Operatii cu matrice

Cu acest concept ne-am intalnit inca din primul an de liceu , atunci cand s-a pus problema

rezolvarii unui sistem de 2 ecuatii cu doua necunoscute x,y de forma Acestui sistem I-am asociat un tablou patratic care contine coeficientii necunoscutelor (in prima linie sunt coeficientii lui x,y din prima ecuatie iar in a doua sunt linie figureaza coeficientii lui

x,y din ecuatia a doua ): Am numit acest tablou matrice patratica. Pe cele doua coloane ale matricei figureaza coeficientii lui x si respectiv coeficientii lui. DEFINITIE : Se numeste matrice cu m linii si n coloane un tablou cu m linii si n coloane ale carui elemente aij sunt numere complexe.

Uneori aceasta matrice se noteaza si A=(a i,j) Pentru elementul a i,j indicele arata linia pe care se afla elementul iar al-doi-lea indice j indica pe ce coloana este situat. Vom nota matricile A,B,C,.,X,Y,... Multimea matricilor de tip M*N cu elementele numere reale se noteaza prin au elemente irationale , atunci notam . .Daca matricele

Definitie. Fie A=(a i,j),B=(b i,j) ,Spunem ca matricile A si B sunt egale si scriem A=B daca a i,j=b i,j

Definitie Fie A=(a i.j), B=(b i,j) , C=(c i,j) . Matricea C se numeste suma matricelor A,B daca c i,j =a i,j+b i,j . Altfel spus matricele se aduna pe componenete.

Observatii
1) Doua matrici se pot aduna daca sunt de acelasi 10310m1215k tip, adica daca au acelasi numar de linii si acelasi numar de coloane, deci A, B 2) Explicit adunarea matricilor A, B nseamna: .

Exemplu: Sa se calculeze A + B pentru:

1.

2. R. 1. Avem

2. Avem

Proprietati ale adunarii matricilor (Asociativitatea adunarii). Adunarea matricilor este asociativa, adica: , A, B, C .

(Comutativitatea adunarii). Adunarea matricilor este comutativa, adica: , A, B .

(Element neutru). Adunarea matricilor admite matricea nula ca element neutru, adica astfel nct A+ = A, A . , astfel nct

(Elemente opuse). Orice matrice A

are un opus, notat .

1. 2.

Cu scalari : Definie Fie A=(a i,j) si A,matricea notata A definita prin Inmultirea a doua matrici A=(

Se numeste produsul dintre scalarul a i,j).

si matricea

Definitie . Fie A=(a k,i), B(b i,j) . Produsul dintre matricile A si B notat AB este matricea C=(c k,j) definita prin Exemplu: Daca

Proprietati ale nmultirii matricilor cu scalari , C, A ;

, , ,1 C, A

C, C,

A, B A ;

; ;

Observatii
1) Produsul AB a doua matrici nu se poate efectua ntotdeauna dect daca A , B

, adica numarul de coloane ale lui A este egal cu numarul de linii ale lui B, cnd se obtine o matrice C = AB .

2) Daca matricile sunt patratice A, B atunci are sens ntotdeauna att AB ct si BA, iar, n general, AB BA adica nmultirea matricilor nu este comutativa. Proprietati ale nmultirii matricilor (Asociativitatea nmultirii). nmultirea matricilor este asociativa, adica , A , B , C .

(Distributivitatea nmultirii n raport cu adunarea). nmultirea matricilor este distributiva n raport cu adunarea matricilor, adica A, B, C matrici pentru care au sens operatiile de adunare si nmultire. Daca A Se spune ca este matricea unitate, atunci .

este element neutru n raport cu operatia de nmultire a matricilor.

TEOREMA Cayley - Hamilton. Orice matrice A Pentru n = 2. si verifica polinomul caracteristic .

polinom caracteristic Generalizat.

