Sunteți pe pagina 1din 125

Nanocompozite Polimerice Dan Donescu INCDCP-ICECHIM Departamentul Polimeri, Spl. Independentei nr.

. 202, Bucuresti Materialele hibride sunt sisteme formate de doi sau mai multi parteneri care prin aportul lor personal pot asigura obtinerea unor performante superioare fata de sistemele initiale. Nanocompozitele polimerice constituie materiale care in matricea polimerica contin dispersata o alta faza de dimensiuni reduse (max. 100 nm). Problema esentiala in proiectarea unor sisteme de complexitatea nanocompozitelor este asigurarea dispersarii umpluturii nanometrice prin alegerea unor parteneri de polaritati asemanatoare si prin procese de omogenizare adecvate. In conditiile in care una sau ambele faze din materialele hibride sunt obtinute prin polimerizare, policondensare, etc. asigurarea unei dispersabilitati finale trebuie realizata din etapele anterioare, de exemplu nanodispersarea monomerilor. Sunt prezentate unele rezultate originale referitoare la nanostructurarea cosurfactantilor cu catena scurta (scc) in apa, modul in care aceasta nanostructurare asigura solubilizarea selectiva a monomerilor, alcoxisilanilor, colorantilor, etc. Prin conducerea simultana a doua procese: polimerizare radicalica si procese sol-gel s-a reusit formarea unor noi produse: retele simultane polimeri-anorganice (SIPIN). O sistematizare a rezultatelor obtinute prin sinteza si caracterizarea unor nanocompozite polimerice este efectuata dupa geometria fazei dispersate (1,2): a) 1D nanofire b) 2D silicati stratificati

c) 3D nanoparticule sferice oxizi, metale, etc.

Principalele contributii ale Departamentului Polimeri aduse in domeniul de interes sunt trecute in revista in functie de acest mod de sistematizare. Au fost utilizate nanoparticule (SiO 2, TiO2, ZnO, Fe3O4, Ag0, Pd0) silicati stratificati (hidrofobizati sau grefati cu catene hidrocarbonate), nanofire (celulozice, de silice, nanotuburi de carbon). 1. 2. D.W. Schaefer, R.S. Justice, How Nano Are Nanocomposites, Macromolecules, 40 (8501) 2007. K.J. Winey, R.A. Vaia, M.R.S. Bulletin, 32 (314) 2007.

Prezentare orala extinsa 1

STUDIUL UNOR MEDII FOTOREZISTIVE DIN COPOLIMERI DE 9CARBAZOLILMETILTIIRAN CU BUTIRAT DE GLICIDIL PENTRU NREGISTRAREA IMAGINILOR HOLOGRAFICE Andrei Andrie, Alexei Mealchin, tefan Robu, Alexandru Prisacar, Liudmila Vlad, Dmitrii Mitcov. Institutul de Fizic Aplicat al Academiei de tiine a Moldovei str. Academiei 5, MD-2028, Chiinu, Moldova e-mail: stefan_robu@usm.md n lucrare se descriu rezultatele cercetrilor unor medii fotorezistive din copolimeri de 9 carbazolilmetiltiiran (CMT) cu butirat de glicidil (BG) pentru nregistrarea imaginilor holografice. Copolimerii de de 9carbazolilmetiltiiran cu un coninut de 5-15 mol% fragmente de butirat de glicidil s-au sinetizat prin metoda anionic n prezena de 1-2% de metoxid de sodiu n calitate de catalizator.

CMT

BG

Copolimeri obinui s-au purificat prin segmentare din hexan. Viscozitatea caracteristic constituie 0,05-0,10 Dl/g. Pentru cercetare s-au confecionat straturi subiri cu grosimea de 1,5 m, cu un coninut de 10% de tetraiodometan CHI3 pe suport transparent din polietilentereftalat sau din sticl. Tetraiodometanul are rolul de agent de fotoreticulare [1,2]. Studilul fotoreticulrii straturilor s-a efectuat prin metoda spectral UV-VIS la iradiere cu raze UV n decurs de 5-60 minute. Iradierea UV s-a nfptuit cu ajutorul dispozitivului PRK-4 (E=3,3 mW/cm2). La iradierea UV se observ apariia i creterea n timp a intensitii unei benzi de absorbie =650 nm datorit formrii unor grupri cromofore la interaciunea nucleelor carbazolice cu CHI3 [1]. nregistrarea imaginilor holografice s-a produs cu ajutorul unei instalaii optice nzestrat cu laser Argon (=488 nm). S-a stabilit c prezena fragmentelor de butirat de glicidil n copolimeri mbuntesc proprietile fizico-mecanice a copolimerilor i conduc la majorarea parametrilor fotosensibili de 2-3 ori faa de materiale descrise n litaratur [1,2].
[1] O.V. Kolninov, V.K Milinchuk, E.G. Strukov, V.V. Kolesnikova. Photochemical oxidising of poly-N-vinilcarbazol by the electron-acceptors, High-molecular compounds, 22, 2042-2049, 1980 [2] Bivol V., Robu S., Vlad L., Coban, A., Prisacari A. Photostructure transformation effects of layer consisting from CAM:OMA copolymers under the action of laser irradiation, Proc. SPIE Vol. 4423, p. 49-54, 2001

Comunicare orala 2

TEHNICA SLURRY APLICATA NANOCOMPOZITELOR IN DETERMINARILE ANALITICE PRIN ICP-OES Constantinescu Estera, Capota Petre, Neagu Eleonora, Purcaru Victoria Institutul National de Cercetare si Dezvoltare pentru Metale Neferoase si Rare IMNR (INCDMNRIMNR) Bdul. Biruintei nr.102, loc. Pantelimon, jud. Ilfov, 077145, Romania. REZUMAT Tehnica slurry se bazeaza pe transformarea probei solide in pulbere foarte fina cu dimensiunea particulelor sub 10 m, introducerea ei in apa deionizata si mentinerea in suspensie cu ajutorul unui agitator si a unei substante surfactante (Triton X-100), dupa care se aspira solutia cu suspensia, se pulverizeaza si se introduce in plasma pentru analiza. Aceasta tehnica permite analiza probelor dificile ca soluri, silicate, carburi, materiale refractare si probe biologice care nu pot fi aduse usor in solutie, reducand totodata si timpul de analiza. Aceasta tehnica se potriveste foarte bine nanocompozitelor care au deja dimensiuni submicronice, si cuplata cu Spectrometria de Emisie Optica cu Plasma Cuplata Inductiv (ICP-OES) ce pemite determinari simultane multielement (~70 elemnte), poate rezolva foarte eficient stabilirea compozitiei chimice si prezenta impuritatilor. Evitand dezagregarea chimica, pe langa scurtarea timpului de analiza, se evita impurificarile sau pierderea de compusi volatili din timpul prelucrarilor chimice. Ramane totusi de rezolvat problema etalonari folosind etaloane certificate cu granulatie similara sau amestecuri sintetice de pulberi. O alta posibilitate ar putea fi analiza pulberilor prin alte metode ce utilizeaza aducerea lor in solutie, etalonarea spectrometrului cu solutii certificate si stabilirea unor factori de transformare (corectie). Metoda va fi aplicata pe aliajele obtinute prin alierea mecanica a nanopulberilor (Aluminiu Carbura de Siliciu) si la analiza nanobiomaterialelor (pe baza de fosfat de calciu).

Comunicare orala

STUDIUL INTERFERENTELOR IN DETERMINARILE ANALITICE PRIN ICP-OES Capota Petre, Constantinescu Estera, Enache Lenuta, Soare Victoria Institutul National de Cercetare si Dezvoltare pentru Metale Neferoase si Rare IMNR (INCDMNRIMNR) Bdul. Biruintei nr.102, loc. Pantelimon, jud. Ilfov, 077145, Romania. REZUMAT In ultimul deceniu, in chimia analitica, pentru stabilirea compozitiilor chimice a materilelor multifunctionale, nanocompozitelor, soluri sau ape, etc., atat la nivel de elemente majore sau de impuritati, s-a remarcat in mod evident, ca o perspectiva analitica durabila, Spectrometria de Emisie Optica cu Plasma Cuplata Inductiv (ICP-OES), datorita performantelor ei: determinari simultane multielement (pana la 70 elemente), limite de detectie scazute, etalonare facilitata prin lucrul in solutie, domeniul analitic linear pentru 4 6 ordine de marime, etc. Lucrarea propusa va face un studiu asupra interferentelor spectrale, fizice si chimice intalnite la determinarile prin ICP-OES in cazul a 18 elemente chimice : Al, B, Cd, Cr, Cu, Fe, Mg, Mn, Mo, Ni, P, Pb, Sb, Si, Sn, Ti, Zn, Zr. Pentru unele elemente precum Al, Cu, Fe, Mn, Mo, Ni, Sn, Ti si Zn studiul este facut si pentru o a doua linie spectrala, mai putin sensibila, preferata la determinarile de concentratii mai mari de element. Daca interferentele spectrale vor depinde de dispersia spectrala a policromatoarelor folosite, de latimea fantelor de intrare si iesire utilizate, dar si de liniile spectrale selectate in contextul unei matrice date, interferentele fizice vor depinde de vascozitatea si densitatea solutiilor, de tipul de nebulizator utilizat, de puterea si temperatura plasmei in zona analitica utilizata. Lucrarea studiaza si interfereatele chimimice (pe langa cele spectrale si fizice), produse in plasma de prezenta cationilor Na+, K+, Li+, Ca2+, dar si de prezenta anionii proveniti de la acizi utilizati la aducerea probelor solide in solutie: HCl, HNO3, H2SO4, HClO4, H3PO4, H3BO3. In final se stabilesc corectiile aditive sau multiplicative functie de diferitele matrici, care trebuie avut in vedere atunci cand etalonarea se face cu etaloane simple. Se constata ca interferentele chimice in plasma sunt mai mici decat la determinarile similare prin Spectrometria de Absorptie Atomica in Flacara (FAAS) datorita temperaturii mai mari din plama, si datorita atmosferei inerte de argon din plasma. Comunicare orala 4

CERCETARI PRIVIND INTENSIFICAREA OXIDARII CONCENTRATELOR SULFUROASE PRIN ACTIVARE MECANICA Autori: Vasile Predica Luminita Mara Silviana Onisei Cornelia Lupu Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Metale Neferoase i Rare, B-dul Biruintei Nr. 102, Com. Pantelimon, Jud. Ilfov Lucrarea prezinta rezultatele studiului experimental privind influenta activarii mecanice asupra oxidarii in autoclava a concentratului sulfuros de cupru de la flotatia Baia de Aries. S-a efectuat studiul mineralogic pentru determinarea principalilor compusi existenti n material si a conexiunilor lor morfologice, prin difractie de raze X (RDX) i microscopie optica. Pentru analiza granulometrica s-a folosit analizator cu laser tip Ankersmid. In lucrare sunt prezentate si cercetari experimentale de oxidare a concentratului de Cu la diferite temperaturi pe concentrat mcinat i nemcinat. Pe baza rezultatelor obtinute s-a studiat influenta activarii mecanice asupra cineticii oxidarii concentratelor sulfuroase. Din analiza rezultatelor experimentale se constata ca activarea mecanica are o influenta pozitiva asupra oxidarii concentratului, concretizata prin valori ale energiei de activare mai mici cu pn la circa 7 ori, dup 4 ore de oxidare a sulfurilor n autoclava ceea ce conduce la posibilitatea reducerii timpului de reactie cu implicatii in cresterea productivitatii utilajului principal, autoclava.

Comunicare orala

Comportarea reologic a unor geluri de colagen utilizate la realizarea membranelor pentru ambalaje alimentare Mdlina Georgiana Albu1, Mihaela Violeta Ghica2, Viorica Trandafir, Lacramioara Popa2, Elena Constantin2, Mihaela Diaconu2 1. INCDTP Sucursala Institutul de Cercetare Pielrie nclminte, Bucureti 2. Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicin i Farmacie Carol Davila, Bucureti

Colagenul tip I este foarte utilizat ntr-un domeniu larg de aplicaii din industria alimentar, biochimie, medicin i farmacie. Proprietile fizice i chimice ale colagenului depind de sursa i condiiile de extracie ale acestuia. n timpul procesului de extracie colagenul poate s-i pstreze structura triplu helicoidal sau se poate denatura tranformndu-i structura triplu helicoidal n ghem statistic, devenind gelatin. n cele mai multe cazuri colagenul este extras ca soluie (sau gel) apoas i prelucrat n diferite forme. Una din cele mai utilizate forme utilizate n industria alimentar este membrana de colagen. n vederea obinerii membranelor de colagen, comportarea reologic a gelului din care se realizeaz n diferite condiii de forfecare i temperatura este deosebit de important, pentru a prevedea posibilitile de curgere i modelare la prepararea membranelor. Proprietile reologice dau informaii asupra structurii i vicozitii gelurilor precum i asupra comportrii acestora n timpul preparrii membranelor, fiind puternic influenate de parametrii de curgere ai sistemului. n aceast lucrare s-au studiat geluri de colagen cu concentraii diferite din punct de vedere fizico-chimic i reologic. S-au determinat tensiunile de forfecare, viscozitile la vitez de forfecare zero, modelele matematice i parametrii de curgere, att la 23 ct i la 37oC. Gelurile cu proprieti reologice speciale s-au dovedit a fi ideale pentru prepararea membranelor utilizate ca ambalaje alimentare.

Comunicare orala

Modificarea polimerilor ionici reticulai cu particule ultra fine de compusi metalici Guanu Vasile Universitatea de Stat din Moldova, str. A.Mateevici,60. Chiinau, MD 2009. Moldova Polimerii ionici reticulai care conin grupe slab bazice ( -N(CH3)3Cl ) sunt utilizai pe larg ca schimbtori de anioni n procese de concentrare, separare, purificare a difertor sisteme lichide sau gzoase, ndeosebi la tratarea apei la staiile termice, termo- i atomoelectrice. Aceti polimeri practic nu posed selectivitate sorbional. Matricea acestor polimeri nu conine atomi donori de electroni i teoretic ei nu ar trebui s reina cationi din soluii. i totui, dei pare incredibil, n anumite conditii aceti polimeri sunt capabili s rein cationii unor metale din soluii1. n aceast comunicare se face o sintez a rezultatelor cercetrii reinerii din soluii a cationilor ( hidroxocationilor) de Fe(III), Al(III), Cr(III), Ga(III), In(III) i Bi(III) de ctre schimbtorii de anioni puternic bazici comerciali de tip gel AV-17, Varion AD i Purolite A-400. Conform rezultatelor obtinute cu utilizarea spectroscopiei Mossbauer se constat c reinerea cationilor de Fe(III) de catre polimeri are loc in rezultatul formarii in faza lor a particulelor ultra fine de compui de tipul mineralului jarosit(alunit). n acelai mod se rein i ceilalti cationi cu excepia Bi(III), formnd compui de tipul R4N[M3(OH)6(SO4)2] i H3O[M3(OH)6(SO4)2], n care R4N+ este grupa funcional a polimerului, M Fe3+, Al3+,Cr3+,Ga3+, In3+. La fierberea in ap jarisitul din faza pilmerului se transform n particule nanometrice de -FeOOH in starea superparamagnetica i particule relativ masive magnetic ordonate. Cationii de Bi(III) sunt reinui n rezultatul formrii n faza polimerului preponderent a compusului BiOCl. A fost cercetat polimerl AV-17 modificat cu compui de Bi-Fe, Bi-Cr, Bi-Al, Bi-Fe-Cr. Fornarea particulelor ultra fine de compui metalici in faza polimerilor i modificarea morfologiei lor a fost confirmat de rezultatele cercatarilor cu utilizare microscopiei electronice i a difraciei razelor X. Se demonstreaz c polimerii modificai cu compui metalici devin sorbeni selectivi pentru pentru unii anioni (NCS-, NCO-, CN-, I-, HS-, S2- .a.) i molecule (I2, H2S .a.). Deasemenea ei pot fi i catalizatori performani. 1. Gutsanu V., Gafiichuk V., Shofransky V., Turta C. Nature of compounds formed in phase of strongly basic anion exchanger in contact with Fe2(SO4)3 solutions. J. App. Polym. Sci. 2006, 99, 59

Comunicare orala 7

SINTEZA HIDROTERMALA: O PROVOCARE IN ECO-PROIECTAREA TiO2 NANOSTRUCTURAT Roxana Mioara Piticescu1, Zina Vuluga2, Speranta Tanasescu3, Cornel Ponta4
1 2

Institutul National de C&D pentru Metale Neferoase si Rare-INCDMNR-IMNR Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie - ICECHIM Bucuresti 3 Institutul de Chimie Fizica Ilie Murgulescu, Academia Romana 4 Institul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei IFIN-HH Situatia actuala a stadiului S/T in domeniul riscurilor legate de producerea si utilizarea nanomaterialelor a fost cel mai recent sintetizata la EuroNanoForum 2007. Cu aceasta ocazie s-a evidentiat preocuparea majora a comunitatii stiintifice, marilor firme producatoare si societatii civile privind potentialul impact asupra mediului si oamenilor produs de nanomateriale ca rezultat al dimensiunilor de acelasi ordin de marime cu cel al biomoleculelor si celulelor. Nanotehnologia este liderul dezvoltarii in numeroase domenii de noi materiale si dispozitive care demonstreaza dependenta proprietatilor de nanostructura1. Proprietatile unice electrice si chimice le fac foarte utile in aplicatii comerciale, medicale, de mediu si in sectoare militare 2. Directiile strategice de cercetare si productie trebuie sa fie astfel orientate incat sa asigure nanotehnologii si nanoproduse prietenoase cu mediul, cu risc scazut asupra sanatatii 3. Aceasta presupune nu numai intelegerea profunda a fenomenelor care au loc la scara nanometrica dar si dezvoltarea unor metode si instrumente pentru a controla procesele de sinteza, de abordare a aspectelor toxicologice si ecotoxicologice, de abordare a strategiilor si metodelor de valorificare superioara a materialelor nanostructurate naturale sau deseurilor nanostructurate. Printre procedeele chimice, procedeul hidrotermal de sinteza reprezinta o solutie promitatoare pentru sinteza materialelor nanostructurate utilizand ca materii prime saruri solubile, ieftine, usor accesibile. Totusi indepartarea anionilor (NO3-, Cl-) si cationilor (NH4+, Mez+) din apele rezultate in urma procesului hidrotermal reprezinta o incercare majora si acest aspect a fost neglijat in cele mai multe studii. In acest context in lucrare sunt abordate urmatoarele aspecte: posibilitatea utilizarii bentonitei naturale pentru ecologizarea apelor rezultate in procesul de sinteza hidrotermala a TiO2 nanostructurat, analiza puritatii TiO2 nanostructurat prin studii RES si studiul modificarii proprietatilor termodinamice a TiO2 ca urmare a starii nanocristaline. Referinte selective 1.Andrew D.Maynard si Eileen D.Kumpel, Journal of Nanoparticle Research, 7(2005), 587-614 2. Damjana Dobre, Nanotoxicology for safe Nanotechnology, 58(2007), 471-478 3. Andrew D.Maynard, Nanotoday, May 2006, 1[2], 22-33 Comunicare orala

SISTEME COLOIDALE MONODISPERSE

Alexandra Mocanu, Edina Rusen, Bogdan Marculescu Universitatea Politehnica Bucuresti, Depart. Sinteza Polimerilor, Calea Victoriei nr. 149, RO-010072, Bucuresti, Romania

Studiul de fata prezinta metode de sinteza a particulelor coloidale monodisperse autoasamblabile, pornind de la sistemul stiren (St) hidroxipropil metacrilat (HPMA) prin polimerizare in emulsie in absenta surfactantului. In urma sintezelor efectuate s-a remacrcat ca prezenta fulerenelor (C60) in procesul de copolimerizare in emulsie, determina atat la scaderea dimensiunilor particulelor, cat si obtinerea unor sisteme monodisperse. Morfologia si distributia dimensionala a particulelor au fost investigate cu ajutorul (tehnicilor de analiza) SEM, AFM si DLS.

Comunicare orala

10

STUDIU SPECTROSCOPIC SI DE ANALIZA TERMICA AL UNOR AGREGATE SUPRAMOLECULARE PORFIRINA-FTALOCIANINA Simona-Florentina Pop1,2, Rodica-Mariana Ion1,2

Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM, Spl. Independentei, 202, sect. 6, Bucuresti, Romania
2

Universitatea Valahia, 2 Carol I Bd, Targoviste, Romania


E-mail: popsimfc@yahoo.com

Abstract Compui macro-heterociclici, cum ar fi porfirinele i ftalocianinele sub form de compleci metalici, au proprieti fizice i chimice unice. Noi posibiliti de utilizare a compuilor porfirine-ftalocianine au fost dezvluite de curnd, capacitatea lor de auto-organizare fiind adecvat pentru aplicaii n diverse nanotehnologii. Din acest motiv, stabilitatea termic a acestor agregate supramoleculare este un criteriu esenial pentru aplicaiile lor. In aceast lucrare, analiza termogravimetric (TG) a fost utilizat pentru a studia stabilitatea termic, descompunerea termic i termochimia complecilor de porfirine i ftalocianine. Agregatele de tip aduct ale porfirinelor i ftalocianinelor pot furniza informaii importante n cercetarea materialelor moleculare noi din medicin; acestea pot fi analizate prin metode spectrale datorit culorii lor intense, responsabile de spectrele specifice din UV i vizibil. In aceasta lucrare s-a investigat prin spectroscopie UV-Vis, FTIR i analiz termic, formarea heteroagregatelor solubile n ap ale complecsilor de Ni,Rh ai 5,10,15,20-tetra-metil-piridilporfirinei (Me-TMPyP) i complexului de Zn al 2,9,16,23-tetra-sulfo-ftalocianinei (ZnTSPc). Formarea de agregate-aduci prespune interacii puternice ntre dou molecule diferit ncrcate electric, aceste interacii fiind influenate puternic de natura metalului din interiorul macrociclului. Se evideniaz formarea de nanotuburi prin auto-asamblarea celor dou tipuri de compui cu sarcini electrice diferite. Sunt evaluate posibilitile de aplicare ale acestor aduci n terapia fotodinamic a cancerului, prin determinarea capaciii de generare a oxigenului singlet. Key words: porfirine, ftalocianine, analiza termica, terapie fotodinamica.

Comunicare orala

11

CERCETARI PRIVIND OBTINEREA UNOR MATERIALE MICROCRISTALINE MULTIFUNCTIONALE IN MICROSTRATURI Cornelia Lupu, Teodor Velea, Mircea Gorinoiu Institutul national de cercetare-dezvoltare a materialelor neferoase rare, INCDMNR-IMNR Blvd. Biruintei, nr. 102, Pantelimon, Ilfov Articolul prezinta metoda de obtinere si caracterizarea unui material compozit nou, microcristalin, pe baza de Cu-Mo, cu microadaosuri de Zr si Y. Obtinerea acestui material a fost realizata prin tehnologia electrono-radianta de evaporare-condensare cu flux de electroni in vid. Scopul cercetarilor este obtinerea unui nou material pentru contacte electrice cu aplicatii in echipamentele industriale electrotehnice si casnice, si in infrastructura transportului in comun - cu caracteristici superioare contactelor electrice realizate din materiale tradiionale de tip Ag-CdO. Noile materiale studiate sunt materiale multifunctionale, caracterizate printr-o mare rezistenta la coroziune, eroziune si cavitatie, o plasticitate suficient de mare in stare calita, o rezistenta deosebita la oboseala, frecare, uzura si fluaj, o buna conductivitate electrica, nu produc scantei in timpul functionarii, prezinta o valoare foarte ridicata pentru modulul de elasticitate si proprietati mecanice, dupa calire si revenire, comparabile cu ale celor mai bune oteluri. Analizele si incercarile efectuate arata ca introducerea suplimentara in matricea de cupru a ytriului si zirconiului alaturi de molibden va permite obinerea materialului compozit (Cu-Y-Zr)-Mo, material cu rezistenta nalta la coroziune si eroziune.

Comunicare orala 12

NANOSTRUCTURED PEDOT-METALLO-PORPHYRIN CATALYTIC PLATFORM TO DETECT PEROXYNITRITE Serban F. Peteu, Mekki Bayachou Department of Chemistry, Cleveland State University, 2121 Euclid Ave, Cleveland, Ohio 44115, United States of America <sfpeteu @ umich.edu>

Peroxynitrite (O=NOO-) is generated by nitric oxides reaction with superoxide anion in cell and organelles. It is a powerful oxidizing and nitrating agent, and his presence was correlated with the pathogenesis of many degenerative conditions such as Alzeimers, Parkinsons, cancer or AIDS. Currently, peroxynityrite is detected by chemiluminescence, fluorescence, LC-MS or with electrochemically modified carbon microfibers This talk outlines efforts to fabricate and test metallo-porphirin-modified carbon fiber microelectrodes (CFEs) for peroxynitrites quantification. The analyte peroxynitrite was synthesized in house fresh every time, by the two-phase displacement reaction. The investigations included: field emission scanning electron microscopy (FESEM) characterization, cyclic voltammetry and time based amperometry. The sensitivity, detection limit, response time and selectivity are characterized. Moreover, the electroactive polymer poly(3,4-ethylenedioxythiophene) or PEDOT was employed to improve both the detection limit and sensitivity. Indeed, this talk will show that the sensitivity for the hemin-PEDOT modified CFE was 13 pA/nM. That is 130 times higher than bare CFE, or 50 times higher than hemin-modified CFE. Also, the detection limit for the hemin-PEDOT CFE was 200 nM for a 3/1 response/noise ratio.

Comunicare orala

13

NANOMATERIALS IN MEDICINE LABORATORY AND CLINICAL APPLICATIONS


Rodica Mariana Ion1,2

Valahia University, Targoviste 2 ICECHIM, Bucharest; e-mail: rodica_ion2000@yahoo.co.uk The application of nanotechnology for treatment, diagnosis, monitoring, and control of biological systems is now often referred to as nanomedicine. Among many possible applications of nanotechnology in medicine, the use of various nanomaterials as pharmaceutical delivery systems for drugs, DNA, and imaging agents has gained increasing attention. Photodynamic therapy (PDT) is a treatment modality for cancer and various other diseases. The clinical protocol covers the illumination of target cells (or tissue), which have been loaded with a photoactive drug potosensitizer). Photodynamic therapy itself, however, employs the light-induced chemical reactions of the activated photosensitizer (triplet state), resulting in the production of various reactive oxygen species, amongst them singlet oxygen as the primary photochemical product. PDT has been widely used in both oncological (e.g., tumors) and nononcological (e.g., age-related macular degeneration, pre-malignant skin conditions) applications [1,2]. It will be discussed some aspects about the applications of some new nanostructures (porphyrin nanotubes, carbon nanotubes) in medical area: for brain aneurysm instrumentation, in actinic keratosis (AK), in human brain tumors (in vitro), due to its capacity of Jaggregates generation. Porphyrins can form a variety of structures from linear head-to-tail or Jaggregates to fractal aggregates with different and specific photophysical properties. In this paper, the controlled aggregation of meso-5, 10, 15, 20-sulfonato-phenyl porphyrin (H2TPPS44-) was studied as an ionic self-assemblied nano-structure.

Fig.1.Chemical structure of 5, 10, 15, 20-sulfonatophenyl porphyrin (H2TPPS44-)

Fig.2. The microscopy images for neuronal cells before PDT treatment with TSPP nanotubes 20 microg/ml

Fig.3. The microscopy images for neuronal cells at 7 mW irradiation power 25 mW after PDT treatment with TSPP nanotubes

Topical PDT is currently mainly used to treat actinic keratosis (AK) and superficial nonmelanoma skin cancers [3]. The tested TSPP showed an effective in vivo destructive effect on keratinocytes in the patient with actinic keratosis doubled by a good clinical response. The adverse events to PDT (pain, erythema) were slightly lower in the TSPP treated area, Figure 4.

14

Day 1 immediatelly after phototherapy

Day 2 5 days after phototherapy

Day 3 10 days after phototherapy

Figure 4. The volunteer patient at different stages at PDT treatment At some human brain tumor samples (prelevated in vitro) the cerebral microvasculature, particularly the endothelium is the primary target for PDT. A cytotoxic effect on the vascular network that results in cession of blood circulation and subsequent necrosis of the tissue could be observed. In experimental tumor systems, clumps of aggregated platelets in the brain parenchyma vessels and focal thrombosis in pial vessels of tumor tissue may be observed in the microvasculature after light exposure, followed by transient vasoconstriction, vasodilatation and eventual complete blood stasis and hemorrhage. The blood vessels become dilated and filled with a dense mass of red cells [3].

Figure 5. The human brain tissue (in vitro) before (left) and after (right) PDT treatment References 1. RM Ion, Photodynamic therapy a photochemical concept for cancer therapy, Rev.Roum.Chim., 52(12)1093-1102(2007); 2. RM Ion, D.Boda, Supramolecular nanotubes porhyrin-based gebetated by aggregation, rev.Chim., (Bucharest), 59(2)205-207(2008); 3. R.M.Ion, Porphyrins and photodynamic therapy of cancer, FMR Ed., Bucharest, 2003

Comunicare orala

15

COMPUSI ORGANICI TRIBOLUMINISCENTI CU APLICATII LA OBTINEREA UNOR SENZORI DE PRESIUNE SI IMPACT MECANIC Ana - Alexandra Sorescu, P. Ardeleanu, Alexandrina Nuta, V. Raditoiu, Monica Raduly, Alina Raditoiu, Luminita Wagner, Viorica Amariutei Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM, Splaiul Independentei nr. 202, sector 6, 060021, Bucuresti, Romania Triboluminiscenta reprezinta un fenomen optic ce consta in emisia de lumina de catre materialele solide atunci cnd acestea sunt deformate mecanic sau sparte 1. Clasa compusilor triboluminiscenti are un caracter aparte, deosebit de complex, determinat, pe de o parte, de diversitatea structurala foarte mare a produselor, corelata cu diversitatea suporturilor de aplicare, iar pe de alta parte de diversitatea moderne. Importanta compusilor triboluminiscenti a crescut semnificativ odata cu necesitatea obtinerii de senzori optici de presiune2, precum si a senzorilor de modificare a structurii, cu largi aplicatii in evaluarea gradului de uzura al unui material compozit. Fenomenul de triboluminiscenta este intalnit preponderent la compusii fara centru de simetrie 3, iar in cazul celorlalti compusi este data si de prezena impuritatilor in structura cristalina. Printre caracteristicile temperatura, etc. Lucrarea contine: prezentarea fenomenului de triboluminiscenta; tendintele referitoare la utilizarile compusilor organici triboluminiscenti; experimentari de laborator privind: o obtinerea unor compusi organici triboluminiscenti noi: acidul N compusilor triboluminiscenti4, sunt amintite: intensitate mare a emisiei triboluminiscente, randament cuantic mare al emisiei triboluminiscente, stabilitate ridicata la procedeelor de sinteza, care practic acoper intreagul domeniu al chimiei

acetilantranilic, zaharina, acidul salicilsalicilic, salicilatul de metil, etc.; o purificarea unor compusi organici existenti: rezorcina, ahhidrida ftalica, etc.
[1] L. M Sweeting, Chem. Mater., 1990, 10 [2] I. Sage, G. Bourhill, Journal of Materials Chemistry, 2001, 11, 231 245 [3] T. Ishihara, K. Tanaka, K. Fujita, K. Hirao, Solid State Commun., 1998, 107, 763 [4] Hollerman W.A., Goedeke S.M., Bergeron N.P., Nucl. Inst. and Meth., 2005, B241, 578-582

Comunicare orala 16

TESATURI FUNCTIONALIZATE BIOACTIV TIP BARIERA CU PROPRIETATI ANTIALERGICE


Loti Cornelia OPROIU*, Anca Angela ATHANASIU*, Elena IONITA*, DEACONU Marian*, RUSE Mircea*, ALBULESCU Viorel Liviu*, TOLESCU Ciprian*, FARAON Victor Alexandru*, Anca Maria TOIU**, Marieta NICHIFOR***, Cristina Magdalena STANCIU***, RADU Cezar-Doru****, Mihaela HRITCU****, Lucia BOSCA*****, Veronica DUMITRU*****, Elena Alina NANU***** *INCDCP ICECHIM-Bucuresti ; **Universitatea de Medicina si Farmacie- Cluj-Napoca ; ***Institutul de Chimie Macromoleculara Petru Poni- Iasi ; **** Universitatea Tehnica Gh. Asachi - Iasi ; ***** S. C. BIO HIGH TECH - Srl Lucrarea prezinta cateva consideratii generale asupra posibilitatilor de functionalizare bioactiva tip bariera antialergica a suprafetelor textile, studiul experimental preliminar de caracterizare a catorva dintre compusii bioactivi cu proprietati antialergice, extrasi din plante, sinteza si caracterizarea fizico-chimica a unor materiale polimerice naturale nonalergice functionalizate, proiectarea si realizarea unei prime tesaturi de Bbc 100% antiseptice, pregatita pentru functionalizarea bioactiva, metode si tehnici de caracterizare dermatologica a compusilor bioactivi aflati in studiu in vederea selectarii acelor compusi biocompatibili cu pielea umana si cu proprietati nonalergice/antialergice. Lucrarea a fost pornita in primul rand din dorinta de a imbunatati calitatea vietii, starea de sanatate a persoanelor alergice dar si a celor potential alergice, cu antecedente de acest gen in familie, prin utilizarea unor produse textile cu proprietati antialergice si rol de protectie/calmare pasiva a suferintelor pielii/cailor respiratorii. Problema alergiilor se pune tot mai acut in prezent, dat fiind faptul ca, in urma unui studiu, s-a ajuns la concluzia ca in anul 2015, un european din doi va suferi de alergie, in marea majoritate copii. Mai mult decat poluarea, de vina este aparitia unor noi alergeni in viata noastra cotidiana: produse cosmetice si de igiena, alimente, materiale, plante, etc. Cererea de consum tot mai ridicata pentru imbracaminte si textile in general, a determinat si o crestere a pietei de fibre/tesaturi care protejeaza impotriva insectelor, bacteriilor, alergenilor, mirosurilor, etc., si aceasta din cauza nevoii tot mai crescute a omului de a fi in siguranta, dat fiind si pericolul reprezentat de posibilele pandemii. Prin intermediul acestei lucrari, se considera ca este deschisa, cu rezultate bune, promitatoare, calea catre rezolvarea dezideratului propus, si anume acela de a obtine textile antialergice, in conditiile in care informatiile in acest domeniu sunt aproape inexistente, in ultimii 10 ani studiile din acest domeniu, referindu-se invariabil la textile cu proprietati antimicrobiene realizate cu ajutorul unor substante chimice sintetice, care determina microbii sa devina rezistenti la ele. BIBLIOGRAFIE (selectiva) 1.Schindler, W.D. and Hauser, P.J., Chemical finishing of textiles, Woodhead Publishing Publishing Ltd., 2004 2.Brevet HK1046022/2007, Durable, comfortable, air-permeable allergen-barrier fabrics 3.Brevet US5874164/1999, Barrier webs having bioactive surfaces 4.Brevet US6716450/2004, Enhancing protein activity through nanoencapsulation 5.Brevet US0098713/2007, Nanoparticle delivery systems and methods of use thereof 6.Payne, J.D. and Kudner, D.W., A durable anti-odor finish for cotton textiles , Textile Chemist and Colorist, 1996, 28(5), 28-30 7.Knittel, D. and Schollmeyer, E., Chitosan und Derivate fur die Textilveredlung, part I Textilveredlung, 1988, 33(3/4), 67-71 and part 4 Melli

Comunicare orala

17

COMPOZITE POLIMERICE BITUMINOASE PENTRU SOLUII DE

PROTECIE A AUTOTURISMELOR
Ramona Marina Coerea , Simona Pop, Irina Dumitriu, Radu Fierascu, Sebastian Amariei, Luana Baciu, Doina Dimonie Materialele polimerice bituminoase se pot folosi sub form de soluii i pentru protejarea anumitor suprafee metalice ale autovehiculelor, n scopul reducerii vibraiilor (antifonare), eliminrii proceselor corozive, diminurii efectelor abrasive. Aceste soluiile au caracter tixotropic [1,2]. Pentru realizarea unei astfel de soluii trebuie s se in cont c protecia fonic este asigurat de materiale vscoelastice, care au elasticitate i rezilien ridicat, rezisten mare la oboseal, sunt puin sensibile la schimbrile de temperatur i frecven din intervale de temperatur largi, au capacitate de a absorbi energie cinetic i de a o transforma n cldur. Alte condiii pe care trebuie s le ndeplineasc noul material sunt adeziunea la suprafaa metalic i capacitatea de a asigura protecie anticoroziv [3]. Pentru o adeziune corespunztoare sunt necesare legturi ntre lanurile macromoleculare ale polimerului din noua compoziie i diverse puncte de conexiune de pe suprafaa metalului (fig.nr.1). Protecia anticoroziv este asigurat, n principal, de aderena la suportul metalic a peliculei care se formeaz dup evaporarea soluiei rezultate prin dizolvarea noii compoziii ntr-un solvent corespunztor i de comportarea acestei pelicule n timp. Fig.nr.1 1 Folie de protecie bitum-polimer; 2 Metal; 3 Strat oxidat/hidroxilat.

