Sunteți pe pagina 1din 64

RADKA ALEXANDROVA

tr rMP{tuN{t6r
v
z
o

iupor{t6t

o ?,<

az
)z;. ,<
a;i

a* oe
FF

&&
AO od

po #:
.g'

v':' hi-",:\.

RADKA ALEXANDROVA

iuroril6r
lM.P{l,uN{t6r
Ilustralii
de

^V

sr

KOSTADINKA IZMIRLIEVA

ln

romAneqte de

MIHAELA DE$Lru

EDrruRA sAI-cA.nsK HUDoJNIK

SOFIA

EDITURA ION CREANGA


BUCUREqTI

&,
:IH

A.,

*6' .6.
:i

'ft, 'e#
?_.. o a'b t:

L{F""

,g '"!3i' "o $
I

j"' x,, . Et '6=.

fFl

''Ea'

.r+

r"

_**

lntrc frumoasi zi de primivare. cind florile pomilor infloreau asemni unor obriiori imbujorati de copil, iar virfurile munlilor se dezbricau de cdme$ile 1or dgintii' cind poienile inverzite se smellau in zeci de culori can4te covoa.e lirdnefti' pdsdrile de cude dinr{ gospodiri au hotfuit sA-ti construiasce un cotel nou. Hotiriri iitreiuri la treabi Ralele incepure si cearna nisip Armjaliin ir indim, .urcanji isi dideau unul altuia cerenizi. Cocotali pe{ schelA inalti, coco$ii cei tineri lencuiau de zor perelii. Erau pu$i p trabi pine $i cei mai mici puiqori ei se chinuiau se ridice o gnnde lungA ca s{ duci meqterului, se opinteau de mma focului' dar nu leuieau nici s-o clinteasci! Numai doi fra! nu vroiau si munceasci defel lnfoiatul |i lnpaunatul. Ej atil Eu nu sint ficut pentru astal zise infoiatul Et tsase plin de sine un ...ucudsu" oin'la cerl si caem uar, nisip... rabufni indignatlmpaunatul. se{i umplu peneie de praf, sa-mi zburlesc coada... Nu prea departe de locul construcliei $relucea un lac. Cu tolii il numeau "Oglinda pidurii". Acolo zi ti noapie moFia broscoiul $tietot
5

Cum remina lucrul. pesarile se abiteau pe la lac; se oglindsu in el, dmsau, glumeu. cin6u. Acolo isi petreceau mai toati remea $ cei doi frali. Inu{ dimineatA in ..Oglinda se oglindi ti o wabiula mica. Era alir de ingindurarl ca nu obsertase venirea lnfoiatului si a Impiunalului. - Tu ce cauli aici? De ce t oglinde$ti? o lui la trei pazelte lmpiunatul. DupA ce ca eiti mice, nai e$d si urid pe deasupra. Ia uiti-le la mine!... - Poate ce sint mice, poat ce sint Si uita, de cind mi oglindsc in apa leului, devin toate un zimbet $i incetez d-a mai fi uriti, i-o intoars wAbiuta. Ca se vezi, soro! se burzului infoiatul. Nici ci se putba altfel. mici, ufti si prostulal Nu cumva ai vrea si te mesori cu noj?... Hai, *ergFo, ci d tHi sulla doar o singur, dati, m se te lpesc de cer! Cu noi nimeni nu se poate mesura! Vrebiufa fugi repede din calea lui $i se ascunse in spatele broscoiului ctre molaia Dar

cFi

drept, e drept. lntr-adever nimeni nu s putea misura cu cei doi frati.

tu

I
t
e/ 'i

t
'q'/' ." .-"t.
''\P

lnfoiatul era u co@q voinic, negru, cu pieptul scos inain& $ cu lntmi auii' pubinici la picioee. impiunahrl, in schimb, era foeE frumos - cu w git lug, ca de iog creasta ca o coromi qi cu o oadi inensi, inrcusi, arind toab culonle cur_
cubeului. betau

Amindoi pi'eau intotdeauf,a fode lmloti, nu salutau p nimmi {i deseori 3e dos a9a, dFai dracului, ca Farat cit s'nt de putemici. - Frilioaq lnfoiatulg suflA spre wibiuli qi lip$tN de cer! zise lmpiunatul qi mai adiugi: il va Fezi p Stietol vrAbiuE o sf4li de tot. T@msi s intreba ce si fac6, cind dinspre padw ap&u babuF Co;odrc - buica lnfoiatului 9i a lmpimatului, Ea impingeaiiruciorul incir cat cu oatile $ farlurii - dusese d midcare pesitetdui depe fmtier. Seopribuiola cotcodac, il misura din cap pina-n picioare po cei doi nepoli $i sdgal - Bravo, vitejilor!... la lasati mai bine in pace vribiula!... Nu vA esb ru9ine de pui$orii cei mititei? Ot mai iute se-i schimbali li sA duc4i grinda melbruluil
1

Noi?! 19i lungire giturile cei doi fra$. Ms,tetului?... Dotr n{m fi fraieri! Atunci n-aveti decit si stati flAmiMi! Nici azi Fm se va torn nimic in far-,,CinFntruna tdndeveqte, de m-mcare nu primesk!" inepu st imitepe bunici-sa impiunatul, topaind pe loc. Builcula Cotcodac dedu supirad din cap: - Ahaaq deci ai invilat{ pe de rost... Vino, vribiulo cu mine, vino si te joci cu

puisorii cei mici. Vrabiula o porni cu pagi mirmli dupA ea. Broscoidl $tietot, chipurile moliia, dar de fapt vdzuse qi auzis totul. A$tepti ca bunicu-ta Cotcodac si s depefreze cit me mul! apoi se ridice, i$ unfle obrajii $i orAcAi compArinitor: - Oac{ac, aici nimeni nu vi aprciaze! Nu-i apa?! cAzurb de acord deindati frafii. Pini li budca nostri. - Stsntelese. Asla o tdu ma de mull: - Ascuha. Srierot. il intrebd srios lnfoiatul. spune{e. ce si faGm A$ia ne lin tot timpul fliminzi $i cea ce e li mai tist, ne obligi sd muncim. - Pii, foafte simplu, fugili! le{ rdezi hoscoiul. - se fugin? Pni...unde si fugim? - Am se ve spun, nu va gribili. Nu veli greqi dacn nn ve! ascilb ! Oaroac .. inloiatul i lnpaunatul i$i indoiri cozile sub ei, gata si-l asculte... Da, dar tace. Otre de ce tace $tietot?... Cum de cq inlelepfii niciodati nu se grAbesc, inlelpfiiin totdeauna se gindsc indelung inainte de a sfitui pe cineva cu cv& . El insd privegte inuuna 9i pare spriat! Otre de c se pode teme? - De ciinel le gopti broscoiul. Abia acum observari fralii ci pe potecepAaeaciindFpenic. - Bonjour, penice! se gribi sej salute, primul, $tietot. Han. noroc! zise tunitor ciinele. - Hei, mai uturel! \i astlpi urechil broscoiul.Ai si-mi spdgi timpsele!... Si ilii ca de mult mi gindesc s6 fac ceva penru glasul ista al tAul - Sa lesem pntru altn date, acum ram timp, sint foarte grebit. Ciinele didu din coadn !i i9i vizu ma depde de drum. - Dtr despre ce este vorba, e cmva un secrt? se holbi lmpiunatul. Stietot arbori o pzi impo(afte $ zise: Da un secrel.. pe ctre astezi Far put6 si-l alle.. toati lm... lnloiatul si lmpAunatul nu insistare, acum nu le ddea de asts. simplu du ltiu nimic. Si de aceq unde ne vei spune, a@lo ne vom. due! rFde lmpiunatul. fari si muncim! adeugi ne mincare nult5, Du si dea Taci din gura! se supiri pe el lnfoiatul. $tietot... ilie e ee de ficut! El poate se lde cit toate, dar eu mor de foamel... lmpaunatol scini multa vreme, dtr cum inlelepSi nu s Srdbesc niciodatii broscoiul doar ii umfla obrajii - cind unul, cind ceElalt, li.indu-ti ochii stins inchi$. Lini$te, nu-l inpidica sn gindeascn! se supira lnfoiatul.
8

- Tu, gtidot, intr-adevnr ttii nult! il Eudi lnfoiatul. - Ata e, fu de acord broscoiul. Unii giu multe, iar al$i pur ti

ln cele din urmi Stietot ii ridici deoapele gele Si incepu se vorbeasce pe un ton poruncitof: Oac, osc, ve ducefi in Ora$ul cel Mde pisiresc qi acolo il vqi gesi pe pritenul mu @l ma bun Ciocinitonrli ii trmsniteli multi sindtate din pdea mea $i atit E de$ul, toate se vor danja perfst! Vreau se sun ca acolo dq'ndati ve! li apreciali -,vi tor ouna De braL. Clt Jejpre Marele oral piLsiresc. lesne il ve!; gasi. Nri nimic ca e rnarie aeoane. inrebind.. Iot inlrebind, ajuPi si in Luna! E limpede. am inleles. raspunse emoFonat lnfoiatul. S o pomimi $tidot cum sA te resplitim? l l$ von uimie aeacolo cel ma scump dar! bitu din sipilmpiuatul 9i o lua pe
potecA. pe Fndr - aqenrad! ii onri broscoiul. N-m Ieminat inca. Acum eu me voi du@ ." tea"ii"'.i.|* eil*t ainelui-punic ln tjmp ce eu il doftoricesc' voive furitali pinA Ia spuneli ciocenitorului unul-penbu dM. qi sn nu uitas sd-i r""ii* lia*p ci vi trimit eu, "ii"ta9"6 Stidot! - N{ si uitim ..

r
I

I
Ci.r:e prinz. cind soarele ili (imclea de sus cele mai trzetoare raze. pasarilej-_1:rru.io. se jnlnsera ca si s odihneasci un pic la umbra dease a nucului din ::.rDrere O dulce toropeali ii cuprinsese pe toli Rimisese sA ma; trebiluiasca doar :-rr.ura Corcodacl sa curlc mesele, se dea cu mitura, se adun in tancuri farfuriile :Jrlare. ca nai apoi se ie spele. Era rreaz la postul siu qi ciinelFpaznic. El nu se indep6rta nici o clipi de sacii cu ::runre. lngramadif linga un bultean Dar la un moment dat sotrele il dogod din caler:ari. Arunci inchise usorochii ti se lesi p labe lingi saci inloiarul ;i impiunatul iqi aritare capetele din spatle buqteanului, dar vazind pazrLcrl. se gribiri sa s!'-ascunda. Ot ciinele i*a blcstemat! qopliinibutirlmpaunalul. Mai bine si ne lisem pigubagi. O si punn laba pe noi $i . preler si unblu 0amind. Taci. iricosule! seinlurieinfoiatul. Daci am hotidl ceva ii mi-am dat si cuvintul'

. lJ,r iu

dau inapo::

,.r+*

d'

!';

fln...