--- INFO--Program de_adunare_a_matricilor; uses crt; type matrice=array [1..30,1..30] of integer; var a,b,c:matrice; i,j,n,m:integer; f,g:text; procedure citire; begin assign (f,'date.in'); reset (f);

read (f,n,m); for i:=1 to n do for j:=1 to m do read (f,a[i,j]); for i:=1 to n do for j:=1 to m do read (f,b[i,j]); close(f); end; procedure adunare; begin assign (g,'date.out'); rewrite (g); writeln (g,'Cele doua matrice sunt'); for i:=1 to n do begin for j:=1 to m do write (g,a[i,j]:2); writeln (g); end; writeln (g); for i:=1 to n do

begin for j:=1 to m do write (g,b[i,j]:2); writeln (g); end; writeln (g); writeln (g,'Matricea C=A+B este:'); writeln (g); for i:=1 to n do begin for j:=1 to m do begin c[i,j]:=a[i,j]+b[i,j]; write (g,c[i,j]:2); end; writeln (g); end; close (g); end; begin citire; adunare;

end.
Exemplu: Cele doua matrice sunt 1 2 4 5 -3 2 3 4 1 0 0 3 0 1 1 2 10 2 2 9 0 0 1 3 10 1 -1 4 9 9 8 -1 2 4 7 7 -2 3 4 4 Matricea C=A+B este: 1 2 5 8 7 3 2 8 10 9 8 2 2 5 8 9 8 5 6 13

Program de_inmultire_a_matricilor; uses crt; type matrice=array [1..30,1..30] of integer; var a,b,c:matrice; i,j,k,n,m,p,s:integer; f,g:text; procedure citire; begin assign (f,'date.in'); reset (f); read (f,n,m,p); for i:=1 to n do for j:=1 to m do read (f,a[i,j]); for i:=1 to m do for j:=1 to p do read (f,b[i,j]); close(f); end; procedure inmultire; begin assign (g,'date.out');

rewrite (g); writeln (g,'Cele doua matrice sunt'); for i:=1 to n do begin for j:=1 to m do write (g,a[i,j]:2); writeln (g); end; writeln (g); for i:=1 to m do begin for j:=1 to p do write (g,b[i,j]:2); writeln (g); end; writeln (g); writeln (g,'Matricea C=A*B este:'); writeln (g); for i:=1 to p do begin for k:=1 to n do begin

s:=0; for j:=1 to m do s:=s+(a[k,j]*b[j,i]); c[k,i]:=s; end; end; for i:=1 to n do begin for j:=1 to p do write (g,c[i,j]:3); writeln (g); end; close (g); end; begin citire; inmultire; end. Exemplu: Cele doua matrice sunt 1-2 3 0 1-1

31 -1-1 01 Matricea C=A*B este: 5 6 -1 -2

Definitia determinantului de ordin n 4 Fie A= o matrice patratica. Vom asocia acestei matrici un numar notat det(A) numit determinantul matricii A. Definitie. Daca A= det(A) = . este o matrice patratica de ordinul nti, atunci

Definitie. Determinantul matricii

este numarul

si se numeste determinant de ordin 2. Termenii , se numesc termenii dezvoltarii determinantului de ordin 2.

Definitie. Determinantul matricii

este numarul

si se numeste determinant de ordin 3. Termenii care apar n formula se numesc termenii dezvoltarii determinantului. Pentru calculul determinantului de ordin trei se utilizeaza trei tehnici simple: Regula lui Sarrus Fie determinantul de ordin 3, utilizeaza tabelul de mai jos. (se scris sub determinant primele doua linii) Se face produsul elementelor de pe diagonale. Produsul elementelor de pe o diagonala descendenta este cu semnul plus. Avem trei astfel de produse: . Produsul elementelor de pe o diagonala ascendenta este cu semnul minus. Avem trei astfel de produse: . Pentru a calcula un astfel de determinant se

Suma celor sase produse da valoarea determinantului d de ordin 3. Acest procedeu de calcul se numeste "regula lui Sarrus". Regula triunghiului Am vazut ca determinantul de ordin trei are n dezvoltarea sa sase termeni, trei cu semnul plus si alti trei cu semnul minus. Primul termen cu plus se gaseste nmultind elementele de pe diagonala principala, iar ceilalti doi, nmultind elementele situate n vrfurile celor doua triunghiuri care au o latura paralela cu cu diagonala principala. Dupa aceeasi regula, referitoare la diagonala secundara, se obtin termenii cu minus.
Obs.: Att "regula lui Sarrus" ct si "regula triunghiului" se aplica numai determinantilor de ordin 3.