Prin lucrrile desfurate s-au realizat noi compozite polimerice bituminoase care prin dizolvare ntr-un solvent selectat au condus la soluii de interes practic [4]. Dup evaporare, aceste soluii formeaz pe suprafeele metalice ale autovehiculelor pelicule de protecie elastice, cu grosime controlat care mpiedic procesele corozive, reduc vibraiile, impiedeca deteriorarea mecanic a suprafeelor protejate i nu se exfoliaz (fig.nr.2). Fig. nr. 2 Bibliografie 1. http://www.arrowengineering.com/lubricants/coatings.htm 2. Patent US 4618521 3. Patent GB 1551953 18

4. Cerere de brevet in curs de redactare Comunicare orala

19

ASPECTE PRIVIND COMPORTAREA LA EXTRUDERE A UNOR POLIMERI OLEFINICI Ramona Marina Coerea, Simona Pop, Irina Dumitriu,Radu Socoteanu, Raluca Darie, Radu Fierscu, Doina Dimonie Degradarea poliolefinelor este un proces complex caracterizat i prin aceea c se schimb coloarea polimerul i se formeaz produi volatili [1,2]. n funcie de condiiile de lucru (temperaturi diferite, viteze diferite de rotaie, melci diferii transport, compresie, reologic) i de valoarea proprietilor reologice i termice ale unor homopolimeri ai propenei s-a observat c principalul parametru care controleaz calitatea procesului de extrudere este temperatura. Nu s-a observat o dependen la fel de accentuat a numrului i dimensiunii incluziunilor gazoase de viteza de rotaie sau de profilul melcului. Deasemeni s-a constatat c procesul de formare de incluziuni gazoase nu depinde de continutul rezidual de volatile al pulberii de polimer si nici de tipul aditivilor folosii pentru stabilizare . Pentru homoplimerul cu ICT = 24 g/10 min., la temperaturi mai mici de 230 0C, chiar dac polimerul are coninutul rezidual de resturi catalitice sub 10 ppm.,este uscat i este stabilizat cu amestecuri de fenoli mpiedicai steric i fosfii, indiferent de profilul melcului, firul extrus conine goluri de dimensiuni medii i mari, pe mai mult de 80 % din lungimea sa i c, n cele mai multe situaii, acesta este de culoare galben (fig.nr.1) . La viteza de 50 rpm, deoarece polimerul nu are timp s se topeasc, nu se mai formeaz fir continuu, ci o niruire de granule netopite, sinterizate doar (fig.nr. 2). Dac temperatura este mai mare de 230 0C, atunci procesul de degradare se diminueaz considerabil. n aceste condiii scade numrul i dimensiunea incluziunilor gazoase pn la cca. 5 - 10 % din lungimea filmului extrus, iar culoarea galben nu apare dect dac temperatura pe duz este mai mare de 250 0C, iar polimerul a fost extrus la vitez foarte mic (6 rpm.). Influena temperaturii se confirm i pentru tipuri de homopolimeri ai propenei care au alte mase moleculare. Alegerea unei formule de stabilizare corespunztoare i extruderea la temperaturi mai mari de 230 0C permite realizarea unui fir fr incluziuni gazoase, translucid, necolorat, bine profilat, cu diametru constant.

Fig.1

Fig.2

Fig.3

Lucrarea explic rezultatele obinute considernd, pe de o parte, mecanismul de degradare al homopolimerului n condiii mecano-termice i n prezena oxigenului n care s-a lucrat, iar pe de alta parte, dependena dintre parametrii de extrudere i coeficienii de friciune [3], vscozitatea topiturii polimerului studiat [3], masele moleculare, perioadele de inducie a degradrii, forma termogramelor DSC i ATG sau cea a spectrelor FTIR . Coninutul de cenu i de resturi catalitice sunt alte rezultate care au ajutat la elucidarea fenomenelor care se produc la extruderea unor homopolimeri ai propenei. Bibliografie 1. Doina Dimonie, Mihai Dimonie, Gabriel Vasilievici, Polyolefines Mechanical Recycling considering the Carbonyl Variation During the First Life (I), Materiale Plastice, 44, Nr. 4, pg. 361364, 2007. 2. Doina Dimonie, Mihai Dimonie, Gabriel Vasilievici, Polyolefines Mechanical Recycling considering the Carbonyl Variation During the First Life (II), Materiale Plastice, 45, Nr. 1, pg. 91-96, 2008. 2. Chris Rauwendaal, Polymer Extrusion, Carl HanserVerlag, Munich Vienna, New York, 1994, ISBN 3 446 17960 7(Munich) Comunicare orala 20

FLUOROFORI XANTENICI MARKERI PENTRU PRODUSE PETROLIERE Monica Raduly, Alina Raditoiu, Ana-Alexandra Sorescu, Valentin Raditoiu, Luminita Wagner, Alexandrina Nuta, Viorica Amariutei, Petrea Ardeleanu Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM, Splaiul Independentei nr. 202, sector 6, 060021, Bucuresti, Romania Markerii au utilizari multiple in domeniul medical, biologic, tehnic (defectoscopie nedistructiva, textile tehnice etc.), o deosebita importanta o reprezinta folosirea acestora in domeniul marcarii produselor petroliere pentru atestarea calitatii produselor si prevenirea comercializarii amestecurilor de produse de calitati diferite la preturi superioare1-5. Prezenta lucrare ilustreaza datele experimentale referitoare la 6 noi compusi organici cu structura xantenica sintetizati prin reactii de acilare a grupelor hidroxil cu anhidrida acetica si respectiv cu clorura de benzoil. Produsii de reactie, purificati, au fost caracterizati prin analiza elementala, spectometrie UV si IR, 1H si 13C-RMN, concluzionndu-se ca structurile preconizate a fi sintetizate sunt corecte. Studiul relatiei structura - proprietati de fluorescenta cu considerarea naturii substituentilor desemneaza noii compusi sintetizati drept agenti de marcare a produselor petroliere. Identificarea se poate efectua fie prin detectie in domeniul ultraviolet, fie in domeniul vizibil dupa developare cu agenti specifici. Fluoroforii cu proprietati de marker pentru produse petroliere pot rezolva datorita caracteristicilor lor, probleme legate de inconvenientele produselor de marcare utilizate in mod curent si anume: pierderea in timp a proprietatilor de culoare, detectia greoaie a produsului de marcare dupa stocarea indelungata a produselor petroliere, manevrarea dificila a produselor de developare, toxicitatea relativ ridicata, probleme de mediu legate de distrugerea probelor supuse analizei, trecerea agentilor de marcare in faza apoasa, prezenta in cele mai multe cazuri, in rezervoarele in care se depoziteaza produsele petroliere.

Bibliografie
1. 2. 3. 4.
5. 1. X. Wu, M. Tian, H. He, W. Sun, Bioorganic & Medicinal Chemistry Letters, 2009, 19, 29572959 N. Tsai, W. Chang, C. Shaw, Thrombosis Research, 2009, 124, 213218. G. Ntaios, A. Hatzitolios, C. Savopoulos, European Journal of Internal Medicine, 2008 W. E. Asher, R. H. Clarke, M. S. Farahat - US 5,958,780, 28.09.1999 M. J. Smith, B. Desal, J. J. Frederico - US 6,514,917 B1, 4.02.2003

Comunicare orala

21

NANOBIOMATERIALS OBTAINING BY INNOVATIVE BIOTECHNOLOGIES AND THEIR THERAPEUTIC APPLICATION Nicoleta Radu1, Cosmin Corobea1, Mariana Ferdes2, Oana Coman3, Isabel Ghita Cristescu3, Camelia Ungueranu2, Ana Aurelia Chirvase1
1 2

I.N.C.D.C.P. ICECHIM Bucharest, Biotechnology Department, Bucharest, Romania University POLITEHNICA of Bucharest, Faculty of Applied Chemistry and Materials Science, Department of General Chemistry, Bucharest, Romania 3 University of Medicine and Pharmacy Carol Davila, Pharmacology Department, Bucharest, Romania The pigments produced by Monascus is a mixture that includes azaphilone pigments. The biological activity of the pigment extracts from Monascus purpureus included their antibiotic action not only against bacteria but also against some species of yeasts and filamentous fungi. These activities depended on the presence of the orange component (monascorubrin and rubropunctatin). The formation of these compounds was influenced by the composition of the culture medium of the fungus; when amino acids, peptides or proteins were available during cultivation, in case of solid-state cultivation on rice, wheat or pearl barley or submerged cultivation with an organic nitrogen source, the bioactive compounds were converted into inactive complexes and into purple pigments (monascorubramine and rubropunctamine) which retained some biological activity. In our experiments, performed in two manner respectively in solid state and in submerged media, the best results are obtained in solid state biosynthesis, when the great amount of pigments are obtained. Research performed regarding the biological activity of pigments on different bacteria, and yeast, reveal a intense bacteriostatic effect against the Bacillus subtilis, Pseudomonas aeruginosa, Streptomyces albus, Rhodotorula sp. Candida utilis, Torulopsis utilis, Saccharomyces cerevisiae, Saccharomyces fibuligera. Additionally, the presence of Monascus pigment in culture media (1% w/w) decrease the development of more fungal strains: Fusarium oxysporum, Fusarium roseum, Penicilum roqueforti, Trichoderma viridae, Mucor pusillus , Aspergillus ochraceus Wilhem, Aspergillus oryzae, Aspergillus usamii sakaguchi. Additionally, in the case of strains Fusarium oxysporum, Trichoderma viridae, Mucor pusillus, Aspergillus usamii sakaguchi, Aspergillus ochraceus the growth rate is reduced , and the spore production was partially inhibated.

3. Carels, M. Shepherd, D. (1977) The effect of different nitrogen sources on pigment production and
sporulation of Monascus species in submerged, shaken culture. Canadian Journal of Microbiology 23, 13601372 4. Nozaki, H., Date, S., Kondo, H., Kiyohara, H., Takaoda, D., Tada, T. Nakayama, M. (1991) Ankalactone, a new , -unsaturated -lactone from Monascus anka. Agricultural and Biological Chemistry 55, 899900. 5. Ober, P. Kinz, B. (1989) Wirkung von Stoffwechselprodukten des Monascus purpureus auf Bakterien. Fleischwirtschaft 69, 123125.

Comunicare orala

22

DERIVATI DE AMONIU AI O-MONOALCHIL [ARIL]-O,O-DIALCHIL [ARIL]ESTERFOSFATILOR-ACIZI, CU STRUCTURI MOLECULARE COMPLEXE, BIOCIZI POLIVALENTI DE INALTA EFICIENTA FOLOSITI PENTRU PROTECTIA CURATIVA SI PREVENTIVA IMPOTRIVA AGENTILOR BIOLOGICI DETERIORATORI AI MONUMENTELOR ISTORICE ARHITECTURALE N.Luta, Sanda Velea, Gh. Raceanu, Mariana Popescu Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie- ICECHIM-Bucuresti, Splaiul Independentei nr.202, sector 6, Bucuresti Pe baza cercetrii celor mai recente realizarii obtinute de specialisti pe plan international, s-a ajuns la concluzia c avind la baza structurile moleculare ale O-monoalchil [aril]-O,O-dialchil [aril] fosfatilor acizi, se pot obtine biocizi cu un spectru larg de actiune, cu ajutorul carora sa se asigure o protectie integrata a monumentelor istorice arhitecturale impotriva agentilor biologici deterioratori. In final, pe baza rezultatelor obtinute n cadrul testarii efectelor biocide a produselor cercetate i realizate, s-au selectionat o serie de O-monoalchil [aril]-O,O-dialchil [aril] fosfati acizi, ale caror functiuni acide libere (-OH) au fost neutralizate n proportie de 70-75% cu diverse amine cu structuri alifatice i aromatice, exemple:
O CH 2 2 O P O OH +

CH 2 O CH2 n

CH

(A ) O HO HO O HO HO O + HO HO P O CH ( CH 2 O 2 ( C) O CH ) CH 2 2 n P O ) CH O 2 CH ( CH 2 OCH 2 n 2 ( B) O P OH O P O CH 2 ( CH 2 O O CH ) CH 2 2 n O P OH +

unde n =3...8

Dintre functiile acide (-OH) din structurilor moleculare ale produselor A,B i C, s-au neutralizat , cu diverse amine, in proportie de 70-75%; exemple: etanolamine, derivati de 8-hidroxichinolina etc.

Testarile efectuate n scopul determinarii efectelor biocide: bactericide, fungicide, algicide etc., au demonstrat c produsele realizate se caracterizeaza printr-un spectru larg de activitate, ca sunt eficiente la concentratii mici etc. Totodata, produsele realizate au o toxicitate redusa fata de mamifere, deci si in cazul subiectilor umani, se incadreaz in legislatiile nationale si internationale privind protectia mediului, caracterul ecologic etc.

Comunicare orala

23

Dispersarea nanofibrilelor celulozice n alcool polivinilic


Adriana Nicoleta Frone, Denis Mihaela Panaitescu, Michaela Doina Iorga, Raluca Munteanu, Marius Ghiurea, Dorel Florea Dan Donescu,

Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie i Petrochimie - ICECHIM Bucureti, Spl. Independenei 202, Romnia Preocuprile din ce n ce mai intense privind protecia mediului nconjurtor precum i legislaia tot mai aspr din domeniu, au condus la numeroase ncercri de a dezvolta noi sisteme biodegradabile cu proprieti performante. Producerea de nanocompozite polimerice prietenoase mediului, bazate pe materiale naturale provenite din resurse regenerabile prezint un interes sporit att din partea cercettorilor precum i a productorilor din industrie. Printre cele mai promitoare materiale biodegradabile care se pot utiliza ca nanoranforturi pentru diverse matrici polimerice se numr i nanofibrilele celulozice. Acestea prezint o serie de proprietti avantajoase precum: densitate scazut, proprieti mecanice bune, pre sczut, regenerare anual, consum mic de energie pe unitatea de produs i emisie redus de bioxid de carbon. Prin ncorporarea nanofibrilelor celulozice n diverse matrici polimerice de tipul acidului polilactic, alcoolului polivinilic sau amidonului se pot obine nanocompozite cu proprieti mult mbuntite i cu multiple aplicaii. Alcoolul polivinilic este un polimer sintetic solubil n ap [1] obinut prin hidroliza (sau alcooliza) unui ester polivinilic. Alcoolul polivinilic este utilizat ntr-un numr mare de aplicaii industriale dar i pentru obinerea ambalajelor, fiind cel mai uor biodegradabil dintre polimerii vinilici. Prezenta lucrare descrie obinerea i caracterizarea unor nanocompozite polimerice pe baz alcool polivinilic i fibrile celulozice sub form de nanoranforturi. Nanocompozitele polimerice au fost obinute sub form de filme, variind tipul i concentraia de nanofibrile celulozice n vederea optimizrii procesului. Nanocompozitele rezultate au fost caracterizate din punct de vedere al proprietilor mecanice precum i din punct de vedere morfologic.

Referine: 1. Ray, S.S; Bousmina, M. Biodegradable polymers and their layered silicate nanocomposites: In greening the 21st century materials world; Prog. Mater Sci. 2005, 50, pag. 962-1079

Comunicare orala

24

CINETICA REACTIEI DE POLIADITIE A RASINILOR EPOXI CU GLICOLI IN CAMP DE MICROUNDE Magdalena Ladaniuc ,Raditoiu Valentin, Liviu Dumitrache, Raditoiu Alina Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie- ICECHIM Rinile epoxidice sunt o clasa de polimeri cu multiple aplicatii de un nalt nivel tehnic si anume: industria aerospaial i auto (colaj , structuri), sport (schi, snowboard ,cadru de biciclete ), industria electrica si electronica . Aceste rini se caracterizeaz printr-o rezisten excepional la produse chimice si apa , excelenta aderenta la toate tipurile de substrat (sticl, carbon ,lemn etc) i foarte bune proprieti mecanice. Scopul lucrrii este de a sintetiza raini epoxidice cu mas molecular medie si mare, modificate cu polieteri ,cu flexibilitate nalt, prin reacia rainilor epoxidice cu mas molecular mic cu polietileri glicoli de diferite mase moleculare, n cmp de microunde. Reactia de poliaditie dintre cele dou substane, necesit n mod convenional un tratament termic la temperaturi de aprox. 170C, si prezena unor catalizatori specifici (in general amine teriate sau sruri ale metalelor alcaline). [1] Iradierea n camp de microunde este o cale rapid de a nclzi materialele att in domeniul casnic ct si n cel industrial si medical. Este o metod studiat intens n ultimii ani pentru sinteza compusilor organici ca metoda alternativ la procedeul clasic.[2] Utilizarea microundele ofer o serie de avantaje comparativ cu activarea termic conventional cum ar fi: materialul nu este n contact cu suprafeele calde si prin aceasta se vor evita suprancalzirile locale; transferul energetic este foarte intens datorit penetrrii radiaiei n material, nclzirea are loc n ntreg volumul de material, se poate supraveghea startul si oprirea rapid a ncalzirii, ncalzirea are loc doar in interiorul masei de reactie. [3] Lucrarea si propune s studieze cinetica reactiei dintre cele dou substante, n cmp de microunde. Cinetica procesului de poliaditie se realizeaza prin determinarea conversiei grupelor epoxidice prin metode spectrometrice si anume prin spectroscopie FT-IR. Rezultatele obtinute vor servi la alegerea parametrilor de reactie necesari tehnicii de iradiere cu microunde n cazul reaciei de poliaditie dintre rainile epoxidice i compui hidroxilici de tip glicoli. Bibliografie [1] Lee, H.; Neville, K., Handbook of Epoxy Resins, McGraw-Hill: New York, (1967).
[2] The rapid synthesis of organic compounds in microwave ovens Richardn Gedye,, Frank E. Smith , Kennetchh Arlewse ,Stawacya.N . J . Chem. 66, 17 (1988)
[3]. Synthesis of high molecular weight epoxy resins under microwave irradiation Jaroslaw Gorezyk, Darius Bogdal, , Jan Pielichowski , Piotr Penczek., Poland 2001

Comunicare orala

25

HIBRIDE POLIMERICE ANORGANIC ORGANICE OBTINUTE PRIN POLIMERIZARE RADICALICA 1 Anamaria Lungu , Anita-Laura Radu1, Andrei Sarbu1, Victor Fruth2, Marius Ghiurea1, Sorina Garea3, Stefan-Ovidiu Dima1, Tanta-Verona Nicolescu1, Mircea Teodorescu3
1. 2. 3.

Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM Bucuresti Institutul de Chimie Fizica Ilie Murgulescu al Academiei Romane,Bucuresti Universitatea Politehnica Bucuresti, Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta materialelor, Bucuresti In ultimele doua decenii, procesarea ceramicii si a compozitelor ceramice care utilizeaza

precursori polimerici a castigat recunoastere multumita avantajelor pe care le ofera fata de procesarea traditionala a ceramicii. Aceste avantaje includ temperaturi de procesare scazute, microstructuri si compozitii usor de ajustat
1-4

. Aceasta lucrare trateaza o metoda noua gelcasting pentru producerea

materialelor ceramice dense si poroase pe baza de caolina. Metoda de gelcast este o metoda bazata pe obtinerea intermediara a unor geluri initiate de polimerizarea in situ in pasta ceramica 5. S-au facut cercetari preliminare de obtinerere a gelurilor nanocompozite si analiza acestora, avand drept scop identificarea conditiilor in care are loc polimerizarea monomerilor acrilici in suspensii anorganice concentrate. O problema a constituit-o alegerea unui monomer vinilic adecvat. S-a optat pentru acidul acrilic deoarece acidul acrilic (AA) este considerat slab toxic fata de acrilamida, monomer des utilizat in procedeul de obtinere a spumelor ceramice prin metoda gelcasting. S-a folosit ca dispersant poliacrilatul de amoniu, ca agent de reticulare s-a folosit N,N ,-metilen bisacrilamida (MBAM). S-a optat pentru polimerizarea radicalica, intrucat aceasta poate fi realizata in conditii experimentale mai simple decat alte tipuri de polimerizare. Ca initiator de polimerizare, s-a ales persulfat de potasiu (PK) si un al doilea metabisulfit de sodiu (MS), care sunt cunoscuti ca initiatorii ai polimerizarii acidului acrilic, prin formarea unui sistem redox. Gelurile nanocompozite obtinute a fost analizate prin diverse metode: FTIR, XRD, SEM, DSC,TGA. Bibliografie:
1. Rice RW (1983) Cer Bull 62(8):889 2. Wynne KJ, Rice RW (1984) Ann Rev Mater Sci 14:297 3. Greil P (1995) J Am Cer Soc 78(4):835 4. Riedel R, Dressler W (1996) Cer Int 22:233 5. Dweck J., Fischer R., Fischer E. J. Therm. Anal. (1997), Vol. 49 1249-125

Comunicare orala

26

COMPARISON BETWEEN MOLECULARLY IMPRINTED POLYMERS PREPARATION BY PHASE INVERSION AND RADICAL POLYMERISATION Stefan-Ovidiu Dima1, Andrei Sarbu1, Tanase Dobre2, Tanta-Verona Nicolescu1, Marius Ghiurea1, Anita-Laura Radu1, Anamaria Lungu1
1

National Institute of Research and Development in Chemistry and Petrochemistry ICECHIM, 202 Splaiul Independentei, 6th District, C.P. 15-159, postal code 06002,1 Bucharest, Romania, E-mail: phd.ovidiu.dima@gmail.com

Polytechnic University of Bucharest, 313 Splaiul Independentei, postal code 060042, Bucharest, Romania Since the beginning of polymer imprentation, in 1972 by Wulf and Sarhan 1, this method has

gain interest in the high selective material domain preparation for separation purposes. A molecularly imprinted polymer is a polymer that formed in the presence of a molecule that is extracted afterwards, thus leaving complementary molecular cavities behind with specific electronic surroundings. The affinity for the target molecule suggests that they can be used in applications of advanced separations, biosensors, the mechanism being similar to antibodies and enzymes. Whatever the final form of the polymer, particles, membranes 2 or gels, obtaining selective materials3 can be made using two methods: phase inversion and polymerisation by auto-assembly. The functional mechanism of these MIPs is similar to antibodies and enzymes. Phase inversion method involves precipitation of the polymer in a suitable solution containing the template molecule. Autoassembly method consists in pre-mixing the template and the monomer to establish specific physical bonding and then, by adding a hardening agent, the structure template-monomer is "frozen" by polymerization. References:
[1]. G. Wulff and A. Sarhan, Angew.Chem., 1972, 84, 364. [2] Parkt, J.K., Seo, J.II, Characteristics of Phenylalanine Imprinted Membrane Prepared by the Wet Phase Inversion Method, Korean J. Chem. Eng.,2002, 19(6),940-948. [3] Silvestri, D., Coluccio, M.L. , Barbani, N., Ciardelli, G., Cristallini, C., Pegoraro, C., Giusti, P., Poly(ethylene-co-vinyl alcohol) membranes with specific adsorption properties for potential clinical application, Desalination 199, 2006, 138140.

Comunicare orala

27

Nanocompozite pe baza de polietilena si nanooxizi metalici Denis Panaitescu, Adriana Frone, Michaela Iorga, Constantin Radovici, Marius Ghiurea

Compozitele polimerice cu nanoumpluturi reprezinta in momentul de fata o alternativa remarcabila la sistemele conventionale continand ranforturi micrometrice. Datorita dimensiunilor reduse, nanoumpluturile prezinta un raport inalt suprafata/volum si energii inalte de suprafata care determina o marire a interactiunilor dintre matricea de polimer si nanoumplutura. Dintre umpluturile uzuale, TiO2 reprezinta solutia la indemana pentru imbunatatirea unui numar mare de proprietati referitoare la aspect si culoare, proprietati mecanice si termice si, nu in ultimul rand, proprietati electrice. Sunt putine informatiile de literatura care sa evidentieze influenta marimii si geometriei nano- TiO2 asupra proprietatilor nanocompozitelor polimerice. In aceasta lucrare sunt prezentate o parte din rezultatele cercetarilor intreprinse pe nanocompozite obinute din polietilena de joasa densitate si nano- TiO 2 de doua tipuri: anatas 99.7% cu diametrul mediu al particulelor de 15 nm si suprafata specifica de 210 m 2/g si rutil 99.5% cu diametrul xlungime 10 nm x 40 nm si suprafata specifica 160 m 2/g. Sunt prezentate proprietatile mecanice in relatie cu dispersia nanoumpluturilor si caracteristicile morfologice ale matricei polimerice relevate prin microscopie electronica si difractie de raze X.

Poster

28

SISTEME DE STINGERE A INCENDIILOR REALIZATE PE BAZA DE PULBERI CU EFECT SUPERIOR DE INTERVENTIE Mihaela Grecu, Ioneta-Codrina Bujanca, Lorena Iancu, Sorin Gabriel Grecu, Nicolae Tanase, Viorel Albulescu Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM, Splaiul Independentei Nr. 202, sector 6, 060021, Bucuresti, Romania Stingerea incediilor reprezinta o necesitate obligatorie pentru protectia si salvarea vietii si a bunurilor materiale. In functie de tipul de incendiu, se utilizeaza diferite categorii de produse specifice: spumanti si pulberi. Acestea sunt realizate de catre producatori specializati si aplicate cu aparatura tehnico-tactica de catre echipe instruite si abilitate din domeniu. Obiectivul lucrarii a fost obtinerea unor pulberi noi, de tip BC si tip ABC, ecologice, superhidrofobizate, cu mobilitate superioara si care sa prezinte, totodata, compatibilitate cu spumanti sintetici biodegradabili. Acest sistem mixt se bazeaza pe efectul combinat al pulberii si al spumantului, fiind recomandabil in caz de dezastre, adica incendii insotite de explozii (de exemplu la instalatii industriale chimice si petrochimice). Pana in prezent, pe plan national, acest tip de cercetare complexa nu s-a efectuat si nu se fabrica, la nivel industrial, pulberi omologate pentru stingerea incendiilor, acestea fiind importate pentru umplerea stingatoarelor de interventii. Pulberile de tip BC si tip ABC s-au realizat in principal pe baza de materii prime naturale anorganice, total sau partial insolubile in apa, substante de superhidrofobizare, aditivi specifici. O parte din materiile prime reprezinta produse cu structura specializata, avand totodata efect de protectie a mediului. S-au urmarit, la nivel de laborator, proprietatile fizico-chimice ale pulberilor obtinute, caracterizarea lor efectuandu-se conform normativului SREN 615/1997, cu amendamentele din 2002 si 2006: densitatea aparenta, analiza granulometrica, compozitie chimica, rezistenta la aglutinare si aglomerare, hidrofobie, continut de apa, mobilitate si alte teste specifice. De asemenea, s-a pus la punct o metoda de laborator pentru evaluarea compatibilitatii intre pulberi si spume stingatoare. Aceasta metoda originala a permis preselectia pulberilor optime hidrofobizate sau superhidrofobizate pentru cazul utilizarii concomitente cu spumantii. Lucrarile efectuate abordeaza un domeniu cu aplicabilitate practica reala, produsele obtinute contribuind la cresterea gradului de securitate si protectie in cazul interventiilor la incendii insotite sau nu de explozie. Poster

29

APLICAREA TINCTORIALA A UNOR CROMOGENI NEIONICI PE AMESTECURI DE FIBRE TEXTILE Alina Raditoiu, Viorica Amariutei, V. Raditoiu, Luminita Wagner, Monica Raduly, AnaAlexandra Sorescu, Alexandrina Nuta Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM, Splaiul Independetei nr. 202, sector 6, 060021, Bucuresti, Romania In mod uzual amestecurile de fibre textile naturale si sintetice sunt colorate in doua etape, cu utilizarea clasei tinctoriale de coloranti specifice fiecarui tip de fibra n parte. O vopsire economica a acestor amestecuri presupune realizarea efectului de colorare dorit intr-un timp total de vopsire mai mic dect cel necesar la aplicarea succesiva a colorantilor, procesele de vopsire rapide fiind de cel mai mare interes. Vopsirea ambelor componente ale amestecului cu acelasi tip de colorant, deci intr-o singura etapa, raspunde acestui deziderat, modificarea (functionalizarea) fibrelor naturale fiind o etapa obligatorie in acest caz1-3 . Studiul prezentat a urmarit comportarea tinctoriala la aplicarea unor coloranti neionici pe amestecuri de fibre textile, dupa functionalizarea fibrelor naturale cu unii compusi studiati anterior 4,5, prin procedee clasice de aplicare a colorantilor pe suport textil, respectiv epuizare si impregnare. Materialele textile functionalizate se vopsesc cu coloranti de dispersie n flote apoase, in prezenta unui agent tensioactiv si accelerator, la temperatura de 1000C.
Suport PES/BBC PES/Lana PES/Lana PES/BBC PES/Lana PES/BBC Colorant Rosu de Dispersie 60 (C.I.60756) Rosu de Dispersie 60 (C.I.60756) Galben de Dispersie 23 (C.I.26070) Galben de Dispersie 23 (C.I.26070) Albastru de Dispersie 56 (C.I.63285) Albastru de Dispersie 56 (C.I.63285) Rezistenta la lumina 5 5 5-6 5-6 5-6 5-6 Rezistenta la spalare Schimbarea Cedare pe Cedare pe culorii lana bumbac 4-5 4-5 4-5 4 4-5 4-5 4-5 3-4 4-5 4 3-4 4-5 4 4-5 4-5 4-5 4-5 4-5

1. Kamel M., Kamel M.M., El-Skishtawy R.M., Journ. of Islamic Acad. of Sci., 4 (2), 1999, 99 2. Lewis D.M., Int. Journ. Cosmetic Sci.,18, 1996, 123 3. Lewis D.M., Rev. Prog. Coloration, 28, 1998, 12 4. Raditoiu V., Wagner L., Raditoiu A., Amariutei V., Tarabasanu - Mihaila C., Rev. Chim. (Bucuresti), 56(12), 2005, 1264 5. Raditoiu V., Wagner L., Raditoiu A., Amariutei V., Boscornea C.A., Rev.Chim. (Bucuresti), 57(4), 2006, 424

Poster

30

SISTEME CROMOGENE HIBRIDE ORGANIC-ANORGANICE APLICATE PE MATERIALE TEXTILE PRIN PROCESE SOL-GEL Alina Raditoiu, Viorica Amariutei, V. Raditoiu, Luminita Wagner, Monica Raduly, AnaAlexandra Sorescu, Alexandrina Nuta Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM, Splaiul Independentei nr. 202, sector 6, 060021, Bucuresti, Romania Pe plan international exista numeroase studii cu privire la modificarea fibrelor textile utilizand compusi organosilanici, multe dintre acestea axandu-se pe impactul acestora din urma, asupra proprietatilor mecanice ale compozitelor obtinute, in principal astfel de tratamente implicand condensarea grupelor silanolice cu functiunile de la suprafata fibrei. Procesele de reticulare termica ce survin etapei de grefare chimica conduc la realizarea unei modificari chimice a suprafetei textilelor 1. Acoperirile obtinute prin functionalizarea materialelor textile sunt interesante deoarece pot fi usor modificate chimic sau fizic ceea ce permite variatia proprietatilor rezultate intr-un domeniu foarte larg2. In lucrarea prezentata sunt ilustrate date experimentale referitoare la obtinerea unor compozitii de aplicare prin procese sol-gel pe materiale textile prin selectia cromogenilor, a componentelor auxiliare si a proportiilor acestora in solul pentru functionalizarea fibrelor textile, stabilirea conditiilor optime de aplicare pe materialele textile naturale celulozice si proteice si evaluarea performantelor de aplicare tinctoriala. Una dintre principalele concluzii ale studiului este ca modificarile chimice ale matricei de silice influenteaza decisiv rezistentele la spalare si lumina ale acoperirilor obtinute. Importanta obtinerii materialelor textile functionalizate prin procese sol-gel rezida si din multiplele avantaje obtinute legate in principal de: imbunatatirea stabilitatii fibrelor la solicitari mecanice, agenti chimici, degradare fotochimica si solicitare termica, schimbarea proprietatilor de absorbtie sau emisie dinspre zona UV catre IR, imbunatatirea proprietatilor hidrofobe, oleofobe si a rezistentei la murdarire, obtinerea de proprietati antistatice si de protectie impotriva radiatiilor electromagnetice, etc..
Bibliografie

1. M. Abdelmouleh, S. Boufi, M.N. Belgacem, A.P. Duarte, A Ben Salah, A Gaudini, Intern. Journ. of Adhesion &
Adhesives, 2004, 245, 43-54

2. B. Mahltig, H. Haufe, H. Bottcher, Journ. of Mater. Chem., 2005, 15, 4385-4398

Poster

31

SINTEZA I CARACTERIZAREA UNOR POLIMERI SEMICONDUCTORI CU SOLUBILITATE MBUNTIT Margareta GRIGORESCU1, Cristian-Andi NICOLAE1, Raluca GABOR1, Iuliana DUMITRESCU2 , Ana Maria MOCIOIU2, Mona MIHAILESCU3
1

Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie i Petrochimie - ICECHIM Bucureti 2 Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile i Pielrie Bucureti 3 "POLITEHNICA" University of Bucharest

Polianilina (PANI) este unul din cei mai importani i larg studiai polimeri conductori datorit proprietilor sale deosebite: conductivitate ridicat n stare dopat, reversibilitate redox ridicat, transformare uoar n filme colorate, proprieti electronice, optice, magnetice si mecanice deosebite. Astfel, polianilina poate fi utilizat la realizarea de electrozi pentru baterii, dispozitive electrocromice, celule fotovoltaice, diode emitoare de lumin, biosenzori, senzori electronici, suspensii electroreologice, filme protectoare contra coroziunii, membrane separatoare de gaz, catalizatori pentru reacii organice, antistatizarea materialelor textile, ecranare electromagnetic. Aplicabilitatea industrial a polianilinelor este nc redus datorita unor dezavantaje precum: solubilitatea mic n majoritatea solvenilor, plasticitate sczut; conductibilitatea redus comparativ cu conductorii metalici; instabilitate termica peste 160 C sau la expunere prelungita la temperaturi ridicate; (nu poate fi topita sub temperatura de descompunere); pierderea rapid sau segregarea dopanilor n timpul procesului de fabricare (la temperatura, contactul cu apa sau solveni polari). Lucrarea prezint cercetrile efectuate n vederea creterii solubilitatii polianilinei, fr scderea conductivitii electrice. Procesul const n polimerizarea chimic a polianilinei n ap, n prezena acidului dodecilbenzensulfonic (DBSA), a oxidantului (persulfat de amoniu) i a agentului de dispersie, polivinilpirolidon (PVP). Doparea PANI cu DBSA n prezena PVP contribuie att la mbuntirea solubilitii polimerului ct i la creterea randamentului de obinere a PANI. Asfel la un raport molar, DBSA:PANI, mai mare de 3:1 se obin soluii stabile de PANI-DBSA. Spectroscopia UV-VIZ i FTIR evideniaz formarea stucturii polianilinei coninnd lanuri lineare (cuplare 1,4). PANI dopat cu DBSA prezint o stabilitate termic acceptabil, procesul de descompunere ncepnd n jurul valorii de 250 C.

