescut ajungand la 30,9 mld$ in primele trei trimestre ale anului fiscal 2008/2009, ceea ce reprezinta cca.16,8% din PIB Factori de risc economic si comercial In raportul Bancii Mondiale Doing Business 2011 Egiptul este mentionat cu un progres de 5
6

locuri (de la 99 in 2010 la 95 in 2011) in ceea ce priveste usurinta de a incheia afaceri, mentionandu-se in pozitii fruntase si in ceea ce priveste aplicarea de reforme in domeniul reglementarii afacerilor. Dreptul la proprietatea privata si la infiintarea de firme. Societati cu Raspundere Limitata (Limited Liability Company) Au un numar minim de 2 membrii fondatori si un maximum de 50. Responsabilitatea acestora este limitata la valoarea actiunilor (partilor sociale) detinute in cadrul companiei. Aceste societati nu se pot angaja in activitati de asigurare, in sectorul bancar si nu pot primi depozite sau investi fonduri in favoarea unor terte parti. Nici un partener din cadrul acestor societati nu poate transfera o parte sociala catre terte parti fara a o oferi intai membrilor societatii. Capitalul minim depus al SRL este de 1000 LE, suma care trebuie 100% platita la infiintare. Capitalul poate fi detinut in proportie de 100% de cetateni straini si este impartit in parti egale, toate partile sociale trebuind sa fie subscrise la formarea societatii. SRL-urile sunt conduse de unul sau mai multi directori,dintre care cel putin unul trebuie sa fie cetatean egiptean si de Adunari Generale,iar daca societatea are mai mult de 10 asociati, trebuie sa aiba si un Consiliu de supraveghere. Societati pe actiuni (Joint Stock Co) Respunderea actionarilor in aceste societati este limitata la valoarea actiunilor detinute in cadrul companiei. Capitalul initial al societatilor pe actiuni ale caror actiuni nu sunt oferite pentru subscriptie publica este de 250.000 LE,iar capitalul minim al companiilor la care actiunile sunt oferite spre subscriptie publica este de 500.000LE. 10% din capitalul emis trebuie sa fie platit la infiintare si trebuie sa creasca la 25% in timp de 3 luni de la formare,restul trebuind sa fie platit in termen de 5 ani de la aceasta data. Capitalul emis al companiei poate fi 100% in proprietate si administrare straina. In statutul societatii se poate specifica un capital autorizat,care nu poate depasi de 10 ori capitalul emis. Fiecare companie trebuie sa numeasca un auditor independent si un avocat,ambii avand licenta de a practica in Egipt. 10% din profitul companiilor ( cu conditia de a nu depasi salariile anuale ale salariatilor) trebuie sa fie distribuita angajatilor companiei. Aceasta regula se aplica si companiilor
7

infiintate in baza Legii Investitiilor.

Egiptul asigura companiilor private straine si locale

dreptul de a initia si conduce operatiuni de afaceri si de a se angaja in toate formele de activitate lucrativa. Capitalul minim necesar pentru demararea unei afaceri a fost redus de la 50.000 EGP la 1000 EGP. Asocierea cu parteneri egipteni pentru infiintarea de societti mixte cu sediul in Egipt. Intreprinzatorii egipteni doresc sa se asocieze cu parteneri strini pentru infiintarea de societati mixte de productie si comercializare cu sediul in Egipt, avand in vedere urmtoarele avantaje: partenerii straini asigura tehnologia de fabricatie si calitatea produselor, profitul ce se realizeaza ca urmare a aplicarii unor taxe vamale mai reduse la importurile pentru productie, fata de cele ce se aplica la produsele finite din import. Reglementarile egiptene permit investitorilor strini s detin pan la 100% din capitalul social investit in societati din urmatoarele sectoare: industrial (cu aprobare prealabil), amenajarea si cultivarea terenului din desert, turism, locuinte, bunuri imobiliare (pentru dezvoltare). Companiile publice egiptene au dreptul de asociere cu parteneri straini. Contractul de asociere se negociaza intre parti si nu este reglementat, in mod expres, de lege. Reglementrile egiptene, adoptate incepand cu anul 1991, nu prevad restrictii la transferul profitului si la repatrierea capitalului investit, cu conditia obtinerii, in prealabil, a aprobarii de la Autoritatea generala pentru investitii . Infiintarea de birouri pentru reprezentare comerciala Firmele strine au dreptul s infiinteze birouri de reprezentare in R.A. Egipt conform legii 159/1981, numai pentru activitati de cercetare a pietei in domeniul stiintific, tehnic si de consultanta. Birourile de reprezentare nu pot angaja activitati comerciale (semnarea de contracte, operatiuni din care se pot realiza venituri) si nu sunt supuse regimului de impozitare. Potrivit reglementarilor in vigoare, veniturile din care se efectueaz pltile ocazionate de functionarea birourilor de reprezentare (salarii, chirii, telefoane etc.) se transefer din strintate. Filiala trebuie sa supuna, in fiecare an, Administratiei Companiilor, o copie a bilantului,a contului de profit si pierderi si a raportului de audit, impreuna cu detalii privind managerii, personalul si salariile, ca si profiturile obtinute si partea din acestea distribuita salariatilor.
8