- Ai si vezi cind o pune laba pe noi! O sA pe zbotre fulgiil - Tei, cind i! spun! se sfiduia sA du tipe infoiatul. - Ai uitat cA qdetot ne timite la Ciocinitor? El ne va hrini, dotr F

sA ne lase

ince un cuvinlel i... nu-l lAsn si-ti tmine vorba lnfoiatul. Ciinele-paznic \i ciuli urtrhile, se chinuia sA prindi d unde vine zgomotul acesta suspct. S-a ridicat, s-a plimbat prin currca gospoddriei. Nimic, Pdsarib tot se mai odihnaui osteniti de atita munce $i alergeturA, bunicula Cotmdac alipis pe un scaunel cu rei picioare. Deodati se rispindi in vAzduh orncnitul lui ltietot. Prinii se trzira puiqorii cei mici |i incepura sA Fpiie bucuro$i: Broscoiul!-.. Acum Stietot ne va povdti ceva hazliu. - Ham-dam, numai sa vreli, $i u pot si vA povestesc ceva huliu... i$ oferi sF viciile ciinele. - Nu. nu, nu! piuiraintr-un glas pui$orii cei mici. Nu vrem chiar cu tot dinadinsul! Din cauza gilcevii care s crea, se treziraSi elelalte pistuiiigi dezmo4ire aripile, iEi intinsera giturile, apoi iqi dezmo4ira $i picioarele $ s pregitird de lucru. Nu s supirari pe ciine ci le trezise cu glasul siu. Stietot pASi cu impoftanF prin cufre: ziua buna la toad lumea! Zise el qi se uti in jurul siu, cintArind cu ochi d exFrt situafia. Muncili, consrui$, mincali, ve odihnili. Foa(e bine, lin4i-o a$a. Numai aqa! - Nene Stietot, il inconjurare puitodi cei hititei, ia ghiceste e vrem noi de la dnc!

Bros@iul i$i umfle cu $i nai nd importmfe obrajii $ zise: se intelg, de acum am venit pentru cu totul altceva. Apii nu mai e$ti Stieb! d&A nu le gii pe bste! il lui peste picior bunicula Cotcodac qi s ridici de pe seunel oftind. $i e-i, mA rog, acel altceva pofu cde & venit? - Vreau sA vA fac un pusiu de bine! Tuturor, tuturor celor de aici, oac, oac, oac! - Ce bine? - Pni da. Am si vi doftori@sc ciinele. - Pii nu e bolnav! il privi binuitoar buicufa, N-am vrut sa spun chid asta! Dar vi ro8 si-mi spuneli: elisti vreun ciine car si aibi un glas mai puternic ca al lui? Tot pemintul de-l veli colisda, nu vei gesi un altul ca al lui! Pur ti simplu te asurzeste!... - Ata e: Ata el piuiri puisorij cei mililei. Miralr, con$rudori nu $tiau acm sifaci: oare sAni vadi de conskuclie sau sA se mai odihneascA ince pulin li sa vadi cH sA se intimple? Cei mai mulli dint.e ei se atezare pe iarbi qi aqteptari. - Dacd tu, $ti@t, n-ai ce face, nu-i line qi pe ailalli din reabA! izbucni bunicula Cotcodac. - Ce fac eu, tot reabe se cheamA! Oac, oac, ba chiar mult mai importanti decit a voastra! Eu doftoricesc. - Di-i bntaie, $tiebt, nu te supira! il rugari cu tolii. Broscoiul clitini trist din capi - Si incep, dar de unde? Mi-m pierdut $irul gindurilor. ASa s intimpH daca ma tol intrerup4i... A, da, mi-am adus aminte! E$e sau nu este inconjuati aqeztrea

- $tiu,

ilm\r j de ^ mre J. mo..r din.pecr toioa,etor,i de o atl; mie ain.ea a co1:te-e.or: se .!e^ci ere.-Irlore.r.ar ir rrto-e.c pe tocunje loa.Lre pe\e o .r(e de specji de roa. 5.9 il !a rrt ore\c... De tr cele r"i flici pina ta ce.e nrj Tar. De ta ro/ pina la bleu ciel. Si tor ce e viu rriia aici intr o liniite desevir$ite! Dar acum? Acum. ce? se minie de-a binelea bunicuta Steiem iu gura ciscati la el de parci
-.S ,' ,. nJ ,arin cocor. 5deror are dreprarc: ci.nele palnic:nrr_ , "'', ode\rr ne ""1,". t!lburi :linbrea. - Oac. oac, ai ghicitt Broscoiul zimbi nisterios. Cind cineva *ie multe, niciodard m e r,;o. te ;,pur; ceed ue .rie. se fdcJ o.in.tre a.ir de mrre. c" *_""r"1-"*.: _ hrzrful irarn celor iibinute. Binc, bine, dar ia spune, cu ce ai se-l doftoricetti pe ciinele ista al nostru? nu se putu ilipini cel mai bitdn dintre cocosi.

!I

/'

Cu o buruiei de balti-.. din balta frea! intoaNe pe scurt broscoiul. T lii de qotii! Pii, daci s-d pu&a schimba Ea un glas... Credem cA e mult mai complicat! - Nici noi nu credem! se suzira din toatc pd4ile gl&suri. Cei mai multi se pregfuid

i{

s6-i intoarcd spatel. Dar atunci intri in vorbi $i ciinclel

Ham-ham-hm! De fapt

cu $'nt

ciinc de te&bi... De ce

rm

incaca?

lncer

carea moafre n-are!,..

Da, da, se-n@.cim! Si-ncerceml inc.pui si lopdie puilorii cei mici. Cel mai bihin c@o$ iti soas ceasul de buzuntr $i incepu sA-i intodci arcul. Dupi ce terminir. fecu un ps sprc Sritut si zise foane sever: - Iti dau doar doua minute!.,. Se tc vedem ce p[i.,. Ciinele scoase un urlet debucurie $i intinse lsba spre bros@ii - DA-mi buruiana s{ inshitl - Nu te grabi! Trcaba a$a nu-i atit de sinpli. - Cum se ia? Cu apd sau feri apa? nu mai avea rebdare ciinle. - Cu api se ia numai aspirina, prostulule! .ise de el Stietot, dar deindatd dev6i din nou serios qi ii porunci: - lnchid ochii $i casce gua. Gua marq m& de tot! - Ascult! $i ciinel deshise gura atit de he, cd ii troznid falcile de durere!

A$4 foark bine!... Un moment prielnic pmtru cei doi ftali

sA

fue provizii pentru drum. D@arce in-

l6

treaga suflare din curte privea in clipele acelea numaiintr-un singur punct, nimanui nui ardea acum de sacii plini cu griunle. Fera snni piardn vremea! cei doi frali inhnlard la repezeala un sac Si spilara putina. Lainceput t{u cerat amindoi. dd fiindcd mai mult se incurcau mul pe ceHlalt, lnfoiar, fiind mai voinic, arunci inheaga greutate in spintrea sa. lmpeunat alerga in urma lui, Ei tot tinpul ii intorea capul inapoi... Dar nimeni nui fugirea $i astfel amindoi pitrunseri curind in[-o padure. lar acolo, in curte, $titot continua de zor s6 dea sfaturi $i instruqtiuni. A.ati-mi, frate ciine, und-ti esk cadnul. Trebuie sA leg buruiana de caninul

tiul
Uite aici. arid cu limba ciinele. $tietot lege cu atentie buruiana. Dupe aeea s trase un pas inapoi 9i strigi: - Numiri pinA la o sute... Sper cA ftii se numeri pind la o sutell.. - giiu, numai c4... 'Numai ce"... ce? - Pot sA numir in gind?
Ciinele incepu sA numere dind din cap in sus $i in jos: unu, doi, trei, patru, cinci... Nu era singur - si puiiorii cei mititei numarauin gind: $as, $ap&, noui, treisprezece.. ciinele aiunse la iumitae, cind deodad obsfli ca ceva nu este in reguli. ln aceea$ cfipe ciuli urechile. Dedu o fuge pini la buqtemul d nngi sacii plini qi le dedu de o'tevs

Po,til

- MA, tu nu cumva ai - Eu?! intrebe revoltat


Dupe
pu,6n

gregit leacull se incruntd bunicula Cotcodac. broscoiul. Stietot niciodad nu grew$E! timp ciinele se idtoarse Si cu o voce calma twti: Imi lipsette un sac intreg... Cinva l-a fuat. Urrraaa! izbucnirn in cor pisnrile. Bravo, bravo, gtietot! Ciinele nostru

vorbit

inct. incet de tot... Bunicula Cotcodac i$i aplecA vinovatA capul in piminr. Dar inr{ clipir ciinele inbarue totul f dosr Cu urechne ciulite. leri din resputeri. - Ham-ham! Nimeni nu mi$ce! Aici sint holi! Sacii au fost zece la numer, itr acum au.emas doar noud! Ham-hm!... Ecoui repete hamaitul acesta fioroq care ptrci venea din toate pi4ile, devenind |i mai inspaimintetor. PasArile se ghmuiri una inr-altq itr puitorii se ascunssi prin fantier, ctre pe unde nimeri. - Eu... nu mai am alti treaba ilci, zise $tietot ii didu se se r*agi Bpre ,,Oglinda padurii".

Stai! igiditacolliispreelciineie. intimpcem6amelaicubtfeluldeburuieni,


cineva a saltat sacul! Spune imediat cin e, fiindci altfel... hauuu-hm! Am si k fac harceaAarcea! Si se repezi spre broscoi. - PotolegtFte! ii tei dtumul co@tul cel batdn. $i nu m& urla atita, cd spedi po -

porul!

- Ala - El

ceva se

intimplipentru pima oard la noi! incepuri

se

lwoEasci gainile

iF

e vinovat, el, broscoiul! inepu si scume iarba cu ghtrele ciinele. Acu$ica von afla cind vinbvdul! zise mco|ul cel biuin $i ceru sAsefaciliniqte delinA. Spuntsmi, gtietot, ltii cine a furat sacul c! griunlo? - Stiu. - Cine1 - lnfoiatd $i lnpdunatul. - Nepotii mei?! incepu sA tremure de indigntre bunicula Cotcod&... Nu! Nu se poate! Ei pot fi putu.o$i, pot fi neastimperal, neducali $ neascultibri, dtr holi nu sintl Uittsacu$ am si-i gisesc !i m si_'i aduc Daca intFadevir au furat, pedepsili-'i cit mai aspru cu putinli! Dtr dace n-au furat, $titot sa trage ponoasele! - Nu poli nici sn-i gnseqti, ti nici sai aduci! zise calm broscoiul. De ce? - Pentru ce au fugit.

,,Trebuie!" isi ziseri ele. Mecar pfltru numele siu.1n cele din urmi didq crczare d bunicula Cotcodac $ se rugi de punic: - Tu eiti un ciine de feabi, |i tomai dtsa@a mi bizui pe tine. Te rog si_i ajungi din urmi qi si mi-i aduci inapoi!... Pe mine nu me fin picioarle, ci sint betrini, foarte bitrinn, d-apoi unde sa-i caut?... I se fIcu mili ciinelui de ea qi, mai muk decit atit, sacul furat nFi iesea din cap. incepu sd adulmece iarba qi si vorbeasci mai mult pentru siner ,,De ce mai sint ciine'

- Neptii mei? - Da nepolii tei. lnfoiatul fi funpiunatul, cu seul... PisirilHon$ructor se ut*A ma la alta. Oare si_l dsdi

pe Stiebt? -

l8

It

a-

nu-i descopir ir doi dmpi si trei nitciri! ii gasesc eu odunde tr fi, ii scor chinr 9i din pimint, din iarbi \erde! An sn-i ajung dln urna $i am se-i aduc bunicii lorl Am sA aduc si sacul, numai de n ar fi ciuguLit boabele pina la ultima. Toad viala am si-li fiu recunoscatoar. Toate viala am s4... i$i tiriiir Intii in urma lui bunicura Cotcodac. Ciinele le adulmeci. in slirsit urmele ii ri.iicindu-si coadain chip de mteni. o Iui la goana in directia pAdurii... Tare ar fi vrur si latre meGr o date, dar era congdent ci
dacA

afal-arputeadadegol.SiatuncilAtunci holiisevorascundecinettieincesco.brre. pini cind 0l va trece mai departe: apoi o vor luaori la srinsa. ori la dreapra ai dupa aceca du-tc si mai gise$e i da.ipoti! Eh. cu totd altcela ar fi fost daci sti.
t(x i.ar

fi

lecuii glasul. dar ce

sii lacr dac:r


l9

e un ciine fari' norocl...

pieftlut. Si reuiir:1.