Poster

32

STUDII PRIVIND DEGRADAREA TERMIC A ACIDULUI POLILACTIC Cristian-Andi NICOLAE, Raluca GABOR, Margareta GRIGORESCU
Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie i Petrochimie - ICECHIM Bucureti

Acidul polilactic (PLA) este un poliester termoplastic biodegradabil cu un domeniu larg de aplicaii cuprinznd medicina, agricultura i industria ambalajelor. Degradarea termic a PLA n topitur este descris n literatur mai mult ca proces statistic. Sunt foarte puine rezultatele publicate asupra cineticii pierderii de mas n timpul tratamentelor termice ale PLA la temperaturi situate deasupra temperaturii de topire. S-a evideniat c degradarea termic a PLA n aer implic procese termo-oxidative ntr-o singur etap cu energii de activare de 2228 kcal/mol i c lactida este aproape singurul produs al reaciei de decompoziie. Dup cum este cunoscut mecanismul degradrii termice a poliesterilor poate implica ruperea a dou legturi: cea dintre atomul de carbon al gruprii carbonil i un atom de oxigen i cea dintre atomul de carbon al gruprii carbonil i un atom de carbon. Se presupune c n etapa iniial a degradrii termice a PLA ruperea legturii dintre atomul de carbon al gruprii carbonilice i atomul de oxigen vecin este cea mai frecvent. Acest lucru conduce la reducerea numrului de grupri esterice i la creterea numrului de grupri carbonil terminale. Lucrarea prezint studiul degradrii termice a PLA n atmosfer inert folosind dou moduri de nclzire: izoterm i dinamic. Pentru prelucrarea datelor experimentale au fost utilizate dou modele cinetice diferite, unul pentru regimul de nclzire izoterm i altul pentru regimul de nclzire dinamic. A fost astfel evideniat faptul c degradarea termic a PLA n mediu inert n domeniul de pierdere de mas cuprins ntre 0 i 30% este un proces ce are loc ntr-o singur etap i care are o energie de activare de 21 - 23 kj/mol.

Poster

33

SENSIBILIZAREA MATERIALELOR FOTOTERMOPLASTICE CU COLORANI FTALOCIANINICI Robu tefan, Mitcov Dmitri, Dragalina Galina, Barb Nicanor Facultatea de Chimie i Tehnologie Chimic, Universitatea de Stat din Moldova, str. A. Mateevici, 60, MD2009, Chiinu, Rep. Moldova Datorit benzii de absorbie nguste, stabilitilor termice, chimice i fotochimice excelente i datorit compatibilitii cu laserele semiconductoare diodice ftalocianinele sunt aplicate cu succes la elaborarea mediilor lasero-optici de nregistrare a informaiei. Unul dintre neajunsurile acestor colorani metaloftalocianinici, care limiteaz domeniul de utilizare a lor, este capacitatea redus de a se dizolva n solveni organici i incompatibilitatea lor cu materialele polimerice. Soluionarea problemelor menionate privitor la producerea materialelor polimerice ar fi posibil prin introducerea unor substitueni alchilici n molecula de metaloftalocianin. n lucrarea de fa sunt cercetate cile de sintez a 4-alcoxi-1,2-dicianobenzenilor, iar pe baza lor, a coloranilor ftalocianinici ai metalelor de tranziie (Cu, Zn, Co). Ca punct de pornire servete 4nitro-1,2-dicianobenzenul, care a fost obinut n urma unei succesiuni de transformri chimice ale ftalimidei. Sinteza 4-alcoxi-1,2-dicianobenzenilor a fost realizat conform schemei:
CN
1) NaNO 2, K 2CO3/ DMSO 2) HCl, 1M

CN

RBr, K 2CO3 / DMF - KBr , -KHCO 3

CN

O 2N I

CN

HO II

CN

RO III

CN

Tetramerizarea compuior III a fost realizat n dimetilformamid (DMF) anhidr i n prezena srurilor anhidre de Cu, Zn, Co, i Ni la 170oC timp de 12-20 ore:
RO OR

N
C N

4
RO C N

++

170C DMF N

N M N N
RO

N N N

OR

Pentru cercetarea proprietilor optice au fost confecionate straturi subiri (1,0 - 2,0 m) din diferii polimeri i copolimeri de carbazolici, sensibilizai cu 12% 2,4,7-trinitrofluorenon (TNF) i 15% colorani ftalocianinici (MePc). Cercetarea filmelor pe baza acestor copolimeri a demonstrat prezena fotosensibilitii spectrale i n diapazonul rou al spectrului (~650-700 nm) datorit efectului de fotosensibilizare a coloranilor ftalocianinici. Poster

34

NOI APLICATII PE BAZA POLIMERIZARII PRIN METATEZA CU DESCHIDERE DE INEL, IN MODIFICAREA COPOLIMERILOR PE BAZA DE OXIRANI Bogdan Spurcaciu(1), Cristian-Andi Nicolae(1), Paul Ghioca (1), Lorena Iancu(1), Valerian Dragutan(2), Ileana Dragutan(2). (1) INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU CHIMIE SI PETROCHIMIE - ICECHIM - BUCURESTI (2) CENTRUL DE CHIMIE ORGANICA C.D. NENITESCU AL ACADEMIEI ROMANE BUCURESTI Studiul a constat in sinteza copolimreilor ternari epiclorhidrina - porpenoxid - alilglicidileter, in prezenta sistemelor catalitice ionic-coordinative pe baza de alchili de aluminiu, urmata de modificarea acestora prin reactii de matateza cu deschidere de inel cu ciclooctena, norbornena si ciclododecena in prezenta catalizatorilor Grubbs: bis-(trifenilfosfina) benziliden ruteniu diclorura. Intr-o prima etapa, au fost sintetizati copolimeri ternari pe baza de oxirani cu diferite compozitii, in prezenta sistemelor catalitice ionic coordinative pe baza de alchili de aluminiu :

Conditiii experimentale: - Solvent: toluen; - Concentratia de comonomeri: 100 g / 800 mL solvent; - Compozitia substratului: ECH/PO/AGE = 60/30/10 (gravimetric) - Concentratia de catalizator: 30 mmoli /100 g comonomeri; - Copolimerizare la temperature de 50C; pe parcursul a 8 ore. Copolimerii pe baza de oxirani au fost ulterior modificati prin polimerizare de tip matateza cu deschidere de inel la dubla legatura alilica cu ciclooctena, norbornena si ciclododecena in prezenta catalizatorilor Grubbs: bis-(trifenilfosfina) benziliden ruteniu diclorura:

35

Reactiile de metateza cu deschidere de inel au fost realizate in solutie, intr-un amestec de toluen si tetrahidrofuran (la un raport molar toluen/tetrahidrofuran = 5/1) in prezenta catalizatorilor Grubbs. Reactiile de polimerizare prin metateza cu deschidere de inel in prezenta catalizatorului bis(trifenilfosfina) benziliden ruteniu diclorura, au fost efectuate prin dizolvarea la fierbere a copolimerului ternar pe baza de oxirani sintetizat anterior, urmata de adaugarea de ciclooctena, norbornena sau ciclododecena. Reactiile de grefare s-au realizat pe parcursul a 22 ore la temperatura de 60 oC Bibliografie : 1. B. Spurcaciu, E. Buzdugan, C. Nicolae, V. Dragutan and I. Dragutan, in: Metathesis Chemistry: From Nanostructure Design to Synthesis of Advanced Materials, Y. Imamoglu and V. Dragutan, Eds., NATO Science Series II. Mathematics, Physics and Chemistry, Vol. 243, Springer, Dordrecht, 2007, pp. 347-354. 2. C.P. Radano, O.A. Scherman, N. Stingelin-Stutzmann, C. Muller, D.W. Breiby, P. Smith, R.A.J. Janssen and E.W. Meijer, J. Am. Chem. Soc., 127 (2005) 12502.

Poster

36

ASPECTE PRIVIND OBINEREA BIO-NANO-COMPOZITELOR POLIMERICE PE BAZ DE RESURSE REGENERABILE Ramona Marina Coerea, Radovici Constantin, Cristian Grigoras, Simona Pop , Catalin Zaharia, Raluca Darie , Roxana Popescu, Doina Dimonie Utilizarea amidonului n fabricaia de ambalaje polimerice rspunde unei cerine acute a societii contemporane i anume aceea a folosirii intensive a resurselor regenerabile i/sau alternative cu realizarea unor materiale polimerice cu o performan cel puin similar celor sintetice. Compoundurile pe baz de amidon sunt importante pentru practic datorit biodegradabilitii amidonului [1-5]. Realizarea practic a amestecurilor pe baz de amidon i silicai stratificai nu este o sarcin uoar. Performana acestor amestecuri este condiionat de foarte muli parametri. S-a observat de ex. c omogenitatea amestecurilor pe baz de amidon depinde, pe lng tipul utilajului pe care se realizeaz compoundarea i prelucrarea n produs finit, i de urmtorii parametri importani: compoziia amestecurilor, tipul tratamentelor individuale a anumitor componeni din amestec, condiiile de prelucrare din topitur, secvena de prelucrare din topitur. Considernd proprietile amidonului, s-a ncercat s se gseasc posibilitile de cretere a gradului de omogenitate a amestecurilor pe baz de amidon i silicat stratificat n baza formulei de plastifiere, a modului de tratare a silicatului astfel nct s se realizeze exfolierea silicatului (fig.1) i a secvenei de omogenizare care precede prelucrarea din topitur.

a) a) b) c) d) Fig.1 Se prezint importana formulei de plastifiere, a modului de tratare a silicatului i a secvenei de precondiionare asupra omogenitii morfologice a unor amestecuri pe baz de amidon i silicat stratificat.
Bibliografie 1. D. Dimonie, c. Radivici, S. Serban, A. Taranu, G. Vasilievici, Compozite biodegradabile din 2.

3. 4.

5.

resurse regenerabile pentru ambalaje, Materiale Plastice, 44, Nr. 2, pg. 148-154, 2007. D. Dimonie, C. Radovici, C. Zaharia, G. Vasilievici, A. Stoleriu, Comportarea termica a nanocompozitelor biodegradabile pe baza de alcool polivinilic si amidon, Materiale Plastice, 43, Nr. 2, pg. 132-137, 2006. D. Dimonie, D. Petre, G. Vasilievici, Polyvinyl Alcohol Melt Processing, Journal of Elastomers and Plastics, 39, Doi: 10.1177/0095244306071978, 2007. D. Dimonie, C. Radovici, G. Vasilievici, M.C. Popescu, S. Garea, The Dependence of the XRD Morphology of Some Bionanocomposites on the Silicate Treatment, Journal of Nanomaterials, doi: 10.1155/2008/538421, 2008. D. Dimonie, C. Radovici, R.M. Coserea, S. Garea, M.Teodorescu, The Polymer Molecular Weight and Silicate Treatment Influence upon the Morphology of Nanocomposites for Food Packaging, Revue Roumaine de Chimie, 53(11), pg. 1017-1026, 2008. Poster 37

ELECTRODEPUNEREA DE FILME SUBTIRI CuInSe2 PENTRU APLICATII IN DOMENIUL FOTOVOLTAIC 1 Burada Marian , Soare Vasile1, Radu Mircea1, Dumitru Mitric1, Barloaga Ionela1 Lungu Petrica Cristian2, Ghenescu Veta3, Antohe Stefan4 1 Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale Neferoase i Rare, Pantelimon, Ilfov 2 Institutul National de Fizica Laserilor, Plasmei i Radiaiei, Mgurele, Ilfov 3 Institutul de tiine Spaiale, Mgurele, Ilfov 4 Universitatea Bucureti - Facultatea de Fizic, Magurele, Ilfov Compusul intermetalic CuInSe2 CIS, este unul din cele mai promitoare materiale semiconductoare absorbante pentru fabricarea celulelor fotovoltaice pe baza de filme subtiri. 1,2,3.Filmele subtiri de CIS au fost obtinute prin electrodepunere din solutii apoase intr-o celula de electroliza cu trei electrozi cu anod inert din platina si electrod de referinta de calomel saturat. Substratul utilizat drept catod a fost constituit din folii de material plastic placate cu Ni prin metoda arcului termoionic in vid (grosimea stratului de Ni=1,5 microni). Electrodepunerea a fost efectuata in regim potentiostatic dintr-un electrolit continand CuSO4 * 5H2O, In2(SO4)3, SeO2 si agent de complexare acid gluconic. pH solutiei de electrolit a fost ajustat la o valoare de 2,5 cu solutie diluata de H 2SO4 sau NaOH. A fost studiata influenta parametrilor procesului de electrodepunere asupra caracteristicilor filmelor subtiri CIS obtinute.
800

600

f o lie f o lie f o lie - d o s f o lie p ro b a 1

= (& )

400

h o ld e r

200

0 10 20 30 40 50 60 70 80

c o m m e n t ( d a te )

Fig.1. Analiza SEM a filmului CIS depus

Fig. 2. Analiza XRD a filmului CIS depus

Compoziia chimic i structural a filmelor subiri CIS obtinute permite utilizarea lor ca material semiconductor absorbant pentru aplicatii in domeniul fotovoltaic.
[1] Green M. A., Emery, K., King, D. L. et.al., Solar Cell Efficiency Tables - short communication, Progress in Photovoltaics: Research And Applications, 2007, 15, pp 35-40. [2] Chopra K. L., Paulson P. D., Dutta V., Thin-Film Solar Cells: An Overview, Progress in Photovoltaics: Research And Applications 2004, 12, pp. 6992. [3] Green M., Thin-film solar cells: review of materials, technologies and commercial status, Journal of Materials Science: Materials in Electronics, volum 18, Supplement 1, October 2007, pp. 15-19.

Poster

38

PROCES IN-SITU PENTRU SINTEZA COMPOZITELOR DIN SISTEMUL Al-Si/SiCp Mitrica Dumitru, Soare Vasile, Surcel Ioan, Gurgu Constantin, Burada Marian, Constantin Ionut. Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Metale Neferoase si Rare IMNR B-lvd Biruinei, nr. 102, Pantelimon, Ilfov, Romania, 077145 Rezumat Metoda in-situ de obtinere a materialelor compozite de tipul Al-Si12 / SiCparticule se realizeaza prin barbotarea unui amestec de gaz metan si argon n topitura de aliaj, la temperaturi cuprinse ntre 1173 si 1373C[1]. In aceasta lucrare s-au stabilit reactiile posibile atat dintre componentele initiale cat i cele formate (disocierea gazului metan, formarea de carburi si compusi intermetalici). S-au determinat marimile termodinamice principale (energia libera Gibbs, constanta de reactie, entalpia), in intervalul de temperatura 600 1.500 0C, utilizand programele de calcul HSC Chemistry i Thermo-calc. S-a realizat o presentare a mecanismului procesului impreuna cu o discutie concludenta asupra etapei mai lente caracteristice sistemului[2]. Studiul cinetic precum i modelarea procesului de formare a SiC prin insuflarea gazului metan in aliaj AlSi lichid, au fost efectuate luand in considerare rezultate experimentale preliminare si utilizand programe de calcul specializate: Thermo-calc, Mathcad. Pentru simularea numerica a procesului, prin utilizarea de formule specializate, s-a luat in considerare conditiile prealabile, intre care: volumul topiturii de aliaj 100 cm3; amestec de gaz introdus 90 %Ar/10%CH4; debitul de intrare al amestecului de gaze 0,1 - 0,3 L/min; temperatura procesului 1.173-1.373 K; timpul de barbotare de 2-8 ore. Din rezultatele obtinute se observa ca, la temperaturi de proces relativ joase, debite mici si timpi lungi de barbotare randamentele de formare a SiC (numarul de particule de carbon reactionate) au valori ridicate, limitate insa la cca. 70% , acesta exprimand gradul de utilizare a CH4. Variatia cantitatii de particule de ranforsare obtinuta functie de timpul de barbotare, pentru conditiile de proces stabilite are o dependenta ascensionala cvasiliniara.
Bibliografie 1) Reddy, R. G. And Kumar, V., Chemical in situ Synthesis of Aluminum Alloy Composites, Materials Science Forum, Vol. 561-565 (2007), pp. 701-704. 2) Banqiu, Wu And Ramana, G. Reddy, In-Situ Formation of SiC-Reinforced Al-Si Alloy Composites Using Methane Gas Mixtures, Metallurgical and Materials Transactions B, Vol. 33B (2002), pp. 543-550.

Poster

39

CORELATII PERMEABILITATE LA GAZE, STRUCTURA, PROPRIETATI MECANICE, ALE UNOR NANOCOMPOZITE PE BAZA DE PEJD PENTRU AMBALAJE Vuluga Zina, Florea Dorel, Iorga Michaela, Radovici Constantin, Paven Horia INCDCP - ICECHIM, Spl. Independentei 202, 060021, Bucuresti Materialele polimerice sunt utilizate adeseori datorita proprietatilor de bariera fata de gaze si vapori, precum si a rezistentei mecanice, in anumite domenii cum ar fi ambalajele pentru alimente, ceai, bauturi, acoperiri de protectie, in agricultura, etc. 1,
2

Pentru evitarea degradarii alimentelor,

materialele plastice utilizate la ambalarea alimentelor trebuie sa prezinte proprietati inalte de bariera la gaze si vapori de apa. Poliolefinele ofera o buna bariera pentru umiditate, insa pot fi permeate de gaze precum azotul si oxigenul. Nanocompozitele polimerice pe baza de silicati stratificati prezinta proprietati de bariera excelente fata de gaze (O2, N2, CO2), apa si hidrocarburi. Proprietatile de bariera imbunatatite sunt explicabile prin calea de difuzie impiedicata (in "zig-zag") prin nanocompozite.3-6 In lucrarea de fata se prezinta proprietatile mecanice (modul de rigiditate Olsen, modul de elasticitate aparent, rezistenta la tractiune, alungirea la rupere) si de bariera (la azot) ale unor nanocompozite PEJD/ silicat stratificat modificat precum si corelatia acestora cu proprietatile morfostructurale. Nanocompozitele s-au obtinut in conditii dinamice prin intercalarea din topitura a polietilenei intre straturile unui silicat stratificat hidrofil/ organofil modificat cu diferite substante bioactive (colagen, chitosan, amidon, celuloza, acizi si alcooli grasi si derivati ai acestora). Proprietatile morfostructurale (distanta interlamelara, cristalinitate) s-au determinat prin difractie de raze X. In functie de silicatul folosit si de substanta bioactiva utilizata la modificarea suprafetei s-au obtinut nanocompozite intercalate cu structura lamelara dezordonata, intercalate/ partial exfoliate si intercalate cu structura lamelara ordonata. Nanocompozitele intercalate cu structura lamelara ordonata/ partial dezorganizata prezinta proprietati mecanice si de bariera ridicate.
Bibliografie 1. Lu C., Mai Y. W., Compos. Sci. Technol., 2007, 67, 2895-2902. 2. Sasa Mrkic, Kata Galic, and Marica Ivankovic, Journal of Plastic Film & Sheeting, 2007, 23, 239-356 3. Z.Vuluga, H. Paven and D. Donescu, Mat.Plast., 2002, 39(1), 19-27; 4. Osman M. A., Rupp J. E. P. Suter U. W., J. Mater. Chem., 2005, 15, 1298-1304. 5. Zang Q. H., Yu A. B., Lu G. Q., Paul D. R., J. Nanosci. Nanotech., 2005, 5, 1574-1592. 6. Brody A. L., Food Technology, 2007, 80-83.

Poster

40

STUDIUL IMBATRINIRII NANOCOMPOZITELOR BIOACTIVE PENTRU AMBALAJE ALIMENTARE SI EVALUAREA ACESTEIA Stanulet Lucica*, Blajan Olimpiu*, Crucean Augustin * Vuluga Zina**, Iorga Mihaela** * SC Institutul de Cercetari Produse Auxiliare Organice SA Medias Str. Carpati nr.8 ** INCDCP - ICECHIM, Spl. Independentei 202, 060021, Bucuresti

In prezent, ambalajele pe baza de poliolefine trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte functionale printre care flexibilitate, claritate optica, pierdere scazuta de apa, durata de viata la raft ridicata, permeabilitate scazuta la O2, CO2, stabilitate dimensionala si termica, rezistenta la flexiuni repetate, prelucrabilitate usoara, biocompatibilitate, biodegradabilitate si pret scazut. In lucrarea de fata s-a studiat imbatrinirea unor nanocompozite bioactive PEJD/ silicat stratificat modificat obtinute sub forma de folii pentru ambalaje alimentare. Imbatranirea s-a realizat prin expunerea controlata a foliilor la radiatii UV. S-au determinat factorii de echivalenta intre iradierea artificiala si iradierea atmosferica studiind valorile radiatiilor UV pe o perioada de 1 an. Evaluarea degradarii s-a facut prin determinarea proprietatilor fizico mecanice ale foliilor expuse la radiatii UV la anumite intervale de timp. Studiul efectuat are rolul estimarii duratei de viata a nanocompozitelor pentru acoperiri alimentare.

Poster

41

SUBSTRATURI NANOSTRUCTURATE SI FUNCTIONALIZATE PENTRU CELULE CU CRISTAL LICHID. EVIDENTIEREA INTERACTIEI SUBSTRATURILOR CU CRISTALUL LICHID T. Beica1, S. Frunza1, I. Zgura1, L. Frunza1, O. Rasoga1, M. Baibarac1, C. Cotarlan1, C. Negrila1, A.M. Vlaicu1, A. Moldovan2, M. Dinescu2, C. N. Zaharia3
1 2

Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, de Virusologie Stefan S. Nicolau al Academiei Romane

Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei, 3Institutul

Pe plan international, a fost deschisa o directie noua de evidentiere a complecsilor ligandreceptor prin folosirea sensibilitatii orientarii cristalelor lichide la prezenta liganzilor pe stratul de aliniere1. Metoda se bazeaza pe proprietatea de amplificare a semnalului optic aparut ca urmare a interactiunii ligand receptor specific. Aceasta contributie prezinta rezultate privind obtinerea si caracterizarea unor substraturi nanostructurate, precum si celulele cu cristal lichid realizate pe baza lor. S-au realizat straturi nanostructurate (de polimeri, oxid de siliciu, aur) depuse prin metode adecvate precum: centrifugare si frecare unidirectionala, depunere de dielectrici la unghi mic, depunere de straturi metalice la unghi mic. Aceste straturi au fost folosite ca atare sau functionalizate cu diverse grupari functionale de tip amina, hidroxil, carboxil sau autoasamblate cu tioli prin diferite reactii chimice. Pentru aceste depuneri de straturi, s-au folosit placute plan-paralele, de sticla silico-calcosodica de tip float sau borosilicatica (lame de microscop). Proprietatile straturilor depuse au fost studiate prin metode complementare, cum ar fi: microscopie de forta atomica (AFM), spectroscopie de fotoelectroni (XPS), difractia de raze infrarosu (FTIR), masuratori de unghi de contact. Cu aceste placute de sticla, purtatoare de diferite straturi, s-au realizat celule cu cristal lichid. Alinierea moleculelor de cristal lichid a fost observata vizual si prin microscopie optica in lumina polarizata. Interactia acestor molecule cu substratul a fost evidentiata astfel, indirect si sustinuta de datele de caracterizare. Multumiri se aduc pe aceasta cale, Ministerului Educatiei si Cercetarii pentru sustinerea financiara (prin proiectul VIRNANO/2007). 1. Poster 42 W. J. Miller, N. L. Abbott, Langmuir 13, 7106-7114. (1997). X (XRD) la unghi de incidenta mic, spectroelipsometrie, spectroscopie Raman, spectroscopie de

STUDIUL COMPLEX AL ARTEFACTELOR CERAMICE ROMANESTI Irina Dumitriu1, 2,3, Radu-Claudiu Fierascu1, 2,3, Simona Florentina Pop1, 2, Raluca Ioana Bunghez1, RodicaMariana Ion1,2 1 Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM Bucuresti, 2 Universitatea Valahia, Targoviste, 3 Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Chimie, e-mail: dumitriu.irina@yahoo.com Rezumat Din punctul de vedere al aplicatiilor in investigarea artefactelor si obiectelor de arta, este adesea importanta folosirea atat a metodelor nedistructive (care pot fi in unele cazuri complet neinvazive) cat si a metodelor moderne distructive microanalitice pentru analiza probelor foarte mici. Se pot dovedi foarte valoroase in investigarea provenientei obiectelor si a originii materialelor folosite si pentru a determina starea de degradare si pentru a monitoriza transformarile care apar in timpul procesului de imbatranire. Metodele se pot dovedi valoroase pentru alegerea celor mai potrivite metode de restaurare si conservare, tipul de materiale folosite pentru conservare si restaurare, precum si in monitorizarea procesului de restaurare/conservare. Metodele analitice se pot folosi si pentru datarea obiectelor si identificarea artefactelor falsificate. O metoda de carcaterizare integrata a artefactelor ceramice include adesea descrierea proprietatilor mineralogice, chimice si termice. Aceste date se pot obtine printr-o abordare interdisciplinara, folosind o varietate de tehnici instrumentale. In lucrarea de fata s-a studiat un set de fragmente ceramice Romanesti. Principalul obiectiv l-a consituit caracterizarea artefactelor, folosinf Fluorescenta de raze X cu dispersie dupa energie (EDXRF), studii termogravimetrice, spectrometria de emisie atomica cu plasma cuplata inductiv (ICPAES) si difractia de raze X. Continutul de Ca este diferit in cele doua porbe, iar prezenta sistematica a Fe in conentratii marite poate caracteriza artefactele ceramice. Ti este intotdeauna prezent la concentratii relativ ridicate, la fel ca si Zn, Cu si alte elemente, la nivel de urme. Resultatele obtinute se pot aplica pentru conservarea si restaurarea pieselor originale din care probele au fost extrase. Bibliografie: [1] R.M. Ion, D. Boros, M.L. Ion, I. Dumitriu, R.C. Fierascu, C. Radovici, G. Florea, C. Bercu Metalurgia International, vol XIII (2008), nr. 5, pp 61-65; [2] Radu-Claudiu Fierascu, Irina Dumitriu, Mihaela-Lucia Ion, Adrian Catangiu and Rodica Mariana Ion - European Journal of Science and Theology, Vol.5, No.1, 17-28; [3] Irina Dumitriu, Radu Claudiu Fierascu, Rodica-Mariana Ion and Mihaela Lucia Ion www.eJournalNet.com, J.Int.Res.Pub., Issue Materials, Methods & Technologies, ISSN: 13132539, 2009, pp. 108-116;

Poster

43

BIOSINTEZA NANOPARTICULELOR DE AUR MEDIATA DE EXTRACTE DIN PLANTE Radu Claudiu Fierascu1,2,3, Irina Dumitriu1,2,3, Sorin Marius Avramescu3, Rodica-Mariana Ion1,2, Marian Neata4 Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM Bucuresti, 2 Universitatea Valahia, Targoviste, 3 Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Chimie, 4 Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Chimie, RENAR e-mail: radu_claudiu_fierascu@yahoo.com Rezumat Nanoparticulele metalelor nobile, precum nanoparticulele de aur sau argint, absorb puternic in domeniul vizibil si infrarosu apropiat cand frecventa unui camp electromagnetic devine rezonanta cu oscilatia plasmonica electronica coerenta de suprafata din nanoparticule. Metalele nobile nu se fotodegradeaza si pot fi detectate pana la concentatii de 10-16. Nanosferele de aur cu anumite diametre au un maxim de absorbtie la aproximativ 520 nm, in timp ce aurul sub forma de nanorod poseda un maximum de absorbtie tunabil, inclusiv in domeniu infrarosu apropiat (NIR), unde tesutul este mai transparent. In zilele noastre, nanoparticulele si-au gasit intrebuintari diverse in terapia fotodinamica (PDT) pentru tratamentul cancerului in vivo. In tesuturile de adancime, se foloseste radiatia din domeniul NIR, deoarece aceasta poseda o putere de penetratie maxima prin tesut, datorita imprastierii si absorbtiei scazute a cromoforilor intrinseci in tesut. Agentii PDT folositi in prezent includ molecule inglobabile prefrential in celulele tumorale. Radiatia ajunsa la locul tumorii, in zona rosie (600-700 nm) produce fotochimic oxigen singlet, daunator celulelor. Sinteza biologica extracelulara a nanoparticulelor de aur s-a atins printr-o procedura biologica simpla, folosind extracte de plante ca agent reducator. Ionii de aur in solutie apoasa expusi extractului natural sunt redusi, rezultand biosinteza de nanoparticule de aur cu dimensiuni in domeniul 6.75 57.91 nm. Nanoparticulele de aur au fost sintetizate prin spectroscopie UV-VIS, difractie de raze X, fluorescenta de raze X, spectroscopie FTIR si microscopie de transmisie electronica (TEM). Aceasta abordare verde pentru sinteza de nanoparticule este simpla, ameliorabila pentru sinteza pe scara larga si aplicatii tehnice. References: [1] M. Brust, C. J. Kiely, Some recent advances in nanostructure preparation from gold and silver particles: a short topical review, Colloids and Surfaces A: Physicochemical and Engineering Aspects, 202, Issues 2-3, 9 April 2002, Pages 175-186 [2] G.B. Sergeev, Synthesis and Stabilization of Nanoparticles, Nanochemistry, 2006, Pages 7-36 [3] H. Huang, X. Yang, Chitosan mediated assembly of gold nanoparticles multilayer , Colloids and Surfaces A: Physicochemical and Engineering Aspects, 226, Issues 1-3, 30 September 2003, Pages 77-86; [4] M. Gericke, A. Pinches, Biological synthesis of metal nanoparticles, Hydrometallurgy, 83, Issues 1-4, September 2006, Pages 132-140; [5] RM Ion, R.C. Fierascu, I. Dumitriu, Photonic metallic nanostructures in photodynamic therapy, Proc. SPIE 7297, 729723 (2009) [6] R.C. Fierascu, RM Ion, I. Dumitriu, Advanced new materials with various applications, Proc. SPIE 7297, 72970H (2009) Poster 44
1

STUDIUL PRIVIND EFECTUL DE MEMORIE AL COPOLIMERILOR POLI(L-LACTID-co--CAPROLACTON) Raluca Augusta GABOR, Cristian-Andi NICOLAE, Margareta GRIGORESCU
Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie i Petrochimie - ICECHIM Bucureti

Aliajele cu efect de memorie, ca de exemplu cele TiNi, sunt aplicate pe scar larg n domeniul medical datorit rezistenei, excelentei biocompatibiliti i mai ales datorit efectului special de memorie a formei. Totui aceste materiale prezint i numeroase dezavantaje cum ar fi: costuri ridicate de producie, o recuperare limitat a deformrii i nu sunt biodegradabile. Pentru implanturile medicale materialele trebuie s prezinte att biodegradabilitate ct i efect de memorie. Avnd o bun biodegradabilitate nu vor rmne n corp mai mult dect este necesar i nici nu vor necesita o a doua intevenie chirurgical pentru a fi ndeprtate. Datorit efectului de memorie implanturile vor avea o form convenabil pentru a asigura o intervenie ct mai puin invaziv urmnd ca acestea s-i recupereze forma original n interiorul corpului. n ultimii ani mai muli polimeri biodegradabili cu efect de memorie au reuit s atrag atenia aprnd destul de frecvent n lucrrile de specialitate. Polilactida (PLLA), poli(-caprolactona) (PCL) i copolimerii poli(L-lactid-co--

caprolacton) (PCLA) ocup o important poziie n familia polimerilor biodegradabili cu utilizri largi n domeniul medical datorit excelentei lor biodegradabiliti i biocompatibiliti. n lucrarea de fa sunt prezentate proprietile termice, structura cristalin i efectul de memorie a formei ale PLLA i PCLA utiliznd calorimetria cu scanare diferenial (DSC), difracia de raze X i analize mecanice n regim dinamic (DMA). Sunt prezentate efectele efortului de deformare asupra ratei de recuperare a formei i a deformrii. Aceti polimeri prezint att zone cristaline ct i zone amorfe care servesc ca faze fixe i respectiv, faze reversibile. Rata de recuperare a formei i reversibilitatea deformrii sunt influenate semnificativ de compoziie i de fora de deformare. La copolimerii cu un procent ridicat de grupe -CL se observ o reducere a ratei de recuperare a formei odat cu creterea forei de deformare. Fora de revenire funcie de efortul de deformare variaz destul de mult dar pentru toi polimerii studiai a depit 3 MPa, valoare acceptabil n cazul apliciilor medicale

Poster

45

NANOCOMPOZITE POLIMERICE FOTOLUMINISCENTE DIN DERIVAI AI CHALCONELOR AROMATICE Ana Dragalina Popuoi, Nicanor Barb, Galina Dragalina, Elmira Cuculescu, Mihai Caraman, tefan Robu Universitatea de Stat din Moldova Extinderea domeniului de utilizare a pigmenilor luminofori n elaborarea lazerului color, a tehnicii de fotografiere i de fotocopiere, n crearea elementelor de memorie i de nregistrare pentru calculatoare, precum i la marcarea proteinelor n vederea descifrrii structurii celulare, au condus la intensificarea cercetrilor n domeniul chalconeor luminiscente [1,2]. n lucrare se analizeaz cile de sintez a unor compozite nanodimensionale pe baz de chalcone aromatice cu polimeri organici i proprietile fotoluminiscente ale lor. n calitate de chalcone aromatice s-a utilizat N,N-dimetiltioureidochalcona (I) i izotiocianatochalcona corespunztoare (II), care manifest fluorescen:
H3C N H3C C C H H O

S N H N

CH3 CH3

H3C N H3C C C H H

O NCS

II

Compusul I a fost obinut prin nclzirea 4-aminoacetofenonei cu disulfura de tetrame- tiltiuram n dimetilformamid i condensarea ulterioar a dimetilaminobenzaldehidei cu acetofenona format. La rndul su, izotiocianatochalcona II a fost obinut prin tratarea chalconei (I) cu diferii reageni cu caracter acid. Eliminarea dimetilaminei din chalcon (I) se realizeaz cu succes la fierberea cu anhidrid acetic n benzen. Derivaii chalconici sunt solubili n solveni organici nepolari i sunt compatibili cu polimerii organici de tipul polimetacrilailor, ceea ce permite a produce pe baza lor sisteme nanodimensionale. Fotoluminiscena compuilor I i II, precum i a sistemelor chalcon-polimer s-a excitat cu radiaia lazerului de azot (=337,4 nm, densitatea fascicolului cca 300-1200 wt/cm2). Aceste sisteme posed fotoluminiscen intens ntr-un diapazon larg al spectrului. De menionat, c chalcona II deplaseaz spectrul de luminiscen n domeniul rou (=600-630 nm) graie prezenei grupei izotiocianat. Pentru interpretarea rezultatelor experimentale, odat cu fotoluminiscena s-a analizat cinetica relaxrii n benzile caracteristice.
1. C. Boscornea, St. Tomas, L. G. Hinescu, C. Trbanu Semiconducting Polymers based on Tetraizoindole, vol.
Congr. AMPT-99. Dublin, 1999.

2. V. Verlan, S. Buzuriniuc, S. Robu, N. Barb, M. Caraman. Some fluorescents properties of organic/organic compozite
on base of luminophor compound and polymer. 3-rd, International conference on materials science and condensed matter physics, Abstracts MSCMP p.118, 2006.