Exemplu. Sa se calculeze prin cele doua metode de mai sus determinantul

R. Regula lui Sarrus.

Regula triunghiului

Recurent (sau dezvoltare dupa o linie sau o coloana) Determinantul de ordin 3 are 6 ( = 3!) termeni dintre care trei sunt cu semnul plus, iar ceilalti cu semnul minus. Are loc urmatoarea proprietate:

(1)

= Observatii

(2)

1) Egalitatea (1) se mai numeste dezvoltarea determinantului dupa elementele liniei nti, iar egalitatea (2) se numeste dezvoltarea determinantului dupa elementele coloanei nti. 2) Formulele (1) si (2) sunt relatii de recurenta, deoarece determinantul de ordin 3 se exprima cu ajutorul unor deteminanti de ordin inferior (2). Definitia determinantului de ordin n Voi defini n continuare determinantul de ordin n prin recurenta cu ajutorul determinantilor de ordin n - 1. Pentru aceasta sunt necesare unele precizari.

Fie A=

Definitie1. Se numeste minor asociat elementului determinantul matricii patratice de ordin n - 1 obtinut prin suprimarea liniei i si coloanei j din matricea A. Se noteaza acest minor prin sau . numarul .

Definitie2. Se numeste complement algebric al elementului . Exponentul

al lui (-1) este suma dintre numarul liniei i si coloanei j pe care se afla

Definitie. Determinantul matricii A= prima linie cu complementii lor algebrici adica

de ordin n este suma produselor elementelor din

. Observatii 1) Elementelor, liniilor si coloanelor matricii A le vom spune de asemenea elementele, liniile si coloanele determinantului

. 2) Formula din definitie spunem ca reprezinta dezvoltarea determinantului de ordin n dupa elementele primei linii. 3) Definitia determinantului de mai sus este nca putin eficienta (o voi ilustra mai jos pentru n = 4). De aceea se impune stabilirea unor proprietati ale determinantilor care sa fie comode att din punct de vedere al teoriei si din punct de vedere calculatoriu. Aceste proprietati le prezint n paragraful urmator. 4) Continund cu explicitarea determinantilor de ordin n - 1 din definitie se

obtine pentru o suma de produse de elemente din determinant, fiecare produs continnd elemente situate pe linii si coloane diferite. 5) Determinantul este o functie .

Exemplu Sa se calculeze determinantul de ordin 4:

. R. Aplicam definitia data mai sus pentru n = 4 si dezvoltam determinantul dupa elementele liniei nti. Avem:

= = ,

unde determinantii de ordin 3 i-am calculat prin una din metodele prezentate la determinantii de ordin 3. Proprietatile determinantilor Determinantul unei matrici coincide cu determinantul matricii transpuse, adica daca A , atunci .

Demonstratie. Fie Atunci , iar

si

. . Prin urmare .

Daca toate elementele unei linii (sau coloane) dintr-o matrice sunt nule, atunci determinantul matricii este nul.

Demonstratie. Avem

si

Daca ntr-o matrice schimbam doua linii (sau doua coloane) ntre ele obtinem o matrice care are determinantul egal cu opusul determinantului matricii initiale.

Demonstratie. Prin schimbarea liniilor sa arat ca avem egalitatea .

. Avem evident

Daca o matrice are doua linii (sau coloane) identice, atunci determinantul sau este nul. Demonstratie. Verific pentru linii (si tot odata pentru coloane). Avem:

. Daca toate elementele unei linii (sau coloane) ale unei matrici sunt nmultite cu un numar , obtinem o matrice al carei determinant este egal cu nmultit cu determinantul matricii initiale. Demonstratie. Verificam pentru linii proprietatea. . Daca elementele a doua linii (sau coloane) ale unei matrici sunt proportionale, atunci determinantul este nul.

Demonstratie. Verificam pentru linii. Calculul inversei unei matrici Definitie. Fie A cu proprietatea ca

. Matricea A se numeste inversabila daca exista matricea B , fiind matricea unitate. . Deci

Matricea B din definitie se numeste inversa matricii A si se noteaza . Teorema. Matricea A este inversabila daca si numai daca astfel de matrice se numeste nesingulara. Constructia lui presupune urmatorii pasi:

Pasul 1. (Constructia transpusei)

Daca

atunci construim transpusa lui A Pasul 2. (Constructia adjunctei)

Matricea obtinuta din matricii A. , inlocuin fiecare element cu complementul sau algebric se numeste adjuncta

Pasul 3. (Constructia inversei) Se tine cont de teorema precedenta si se gaseste ca:

iar de aici Ultimele egalitati arata ca :