Curte{ riilrase punie. Cu fulii efau acun pe ianlier-le gritb(au s:r ciilige tinpul \umI puisorli .ei mjci. ca li mai lnainte ircelcau zadarfic sA ridlce rllr-':Lre stie(n dunse acr!:r ii sc t.iri mullumrt in . Oslind:r", apoi isi luA alint si se culur dA uu picllarele $riise silb npa

III
Cer doi n dti

sltabiluri

cale

lu.ga

si p apn si pe u\cat. La inceput drumul

li

se

piru

u$. eftu ch,;r lescli: aleau m;ncrre.


p:Lr:u (tr uc le pof{lr sacul sc goli ii cci doi lrati

il ailnrcara l'i st licu din nou foame ia' varele oras Dar.seinteiege' p:rsnrcsc.-sprccareiinrdruilaurrccilorjiinrinpleloil.eraircidepane -u '. ei '."
'

dccr sj puterc aveau dc toaie. fiindci is'i cumLnina cu griuntelt dnr sa! Dar reul nu'inlirzie sA rini Curlnd

l,r*i

-i &. I

'.:-fqt'E

?o= -"-- .. += 'i ,,: ,,*J, d '' ' i\';


''

I'" " -

-'f,a*u,

.'.

.:'

$i de fapt, unde se grabesc alita?!... La un moment dat pe linge ei re@ un co@stirc cu ochelari ngri, singun care mergea mai incet. lnfoiatul isi lui inima in dinti $i se rpezi spre el: - Pot sA t intreb ceva? Ce s-a-ntimplat? il privi cu ochi de ghF cocostircul. - Nu cmva $ii, intimphtor, unde se afle casa ciocenito.ului? N-a tdmis $tibt la
el.

- Acu'spune,mi, frelioffe, cum sA trave$im shada? se mira lnfoiatul. - Foane simplu. n{ mai traversam. - $i pe cine sA intrebdm de casa Ciocitibrului? Aici toli sint grdbili.

- Nu qtiu limic! Care Stietot? Nu ilili decit si{iintrerupefi gindurile! s minie el dedu k o pde pe lnfoiat a$a cum se dA un scaun, aFi ili continui drumul moF n6ind indignat: ,,La bt pasul dai num{ de obrenicaturil La tot pasul numai oameni fdrn cepitii!" - A$a de cH fi zis ce sintem fira cep6tii? se mirilmpeunatul. Ai fi gisitle cine $ii
!a inlrebil
aritat

- Ehei, dFar fi fost in satul nostru il meninFlnfoiatul pe Cocostirc - i-a$ fi eu cine sint! C u cig dFald attia Hm dat eu de pimint prin td flul de curli 9i msidme! - Cocostirc prostinac! fdcu lmpaunatul, lungindu-$ eitul. Habar n-tre cu cin are dea facel - Stai, mi-a venit o idee! se lumini lnfoiatul. O ide stratnice. Vom intreba la cofdarie. Sa nu-mi spui ce acest Ci@enibr niciodati nu $i-a cmpirat nimic din a@as6 coftirie. Hai, vino dupd nine! lmpeunatul didu din cap: - Nici nu vreau s-aud, drte sinsr! Praji$rele, @wigi, pateui... numai cind le siml mirosul fi mi s lace rau. - in curind vom avea de toaE. hai o date!... Cei doi cocogi nu znboviri mult in cofetirie. Cind ie$iri, dupe mersul lor se vedea ci ficuseri o reabi buna. impAmarrl nu se putu stApini: - $i lucrul cel mai imptunt est - incepu si sari de pe un picior pe celilalt - ci vom sosi cu taxiul! - Uneori e foarte importmt se sose$ti cu tuiul, fu de acord lnfoiatul gi incepu sa facA smne mafnilor ctre tr@eau. Dupi un minut-doui un tdimetru s desprinse din tuvoiul ma$nilor gi se opri nnga ei. Un r4oi batdn ili scoase capul pdn gemule! - diniunh se auzeao muzicd vesel6, antrenante. - lncotro, flecai? - Pina la casa Ciocenitorului O 9tii, nu-.i a$a? Rdtoiul rimase pe sinduri. - Dqdq sFnlelge cA o ftiu. E una dinre cele nai frmoase cas din orat... Pofti!i! riloiul deschise larg ponira sringi din spate. - Numai ci-pi vom plari dupe ce vom deveni vedet! ts infoiatul. Rnloiil cnzu din nou pe ginduri.
22

----J

$ala in

- Bin, sint C acord le f6cu el cu trlina inmatruFti. - iti vom pleti hxa duble, ba chitr triple! mai addugd lmpimatut,
spateie ma$inii.

in timp

ce se

in-

Prefer portetel voastre cu autografe! zise foferul. ihfoiatul se aza finge fratele seu ti taxiul o porni, angaiindu_se zgomotos

in fuvoid

Casa Ciocinitorului int-adevir era fo& frumcasd - cu sard din milmuri abi, cu balcome largi, garaj, uti qi fere$re dia lemn de stejar, Iar in gridiai - flori, flori de
toate culorile... Musafirii dadue de citeva ori o@l domeniului, dar nu vdzurd pe nimeni. otre pe unde{ fi Ciocinitorul?... Dar tocmai cind se pregibau si-_i intrebe pe veoni, undva in apropiere s auzi: ,,Cioc, cioc, cioc... cioc, cioc, cioc." lnfoiatul $ lmpaunatul ridicare capetele in sus, spre acoperi$. Acolo cinva lucra cu un ciocm.

li

sclipitor.

Hei, ciocenitorule, oprett-te pulin din lucru! incepu sd strige irnpAunatul. Ti-au picat musafiri: Si lmpeunahl - i.le tmeam nu caft cumva sA Ii iefit de-&asi' zise salopdi de lucru cei doi Din spatele colului casei aparu u curcm dnir inr
co@Si inmarmuriraD4 aceasta nu este csa Ciocenitorului? i$i mugce ci@d lnfoiatul. Ba da e casa mea, rispunse tinanrl cucan. - Trebuie sA fie o greleali la mijloc. Noi il ciutim pe ciocAnitorul din satul nostru cel mai bun prieten al lui $tietot. - Nu-i nici{ gre$eali! iise inveslit tinirul curcm. M_su poreclit a$a inca de pe vremea cind eram mic. fiindca munceam fode mult Cu haE ca nu le era prea clar, cei doi fralr se pref5curi ci au inleles tool li se gribira si prezinte: Eu sint lmpiunatul... arih ca el, dd in schimb siint foane puterrfc! Iar eu infoiatul. Da, sa este. El e lnfoid, ie eu... lmpdunat! Si fopei h virtul picio{dor ca o

bderini. - Stali u$trel ca m-afi za!6citt... Gospodarul cotDd pe o sced de lemn $i

N{i

se

'

I o""i.

Cum

"in. si rcli

sDuneai

ca etti ru? lnfoiaml sau impdunatuJ? mai inlreEl izbucni impaunatul. otre ai mai vezul un cocol mai

frumos deo^t fitrne? jignit lnfoiatul $i forfa mea se vede de la o sute de kilomeh! se simli comand Tlnirul iurcan se scui de miopia sa: ,Of, dFacuffolo va rebu ni$e ochelari cu dioptrii!" 9i dupi ce aduse din $opron doui sceunele, inheba doar a{a... cit sa s afle in treabi: gi cine spmeali cA v-a trimis la mine? $tietot! ii rispunsdi intFun glas fralii. Pai cine era isBl Broscoiul... din ,,Oglinda pidurii". StiDinul casei batu din aripi: Mi-M adus aminle! E iLla care l Stie pe oac... Si.. mai ontinuA ti dea sfaturi'l De vai, cocoleilor, dace nu me inqel, sintegi cam obosili! N_ar fi rau se vi mai

si{i

odihni$... - Sinrem si

fli... mai apuci si zicd impAuasl. dar infoiatul il trase de coadd' 'impeuatul. De e mi jumule$ti, frd-tiotre! proteste La fiecare gafe d*a tq am sA te jumul$c! Pei asta in$mne si ramin foft cuind fari nici{ pei! finirul cucan, ciruia ii ziceau Ciocanitor, ii invite drn nou si se odrhn@scA un pic' - Ati venit in ora$ul nos[u, desigur, ca si-l vizitali, nu-i a$a? intrcbd el. Sa ltili ci
9i

infoiann
asezasre:

lnpiunatul siriri ca arli in picioare,

d pe scaunelele pe care abia se SA devenim

vedete! Cucuriguuu!

Nu am venit pntru ast4 noi am Yenit cu gindul si dvenim vstifi!

Vedete?... Ei da vom vedea.. incepu sa ride Ciocanibrul' Stietot ne-a poveluit se vnin in or;9d vosh - explica lnfoiatul Acolo la lara ne nun sa le muncim. dat mai rau e ca. - Ne tin flemr'nzi! completa tmpaunatul Ciocarnitorul de\eni deodate loane serios. Acum voi... nu cumva se ve inchipuili - ridici el un deg9t spre ei - ca aici'in orasul esF mare, nu s muncefte! Noi ala am crezut! recunoscu Impiunatul. Fratel; meu impaunatul e$e frumoq iar eu sint foarte puternic! Cei care sint ca

noi... pot devni vstili. Ciocinitorul st6tea in cumpeni. Nu gtia e si faci. L-tr fi dat papucii imediat' dar ceva il oprea. Acl ceva era: ,,Si totu$i sintem din acelaqi sat!"

lucrul. Mai drTiu lom Ja de


Cind
uqa de

-Poftilii;euntru,lspuseelamabil Odihnili-veinlinift.EutrebuiesFmitermin

\orbi din

nou...

TV

la intrare

se

trintiin

spatel ei nu

muri! de privelittea din fala ochilor lol le pieri |i gtasul. Mobile atit de frumoase'
covoae, pirdele, abajururi
qi

lor'lnfoiatut $ilmpautratil

rimasiinmir-

sticlirie

vizueri niciin

visele lor cel mai frumoase'

25

zici?