Poster

46

MATERIALE NOI RETARDANTE DE FLACR E. Vilcea1,2, R.M.Ion2,3 1 Ministerul Educatiei si Cercetarii, Bucuresti 2 Universitatea Valahia, Targoviste 3 ICECHIM, Bucuresti Retardanii de flacr sunt extrem de importani n multe domenii industriale, iar domeniul lor de utilizare s-a extins foarte mult. Printre retardanii de flacr cei mai rspndii sunt retardanii bromurai de flacr, datorit costului sczut i eficienei lor ridicate. Retardanii de flacr reactivi de obicei sunt ncorporai n faza de polimerizare i copolimerizare, mpreun cu ali monomeri, de exemplu pentru poliesteri cei mai importani retardani sunt retardanii bromurai cu 70% mai eficieni dect cei clorurai. Retardanii de flacr aditivi pot fi anorganici (alumina, trioxid de antimoniu, hidroxid de magneziu, fosforul), compui halogenai (compuii clorurai i compuii bromurai). Unele caracteristici generale ale compusilor chimici ignifuganti fac referire la modul cum acestea interactioneaza cu polimerul in care sunt incorporate si la modul cum este impiedicata flacara de substratul in care este utilizat. In general, un ignifugant actioneaza intr-unul sau doua moduri: fie previne aprinderea, fie previne imprastierea flacarii. Cei mai utilizati ignifuganti sunt pe baza de pulberi oxidice, de tipul Mg(OH)2, fie argile de tipul montmorilonitului, fie de tip organic precum melaminele si in special melaminele cianurate. Materialele supuse analizei in aceasta lucrare sunt de tip polipropilen cu diverse adausuri Reogard 2000, iar tehnicile utilizate in analizarea acestora sunt: difractie de raze X; fluorescent de raze X; analiz termic. Din analizele de difracie de raze X s-a constatat c polipropilena nu este pur i este de fapt o polipropilen arjat cu CaCO3 (calcit) n proporie de 5-10 %, cu un colorant verde stabil la temperatura de prelucrare i un compus organic de calciu care se descompune la temperatura de prelucrare (160-190 oC) cu formare de oxid de calciu i cu apariia de goluri n material. Totodat, coninutul ridicat de calciu (59,5 %) determinat prin fluorescena de raze X este o indicaie prezentei unui compus cu Ca n compozitia polipropilenei pure. Aceste observaii sunt vizibile i din analiza DSC, prin apariia picului la 166,78 oC (pic endoterm), characteristic unei faze polimerice suplimentare generate cel mai probabil prelucrarilor mecanice (presare, forfecare). Analizand Reogard 2000, s-a constatat c acesta este un amestec complex de fosfai de sodium, magneziu, aluminiu i aluminosilicai care la temperatura de prelucrare i modific structura i probabil i compoziia. In amestecurile polipropilen - Reogard 2000 polipropilen i modific structura: d 110 i d130 cresc cu ~ 0,3 % i respective 0,6 % i apare maximul d 021. Modificarea se datoreaz atat condiiilor de prelucrare (presiune, forfecare, regim termic) cat i interaciilor polimer-umplutura.

Poster

47

UTILIZAREA CELULELOR SOLARE

Nicolae Irina-Elena
Colegiul National Ion Creanga, str. Radu Motru Constantin, nr. 51, sect. 4, Bucuresti
Celulele solare constituie o sursa nepoluanta de energie electrica. Ele au o fiabilitate ridicata, putand functiona timp indelungat fara supraveghere. Celulele solare sunt destinate atat utilizarilor spatiale (ca sursa de energie electrica pentru aparatura electronica a satelitilor, navelor si statiilor cosmice), cat si celor terestre. Intre cele doua situatii, exista mari diferente cu privire la compozitia spectrala si la puterea incidenta a luminii solare, in afara atmosferei terestre (AMO) si respectiv la sol (AM1). Datorita absorbtiei atmosferice puterea incidenta a luminii la nivelul solului este mai mica decat in conditiile AMO. Ca urmare, utilizarea celulelor solare in exteriorul atmosferei necesita o rezistenta marita la actiunea radiatiilor cosmice si o adaptare corespunzatoare spectrului solar AMO. Folosirea lor la nivelul solului implica o buna adaptare la spectrul AM1 prin alegerea adancimii jonctiunii, astfel incat campul electric intern sa poata prelua o parte cat mai mare din purtatorii fotogenerati in tot volumul dispozitivului. In aceste conditii, este necesara de asemenea, protejarea structurilor semiconductoare fata de actiunea mediului inconjurator printr-o incapsulare adecvata. Principalul impediment in utilizarea pe scara larga a celulelor solare pe baza de siliciu monocristalin este in prezent costul relativ ridicat al acestora. O problema importanta legata de utilizarea celulelor solare este stocarea energiei electrice pentru a permite functionarea aparaturii alimentate si in timpul noptii sau in perioadele innorate. In mod obisnuit, stocarea se face cu ajutorul unui acumulator electric, plasat intre sursa (celula, modul, panou) si consumator.

BIBLIOGRAFIE 1. 2. Das Grosse Anwenderluch der Solartechnik Bo Hanus 1996, Franzis-Verlag GmbH, Feldkirchen Tehnische Physik, Horst Herr, Ewald Bach, Ulrich Maier, Verlag Europa Lehrnittel, Haan-Gruiten, 1997

Poster

48

NECESITATEA STRATURILOR ANTIREFLECTANTE

Nicolae Irina-Elena
Colegiul National Ion Creanga, str. Radu Motru Constantin, nr. 51, sect. 4, Bucuresti
Celula solara face parte din categoria fotoelementelor. Fotoelementele sunt dispozitive semiconductoare, caracterizate de aparitia unei tensiuni electromotoare sub actiunea luminii. Unul din factorii care influenteaza performantele celulelor solare este reflexia radiatiei incidente pe suprafata activa a celulei solare. Astfel, datorita indicilor de refractie foarte mari ai principalelor materiale semiconductoare, pierderile datorate fenomenului de reflexie depasesc 30% din radiatia incidenta, la lungimea de unda pentru care se obtine maximul efectului fotovoltaic. Astfel, numai 40% din fluxul incident de fotoni contribuie efectiv la aparitia fenomenului fotovoltaic. Aceste pierderi datorate fenomenului de reflexie pot fi reduse foarte mult prin depunerea pe suprafata activa a celulei solare a unor strate antireflectante (AR), constituite din straturi dielectrice. Principalele materiale utilizate ca straturi antireflectorizante sunt: bioxid si nitrura de siliciu, oxizi de aluminiu, titan si tantal, cu grosimea mai mica de 1m. Depunerea acestor straturi antireflectante determina reducerea reflexiilor la suprafata cu 6-10%. Factorii generali care influenteaza performantele celulelor solare sunt: intensitatea si distributia spectrala a radiatiei incidente; reflexia radiatiei incidente la suprafata calueli solare; pierderile prin absorbtie a radiatiei incidente in straturile de protectie ale celulei solare; suprafata utila a celulei solare (influentata de grila de contact); coeficientul de absorbtie al radiatiei incidente.

BIBLIOGRAFIE 3. 4. B.O. Seraphire. H.E. Bennett, Semiconductors and Semimetals, vol. 3, Academic Press, New York, 1987 Encyclopedia of Chemical Technology, vol. 18, Willey, New York, 1984

Poster

49

CELULA SOLARA

Nicolae Irina-Elena
Colegiul National Ion Creanga, str. Radu Motru Constantin, nr. 51, sect. 4, Bucuresti Celula solara este un dispozitiv optoelectronic destinat conversiei directe a energiei luminii solare in energie electrica cu un randament ridicat si cu costuri cat mai accesibile. De aceea, celula solara suscita un interes deosebit in prezent. Functionarea celulei solare se bazeaza pe efectul fotovoltaic produs pe o suprafata activa de ordinul centimetrilor sau zecilor de centimetri patrati. Celulele solare pot fi construite din diverse materiale semiconductoare, cel mai avantajos fiind considerat pana in prezent siliciul. Grila metalica de contact de pe suprafata activa are rolul de a mari eficienta de colectare a purtatorilor fotogenerati si de a micsora rezistenta serie a celulei (definita ca rezistenta electrica pe care dispozitivul insusi o opune trecerii curentului electric). Datorita stratului antireflectant numai aproximativ 10% din fluxul luminos incident este reflectat pe suprafata activa a celulelor; absenta acestui strat ar face ca pierderea prin reflexie sa fie in jur de 35%. Celulele solare sunt caracterizate de doi parametri optoelectrici importanti: tensiunea de circuit deschis (UCD) si curentul de scurtcircuit (ISC). Parametrul principal care caracterizeaza calitatea unei celule solare este randamentul de conversie (). Acesta reprezinta raportul dintre puterea electrica maxima furnizata de celula pe rezistenta de sarcina, P max, si puterea radianta incidenta pe suprafata fotosensibila, Pinc.

BIBLIOGRAFIE

5. De la efectul fotoelectric la celula solara Mircea Negreanu, ed. Albatros, 1981 6. Fenomene fotoelectrice in semiconductori si aplicatii I. Dinu si I. Licea, ed. Academiei, 1980

Poster

50

COMPORTAREA ELECTROCHIMICA A NIOBIULUI. STUDII VOLTAMETRICE Cristian George Vaszilcsin1, Andrea Kellenberger2, Adina-Elena Segneanu1, Dan Cristian Rosu1, Doru Buzatu1,2, Marius Constantin Mirica1, Damian Daniel1, Ionel Balcu1

Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Electrochimie si Materie Condensata, Timisoara, Universitatea Politehnica Timisoara, 30006 Piata Victoriei 2, Timisoara, Romania

str. Dr. Aurel Paunescu Podeanu nr. 144, Tel. 0256-222119, Fax. 0256-201382
2

Pentru a reduce dependenta de combustibili fosili un mare interes a fost acordat surselor alternative de energie, cum ar fi hidrogenul si pilele de combustie1. Una dintre cele mai importante reactii electrochimice din industrie este bazata pe degajarea catodica a hidrogenului2,3. Scopul acestui studiu este obtinerea de informatii asupra efectului electrocatalitic al niobiului in reactia de degajare a hidrogenului si oxigenului din medii apoase. Studiile de voltametrie au fost efectuate in medii acide, neutre si alcaline. De asemenea, parametrii cinetici ai reactiilor de electrod au fost determinate folosind metoda pantei Tafel.

Bibliografie: [1] J.OM., Bockris, A primer on electrocatalysis , J. Serb. Chem. Soc. 70 (3) 475487, 2005; [2] B.J., Priesma, W.Greatbatch, Some aspects of electrocatalysis, Platinum Metals, 30,(3), 120-129, 1986; [3] N.N., Greenwood, A. Earnshaw, Chemistry of elements, Butterworth-Heinemann, 1997.

Poster 51

CONTRIBUTII LA SINTEZA IN EMULSIE APOASA CONCENTRATA A COPOLIMERILOR VINIL ACRILICI

Autori: Gajdos Emeric*, Vuluga Zina**, Blajan Olimpiu*, Nicolae Cristian Andi**

S.C. Institutul de Cercetari Produse Auxiliare Organice (ICPAO) S.A., Str. Carpati, nr.8, Medias, Institutul National de Cercetare- Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie (ICECHIM), Splaiul

jud. Sibiu, 551022, Romania


**

Independentei, nr.202 Bucuresti, 060021, Romania

Dispersiile apoase concentrate (cu circa 45% substanta uscata) ale acetatului de vinil cu esteri acrilici se pot utiliza cu success ca periculogen in domenii unde nu se cer rezistente deosebite la conditii climaterice (umiditate, inghet, radiatii solare), cum ar fi obtinerea vopselelor pigmentate pentru constructii si consolidarea, apretarea sau rigidizarea textilelor netesute pentru tapiterii. Sinteza unor astfel de dispersii se realizeaza cel mai bine prin copolimerizarea cu grefare in emulsie a unui amestec de monomeri pe baza de acetat de vinil si esteri (met)acrilici pe un copolimer samanta in emulsie pe baza de ester acrilic si stiren. Lucrarea de fata prezinta unele aspecte ale sintezei unui astfel de produs sub aspectul influentei vascozitatii emulsiei samanta si a raportului copolimer grefa / copolimer samanta asupra proprietatilor fizico-chimice ale produsului final atat sub forma de dispersie, cat si sub forma de pelicula. Datele obtinute se pot valorifica cu success la elaborarea tehnologiei de sinteza a unor copolimeri vinil-acrilici grefati in emulsie concentrata.

Poster

52

PRODUSE POLIMERICE PERFORMANTE UTILIZATE PENTRU MARIREA DURABILITATII SI REZISTENTEI INFRASTRUCTURII CONSTRUCTIILOR LA IMPACTUL FENOMENELOR DE INSTABILITATE Mihaela Ion, Vasilica Vasile, Cornelia-Florentina Dobrescu Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor INCERC Bucuresti, Sos.Pantelimon 266, Sector 2, Cod postal 021652 Pe plan mondial exista preocupari intense in domeniul reducerii efectelor provocate de fenomenele de instabilitate asupra constructiilor 1. Urmarile fenomenelor de alunecari de teren au atras si atrag atentia specialistilor din intreaga lume mobilizandu-i in aprofundarea cunoasterii comportarii pamanturilor si perfectionarea metodelor de cercetare, analiza si calcul al stabilitatii terenurilor, in scopul adoptarii unor masuri eficiente de prevenire a acestor fenomene2. Articolul prezinta pe de o parte, preocuparile existente pe plan national si international privind zonarea hazardului produs de fenomenele de instabilitate, iar pe de alta parte contine consideratii generale privind alunecarile de teren, manifestarea si implicatiile acestora precum si inventarierea tipurilor de produse polimerice numite geosintetice, utilizate in stransa legatura cu pamanturile, in domeniul constructiilor. Se poate afirma c masurile de prevenire si combatere a alunecarilor de teren urmaresc cauzele care pot provoca sau deja au provocat instabilitatea masivelor de pamant. Ca urmare, alegerea si dimensionarea judicioasa a mijloacelor de combatere a alunecarilor trebuie cunoscute si analizate cu deosebita atentie. Cercetate in cadrul proceselor de modelare naturala a reliefului, alunecarile si alte forme de deplasari ale terenului au o larga raspandire in tara noastra, fiind in directa legatura cu substratul litologic si regimul climatic. Pe teritoriul Romaniei, zonele avand conditii potentiale de declansare a alunecarilor, au fost delimitate tanand seama de litologic, panta combinata cu energia de relief si gradul de acoperire cu paduri. Zonele cele mai expuse pericolului alunecarilor de teren sunt zonele subcarpatice, cu intensificari in sectorul de curbura Campia Transilvaniei, in special in partea centrala si sudica, Podisul Tarnavelor, Platforma Someseana si Podisul Moldevei, cu intensificari in Campia Jijiei si Podisul Barladului. Zonelor distribuite in suprafata pe teritoriul tarii li se adauga fasii inguste in lungul malului Dunarii si a litoralului.

53

Din acest punct de vedere in figura de mai jos se prezinta o harta a zonelor cu alunecari de teren in Romania, apreciindu-se ca terenurile stabilizate sau active ocupa o suprafata de cca. 900.000 ha:

Pe scara tot mai mare, in ultima perioada se opteaza pentru solutii constructive mixte, de tipul transeelor realizate din produse polimerice si material granular, solutii care combina rolul drenant cu cel de sprijinire. Conlucrarea intre geosintetice4 si pamanturi, imbunatatirea sau suplinirea unor proprietati ale acesora din urma, implica o cunoastere profunda atat a proprietatilor celor doua tipuri de materiale (geosintetice pamanturi) cat si a mecanismelor de comportare sub solicitari: mecanice, chimice, hidrice etc. Utilizarea geosinteticelor3 la lucrarile de constructii prezinta numeroase avantaje, unele cu caracter general, altele legate de aplicatia specifica pentru care sunt utilizate. Ca orice material fabricat in mod controlat, prezinta avantajul omogenitatii proprietatilor pe toata suprafata si a disponibilitatii pe orice amplasament. Geosinteticele cu functie de armare, prin capacitatea lor de a prelua fortele de intindere, imbunatatesc proprietatile mecanice ale structurii 6 in care sunt inglobate, rezolvand probleme care ar necesita masuri constructive deosebite ( inlocuiri de pamanturi, instalari de straturi aditionale etc ). Produsele cu functie drenanta sau filtranta s-au impus prin usurinta cu care este realizat un sistem de drenaj, fara a fi nevoie de aport de material granular sortat.

54

Geomembranele si geocompozitele bentonitice5 au revolutionat modul de realizare a sistemelor de etansare si nu numai, prin calitatile de impermeabilizare, prin reducerea drastica a timpului de executie fata de solutia clasica cu argila, fiind in prezent impuse de toate legislatiile nationale si internationale din domeniul mediului. Aparitia noilor tehnologii de constructii pe baza de geotextile reprezinta un important progres, in special prin faptul ca: - inlocuiesc volume si mase de materiale clasice filtre inverse minerale, pereuri din beton si masti din asfalt reduc gabaritele terasamentelor, in final conducand la o economie considerabila de resurse materiale naturale, precum si de energie pentru extragere, prelucrare, transport si punere in opera; - nu reactioneaza chimic cu apa si pamantul, putand fi folosite chiar acolo unde exista surse de agresivitate, care ar putea degrada materialele clasice; - sunt omogene, izotrope atunci cand se cere aceasta caracteristica, au o masa redusa, se pot realiza din fabrica la lungimi de pana la 100m si latimi de pana la cca 6m; - au o elasticitate mare, proprietate extrem de importanta intrucat structurile de pamant pot suferi in exploatare deformatii insemnate pe care, datorita acestei caracteristici, materialele gotextile le pot prelua cu usurinta. Rezistenta la intindere se pastreaza chiar la alungiri insemnate. Rezulta o larga paleta de utilizari a geotextilelor, cu posibilitatea de a le proiecta caracteristicile si deci functiunile, o facilitate deosebita la punerea in opera, cu o productivitate mare si cu un consum redus de energie la aplicare, lansand o adevarata provocare in competitia tehnica si economica cu materiale clasice.
Bibliografie
1

Varnes, D.J., 1978, Slope movement types and processes, in Schuster, R.L., and Krizek, R.J., eds., Landslides Analysis and control: National Research Council, Washington, D.C., Transportation Research Board, Special Report 176, p. 1133. 2 Lacerdo, W.A., Ehrlich, M., Fontoura, S., 2004, Landslides. Evaluation & Stabilization, volume 1, p. 117-119. 3 Gazdaru, A., Manea, S., Feodorov, V., Batali, L., 1999, Geosinteticele in constructii Proprietati, utilizari, elemente de calcul, p. 87. 4 Koerner, R.M., Soong, T.Y., 1998, Analysis and design of veneer cover soils, Proceedings of the 6th International Conference of Geosynthetics, Atlanta, p. 1- 26. 5 Koerner, R.M., Daniel, D. E., 1995, A suggested methodologz for assesing the technical equivalency of geosynthetic clay liners to compacted clay liners. Proceedings of the International Symposium Geosynthetic Clay Liners, Nrnberg, Germany, p. 73 100. 6 Koerner, R.M, Designing with geosynthetics. Third edition, Prentice Hall, SUA, 1994.

Poster

55

ELLYPSOMETRY ; APPLICATION FIELD Marian Mocanu Laboratory of Chemical Kinetics, ,,Ilie Murgulescu Institut of Physical Chemistry, 202 Splaiul Independentei, 060021, P.O. Box 12-197, Bucharest, ROMANIA. E-mail: mmocanu@icf.ro ; cuantic63ma@yahoo.com It is well know that the ellipsometric method is non-destructive and non contact technique, the most accurate optical way to study reflecting surface ( the measurement of the optical constants of a material or thin layer parameters ). Ellipsometry is an optical method that measures the change in the polarization state of light (, ), reflected from the surface of a sample. Ellipsometry enables us to obtain the amplitude reflectivity. Thus one can obtain the complex refractive index by measuring the reflecivity. The optical response of the material, e.g.light propagation described in the complex refractive index, originates from the polarization induced by the incident light. Ideal technique for materials research (thin films, surface and interface characterization ), process development, quality control of thin films, and fabs. Application fields: Semiconductor, Photovoltaic, Optoelectronic, Nano Biotechnology and Chemistry, Display. References: 1) Editors: Horst Czichos, Tetsuya Saito, Leslie Smith ,, Springer Handbook of Materials Measurement Methods, 2007.

Poster

56

METAMATERIALS, AN EXCITING CATEGORY OF ORDERED NANOMATERIALS Marian Mocanu Laboratory of Chemical Kinetics, ,,Ilie Murgulescu Institut of Physical Chemistry, 202 Splaiul Independentei, 060021, P.O. Box 12-197, Bucharest, ROMANIA. E-mail: mmocanu@icf.ro ; cuantic63ma@yahoo.com Metamaterials are artificial composite materials that, by virtue of their microstructure, exhibit properties not exhibited by their component materials. Since their first practical demonstration the interest in metamaterials has grown explosively and they are currently one of the most rapidly advancing sector in electromagnetic research. Much excitement has been generated by negatively refracting metamaterialstypically consisting of coupled, metallic, subwavelength elements that simulate electric and magnetic dipolesbecause of their unusual ability to manipulate visible light, infrared waves and microwaves [1,2]. In 1968, the Russian physicist Victor Veselago predicted the existence of material with negative refractive index.This property should arise when the electric permittivity and magnetic permeability-of a material, are both negative and results from the solution of Maxwell equations.These materials, sometimes called ,,left handed should refract light in the opposite direction to conventional materials.In the case of right handed material, the light source appears closer to an observer white in the case of left handed materials light seem to emanate from a source at the some side as the observer.The ,,reversal of the Snell law has interesting consequences: the Doppler shift of radiation will be reversed and Cerenkov radiation i.e. light emitted when a loaded particle passes through a medium will be emitted not in the forward but in the backward direction In such a metamaterial, an electromagnetic wave propagates so that the direction of its energy flow is opposed to its phase velocity, a condition captured by the real part of the refractive index being negative.Negatively refracting metamaterials in the microwave and terahertz regimes are periodic arrays of subwavelength elements comprising incomplete loops and straight wires [2,3]. In the nearinfrared regime (wavelength ~1.5 m), arrays of parallel pairs of metal rods in a dielectric matrix material [4] and parallel pairs of dielectric rods in a metal matrix [4] have been used as those elements. To extend further the frequency bands in which they can be applied, the dimensions of metamaterials should become nanometric.
References: 1) D. R. Smith, J. B. Pendry, and M. C. K. Wiltshire, Metamaterials and negative refractive index, Science 305, 788-792 (2004). 2) V. M. Shalaev, Optical negative-index metamaterials, Nature Photon. 1, 41-48 (2007). 3) R. A. Shelby, D. R. Smith, and S. Schultz, Experimental verification of a negative index of refraction Science 292, 77-79 (2001). 4) V. M. Shalaev, W. Cai, U. K. Chettiar, H.-K. Yuan, A. K. Sarychev, V. P. Drachev, and A. V. Kildishev, Negative index of refraction in optical metamaterials, Opt. Lett. 30, 33563358 (2005). 5) J.B. Pendry ,,Introduction, OPTICS EXPRESS - ,, Focus Issue: Negative refraction and Metamaterials, 7 April,Vol. 11, No. 7,(2003).

Poster

57

PROTECTIA MEDIULUI PRIN CERCETARI AMS DE MONITORIZARE SI PREVENIRE A POLUARII NUCLEARE Catalin Stan-Sion, Marius Dogaru, Mihaela Enachescu, Olimpiu Constantinescu. Institutul National de Cercetare si Dezvoltare pentru Fizica si Ingineri Nucleara Horia Hulubei, Bucuresti, Romania. Spectrometria de Masa cu Ioni Accelerati (AMS) constituie cea mai sensibila metoda atomica de analiza cunoscuta, reuind la nivelul concentratiilor de 10-15 ( raport izotop/element).. Un interes special il au msurrile izotopului 129I in zonele de activitate nucleara, in vederea prevenirii timpurii a celor mai mici scurgeri de material radioactiv. metodei de analiza AMS,
129

I este un produs de fisiune cu timpul de injumatatire

T1/2=15.7 Myr. Datorita acestui timp mare de injumatatire si datorita sensibilitatii exceptionale a acest izotop permite reconstituire actuala a poluarilor si incidentelor nucleare petrecute in urma cu zeci de ani dar si prevenirea timpurie a unor incidente nucleare datorate unor defeciuni. Incepand cu anii 60 acest radioizotop a fost emis de catre diversele instalatii nucleare, atat sub form gazoasa cat si lichida, si a devenit principalul agent de poluare nucleara a mediului. Singura metoda apta sa masoare concentratiile forate reduse de
129

I ( 129I/127I=10-13) este AMS. Acesta


129

numara individual atomii din probele prelevate. Lucrarea de fata prezinta masurarile AMS ale

I,

aplicate pentru monitorizarea si investigarea poluarii nucleare a mediului inconjurator, pentru controlul si estimarea nivelului de global de radioactivitate in mediu si in vecinatatea obiectivelor nucleare si pentru reconstituirea istoriei incidentelor si contaminarilor radioactive din trecut. Urmarirea s-a realizat in toate componentele ecosistemului: apa, aer, vegetatie, sol. Tritiul a fost si el monitorizat prin AMS, folosind captatori plasati in vecinatatea rectorilor nucleari bazai pe apa grea si in instalatiile nucleare de detritiere. In sfarsit, AMS are si capacitatea de a distinge intre poluarea nucleara produsa de Reactoare Nucleare energetice si cea produsa de catre Reactoarele Nucleare , destinate fabricarii de arme nucleare. Astfel, concentratia de
239

Pu este produs in urma reactiei :

238

U(n) +2 = 239Pu. Depinzand de timpul de


240

ardere a combustibilului nuclear, este produs si izotopul


240

Pu. Pentru costructia de arme nucleare


239

Pu nu trebuie sa depaseasca 6% din continutul de

Pu, proportie atinsa dupa cca.


240

120 zile de functionare a reactorului. Deci, diferenta este evidentiata de valoarea raportului , pe care AMS il masoara cu precizie.

Pu/239Pu

Comunicare orala

58

IMPACTUL HALDELOR DE STERIL DIN ZONELE MINIERE ASUPRA ECOSISTEMELOR DIN BORSA MARAMURES SI MOLDOVA VATRA DORNEI Eleonora Ana Neagu, Lenuta Jana Enache, Petre Capota, Lucia Firescu Institutul National de Cercetare si Dezvoltare pentru Metale Neferoase si Rare IMNR Bd Biruintei nr. 102, Pantelimon, Ilfov Studiul prezinta unele aspecte privind compozitia chimica a deseurilor rezultate in urma proceselor de flotatie a minereurilor si a exploatarilor miniere dezafectate din ultimii 20 de ani. Industria miniera exercita o vasta si complexa influenta asupra mediului. Considerabile suprafete de teren sunt scoase din circuitul agricol de exploatarile miniere si de depozitele haldelor de steril. Alaturi de ele se afla vechile goluri de mina extinse pe zeci de kilometri ce pot provoca instabilitatea fizica a solului, alunecari de teren a materialelor depozitate care pun in pericol asezarile umane din proximitate. Aceste depozite de steril, sub influenta factorilor atmosferici, duc la transportul metalelor toxice in apele de suprafata cat si in solurile si apele de adancime din zonele invecinate. Responsabilitatea pentru cresterea calitatii vietii reprezinta o cerinta a Normelor Europene de securitate a sanatatii umane. Apele si solurile care contin metale grele sunt toxice si au impact asupra vietii acvatice si asupra sanatatii umane. S-au studiat 40 de mostre de soluri din bazinele miniere din Borsa Maramures , valea Izei si Moldova Vatra Dornei . Datele analitice s-au obtinut prin utilizarea tehnicilor spectrometrice, cu aparatura de inalta performanta si de ultima generatie: -spectrometrie de absorbtie atomica in flacara FAAS ( ANALYTIC JENA ZEEnit 700 ) - spectrometrie de emisie optica in plasma ICP-OES ( SPECTRA FLAME P ) S-au analizat elementele majore SiO2, Al2O3, TiO2, Fe2O3, P2O5, MnO prin ICP-OES elementele alcaline si alcalino-pamantoase prin FAAS. S-au efectuat masuratori de aciditate totala a solurilor studiate. Restul elementelor Cu, Fe , Mn , Ni , Cr ,Cd , Zn , Pb au constituit un studiu comparativ prin cele doua tehnici cu scopul validarii metodelor in cadrul laboratorului acreditat . S-au studiat si soluri poluate din zona de influenta a platformei Neferal si Acumulatorul Bucuresti.
Bibliogafie: C.H. Walker, S.P. Hopkin : Principles of Ecotoxicology, Taylor&Francis Ltd, 1996

Comunicare orala

59

FERTILIZANTI EXTRARADICULARI CU SUBSTANTE ORGANICE NATURALE CHELATANTE TESTARI AGROCHIMICE IN SOLAR Autorii: Carmen Sirbu1, T. Cioroianu1, Dana Popoi2, Daniela Mihalache1, Adriana Grigorie1, Ioana Oprica1
1

Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia MediuluiICPA, Bucuresti, sect. 1, bd. Marasti, nr. 61 2 S.C. Chimro S.R.L. Craiova, Calea Severinului nr. 172 A, Craiova Realizarea unor noi fertilizanti avand in structura si compusi naturali cu proprietati chelatante si fitostimulatoare a repezentat una din directiile si prioritatile de cercetare in agricultura abordata de majoritatea marilor operatori din domeniul ingrasamintelor chimice. In cadrul acordului de grant nr. 141708/2008 a fost realizata o gama de fertilizanti ce contin intr-o matrice complexa de tip NPK cu microelemente si substante organic de natura animala cu proprietati chelatante si fitostimulatoare. Fertilizantii experimentali contin proteine, polipeptide si aminoacizi alaturi de macro si microlelementele chimice intalnite frecvent in structura fertilizantilor cu aplicare extraradiculara Fertilizantii obtinuti experimental au fost testati comparativ, prin aplicare extraradiculara cu martori nefertilizati si cu ingrasaminte certificate ecologic, in solar neincalzit, pe cultura de tomate, ciclul scurt. Sunt prezentate comparativ rezultatele experimentale privind productia obtinuta, continutul in zaharuri, continutul in vitamina C si aciditatea fructelor.

Comunicare orala

60

STABILIREA PARAMETRILOR OPTIMI DE OXIDARE IN MEDIU APOS A CONCENTRATELOR SULFUROASE CU CONTINUT DE PLUMB Velea Teodor1, Taloi Dragos2 , Predica Vasile1, Gherghe Liliana1 1. Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Metale Neferoase si Rare, B-dul Biruintei nr. 102 Com. Pantelimon Jud. Ilfov 2. Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Stiinta si Ingineria Materialelor , Splaiul Independentei nr. 313 Bucuresti

Rezumat In lucrare se prezinta un nou concept tehnologic privind prelucrarea hidrometalurgica a concentratelor sulfuroase cu continut de plumb prin oxidarea sulfurilor de metale in mediu apos, slab alcalin, urmata de separarea plumbului prin solubilizare n solutii de hidroxid de sodiu 6M si extracia prin depunere electrolitica In cadrul fluxului tehnologic stabilit, faza de oxidare fiind un nou concept a necesitat o aprofundare, motiv pentru care s-a apelat la un program de experimentare, program activ ortogonal de ordinul 2 ( PO2)[1]. Cu ajutorul acestui program s-a stabilit un model matematic al fazei de oxidare care a permis evidenierea parametrilor optimi ai procesului
Bibliografie 1. Dragos Taloi. Optimizarea proceselor tehnologice Aplicatii in metalurgie Edit. Academiei Republicii Socialiste Romnia Bucuresti 1987

Comunicare orala

61

DEZVOLTAREA SI VALIDAREA UNEI METODE GC-MS PENTRU DETERMINAREA PCB-urilor DIN ULEIURI MINERALE V. Badescu, M. Radu

Datorita stabilitatii chimice si termice si a proprietatilor dielectrice, PCB-urile in amestec cu uleiurile minerale au fost utilizate pe scara larga ca uleiuri de transformator si de condensator. Deoarece nu sunt biodegradabile, PCBurile contribuie la poluarea ireversibila a mediului inconjurator, iar prin ingerare, se acumuleaza in tesuturile adipoase, contribuind la perturbari endocrine. Datorita acestor probleme, este necesara imbunatatirea selectivitatii si exactitatii monitorizarii PCBurilor. In general, PCBurile sunt analizate prin cromatografie de gaze cu detector cu captura de electroni (GCECD), utilizand coloane clasice cu umplutura, sau coloane capilare. Aceste tehnici analitice conventionale de determinare a PCBurilor prezinta probleme de selectivitate, datorate interferentelor care pot sa apara din cauza matricei. Datorita proprietatilor fizicochimice foarte asemanatoare, este dificila separarea PCBurilor de compusii care intra in compozitia chimica a uleiurilor minerale. Din cauza acestor probleme de matrice, determinarea PCBurilor din uleiuri minerale a fost considerata o metoda analitica dificila. Utilizarea cromatografiei de gaze cuplata cu spectrometria de masa (GCMS) pentru determinarea PCBurilor din uleiuri minerale necesita o prelucrare a probei pentru analiza prin indepartarea matricei si diminuarea interferentelor. Deoarece metodele clasice de extractie si purificare a probei, utilizate pentru metoda GC-ECD, extractia in faza solida, spalarea cu acid sulfuric, etc. nu au dat rezultate satisfacatoare, s-a pus la punct o metoda de extractie si purificare lichid-lichid in doua etape. In prima etapa, proba pregatita pentru analiza este extrasa cu dimetilsulfoxid (DMSO), iar in etapa a doua, extractul obtinut se amesteca cu un anumit volum de apa, care se extrage cu izooctan. Utilizarea acestei metode de pregatire a probei pentru analiza a condus la punerea la punct a unei metode analitice care realizeaza o separare si purificare corespunzatoare a PCB-urilor de matricea de ulei si de unii interferenti extractibili, cu un grad de recuperare cuprins intre 72,2 % si 90,5 %. Eliminarea interferentelor se mai realizeaza pentru ambele metode GC-ECD si GC-MS printr-o separare cromatografica adecvata, pe o coloana capilara din silice topita cu faza stationara selectiva pentru PCB-uri. Metoda de detectie prin spectrometrie de masa, in varianta Selected Ion Monitoring contribuie de asemenea la eliminarea unor interferente intre PCB-uri si unii compusi chimici din matricea de ulei mineral, ramasi dupa etapa de separare si purificare si neseparati gaz-cromatografic. Intrucat metoda a fost dezvoltata in laborator, a fost necesara validarea metodei prin studierea urmatorilor parametrii de performanta: specificitatea, selectivitatea, repetabilitatea, precizia intermediara, gradul de recuperare, limita de detectie, limita de cuantificare, robustetea si incertitudinea de masurare. Metoda GC-MS permite determinarea PCBurilor in domeniul de concentratie 0,25 8 mg PCB/kg in ulei (5 160 ppb in solutia de analizat).

Comunicare orala

62

ANALIZA TERMICA A HARTIEI VECHI DE CARTE DIN SECOLUL XVIII-lea SI AL XIX-LEA Sanda Maria Doncea, Rodica Mariana Ion, Simona Florentina Pop Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie- ICECHIM, Bucuresti Universitatea Valahia, Targoviste e-mail:sandamariadoncea@yahoo.com

In general, analiza termica reprezinta o metoda reproductibla si convenabila, pentru caracterizarea materialelor organice heterogene, asa cum este hartia. In cazul hartiei, comportarea termica a principalilor componenti ai acesteia: celuloza, hemiceluloza, lignina si compusii de umplutura, pot fi investigati foarte bine prin metodele DSC si TGA. Calorimetria cu scanare diferentiala (DSC) permite o detectare si o masurare rapida a schimbarilor fizico-chimice pe care le suporta fibra celulozica supusa incalzirii. Analiza termogravimetrica (TGA) este o metoda care determina schimbarile de masa a polimerului ca o functie de timp si temperatura, care reflecta reactiile ce apar la nivel molecular in hartie. Deasemeni, prezenta aditivilor influenteza comportarea hartiei in timpul degradarii termice. Metodele DSC si TGA au fost aplicate pentru caracterizarea hartiei istorice, dintr-o colectie privata, de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea. In acest fel se obtin informatii utile pentru restaurarea si conservarea hartiei.

