PLAN DE AFACERI

A. PATE GENERALE PRIVIND SOLICITANTUL

1. Denumire, obiect de activitate si forma juridica

SC BNG Trust SRL este o este o societate cu rspundere limitata, cu capital integral privat, infiintata in anul 2008, ce are drept obiect principal de activitate, la momentul actual Lucrri de constructii a cldirilor rezideniale si nerezidentiale - Cod CAEN 4120. Ca si activitati secundare menionam: 1020 - prelucrarea si conservarea petelui, crustaceelor si molustelor,
311- pescuit maritim 312- pescuit in ape dulci 321- acvacultura maritima 322- acvacultura in ape dulci

- Scop Scopul principal al firmei BNG Trust SRL este acela de a infiinta si a permanentiza a o ferma de reproducere si cretere sturioni, care sa satisfaca clienii, sa asigure ctiguri optime si profituri pe termen lung. - Misiune Misiunea firmei a fost stabilita inca de la inceput si consta in satisfacerea exigentelor clienilor prin:
-calitate foarte buna a materiei prime -seriozitate si loialitate -termene minime de livrare -preturi negociabile -poziionare intr-o zona cu acces rapid.

- Viziune SC BNG Trust SRL isi propune sa asigure tuturor clienilor produse de calitate, in condiii de sigurana si continuitate. 2.Structura capitalului social si evoluia acestuia de la nfiinare Capitalul social subscris al SC BNG Trust SRL este 2000 lei numerar, varsat 2000 lei, divizat in 200 parti sociale egale de 10 lei fiecare. Aportul fiecrui asocial in constituirea capitalului social si prile sociale care ii revin se prezint astfel:

-Banaga Adrian 1000 lei, 100 parti sociale -Banaga Gabriela - Viorica 1000 lei, 100 parti sociale.
3.Administratori

Administratorul societatii este Domnul Banaga Adrian.

4.Locul

de desfasurare a activitatii si a investiiei

Investitia propusa va fi realizata in Romania, Regiunea Sud - Est, Judeul Galai, Comuna Schela.
5.Litigii in desfasurare (daca e cazul)

Nu e cazul

B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE A SOLICITANTULUI

1. Istoricul activitatii

Societatea BNG Trust SRL a fost infiintata in anul 2008, avand ca si activitate principala lucrri de constructii a cldirilor rezideniale si nerezidentiale - Cod CAEN 4120. Pana la nceputul anului 2010 societatea nu a avut angajai, subcontractand lucrrile executate. Serviciile societatii sunt adresate atat clienilor persoane juridice, institutiilor publice, cat si persoane fizice, dar in proporie mai mica. La momentul actual activitatea firmei consta in executarea de lucrrii de constructii in urmatoarele domenii: o structuri metalice o anuri o zidrie o tras apa o terenuri sport sintetice o constructii hale metalice o turnri betoane Serviciile firmei sunt adresate in principal firmelor private, institutiilor publice, si nu in

2 Jf5>

TERENURI ultimul rand persoanelor fizice, din judeele Galai si Braila. Avnd in vedere ca piaa lucrrilor de constructii si cea imobiliara este in stagnare, chiar in regres, SC BNG Trust SRL dorete sa se reprofileze ctre un sector productiv de activitate, prioritar pentru Strategia de Dezvoltare a Romniei, investind intr-o ferma de reproducere si cretere sturion, implementnd un proiect finantat prin Programul Operaional de Pescuit. Creterea sturionilor in sistem intensiv este o activitate foarte profitabila tinand cont de randamentul mare de cretere al acestora, de valoarea ridicata a crnii cat si de venitul foarte bun obtinut din vanzarea caviarului. Romania este in general propice pentru creterea sturionilor si poate deveni un pion important pe piaa europeana in acest domeniu.
2. Principalele mijloace fixe din patrimoniul actual (inclusiv terenuri)

Denumire mijloc fix

-

Data achiziiei
-

l.CLADIRI TOTAL 1.1 detaliati........ l.n detaliati........ 2.UTILAJE TOTAL 2.1 detaliati......... 2.n detaliati....... 3. PESTE TOTAL AAA/WAAAAA
-

Valoare neta la data ntocmirii ultimului bilan -RON-

Bucati
-

Amplasar Suprafaa Valoarea Regim totala e contabila juridic / Judet/Localit (mp) RONCategoria de ate folosina 1 Galai, 19800mp/ arabil Contract de Comuna concesiune Schela 3. Producia obtinuta in ultimii doi ani de activitate (cu detaliere pe tipuri de produse) Nr. crt
Descrierea serviciilor oferite in cadrul societatii:

Sc BNG Trust Srl ofer o gama variata de servicii in domeniul construciilor. Domeniile in care firma executa lucrri de constructii sunt: o structuri metalice o anuri o zidrie o tras apa o terenuri sport sintetice o constructii hale metalice

3 hi
o turnri betoane

Desfasurarea etapelor urmrite in efectuarea acestor lucrri difer de la o constructie la alta. Ca si exemple va prezentam: > Etape in construirea unei cldiri de tip standard cu destinatie de depozit:
a)Faza de iniiere a proiectului b)Faza de planificare a proiectului c)Faza de execuie a lucrrilor propuse in documentaia tehnica d)Procesul de monitorizare si control al lucrarlor e)Faza de recepie a lucrrii

In anul 2010 SC BNG Trust SRL a incheiat un contract de concesiune cu Consiliul Local SCHELA, pe o suprafaa de 1,98 ha, in vederea exploatarii terenului prin infiintarea unei ferme de cretere si reproducere sturioni. Pentru realizarea investitei propuse societatea si-a propus accesarea de fonduri nerambursabile prin Programul operaional de Pescuit, Msura: 2.1 "Investitii productive in acvacultura", Aciunea 1 Creterea capacitii de producie datorit construirii de noi exploataii piscicole".
4. Performanta financiara pe ultimii trei ani de activitate (in LEI)
Indicatori

1. Active fixe nete 2. Active totale

3. Capitaluri proprii 4. Datorii pe o perioada mai mare de 1 an 5. Cifra de afaceri

An n-3 0
0

An n-2 0
0

An n-1

6. Rezultat operaional
7. Profit net 8. Rentabilitatea comerciala (7/2*100) 9. Rata indatorarii la termen (3/2*100)

0 0 0 0
0

0 0 0 0
0

0 119.064 18.793

0
176.018

19.971 16.793
14,10 15,78

0
0

0
0

C. ANALIZA DE PIAA 1. Caracteristici generale ale pieei produselor Piaa petelui - locul de ntlnire al cererii cu oferta de produse din peste are un loc foarte important in economia tarii. Interesul productorilor piscicoli este acela de a valorifica produsele, interes determinat in primul rand de recuperarea cheltuielilor de producie si apoi de a realiza ctiguri (lichiditati) pentru a putea continua activitatea in procesele de producie care sunt suficient de regulate (anuale).Piaa petelui in Romania este relativ redusa in comparaie cu cea a tarilor din UE, cifra de afaceri totala a sectorului ridicandu-se la numai 30-40 milioane de euro, dar la care ar trebui adaugata si piaa neagra, care reprezint circa 25-30 la suta din total. Consumul anual de peste in Romania

este de 10 ori mai mic dect cel din tarile Uniunii Europene, in condiiile in care se cifreaza la numai 4,5 kilograme/locuitor prezent, Romania asigura din producia proprie doar 25-30 la suta din consumul total de peste, care se ridica la 90.000 de tone. In ce privete producia din acvacultura, aceasta a sczut, de asemenea, de la 48.000 de tone, anual, inainte de 1989, la 8000 de tone in 2004. Pana in 2006 au fost inregistrati 56 de ageni economici, pe plan naional, cu afaceri in domeniu si doar 33 de supermarketuri la nivel naional unde exista posibilitatea procesrii primare a petelui. Comparativ, in 1989 existau in Romania 180 de unitati de procesare a petelui si se fabricau 180 de tipuri de conserve si 70 de semiconserve. Piaa interna a czut si ea foarte rapid, comerul cu peste fiind sustinut in momentul de fata de importatorii angrosisti si foarte puin de fermele piscicole si de fabricile de procesare. In ultimii 17 ani, exporturile de peste de pe piaa romaneasca s-au diminuat considerabil, in acest moment balana comerciala fiind negativa. Cauza principala: gama redusa de produse de pe piaa. Un handicap major pentru productorii autohtoni care incearca intrarea pe pieele vestice il reprezint condiiile de certificare si standardele impuse de Uniunea Europeana. Specialitii in domeniu sunt de prere ca piaa totala de peste (proaspat si congelat) va continua sa creasca cu circa 25- 30% in fiecare an. ncet, incet piaa petelui proaspat se va departaja de cea a petelui congelat. In momentul in care piaa de peste va ajunge la un grad de maturitate, schimbarea intre fresh si frozen va fi inevitabil in favoarea fresh. In opinia principalilor juctori, majoritatea petelui proaspat provine din import schimb intracomunitar - dar un procent nsemnat il reprezint pestele decongelat. Consumul a crescut de la an la an, insa nu la acelai nivel ca in alte tari din Europa. La ora actuala consumul de peste este de 3,6 kilograme/pers, cu tot cu cel oceanic importat. Potrivit acestuia, speciile de peSte scump nu se vand cel mai bine. Producia de peste din acvacultura este de aproximativ 17.000 de tone, iar restul pana la 90.000 de tone cat este consumul anual, in Romania, este acoperit prin importuri. Tara noastra asigura sub 20% din consum.
In anul 2001, la o producie interna de 18.400 de tone importurile au fost de