P.imul caruia ii reveni glasul fu lmpiunatul: - Prive$q frifioare : televizorcolor! $i ce de butoile are!... Si-i

dau

dMul,

ce

Numai si-ndrizn$i: tr ameninti lnipiunatul. lnchid ochii $ apis la inlimpltret Bubnul pe 6FI voi nimri.,, Slai, sBi, a@lo in colf ce o? Nu e otre... Nu cumva e... Tmpimatul tesiri de emolie li din nou ii pidi g1sul. - Friaider? il aiuta infoiatul. - Ur;a: Frigider! g pr'nd silidea sema frarcle sau ce se intimple" lmpiunarul se amci asupra dulapului inalt, alb ca laptele, il deschi& cu infrigue gi se dti cu coadi cu tot in el. Ohoh@o, e ticsit cu tot felul de buitili! stri8i el dmeuntru entuziasmat li dupa aceea nici ca i s mai auzi Slasul. - Asta va helpdi totul! se sperie lnfoiatul ti fAri si mai prddi vrmeq de aemena se viri in frigider, dar nmai pind la jmitae. Dile mai incolo, mA! - SA me dau, zise lmpiwatuL, dil nu e chie atit de simplu, md impiedici tortul. Mmmmm... dar se $tii cA tortul e al meu! - Asta N crezi tul iqi zis in goaptA infoiatul umflindu-.{i pieptul puEmic, irnpine o dati qi apoi inca o dati.., . Jn cLipa umatotre ej doi frati se inciieree in friSider. Penh tofrul el gu$os. $ intelegq pentru ce altceva? Zorndira ni$te sticle fi borcme, cw! se spdse, apoi ince @vq dupi cile veni fi beleaua ca mse: tot leginindFse in timpul inciierdrii, u{a frigidmlui deodati se inchis cu m zgomot sc. Si nu se pute dshide do't pe

dinafila.. lnfoiatut

$i lnpeunatul inlelesre imediat ca s:int prizonieri. Le in@put asta nu Fa speriat prea mult. Ba chitr i-a inveselit. ,,Exact ce ne trebuiq bami si ne situem ca hmeaf' ${u zb ei bucurofi. Ciocinitorul i$i va temina cun'nd ftaba pe &operit 9i ne va eliben. Atunci ii vom spune: ,,SA ne ie4i ci F-am u$uat de bt frigiderul, de bt rebuia si ciuguliin ceva.." Ala au gindit ccosii, dtr 6ts numai o bucate de remq pcnto ci mai lirziu o ir curcari rAu de tot!

se incapilineze. ln schimb frigidsul incepu sa se biliie din toate incheiduile 9i la u momdt dst o lui din loc, pigind li lopiind ca un iepure pe mvorul din odaie. Tocmai atunci Ci@Anibrut hot;d 5i vadi cFi fac oasFlii. lqi Hsi baftA ffeaba de pe a@peri$ cobori pe scda de lem Si inf,A in case. - Aols! atit mai putu sA $rige el ilili frei @hii. Tot i s pireaci vieui, dar nq

lmpimatul, dd tot dgeaba! U$a continua sa

E friiiig... mi- frig! zis imebunit lmpiunatul. gi mmiiie! recuoeu lnfoiatul, Cccuumm sil chemim !E CiocAnibr? Nmuuu Stiu. Incepuri si cioceneasci cu ciocurile in uts frigidetului ca inH tavi, sd b&ti din aripi qi si riciie cu ghedele, dar in zadd: nimoi nu-i euea. Itr gerul din frigidr se intqea tot mai mult; d-atib frig le inghelase pin, $i risulleea. - Nmuuu se mil poaE a9a! Trregbuie si ieiim dtsaici! DdddF@ mai sint pu&rnic, dacA nu pot sptrge o uqd?! lnfoiatul izbi cu bati puterca'm & Se opinti d

tras

nu visa, frigiderul intradevar se mi$ca prin odaie. Singur, fari ca cideva si.l impingi! ,,Asa de fapt, ce mai e, au inceput stafiile si umble prin casa mea?" se gifldi el 9i reped Furul din prize. Dar frigiderul.contjnua se se mi$te, cFi drept, acum ceva mai incet. ,,Oare undtsau disparut oaspelii mei l" se mirA tindrul curcm $ incepu sA sdge:

Frigiderul deodate se opri in loc si de undeva se auzi o voce slabi: Ajuutooor! Pieriiiml Apoi se lesi o lniste deplne. Cind, in cele din urmn, Ciocenitorul i$ didu sema c s intimplase gi deschise ufa frigiderului, dineuntru se rosogohe doi bdgeri de gheale care se oprire la picioarele
lui.

- lnfoiatute!... lmpiunatule!...

- Mai

se fie!?!... lnfoiatule, lmpAunstule, voi sinEli, ma?!

Bulgirii 6ceau.
Gospodfful se aplci asupra lor, cu gindul si-i cercercze mai cu lue aminte. Da, ei sint! zise el tare $i incepu se ofbze: Cm se-i readuc la viatA?... Mei,

frallor, mai sintefi ince vii'l


Bulgarii de gheali riceau. nici nu mai mi)cau. Tocmai atunci cineva bitu la usa de la intrare. Ciocanibrul se bucura: OricinFai fi, ai venit exact la timpl $ se repezi sA deschidd usa. Era ciinle-paznic, cu limba ie$ita d-un @t d atita alergetura, El adulmeca cu botul siu umed $ni zica: - Fac pariu cA s-au virit aici! Aici, pe undeva... Ciocimitorul i invire se intre in case ti ii Susl - Nu $tiu al cui ciin e$ti, dil am imprcsia cd eiti bun qi inleleptl Te rog sA ma ajutil... ii vezi? aeta el bdgerii de sheali. DA-mi un sfst ce sd f&m cu ei! N-m venit sA dau sfaturi! gi6i supirat ciinele. Aici, pe undeva, F ascund lnfoiatul Fi impaunatrn. De ei am nevoiel Daci de ei ai nevoie, uiFi! gospodarul lovi u$or cu piciorulinbulgirii de gheala. Cara congela(il - Nu mai spune! ude ciinel cu ati@ putere, ci vasele gi sticldria din dulap zengbniri ameninletor. AfDi se Ese ciuciq lingd bulgiri SH mirosi. Ai dreptatq ei sint!... Asculti, tu... ai vrut se-!j dau un sfat, nri a$a? Atunci adu-mi un btros! Cind oi bubui o dati, Ie trece cit ai zice pegte! - E$ti nebun?l Pei aSa poli se-.i omori!... Nu, mai bine dau o fugi dupe ,,Salvtre"ltar tE intre timp, sufli, ca si-i incilzelti! Acum cel mai impo(mt lucru este se nu moare pini vin salvarea cu @tratura aa a lor, spcia6... Ai inleles, ciine? Am inkles. Sa suflu. Bine, eu am plecal.. - De ce nu dai telefon? - Pentru ca e deranjar. ln cailierul !ecin $ sapil.. Rimas singur in case, ciinele iqi umfld pldminii cu aer $i inepu sa sufle in bulgAri. A sufla! a suflal. a suflai - pina Fa apucat ameleala de atita sufldt. $i in timp ce se shiduia a$a, deodata incepu sa stranute, iar mai apoi didu chid in tuse. Tras aer in piep! dar in clipa urmetoare simli ce i zgirle ceva in git !i ii mai trase un ,,hapcit''! 28

Fffil n.,

't
LF;

,r.
f-

,+-,

fl'"w. \E. 'l+5;'

Ao

mai mare.iardupe aceea + pe celAlaI. Cheata incepu sa se topeas;i. D; cum apa nui ajunse. el se inloarse in bucerarie cu ceainicul got ca si incrheasci aha. Vdn; se se asigure cu md m-uld apa pu* pe magne gi o oali. Dtr fum si sra i se DAn Dutinar aduse si ru ilul. InhAta un pumn de aspidne din dutipiorul-famacie aJ Ciocnniiorului, le rn-9tu! pe roate si aflepli ca apa din cete trei vase sA dea in cl6ot. In dmp ce ciindrtarnic iri facea de lucru prin bucetarie. lnfoiatuj impaunatd ti isi venne in simtni: se ridicar,r cu chiu cu vai ti incerctrA a$. inteFniti cum erau, sa-si sculure fulgii. se-ti inLinde aripjle. Daf, dmic. penle le erau Iipite. lncercara din nou. isi incordtrA din rasputeri muqchii. De data asta reugri in jur zburari bucilele <te che4e. D,tr anitrdoi dirdiiau a|a de bre, ci ciocurile incepurd ;i b clinFnasce" Cind zeriri insi prin cripetura uqii de la bucdtiri ciinete, ciocurile lor clinFniri g mai iue, ca ni$te mikalire. SA fugim. freioarel abia-reui se spuna tnloiatul ,i se nipusrj spre fereailre SA fugim! zise speriat Sn speriar si lmpnunaot. lmpeunatut. Se celararn friq-grnpii pe pervaz, de*hisere fereastra aterizard in cure si o tutiri cit ai clipi din ochi. Apa,in cuaqnu de in clocor cu una, cu doui. Cind inti in odaie. ciinele ctr avea de ind sAi bage F cei doi cocori in csand incins. gAS pe covor aoa gneala caie strelucea ca argintul ii citeva pene ude. Unde sinr bolnadi? se auzi o voce a\pra li Nnetoare. ^ praq In sleteau Ciocenitorul d docr.nil Ciinl se intoarse cntre ei in;urcar:

Am cam r6cit!... De ce oe mai stau pe ginduri $ nu tom peste ei api fierbinte! UndFi bucitada, und-i bucntiria?... Ciocinitorul avea o ma$ini de gitit eledrici cu $as butoane. Apa se infierbiniA reFde gi didu in clocot. CiineleinhiF ceainicul ti maiintii tumd pe bulgarele care era

Aeni-zburi cu putre aftra ti tusea i


Auuu-ham!

se

inteli $i mai ttre.

hauuu-hd! Ham-ham!

--Aici era!... nu gtiu... qi tocmai cind se le explice c-a fdcut _ hapciu, hapciu! dupi cde incepu si si tuqasce. - E clar! ii retezd dod!ruI, s@bci prin gffite gi s6se u e lung. Acuricq acuiica i4jeclia te va calma! - Dr e; n-am nimic! e fase ciimle ciifiva paFi inapoi. - ToS bdlnavii aga spun... Dd-mipiciorutil sA+ fe injc!iat... Araaq ai vizut cA nu te doare?... la casci gua se-g vad gitul! . - N! weau ! bitu din ceDlalt picior ciinle. Numai pe mine mi pmqi si csc gurq

Ciocdnitorul i$i astupi urechile. Voce, voq dtr nici chie agat li va dirima casat - Uirc ce e, doctor... Ci@enitord i uite ciinelq cred c*i o greqeald, el nu es&... - Nu-j nici{ gre$eala! il inreftpse aloturul. Va trebui si riminain patt $i si facd gargtre cu ceai de mu$e9el: _ Ciinele i lise si se conkeice qi cm adulnecase deja uma lnfoiatului ,i a lmpiuatului, siri pe fereasrd in cde qi o bi spre centrul Mtrelui Oraq.p6iereso..