Cuvinte cheie: hartie istorica, metode de analiza TGA si DSC

Comunicare orala

63

IDENTIFICAREA MICROORGANISMELOR CARE FORMEAZA BIOFILME UTILIZATE IN RECONVERSIA APELOR REZIDUALE, CA MIJLOC DE PROTECTIE A MEDIULUI Pasarin Diana, Popovici Stela, Raceanu Gheorghe, Albulescu Viorel Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie-ICECHIM, Splaiul Independentei 202, 060021 Bucuresti, Romania Studiul biofilmelor microbiene, initial a prezentat interes, pentru a combate efectul lor negativ. Ulterior s-a constatat ca biofilmele microbiene pot fi utilizate in scopul depoluarii apelor reziduale, datorita exprimarii unui factor care derepreseaza un numar mare de gene ce modifica fenotipic celula2. Studiile si experientele anterioare efectuate de noi arata ca, dintre microorganismele lipolitice, cele care au aderat si au format biofilme pe suporturile de sticla, polimeri, otel inox si zeoliti, au fost bacteriile din genul Pseudomonas, numite generic pseudomonade, pe baza proprietatilor genotipice (filogenetice)2. Lucrarea de fata a avut ca scop identificarea tulpinilor din genul Pseudomonas care intra in componenta biofilmelor microbiene. Pentru stabilirea componentei si activitatii biofilmelor s-au utilizat metode microbiologice, biochimice si tehnice de biologie moleculara care au permis diferentierea genurilor si speciilor de microorganisme biofixate1. Rezultatele obtinute utilizand tehnicile de: izolare, cultivare si caracterizare biochimica a microorgansimelor (folosind kit-ul API 20NE) precum si izolarea, purificarea ADN genomic bacterian si verificarea electroforetica in gel de agaroza 1%, amplificarea PCR a fragmentelor genei ARNr 16S de la tulpinile dominante Pseudomonas au fost urmatoarele: incadrarea sistematica a tulpinilor dominante I, II si III (izolate din coloniile obtinute prin insamantare din dilutia 10 -7 pe mediu 7329A Acumedia Manufacturers). Tulpina II este asimilata speciei Pseudomonas putida, tulpina III speciei Pseudomonas stutzeri iar rezultatele pentru tulpina I nu au fost complet edificatoare avand totusi caracteristicile generale ale pseudomonadelor1.
Bibliografie 1. Pasarin D., Popovici S., Tutulan-Cunita A., Constantin N., Stoian V., 2009 Studies on the composition of biofilms used in the reconversion of oily greases from industrial wastewaters , Romanian Biotechnological Letters, vol 14, no 3, pp. 4430-4437. 2. Popovici S., Stoian V., Pasarin D ., 2007- Laboratory technologies regarding the obtain of some biofilms in different working conditions, Romanian Biotechnological Letters, vol 12, no 3, pp.3249-3253.

Comunicare orala

64

ZEOLITII NATURALI, CATALIZATORI SI ADSORBANTI PENTRU PROCESE DE DEPOLUARE Irina Bajenaru, Valcu Alexandra, I. Minca, Liliana Badalau, Liliana Sarbu, Fanica Bacalum, T. Bota Caracteristicile structurale (structura, compozitia retelei, cationii extraretea, puritatea zeolitului ) specifice proceselor de schimb ionic si de adsorbtie fac din zeoliti, materiale importante destinate depoluarii fluxurilor gazoase sau lichide atat prin cataliza heterogena cat si prin tehnici de purificare prin adsorbtie. Abundenta si potentialul zacamintelor naturale de tuf zeolitic pe care Romania le detine a determinat dezvoltarea unor cercetari destinate utilizarii lor atat ca material de plecare in obtinerea catalizatorilor destinati reducerii, prin oxidare catalitica totala a continutului de VOC (toluen, acetat de etil, hexan) din fluxuri gazoase industriale cat si ca adsorbanti pentru clase speciale de poluanti din ape ( metale grele cu factori de risc, produse petroliere, compusi fenolici, coloranti ). Lucrarea prezinta rezultatele experimentale obtinute la aplicarea unor tehnici simple de modelare a structurii zeolitilor naturali autohtoni cu continut ridicat de clinoptilolit in vederea obtinerii de catalizatori de tipul Me-CLN (Me= Cu, Cu+La, Co,) si de structuri adsorbante [Mod]-CLN. Caracteristicile structurale si texturale ale structurilor catalitice si adsorbante obtinute au fost puse in evidenta prin difractie de raze X (DRX) , analiza termogravimetrica (TG), calorimetrie cu scanare diferentiala(DSC), spectroscopie FTIR , spectroscopie de fotoemisie(XPS). Verificarea potentialului de depoluarea a catalizatorilor Me-CLN si a structurilor adsorbante [Mod]-CLN s-a realizat in procesul de oxidare totala a toluenului si a acetatului de etil existente in fluxuri gazoase, respectiv in procesele de adsorbtie a compusilor fenolici existententi in ape poluate.
1.. N.Widiastuti Desalination, , 2008, 218,271-280 2.M.F. Ribeiro Appl. Catal. B: Environmental, (2007), 70, 384392 3. Z .L i, , Water Res. 2006,40:3811-3819; 4.A Burt T, J. Environ. Eng., 2005 131:934-942 5.Y.E. Benkli, ,Water Research (2005), 39, 487493

Comunicare orala

65

Thermo stability of extracellular metabolites with antifungal properties Amalia Gheorghe1, Luiza Jecu1, Andreea Rosu1, Iulia Raut1, Anca Voicu2, Anca Roseanu3, Gelu Vasilescu1
National Research & Development Institute for Chemistry and Petrochemistry, ICECHIM, Spl. Independentei 202, Bucharest, Romania 2 Institute of Biology of the Romanian Academy, Spl. Independentei 296, Bucharest, Romania 3 Institute of Biochemistry of the Romanian Academy, Spl. Independentei 296, Bucharest, Romania Plant diseases need to be controlled to maintain the quality and abundance of food, feed, and fiber produced by growers around the world. A variety of biological controls are available or use, but further development and effective adoption will require a greater understanding of the complex interactions among plants, people, and the environment 1. Control of pathogens by antagonistic microorganisms is now
1

considered a viable disease control technology. Mycotoxins are secondary metabolites produced by filamentous fungi, which can be produced in food as a result of fungal growth. Mycotoxins ingestion by humans, can lead to deterioration of liver or kidney function, other mycotoxins are neurotoxics. The mycotoxigenic fungi involved with the human food chain belong mainly to three genera: Aspergillus, Fusarium, and Penicillium2. The filamentous fungus used in experiments was Aspergillus niger 105.

Aspergillus niger 105 growth on Sabouraud medium

The antifungal properties of some microorganisms were significantly reduced after boiling or treatment with proteinase K3. Also, there are relationships involving nutrient sources and the growth and efficacy of microorganisms as biocontrol agents 4. Extracellular metabolites of Bacillus subtilis and Trichoderma sp., used as biocontrol agents were treated by sterilization at 110oC for 30 min. The results of this study confirmed that the antifungal properties for Bacillus subtilis depend on heat. No significant difference in the percentage of growth inhibition for Trichoderma sp. experiments was observed between heat treated and untreated. References 1 Pal, K. K. and McSpadden Gardener, B., Biological Control of Plant Pathogens, 2006, The Plant Health Instructor DOI: 10.1094/PHIA-2006-1117-02. 2 Sweeney, M J., Dobson, A. D. W., Mycotoxin production by Aspergillus, Fusarium and Penicillium species, 1998, International Journal of Food Microbiology, 43, 141-158. 3 Prapagdee, B., Kuekulvong, C., Mongkolsuk, S., Antifungal Potential of Extracellular Metabolites produced by Streptomyces hygroscopicus against Phytopathogenic Fungi, 2008, International Journal of Biological Sciences, 4, 330-337. 4 Engelkes, C. A., Nulo, R. L., Fravel, D. R., Effect of Carbon, Nitrogen and C:N Ratio on Growth, Sporulation, and Biocontrol Efficacy of Talaromyces flavus, 1997, Phytopatology, 87(5), 500-505. Acknowledgements. This study was supported by the project PNCDI II 61-045, financed by CNMP Romania.

Comunicare orala

66

INVESTIGATIONS ON MICROBIAL DEGRADATION OF POLY (VINYL ALCOHOL) BASED MATERIALS


Iulia Raut1 ,Luiza Jecu1, Amalia Gheorghe1, Andreea Rosu1, Marius Ghiurea1, Elena Grosu2, Anicuta Stoica3, Marta Stroescu3 1 - National Research and Development Institute for Chemistry and Petrochemistry ICECHIM, Spl. Independentei 202, Bucharest, Romania; 004-021.316.30.63, jecu.luiza@icechim.ro 2 SC INCERPLAST SA, 23 Street Ziduri Mosi, nr. 23, sector 2, Bucharest, Romania 004021.252.52.50 3 University Politehnica of Bucharest, Faculty of Applied Chemistry and Material Science, Polizu Street, nr. 1, 011061, Bucharest, Romania,004-021.402.38.70 Abstract Polyvinyl alcohol (PVA), a water-soluble synthetic polymer, has been widely used for many applications including fabric sizing, fiber coating, adhesives, films for packaging and agricultural uses. Annual, huge quantities of PVA are released into the ecosystem after use, and thus, biodegradation of PVA microorganisms or enzymes has attracted much attention 1, 2, 3. Bacterial species such as Pseudomonas, Alcaligenes, Bacillus and Flavobacterium sp. are capable of assimilating PVA as their sole carbon source4. Also, PVA biodegradation by fungal species is of interest due to their versatility 5. The aim of this paper was to investigate the microbial degradation of several poly (vinyl alcohol) based materials. The experiments were performed with PVA composites, containing PVA and natural polymer, such as, starch, collagen, bacterial cellulose (biocellulose). The selected microorganism was an Aspergillus strain isolated from natural habitat. The evaluation of microorganisms ability to degrade polymeric substrates was done by solid-media agar-plate tests. The fungal growth and polymer surface changes were demonstrated by scanning electron microscopy.

a)

Micrograph indicating the soft aspect of polymeric film

b) Micrograph indicating the fungal growth on


polymeric surface after 10 days incubation with microorganism

References 1 Flieger, M., Kantorov, M., Prell, A., ezanka, T., Votrub, J., 2003, Folia Microbiol. 48, 2744 2 Lesinsky, D., Fritz, J., Braun, R., 2005, Biores. Technol., 96, 197201 3 Zheng, Y., Yanful, E., Bassi, A., 2005, Critical Rev. Biotechnol., 25, 243250. 4 Qian, D., Du, G., Chen, J., 2004, World J. Microbiol. & Biotechnol., 20, 587597 5 Kim, D. Y., Rhee, Y. H., 2003, Appl Microbiol Biotechnol, 61, 300308 Acknowledgements. This study was supported by the project PNCDI II 32-115, financed by CNMP Romania.

Comunicare orala

67

REALIZAREA UNOR COMPOSITE INTELIGENTE ANTIFOULING, CU APLICARE IN PROTECTIA STRUCTURILOR METALICE IMERSATE IN MEDIU MARIN SI TESTAREA PRIVIND EFICIENTA ANTIVEGETATIVA IN CORELATIE CU IMPACTUL REDUS ASUPRA ECOSISTEMULUI ACVATIC Autori: Marin Laurentiu1, Marin Catalina1, Talpes Marilena2, Tenciu Magdalena2, Piescu Victoria3 1 Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie - ICECHIMBucuresti, Splaiul Independentei Nr. 202, Sector 6, 060021 2 Institutul de Cercetare-Dezvoltare Pentru Ecologie Acvatic, Pescuit i Acvacultur Galai, Galai, strada Portului nr.54, jud Galati 3 Institutul National de Cercetare Dezvoltare Marina Grigore Antipa Constanta Lucrarile de cercetare derulate se desfasoara atit pe planul cercetarii dezvoltarii tehnologice cu rezultat elaborarea de tehnologii si obtinere de produse precum si pe planul studierii influentei ce o au produsele rezultate in urma activitatii de cercetare asupra mediului. Aspectele de mediu sunt hotaritoare in elaborarea tehnologiilor finale. Coordonarea activitatilor stiintifice din domenile diferite - chimic si biologic ce alcatuiesc sfera de preocupare a activitatii de cercetare derulate este de asemenea un proces complex ce Noutatea consta in obtinerea de composite polimerice cu proprietati antifouling in matrice elastomerica reticulabila prin inductie peroxidica prin intermediul unui proces chimic original, in opera (la locul de montaj), in timp, fara aport temperatura si presiune. Aceasta procedura de reticulare este total diferita de procedura clasica, cu sulf, la presiune si la temperatura, ce se aplica compozitelor elastomerice. Procedeul chimic de reticulare aplicat, este pe baza de peroxizi si compusi organici ai sulfului , iar noutatea rezulta din modalitatea de creare a puntilor de reticulare intre macromoleculele de elastomer. Compusul organic cu sulf este agentul de reticulare si se transforma intr-o specie chimica activa in urma unui proces de scindare radicalica homolitica a legaturii chimice R 1 S R2. Aceasta scindare este indusa de descompunerea peroxidului ( de fapt scindarea legaturii simple R 2 O O R2 din molecula acestuia) ce se produce in conditiile mediului de lucru al izolatiei. 1 Suty-Heinze; Anne; (Langenfeld, DE) ; Hungenberg; Heike; (Langenfeld, DE) ; Thielert; Wolfgang; (Odenthal, DE) ; Elbe; Hans-Ludwig; (Wuppertal, DE) Bayer CropScience AG, PCT/EP2006/003487, May 6, 2008 2 Tomko; Revathi R.; (North Olmsted, OH) ; Papagianidis; Dino D.; (Hattiesburg, MS) ; Joecken; John A.; (Palm Springs, CA) ; Reuter; James M.; (Cleveland Heights, OH), The Sherwin-Williams Company, Cleveland, PCT/EP07/51478, March 26, 2008

Comunicare orala 68

METODA SPECTROFOTOMETRICA DE DETERMINARE A NITRATILOR REZIDUALI DIN LEGUME BAZATA PE REDUCEREA LA NITRITI: ALTERNATIVA NEPOLUANTA DE INLOCUIRE A CADMIULUI CA AGENT DE REDUCERE HETEROGENA CU ZINC METALIC Lidia Preda, George Raceanu, Luiza Capra, Georgeta Ivan, Florentina Milea, Dorina Toader, Iulian Minca Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM, Splaiul Independentei nr. 202, Bucuresti Lucrarea prezinta o metoda alternativa de determinare a nitratilor in legume bazata pe reducerea cantitativa a nitratului la nitrit cu zinc metalic, eliminand in acest fel utilizarea cadmiului (recomandat de metoda standardizata ISO), metal cu toxicitate ridicata. Nitritul rezultat in urma reducerii este determinat printr-o metoda spectrofotometrica, metoda mult mai sensibila si exacta fata de metodele analitice de determinare a nitratului. Selectarea zincului ca agent de reducere in locul cadmiului, se bazeaza pe propriettile electrochimice comparabile ale acestor metale (electronegativitate, potentiale red-ox). Sensibilitatea si acuratetea metodei depinde de viteza relativa de reducere a nitratului la nitrit. Nitratii sunt relativ usor de redus la nitriti in prezenta metalelor Zn i Cd, dar o regasire cantitativa a NO 3- ca NO2- este dificil de realizat, in reactie fiind implicate mai multe variabile, unele dintre ele interdependente. Pentru stabilirea conditiilor optime de reducere a fost studiat efectul asupra absorbantei masurate ( = 545 nm) a mai multor parametrii (cantitatea de zinc adaugata, timpul de agitare, pH-ul), care afecteaza in mare masura viteza de reducere. Se obtine in acest fel un randament al reactiei de reducere NO3-/NO2- de peste 93%, valoare confirmata de analiza prin ion cromatografie (IC) a celor doi ioni aflati in coprezent. Cuantificarea nitritului rezultat prin reducere s-a facut prin determinarea metoda sensibila si de larga utilizare. Pentru punerea la punct a metodei, au fost efectuate studii preliminare pe probe de nitrat de sodiu standard analitic, precum si pe un Material de Referint IPE (International Plant-analytical Exchange Program -WEPAL), cu valoare declarata pentru concentratia de NO3-. Rezultatele au fost comparabile cu cele obinute prin metoda Ulsch i ion cromatografie (IC). spectrofotometrica a colorantului azo format in urma reactiilor de diazotare/cuplare a NO 2- cu reactivul Griess Ilosvays,

Poster

69

ADITIVI ALIMENTARI PENTRU COLORAREA PRODUSELOR ALIMENTARE, CONFORM NORMELOR EUROPENE Ana - Alexandra Sorescu, Alexandrina Nuta, Alina Raditoiu, V. Raditoiu, P. Ardeleanu, Monica Raduly, Luminita Wagner, Viorica Amariutei Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM, Splaiul Independentei nr. 202, sector 6, 060021, Bucuresti, Romania In prezent, aditivii naturali si sintetici sunt folositi pe scara larga in industria alimentara, uneori chiar abuziv, nerespectandu-se dozele maxim admise sau domeniul de utilizare prevazut. De aceea, a devenit necesar si obligatoriu ca producerea si utilizarea lor sa fie monitorizate si reevaluate prin controlul legislativ al organismelor nationale si internationale1, ca o garantie a respectarii normelor ingienice pentru alimente, in vederea asigurarii starii de sanatate a populatiei. Aditivii alimentari sunt definiti ca fiind orice substanta care in mod normal nu este consumat ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracterisitic, avand sau nu valoare nutritiva, care, adaugata intentionat in produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport sau depozitare a unor asemenea produse alimentare, devine sau poate deveni ea insasi ori prin derivatii sai, direct sau indirect, o componenta a acestor produse alimentare 2. Obiectivul principal al lucrarii "Aditivi alimentari pentru colorarea produselor alimentare, conform Normelor Europene" il constituie abordarea unor studii de sinteza si caracterizare fizicochimica a unor materiale colorante utilizate ca aditivi alimentari, existente in Anexa I la Directiva 94/36/CE, avand caracteristici fizico-chimice aliniate la criteriile de puritate incluse in anexa la Directiva 95/45/CE3. Sunt vizate structuri cunoscute de coloranti, in nuantele de rosu ( E124 Ponceau 4R), galben (E102 Tartrazina) si albastru (E 132 - Indigo Carmin sau E 133 - Albastru stralucitor FCF) pentru care vor fi efectuate studii experimentale de laborator in vederea elaborarii unor procedee de sinteza noi, ecologice, care sa asigure in egala masura protectia personalului si a mediului inconjurator.
[1] Banu C. Principii de Drept Alimentar, Editura Agir, Bucuresti,2003 [2] Gerd Lbbert, BASF Enciclopedia Ullman, Food Dyes, 1997 [3] Specifications for identity and purity of some food colors FAO/WHO Geneve, 1976

Poster

70

METODE ANALITICE COMPARATIVE PENTRU CARACTERIZAREA CHIMICA A ZGURILOR DIN INDUSTRIA METALURGICA Lenua Enache, Eleonora Neagu, Petre Capota, Victoria Purcaru, Victoria Soare, Cornel Simu, Viorel Bdilia, Estera Constantinescu INCDMNR-IMNR B-dul Biruitei Nr.102, Oras Pantelimon, jud. Ilfov

Deseurile , mai ales cele industriale constituie surse de risc pentru sanatate si mediu datorita continutului lor in substante toxice precum metale grele ( plumb, cadmiu, crom, fier, mangan, arsen). Impactul negativ determinat de depozitele de deseuri industriale din industria metalurgica se poate cuantifica asupra factorilor de mediu, aer, sol, apa de suprafata si subterana. Pentru a reduce impactul cauzat de deseuri asupra mediului, este necesara caracterizarea fizico- chimica a acestora si apoi clasificarea lor ca deseuri periculoase , nepericuloase si inerte chimic. Scopul lucrarii este de a efectua un studiu comparativ privind metodele analitice folosite pentru caracterizarea chimica a acestor zguri si valorificarea lor in industrie. Se vor analiza zguri provenite din metalurgia aluminiului si a plumbului prin urmatoarele tehnici analitice: Spectrometrie optica cu plasma cuplata inductiv ( ICP - OES), Spectrometrie optica cu plasma de curent continuu (DCP), Spectrometrie de absorbtie atomica in flacara ( FAAS) , Analiza de gaze, Difracie de raze X, Analiza termic, metode chimice clasice (volumetrie si gravimetrie), Spectrometrie de absorbtie moleculara. Se vor determina concentratiile metalelor grele toxice, anionii ( NO3- , NH4+ , SO42-, Cl-) si se vor compara rezultatele obtinute prin tehnicile analitice enumerate. Referinte Treatise on Analytical Chemistry I.M. Kolthoff and Philip J.Elwing Standard Methods oh Chemical Analysis Frank J. Welcher Anghel Mihail Demetrescu; Anton Tutoveanu ; Mircea Ionescu; - Analiza tehnica a minereurilor Editura Tehnica 1966

Poster

71

Noi compusi calixarenici pentru eliminarea poluantilor din procesarea chimica textila C. olescu, M. Mateescu, E. Ioni, M. Deaconu, L. Oproiu, A. Athanasiu, M. Ruse, C. Filipescu. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie- ICECHIM Bucuresti, Splaiul Independentei, nr 202, Bucuresti, www.icechim.ro, email: tzoly2@yahoo.com REZUMAT S-au sintetizat si utilizat compusi macrociclici de tip p-tert-butilcalix[8]arena ca sechestranti de cationi metalici si complexanti ai colorantilor din procesarea chimica textila. In scopul utilizarii compusilor macrociclici calixarenici cu proprietati de nano-filtrare ca membrane organice s-a avut in vedere controlul sintezei prin cromatografie in strat subtire, spectrometrie UV-Vis, punct de topire al produsului finit. Verificarea capacitatii de complexare s-a verificat prin metoda spectrofotometrica. Tehnica de epurare se bazeaz pe propritatile acestor compusi de a forma complecsi de incluziune cu cationi metalici sau molecule organice neutre mici si a condus la rezultate foarte bune. Fazele de lucru sunt simple, iar separarea compusului calixarenic din ape se poate realiza prin operatii de filtrare Para-tert-butilcalix[8]arena s-a obtinut prin condensarea in cataliza bazica a para-tertbutilfenolului (PTBF) cu paraformaldehida, utilizandu-se ca solvent xilenul, condensarea s-a realizat in atmosfera inerta si cu indepartarea continua a apei rezultate din reactie. Formula structurala a produsului astfel obtinut este
C(CH3)3
47 46 48 1 49 2 3 6 56 4 5

(CH3)3C
41

44

45

C(CH3)3

50 38

OH OH HO

7 8

(CH3)3C

35

51

OH

HO

55

11

C(CH3)3

32

OH
52

HO OH
53

14 54

17

(CH3)3C

29

26

20

C(CH3)3

23

C(CH3)3 p-tert-butilcalix[8]arena

sau 5,11,17,23,29,35,41,47-octa-tertbutil-49,50,51,52,53,54,55,56-octahidroxi-calix[8]arena

Poster

72

MILITARY CHEMICALS AND THEIR INFLUENCE ON THE ENVIRONMENT Teodora Zecheru1, Tudor Chereche2
1

NBC Defense and Ecology Scientific Research Center, 225 Sos. Oltenitei, 041309 Bucharest
2

Military Technical Academy, 81-83 Bd. George Cosbuc, 050141 Bucharest

The military industry involves highly poisonous chemicals. It does not necessarily include the use of weapons as such against a military target. Many toxic chemicals used in the chemical industry, if used as weapons on unprotected civilians, may be as devastating as the use of chemical weapons (CW) designed to inflict damage and casualties on protected groups. This is the case of pesticides: insecticides, such as parathion, and TEPP (which is one of the most toxic commercially available insecticides) or herbicides, such as TCDD (dioxin). There are four categories of CW substances affecting humans: Blistering agents, which are substances intended to cause incapacitation rather than death, such as Lewisite or mustard gas; Choking agents, substances intended to cause death and offering the terrorists the advantage of being easy to obtain, such as Phosgene (CG); Blood agents, such as cyanide base compounds; Nerve agents, which are hundreds to thousands of times more lethal than precedent agents, such as: tabun (GA); sarin (GB); soman (GD); VX; Novichok1. The effective dissemination or delivery of CB agents by terrorists or during military activities 2, which involves an important influence on the environment, includes: Food or liquids contamination. In this regard, 43% of the past incidents of CB terrorism have been blamed to contaminated food and drink, 13% on contaminated consumable products and 12% on water supplies; Dispersion as vapour or aerosols (9% of the past incidents); Contaminated clothing or direct human contact, as in the case of the ricin-tipped umbrellas used in various assassination attempts (4% of the past incidents); Explosive dispersal, with a significant loss of agents (3 %); War itself. References:
[1] David Zurick, International Conference on Grassroots Environmental Movements in Japan and the United States, April 25-26, 2003, University of Kentucky, Lexington, KY;

[2]

www.opcw.org.

Poster 73

SISTEME CROMOGENE CU STRUCTURA CONTROLATA (TIP ECO) PENTRU ASIGURAREA UNUI IMPACT MINIM ASUPRA MEDIULUI Mircea Ruse, Alexandrina Nuta, Anca Athanasiu, Constantin Alifanti, Marian Deaconu, Loti Oproiu, Elena Ionita, Catalin Filipescu. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM, Splaiul Independentei, nr. 202, sector 6, Bucuresti, www.icechim.ro e-mail: mircearuse2126@yahoo.com Lucrarea prezinta cercetarile efectuate de catre colectivul nostru privind realizarea in tara a unor noi structuri de coloranti azoici reactivi eco-performanti, obtinuti cu consumuri specifice minime, avand nuante de rosu, violet si albastru. Acesti coloranti sunt destinati vopsirii si imprimarii fibrelor celulozice. S-au elaborat tehnologiile de laborator privind sinteza, caracterizarea structurala si fizicochimica, conditionarea ecologica (sub forma de solutii concentrate stabile) si vopsirea bumbacului. S-au studiat un numar de 7 structuri de coloranti azoici reactivi mono-si bifunctionali monoclortriazinici, nemetalizati si metalizati in substanta, care au fost analizate din punctul de vedere al performantelor fizico-chimice (puritate, absorbtie in domeniul UV-VIS, concentratie chimica) si coloristice (nuanta, concentratie de vopsire, rezistenta la lumina, rezistenta la apa, frecare umeda si uscata, rezistenta la transpiratie acida, solubilitate, grad de epuizare al flotei). In urma testarilor s-a dovedit ca numai colorantii nemetalizati prezinta performantele fizico-chimice si coloristice la nivelul marcilor straine de renume (BASF, Hechst, DyStar, TFL). S-au selectionat 5 coloranti azoici reactivi monofunctionali cu sistem reactiv monoclortriazinic in nuntele: rosu-galbui, rosu-albastrui, rubiniu, violet, albastru-verzui si 1 colorant disazoic reactiv homo-bifunctional cu sistem reactiv monoclortriazinic in nuanta albastru-roscat, a caror pret de cost este mai mic, comparativ cu pretul de cost al colorantilor reactivi hetero-bifunctionali cu sistem reactiv monoclortriazinic-vinilsulfonic. Tehnologiile utilizate la obtinerea si aplicarea acestora sunt ecologice (nu s-a lucrat cu compusi organici volatili) si economice, iar conform informatiilor ecologice existente in prezent, atat materiile prime (intermediarii aromatici specifici ieftini) cat si produsii finali, prezinta risc eco-toxicologic redus. Cercetarile abordate au condus la efectuarea de experimentari la scara micropilot a tehnologiilor de laborator elaborate, demonstrandu-se functionalitatea si utilitatea solutiilor propuse. Bibliografia: 1. Pol.PL 163.041 (Cl CO9B 45/16) 28 feb.1994 ; 2. Pol.PL 163.333 (Cl CO9B 62/00) 31 MAR.1994. 3. Pol.PL 162.611 (Cl CO9B 62/095)31 dec.1993; 4. Jpn.JP 08.209.201 (Cl CO9B 67/22) 13 aug.1996. 5. Pol.PL 173.542 (Cl CO9B 29/24) 31 mar.1998; 6. Eur.Pat.EP 1.045.008 (Cl CO9B 67/22)18 oct.2000 7. Eur.Pat.EP 1.046.677 (Cl CO9B 62/513) 25 oct. 2000. Poster 74

PRECIPITATIILE VECTOR DE POLUARE A MEDIULUI INCONJURATOR

Nicolae Irina-Elena
Colegiul National Ion Creanga, str. Radu Motru Constantin, nr. 51, sect. 4, Bucuresti Regimul elementelor climatice este influentat, in mod determinant, pe langa factorii zonali si regionali, si de altitudinea si morfologia reliefului. Deoarece precipitatiile sunt deosebit de eficiente in spalarea atmosferei, parametrii lor de calitate constituie indicatori pretiosi pentru evaluarea surselor de poluare a mediului inconjurator, dar si pentru aprecierea contributiei surselor de emisie a poluantilor gazosi la poluarea solului si a panzei freatice. De aceea, Inspectoratul de Protectie a Mediului Piatra Neamt monitorizeaza calitatea precipitatiilor din zona Savinesti, prin indicatorii: pH, conductivitate, ionii de amoniu, ionii azotat, ionii sulfat. Statia de monitorizare este amplasata la aproximativ 400 m sud-vest fata de platforma chimica Savinesti. Analiza precipitatiilor s-a realizat dupa metodologia recomandata de Organizatia Meteorologica Mondiala si adaptata de Institutul de Cercetari pentru Ingineria Mediului Bucuresti. In zona de influenta a platformei chimice s-au inregistrat ploi cu caracter slab acid, iar in perioada cand s-au semnalat cresteri ale concentratiilor la emisie pentru poluantii gazosi, caracteristici evacuarilor de noxe de pe platforma chimica (amoniac, oxizi de azotat, sulfati) s-a determinat in apele din precipitatii un continut ridicat al ionilor corespunzatori (amoniu, nitrati, sulfati). Precipitatiile au antrenat in sol si panza freatica importante cantitati de poluanti, sporind continutul in azot si sulf.

BIBLIOGRAFIE 1. Feldman D. The tehnology of macromolecular compounds, ed. Tehnica, Bucharest, 1994

2. Statistic year-book, ICIM Bucharest, Methodological guide for rainfall quality supervision, Bucharest, 1995

Poster

75

INFLUENTA ELECTRICITATII ATMOSFERICE ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR

Nicolae Irina-Elena
Colegiul National Ion Creanga, str. Radu Motru Constantin, nr. 51, sect. 4, Bucuresti Pamantul poate fi privit ca o sfera electrizata al carei potential variaza in mod semnificativ odata cu altitudinea, mergand pentru un singur metru de denivelare pana la minim 100V. Zonele cu potential ridicat sunt regiuni in care intensitatea campului electric este foarte ridicata. Aceste zone sunt statiuni cu aer pur, localizate in platourile mari, cum ar fi coastele Marii Nordului sau ale Atlanticului, unde vegetatia nu este luxurianta, foioasele lipsesc si coniferele (mai ales pinii) se simt in largul lor. In zonele cu potential mediu, gradientul de potential electric variaza intre 30 si 100V/m. acestea sunt locuri mai adapostite, aflate in apropierea grohotisurilor sau in vai, pe langa paduri, in campiile joase, luncile raurilor, in care vantul nu razbate foarte usor. Vegetatia este mult mai abundenta decat in zonele cu potential ridicat, fara a fi luxurianta. Exista multi copaci de foioase, iar plopii lipsesc. In zonele cu potential cvasinul, gradientul de potential coboara sub 30V/m. In aceasta categorie, intra vaile foarte adanci si unele paduri, precum si malul raurilor. Vegetatia este extrem de luxurianta, bogata in plante agatatoare, ferigi, ierburi care cresc si in apropierea zidurilor. Zonele cu potential zero sunt create chiar de om, sunt zonele cladirilor, in care potentialul electric este foarte apropiat de zero.

BIBLIOGRAFIE 1. 2. Leontie, Liviu (2002), Introducere in fizica atmosferei (partea I), ed. Gh. Asachi, Iasi Gaju, Stela (1984), Electricitatea atmosferei, ed. Academiei RSR, Bucuresti

Poster

76

CARACTERIZAREA PESTICIDELOR ORGANOCLORURATE PRIN METODE DE ANALIZA FIZICO-CHIMICE Adina-Elena Segneanu, Corina Macarie, Firuta Fitigau, Claudia Popescu, Ionel Balcu, Raluca Pop, Cristian Vaszilcsin Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Electrochimie si Materie Condensata, Timisoara, str. Dr. Aurel Paunescu Podeanu nr. 144, Tel. 0256-222119; Fax. 0256-201382 Este cunoscut faptul ca utilizarea unora dintre substantele chimice sintetice a rezultat din necesitatea rezolvarii problemelor umanitatii, insa fara a cunoaste consecintele sau pretul care va trebui platit ulterior pentru degradarea mediului sau a sanatatii populatiei. Din acest motiv, directivele europene stabilesc obligatiile si conditiile privind productia, depozitarea si manipularea pesticidelor.1,2,3 Lucrarea nostra prezinta un studiu cu privire la caracterizarea pesticidelor organoclorurate existente in fructe si legume de larg consum; prin metoda de spectroscopie de absorbtie atomica respectiv prin metode de analiza fizico-chimica: AOX, spectroscopie de UV-VIS, GC-MS. Probele au fost extrase in trei tipuri de solventi si a fost comparata deasemenea eficienta extragerii pesticidelor in acesti solventi. Rezultatele obtinute au fost comparate cu limitele maxime admise impuse de legislatia UE.
BIBLIOGRAFIE

1. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, DIRECTIVA 2008/84/CE; 2. Monitorul Oficial, Partea I nr. 722 din 03/10/2002 - Ordin nr. 438/2002; 3. Food Additives & Contaminants: Part A Chemistry, Analysis, Control, Exposure & Risk Assessment, Taylor
&Francis, 2007

Poster

77

Holographic method for real-time gradient concentration monitoring Mona Mihailescu1, Raluca Augusta Gabor2,Cristian-Andi Nicolae2
2

Physics Department, University Politehnica of Bucharest, Romania National Research-Development Institute for Chemistry and Petrochemistry - ICECHIM Bucharest, Polymer Department;
mona_m@physics.pub.ro

The holographic interferometry is an advanced optical tool, non-destructive and non-intrusive laser-based technique to measure the temporal and spatial distribution of the refractive index in the transparent liquid solutions with concentration gradient. The experimental setup is based on the classical Mach-Zehnder interferometer with the sample in one arm. Both the reference and object beams interfere and the pattern is recorded on a video camera (2048x2048 pixels, 7.4m pitch). The acquired images are then processed using dedicated code written in MATLAB based on Fourier transform. From the fringe displacements we deduced the values for phase shift introduced by the sample, linked with refractive index in the investigated region. The correspondence between refractive index and concentration was done using refractometry with an accuracy of 0.001. Starting with these measurements, we simulated the diffusion process in MATLAB using Fick's law to find the diffusion coefficient of potassium dihydrogen phosphate in water. Potassium dihydrogen phosphate (PDP) is a highly water-soluble salt included in the pesticide class of fungicide type, and is easily carried by the rain in the surface waters. Its diffusion coefficient in water is important for research and in many applications: chemical engineering, biology, pollution control. It isn't a toxic substance in small concentration, but its secondary effect is the increase of the plants growth rate in surface waters, even under the euphotic zone. This process and its consequences are known with the name of eutrophication. The decomposition of the plants depletes the supply of oxygen which leads to the death of fish and other sub-aquatic animals. Eutrophication leads to daily variations in both oxygen concentration and the water PH. Another places where the diffusion coefficient of fertilizer is important, are the constructed wetlands. We must know the lengths where exists phosphate with significant concentration. The information about nutrients distribution give a better prediction of the treatment efficiency and lead to a better optimization of the size and the geometry of the wetlands.