Filiala straina trebuie sa se supuna legislatiei egiptene si sa aiba angajat un auditor egiptean. Trebuie mentionat ca SRL-urile si SA, ca si filialele companiilor straine care opereaza in Egipt nu pot utiliza cetateni straini reprezentand mai mult de 10% din forta lor de munca si nu le pot plati acestoraa mai mult de 20% din totalul salariilor, cu exceptia cazului in care primesc o derogare de la ministerul implicat. Ea este taxata cu 20% din profiturile nete generate din activitatile prestate in Egipt la care se adauga 2% taxa de dezvoltare pe profiturile ce depasesc 18.000 LE anual

Liban
Situatia politico-economica: In anul 2012 economia libaneza a fost afectata atat de probleme interne, de natura politica cat si de efectele conflictului din Siria. Astfel, din cele 5 state vecine ale Siriei, Libanul este cel mai expus riscurilor externe, fiscale, comerciale si politice care rezulta din conflictul sirian. Principalul efect al conflictului sirian il constitui intreruperea comertului transfrontalier si a influxurilor de capital din exterior, atat de necesare economiei libaneze. Siria reprezinta al 6-lea partener comercial la export al Libanului, piata siriana fiind una de prim rang pentru producatorii si comerciantii libanezi Balanta de plati a inregistrat in primele 8 luni ale lui 2012 un deficit de 1,84 miliarde dolari in timp ce deficitul comercial pentru aceiasi perioada a crescut cu 20% atingand un nivel de 11,57 miliarde dolari. Pe primele 8 luni importurile au crescut cu 14,4% atingand valoarea de 14,4 miliarde dolari in timp ce exporturile au scazut cu 2,35% ajungand la nivelul de 2,83 miliarde dolari. Cresterea importurilor este datorata in principal categoriei de combustibili minerali (5,64 milioane tone in primele 8 luni), Libanul fiind dependent de importurile la pretul pietei. Sectorul turistic (hotelier) a inregistrat un grad de ocupare pentru primele 8 luni de 63% comparativ cu 56% cat a fost inregistrat in aceiasi perioada a anului 2011. Investitiile straine directe au scazut cu 84% in primele 6 luni ale anului 2012. Avand in vedere impactul crizei siriene asupra economiei libaneze, estimarile institutelor de specialiate arata atingerea unei rate de crestere la finalul anului 2012 de 1,7%,si a unei rate a inflatiei de 5,5%.

Sectorul bancar continua sa ramana principalul motor al economiei libaneze, rezervele valutare detinute de banca centrala atingand un nou nivel record, de 35 miliarde dolari, cele in aur fiind de 16 miliarde dolari. Proiectul privind exploatarea resurselor de hidrocarburi din apele territoriale libaneze de la Marea Mediterana a inregistrat progrese in anul 2012, in luna noimebrie fiind numiti. Organizarea statala: Republica parlamentara democratica. Puterea in stat este impartita intre crestini si musulmani, intr-un algoritm confesional, potrivit Constitutiei din 1926, Pactului National din 1943 si Acordului de la Taef (22 octombrie 1989), care a marcat incetarea razboiului civil. Bogatii si resurse naturale : Libanul dispune de zacaminte nesemnificative de minereu de fier, cupru, roci fosfatice si lignit de calitate inferioara. In 2011-2012 au fost descoperite importante rezerve de petrol si gaze naturale in apele teritoriale libaneze de la Marea Mediterana; - Formele de proprietate: in mare majoritate privata, statul controland doar companiile de utilitati publice (electricitate, apa, comunicatii etc). - Industria: energetica, chimica, materiale de constructii, metalo-casnica, mobila, textila, pielarie, alimentara, etc. Unitatile industriale sunt, in marea lor majoritate (cca. 90%), de dimensiuni mici si cu un numar redus de salariati (sub 10 angajati). Intreprinderile economice mari, precum fabricile de ciment sau unitatile energetice, sunt mai putin numeroase (cca.2%) si nu depasesc 2000 de angajati; - Serviciile: constituie principala sursa de venit national (peste 60%), alaturi de industrie (cca. 20 %) si agricultura (cca.20 %). Principalele servicii sunt din sfera comertului, firmele libaneze acoperind, prin operatiuni triunghiulare, o parte insemnatat din comertul arab, financiar bancara (sector foarte dezvoltat in Liban unde functioneaza peste 70 de banci locale si peste 20 de mari banci internationale), turismul, transporturile (in principal aeriene si maritime), sectorul imobiliar etc. - Agricultura: ponderea agriculturii in economia libaneza este relativ scazuta. Suprafata arabila nu depaseste 20 %, in acest sector fiind ocupat un procent de numai 10-12 % din populatia tarii. Libanul este producator de legume si fructe pe care le exporta in unele tari din zona, fiind principalul exportator de ulei de susan al lumii (14% din exportul mondial); - Transporturi: Caile ferate, cu o lungime de 415 km., au fost distruse in timpul razboiului civil. Lungimea cailor rutiere este de 7.400 km. din care 6.600 asfaltati, cu o retea de autostrazi urbane si nationale de tip european.
10

