Sunteți pe pagina 1din 3

MATERIA MEDICA. REPERTORII HOMEOPATICE. Dr Doina Pavlovschi

MATERIA MEDICA Materia Medica clasica este ansamblul studiilor descriptive asupra caracterelor fizico- chimice si istoriei naturale a medicamentelor folosite in farmacopee.

Materia Medica homeopatica, numita astfel de S. Hahnemann, cuprinde, pe langa ddatele de mai sus, actiunea acestor substante asupra organismului sanatos al omului, altfel zis patogenezia acestor substante. Remediilor experimentate provenite din mediul natural, substante animale, vegetale, minerale, li s-au adaugat si substante sintetice si substante biologice provenite de la persoane bolnave, asa numitele nosode. Materia Medica provine din patru surse:

1. – Toxicologie – date culese din intoxicatii accidentale sau voluntare – intoxicatii medicamentoase, profesionale, toxicomanii, etc

2. – Experimentare patogenezica pe om sanatos. Hahnemann a practicat-o pe el si pe colaboratorii sai, a descris astfel in jur de 100 de substante. Astazi exista peste 2000 de remedii experimentate, dar din acestea doar vreo 400 bine cunoscute. Experimente se fac in continuare.

3. – Observatia terapeutica. De o valoare deosebita ar fi acele simptome care nu se afla in patogenezii si care, existand la bolnav, dispar cand se administreaza un remediu anumit, nu numai la unul, ci la mai multi bolnavi chiar. Simptomele din observatia clinica trebuie cu atentie triate pentru a nu se strecura simptome care apartin bolii si nu remediului. Ex.: un bolnav cu cancer pulmonar in tratament cu Conium prezinta brusc expectoratie purulenta, in patogenezia Conium-ului este inregistrata “expectoratie purulenta” si asa este reprodus mai departe in alte lucrari.

4. – Semne necropsice – trecute de Hahnemann in “Bolile cronice”

Exista mai multe Materia Medica aparute dela Hahnemann si pana in zilele noastre. Maniera in care sunt prezentate remediile difera de la o Materia Medica la alta. In patogenezii simptomele sunt grupate dupa diversele parti ale corpului: actiunea generala, biotip, semne etiologice, semne psihice, semne generale cu modalitati, semne locale pe aparate, relatii medicamentoase. Care este valoarea stiintifica a Materiei Medica homeopatice ? Ce o caracterizeaza este obiectivitatea si lipsa oricarei interpretari S. Hahnemann – Organon: “ Tot ce este presupunere, afirmatie gratuita sau fictiune sa fie exclus cu severitate din aceasta Materia Medica. Nu trebuie sa se gaseasca decat expresia naturala cercetata cu grija si buna credinta.” Materia Medica constituie o baza experimentala stiintifica ce poate fi folosita in terapeutica individualizata. Bogatia sa in simptome permite o adaptare supla a aspectelor morbide cele mai variate, chiar acolo unde uneori este dificil de pus un diagnostic clinic. Richard Hughes (1836-1902) este de parere ca Materia Medica trebuie sa se bazeze numai pe date experimentale, care nici acestea nu sunt inatacabile toate, pe langa simptome autentice remediului se pot ivi si simptome intamplatoare sau iesite din imaginatie sau sugestie, subiectivismul probantului fiind un factor de luat in seama, ca si cel al probatorului care inscrie datele. Pentru Hughes importante sunt simptomele care se

repeta la mai multi probanti si care sunt caracteristice remediului, care pot sa ne conduca la remediu atunci cand se reintalnesc in practica, si nu simptomele vagi si generale care pot sa apara in orice patogenezie. Aceste simptome caracteristice trebuie urmarite in evolutia lor in timp, pentru o buna cunoastere a remediului. Pe seama datelor inscrise in Materia Medica se pot trage doar concluzii pozitive, iar aparitia la bolnav de simptome nenotate in patogenezii nu neaga remediul. Numarul probantilor, destul de redus, in cele mai bune cazuri in jur de 30, nu poate da tablouri patogenezice complete si nu se poate sti ce alte simptome ar aparea daca s-ar testa mai multi indivizi. Lamasson este de parere ca probantul ar trebui sa fie cat mai lipsit de imaginatie si sa fie probate pe el mai multe remedii, simptomele comune din toate experimentele apartin bolnavului si nu remediilor si trebuie excluse. Mai mult, ar trebui experimentate remediile in dilutii diferite si in conditii diferite de anotimp, temperatura, stare psihica, etc., fiecare dilutie aproape poate avea patogenezia sa si fiecare coincidenta a unui simptom cu o situatie anume importanta sa.