Poster 78

CERCETARI IN SCOPUL REALIZARII UNUI AGENT REDUCATOR DE Cr 6+, PENTRU CIMENTUL PORTLAND

Autori:Dr ing. Moanta Adriana CEPROCIM Dr. Ing. Dumitrescu Cristina - CEPROCIM Ing. Baleanu Georgeta ICECHIM Ing. Faraon Victor ICECHIM Ing. Tolescu Ciprian- ICECHIM Ing. Ivan Georgeta- ICECHIM Prezena cromului hexavalent Cr6+ n cimentul portland, element nociv pentru sntatea celor ce vin n contact cu produsele care l conin, preocup din ce n ce mai mult organul legislativ al Uniunii Europene. S-a constatat c printre operatorii care manevreaz sau pun n oper manual cimentul apar cazuri de dermatit alergic la nivelul minilor provocat de Cr 6+ prezent n ciment. Limitarea coninutului n Cr6+ n ciment s-a legiferat la nivel CE prin Directiva 2003/53/CE, aceasta limita fiind de max. 2 ppm. n concordant cu cerinele impuse de Directiva 2003/53/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 18 iunie 2003 nu se permite utilizarea cimentului sau a preparatelor pe baz de ciment care conin peste 2 ppm Cr6+ raportat la cantitatea total de ciment uscat. Drept urmare, Guvernul Romniei a adoptat Hotrrea 932/10 iunie 2004 pentru modificarea si completarea HG 347/2003, privind restricionarea introducerii pe pia si a utilizrii anumitor substane si preparate chimice periculoase, printre care si cimentul, cu punerea n aplicare din 17 ianuarie 2005. La nivel european s-au cercetat diferite ci de reducere a Cr 6+ din ciment, implementndu-se, totodat, norme naionale de limitare a Cr6+ din ciment. Cea mai utilizat cale de reducere a Cr 6+ din ciment, este cea de utilizare a sulfatului feros. Totusi, utilizatorii, prin datele publicate n literatura de specialitate, semnaleaz o serie de probleme neelucidate pn n prezent si inconveniente aduse prin utilizarea sulfatului feros. Preocuparile noastre s-au canalizat spre:
Elaborare reete pentru produs/agent de reducere a Cr 6+ Testare agent reductor. Stabilire si realizare reet optim.

S-au realizat mai multi agenti reducatori, rezultate optime rezultand in urma testelor facute pentru agentii reducatori Z3 si Z4, avand la baza un zeolit natural si o sare anorganica. Literatura de specialitate propune si utilizarea agentilor antioxidanti la tratarea cimenturilor cu agenti reducatori. Pentru aceasta s-au utilizat ca agenti antioxidanti, sare EDTA si acid ascorbic. Prezenta acidului ascorbic in reteta agentului reducator determina o comportare mai buna a acestuia. Rezultate foarte bune s-au observat si la utilizarea altor agenti reducatori pe baza de clorhidrat de hidroxilamina, clorura de staniu si sulfat de mangan, urmand a se face recomandarea de utilizare si in functie de preturile de achizitie a sarurilor respective.

Poster

79

VALORIFICAREA BIORESURSELOR REGENERABILE - PREZENT SI PERSPECTIVE Autor: Sanda Velea Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie Bucuresti, Spaliul Independentei nr. 202, sector 6 Lucrarea prezinta directiile principale de cercetare in domeniul valorificarii bioresurselor regenerabile indigene, abordate in cadrul Institutului in ultimii 10 ani, si anume: Obtinerea biodieselului din uleiuri vegetale si valorificarea subproduselor (glicerol, srot) de la fabricarea acestuia prin utilizarea lor ca materii prime pentru furaje, amelioratori de sol, mulci, biofumiganti de sol Obtinerea solventului ecologic din uleiuri vegetale indigene, folosit ca inlocuitor al solventilor clasici pe baza de petrol, cu diverse aplicatii (spalari industriale, solvent pentru cerneluri tipografice, lacuri si vopsele, agent de racire) Obtinerea sarurilor metalice (de calciu, cupru, sodiu, potasiu) ale acizilor grasi din uleiuri vegetale si grasimi animale, utilzate ca aditivi furajeri pentru rumegatoare si insecto-fungicide ecologice pentru stropiri foliare in pomicultura si viticultura Extracte vegetale pentru utilizare ca suplimente alimentare cu actiune like-hormonala si in Biopesticide cu aplicatii in protectia plantelor ca fungicide, insecticide, repelenti Captarea CO2 din emisiile de la centralele termoelectrice pe baza de combustibili fosili, si industria cosmetica

sechestrarea lui durabila in procesul de fotosinteza accelerata a microalgelor, cu producere de biomasa si valorificarea acesteia prin obtinerea de biopolimeri (proteine, carbohidrati, lipide), suplimente alimentare (antioxidanti), furaje Formulari de microorganisme (bacterii, drojdii) aplicate ca tratamente in vegetatie si samanta la porumb, pentru reducerea riscului de contaminare cu aflatoxine si ca amelioratori de sol cu eticheta ecologica Dezvoltarea actuala a domeniului prin proiectul BIORES are in vedere dotarea cu echipamente de inalta performanta a 4 laboratoare: laboratorul de extractii, laboratorul de biocombustibili, laboratorul de bioproduse si laboratorul de teste si incercari. Continuarea i dezvoltarea cercetrilor privind valorificarea bioresurselor regenerabile se aliniaza cerintelor Comisiei Europene pentru dezvoltarea tehnologiilor energetice cu emisii scazute de carbon, prin conversia biochimica a produselor si deseurilor agricole si industriale in bioenergie (biocombustibili) si bioproduse cu valoare adaugata. Poster 80

Producerea concomitenta de biocombustibili si biopreparate - exemplu de utilizare a tulpinilor microbiene multifunctionale pentru valorificarea complexa a bioresurselor Florin Oancea1, Sanda Velea2, Liliana Aurora Stefan1, Liliana Anton2, Carmen Lupu1 Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Plantelor, Bucureti 2 Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie i Petrochimie, Bucureti In lucrare se propune o variant a tehnologiei de mcinare uscat a porumbului, destinat s asigure valorificarea non-alimentar total a porumbului contaminat cu aflatoxine n timpul vegetaiei. Soluia tehnic nou propus implic folosirea unor drojdii antagoniste, cu recuperarea co-produselor de distilerie (coninnd biomas cu activitate antagonist fa de fitopatogeni) i condiionarea acestor co-produse de distilerie ca biopreparate de uz agricol. Pentru realizarea i verificarea biotehnologiei de valorificare non-alimentar total s-au realizat experimente referitoare la: (i) antagonismul unor drojdii fat de Aspergillus flavus i/sau fa de alte microorganisme fitopatogene (potenial toxigene); ( ii) capacitatea drojdiilor antagoniste de a fermenta siropul de glucoz; (iii) influena aflatoxinelor asupra hidrolizei enzimatice a amidonului; ( iv) fermentaia alcoolic a siropului de glucoz contaminat cu aflatoxine de ctre drojdiile antagoniste; (v) producerea de bioetanol din porumb contaminat cu aflatoxine prin utilizarea de drojdii antagoniste; (vi) producerea biopreparatelor pe baz de drojdii antagoniste prin condiionarea co-produselor rezultate la fermentarea zaharurilor formate din porumb contaminat cu aflatoxine; ( vii) utilizarea bio-etanolului n amestec cu motorina (E-diesel). Tulpina multifuncional de drojdie L30, care prezint concomitent nalt capacitate de fermentare a plmezii de porumb (inclusiv a celei provenite din boabe contaminate cu micotoxine) i activitate antagonist fa de o serie de ageni fitopatogeni, a fost nregistrat la NCAIM Budapesta, autoritate de depozit internaional, sub numrul Y001350, i a fost depus pentru brevetare la OSIM. In finalul lucrrii este discutat posibilitatea utilizrii i unor alte tulpini multifuncionale de microorganisme pentru valorificarea complex a resurselor regenerabile.
1

Comunicare orala

81

SE-SPIRULINA SUPLIMENT ALIMENTAR ADAPTOGEN PRODUS FITOTERAPEUTIC CU CALITATI IMBUNATATITE ANTIOXIDANTE SI DE PROTECTIE A ORGANISMULUI EXPUS IMPACTULUI CHIMIC Autori: Manea Stefan, Viorica Tamas, V Radanta, Gabriela Rizea, Florin Ionescu, Dune A Rezumat: Lucrarea prezenta se inscrie in efortul de contracarare a stresului chimic la care este supus omul contemporan in conditiile unei suprasolicitari complexe. Continutul redus de Se in solul si vegetatia din zona noastra geografica, precum si rolul esential al acestui oligoelement in sistemele enzimatice de baza (glutation peroxidaza) ne-au determinat sa suplimentam nivelul natural din compozitia Spirulinei (circa 0,4 g/g Spirulina)-pentru a asigura doza zilnica recomandata de Se. Este prezentata compozitia complexa a produsului realizat precum si determinarea efectului antioxidant total. Sunt mentionate de asemenea mecanismele de interventie ale Se in sistemele enzimatice ale organismului si necesitatea asigurarii necesarului acesta in organismul uman. Se-Spirulina capata astfel calitati antioxidante superioare (peste spirulina conform testelor de evaluare efectuate. 50 %) in comparatie cu

Comunicare orala

82

CERCETARI PENTRU INLOCUIREA CONCENTRATELOR FURAJERE MINERALE DE SINTEZA, CU UNELE NATURALE PENTRU AMELIORAREA HRANEI SUINELOR Autori: Stefan Manea, Viorica Tamas, D. Belala, Florin Ionescu, A. Dune, M. Neagu S.C. HOFIGAL Export-Import SA Lucrarea prezinta studiile efectuate pentru inlocuirea concentratelor furajere minerale de sinteza cu biodisponibilitate redusa si costuri mari,cu produse naturale vegetale, superioare ca proprietati. Plecand de la constatarea ca la administrarea in hrana porcinelor a unor concentrate furajere de sinteza cu compozitie si continut echilibrat in saruri minerale de macro- si micro-elemente acestea se regasesc in scurt timp si in proportie mare in fecalele animalelor, s-a impus necesitatea gasirii unor alternative mai bune pentru eficienta lor fiziologica.Ca urmare, s-au studiat cateva plante cunoscute ca fiind bogate in minerale, incercand in acelasi timp sa folosim subproduse de la prelucrarea lor industriala si/sau organe de plante mai putin valorificate. Dupa analiza in laborator a peste zece produse vegetale s-au selectat patru, care satisfac atat cerintele de calitate, cat si cele economice (frunze de catina, turte presate de orz, turte presate de tuberculi de topinambur si amarant -parte aeriana). Cu acest material vegetal bine caracterizat chimic ca si compozitie, s-au realizat 2-3 concentrate furajere pentru adaosuri in hrana suinelor. Aceste fitoconcentrate realizate de catre autori prezinta evidente avantaje fata de concentratele furajere de sinteza.Datorita compozitiei lor complexe (aminoacizi, proteine, aminoacizi cu sulf, minerale, vitamine, zaharuri complexe, structuri polifenolice , enzime etc) mineralele sunt fixate sub forma de complecsi chimici, asigurandu-le remanenta si intrarea in circuitul fiziologic normal (Ex: Selenilu este favorizat de aminoacizii cu sulf, Borul este favorizat de fructooligozaharide etc). Ca urmare randamentul absorbtiei intestinale este esential imbunatatit. Continutul in metale toxice este sub limita admisa, iar fibrele vegetale din concentratele furajere naturale regleaza evacuarea intestinala si favorizeaza eliminarea toxinelor. Prezenta compusilor naturali mentionati ( multi fiind dintre cei esentiali ) alaturi de minerale, au pe langa rolul de cofactor de asimilare a mineralelor si valoare importanta de nutrienti de baza.De

83

asemenea, sunt prezenti compusi organici cu puternic efect antioxidant (SOD, CAT, alaturi de caroteni, polifenoli, vitamina C si E etc) care combat stresul oxidativ, favorizand un metabolism echilibrat, inclusiv pentru minerale. BIBLIOGRAFIE
1. Dinu I, 2002- Tratat de cretere a suinelor, Ed Coral-Sanivet, Bucureti, p.490-505 2. Ghergariu S, 1980- Oligominerale i oligomineraloze, Ed. Academiei RSR, Bucureti, 3. Grecu I, Neamu M, Enescu L, 1982 -Implicaii biomedicale ale chimiei anorganice, Ed. Junimea, Iai, p.55 4. Istudor V, 1998- Farmacognozie, fitochimie, fitoterapie, vol I, Ed. Medical, Buc, p. 145-179 5. Manea St., Belal D, i colab, 2008- Superoxiddismutaze vegetale-antioxidani naturali disponibili n suplimentele alimentare, Compendiul lucrrilor Conferinei Internaionale Terapii complementare i alternative, Arad, p. 687-690

6. Mrgineanu O., Miu N. 1984- Oligoelementele n biologie i patologie, Ed Dacia, Cluj Napoca, p12
7. Mencinicopschi G., Scorei R. 2004- Borul-microelement esenial pentru plante i animale , Planta Romanica, Bucureti nr.4, p.10 8. Palamaru MN i col. 1998- Chimie bioanorganic general, Ed. Univ. Al Ioan Cuza-Iai, p. 25-29 9. Roman L, Brzu O. 1979 - Implicaii biomedicale ale combinaiilor complexe , Ed. Dacia, Cluj Napoca, p 19 10. Tma V, erban M., Cotru M, 1981 - Biochimie medical veterinar, Ed Didactic i Pedagogic, Bucureti, p.580 11.Institutul Cantacuzino: Agenda Medicala 2005, SOD Natural, Ed. Medicala, p. 609.

Comunicare orala

84

TEHNOLOGII DE OBTINERE A BIOPRODUSELOR DE ORIGINE ALGAL CU CONINUT NALT DE CROM BAZATE PE UTILIZAREA UNOR COMPUI COORDONATIVI AI CR(III) Bulimaga Valentina, Rudic Valeriu*, Zosim Liliana, Efermova Nadejda, Chiriac Tatiana, Ciumac Daniela*, Gulea Aurelian Universitatea de Stat din Moldova USM, str. A. Mateevici 60, MD 2009, Chisinau, Republica Moldova *Instititutul de Microbiologie i Biotehnologie AM, str. Academiei 1, MD 2028, Chisinau, Republica Moldova n ultimele decenii compuii coordinativi ai metalelor de tranziie se aplic pe larg nu doar n sfera cercetrilror chimice, dar i n astfel de domenii ca medicina, biotehnologia i ficobiotehnologia. Utilizarea compuilor coordinativi ai Fe(III) i Zn(II) la cutlivarea cianobacteriei Spirulina platensis a demonstrat capacitatea ei nalt de bioacumulare a acestor microelemente. Prezint interes i studiul influenei unor compui coordinativi ai Cr(III) asupra acumulrii acestui element n biomasa de spirulin, n vederea elaborrii ulterioare a unor biopreparate de origine algal pentru utilizarea lor n profilaxia i tratamentul diabetului zaharat de tip (II). Scopul cercetrilor a constituit elaborarea tehnologiilor de obtinere a bioproduselor de origine algal cu coninut nalt de crom bazate, pe utilizarea unor compui coordonativi ai Cr(III). n calitate de reglatori ai coninutului de crom n biomasa de spirulin au fost selectai 2 compui ai cromului: K2[Cr(NTA)(C2O4)(H2O)]2H2O i [Cr(Gly)3] n concentraie de 30 i 40mg/l, respectiv. Tehnologiile elaborate includ etapele: prepararea mediului nutritiv SP1, inocularea spirulinei, suplimentarea compuilor coordinativi, cultivarea timp de 7-10 zile, separarea biomasei, demineralizarea i liofilizarea ei. Coninutul de crom n biomas constituie 0,51 i 1,01% din BAU n cazul utilizrii K2[Cr(NTA)(C2O4)(H2O)]2H2O i [Cr(Gly)3], respectiv. Tehnologiile propuse permit obtinerea biomasei cu un coninut majorat de crom legat organic i alte substane bioactive - surs de produse antidiabetice.

Comunicare orala

85

DEVELOPMENT OF HIGH ADDED VALUE PRODUCTS BY ALGAL BIOMASS VALORIZATION Sanda Velea, Lucia Ilie, Sever Serban, Danielea Stilpeanu, Angelea Dinu

The biotechnology of microalgae has gained a considerable importance in recent decades. Applications range from simple biomass production for food and feed to valuable products for ecological applications. For most of these applications, the market is still developing and the biotechnological use of microalgae will extend into new areas. Considering the enormous biodiversity of microalgae, this group of organisms represents one of the most promising sources for new products and applications. With the development of sophisticated culture and screening techniques, microalgal biotechnology can already meet the high demands of both colors and food-coloring products and pharmaceutical industries. Our paper aims to provide a selection of microalgae species that are able to convert a significant fraction of carbon dioxide output from power plants into controlled composition biomass by accelerated microalgae photosynthesis, and by processing of algal biomass we propose to develop new high value added bioproducts as follows: pigments such as phycobiliproteins, i.e phycocyanin, phycoerythrin and allophycocyanin developed for applications in cosmetics, nutrition and pharmacy. Carotenoids, such as -Carotene developed in health food as a vitamin A precursor; Astaxanthin used in aquaculture for coloring muscles in fish; Lutein, zeaxantin and canthaxantin for chicken skin coloration, or for pharmaceutical purposes

Comunicare orala 86

ULEIURILE ESENTIALE - POSIBILA ALTERNATIVA NATURALA PENTRU PREVENIREA ALTERARII OXIDATIVE A ALIMENTELOR Liliana Anton, Ana-Maria Popilian, Elena Dobre, Camelia Rovinaru, Maria Pana I.N.C.D.C.P. ICECHIM Bucuresti, Splaiul Independentei 202, sector 6 Una dintre principalele cauze ale alterarii alimentelor este oxidarea grasimilor si a uleiurilor. In contact cu oxigenul din aer se produc spontan reactii de oxidare (rancezire) care modifica proprietatile organoleptice ale alimentelor si deterioreaza calitatea acestora prin distrugerea vitaminelor si pierderea valorii nutritive. Pentru a preveni sau incetini deteriorarea oxidativa a alimentelor, in industria alimentara se utilizeaza antioxidanti ca aditivi. Antioxidantii sunt substante chimice care in concentratii mici intarzie atacul oxidativ prin diverse mecanisme : indepartarea si/sau inactivarea pro-oxidantilor, stabilizarea radicalilor liberi si intreruperea lantului oxidativ. Cei mai cunoscuti antioxidanti sunt tocoferolii, acidul ascorbic si compusii fenolici sintetici, BHA si BHT. In prezent, utilizarea antioxidantilor sintetici este restrictionata datorita efectelor nedorite asupra sanatatii omului. Identificarea de noi antioxidanti competitivi din resurse naturale regenerabile este o procupare recenta, alimentele cu continut de aditivi naturali prezentand inters atat pentru consumatori, cat si pentru procesatorii preocupati sa obtina produse cu eticheta verde, imbunatatind valoarea si competitivitatea produselor alimentare. Antioxidantii naturali sunt derivati de flavonoide, cumarine, tocoferoli, acizi hidroxicinamici si carotenoide. In prezent, cei mai comuni antioxidanti naturali sunt extractele din plante. Un interes practic pentru utilizarea in scopul protejarii alimentelor impotriva degradarii oxidative prezinta plantele aromatice din familia Lamiaceae: salvia (Salvia officinalis L.), rozmarinul (Rosmarinus officinalis L.)1, cimbrul salbatic (Thymus vulgaris L.), busuiocul (Ocimum basilicum L.) etc., precum si musetelul (Matricaria chamomilla) din familia Asteraceae. Principalii compusi responsabili pentru efectul puternic antioxidant al extractelor din plantele lamiaceae sunt : acid carnosic, carnosol, rosmanol, acid rosmarinic, carvacrol, thymol2. Pentru izolarea uleiurilor esentiale se folosesc metode clasice si moderne. Metodele clasice de extractie sunt distilarea, extractia cu solventi, presarea la rece, extractia cu grasimi, iar cele moderne extractia cu gaze comprimate si extractia asistata ultrasonic3.
Bibliografie 1 Sonia Socaci, Preliminary study on rosemary essential oil, Journal of Agroalimentary Processes and Technologies, 14, pag. 128-132, 2008 2 Clifford A. Hall III and Susan L. Cuppett, Structure-Activities of Natural Antioxidants, Antioxidant Methodology, pag, 141-172, 1997 3 Mircea Vinatoru Ultrasonically assisted extraction of bioactive principles from plants and their constituents, Advances in Sonochemistry, vol.5, pag. 209-247, 1999

Comunicare orala

87

BIOCARBURANI DIESEL I EMULGATORI, DIN MATERII GRASE Emil Stepan1, Sanda Velea1, Sever erban1, Constantin Tnase2, Adrian Radu1, Cristina Encu1, Elena-Emilia Oprescu1
1

Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie i Petrochimie ICECHIM, Bucureti, Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutic, Bucureti, str. Vitan nr. 112,

Splaiul Independenei 202, sector 6


2

sector 3 Contextul n care a aprut nevoia de biocombustibili se poate rezuma la enumerarea a trei factori favorizani: vegetale) din raiuni economice, ca soluii alternative pentru combustibilii pe baz de iei, cu preuri n continu cretere protejarea mediului ambiant, de gazele rezultate prin arderea combustibililor (ex. gazele care genereaza efect de sera) Biocarburantul cel mai utilizat in lume, cunoscut i sub denumirea de biodiesel are la baz esteri metilici ai acizilor grai, obinui prin metanoliza trigliceridelor din uleiurile vegetale. Preul de cost al biodieselului este ns superior preului motorinei. Pentru micorarea acestuia, se recomand valorificarea glicerinei brute rezultate ca produs secundar valoare adaugat. In acest context, s-a elaborat un procedeu flexibil de obinere a biodieselului i a unor emulgatori cu structur de monogliceride ale acizilor grai. S-a urmrit nlturarea unor dezavantaje ale procedeelor clasice de obinere a biodieselului cu catalizatori alcalini, n care metanoliza se desfoar la concuren cu saponificarea, iar concentraia de monogliceride e mai mic de 1%. S-a utilizat un nou sistem de catalizatori, format din baze organice mpreun cu un cocatalizator. Din amestecul de reacie, s-a separat nti o fracie lipidic, format din esteri metilici i mono-/digliceride, de glicerina brut. Apoi s-au separat i purificat esterii metilici de monogliceride. Esterii metilici obinui, ndeplinesc condiiile de utilizare ca biodiesel, cu caracteristici n conformitate cu standardul EN 14214, iar monogliceridele ca emulgatori performani. i obinerea n paralel a unor produse cu necesitatea nlocuirii materiilor provenite din surse neregenerabile (ex. iei, gaze naturale), n curs de epuizare, cu materii din surse regenerabile, inepuizabile n timp (ex. uleiuri

Comunicare orala 88

SISTEM DE IMUNOANALIZA IN FLUX PENTRU DETERMINAREA AFLATOXINEI B1 DIN BERE Alexandru Chivulescu, Emilia Ocnaru, Mihaela-Carmen Cheregi, Mihaela Badea Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM, Departamentul Biotehnologie, Spl. Independentei nr. 202, sector 6, Bucuresti Pentru determinarea aflatoxinei B1 din bere a fost dezvoltata o metoda FI-IA (imunoanaliza in flux) cu detectie prin chemiluminescenta (CL), bazata pe utilizarea conjugatului HRP-AFB1 (peroxidaza din hrean aflatoxina B1). Intr-o prima etapa a fost realizat un sistem FIA cu detectie prin chemiluminescenta pentru determinarea a conjugatului HRP-AFB1. In acest scop a fost realizat un montaj FIA (fig. 1). Parametrii sistemului, precum pH-ul mediului in care are loc reactia CL, compozitia fluxului purtator, concentratiile de luminol si apa oxigenata, debitul total sau volumul de proba injectata au fost initial optimizati pentru determinarea HRP. Pentru imbunatatirea limitei de detectie si a preciziei metodei, a fost testat efectul unor sensibilizatori de chemiluminescenta, cum ar fi surfactantul Tween 20, piodofenolul, etc. sau activarea enzimei cu clorura de magneziu. Dupa stabilirea parametrilor optimi pentru determinarea HRP, o etapa de reoptimizare a fost necesara pentru determinarea sensibila a conjugatului de interes.
Mediu P Proba C PMT

luminol H2O2 W

Fig. 1. Montaj de analiza pentru determinarea conjugatului HRP-OCH; P - pompa peristaltica; PMT tub fotomultiplicator; C Celula de chemiluminescenta in flux; W rezidii.

In a doua etapa, metoda a fost aplicata in analiza aflatoxinei B1 din bere, prin dezvoltarea unei metode de imunoanaliza in flux cu detectie CL bazata pe competitia dintre HRP-AFB1 si AFB1 din bere pentru anticorpul anti-AFB1.

Comunicare orala

89

THE INTELLIGENT CONTROL MODELING OF THE BIOTECHNOLOGIES FOR THE HUMAN BIOTHERAPEUTICS PREPARATION Camelia Ungureanu1, Ana Aurelia Chirvase1, Mihai Caramihai2, Nicoleta Radu1 1 National Research & Development Institute for Chemistry and Petrochemistry ICECHIM, 202, Splaiul Independentei, sector 6, CP 060021, Bucharest, Romania 2 Politehnica University of Bucharest, 1, Polizu Street, sector 1, CP 011061, Bucharest, Romania The ability the optimally control the biotechnologies and especially the productive bioprocesses is now a days of a considerable interest in the case of obtaining the therapeutic bioproducts of human use, generally expensive molecules, which must have high quality and efficiently contribute to the modern, targeted treatments of diseases1. The optimal control fulfills the task to reduce the manufacturing costs, to increase the bioconversion yields, to assure the reproducibility of preparation conditions and to determine the stability of work procedures with major influence on the bioproduct quality2. This paper presents the study of the influence the bioprocesses parameters on the cellular activity, will participate to the elaborations of optimal models, by using the specific methodology of biochemical engineering. The bioprocesses analyses and quantification will be done with soft: SPSS/Table Curve 2D or Table Curve 3D and Sigma Plot3. Key words: bio pharmaceutics preparation, intelligent control
References:

1. Guez, A., Ellbert, J. L., Kam, M.; IEEE Contr. Sys. Mag., 27, p.22, 2007 2. Gupta, V. K.; J. Res., 29(2), p.219, 2007 3. Hu, D. Z., Yuan, Y. J.; Chem. Eng. Sci., 50, p.3297, 2008

Comunicare orala

90

STUDII DE IMUNOAFINITATE FOLOSIND TEHNICA REZONANTEI PLASMONULUI DE SUPRAFATA (SPR) Mihaela Badea1, Petru Epure2, Emilia Ocnaru1
1

INCDCP-ICECHIM, Departament Biotehnologie,Spl.Independeintei, nr.202, Bucuresti


2

Epi-Sistem, Sacele, Jud. Brasov

Tehnica SPR (Surface Plasmon Resonance) este o tehnica recent dezvoltata pentru studiul interactiilor la nivel molecular, avand aplicatii deosebite in studiul reactiilor de imunoafinitate1-3. Instrumentul Autolab Esprit (Ecochemie, Olanda) a fost utilizat pentru dezvoltarea de imunosenzori pentru determinarea Aflatoxinei B1 (AFB1) pe baza reactiei specifice cu anticorpul antiAFB1. In acest scop a fost propus un format bazat pe competitie directa. In prima etapa au fost realizate studii privind imobilizarea conjugatului AFB1 peroxidaza (AFB1-HRP) pe discuri de aur modificat cu acid 11-mercaptoundecanoic (11-MUA), precum si pe discuri pe care au fost electrodepuse filme conductoare ce prezinta grupari carboxil libere. Imunosenzorii obtinuti prin imobilizarea AFB1-HRP au fost caracterizati si optimizati prin realizarea curbei de dilutie a anticorpului pentru selectarea concentratiei anti-AFB1 optime pentru asigurarea competitiei; stabilirea influentei timpului de incubare si a pH-ului, de asociere, etc. Imunosenzorii dezvoltati permit determinarea AFB1 in intervalul de concentratii: 0,2 20 ppb, cu o limita de detectie de 0,1 ppb. 1. Cedric Ayela, Francoise Roquet, Lionel Valera, Claude Granier, Liviu Nicu, Martine Pugnire Biosensors and
Bioelectronics, 22(12), 2007, 3113-3119

2. Hua Dong, Xiaodong Cao, Chang Ming Li, Weihua Hu, Biosensors and Bioelectronics, 23(7), 2008, 1055-1062 3. Marek Piliarik, Lucie Prov, Ji Homola, Biosensors and Bioelectronics, 24(5), 2009, 1399-1404

Comunicare orala

91

ANALIZA SITUATIEI ACTUALE SI PROGNOZA PRODUSELOR PETROCHIMICE IN ROMANIA Piscureanu Aurelia, Varasteanu Dana, Chican Irina Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM, Spl. Independentei 202,sector 6, Bucuresti, Romania Industria de prelucrare a titeiului (rafinare si petrochimie) constituie un sector important al economiei nationale si un suport al dezvoltarii pentru numeroase sectoare ale industriei si economiei romanesti si de aceea necesitatea modernizarii si restructurarii industriei petroliere constituie un factor principal in procesul dezvoltarii economice durabile a tarii. Sectorul industriei petrochimice in Romania s-a dezvoltat in mod coerent in complexe integrate rafinarie-petrochimie incepand din 1960 pana in 1989. In prezenta lucrare se prezinta pe scurt dezvoltarea industriei petrochimice din Romania pana in 1989 precum si situatia actuala a sectorului petrochimic, luandu-se in considerare acele produse petrochimice care au mai ramas in portofoliul de fabricatie al sectorului petrochimic din Romania. Pe baza datelor de productie, consumului intern, exportul si importul de produse petrochimice se poate estima evolutia pietei de produse petrochimice, tinand cont si de punctele tari si punctele slabe ale sectorului, pentru a scoate in evidenta problemele prezente si viitoare cu care se confrunta sectorul petrochimic din Romania. De asemenea se tine seama in studiu de efectul pe care criza economica mondiala il are asupra acestui sector.

Comunicare orala

92

ASPECTE PRIVIND SINTEZA SI PROPRIETATILE DE SUPRAFATA A UNOR SURFACTANTI PE BAZA DE GLICINA Varasteanu Dana, Piscureanu Aurelia, Chican Irina, Corobea Mihai Cosmin Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM, Spl. Independentei 202,sector 6, Bucuresti, Romania Tendinta inregistrata in ceea ce priveste surfactantii este trecerea spre materii prime regenerabile de origine vegetala sau animala, in defavoarea produselor petrochimice. De aceea cercetarile se indreapta spre dezvoltarea unor noi surfactanti biodegradabili si biocompatibili: surfactanti pe baza de carbohidrati sau pe baza de proteine. Surfactantii pe baza de proteine se definesc ca molecule amfifile care contin un rest de aminoacid, oligopeptide sau proteine hidrolizate ca grupa hidrofila si un lant lung hidrocarbonat. Diversitatea structurii aminoacizilor, cat si a componentului hidrofob cu lant hidrocarbonat lung, conduce la obtinerea unei multitudini de derivati N- acilati, O- amidici, O- esterici, N- alchilici sau bolaamfifilici 1-4. Datorita lipsei de toxicitate, actiunii blande asupra pielii, activitatii superficiale bune si gradului mare de biodegradabilitate, surfactantii pe baza de proteine au aplicatii in industria farmaceutica si industria
cosmetica. In plus, in domeniul medical se utilizeaza substante amfifile obtinute din peptide sintetice,

obtinute prin metoda standard de sinteza a peptidelor in faza solida. In lucrare de fata se prezinta sinteza N-lauroilglicinei si N-lauroilglicilglicinei prin reactia Schotten-Baumann. Au fost investigate proprietatile de suprafata ale solutiilor apoase ale sarurilor de potasiu sau trietanolamina ale produsilor sintetizati: tensiune superficiala, concentratie critica micelara. De asemenea au fost stabilite conditiile de aparitie a fenomenului de auto-asamblare ale surfactantilor pe baza de peptide. Dimensiunea agregatelor obtinute a fost masurata prin tehnica DLS. Fenomenul de auto-asamblare observat poate conduce la utilizarea acestor tipuri de surfactanti in nanotehnologii, de exemplu hibrizi anorganic-organic.
Bibliografie 1. MaRosa Infante, A. Pinazo, J. Seguer, Colloids and Surfaces, A: Physicochemical and Engineering Aspects, 123-124, (1997) p. 49-70 2. Krister Holmberg, Novel Surfactants - Preparation, Applications, and Biodegradability, Marcel Dekker (2001) 3.Jiding Xia, Protein-Based Surfactants-Synthesis, Physicochemical Properties and Applications, Marcel Dekker (2003) 4. MC Moran et al, Green amino acid-based surfactants, Green Chem, (2004), 6, p.233-240

Comunicare orala

93

STUDII PRIVIND PREPARAREA SI CARACTERIZAREA UNOR VECTORI MEDICAMENTOSI DE GENERATIE II Cristina Dinu Pirvu1, Cristina Hlevca2, Alina Ortan3, Elena Patrut2, Luigi Silvestro4
1

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila - Facultatea de Farmacie Chimie fizica, coloidala si Biofarmacie, str. Traian Vuia, nr.6, S2 Bucuresti 2 Institutul National de Cercetari Chimico Farmaceutice ICCF- Bucuresti 3 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Biotehnologii Bucuresti 4 SC Pharma Serv SRL - Bucuresti In ultimii ani veziculele au devenit vectorii medicamentosi preferati pentru cedarea controlata a substantelor medicamentoase datorita avantajelor pe care le prezinta: sunt netoxice si biodegradabile, pot incorpora atat medicamente hidrofile cat si lipofile, pot mari timpul de circulatie prin incapsularea medicamentului in lipozomi, putand fi atinse organele sau tesuturile tinta, micsoreaza toxicitatea substantei active si maresc biodisponibilitatea ei1 . In aceasta lucrare am urmarit stabilirea unor formulari optime, care sa asigure o buna incorporare si o stabilitate corespunzatoare a substantei active (hormoni steroidieni) in etozomi si transferozomi, vectori medicamentosi din generatia a II a. Transferozomii au fost preparati folosind metoda hidratarii filmului lipidic, iar etozomii prin amestecarea unor cantitati cunoscute de apa si solutie lipidica in etanol 2,3. S-au investigat efectele diferitelor formulari asupra caracteristicilor veziculelor (gradul de incorporare si distributia dupa dimensiuni a populatiei obtinute). Concluzii: incorporarea hormonilor steroidieni in formularile propuse pentru transferozomi are loc in proportie mare; marirea concentratiei de colat de sodiu duce la o marire a gradului de incorporare; stabilitatea transferozomilor experimentali este influentata semnificativ de conditiile de conservare, in mod deosebit de temperatura (la o tempratura de 37 0C ei pierd cam 25% din substanta incorporata in cca. 1 luna). In cazul etozomilor gradul de incorporare este intr-o relatie de inversa proportionalitate cu concentratia etanolului din formulare; stabilitatea etozomilor experimentali este mai buna comparativ cu a transferozomilor ce contin aceeasi substanta activa. 1.
2. 3. Barry B., Transdermal Drug Delivery, in Pharmaceutics: The Science of Dosage Form Design, ed. Aulton E. M., Churchill Livingstone, 2002, 499 528 Honeywell-Nguyen P. L., Bouwstra J. A. ,Vesicles as a Tool for Transdermal and Dermal Delivery, Drug discovery Today: Technologies, 2(2005),67-74 Godin B. and Touitou E., Ethosomes: New prospects in transdermal delivery ,Therapeutic Drug Carriers Systems,20(2003), 63-102

Poster

94

STUDII ASUPRA CINETICII DE CEDARE/DIZOLVARE A SUBSTANTEI ACTIVE DIN VEZICULE ELASTICE Razvan Prisada1, Cristina Dinu Pirvu1, Mihaela Ghica1, Cristina Hlevca2, Alina Ortan3, Elena Patrut2 1 Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila - Facultatea de Farmacie Chimie fizica, coloidala si Biofarmacie, str. Traian Vuia, nr.6, S2 Bucuresti 2 Institutul National de Cercetari Chimico Farmaceutice ICCF- Bucuresti 3 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Biotehnologii Bucuresti In contextul actual al cercetarii si realizarii unor noi sisteme medicamentoase si al elaborarii unor formulari farmaceutice optime, se urmareste utilizarea unei cantitati minime de substanta activa care sa asigure un efect terapeutic maxim pe durata dorita, cu efecte secundare minime si fara inconveniente pentru bolnav1. In aceasta directie se evidentiaza preocuparea pentru realizarea vectorilor capabili sa asigure o dirijare selectiva si o cedare controlata a substantei medicamentoase la organul sau celula vizata (drug targeting)2. In ultimii ani veziculele au devenit vectorii medicamentosi preferati pentru cedarea controlata a substantelor medicamentaoase intr-o serie de formulari datorita avantajelor pe care le prezinta3. Pentru evaluarea cineticilor de cedare in vitro a substantei active din vezicule ultradeformabile (transferozomi cu diferite compozitii) am folosit un dispozitiv tip celula de difuzie Franz adaptata, iar ca membrana am folosit celofanul, a carui grosime (0,07mm)am determinat-o folosind un micrometru Starret cu parghie.Am folosit ca mediu receptor un amestec tampon fosfat pH=7.4:alcool etilic in raport volumic 4:1. Experimentele s-au derulat pe un interval cuprins intre 0 si 24 ore. Datele experimentale au fost prelucrate pentru a verifica diferite modele cinetice. Am constatat ca, pentru o perioada de 24 de ore, cedarea din transferozomi respecta ordinul 0, deci ei pot constitui sisteme de cedare controlata sistemica a principiului activ. Viteza de cedare se afla intr-o relatie de inversa proportionalitate cu procentul de colat de sodiu din formulare. Toate formularile analizate au prezentat valori ale parametrilor cinetici mai mici decat in cazul unei solutii a aceleiasi substante, analizate in aceleasi conditii experimentale.
1. Leucua S.E. Biofarmacie i farmacocinetic, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002; Cevc G., Transfersomes: Innovative Transdermal Drug Carriers, in Modified Release Drug Delivery Technology, Rathbone J. M., Hadgraft J., Roberts M. S. (eds.), Marcel Dekker Inc., 2003, 533 547; Cevc G., Lipid vesicles and other colloids as drug carriers on the skin, in Advanced Drug Delivery Reviews 56 (2004) 675 711

2.
3.