V Dupi ce ietiri nbobservati din casaoi@initorului, ei doi cocog o heA la fwi, o fuge adt de nebuni, cd toate penele li se usctre intFun singu minut. Se oprir6 din fugi abia dupe ce se incredinfdi ci nu mai este pe umele lor ciinel-penic. Iar acm incorro?... Se inviniri in sus $i in jos prin muitimea pesbili a strizii principale, giD cele din urmA se hoterira se intse'n aceeag cofedrie. unde Giruul-oiera arfipurur sdi ajute cu lres sfal. Dtr ac@ coferiria era ricsi*r. climd cu duiumul. ie giscmul nF i mai vedea capul de atitea comenzi: lnfoiarul ii tnpduatul obsnari doue bcuri [bft ta uDa dintr mse $i se indreptari grebiti inra@lo. pe elelalh doue bcud stibau doui puiculire o guluase salbe Amfudoui bsu sirop de ciocolatd, Frafii s instaltrd lingi le fira se-Vi mai ceari ptrmisiunea, lmpiunatul i9i smulse din coadi o'teva pene verzi-aurii, le ddja in buchd d-l oftri uneia dinhe ele: - Ti-l ofer ca mintire! n@mosuli.

- Me?! se imbujore bat6, puiculila, Eu nu primes cadouri


sA facem cuno$tinFr

ale

la @cofi
ms...

- Atunci ^ Infoirt!

lui nMesc lmp:ruml.. Itr

acesla e fraEle

le intrebe lmpeuatut. - Nu m auzit...

- Ce nume caraghioase! chicoti cealalte puicufili. - guli cumla indmpl;rtor unde se fac aici forogralii penh

cei mai

fffiogi

co@ri?

Sosi betinul giscM legar la bdu cu un to4 ^ celor doi frali indreprindu{e, intrebi: fala fi

- C-u ce vA ocupali dumeavoa$ri? vorbi in cele din urmi ,i fnfoiatd, - Sinkm eleve... Dtr dumneavoasral... - Noi_sinren sudenti.- ninli lmpiunatul, lnvar.dd & 6nsh4iei.
de nylon.

CueF

cu un

buet m4a din

- Ce doriti? - Pah prajibri trmdafriil

commde

lmpiuatul firi

sA

ctpesce.

32

/GD v/t 'L-r


1l &.

F,

:t;'!:''

*.

ri'

te i

t
1'r

-*
prijiiuri trandafiriil i$i rodri
capetele elevele Noi

Noi nu mr'ncim
slirbirc. "'-''

lnem regim
pe fratele

de

xri

".i ""

ninciml infoiatul sari

de pe scaun

qi-l trase cu forF

siu

nirrre Puicuuele lFam zr' 1i ,.."*"m.r'' le-o irroa' c 'upirar c"ferarul Cu un ceas in urmA aratal cro"ar'roru ui bas mai ''n >i-a rreia oara ii dau .,.. ';:,'.;, urmireasci si si ". i"l,;"i"i incepuri cordriei uiii in fala ir inpnunanil se oprira din local. .ine ''""';;nrtri si cine iese ; ;; ;,;, ; mincin prajiturelele trandafi rii? se incrunta lmpiunatul Pe
Cine crau nia? sc mine me doare din nou stonacul de foame! Dar prajitudle alea iranda{irii cine avea sa l plateascA? Puiculcle. Mi-ru iicut impresia ca sint bogate Nifte rezgiiaie! dir oin coleiirie ie;eau tol lelul de pitsiri care mai de care mai impozante unele dat acelea din rrigider' La un moment sunatall gi.r.. ti".l' ; ;;-"';;;t; "a plne cu boabe de crocolari Ciugulea '." toc.'u'uiL o punEa

a. i, r-can '.' ".i"t". oir <le lnrre r,np flamin/r'e )r inloiarul iir" " ' unra ';l;; c ;r: i,." .i .i". i.p,",i Ce-d de sind si iacil Ai
s:r vezi deindare-

an

'Parur'

dispari

>i rur

i"it,ni"r iL,:r'*

din urnli pe bobocul bocciu si


34

recu o pbceciune:

L-- Scuza{e, bobocule ci te opresc... De unde le cumperi? lui plicul Si_qi vili ciocul "-iili"-i-".J". ar" cofeteria aceq se intoarse sii arak bobocul de rali lue la tugi cu - li "-n*"."a cir poti'sn d cumped tesne ahele. Trse lnfoiatul $i o punga plinL cotind in prima sredula inrilnid ' inoiunarut aual aiunse din urma. teribil de spenat @ nu cumvasi se piarda unul dar dup'_sGa rll duse de cetilait. gobaul de ralA izbucni inrun ptrns cu eghiFri' *r"; ale hotului ti e indrepti spr cofdiiie dupa noi sraunF' ".iii"-a" 'h-"i" uturai Dar nu rnlru rasuflsd lnfoiatul si lmoiunatrn isi mptua bunihanele li se intunece Curind lcuitorii Marelui Oral paLs&esc se muiti ureme. lncepu "i nme ma$nile coF cind cind pe qi zbsau skizi bulevarde ti ascun*ri prin caseie lor,
in priuntele de ciocolad-

dus de -soferii<aloi. Oac ili vor pe."." no"pt.u afri? in aer liber? Dar asta lotrte pcricul$l Cnneleiunicatiiaasreaite Daci' a pomi( in ceu@rea lor. n-are cum sd nri inceput si se riceasci ba chid fom frig Aprcape ca in J*op"*. uie, *"ti" "
frigiderl...

cei doi ftati b?nuri la me muhe uri, doar-{oar ii va adeposti cineva' dar nimeni nu a vrur nici ;iaat sei ascuie ln cele din urma ho(erite sddotrma fnga nigte lizi cu odnoaie: imbaunarul dori chiar sA face focul ' N,ci-un fet ae locl se imFidvi lnfoiatul. Sau poate cA wei se ne dibuiasca dein_ data --'- ciinelepaznic! io ln"iin .e *"a $-a pierdut rAbdara cu noi qi s ficut caltsnbssi caf "A sat.. zise lmpAunatul. ----ii deaia e ciine' piJ", a"i i" i a. 8ropi. niLi fra$oare: il ocari lnfoiatul cihle ca - niciodati se nu-ti pieda rAbdareal. una alin cele mai lungi nopli din vialalorl Cif revirsatul Nonpt"" """"*.fu rezistari qi risturnind lizilq adunare tot ce era hi6e' catun { lemn 9i zorilor m mai 6"re rillle. curind de undeva vmiin zbor o vr6biul6, leita cu cea de la

ia;re

lnfoiatul o ameninlse cd o va fipi de cer' tari- ft".care "it

i""

p cap daci-ivorba de a|a!zisevrabiuFcmFar*Sriji '- Si d;"";" t-tiit;,' qi - sirr, sfr zburi pe virful celui mai aprcpiat copac, d unde strigA: mii! - Dtr nervosi mai sintqi, lnfoiaol inlelese cir fecu* o mae gre5ale $ se Sdbi N rcpar: vazul o Sdmarn vrebiula. nu rc supira! Noi cu liatele meu nloodata nu am wibiuri mai inleleapti mai bMa li mai fruoasi decit tinel paci n-s1i fi dtsaici? voi Dd supdr... s6 ni ari itr "".ott - Dupa ce se cunoagte? pini acum nimeni nu mi-a spus ,,stimati rabiulA". Am implesia cA sinteli nifte-.. btued asa... foatk impo(m!, boSalj . Dtr de ce nu v_ali dus la hoGl? ' din *uru zipu;elii ie [tezi vorbind lnloiatul Nu supoilAm aerul inchis' vribiuta drivi clre liEile de gunoi ristumate fi incryu sd ridd' Daci e vorba de aer, apii eu- sint aia care doarme in aer cuat! $i Eebuie se vi
35

Pot siL me incalzesc la focul vostru? a inrebat 'rebrula' la ctre_k! i-a zbirlit lntoiatul Numai tu ne mai tpsai! Udto! mai adirugir ti imPbunani.

spun cA n-a rimas copac in om$ul asta in care sd nu fi imoptat mice o dati" Si indobste eu privesc numai de sus i de aceea $iu tot ce so inlimple pe suizi, prin case, prin uzine $i p stadioane. - Bine, bine, de vreme ce $ii atiteq tru qimva ai intilnit un ciine in drumul tdu? e

inrebat{ infoiatut. - Ce fel de ciine? - Unul ata... cu un glas infioritor! explci impiunatul,
Vribiula dse din nou:

pe care ii cunosc eu, toti au glasuri infioritotre. ne pli spune ce sd facem ca si dvenim vesti[i? Si devenim nigte vedft.., lnfoiarul isi umfla pieptul ca sa-i arare fona. - Pot. Merge$ la circ... Sti$ s6 mergeli p simi? - Numai asta nu stim... - Picat... mare pecat!.. cezu p. ginduri vribiula. SE!i, niff adusaminEt Laul vosku e pe stadion! Acolo veli deveni vestifi, Ca $i Clok, ctre de un m in@ac9 cittigd toate concurcurile de frumusfe li multe alte concurswi. Daci vreti, m se va conduc

- C'rinii - - Atunci

pini acolo!

Vribiula lopii atit de repede p pavaj, incit cei doi frali cu m{e greutate se puteau line p urmele ei. Dar i$i dedeau toatd silinla si nu se itrdepereze deca nici{ clpi...

- Vrem, e depate dFaici? intrbi nerAbditor lmpdunatul. - Dpde, nedepanq si pornim! zis lnfoiatul.
VI

Und o fi acest stadion?... Top, fop, lop... vribiula pdrea cA File de gind sd se opreasci,,Ode nu cumva ne minrc?" incepuri sd se gindeasci lnfoiabl ii lmpiuDabj, de continuau si alerge dupi ea. in cele din urmi stadionul aparu in fala ochilor lor. Smina cu o imensi cig.n@ de piak;" La numeroasele sale intrari se imbulzeau tot felut de pisiri, baE imbricat in haine frumoas, d serbitotre. Intrdrile erau pizib de pimi cu @hj ageri, care nu lasau pe nimeni sd intre fere bild. - Si acum ce ne facen? se vaicerire lnfoiarul Si lnp;runerul. CM sa ne cumperdm bilde, cind nu aven nici micar u banut in buzunar?! - Ve invef eu cum si intrali! le zise amabilA vribiula. VdEi chio$cul resta de alituri? Acesta este birod stadionului. Mergeli acolo fi ve insfficti cc pdicipanti la lupte $i la concws. - Dar tu e-a si facil Nu vii cu noi? inrrebd infoia(ut. - Nu, eu voi urmiri totul d sus $i va voi adnira cind vcli inhAF medaliilc dc aur pntru forli $i frunusete. Vribiufa descrise doue-trei ercuri deasupra captelor lor !i se 'ind.eptA glonl spr pilonul cl nai inalt de pe sradion, in virful ciruia flutura steagul Maretui OrS pAsir$c si rimase acolo, sus de ro! de unde veda totul crd pdme-.. ln fata chiowului-birou se ficuse o 6adi Imge cit 6ate zilele. FrEii ii imbdnciri pe candidatii la glorie r se asezara in fsli de to! Funcliontra o g^6ce-jumditd, cu ocheld de sirma pe nas, ii tscu inhn catastif gros 9i l agdli citHn numir mare de
gir.

