Sunteți pe pagina 1din 3

Mihai Eminescu este considerat "Luceafarul poeziei romanesti" datorita operelor sale care pun in evidenta frumusetea naturii

si sentimentele sale fara margini pentru fiinta iubita,intr-un mod specific eminescian cu diverse mijloace de exprimare. In cele 2 poezii : "Floare albastra" si "Pe langa plopii fara sot" tema generala o reprezinta iubirea eminesceana,dar in diferite stadii:daca prima poezie a fost publicata in la 1 aprilie 1873,in timpul studentiei poetului,este considerata o poezie embrion a romantismului eminescian,iar cea de-a 2 poezie a fost publicata in 188 3 la sfarsitul maturitatii lui Eminescu ,ea este specifica clasicismului,Garabet Ibraileanu spunand ca "Eminescu devine mai putin atent la natura,acm se concentreaza asupra propriului sau suflet". Poezia "Floare albastra" are ca tema trairea plenara a sentimentului iubirii,apa rand ca o reactie impotriva clasicismului,cultivand sensibilitatea si evadarea din re alitate prin cadrul visului sau. Poezia "Pe langa plopii fara sot" are ca tema constatarea unei fatalitati care f ace dragostea imposibila,reprezentand o elegie erotica realizata prin simplificare,unde natura este saraca si corespunde dezamagirii din sufletul poetului. Ambele poezii apartin lirismului subiectiv,care exprima ipostazele eului liric.I n FA eul liric este un adolescent care se afla intr-un cadru rural intr-o zi de vara si isi descrie iubirea cu o fata pe nume Casandra,care mai tarziu a murit.In Pfs eul liric este surprins in poezia maturului,ziarist la Bucuresti,suspinand dupa iubita lui.In prima poezie exista marci ale eului liric ca de exemplu verbe la persoana 1: "am ras",pronume la persoana 1: "mi",iar in a 2a exista,de asemenea, verbe la persoana 1 "am asteptat" si adjective pronominale sau pronume :" -mi". Daca in FA exista 4 secvente poetice corespunzatoare celor 2 voci,ale eului liri c si ale iubitei care ,ca planuri,sugereaza 2 moduri de existenta si 2 ipostaze um ane,in PFS exista 4 secvente lirice. In FA ,prima secventa poetica cuprinde primele 3 strofe care se constituie dintr -un repros al fetei pe un ton familiar,in timp ce eul liric este cuprins de dorinta de a cunoaste,de a explora fiecare ele ment apartinand naturii.A2-a secventa cuprinde strofa a4a si reprezinta vocea lui,el aflandu-se in trecut,iar ea in pr ezent.Eul traieste in 2 dimensiuni in timp iubita doar in una.A3-a secventa,alcatuita din strofele 5-12,debuteaza cu o chem are la iubire de tip erotic in lumea ei, chemare nu doar la iubire ci si la temporalitate,la fel ca un descantec,dar el stie ca e o chemare spre moarte.Spatiul este menit sa adaposteasca visul construit dupa mediul paradiziac,avand un motiv mitologic care se constituie ca o proba a eroului :labirintul.Acesta are 2 cai:sa te pierzi este un lucru periculos,dar ascunde fericirea care te indeamna sa te reincarnezi in altceva ca sa simti ca esti altcineva.Luna apare ca o zeitate a n optii,a padurii dragostei si recupereaza ceva din functiile fiziologice ale Dianei,zeita dragostei: "Luna-n noaptea cea d e vara".A4a secventa poetica,alcatuita din strofele 12-14 este compusa din a2-a parte a meditatiei barbatului asupra iubiri i care s-a dus si de care isi aduce aminte si suspina.Totul se incheie cu despartirea lor,verbele la trecut "stam" si "a mu rit" sustin tonalitatea elegica. El renunta la dragoste si la chemarea repetata a florii albastre este intrerupta