Poster

95

FILME COMESTIBILE PE BAZA DE AGRO-POLIMERI, PENTRU AMBALAREA ACTIVA A FRUCTELOR SI LEGUMELOR Autori: Camelia Rovinaru, Maria Pana, Liliana Anton, Elena Dobre, Mariana Popescu Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie Bucuresti Spaliul Independentei nr.202, sector 6 Conceptul folosirii filmelor comestibile pe baza de agro-polimeri (resurse regenerabile) s-a dezvoltat pornind de la cerintele de calitate si siguranta alimentara, de reducere a ambalajelor sintetice pe baza de petrol si a polurii mediului inconjurator. Filmele comestibile sunt definite ca un strat subtire de material biopolimeric, comestibil, care adera intim sau acopera suprafata fructelor si legumelor proaspete, transpiratia, reducand fenomenele de imbatranire si depreciere. Realizarea filmelor comestibile necesita folosirea unor componente cu suficienta putere de coeziune pentru a forma o matrice structurala. Acestea pot fi polizaharide (celuloza, amidon, chitina, chitosan, alginati, guma de caragenan), proteine (gelatina, zeina, gluten, proteine din soia), lipide (ceruri, parafine, acetogliceride) si amestecurile lor (compozite). n afara de amidon si celuloza, care au fost intens studiate, proteinele vegetale manifesta un mare potential ca biomateriale pentru ambalaje, filme/invelisuri, adezivi. Proprietatea glutenului de a forma filme este o consecinta directa a vascoelasticitatii lui, datorata fractiilor proteice majore gliadina si glutenina. Obtinerea glutenului din grau consta in separarea acestuia de amidon, prin formarea unui aluat, care se spala intens pn ce apa devine transparent. Masa rmas este glutenul. Filmele comestibile pe baz de gluten sunt puternice, elastice i permeabile, fiind favorabile respiratiei legumelor si eliberarii etilenei din fructele ambalate. Zeina este un amestec de 4 tipuri distincte de proteine cu greutati moleculare si solubilitati diferite. Unul dintre procedeele moderne de extractie, cu randament ridicat, a zeinei este extractia multipla cu etanol apos 70%. Filmele comestibile pe baza de zeina sunt dure, lucioase, reduc migrarea lipidelor si sunt rezistente la atacul agentilor patogeni. Glicinina i conglicinina sunt cele mai importante proteine din soia, cu o structura puternic cutata, stabilizata prin legturi disulfidice intramoleculare. Pentru obtinerea filmelor/invelisurilor se impune nclzirea soluiei de film pentru ruperea legturilor disulfidice native i evidenierea gruprilor sulfhidril hidrofobe, iar apoi formarea de noi legturi disulfidice hidrofobe i de hidrogen n timpul uscrii filmului. Filmul este flexibil si extensibil si pastreaza proprietatile texturale (duritate, elasticitate, coezivitate) ale legumelor. Poster diminuandu-le respiratia si

96

CRESTEREA AGRODISPONIBILITATII FERTILIZANTILOR MINERALI SI DIMINUAREA REZIDUURILOR DIN LANTUL ALIMENTAR PRIN MICROENCAPSULAREA LOR IN STRUCTURI POLIMERE Constantin Neamtu, Ciprian Tolescu, George Raceanu, Daniela Stalpeanu, Mariana Popescu Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie-Petrochimie ICECHIM, Independentei nr. 202, sector 6, Bucuresi Lucrarile de cercetare au avut ca obiectiv elaborarea de fertilizanti minerali microencapsulati in structuri ureo-aldehidice avand eliberare controlata de substanta activa NPK (slow release), in scopul diminuarii reziduurilor si contaminantilor din plantele de cultura si raport cu fertilizantii granulati clasici. Microencapsularea s-a realizat prin policondensarea interfaciala in faza de microemulsie a unui amestec de uree si concentrat ureo-formaldehidic UFC 80. S-a studiat influenta raportului molar uree/ formaldehida si a pH-ului in faza de condensare asupra indicelui de activitate IA a produsului final de policondensare, indice de acctivitate definit de expresia urmatoare: IA = Unde: IAR = proportia de produs finit insolubil in apa rece (25 C) IAC = proportia de produs finit insolubil in apa calda (100 C) Au fost obtinute formulari avand un indice de activitate IA cuprins intre 55-75%, net superior limitei de 40% impuse produselor din aceasta categorie.
Bibliografie selectiva: 1. Dorneanu A. : Dirijarea fertilitatii solului, Ed. Ceres, 1987. 2. M. E. Trenkel: Controlled-Release and Stabilized Fertilizers in Agriculture , (FAO) IFA, Paris 1997. 3. * * * Fertilizers, Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry, 5th Edition, 1987, Vol. A10

Spl.

protectia mediului, aceste

formulari fertilizante avand un grad superior de utilizare de catre plante si doze de utilizare reduse in

IAR IAC * 100 IAR

/1/

Poster

97

BAKERS YEAST PRODUCTION IN BATCH BIOREACTOR Camelia Ungureanu1, Gelu Vasilescu1, Rut Iuliana1, Andreea Rou1 National Research & Development Institute for Chemistry and Petrochemistry ICECHIM, 202, Splaiul Independentei, sector 6, CP 060021, Bucharest, Romania

From the economical point of view, baker's yeast as a source of enzymes is very popular because it is very cheap and simple to use1,2. It can be grown on simple, defined media, without any extraordinary requirements for the nutrients. Also baker's yeast is quite tolerant to changes of environmental conditions, i.e. its permissive ranges for physical and chemical parameters are very broad3,4. Baker's yeast (Saccharomyces cerevisiae) was cultivated in batch bioreactor. The bioreactor was equipped with standard control units for pH, temperature, aeration and stirrer speed. Computer acquisition to collect and monitor DO (dissolved oxygen) data every 15 s was established. A biomass wet weight change was monitored on the spectrophotometer at the wavelength 600 nm with a calibration curve. The bioprocess is performed in 3.7 L Bioengineering bioreactor with 2 L cultivation medium made of KH2PO4, MgSO47H2O, (NH4)2SO4, glucose and yeast extract. The optimal bioprocess parameters were determined: temperature - 280C, agitation speed - 400 rpm, aeration rate 150200L/h. Key words: Saccharomyces cerevisiae, batch, baker's yeast
References:

1. 2. 3. 4.

Sonnleitner B. Dynamics of yeast metabolism and regulation. Bioprocess Eng 1991;6:187-93 Pertev C, Trker M, Berber R. Dynamic modelling sensitivity analysis and parameter estimation of industrial yeast fermenters. Comput Chem Eng 1997;21:5739-44 Luedeking R, Piret EL. A kinetic study of the lactic acid fermentation. Batch process at controlled pH. Biotechnol Bioeng 2000;67:633-44 Miron J, Gonzalez MP, Pastrana L, Murado MA . Diauxic production of glucose oxidase by Aspergillus niger in submerged culture. Enzyme Microb Tech 2002;31:615-20

Poster

98

COPOLIESTERI BIODEGRADABILI DIN DESEURI DE PET SI MATERIALE REGENERABILE Stela Iancua, Monica Duldnera, Emeric Barthab, Dragos Gherase b, Florina Teodorescu b, Sorina Gareac a Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie - ICECHIM, Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 202, sector 6 b Centrul de Chimie Organica C. D. Nenitescu, Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 202 A, sector 6 c Universitatea POLITEHNICA Bucuresti, Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor, Calea Victoriei nr. 149 , sector 1 Copoliesteri biodegradabili, dispersabili in apa, au fost preparati prin metode de policondensare in topitura, folosind ca materii prime o componenta continand un acid dicarboxilic aromatic, furnizat de produse de depolimerizare a deseurilor de PET, o componenta continand un acid dicarboxilic alifatic, un compus continand o grupare sulfonica sub forma de sare de sodiu, dioli alifatici precum si izosorbit, produs derivat din biomasa. Biodegradabilitatea1,, dispersabilitatea in apa precum si proprietatile termice 2 urmarite sunt determinate de compozitia copoliesterilor (raportul intre monomeri, succesiunea unitatilor structurale) si masa moleculara a acestora3. In scopul maximizarii randamentului de incorporare a izosorbitului in polimer si numarului de legaturi esterice acid aromatic-izosorbit (formand unitati structurale rigide), a fost experimentata o metoda de sinteza care cuprinde ca etapa distincta glicoliza PET cu izosorbit. Produsii rezultati au fost caracterizati prin determinarea intervalului de topire, indicelui de aciditate si viscozitatii inerente, compozitia copoliesterilor a fost investigata prin spectroscopie 1H-RMN, iar proprietatile termice prin DSC. Copoliesterii au fost analizati comparativ cu copoliesteri cu structura chimica similara, obtinuti prin metode cunoscute in literatura.
Lucrarile au fost finantate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, Central National de Management al Programelor, prin proiectul BIOCOPET, contract no. 31-044/2007.
1. Yiwang Chen; Licheng Tan; Lie Chen; et al. Study on biodegradable aromatic/aliphatic copolyesters Braz. J. Chem. Eng. vol.25 no.2 So Paulo, 2008 2. Reinhard Storbeck, et. al., "Synthesis and Thermal Analysis of Copolyesters Deriving From 1,4:3,6-Dianhydrosorbitol, Ethylene Glycol, and Terephthalic Acid, "J. of Appl. Polym. Sci., vol. 59, pp. 1199-1202 1996 3. Bart A. J. Noordover, et al. Co- and Terpolyesters Based on Isosorbide and Succinic Acid for Coating Applications: Synthesis and Characterization Biomacromolecules, 7 (12), pp 34063416, 2006

Poster

99

NANOMATERIALE CU APLICATII in vitro LA ANEVRISME CEREBRALE


Rodica-Mariana IONa,b, Daniel MUNTEANUb, George-Costel COCINAc

ICECHIM, Bucuresti, Romania; Universitatea Valahia University, Targoviste, Romania. c Facultatea de Biologie Centrul de Cercetari BCUM-NFM, Universitatea din Bucuresti, Romania
b

Aplicatiile nanotehnologiei pentru tratamentul, diagnosticarea, monitorizarea si controlul sistemelor biologice este adesea cu referiri clare la nanomedicina. O scurt enumerare implic aplicaiile
n dermatologie pentru refacerea tesutului cutanat, indepartarea celulelor moarte, curatarea in

profunzime a pielii, n imunologie prin nanoroboti capabili sa identifice si sa distruga bacterii si virusuri, n oncologie prin distrugerea unor procese tumorale, concomitent cu oferirea unor informatii referitoare la volumul tumorei, cantitatea ramasa, cantitatea distrusa, naturale, i n farmacologie prin transportul unor substante medicamentoase in anumite regiuni ale corpului, bine definite (antibiotice, citostatice, etc). Terapia fotodinamica (PDT) este o metoda terapeutica relativ noua si moderna ce implica implica actiunea concertata a unui medicament-fotosensibilizator cu radiatie laser i n prezena oxigenului, ce va conduce la generarea n sistem a oxigenului singlet ce va initia procedura de necroza tumorala. Posibilitatea regenerarii neuronale ar putea imbunatati prognosticul pacientilor cu traumatisme neuronale. Se cunoaste faptul ca neuronii traumatizati n urma anevrismelor cerebrale nu se refac datorita vitezei mici de regenerare, dar si datorita mediului inhibitor creat de celulele gliale. Ele se pot uni prin intermediul unei grefei din nanotuburi ntre cele doua capete despartite de catre leziune. Aceasta tehnologie a fost testata prin culturi din neuroni de sobolan ce au fost implantate constatandu-se ca fibrele nervoase au crescut 4 milimetri in ambele directii. Astfel, s-a demonstrat eficacitatea acestei metode. Utilizand si terapia fotodinamica, s-a constatat ca prin iradiere cu radiatie laser, apar insule neuronale, initiindu-se formarea de axoni si dendrite.
References: 1. R.M.Ion, Porphyrins and photodynamic therapy of cancer, FMR Ed., Bucharest, 2003 Conference Proceedings, Volume 1117, BICS 2008: Proceedings of the 1st International Conference on BioInspired Computational Methods Used for Difficult Problems Solving: Development of Intelligent and Complex Systems, pp. 201-208, 2009.

2. R.M.Ion, GC Cocina, TPPS4 Nanotubes Architecture for Nanorobots with Application in Cerebral Aneurysm, AIP

Poster

100

METALOCOMPLEXE IN MODELAREA PROCESULUI DE BIOSINTEZA A ERGOSTEROLULUI SI CARBOHIDRATILOR LA DROJDII Usatii Agafia, Molodoi Elena, Chiselita Oleg Institutul de Microbiologie si Biotehnologie al Academiei de Stiinte a Moldovei, Chisinau, str. Academiei, 1, Anterior am relatat ca compusii coordinativi a unor 3-d elemente se implica in mecanismul biosintetic al drojdiilor pigmentate din genul Rhodotorula, ceea ce a dat posibilitate de a orienta in directia necesara biosinteza principiilor bioactive oleogene, obinand astfel lipide, fosfolipide, acizi grasi polinesaturati, pigmenti carotenoidici, in special -caroten, produse necesare pentru obtinerea preparatelor cu diversa destinatie. Scopul cercetarilor ulterioare a constituit elucidarea efectului compusilor coordinativi ai Mn (II), Zn (II), Cr (III) ca potentiali inductori ai biosintezei sterolilor si carbohidratilor la drojdiile genului Saccharomyces. Au fost cercetati 4 compusi coordinativi: [Mn(Gly) 2Cl2], [Zn(L-ala)2], [Cr(Met)], [Cr(Gly)], in concentratii de 1, 5, 10, 15, 20 mg/L, sintetizati de colaboratorii Institutului de Chimie al A.S.M. Ca liganzi servesc aminoacizii glicina, metionina si L-alanina prezenta in forma sa levogira (L). In procesul de evaluare a aciunii compusilor coordinativi s-a constatat, ca mai eficienti sunt compusii zincului i manganului. L-alaninatul de zinc, fiind utilizat in concentratie de 15 mg/L, stimuleaza productivitatea drojdiei de bere Saccharomyces carlsbergensis CNMN-Y-15 cu 55% fata de martor. In cazul aplicarii concentratiilor mici de glicinat de mangan, in biomasa drojdiei creste continutul de ergosterol cu 16,8 -18,6% fata de proba martor. In ordinea diminuarii relative a efectului de sporire a continutului de steroli, urmeaza compusii coordinativi ai cromului [Cr(Gly)] si [Cr(Met)] cu valori situate in limitele martorului. Studierea efectului metalocomplexelor asupra biosintezei carbohidratilor la drojdiile de vin Saccharomyces cerevisiae CNMN -Y-20 si Saccharomyces cerevisiae CNMN -Y-20 a evidentiat ca compusul coordinativ al [Mn(Gly) 2Cl2], n concentratie de 10 mg/L, sporeste coninutul acestora cu 1018% fata de martor. Astfel, prin intermediul metalocomplexelor pot fi dirijate procesele de biosinteza a sterolilor si carbohidratilor la drojdii. Aceste rezultate au o mare importanta pentru elaborarea procedeelor de sinteza orientata si tehnologiilor de obtinere a produselor bioactive din drojdii.

Poster

101

MODEL EXPERIMENTAL AL INTERACTIEI ENZIMA-MICELE INVERSE Melania Arsene, Mihaela Badea, Alexandru Chivulescu, Amalia Gheorghe, Luiza Jecu Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie i Petrochimie ICECHIM - Bucureti , Splaiul Independenei 202, Sector 6- 060021 Una dintre solutiile propuse pentru rezolvarea dificultatilor legate de utilizarea sistemului bifazic predominant apolar in biocataliza/bioconversie este reprezentata de agregatele formate prin auto-organizarea surfactantilor in solventi organici apolari, agregate cunoscute sub numele de micele inverse si care contin cantitati reduse de apa (maxim 5%). Realizarea intr-un mediu heterogen a unei interfete apa/solvent apolar, distribuita la nivelul acestor nano-entitati dinamice, determina aparitia unei macrofaze pseudo-omogena, optic transparente. In cazul biocatalizei, aceasta structura a RM rezolva la scara moleculara problemele heterogenitatii mediului de reactie legate de diferentele de solubilitate sau de separarea spatiala a enzimei de substrat. Totodata, micelele inverse ofera solutii pentru ajustarea polaritatii din vecinatatea moleculelor de enzima solubilizate, concretizate in marirea concentratiilor locale ale reactantilor si eficienta crescuta a biocatalizei. S-a studiat efectul mediului de reactie de tipul micelelor inverse AOT izooctan asupra structurii oligomere a alcooloxidazei (EC 1.1.3.13) din Hansenula polymorpha si, implicit, a capacittii catalitice a enzimei . Efectele individuale ale surfactantului anionic AOT si ale solventului organic apolar, izooctanul, precum si efectul lor comun asupra enzimei n solutie apoas s-au studiat n prezent de metanol ca substrat. Studiile releva impactul compozitiei interfetei micelare, ale carei polaritati si rigiditate poate fi manipulata prin intermediului gradului de hidratare, tipului si a concentratiei de surfactant/cosurfactant, precum si a naturii solventului. Bibliografie selectiva 1) Elena A. Ermakova , Natalia L. Zakhartchenko, Yuri F. Zuev, Colloids and Surfaces A: Physicochem. Eng. Aspects 317 (2008) 297302 2) AdamW.Perriman,DuncanJ.McGillivray,Jhih-MinLin Nuclear Instruments and Methods in Physics Research A 600 (2009) 263265

Poster

102

EVALUAREA COMPORTARII TIXOTROPE A UNOR GELURI DE COLAGEN Ghica Mihaela Violeta1, Popa Lacramioara1, Albu Madalina Georgiana2, Leca Minodora2, Constantin Elena1, Diaconu Mihaela Cristina1
1

Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila, Str. Traian Vuia,

nr. 6, cod 020956, Bucuresti, Romania, 2Departamentul de Colagen, Institutul de Cercetare Pielarie si Incaltaminte, Str. Ion Minulescu, nr. 93, cod 031215, Bucuresti, Romania, 3Facultatea de Chimie, Universitatea Bucuresti, Bd. Regina Elisabeta, nr. 4-12, cod 030018, Romania Colagenul este unul dintre cele mai utilizate biomateriale datorita biocompatibilitatii, lipsei de toxicitate, biodegradabilitatii sale si a posibilitatii de a fi procesat in baze apoase.1 Datorita acestor beneficii in prezenta lucrare au fost proiectate hidrogeluri de colagen cu hiclat de doxiciclina, nereticulate sau reticulate cu glutaraldehida, destinate pentru prevenirea si/sau tratamentul infectiilor cutanate. Sistemele medicamentoase au fost caracterizate sub aspectul proprietatilor tixotrope care furnizeaza informatii referitoare la parametri reologici ce pot determina atat cinetica de cedare a unei substante active din gel cat si comportarea la locul de aplicare.2 Determinarile reologice au fost efectuate la 23oC (temperatura de conditionare a hidrogelurilor) si 37oC (temperatura de derulare a experimentelor cinetice de cedare a doxiciclinei din hidrogeluri), utilizandu-se un vascozimetru rotational. Cuantificarea caracterului tixotrop s-a realizat prin aria de tixotropie si indicele de tixotropie.3 Toate sistemele proiectate au prezentat o comportare tixotropa la ambele temperaturi. Valorile descriptorilor de tixotropie sunt modulate de cantitatea variabila de colagen si agent de reticulare. Analiza tixotropa completeaza problematica complexa a studiului cedrii medicamentelor din forme farmaceutice topice, fiind important sub aspectul trecerii unui produs iniial vscos ntr-un material subire, uor de etalat n urma aplicrii pe piele, disponibil pentru absorbia cutanat.
Bibliografie 1. 2. 3. W. Friess, Eur. J. Pharm. Biopharm., 1998, 45, 113-136. C.H. Lee, V. Moturi, Y. Lee, J. Control Release, 2009, 136, 88-98. F. Lardy, B.Vennat, M.P. Pouget, A. Pourrat, Drug. Dev .Ind. Pharm., 2000, 26, 715-721.

Poster

103

ISOLATION AND ANALYSIS OF LIGNIN FROM CORN RESIDUALS FOR BIOMASS BIO-DIGESTIBILITY STUDIES Carmen Mateescu, Ioana Ion, Magdalena Lungu National Institute for Research and Development in Electrical Engineering ICPE-CA, Splaiul Unirii no. 313, Bucharest-030138, Romania Abstract Lignin negatively affects the anaerobic bio-digestibility of agricultural residues in biogas units as lignin is a phenolic polymer having a very complex structure which forms a protective coating around cellulose and hemicelluloses, reducing the surface area available to enzymatic penetration and activity of fermentative microorganisms[2]. To achieve a high rate conversion of organic compounds to biogas, a pretreatment process is necessary for lignocellulosic materials in order to increase the solubilization of lignin and consequently the hydrolysis of carbohydrates. Since corn stover is an agricultural residue which can be used successfully as feedstock for biogas systems, the improving of its biodegradation represents an important goal for many research studies. This paper presents some experiments in isolation and quantification by UV-VIS spectroscopy of lignin contained in corn stover. Lignin was extracted and isolated from acidic solution using methyl isobutyl ketone extraction[1]. After solvent removing, the fraction was dried and the extracted lignin was dissolved in water to produce a set of lignin concentration standard and to obtain the lignin standard curve. The concentration of soluble lignin extracted from corn stover was measured by UVVIS spectroscopy at a maximum wavelength of 320 nm. These extraction and isolation experiments have been performed as a first step in a complex research aimed on assessment the soluble lignin degradation before and after applying some physical, chemical or physicochemical pretreatment methods in scope of enhance the bio-digestibility of corn residuals for biogas production[2].
BIBLIOGRAPHY [1] Technical Report NREL/TP-510-42617 Determination of Acid Soluble Lignin Concentration Curve by UV-VIS Spectroscopy, January 2008 [2] M.Taherzadeh et al. Pretreatment of Lignocellulosic Wastes to Improve Ethanol and Biogas Production, International Journal of Molecular Sciences, ISSN 1422-0067, 2008, Vol. 9, pp. 1621-1651

Poster

104

BIOMATERIALE PE BAZA DE HIDROXIAPATITA CA SUBSTITUT DE GREFE OSOASE Aurora Anca Poinescu1,2, Nicoleta Popescu2, Radu Claudiu Fierascu1,2, Irina Dumitriu1,2, Inna Trandafir1, Rodica-Mariana Ion1,2 Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM Bucuresti, 2 Universitatea Valahia, Targoviste, e-mail: poinescua@yahoo.com Rezumat In aceasta lucrare, sunt prezentate proprietatile fizico-chimice ale unui compozit biodegradabil compus din nano-hidroxiapatita (n-HA), un polimer natural carboximetil celuloza (CMC), si o pulbere de otel inoxidabil (316L), notat n-HA/CMC/316L. Proprietatile fizico-chimice ale compozitului n-HA/CMC/316L au fost testate prin spectroscopie in infrarosu cu transformata Fourier (FTIR), microscopie electronica cu baleiaj (SEM), fluorescenta de raze X cu dispersie dupa energie (EDXRF) si spectroscopie de absorbtie atomica cu plasma cuplata inductiv (ICP-AES). Rezultatele au demonstrat ca acest compozit prezinta o reticulare ionica intre CMC si n-HA, ambele fiind incorporate ulterior in matricea metalica fara aglomerare, iar reteaua finala manifestand o rezistenta la rupere mare si o buna stabilitate structurala precum si la degradare. Analizele termogravimetrice au aratat ca faza minerala reprezinta 23.7% din masa totala a nanocompozitului. Microgramele SEM inregistrate au aratat ca n-HA se prezinta sub forma de pulbere pura si aglomerata in particule micrometrice, aceste din urma fiind constituite din nanoparticule.
1

Figura 1. Micrograma SEM pentru hidroxiapatita

Poster

105

SYNTHESIS BY CRYOGENIC METHOD OF MAGNETITE NANOPARTICLES FOR BIOMEDICAL APPLICATIONS


1

Sergiu Sora1,2, Rodica-Mariana Ion1,2 Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM Bucuresti, 2 Universitatea Valahia, Targoviste, e-mail: sergiusora@yahoo.com

In recent years, substantial progress has been made in developing technologies in the field of magnetic nanoparticles. The synthesis of magnetic nanoparticles at low temperature with dimension under 20nm can be obtain by cryogenic method. The low temperature, promotes the formation of nanoscale particles with a narrow size distribution. The low temperature of the reactive suspension prevents the formation of aggregations of precritical nuclei and their recrystallization yielding large fault-structured particles. Also, in order to analyse the possibility to trap hexavalent chromium, one of the most toxic heavy metal by magnetite, some aspects about the complex chromium magnetite is analyzed in this paper. Atomic force microscopy (AFM) have been used. The major cause of its acute toxicity is its rapid diffusivity through the skin which enables it to react with biological systems and damage various organs. The inhaled chromium accumulates in lung and can be detected long time after exposure has cessed. Atomic force microscopy (AFM) investigations from this paper were carried out with an Agilent 5500 SPM system, described by PicoSPM controlled by a MAC Mode module and interfaced with a PicoScan controller from Agilent Technologies, Tempe, AZ, USA (formally Molecular Imaging). All AFM measurements (256 samples/line 256 lines and 512 samples/line 512 lines) were done by scanning the surface at a rate of 0.8-1.2 lines per second and were done at room temperature in tapping mode. The images were processed by first order flattening in order to remove the background slope and the contrast and brightness were adjusted. The original images for the samples, the 3D topographical images and section analysis over the magnetite particles were performed using Acoustic AC Mode- Acoustic AC Mode (AAC mode) which is an oscillating technique more gently and less destructive than contact mode. AAC mode excites the cantilever by vibrating the piezo where the cantilever holder is attached. The AAC mode option includes an AAC mode controller and an AAC mode scanner module. The piezo causes the probe tip to oscillate, typically at or near one of its resonance frequencies, such that it taps gently on the surface.

AFM for magnetite with Cr(VI)

AFM for magnetite

Poster

106

AGENTI ANTIMICROBIENI PE BAZA DE EXTRACTE DIN PLANTE AROMATICE PENTRU AMBALAREA ACTIVA A PRODUSELOR ALIMENTARE Autori: Anton Liliana, Rovinaru Camelia, Dobre Elena, Pana Maria, Popilian Ana Maria Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM Bucuresti, Splaiul Independentei, nr. 202, Sector 6 In cadrul metabolismului, plantele sintetizeaza si stocheaza un numar variabil de compusi chimici, multi dintre ei inca necercetati din punct de vedere al valorii lor pentru om. Unele dintre substantele chimice sintetizate ca metaboliti principali sau secundari reprezinta principii active si dau importanta medicinala si terapeutica plantelor care ii contin. In functie de structura chimica, principiile active sunt grupate in: glucide, poliuronide, antracenozide, produse cu glicorezine, heterozide cardiotonice, saponozide, taninuri, flavonozide, antocianozide, uleiuri volatile, substante rezinoase, lipide, alcaloizi, substante amare. Uleiurile esentiale (volatile, eterice) continute in plante, prin compusii lor activi, sunt ingrediente importante pentru multe medicamente, alimente si produse cosmetice. Unele uleiuri esentiale/compusii lor activi manifesta diverse activitati biologice, inclusiv antibacteriene, antimicrobiene, antifungice, etc. S-a evidentiat activitatea antimicrobiana fata de microorganisme, inclusiv patogene, a uleiurilor esentiale de rozmarin, cimbru, salvie, busuioc, menta, coriandru, roinita, chimen, fenicul fata de bacterii si fungi. Termenul de ulei esential (volatil, eteric) se refera la substante extrem de volatile, mirositoare, specifice regnului vegetal, secretate de celule specializate, izolate din plante aromatice printr-un procedeu fizic, prin metode clasice si moderne. Metodele clasice de extractie sunt distilarea cu apa sau cu abur, extractia cu solventi, presarea la rece, extractia cu grasimi, iar cele moderne extractia cu gaze comprimate si extractia asistata ultrasonic. Uleiurile esentiale sunt lichide concentrate, hidrofobe, cu miros agreabil, specific sursei vegetale din care provin, in general, neuleioase (mai mult cu aspect de apa decat de ulei) si mai usoare decat apa, insolubile in apa (dar au si componente solubile care imprima apei mirosul lor), solubile in alcool, eter, uleiuri vegetale, solventi organici. Constituentii chimici ai uleiurilor sunt in principal monoterpene si sesquiterpene si compusi oxigenati derivati din aceste hidrocarburi. Se estimeaza ca exista peste 1000 de monoterpene si 3000 de structuri sesquiterpenice. In unele plante, predomina un singur constituent principal, iar in altele exista un echilibru intre diversii componenti. Prezenta lucrare evidentiaza activitatea antimicrobiana a uleiurilor volatile ca baza pentru conservarea alimentelor procesate prin ambalare activa cu folii ce inglobeaza in matricea lor polimerica uleiuri esentiale. Ambalarea antimicrobiana, un concept inovativ, este o versiune a ambalarii active, in care ambalajul, produsul si mediul interactioneaza in scopul prelungirii fazei lag si/sau reducerii ratei de crestere a microorganismelor, influentand caracteristicile produsului ambalat. De aceea, atat amabalajul cat si produsul trebuie privite in ansamblu, ca un tot unitar.

Poster

107

HIDROGENOLIZA GLICERINEI IN CATALIZA HETEROGENA D. Bombos1, I. Bolocan1, Mihaela Bombos2, G. Vasilievici2, Cristina Dusescu1, Maria Dumitrescu (Nicolae)3, M. Ghiurea2 1 Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti, Calea Bucuresti, nr. 39, 100520, Ploiesti, Romania 2 Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM-Bucuresti, Splaiul Independetei, nr. 202, 060021, Bucuresti, Romania 3 SC IPIP SA, str. Diligentei, nr. 16, 100575, Ploiesti, Romania Utilizarea metalelor nobile la prepararea catalizatorilor de hidrogenoliza este de data recenta. O varianta de interes aplicativ de valorificare a acestor catalizatori consta in hidrogenoliza unor bioresurse precum glicerina la derivatii cu o cerere mare pe piata precum propilenglicolul sau alcoolul izopropilic 1-9. Procesul de hidrogenoliza a glicerinei poate decurge printr-un mecanism bifunctional, catalizatorii utilizati continand de regula doua tipuri de centrii activi, respectiv centrii de tip metalic si centrii de tip acid sau bazici. Centrii de tip acido-bazic catalizeaza reactiile de deshidratare/hidratare iar cei de tip metalic catalizeaza reactiile de hidrogenare/dehidrogenare a legaturilor olefinice sau carbonilice. In lucrare au fost studiate diverse retete de preparare-activare a unor catalizatori pe baza de metale nobile si/sau nenobile. Distributia centrilor metalici activi pe suprafata catalizatorilor testati a fost determinata prin microscopie electronica de baleiaj (SEM) pe un aparat FEI Quanta 200 (filament wolfram), pulberile fiind depuse pe o banda de carbon dublu adeziva. In vederea optimizarii etapei de activare a catalizatorilor a fost evaluat consumul de hidrogen al unor catalizatori testati in procesul de hidrogenoliza a glicerinei in functie de temperatura, pe un domeniu de temperaturi cuprins intre temperatura ambianta si 8500C. Determinarile au fost realizate pe un aparat tip ChemBET PULSAR TPR/TPD. Caracteristicile texturale ale catalizatorilor preparati au fost determinate pe un Autosorb 1 Quantacrome. Datele texturale s-au obtinut prin inregistrarea si prelucrarea automata a izotermelor de adsorbtie-desorbtie a azotului. Testarea catalizatorilor preparati in procesul de hidrogenoliza catalitica a glicerinei a fost realizata in sistem continuu si echicurent pe o instalatie micropilot in strat fix catalitic, cu circulatie descendenta a reactantilor la presiuni de pana la 40 bar si temperaturi de pana la 250 OC. Compozitia efluentilor a fost determinata gaz-cromatografic. Performantele catalizatorilor pe baza de Ru n procesul de hidrogenoliz a glicerinei a fost ridicata.
Bibliografie

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Maris E. P, Ketchie W. C., Murayama M., Davis R.J., Journal of Catalysis, 251, 2007, 281294; Wang K., Hawley M. C., DeAthos S. J., Ind. Eng. Chem. Res, 4, 2003, 2913-2923; Maris E. P, Davis R. J., Journal of Catalysis, 249, 2007,328337; Kusunoki Y, Miyazawa T, Keinimori K, Tomisigl K, Catalyst Communications, 6, 2005, 645 649 Miyazawa T, Kusunoki Y, Kunimori K, Tomishige K, ,Journal of Catalysis, 240, 2006, 213 221; Lahr D. G., Shanks B. H., Journal of Catalysis, 232, 2005, 386394; Dasari M.A., Kiatsimkul P., Sutterlin W.R., Suppes G.J, Aplied Catalysis a Generad, 281, 2005, 225-231. Seraphin Papanikolaoau, s.a., Biomass and Bioenergy, www.elsevier.com; GenLin Zhang s.a., Biochemical Engineering Journal 37, 2007, 256-260.