36

I$r!:,#ajlew*;d3tj*&*4+*:s*.}*'r#li*g*gr*a146'Fk*

I
i:

* e
t
:
,e

i:.

tj
"4
"r"".,

'i

$ffi.q
;t

t#'{'rw^
-tr-:% ,

ffb
g@5-1 8.1

3i
q

a: t. j.+*h,i*@!qF{i!+&.-

- Poftili! Poftifi! strigare cei doi qoimi, care pezeau la inree. . . - Asta e pentru noi, friloare! se tulburi lmpdunatul qi pili spr inrarc ca
balerini...
Sr-eu cred roi sa: isi umfli piqtuJ infoiarut fi (recu lanlo, ^ fulii se detera la o pafle din cala lor. jacindu-le Cu loc cu

paznic. Cum

imbrincefri. larri..mtFun cuvinr. te compo4i ca un huligan! ' Aaa-haml Fu nu sinr huli8an. pe cuvintul meu: Eu weau dotr sd... mie imi Lrebuie Infoiatul si impiunarul. Vi rog. lasatFmi sa trecl AuuFhm: Ham.hmt 38

- Tu nu pofi intra! --De ce si nu pot? se mire ciinele. - fn primul rind unde i-e bilerul? gi in at doitea-te

CGo$ii nogti tocmai intrau pe stadior, cind deodati apdru de undeva ciinele ii zAri, s nipusti asupra lor, dar $oimii il opriri cu ciocuile lor asculitel

in fala frarelui siu. foane mujt resp@r.

> L-

3_
ln loc de rispuns, cei doi $oini il ciocinirA in csp $-l imbdnciri ci@lo. - A9a ii rebuie ! fu de pirere o ral6 c@ thea de miid doui r4utte. AIti dati sd nu ne spri copilasii!... Ciinele se l6se jos pe cele pam l&b trngd zidul stsdionului. - Chis cu risul de & pleni aici de alih a$tlpbrq tot nu mi las pr^ni nu pun laba E ei! iri zisc cfindryadc. lniunm pe stadon. in uibme. nu mai en nicFw loc libd Piserile didcau din dipi, citiiau $i cotcodAceau, stigau oorigq cmcincau sru bd@u din cio@n O orchefri de nierlc exsuE o muzici veseH. Bufnifs_fobStaf aldgs de coldolo cu apsatul siu urias $i lacea fob8rafiF@loraE. Pelicmii in qo4uli .lbc se shecuftu p;ntre binci d vindeau peitiqori do ci@olati. Un gissn grisd suiga q^t il tinea gun :

lngheistada. lnghqati-Polse... o cucuvea befiini striga ptigiial: Hai la semiiiinte, ia smiiiiinle!... infoiatul $ilmpeunatul, nu $tiau ce pe @ele lor merrec ciinde gi ci acum ii pinde$te din spate De ac*a erau fode lini$tili. Ca pafricipmli la inEeeri, lor li se pmiss sA intre p teren, in fala tsibuei oficiale. Arfndoi st6&au acum pe Sazonul verde $ a$&ptau cu neribdare ca cinE sA eunre inccpdea conor$ului. Dupi o jMatate d ori crainicul - un pspaSal molat.incepu sA trmsmit6: - Stimati soltdtori, vom umdri lupta dintre cmpiofirl-mondial Clok $ acei co@$ ctre s vor incMeb si-t intrunrc. Premiul invingiudui lui Clot in valoee de,.. doi saci cu boabe de pormb de primi calia& li o excursie in cosmoc Atnlie, in

Ir
-

ae$

F alii remaseri cu gura ciscati - arbiftu ela cocostircul a@la Ngant, pe carl s@stserd in shadi ca se-l intseb undei s Ciocinitorului. - cocodlor, cee dinfie voi vrea s6 * mimare primul cu clok? zbr'rlirc. - Eu! siri lnfoiatul in piciotre, pulut din jurul gihdui siu sc - Cucuriguuuut S-a lemind cu chinurile Ble fralioe! De azi incolo tu v.i fi ccl mai vestit li-cel mai bogat @mt din lume: nu s pulu stipini lmpdunanrl. - Ajunge cit ai zbisa! asE o qtiu eu mai bine decit tinel zis lnfoistul Si alcrgi spre dbitru, ifi umflA pieptul spre public $ sbigi: - Ilpei, unde se ascunde prealeudatul vosmcMpion,ma4afoiul de Clok,se-l isu dFl la scimiha( $ sai ?bor fulgnl Sa vini mai reped.'s@a@ dacai di miMl - lata{iL: s auzi inH clipe 6 glasinsolit d unl|or zinginil Erau pintmii d lis ai lui Clok - un cocot tinir cu picioare putemice, gslbene, cu cioc aeulit {i o creasti ca de fierestrau, Clok il privi de sus pe novicele dln fala lui - clok-clok'Clok, cu ting vrei sd md m6sr, mii cocolelule?1... Ai si-mi zbori fdgn, ai?... Apii...n'am celi face, ili vei primi pedeapq biietct Am 3i dau cu tine de pemint in apa fI, incit se me iii mint penru toati vigfal sA fim seriogi! sHvintd orajos lnfoiatul. - Nu vA gredli! se viri intre ei Co@slircul_s6ih. Deocmdrti Fam dat ser nslul... Sa va ciE$ regulamentul? - Cite$tFl, daci n-ai alti treabi! ii dse in nas Clok. Eu ltiu su' un sin8ur lucru : vidorie din prima secunda!
39

moment pe teren

inti

arbitrul..,

/
i;

#F )
I f"{.

ufi,
'
.tE? t

SA fim serioqi! repeta li mai provocator infoiatul. Arbitrd s dedu dN p* ti sdjindu-ti ochelarii sii cei negri, zise: Sinteli sata?... lnepelil

Primul care ataci fu lnfoiahrl... Ba nu, mai indi et&A Clok. Amindoi se arunctra moa& ln dipa mibde asupra iar papagaluFmolat conitrui si tuuie in microfoni - Ameninlee lui Clok de a-!i dobod adversarul inci din prima s@undd nu s-a adeverit. Coco$ll necunosut nu nMai cA se apdrA cu mult curaj, dil la rindul siu ataca. $i o face cu multa indrezneaE- Iati, chitr in momentul eesb el incarce si-l ciugulosci pe Clok de creasti $i chiar reugeib, da il ciugulc$e fird mild. Adverwii se desdart penhu o clipi, se pindesc unul pe celelalt cu gibtile intine... Brevo, bravo, c@o$elule! astq drag ascultitori, se nume$b omjl Numai ci-.. i da, Clok rimine bt clok, acM el este acela cae atace" atace dflHnluit $iiii - sA vedem ce se va mai ir timpla?!.,. se intimde ceea ce en normal si s intimple, dragi ascuftAbri, Clok il lovegte cu anpa pe advosml siu dmn de admiralie $-l trintefte F gazon. Os-i sfir$tul luptei?... Nu, cocoFlul este din nou 'm picioue qi pomSE orbcgte la ahc! Dd cadq cade Si iari{i se ridici. Dq numaici.., Adm se cletini... s clatinA rdu... oar va rezista? Au intrat in funcliune pinbnii de fier, pinhii lui Clok, cde lucreei ca o ma$inA, ciocul lui love$Hbuna, loveste n@ruf4to.... Picat mse picat! Clok a prins cocoqelul de coadd $il invirte$te in erc. Tot mai iub, bt mai iut... Oare mai e nercie sa vA spun ce peste tot zboara pene gi fulgi?... Da, aces esb adevirul qi... sfirsitul! Clok i$i calci advers{ul in picioffe, pentru ca in cde din umi sFI faci si-fi "tu$" li infige trimfator ciocul in creasta lui. Bietul cocogel, nici nu mai mi$ce-.. Victqie pmtsu Clok, dragi ascuhitori, intradevir Clok esb de neinvins! Din picaE, nu pot sA vd
orbe$te inain&. Asistim Ia o incle$tre pe viata ti pe lor se indreptari ma mul& csmere de luat vederi,

4l

lw',ffi
:,

"Q

t " *:."

il
i!4..

-.t::

.
.

**e *lJ{]{t

la_

relatez ce -i spune cocolelului, deoarece publicul spectator

in dlir

li

tru se mai aude

lar Clok i-ar fi

o"*'"'""".i, "i"
'"
'"

.- ^*r",r ru,-,r

zis:

nina ra rrei.

deciL 'd nunen :i pini.la o.':ta:r::.^^^ '".dar;i rlflga cu o voce C,ot i:r rmlra pre"rr ' re! cndu *e spre Iribuna cenlrala

.i'"lo'.ai

rr.ee

i.r.

r'"''';'p'""'
\-ai

dloe'va I \a: de line:

] i'" ,',-'. *..^i runi' bdierasul a'ra inca Cel -' mai nare cmPion! Cocolrlrcur

r-d inleles ca eu :inr cmpiolul lumii:

cnililt . .. ,-,. io,*o, \'odadac: Daaacl Diaac: Jrisa a entJ/:d\Tarespre lup(aton i rncepu aplect lacb tritre dcplinb trur'ru csu
Pe

sA{ nMere

inloiat

':l 'e

'e

42

Unu, doi. trei, paru, cinci, sase... lnvins! Victorie prin ,,tut"l ti ridici in $s aripa d.eaptd a Iui Clok. 'infoiatul. - Dar eu nu m-am predatl proteste de jos Ia le uili la ell se miri Clok. Nu stie nici resulmentul ti a indrimir se se lupte cu

Cotrot-codaaac! Daaac! Daaac! Daaac! Dar mai erau si ahe voci:


Cucuriguuul De vrene ce nu ra!
se prede,

ru

mai incerau giinile.

insistem

si

se reia

lupta,

se

continuie

luf

Mac-marmac, mac din nou! mac-mac-mac! mac din nou, mecAird i ralele, cirora lupta le piacuse in mod deosebit. Mac din nou, mac din nou, nac din noul... Pubiicd spectator se impA4i in doua sbere 9i curind in rdbune se produse o hiJmilaie de nedescris- in zadar se chinuia drbitrul sd restabileascaordinea- hirmelaia se
43

transfoma intrc bitaie generda- Vifrejul cee s pofii azrirli in qEi r&la @te vindea floriele, acestea incepuri si cadi ca ni$e fulgi de zipadi' id pesb stadion se lisi un nor des de Ene si Duf, Bufnila-foto$af era ;uliumita: a$fel de fotog&fii nimeni nu mai ficue pinh fotogrofia elui iwins' acum! Numai u;a singuri ii lip*a ca si fie bbloul @mplet Dar lnfoiatului nui ardea de a'a ceva El o meni4e pe bufniF ci ii va arha limbr pini exact in clipa in cile va declm|a aptrstul d fobgrafid d o ultimele fo4e sriri lalmpiunar crrl aqtepu sub o bmce cu doui sticle de limonadi eMs sb aripi' - Ah. an pierdut! incepu si se tinguascdlnfoiahrt {i 3e prebufi lapAminf, saracul' era atir dejumult de pintenii $i cieul iui Clok. ci pe spin@ lui nu roi remasese deit
44

!
:

.. . (?