---apl. Info---

program regula_lui_Sarrus;
uses crt; type matrice =array [1..30,1..30] of longint; var a:matrice; i,j,s,s1,s2,k,n,m,p,x:longint; f:text; procedure citire; begin assign (f,'fisier.txt'); reset (f); textcolor(2); writeln(' writeln(' writeln; writeln; writeln; writeln; writeln; textcolor(11); writeln (' Matricea A este:'); writeln; Aceasta problema a putut fi rezolvata cu ajutorul'); REGULEI lui SARRUS');

read(f,n); for i:=1 to n do begin for j:=1 to n do begin read (f,a[i,j]); write (a[i,j]:2); end; writeln; end; m:=n; writeln; close (f); end; procedure prelucrare_matrice; begin for i:=1 to n-1 do for j:=1 to m do a[n+i,j]:=a[i,j]; writeln; writeln(' Matricea + liniile adaugate'); writeln; x:=n;

n:=n+n-1; for i:=1 to n do begin for j:=1 to m do write (a[i,j]:2); writeln; end; end; procedure calcul; begin s1:=0; s2:=0; p:=1; for k:=0 to x-1 do begin p:=1; i:=k; for j:=1 to x do begin inc(i); p:=p*a[i,j]; end; s1:=s1+p;

end; writeln; for k:=x+1 to n+1 do begin p:=1; i:=k; for j:=1 to x do begin i:=i-1; p:=p*a[i,j]; end; s2:=s2+p; end; s:=s1-s2; writeln; writeln (' Determinantul matricii A este: det(A)=',s) end; begin clrscr; citire; if n=2 then begin s1:=a[1,1]*a[2,2];

s2:=a[2,1]*a[1,2]; s:=s1-s2; writeln; writeln (' Determinantul matricii A este: det(A)=',s); end else begin prelucrare_matrice; calcul; end; readkey; end.

program regula_triunghiului;
uses crt; type matrice =array [1..30,1..30] of longint; var a:matrice; i,j,s,s1,s2,k,n:longint; f:text; procedure citire; begin assign (f,'fisier2.txt'); reset (f);

textcolor(2); writeln(' writeln(' writeln; writeln; writeln; writeln; textcolor(11); writeln (' Matricea A este:'); writeln; for i:=1 to 3 do begin for j:=1 to 3 do begin read (f,a[i,j]); write (a[i,j]:2); end; writeln; end; writeln; close (f); end; procedure calcul; Aceasta problema este rezolvata cu ajutorul'); REGULEI TRIUNGHIULUI');

begin s1:=a[1,1]*a[2,2]*a[3,3]; s1:=s1+(a[2,1]*a[3,2]*a[1,3]); s1:=s1+(a[1,2]*a[2,3]*a[1,3]); s2:=a[1,3]*a[2,2]*a[3,1]; s2:=s2+(a[1,2]*a[2,1]*a[3,3]); s2:=s2+(a[3,2]*a[2,3]*a[1,1]); s:=s1-s2; writeln; writeln (' Determinantul matricii A este: det(A)=',s); end; begin clrscr; citire; calcul; readkey; end.

APLICAII
Manual

pg. 75 Sa se determine numerele reale x, y, z astfel nct sa aiba loc egalitatea de matrici, n cazurile

1)

2)

3)

I. II.

daca daca

, atunci , atunci

4)

pg. 79 1. Sa se calculeze

n cazurile:

1)

2)

2. Se considera matricile

, Sa se determine m, n, p astfel nct .

Deci pg. 83 1. Se considera matricile .

, Sa se calculeze: ,

. .

pg. 95 1. Calculati produsele de matrici

, unde

a)

si

b)

si

c)

si

d)

si

e)

si

2. Sa se calculeze

, daca:

3. Fie

. Sa se calculeze

Inductie matematica

(A)

Deci

pg. 129 1. Calculati determinantii de ordinul doi:

1)

2)

3) 2. Calculati determinantii de ordinul trei: 1)

2)

3)

6. Calculati determinantii urmatori:

1)

2) 12. Sa se rezolve ecuatiile:

3)

Deci

. 13. Sa se rezolve ecuatiile:

1)

Bacalaureat

1. Sa se determine matricea X din ecuatia

2. a) Gasiti matricea X

astfel nct

b) Sa se determine m rezolvatil:

astfel nct sistemul urmator sa fie compatibil si apoi

a)

Deci

b)

3. Sa se rezolve ecuatia:

BIBLIOGRAFIE 1. Mircea Ganga, Manual de Matematica, Elemente de Algebra liniara, si geometrie analitica, clasa a XIa, Editura Mathpress, 2004 2. Ghid de pregatire pentru examenul de bacalaureat la matematica 2005, editura SIGMA,2005.