Poster 108

VALORIFICAREA GLICERINEI REZULTATE LA FABRICAREA BIODIESELULUI IN DIRECTIA PREPARARII DE EMULSII COMBUSTIBILE Dorin Bombos 1, Ion Bolocan1, Mihaela Bombos2, Gabriel Vasilievici2, Sever Serban2 1 Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti, Calea Bucuresti, Nr. 39, 100520, Ploiesti, Romania;
2

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie i Petrochimie ICECHIM-Bucuresti,

Splaiul Independetei, Nr. 202, 060021, Bucuresti, Romania; Tehnologia de obtinere a biodieselui implica un proces de transeterifcare a gliceridelor cu alcool metilic in urma caruia se obtine ca produs secundar glicerina. Cantitatea de glicerina rezultata la fabricarea biodieselului depaseste cu aproximativ 100% consumul de glicerina din unitatile industriale existente. O varianta de interes aplicativ privind valorificarea glicerinei rezultate la fabricarea biodieselului consta in utilizarea acesteia la prepararea de combustibili de focare, produse cu cerere mare pe piata, avand in vedere ca prezenta componentilor oxigenati asigura o ardere curata a acestora. Solubilitatea reciproca scazuta a combustibililor de focare si glicerinei reprezinta principalul impediment la prepararea de combustibili lichizi ce contin glicerina. Omogenizarea celor doi componenti se poate realiza prin emulsionare 1-5. Prepararea emulsiilor combustibile pe baza de glicerina s-a realizat prin amestecare cu ajutorul unui agitator de tip ancora. Emulgatorii utilizati pentru prepararea de emulsii combustibile pe baza de glicerina au fost fie de uz industrial, fie preparati in acest scop. Caracterizarea emulsiilor preparate a avut in vedere in prima etapa determinarea stabilitatii emulsiilor preparate cu ajutorul unui Turbiscan, iar apoi determinarea principalelor caracteristici specifice combustibililor (putere calorica, temperatura de inflamabilitate, vascozitate, punct de congelare). Majoritatea emulsiilor combustibile pe baza de glicerina preparate au fost stabile pe durate mai mari de 60 de zile.
Bibliografie

1. 2. 3. 4. 5.

Kirk-Othmer, Encyclopedia of Chemical Technology, 1996, (23), 4th Edition; Journal of Colloid and Interface Science, 2000, (230), p.213-215, www.ideallibrary.com.on; Gonglum, Ch., Tao, D., Fuel Processing Technology, 2005, (86), p. 499-508; Groeneweg, F., Fvan Dieren, Agterof, W.G.M., Colloids and Surfaces, 1994, (91), p.207-214; Gonglun Chen, Daniel Tao, Fuel Processing Technology, 2005, (86), p. 499 508.

Poster

109

VARIETATILOR DE Camellia sinensis Valeria Nandina Vlatanescu, Cristian Vaszilcsin, Corina Amalia Macarie, Adina-Elena Segneanu, Firuta Fitigau, Claudia Popescu, Ionel Balcu, Raluca Pop Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Electrochimie si Materie Condensata, Timisoara, str. Dr. Aurel Paunescu Podeanu nr. 144, Tel. 0256-222119; Fax. 0256-201382

Cafeina este o compus natural, care se regaseste in frunzele, semintele sau fructele a peste 63 specii de plante din lumea intreaga si face parte dintr-un grup de compusi denumiti metilxantine. Cafeina este un alcaloid cu efect de stimulare moderata al sistemului nervos central.1,2 Scopul acestei lucrari este determinarea continutului cafeinei din diferite tipuri de ceaiuri (alb, negru, verde si rosu) extrase in diverse medii: apos, acid, alcoolic. Identificarea cafeinei din ceaiuri s-a realizat prin HPLC, spectrofotometrie UV-VIS si FT-IR.
Bibliografie: 1. Barone, J.J., Roberts, H.R. Caffeine Consumption, Food Chemistry and Toxicology, McGraw-Hill, N-Y, 34, 119, 1996; 2. Arnaud, M.J, The Pharmacology of Caffeine, Prog Drug, 31,273, 1987.

Poster

110

CAPACITATILE ANTIOXIDANTE A EXTRACTELOR DE DIFERITE VARIETATI DE Camellia sinensis Valeria Nandina Vlatanescu, Adina-Elena Segneanu, Ionel Balcu, Corina Amalia Macarie, Cristian Vaszilcsin, Firuta Fitigau, Claudia Popescu, Raluca Pop Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Electrochimie si Materie Condensata, Timisoara, str. Dr. Aurel Paunescu Podeanu nr. 144, Tel. 0256-222119; Fax. 0256-201382

Prin ceai se intelege produsul agricol provenit din frunzele, mugurii si internodurile plantei Camellia sinensis, preparate si uscate prin diferite metode. Termenul de ceai se mai refera si la bautura aromata obtinuta prin infuzie de frunze uscate, precum si la denumirea populara a plantei Camellia sinensis. Ceaiul ramane cea mai consumata bautura din lume, dupa apa, cu mult inainte de cafea, bere, vin si bauturi racoritoare carbogazoase. Studiile au demonstrat ca ceaiul verde si negru are efecte benefice asupra sanatatii consumatorilor. O ipoteza stiintifica explica aceste efecte prin referire la nivelul ridicat de flavonoide din ceai care protejeaza celulele si tesuturile de degradarea oxidativa prin inlaturarea radicalilor liberi din organism. Scopul acestui studiu a fost determinarea caracterului antioxidant al diferitelor varietati de Camellia sinensis (ceai verde, negru si alb) extrase in mediu alcoolic. Comportarea electrochimica a ceaiurilor a fost investigata prin voltametrie ciclica pe electrod de carbon vitros.
Bibliografie

1. Lakenbrink, C., Lapczynski, S., Maiwald, B. & Engelhardt, U. H. Flavonoids and other polyphenols in consumer
brews of tea and other caffeinated beverages, J. Agric. Food Chem. 48:2848-2852, 2000;

2. Cabrera, C., Gimenez, R., & Lopez, M. C., Determination of tea components with antioxidant activity, Journal of
Agriculture and Food Chemistry, 51, 44274435, 2003.

Poster

111

STUDIUL COMPARATIV ASUPRA DETERMINARII CONTINUTULUI DE CAFEINA DIN VARIETATI DE Camellia sinensis SI Aspalathus linearis (ROOIBOS)

Valeria Nandina Vlatanescu, Cristian Vaszilcsin, Firuta Fitigau, Claudia Popescu, Adina-Elena Segneanu, Ionel Balcu, Corina Amalia Macarie, Daniel Damian Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Electrochimie si Materie Condensata, Timisoara, str. Dr. Aurel Paunescu Podeanu nr. 144, Tel. 0256-222119; Fax. 0256-201382

Camellia sinensis este o planta perena care face parte din familia Theaceae. Este cultivata in regiunile tropicale si subtropicale. Aspalathus linearios sau rooibos este des utilizat, in special in Africa pentru prepararea ceaiului. Continutul de cafeina difera mult in cele doua specii de plante.1,2 Scopul acestei lucrari este determinarea continutului de cafeina din varietati Camellia sinensis si din Aspalathus linearios prin metode electrochimice (voltametrie ciclica).

Bibliografie:
1. Joubert E, Gelderblom WC, Louw A et al,South African herbal teas: Aspalathus linearis, Cyclopia spp., Athrixia phylicoides - a review. J.Ethnopharmacol. 119: 376-412, 2008; 2. Barone, J. J., Roberts, H.R. Caffeine Consumption, Food Chemistry and Toxicology, McGraw-Hill, Newyork, 34, 119, 1996.

Poster

112

DETERMINAREA VANILIEI, VANILINEI SI ETIL VANILINEI DIN COMPUSI ALIMENTARI Firuta Fitigau, Claudia Popescu, Adina-Elena Segneanu, Raluca Martagiu, Ionel Balcu, Raluca Pop, Cristian Vaszilcsin, Corina Amalia Macarie Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Electrochimie si Materie Condensata, Timisoara, str. Dr. Aurel Paunescu Podeanu nr. 144, Tel. 0256-222119, Fax. 0256-201382 Vanilina (4-hidroxi-3metoxibenzaldehida) este componentul principal care se regaseste in vanilia naturala, unul dintre cele mai importante si utilizate produse de aroma din intreaga lume. Alaturi de componentul principal regasit in pastai se mai regasesc compusi fenolici cum ar fi phidroxibenzaldehida (PHB) si acidul vanilic, acestia dau caracteristici speciale pastailor de vanilie. Acesti compusi sunt utilizati in intreaga lume ca si aromatizanti alimentari. Deasemenea acesti compusi imbunatatesc mirosul alimentelor, ei fiind inlocuiti de compusi cu arome sintetice si aditivi alimentari.1,2 In lucrarea de fata s-a urmarit identificarea si determinarea caracterului antioxidant al vanilinei, etilvanilinei si vaniliei prin metode electrochimice, analiza prin HPLC si spectroscopie de UV-VIS.
BIBLIOGRAFIE

1. Claudia Valdez-Flores, M.P. Canizares-Macias, On-line dilution and detection of vanillin in vanilla extracts obtained
by ultrasound, Food Chemistry, 105, 12011208, 2007;

2. Yongnian Ni, Guowen Zhang, Serge Kokot, Simultaneous spectrophotometric determination of maltol, ethyl maltol,
vanillin and ethyl vanillin in foods by multivariate calibration and artificial neural networks , Food Chemistry, 89 , 465473, 2005.

Poster

113

CARACTERIZAREA UNOR DERIVATI PETROLIERI PRIN GC-MS SI SPECTROSCOPIE DE FT-IR Ionel Balcu, Firuta Fitigau, Claudia Popescu, Adina-Elena Segneanu, Raluca Pop, Cristian Vaszilcsin, Corina Amalia Macarie, Marius Constantin Mirica Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Electrochimie si Materie Condensata, Timisoara, str. Dr. Aurel Paunescu Podeanu nr. 144, Tel. 0256-222119; Fax. 0256-201382 Combustibilii conventionali pentru motoarele cu aprindere prin compresie sunt motorinele sau combustibilii Diesel. Motorinele sunt fractiuni petroliere formate din amestecuri de hidrocarburi cu 1220 atomi de carbon in molecula obtinute din distilarea primara a petrolului in domeniul de temperatura de 220 360C. Combustibili conventionali sunt sursa primara de compusi cu sulf eliberati in atmosfera. Diminuarea emisiilor de sulf din benzine si motorine a fost impusa de catre Uniunea Europeana.1,2 In lucrare s-a studiat caracterizarea chimica a unor motorine provenite de la rafinarii diferite. In acest scop, s-a realizat atat conform standardelor in vigoare pentru produsele petroliere de acest tip (determinarea densitatii, vascozitatii, cifrei cetanice, rezidului fix, punctului de inflamabilitate, cifra cetanica, indice cetanic calculat, separare prin distilare, determinarea condensului la 250C si 350C) cat si o caracterizare prin GC-MS si spectroscopie de FT-IR.
BIBLIOGRAFIE

4. Directive 98/70/EC of the European Parliament and of the Council, Official J Eur Communities
L 350:5868, 1998;

5. Modern High-Speed Oil Engines Volume II de C. W. Chapman, The Caxton Publishing Co. Ltd., 1949.

Poster

114

DETERMINAREA METALELOR GRELE DIN COAJA CITRICELOR PRIN SPECTROSCOPIE DE ABSORBTIE ATOMICA SI CROMATOGRAFIE Firuta Fitigau, Claudia Popescu, Corina Amalia Macarie, Adina-Elena Segneanu, Ionel Balcu, Raluca Pop, Cristian Vaszilcsin, Zoltan Urmosi Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Electrochimie si Materie Condensata, Timisoara, str. Dr. Aurel Paunescu Podeanu nr. 144, Tel. 0256-222119; Fax. 0256-201382 La ora actuala, se cunoaste faptul ca metalele grele existente in coaja fructelor, in cantitati mai mari decat limitele impuse prin normativele in vigoare, dauneaza sanatatii populatiei. Legislatia care transpune directivele europene stabileste obligatiile si limitele in care acestea se vor regasi in coaja citricelor.1,2,3 Scopul acestei lucrari este de a identifica metalele grele din coaja unor citrice (clementina, lamaie, minola, portocala, grapefruit) prin spectroscopie de absorbtie atomica, precum si caracterizarea fizicochimica prin spectroscopie de UV-VIS. Concentratiile metalelor grele determinate au fost comparate cu limitele impuse de legislatia UE.
BIBLIOGRAFIE

6. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, DIRECTIVA 2008/84/CE; 7. Monitorul Oficial, Partea I nr. 722 din 03/10/2002 - Ordin nr. 438/2002; 8. Food Additives & Contaminants: Part A Chemistry, Analysis, Control, Exposure & Risk Assessment, Taylor
&Francis, 2007

Poster 115

IDENTIFICAREA COMPUSILOR ADSORBITI PE FILTRELE CU CARBUNELE ACTIV Ionel Balcu, Adina-Elena Segneanu, Corina Macarie, Firuta Fitigau, Claudia Popescu, Raluca Pop, Paula Sfarloaga Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Electrochimie si Materie Condensata, Timisoara, str. Dr. Aurel Paunescu Podeanu nr. 144, Tel. 0256-222119; Fax. 0256-201382 Este cunoscut faptul ca, carbunele activ este adsorbantul cu cea mai larga utilizare in retinerea compusilor organici nebiodegradabili, datorita suprafetei specifice mari, rezultata ca urmare a retelei de pori interiori cu diametrul de 20-100 , suprafetele specifice fiind de ordinul a 500-1500 m 2/g, cu porozitate de pana la 80%.1,2 In studiul nostru a fost ales pentru analiza carbunele activ sub forma de granule, utilizat la tratarea si analizarea derivatilor petrolieri. Acesta a fost supus unor analize de GC-MS, microscopie electronica de baleaj (EDAX) si unei analize de spectroscopie de FT-IR.
BIBLIOGRAFIE

1. M. Macoveanu, T. Carmen, Gh. Duca. Epurarea avansata a apelor uzate continand compusi organici
nebiodegradabili, 192 p., Ed. Gh. Asachi, Iasi, 1997;

2. Surprenant, N., T. Nunno, M. Kravett, and M. Breton, Technical Resource Document: Treatment Technologies for
Halogenated-Organic-Containing Wastes, Vol. I. EPA/600/2- 87/098, 1988.

Poster 116

ANALIZA PRIN GC-MS A UNOR COMPUSI BIOACTIVI DIN ULEIURI VOLATILE Corina Amalia Macarie, Adina-Elena Segneanu, Fitigau Firuta, Nandina Vlatanescu, Raluca Martagiu, Ionel Balcu, Claudia Popescu, Cristian Vaszilcsin Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Electrochimie si Materie Condensata, Timisoara, str. Dr. Aurel Paunescu Podeanu nr. 144, Tel. 0256-222119, Fax. 0256-201382 Uleiurile volatile au numeroase aplicatii: tratamente, aromoterapie, alimentatie, parfumerie i produse cosmetice. La scara industrial, uleiurile volatile sunt obinute, prin antrenare cu vapori de ap.1,2 Identificarea compuilor organici din plante este important deoarece separarea i cunoasterea structurii lor chimice constituie pasul esenial n explicarea aciunii lor terapeutice caracteristice. Se cunoaste faptul ca in compozitia chimica a unui ulei volatil exista mai muli compui principali, insa aroma uleiului fiind data doar de un singur compus, compusul de baz. Scopul lucrarii a fost analiza prin cromatografie de gaz cuplata cu spectrometrie de masa a unor tipuri diferite de uleiuri volatile in vederea identificarii compusilor bioactivi. Bibliografie
1. Adams, LP, Identification of essential oil components by gas chromatography/mass spectrometry , Illinois: Allured
publishing Corporation Carol Stream, 2001;

2. Mastelic J, Jerkovic I, Mesic M., Volatile constituents from flowers, leaves, bark and Prunus mahaleb L. Fav.Fragr.
J.21:306-313, 2006.

Poster

117

DETERMINARI SPECTROSCOPICE SI CROMATOGRAFICE PRIVIND IDENTIFICAREA VITAMINEI C DIN Rosa canina Raluca Martagiu, Valeria-Nandina Vlatanescu, Adina-Elena Segneanu, Daniel Damian, Ionel Balcu, Claudia Popescu, Firuta Fitigau, Corina Amalia Macarie Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Electrochimie si Materie Condensata, Timisoara, str. Dr. Aurel Paunescu Podeanu nr. 144, Tel. 0256-222119; Fax. 0256-201382 Acidul ascorbic sau vitamina C este cunoscut ca si antioxidant, intervenind in numeroase functii biochimice si fiziologice ale metabolismului plantelor si animalelor. Activitatea biologica marita a acidului ascorbic este legata de mentinerea potentialului de oxido-reducere in organism. In afara de proprietatile antioxidante, acesta actioneaza asupra inactivarii radicalilor liberi, co-factorului enzimatic, participa la sinteza colagenului - proteina necesara dezvoltarii si intretinerii oaselor, cartilagiilor, dintilor, gingiilor, pielii si vaselor de sange, carnitinei, tirozinei si reactioneaza dependent de citocromul P450, intervenind in metabolismul fierului si histamine, depigmentarea pielii si reactii imunologice.1,2 Este un puternic agent reducator, intalnit in fructe si legume, in special legume verzi, citrice, rosii, guave, pepeni si fructe de padure.3 Scopul acestei lucrari este identificarea vitaminei C (acid ascorbic) din Rosa canina prin metode spectroscopice UV-VIS si metode cromatografice HPLC.

BIBLIOGRAFIE
1. Adriana M. Maia, Andre Rolim Baby ,Wilson J. Yasaka, Eunice Suenaga, Telma M. Kaneko, Maria Valeria R.
Velasco, Validation of HPLC stability-indicating method for Vitamin C in semisolid pharmaceutical/cosmetic preparations with glutathione and sodium metabisulfite, as antioxidants, Talanta 71, 639643, 2007;

2. Yurena Hernandez, M. Gloria Lobo, Monica Gonzalez, Determination of vitamin C in tropical fruits: A
comparative evaluation of methods, Analytical, Nutritional and Clinical Methods, Food Chemistry 96, 654664, 2006;

3. S. Chevion, M. A. Roberts, M. Chevion, The Use of Cyclic Voltammetry for the Evaluation of Antioxidant
Capacity, Free Radical Bio. & Medicine, 28, 860-870, 2000.

Poster

118

SOLUTIE ECOLOGICA DE TRATAMENT CURATIV AL BIODETERIORARII PATRIMONIULUI CULTURAL ARHITECTURAL Autori: Mariana Popescu, Sanda Velea, Elena Dobre, Lucia Ilie Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM Splaiul Independentei 202, Bucuresti Lucrarea prezinta noi compozitii biocide ecologice si tehnici neinvazive de aplicare a acestora pentru protectia patrimoniului cultural arhitectural impotriva actiunii distructive a factorilor biologici (alge, ciuperci, muschi, licheni, etc.) care paraziteaza suprafetele exterioare de piatra si zidarie veche. In literatura internationala de specialitate sunt prezentate metode fizice, biologice si biochimice, dar cele mai utilizate in practica sunt metodele chimice. In Romnia, preocuparea pentru restaurarea si conservarea obiectivelor culturale arhitecturale de patrimoniu este prea puin evident. Dupa aderarea la Uniunea Europeana, specialistii din domeniu trebuie sa respecte conditiile tot mai severe impuse prin reglementarile legislatiei europene privind protectia mediului. Produsele chimice utilizate pina in prezent in interventiile operative de restaurare si conservare pot contine ingrediente active toxice, interzise deja sau in perspectiva de a fi scoase in urmatorii ani de pe piata biocidelor prin decizii ale Comisiei Parlamentului European. Prin urmare, s-a studiat posibilitatea utilizarii unor ingrediente active, selectate dintre subtantele chimice si naturale incluse n Anexele Directivei 98/8/EC a Parlamentului European privind plasarea pe piata a produselor biocide, in compozitii biocide formulate ecologic. Pe baza rezultatelor preliminare ale screening-ului biologic la nivel de laborator si in situ, sau selectat compozitiile care au evidentiat efecte biocide sinergice si spectru larg de actiune. S-a demonstrat capacitatea unor uleiuri esentiale din plante aromatice indigene de a spori eficacitatea biocid a compozitiilor, concomitent cu posibilitatea de reducere a concentratiei de substanta activa chimica, in scopul diminuarii impactului cu componentele ecosistemului si eliminarea pericolului de contaminare a acestuia. Produsele inovative si tehnologiile de aplicare a acestora reprezinta solutii originale eficiente si prietenoase fata de mediu, pentru tratamentul curativ al biodeteriorarii fatadelor neadapostite ale cladirilor, monumentelor istorice si a altor obiective arhitecturale de patrimoniu construite din piatra sau caramida. Comunicare orala

119

EVALUAREA EFECTELOR ALGICIDE ALE UNOR SOLUTII BIOCIDE COMPLEXE PRIN TESTUL SELENASTRUM Bica Adriana,1 Druga, B.,1 Coman, C.,1 Nicoara, A.,1 Dragos, N.1, 2
2

Institutul de Cercetari Biologice Cluj-Napoca Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca

Microorganismele fotosintetizante (cianobacteriile si algele eucariote) reprezinta o componenta importanta a biodermei de pe suprafetele monumentelor arhitecturale cu valoare de patrimoniu, datorita functiei lor de colonizatori primari. Aceste microorganisme manifesta exigente reduse pentru multiplicarea lor, o mare rezistent la factorii de mediu si reprezinta o sursa importanta de substrat organic regenerabil pentru dezvoltarea bacteriilor si fungilor. In consecint, orice compozitie biocida formulata n scopul combaterii biodermei de pe suprafetele monumentelor arhitecturale, trebuie s manifeste un pronuntat efect algicid. Scopul acestei lucrari a fost testarea activitatii algicide (BIOGREEN C1-C4) monumentelor de patrimoniu cultural national arhitectural. Rezultatele obtinute au fost fundamentate pe doua strategii de testare: a. testarea standard a compozitiilor biocide pe baza testului cu alga verde Selenastrum capricornutum adoptat de Standardul Roman pentru Calitatea Apei si b. testarea efectului algicid pe baza lizei celulare evidentiat pe plci de agar cu Selenastrum capricornutum. Primul test este unul necesar si raspunde exigentelor standardelor romanesti si europene. Acest test se efectueaz in solutii nutritive lichide. El indica un potential algicid/biocid al unui compus sau al unei mixturi biocide. Un test suplimentar este necesar pentru a verifica efectele algicide/biocide in conditii mai apropiate de conditiile combaterii in situ a procesului de biodegradare. Compozitiile BIOGREEN C1 i BIOGREEN C2 au inhibat complet cresterea algei S. capricornutum la concentratii minime de 0,125%. Aceste compozitii produc liza in masa a celulelor algale (plaje de liza) dezvoltate pe placi de agar, la concentratii de aprox. 0,250 %. Compoziiile BIOGREEN C3 i BIOGREEN C4 au inhibat cresterea cu 100% a algei verzi S. capricornutum la concentratii minime de 0,005%, respectiv 0,008% dar nu au fost capabile de dezvoltarea unor plaje de liza celulara clara in toata seria de concentratii dovedite experimental ca inhibitoare. Rezultatele obtinute au indicat faptul ca nu este recomandata utilizarea compozitiilor biocide C3 si C4 in solutii apoase, la concentratii mai mici de 0,35%, respectiv 0,52%. Comunicare orala a 4 solutii biocide complexe formulate pentru combaterea organismelor responsabile de biodeteriorarea

120

STUDII PRIVIND COMPOZIIA CHIMIC A UNOR ULEIURI VOLATILE OBINUTE DIN FLORA SPONTANA Georgescu Cecilia1, Mironescu Monica2, Bucsa Livia3 1,2 Facultatea de Stiinte Agricole, Industrie Alimentara si Protectia Mediului, 3Facultatea de Istorie, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Romania In aceasta cercetare sunt extrase si analizate un numar de 4 uleiuri volatile provenite de la plante din flora spontana din Romania (ienupar, pin, brad, cimbrisor). Plantele supuse extractiei au fost recoltate din imprejurimile Sibiului, in perioada cand acestea erau inflorite sau aveau fructificatie. De la ienupar (Juniperus communis) s-au utilizat fructele, pin (Pinus sylvestris) acele, brad (Abies alba) acele, cimbrisor (Tymus serpyllum) herba. Extractia uleiurilor volatile s-a facut prin antrenare cu vapori de apa, timp de 5 ore (metod dup FR X) cu ajutorul aparatului neo Clevenger modificat de Moritz si analizate prin GC-MS. Pentru analizele GC-MS s-a utilizat un gaz cromatograf Hewlett Packard 5890 II echipat cu detector de masa MS 5972. Coloana cromatografica utilizata a fost o coloan capilar HP5-MS confecionata din cuart avand o faza stationar nepolara 95% metil i 5% fenil polisiloxan. S-a utilizat heliu ca si gaz purttor (1:1 ml/min), temperatura de injectie fiind de 60C, programata sa creasca cu 3C/min pana la 240C. Componetele separate au fost identificate prin compararea spectrelor de masa cu cele ale compusilor existenti in biblioteca de date a aparatului (Library Wiley 275). Compusii separati fac parte din clasa monoterpenelor, sesquiterpenelor, alcoolilor, aldehidelor, etc (tabelul 1). Tabelul 1. Caracterizarea uleiurilor volatile extrase
Nr. crt 1. Denumire planta Ienupar Organul vegetal din care s-a extras uleiul fructe Coninutul de ulei volatil ml/100g 0,8-1,5 Aspect ulei volatil extras Componetele principale ale uleiului volatil extras

1. 2.

culoare galbuie, -pinen, camfen, cadinen, miros caracteristic, 1,4-terpineol, -pinen, putin aromat mircen, iuniperina, etc. culoare galbuie, -pinen, -pinen, 2. Pin ace (frunze) 0,3-0,6 miros caracteristic, felandren, limonen, 3putin aromat caren, acetat de bornil, etc. culoare galbuie, -pinen, limonen, acetat de 3. Brad ace (frunze) 0,5-0,8 miros caracteristic, bornil, aldehida laurica, putin aromat sesquiterpene, etc. culoare alblinalool, nerolidol, galbuie, miros 4. Cimbrisor herba 0,5-1,2 limonen, mircen, geraniol, caracteristic, putin germacrene, -cadinol, etc. aromat Mironescu M., Georgescu C., Oprean L., Isman R.-C., Buca L., Action of some volatile oils on fungi isolated from stone, Acta Oecologica Cibiniensis, 2008, .1, p.57-64. Mironescu M., Georgescu C., Oprean L., Comparative sporicidal effects of volatile oils, Journal of agroalimentary processes and technologies, 2009, vol. XV, no. 3, ISSN 1453-1399, in curs de aparitie.

Comunicare orala

121

COLONIZAREA LICHENILOR PE ZIDURILE FORTIFICATIILOR DIN TRANSILVANIA Bucsa Livia1, Mironescu Monica2, Georgescu Cecilia3
1

Facultatea de Istorie, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, 2,3 Facultatea de Stiinte Agricole,

Industrie Alimentara si Protectia Mediului, Sibiu, Romania

Sistemul de fortificatii medievale din Transilvania, la inceputul sec. XVIII este inlocuit cu sistemul de fortificatii de tip Vauban. Cele mai bine pastrate cetati de acest tip sunt la Alba Iulia, Oradea si Sibiu. Zidurile de incinta la aceste fortificatii au fost confectionate in proportie de peste 80% din zidarie de caramida avand partile bazale, muchiile si ornamentele din piatra. Ambele suporturi expuse intemperiilor de-a lungul secolelor au fost intens colonizate de o vegetatie, in care lichenii joaca un rol predominat. In ultimii 10 ani am avut prilejul sa efectuam investigatii la aceste cetati, cu prilejul intocmirii unor proiecte de restaurare. In lucrare prezentam, comparativ, colonizarea acestor monumente cu licheni, oportunitatea si problematica indepartarii acestora. Rezultatele partiale ale efectelor unor combinatii biocide, testate pe zidurile de fortificatii din Sibiu sunt de asemenea puse in discutie.

Comunicare orala

122

STUDIUL ACTIUNII UNOR BIOCIDE ASUPRA MUCEGAIURILOR IZOLATE DE PE MONUMENTE DIN PIATRA SI CARAMIDA Mironescu Monica1, Georgescu Cecilia2, Bucsa Livia3 1,2 Facultatea de Stiinte Agricole, Industrie Alimentara si Protectia Mediului, 3Facultatea de Istorie, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Romania In aceasta cercetare este investigata actiunea antifungica a zece uleiuri volatile (ienupar, cimbru, pin, menta, brad, eucalipt, fenicul, tarhon, chimen si cimbrisor) si a patru formulari biocide preparate de ICECHIM Bucuresti asupra unor mucegaiuri apartinand speciilor Penicillium, Alternaria si ureobasidium izolate de pe monumente din piatra (Biserica Evanghelica) si caramida (Bastionul Soldisch) din Sibiu, Romnia. La studiul actiunii uleiurilor volatile, s-au folosit metode culturale. Rezultatele arata ca actiunea acestora este diferita, functie de uleiul folosit si de tipul de mucegai. Uleiurile de cimbru, cimbrisor si fenicul au efect antifungic puternic, urmate de tarhon si chimen. Pinul are actiune diferita, functie de mucegai. Menta, ienuparul si bradul poseda actiune inhibitoare foarte slaba sau actiunea lor este inexistenta1,2. Pentru studiul actiunii formularilor biocide, s-au urmarit modificarile de microstructura ale mucegaiurilor si s-a determinat CMI (Concentratia Minima Inhibitorie) asupra germinarii si dezvoltarii fungilor. Rezultatele arata ca biocidele manifest dubla actiune, de inhibare a germinarii si de modificare a miceliilor. La nivel microstructural, sub actiunea biocidelor fie se reduc lanturile de fialospori, fie se modifica forma hifelor vegetative (care devin ca niste chisturi) si se produc metaboliti cu actiune de protectie contra chimicalelor (Figura 1). CMI este 1% din concentratia initiala in majoritatea cazurilor.

Martor

Tratament cu C1

Tratament cu C2

Tratament cu C3

Figura 1. Influena biocidelor asupra miceliului de mucegai SE3 Se poate face o ordonare a actiunii medii a biocidelor C1 C4 astfel: C3 100% >> C2 100% > C3 15% = C2 6% > C1 100% > C1 6% = C4 100% > C1 1% = C4 15% > C2 1% > C4 5% > C3 5%. 1. Mironescu M., Georgescu C., Oprean L., Isman R.-C., Buca L., Action of some volatile oils on fungi isolated from stone, Acta Oecologica Cibiniensis, 2008, .1, p.57-64 2. Mironescu M., Georgescu C., Oprean L., Comparative sporicidal effects of volatile oils, Journal of agroalimentary processes and technologies , 2009, vol. XV, no. 3, ISSN 1453-1399,
in curs de aparitie

Comunicare orala 123

NOI COMPOZITII ECOLOGICE CU POTENTIALA ACTIUNE DE COMBATERE A ORGANISMELOR RESPONSABILE CU BIODETERIORAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ARHITECTURAL F. Oancea1, Sanda Velea2, Elena Hera 1, Alexandra Pasareanu1, Carmen Mincea1, Mariana Popescu2, Elena Dobre2 1 Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Plantelor Bucuresti 2 Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie - ICECHIM In lucrare sunt prezentate rezultatele cu privire la evaluarea actiunii biologice asupra muschilor si lichenilor la un numar de 13 fractii extractibile, realizate in laboratoarele ICECHIM. In urma cercetarilor experimentale efectuate, s-au selectat probele cu actiune biologica buna si foarte buna, in vederea dezvoltarii unor compozitii originale, pe baza de extracte naturale si/sau compusi chimici, cu potentiala actiune biocida, destinate combaterii organismelor responsabile cu biodeteriorarea patrimoniului cultural imobil. Probele selectate in vederea continuarii studiilor, si actiunea acestora in combaterea muschilor crescuti pe substrat de piatra si caramida, precum si a lichenilor dezvoltati pe tigle, sunt prezentate in tabel. Concentratia experimentata (%) p.c. 1. 2. 3. 4. 5. 6. DL4(glutaraldehida, bromura de hexadeciltrimetilamoniu, dietilenglicol) DL6 (acid 2-etilhexanoic) DL1 (clorura de benzalconiu, clorura de didecildimetilamoniu, glutaraldehida si bicarbonat de sodium) DL3(clorura de benzalconiu, clorura de didecildimetilamoniu,imbentinU/070 si acid citric) DI (irgasan) DPN (extract natural din hrean) 10 15 10 15 15 15 15 15 s.a. 1,5 2,25 5,0 7,5 2,25 2,25 0,3 0,75 % inhibitie dupa : 20 zile muschi (piatra) 95 100 100 100 100 100 90 85 muschi (caramida) 95 100 100 100 100 100 85 85 25 zile licheni (tigla) 80 90 75 90 85 90 90 85

Nr. crt.

Cod proba (substanta activa)

Comunicare orala 124

http://hanrotelecom.ro e-mail: office@hanro.ro; service@hanro.ro Prezena continu a firmei noastre timp de 16 ani pe piaa romneasc de IT - domeniu dinamic i n permanent schimbare - ne-a adus un binemeritat prestigiu. Orientat cu precadere spre domeniul telecomunicaiilor, firma noastr pune la dispoziia clientilor, n principal urmtoarele grupe de produse : 1. TERMINALE TELEFONICE pentru reelele de telefonie fix: cu fir sau fr fir (wirless ) cu unul sau mai multe receptoare nregistrate la baz permind astfel convorbiri interne fr plata adiionalelor 2. TELEFAXURI, 3. IMPRIMANTE, 4. COPIATOARE, 5. STAII DE EMISIE - RECEPIE RADIO (PMR ), cu raza de aciune de la 5 Km pn la 10 Km 6. DISPOZITIVE ELECTRONICE MEDICALE: tensiometre digitale de bra i de ncheietur, termometre 7. UMIDIFICATOARE DE INTERIOR care permit realizarea unui mediu ambiant n birou sau camer 8. CNTARE ELECTRONICE monovolum sau cu bra, 9. DISPOZITIVE DE MSURAREATEMPERATURII I UMIDITII MEDIULUI DIN INTERIOR I/SAU EXTERIOR 10. Servicii de garanie i postgaranie: Oferim asisten tehnic prin telefon sau email, de asemenea GRATUIT 11. Servicii de proiectare i instalare terminale telefonice 12. Servicii de consultan de specialitate Putei solicita ajutorul echipei noastre pentru extinderea sau optimizarea sistemului de telecomunicaii deja existent n cadrul firmei dumneavoastr, prin apelarea la serviciile de consultan. Consultana n domeniu oferit de noi v va ajuta s realizai investiii eficiente cu costuri mnime. 13. Consumabile i produse auxiliare Cele peste 500.000 de terminale telefonice i peste 2000000 de dispozitive electronice distribuite de firma HANRO TELECOM n cei peste16 ani de existen, au confirmat atenia deosebit acordat fiabilitii i design-ului,atuuri importante ale produselor noastre. HANRO este partener oficial OLIVETTI, MOTOROLA , TOPCOM, n Romnia i are relaii strnse de afaceri cu alte firme de prestigiu din Belgia, Germania, Italia, Taiwan sau Hong Kong. HANRO TELECOM este distribuitor n Romania pentru firmele SCAIME i RAVAS Olanda. Politica firmei noastre se poate sintetiza astfel : furnizarea de produse de calitate superioar i uor de utilizat n codiiile unui raport calitate/pre de excepie. Certificarea SR EN ISO 9001:2001, obinut n anul 2007, atest existena unor proceduri permanent mbunatite de control al activitii pe ntregul proces, de la aprovizionarea i verificarea produselor, pn la livrarea ctre client inclusiv serviciul de garaie i postgaraie.

125