de ultimul vers "Totusi este trist in lume", care ii distruge toate sperantele ca aceasta se va mai intoarce. In PFS prima secventa lirica este formata din primele 3 strofe care se sprijina pe faptul biografic,pe intamplare,ceea ce a fost.De asemenea se produce o antiteza intre vecini si persoana cu care se vor beste,eul liric "Ma cunoasteau vecinii toti/Tu nu m-ai cunoscut".Poetul o priveste pe iubita de afara,pe geam care tine locul luminii.A2-a secventa este a;catuita din strofa a4-a pana la a8a.Aici se gaseste motivul orei de iubire:"O ora sa fi fost amici",care valorizeaza intensiv viata.. Reprosul,amaraciunea eului liric ne inteles de fiinta iubita. G eorge Calinescu in opera lui Mihai Eminescu afirma ca eul poetic incearca temerea de a murii nelumit . In strofa a8-a are loc punctul culminant cand iubirea poetului acumuleaza patima generatiilor precedente. A3-a secventa ,formata din strofele 9-10,presupune o ruptura tempotala cu ajutorul adverbului de timp p rezent azi,care prezent la Eminescu reprezinta un prezent decazut,degradat,trecutul fiind un izvor al valoriilor.Pre zentul il trezeste pe poet care acum o vede pe iubita ca toate celelalte femei,nemaifiind unica in ochii lui si tratand -o cu raceala si indiferenta.In ultima secventa lirica,cea de-a 4-a,alcatuita din ultima strofa, se petrece momentul sfant al iubirii printr-un obiect care devine metafora:candela. In FA exista un imaginar specific idilelor,natural,venit de la societate la natu ra vie ,mijlocul codrului reprezentandu-l lacul,un mijloc axial fiind trestia, locul acesta dintre 2 extreme insa urmeaza sa dispara in PFS,cand singurul eleme nt natural il reprezinta plopii,incarcati de simbolismul singuratatii,frunza lor amintind de nelinistea umana. Daca in FA se prezinta fericirea in viitor,nestiind daca s-a implinit,: "vom sedea","mi-i spune",dar pare posibila,in PFS nu exista iubire,cei doi indragostiti trec unul pe langa altul fara sa se inteleaga .Cand el o cauta,ea n u il doreste in preajma ei,iar cand ea isi intoarce privirea spre iubit,el o catalogheaza ca fiind ca toate celelalte. In FA ritmul este de timp trohaic,apropiat de poezia populara,saltaret,fericit,i n timp ce in PFS ritmul este iambic, concentrand un sentiment grav.In tinerete Eminescu era un troheu,iar la maturita te iamb. In privinta stilisticului,in FA exista oa abundenta de figuri de stil,ca de exem plu: comparatii: "dulci ca florile ascunse",metafore" dulce minune",epitete "albastr a, dulce floare",personifica "izvoare plang in vale",iar culorile domina peisajul s i frumusetea iubite,in PFS nu exista culori, totul este imaginat ca fiind un film vechi,alb-negru,ca si cum tristetea a dat la o parte culoarea naturii. In PFS exista foarte putine figuri de stil,fiind un text simplu si neincarcat.Ex ista procedee stilistice,cum ar fi anafora,care consta in repetarea aceluiasi cuvant la inceput a2-a sau mai multe propozitii:"O zi din viata sa-mi fi dat/ O zi mi-era de-ajuns". Imaginea iubitei in FA este calda,familiara,aparand elemente de de portret fizic : "Voi fi rosie ca marul/Mi-oi desface de-aur parul",in timp ce in PFS iubita cu ochiul senin,bratele reci si gura mica reprezinta un chip de-a pururi adorat. FA este descrisa de Zoe Dumitrescu Busuglenga ca Un fel de premise la marea probl ematica a Luceafarului si a Scrisorilor inchinate dragostei",in timp ce despre PFS,Dumitru Popovici est

e de parere ce : Anticipeaza, ca proces sufletesc, ca atitudine si ca solutie,Lucefarul". In concluzie,cele 2 opere eminesciene "Floare albastra " si "Pe langa plopii far a sot",il reprezinta pe Eminescu in 2 ipostaze:cea a romanticului innascut ,si clasicul care a devenit prin educatie,p rin simplificarea ideilor generale.Cele 2 capitole ilustreaza fiecare nu doar o opera,ci un stil,un curent literar.