'-J*\gr

ffi''
B

i;

:i.;
"Yi .rI

& #
\
ami.;ti - l,asi,

il{
lese cileva cuvinte

s
ff

)$
t
F

$ F

d pann. impnun3nrl ii tuflri pe spate limonadele, ca s!-$i mai revini

ti incepu sd-l con-

liirlioare. nu mai plin8c! Nu e inci totul picrdutl Nu uita cA acun urmeazA concursul de liumusete. Nici nu ne gindesc sA nu-l ciitis. Pe lingi mjne vei deveni ii !u !e$it! Arunci lom avea de toate. &n cc ne dodm. O suti de mii de to.luri li o sule d

Dar ru de unde ai luat rceste doue slicle? abia reuii si


Le-anr lurar in imbulzeala care'a los... 45

in-

ii

respunse lmpiunatul

VII

celuilaltgiinepuresadeaocolmesei.
curcmi ciilfulit.
cu

. Cind in cele din urmA publicul se Ini:ii sr cu rolji se arezare pe locurile lor, raluntrA solem fanftrele. Cocosrircut-ebiru alirni o medalie de aur mee ta gi(ul lui Clok. _ - Cu aceaste mdalie colecga mea de trofee a ajuns la o suti! zise 6bk gi se in depn(e semel, inso$t de aplauze fudunoase. Iar acum, continuA la microfon papagalul{otst, dupa ce din nou nFam convins cine este @l mai Futerdc coco$ din lwq aici pe stadion, dragi ascuftetori, trebuie sa se hodrasci $i cee dintre paseri e cea mai frmoasi. Chiar in acest momf,t igi fee aparifa juriul condus de presedinrele siu... Pre$edinte era un peun frumos, cu o coadi infoiati ca un evantai. ln urma lui veneau doi fazani aurii. Juriul se insdA in fotolii adinci, confortabile, plasate in spatele unei mese care era a|ezati in cenkul s(adionului, acoperire cu o catjfea rosle. Orchestra tnrona un mars. Candidadi iqire din tunet. aranja{i unul in ;parete lmpdunatul* liniqti:printrecandidalierau
gitul

golag, rale cu picioare cricenate,cocofi sldbinogi, gigte grase, cu puful e' nu se por frAsura nici cujumerate <lin frumusefea-meai,se gindilm: ti-i veni sa cinle. sa sari intrun picior de bucurie. Dscind se uirA;ui aknt. bucuria ii pied. Fiindca viuu citi\a cocosi rineri. neobitnuit de frumoli. gi @tac peste pupaze. erau impdobili cu breteri si cotiere. aveau niprccoafuri compiicare 5i coii ir

paunatul-"Apii

impiunanl

dar nu stai in rind!

se zipici: unde sd se ageze, in spable cui?... Tu de ce nu e$ti in n'nd cu toate lumea? se resti lael peunul. Ai numdrul pe piep!

-__
lmpeunatul se incwci si mai tuel - Eu siot nou, nu qtim,.. Peuul il ouige se se asee in spatele uu c@oi rogu ca f@ul cu o coadi infoidi. nemaiFmenit de frumoasa" - Am pus{ de memelige: ofte lnpeuanrl si se supue. Deodad ialele ti sittele s; foiraqi seimbdziri pnm un loc roi in fa$.Impeunasl prcftri de zipiceala care s 6ee ti, l-de ca aidcni si-l vadi" dezi o qocul coad& infoiata a coco$lui de foc. Coada cizu p geon, de nici de deh sa nimmi nu obsend. lmpaunatul i$i aranjn, chipwilq pinenii $ inhiLti @ada, pe we o inle$ui ca

jwul gitului sAu. Aon, cin mai era q cl?... Piunul lndepifti din rind pe cele doue rale qi pe cele doua gi$te penm incilcrca disciplinei, apoi commdi:
p un sal in

lnaint@, mes!

Coloana

Frni intr{ ordine defini. Dotr unul

singur nu lines pasul

- lnpiunatul.

de

Toli incremenire cu excepfa lnpiunatului. Aests piqea atit de avintat, ci se izbi tiftila cocoqului de foc. lngaima acolo evs in hip de scuzd $ se opri in pozi$e de

Stai

,,drepli". PreFdintele comisiei piunul - vru se-l indpe(ez ti pe el pentru rcrespectarea rindului, dar cind zeri ftumNelea de coad6 in jurul gitului seu, ili lEcu vint cu evd-

taiul ri

prinul ! impeunatul nu

il lisi in pace. - Si incepml zis

peunul. Presupun cn

*iF

ce se cere de la fiecare... SA iase

lacir. dar nu-ti lacea problme. lLindcd avea posibilitatea sA vadi ce vor face concurentii dinainta lui... Primul cmdidat se invirti rei secunde prin fala comisiei Si se depifti. Asta era tot. Si astfel, in aplauzele fufrunoase ale publicului, se in|irtrA mufte pisiri. Veni rindul coco$ulu de f@. Convins de frumusfea sa, el lacu ni$te miwiri line, {ere si-i pes de cele trei secunde. De nu mica ii fu mirtrea, cind auzi din bat pA(ile riset batjocoritoarel 48

itja ce uebuie sl

f-

nulfime.

Ce cautA ctraghiosul Ash aici?

Und-a pornit fiird coadi'l


-mai

se auzi o vobe

din

are @ada. lnqci si_i expli@ bogogul de fe inrcarse capul $ vizu ci nu pisului ;A h mijloc rebuie se Iie o vr4jibriq dtr pAwul ii spuse ci @le trei secunde se scursCsere de mult $i il alung6. Bietul coco de foct Td nu-i vena sA creade $ in timp e pdteq iti inbrcea iF truna capul spre drtila goali! - Vi rog umibrul, ceru piunul. impiunatul alerga gra$os, inclinindHe &dnc in fata juiului 9i inepu: intii pesi pe degetele unui picior, apoi ridici ceiAlalt picior io sw S led o piaeti in I@ as@enea unei ftrleze; dupi acea isi desfecu ilipile $i inepu sA ssd incolojncoace cu coada scea srins legati de giL lnt{r cudnt, dans& ftumoasa ,,Ricffifi". Publi@l fu cuprins de u entuziasm nebui. Era pur $ simplu in delir. Ash dq frumuste! $i dta

agilitate!

Ata guler mai rtr!... Nu ffii gise{ti drEi @linda tot pim'ntul. Citi

lmpeunatul parA vedea cum i s a!'lni medalis de aur pentru {tie de cq hotiri si faei praf comisia cu inci un numir. Zis li fi4t. 49

FosFgmq cftd srauqre...

flMusle, de one Se dddu o dati de

tumbi chitr in fata presdintelui. stiin s desprinse de la gitul lui $i-i cezu k picioe; in aceaali clipi se in el, e dezechilibri $ cizu pesb masa cu cetifea rctie, rismitrd-o. Nu lipsi muh sel rastome $i pe piun.
a brble4ul, apoi mai fdcu o

,,culerul"

impiedica

Amu$t de uimire, ca la

semal, publicul izbumi ninios:

lndreptindrj cu chiu cu vai evstaiui. piunul

Aaaa!...

- Uuuu! Uuuu!... huiduird din toate dire4iile ratelq gi$ele, giinilq c@otii. C@o$il de foc intelese ultimul ea e sc inliopla$e : aldgi pini la coada rAmasi pe gazon! o ridici $i o intodse pe toate fetele: - PAi... da, asta e coada meal,.. Disperat, incerci sd Si{ fircze la l@, dar cum si fixezi o coadi tiiati?... Cind inlelese ca orice incercare e zadrnici, cocotul de foc se tinti cu fala pe
50

In$el6torie!... Un ftrlatml...

FpA revohar:

l--

gazon si izbucni intr-un plins amtrnic: Ce mA fac? Cum voi trai firi coade? Publicul Fece u$or d la o *are d spirit la ;lb. intregul $adion izbucni inruqlis vesel; sfaturile incepuri sa curgi. Unul i, sletui sa-$i cumpere douA gele{i de lipici, aitul sa-!i prinde coada cu aF de nvlon sau sa-$ caute un chirlrg priplt ' Cocogul de foc se infurie in aqa hal ce firi sA mai stea p ginduri, se ndpusti awra linovarului. impeunatul incerce sA se salva prin fuge, dsr drumul ii fu bdat de piun 9i fazmi. $i din nou prin vnzduh zburdi pene qi fulgi cu duiumul' Colac peste pupeze, cudnd veniri $ cei patru ulii |i loimi' cate rupeau'la inhee'

bilttlti.Jna..*"

r,olu de 6i siraine? inrrbara ei. tr cm nimeni nu I rrLspunse. la incepul ciugulira ci;d capd pnuului. cind pe cel al co@tuiui de foc lrnpdunaul..': ,rrecurd pn-nre picioareli p?runului 5i. rccmai cind incerca sa s fofilze ulii 9i $oimij il ajunseri din urni $i nu-'l lisde pini nu-i smulseri li ultima pmi 5l

Dtr de ce ode lnfoistul nu-i vni in ajutor frablu siu? Dolr aa pubmic |i curajos, de ce se ascunsese lub bmcd lingA ele doud sticle goslc da limonadi?!... Adevard e cA lnfoiatil a vtr si-l scape de ghetrele ti cio@ile scuti&. Dd nici nu ridicase bine in picioaie, s,i infelese cA lupb dr fi fost pree inegdA $ ami nu-i mai rAmae altceva decit se se roage ca lmpdmatul sA nu fic ucis, put@ici, De fapt impeunatd scepe datoftA lui Clok, cde pe fngd muschi mai avea $ un sufld nobil. -Lisati-l! zis CIok. Eu am intelds cA e fraG cu amiri$l ils de sub bmcd, pe cee l{m snopit adineaud, Asta are sA b fie inveFture de mintel lnfoiatul gi lmpdunatul nullmiri lui Clok sprijinindu-se mul de @Elall pornire $ontic-fontic, ca vai de ei spre cea mai apropiata iegire. Publicul nu incda se-i fluide $i si-i huiduiasciSperia$ ce ar puba se piledci eva li m&i du, co@$ii noqfti holidri $eegd dt ma repede cu puti4a, gi d ude, de neunde, ca prin minme gdsiri puteri noi Si opindndu-s deodater. reugr?r sa stre peste gddul de zid el stadionului ii cdzure diF colo de el ca nigle saci cu cdofi. nu depde de locut sde ii a$eph cffndlFpmic.

fffi

ii

vnI
lnfoiatul ti impiunatd Frnira dFa lwgul gardului stadionului; erau a|a de catrinili de belelele cee se linuseri lanl 9i se abituseri pe capul lor, incit $i dei Far fi ciocnit cu ciinele, tot nu l-tr fi obsetral - Ooof! smirci lnfoiatul, s-a zis cu vitejia mea! M-m fics pina $ de dsul cr cilor!
vedea cle doue

- c(ros{o...

Dianissimo: isi biborivea slasul cind ca aela al ciinelui de casi! cind ca scincelul unui cirel abia fiut. oir nu ieta nimjc din rcad stradania lu. Si. inlunat la culme pe sine insuqi, strigi: pe se urli la lmel -ini ;ine sn-mi tai linba! ai ude cu capul dat spate ala cM

in ast timp ciinel-panic se apucas si faci exercilii d lirat-- pim !i

se bilbii lmpimatul, s-a zis elfle de la cofderie!

9i cu frumuselea mea! De nu

m-at

Frat! inahelari f loc.