- Finante: incepand din 1994, Banca Centrala asigura stabilitatea monedei nationale (1$=1500 lire libaneze) prin masuri de acoperire a cererii de valuta de pe piata interna din rezervele Trezoreriei. Este respectat cu strictete secretul bancar. Activele bancare libaneze sunt estimate, in prezent, la 145 miliarde dolari, cu o crestere anuala de 12-15 %. Datoria publica: a inregistrat cresteri importante in ultimii ani, pe fondul programului national de recontructie si dezvoltare, cifrandu-se, in prezent la peste 50 miliarde USD. INDICATORI ECONOMICI Trimestrul II - 2012 - Ritmul de crestere economica: 1,5% (pe fondul crizei siriene); - Produsul intern brut: 42 miliarde dolari - Rata inflatiei: 5,5% - Indicele preturilor de consum: 4,7% - Deficitul bugetar: 61% din PIB; - Deficitul commercial: 11,57 miliarde dolari (primele 8 luni 2012) - Balanta de plati: 1,84 miliarde dolari (primele 8 luni 2012) - Activele bancare: 146,62 miliarde dolari; - Rata somajului: variaza intre 10% - 25% - Datoria externa : 23,20 miliarde dolari; - Datoria publica : 55,54 miliarde dolari;

Iordania
Forma de guvernmnt: Monarhie constitutionala ereditar n sistem parlamentar: regele pastreaz, prin Constitutie, atributii legislative si executive, detinnd, n fapt, ca suveran, puterea suprem. Populatia: 5,8 milioane locuitori, din care cca. 80 % traiesc n orase Probleme de mediu: resurse de apa foarte limitate, despduriri, eroziunea solului, deertificare
11

Trendul economic: Iordania este clasificat de Banca Mondial ca o ar cu "venit mediu scazut." Este o ar mic, cu resurse naturale limitate. Recentele reforme economice menite s liberalizeze comerul i sa atraga investiiile, au permis Iordaniei s inregistreze o performanta economica buna in 2009. Pn n 2007, rata de cretere a PIB-ului a fost meninuta la aproximativ 6%. Srcia, omajul (aproximativ 12%) i o datorie extern relativ mare, sunt principalele probleme ale rii. Economia Iordaniei rmne vulnerabil la ocurile externe i tulburrile regionale. In plus, este foarte dependent de ajutorul extern. n 2007, deficitul bugetar a crescut la peste 8% din PIB. Acest lucru se datoreaz n principal creterii subveniilor pentru alimente i produse energetice, asociate cu o scdere a ajutorului internaional. Iordania a fost foarte puin afectat de criza financiar din 2008 i a cunoscut o ncetinire economic moderat n 2009. Principalele sectoare economice: Agricultura reprezint aproximativ 2% din PIB. Lipsa resurselor de ap creeaz un obstacol pentru dezvoltarea agriculturii. Culturile principale sunt: gru, orz, linte, rosii, vinete, citrice, masline si struguri. Fosfai i potasiu sunt singurele resurse naturale. Industria si mineritul contribuie, mpreun, cu aproape 30% la formarea PIB. Guvernul ncurajeaz dezvoltarea tehnologiei informaiei i turismului. Sectorul serviciilor contribuie cu la PIB. Iordania este deosebit de activa n domeniul tehnologiilor de comunicare i serviciilor financiare. Sectoarele de distribuie i infrastructura de turismcontribuie, de asemenea, n mod semnificativ la PIB. Sectoarele de construcii i transport sunt n plina ascensiune.