REPERTORII HOMEOPATICE Repertoriul homeopatic este o Materia Medica inversata, un dictionar de simptome cu modalitatile lor si remediile potrivite. Repertoriul Kent – simptomele sunt grupate pe aparate incepand cu psihismul si terminand cu pielea: minte, cap, organe de simt, fata, aparat digestiv, aparat urinar, aparat genital, aparat respirator, piept, spate, extremitati, somn, febra, transpiratie, piele, generalitati. Remediile sunt scrise cu caractere diferite de litere dupa gradul de importanta al simptomului in cadrul remediului respectiv. Remediul similimum trebuie sa acopere simptomele prezente la bolnav. Sa presupunem ca o bolnava se prezinta la consultatie pentru o eruptie umeda in spatele urechii. In dreptul acestui simptom in repertoriu se gasesc 10 remedii. Care este cel mai bun ? Bolnava mai prezinta crapaturi ale mainilor, nu poate dormi din cauza senzatiei de frig la picioare, transpira la efort fizic si are menstre dureroase cu false membrane. Daca memoria nu ne ajuta sa ne amintim remediul, atunci cautam in repertoriu la rubricile corespunzatoare simptomelor si eliminam remediile care nu se repeta dela o rubrica la alta. Aceasta operatie se numeste repertorizare. Numai ca pentru o buna repertorizare trebuie sa asezam simptomele bolnavului intr-o anumita ordine, in functie de importanta lor – cauzale, mintale, generale, locale. Aceasta operatie se numeste ierarhizare. Pe o hartie aranjam pe coloane verticale remediile gasite la fiecare simptom si cu gradul lor de importanta, pentru a le putea compara. Ierarhizarea si repertorizarea simptomelor vor face subiectul unui alt curs si preocuparea noastra practica pentru mult timp. In repertorizare conteaza maximum de acoperire al simptomelor. Dupa ce am terminat repertorizarea remediul gasit nu trebuie administrat orbeste. Trebuie controlat daca exista similitudine intre remediu si bolnav in totul. De ex.: la repertorizare a iesit Baryta carbonica. Bolnavul nostru este mic, slab, uscat, inteligent si cu memorie foarte buna. Baryta carbonica este descris cu inteligenta redusa, memorie slaba, in general gras. Nu se potriveste. In repertorizare urmeaza un alt remediu,

sa zicem Belladonna, care corespunde mai bine bolnavului si are sanse mai mari de reusita. Considerarea bolnavului in intregul sau trebuie avuta in vedere permanent.

Repertoriul homeopatic este o memorie artificiala. O buna cunoastere a Materiei Medica , practica homeopata si inteligenta clinica pot fi suficiente, dar cand nu sunt repertoriul homeopatic este o unealta necesara. Pentru a putea fi folosit cu usurinta repertoriul trebuie studiat in prealabil. Trebuie cunoscut locul fiecarei rubrici – de ex agravarile si ameliorarile ciclului menstrual sunt la Generalitati, modalitatile menstrei sunt la Organe genitale feminine, iar simptomele diferitelor parti din corp legate de menstre sunt la segmentele de corp respective. Simptomele culese dela bolnav trebuie traduse in limbajul repertoriului. De Ex.: somnolenta postprandiala apare in repertoriu: a dormi – dorinta de – dupa masa. Dupa afirmatia lui Hughes pentru alegerea remediului similimum trebuie sa fie identitate intre patogenezia remediului si simptomele bolnavului in urmatorii parametri:

- locul actiunii – organul afectat sau mai afectat

- felul actiunii – febra, inflamatie, tumefactie, paralizie, etc

- cauzalitate (etiologie)

- caracterul senzatiilor – durere, parestezie, in descrierea calitatilor si modalitatilor

- concomitenta simptomelor – aparitia acelorasi combinatii de simptome in ambele situatii, cu aceleasi caracteristici.

Repertorii existente:

- tiparite: - pe simptome: Kent, Boericke, Boenninghausen, Murphy, Barthel, Synthesis Dr Doc Gheorghe Bungetzianu ( in limba romana) - clinic sau nosologic – fiecarei boli sau sindrom ii sunt notate remediile pe care practica le-a aratat mai frecvent indicate – Voisin (in limba franceza)

- virtuale, informationale pe calculator : Radar, Cara, etc

Bibliografie Aurian-Blajeni C. Homeopatia Editura Litera Bucuresti 1983 Bungetzianu G., Chirila P. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions techniques Paris Hahnemann S.– Organon Ed 6