Ciinele! biisi infoiatul Ej simli nedugeala ree pe spalelFi golas' S-a zis cu noi! s tingui lmpaunatul, tsemurind din toate mddul@lq 8ol-golul

Dar spr uimirea lor, ciinele nu l acordi nici{ abn$el deschis o ctpe un ochi' se holba la iigurile lor cdaghioase |i apoi il inchise la loc Dupa aGa I deshise pe ceHalt $i i inchise i pe acesta infoiatul $ inpaunatul se furitea 9i ieqiri din zona pqiculoasd- cind 3e-mai deirtare nilei, o lutrA la fugA... Slavi dmnului, bine ce nu-i fugirea nimeni! Altfel ar
53

fi fost ajunli din urmi inca din primii o


piciodele.
Se

sutA de pati, ata de tare

li

se

impldicau

oprird tbia cind 4iusere la un pod Se ascmsqi sub el, cu gindul si_gi mai lrala outin sufltul. -- Egii sigur frir.tiore. cn ela era ciinele nosw? - Ei em. dar nu nea recuoscut! rispunse lnforaol. - Acu' @ fa@m?... SA-{i spun drept, rm nici_un chef se mai rimin in oratul asta! zis lmpeuratul. lnfoiatul detini dst din cap: - Din picate, nici in sat nu nra$teapti vre bucurie!... - Acolo cel pulin avem rude... - Bing atunci hai sa pdnih, dd cum sA ne ftim pini_a@lo? Tu abia te mai poli mipca!... Iar eu nu te pot cAra in spaE. - VAd $ eu, frilioare, ci nu mai po1i... ln cele din umi cei dd ftali hotedre se imopEe sub pod. Se ficurA ghem $i se lasara pradd unui som nelini$il Velnic s gisea ceva cee si-i faci se Fesee spdia$ : o date betaia la fiecare jumfuate de ceas a ololqiului, cu ctre de alfel oratul se mindreq a doua oari pa$ii grei ai penicilor de noaptq a treia oeA - duduitul uui autocmion intirzisti cse tocmil treea p$e pd. Si cum e.au goi-goluli fird pf,e $i puf, IerA doar d poab s-ar fi prefacut din nou in bulgiri de gheati dei p la miezul noptii n-ar fi venit la ei bufnita-fotograf se faci fobgrafii nocturne pe malul riillui. Fiinli grijulie, ea veni cu nilte zdrenle luate cine ftie de la care er|etor 9i fi inveli cu el;
54

coco$ii nici n{ simgri, deoare@ ea, ca orice bufnili, putsa s6 se migte $i ri aclioneze fera sa face zgomot. Rau mai petrecuri noapba asta lnfoiatul si lryiunatul, dr cind se treziri in tetirsatui zorilor ti isi dermo4ira rrupurile goaie, deodara inlelesra ca li se restabiliseri forlele. Nu-i nimic, ce daA b ghioriiau malele de foame!... Ie$d de sub pod qi o luare in grabi spre sat. Au mers ei, au mrs... au mers inhuna ln cele din urmd incepuri sA se zireasci acoperituil roqii ale caslor. E.a aela|i sat qi btu$i peci nu era acela$i. De ce oare?.., Pentru ce noil.l cotel era aproape gatal De acdo rdzbdta pine la ei cintecul constructorilot:

Bm coctructor daci
Meseria iti iubetti, zidul iure il zidetti!

egti,

Cei doi fra! diduri intii o@l coelului, apoi e grabra spre !,Oglinda pia".ii.,.Cina ajunsere aici. se ascussi inr-un tufit lF$i ueua doar capelele, Primul lucru pe ctre--l vizura. erau iniculii pui$ori. Aceltia tocmai se plingau vrebiulei, vrebiulei cenu$ii, care atunci cind se oglindea in ,Ogiinda pnduii, incet-a si mai fie udta"

"'il'

,.0

q j

e?

- Nu ne hse sd muncim pe telief, piuiau puisorii fiindce ,Fau inerir ls scoBliau zis ci sinEft l@lei $i ca rcma rebuie sd iim. Tomai atunci eparu buicu(a Cdcodrc - ifi impingea cirucioruj cu gustaM gaE pregasB Fntru cet dd. - Ce laeti voi aici?! ii certe ee ln l@ si ve armjali ci4ite qi caietele... - Ei nu sint vinovad. buniculo Cotcodac. eu iff chq;al, topii iingi ea vrdbiutr, - De ce i-ai chemal ce por ei sd invele de la tine? --Fo& mule lucrui, De pildi. sd ... zimbeasci inbtde6ua. $i si ltii cI am si-.i inva!: Da. dar noi vrem si ni se srua $ povegti, ciripire nerAbdetfii Duircrii cei mici. Bunisro Cotcodac. roaga-l IE grie@t se ne spwi ma!ln fiere zi ni prcmitq drnu se line de cuvint... ' Friliotrq i] vezi? Llite.l coto! got'ti in tufit lmpauatut. . Tl tad. Se cm cmfmdA cu iarba dar il vad_ gunicuta Corcodac se apropie
de brc$oi 9i-i zie: tu nu cmva e$i bdDav? De cite ori tsa, E vid .mmtr6 moldind.., ti se mai aude! $dqot abia reu$i sA se ridie in capuj oaelor: Oaraq orc{ac! Se ptre ce imbatrinir... ca,i !ine, dc aldel. .- Nu vorbi ata, ista se-[i fi neceul!... Ia mai bine povstertFle copiilor @va.. spme{e gi tu o povste, cA dotr $tii destde!

-. + rucl oracdtu

Asdle" mii.

nu

57

:.i+!:t'

2:r:.. - t'

;:,:i -}#'r!#n:Fn; ii.lfl

4_*+F.fe
@

.k

d's u, , ....

.o*
a

- lnradever aqa e, dtr nu $tiu pe c{e H spm, pe cde F ale& cdzu pe ginduri broscoiul. Eh, linn te hotnrnfli, eu dau o fugi si le hrensc { pe celelalE peseri, zise bunicuts Cotcodac qi iti impinse -ceruciorul spre $antierul d coNhclii in tufis, impaunatd i$ mu$ca limba pe ludg: - Frdtiodq fugi dupA ea! se agele el de lnfoiat. Du-t 9i spw-i ci dtsad-ncolo vom munci. Ea e bunica nostri si ne va iefra. - Fugi tu dupi ea! Mie ni* rus,ine... Am fost atit de putenuc, ce putem sd
munsc cit trei!

$tidot continua si se gindeasce h care din nflumerabl $ lmgile sale poreqti si se oprcasci !i s6-9i indeplineasci, in sfirfl! promisiunea fali de cei mici. ln schinb vribiula reutise sa le rEine abnlia fl ceva ctre de asemenea aduc cmva cu o povesk: atezali in jurul ei. puilorii o asulLau cu ciocuile ciscate: - Si acest lnfoiar. ise vrebiu!4 era cei mai puternic cocol pe csFl aveam noi. Nimeni nu india;nea sb-l infrute... lar fralek sAu 6e chema imparuat. CFi drepl nu era la fel de puiernic, dd in schimb era cel mai frumosl Si cinta mereu u cintecel care

- Aunci de ce nram mai inlors acasi? . - Uib ce e, friliode, alFi il pu&a si ne ieft, to$ tr putea se n ieft, ds cijnele - O si-i plitim sactrl cu geunte din lefwile nodtre 9i gata - Sint de acord... Taci puiin! lnfoiatul ciuli ur@hea. MFm auit numel. Amindoi fntii iqi intinsre giturilq is,i scoaseri cap&le din hfit.

'

Alt coco$ nu vei aila

$apte

Fd drai colinda

Mai destpt, mai detos, Mai voios 9i mai frumos!

- 9i dupe aceea!! Dupi aceea'l nu ma aveau rnbdm niolii pui$ori. - oaHact Dupe aceea eu o sd va povesbsc ce Fa intimplat cu ei, inrcilfli idbi Stidot. - Nu vrem dupi aeea, wem acuri! piuiri din nou pui$orii.
59

din

,,

tr
tiirf

FI

Bm@e... Oac{aNac! De unde se incep? De unde am teminat eu de pov6tit, ii veDi in sjutor vrdbiuF. mestecd in gurd un firicl de itrbA ca si 6e mai invioreze $i ii prevenil - Nu voi vo6i mult volba muhi-:i sirecia omului, d-apoi nA qi obos9E... ln foiatul qi lmpiunatul s-au dus in Marele Orat pisdresc Si au alevenit cocoti vestili $i bogali, cei mai vesti$ ii cei mai bogali cocogi din lume, $i ttili voi, 6pij, de ce? Fiindci au dcultd sfaturile mele pr4ioa$l

$tidot

mai vortEasce, amindoi iegira din tufi$, se amcdi asupra bros@iului ciugulasci in cap, pe Meri, unde nimseau. intotrsri o bu(a in sus $ n dr$fire spre locul cel mai uscat, nu cMva s6 le scepe, si ssi in lac, - Ajubm.! Ajut@or! M-au steat lilheii! lipa ca id guri de Frpe broscoiul, Nu $tiu ce au cu mirc, nu lFm ficut nimic... Miculii pui$ori s impregtiee ctre inotro. Ei niciodad pini atuo nu vdzuserd ni*e ptseri arit de ciudate, puf $ fAd pme! Se sperie 9i Jrebiula, dd nu chitr atit de tare incit si zbofe prea dep&, Se opri pe o remurice, Si de a@lo sdgi: Ce ave! cu nnea Stiebt? Ce aveli cu el?t AvEi noroc ce nu e ciinele aici.. Deodati insA vribiula holbe ochii: voi erag mA, fralilor?l?... lnfoiatub, lmpiunafire, voi sinkri, mA?! Ds Omq c-mi vid ochii?,., Parci ati fi ni$e... Arihti ca nitk sFrieb.il $i 6rA
sA so

Nerufinatul! strigde intFun

glas

lnloiatll

Si

lmpimstul.

9i incepurA

si-l

firi

Noi sintem. Fi cei doi frali incekn sn-l mai baLA pe broscoi. Din cauza lui aratem a$a!... $tietot se &i cu chiu, cu vai pirn k "Oghnda pndudi", se cufunde in ape li remas acolo nmi$cat, ftuA se mai dea vreun smn d viafn, iar cind se hotiri, in sfirqit, sA iasd afu4 oricii dra alreptul rwoltatl MAi, infoiatul, nii lnpiunable, unde ali idvilat voi mmierele astea mAi? Si pr@dali in felul ista cu vehii vo$t i prieteni! 84 de data sta ai scepat pr ieftin! il meninF lnfoiatul. Tine minE! De azi inainE ori de cite ori te vom auzi ca dai sfatui, tot de ati@ ori ili vom ciuguli capul. Dar nu ca acum. ci nult mai mult cu virf si indesat! Cu virf 9i indesat! repete !i lmpiunatul.' - O&{aHac, m bagat la cap. Ori de cite ori... tot d-adrca ori.. Nu{i va fi ugorl in clipa urmatoare, din pidure se auzi un Etrat jalnic: ,Auuu-hm!" Ciinelpmic din ciEva salturi qjmse in poienila d fingA ,,Oglinda piduii" qi se trinti in

ir

be"

Am venit, m venit, dtr sint fo& abitut, foafre superat, citrdiit de tot! Cum ii voi spune burucufei Cdcodac? ... Auuu-ham! Auuu, mi-am pierdut gi glasul d adta

agiblie $i supirtre!... Vrabiuta veni spre el, lopai de citeva ori cu picioru$ele sale mai subliri decit chibritul $ zise: - Nme ciine, nu E ma necaji, $tiu cA i-ai ciutat irtruns F lnfoiat fi lmpeunat! Uitei aici, fnge noi. Au vnit singuri, de buni voie Si nesilili de nimoi!... Ca si nu-i mai cau! atla cu limba scoasa de un @t!

NFfu tr HAf,BPEH
rtuoredcd: z&wko
Bojanor

luDEl\,J c i-t,;

S-ar putea să vă placă și