EVOLUTIA PRINCIPALILOR Indicatori economici (2006-2010) Principalii indicatori PIB (miliarde USD) 2006 14,84 2007 16,53 6,6 2008 20,03 6,0 2009 21,66e 3,0e 2010 23,33e 4,0e

PIB (preturi constante, modificare 8,0 anuala %) PIB pe locuitor (USD) Rata inflatiei (%) Contul curent (miliarde USD) 2.649,85 6,3 -1,60

2.888,78 5,4 -2,78


12

3.421,38 14,9 -2,54

3.616,01e 3.807,93e 4,0e -2,42e 3,6e 2,48e

Contul curent (in % din PIB)

-10,8

-16,8

12,7

-11,2e

-10,6e

Evolutia economiei in 2009 si perspectiva pentru 2010 Situatia economica a Iordaniei a cunoscut, in ultimii ani, evolutii dinamice si calitativ

substantiale, cu cresteri ale GDP-ului de 4,5-7,5%, determinate in special de promovarea consecventa a obiectivelor fundamentale stabilite de Curtea Regala pentru edificarea statului de drept, consolidarea institutiilor democratice, extinderea procesului de liberalizare a vietii economice, reducerea dezechilibrelor structurale in economice, imbunatatirea calitatii vietii, cresterea performantelor activitatii guvernului, afirmarea unui rol important in lumea araba si factor de stabilitate in regiune.

In anul 2009, ritmul activitatii economice in Iordania a scazut considerabil, pe fondul

unei evolutii nefavorabile a economiei regionale si globale. Datorita incetinirii activitatii financiare si comerciale, precum si scaderii productiei in sectorul extractiv, cresterea economica s-a redus de la circa 8% in 2008, la aproape 3% in 2009. Scaderea preturilor mondiale la majoritatea produselor si diminuarea cererii interne, au condus la scaderea abrupta a inflatiei. Rezervele valutare au continuat sa creasca, atingand 10,6 miliarde USD la sfarsitul lunii noiembrie 2009 (echivalentul a 8 luni de import). Rata de schimb efectiva s-a depreciat cu 4%, compensand astfel aprecierea accentuata din 2008. Mediul economic iordanian va ramane dificil si in 2010. Conform Raportului FMI asupra perspectivei economiei mondiale, nu este de asteptat o revenire pe pozitiv a cresterii globale inainte de 2010, iar riscurile de scadere raman in continuare substantiale. In acest context, discutiile se axeaza pe recentele evolutii interne si regionale si pe gasirea celor mai adecvate politici economice de raspuns, pe termen mediu. Riscul de tara, climatul de investitii, buget: Agentia specializata Moodys a mentinut, in anul 2007 ( sem I ), rating-ul de tara al Iordaniei la BBB-.In anul 2007, Iordania si-a imbunatatit ratingul "economic freedom " elaborat de Wall Street Journal, cu un total de 2,80 puncte; Iordania se situeaza pe locul 58 mondial si a treia, din randul tarilor arabe ( dupa EAU si Qatar). Imbunatatiri s-au inregistrat in sectorul bancar financiar, al serviciilor si al informatiilor. Investitii straine totale, 9 miliarde JD, din care 5 miliarde provin din Kuwait. Remarcam investitii de 2,1 miliarde JD in perioada ianuarie-septembrie 2007, urmare beneficilor acordate
13

de Investment Promotion Law elaborata de Jordan Investment Board ( legea acorda unui investitor o perioada de trei ani pentru implementarea proiectului aprobat). Principalii indicatori ai comertului exterior pe perioada anilor 2000- 2007 ( sem.I) Principala problema a comertului exterior al Iordaniei consta in faptul ca, de multi ani, tara importa mai mult decat exporta, balanta comerciala fiind grav deficitara. Mil.JD 1999 Total Exporturi Total Importuri Balanta comerciala 1.83 3.72 -1.89 2000 1.90 4.60 -2.70 2001 2.29 4.84 -2.55 2002 2.77 5.02 2.25 2003 3.00 5.58 2.58 2004 3.95 8.13 -4.18 2005 4.28 10.45 -6.17 2006 3.67 8.19
-4,42

Deficitul balantei comerciale a Iordaniei a atins valoarea de 4,453 miliarde JD, in 2006, in crestere fata de anul 2005 ( 4,393 miliarde JD). Exporturile iordaniene au acoperit numai 45 % din importuri.

14