37.000 de tone.
In 2004, la o producie de 12.500 de tone, importurile au fost de 57.000 de

tone.
In 2006, producia a fost de 13.500 de tone, iar importurile de 80.000 de tone.

2.Analiza concurentei

Relaiile dintre agenii economici pe piaa, in funcie de interesele lor, constituie un sistem economic de concurenta, in care fiecare are libertatea sa produc si sa vanda ce-i convine, in condiiile pe care le considera cele mai favorabile. Sistemul concurential reprezint totalitatea relaiilor dintre agenii economici aflai in competitie pe piaa,in funcie de interesele lor. In ultima perioada de timp, ca urmare a polurii si a pescuirii excesive, o serie de specii valoroase, printre care se numara si sturionii, sunt amenintate cu dispariia. Datorita avantajelor pe care le reprezint, muli cresctori de peti se orienteaza spre sistemul acvacol recirculant superintensiv, practicand mai puin sistemul traditional de cretere a acestor vieuitoare in helesteie. Productorii de sturion si icre negre sunt slabi reprezentai pe piaa specifica naionala, aflandu-se totui in plina dezvoltare. In tara noastra au demarat in urma cu cativa ani mai multe programe de reproducere sau cretere a sturionilor in captivitate si au inceput sa apara din ce in ce mai multe ferme particulare de cretere a sturionilor. Inexistenta unei concurente puternice in domeniu face ca, in urmtorii ani, viitorii productori sa-si poata vinde marfa rapid si la preturi avantajoase. Producia de sturioni in Romania este dominata in acest moment, si incontestabil, de doua firme Kaviar House" cu moruni si S.C. "Beluga Farm Group" S.R.L, cu nisetru. Produsele oferite de SC BNG Trust SRL se diferentiaza de cele ale competitorilor prin:
-Calitate mai buna a crnii si icrelor de sturion -Tehnologia complet noua si ultra moderna -Preturi accesibile -Bonusuri si alte avantaje financiare -Personal calificat
3.Politica de produs si fluxul tehnologic (daca e cazul)

Produsele oferite de SC BNG Trust SRL se diferentiaza de cele ale competitorilor prin:
-Calitate mai buna a crnii si icrelor de sturion -Tehnologia complet noua si ultra moderna -Preturi accesibile -Bonusuri si alte avantaje financiare -Personal calificat

Schema fluxului tehnologic din cadrul fermei sturlonlcole VARIANTA I

Fluxul tehnologic, operaional in cadrul acestei ferme pornete, iniial, de la

achiziionarea icrelor embrionate si pana la obinerea materialului de consum (obinerea produciei marfa). Odata cu formarea propriului lot de reproductori, fluxul tehnologic va fi complet, plecnd de la reproducerea materialului biologic si pana la obinerea produciei propuse. Producia propusa a fi realizata in cadrul acestei unitati este de 60 de tone de peste si 5 tone de caviar. Acesta producie va fi livrata pe piaa fie in stare proaspata, fie in urma aplicarii unei procesri primare.

Procesul tehnologic este tratata, reconditionata si apoi refolosita in sistem. La fiecare recirculare a apei tehnologice, apa reutilizata reprezint un procent de 90 % iar restul de 10 % reprezint procentul de apa proaspata ce intra in sistem. Sursa de apa este reprezentata de apa freatica, a crei calitate trebuie sa corespunda, cerinelor fiziologice ale speciei de cultura si sa se incadreze in limitele prezentate in tabelul de mai jos: Limite Parametru chimic Minime 6,9
6

Optime
7-7,8 7-12

Maxime
8-8,5 14

pH-upH

02 solvit - mg/l Sub. Organica mg Kmn04- mg/l CBOj - mg/l Ca'+ - mg/l Mg^+ - mg/l CI" ( cloruri)- mg/l N03" - mg/l N02" - mg/l P04J" - mg/l Fe total - mg/l SO/~ - mg/l NH3 - mg/l NH4+ - mg/l Sulfuri totale - mg/l H2S - mg/l CCV+ - mg/l HC03" - mg/l Alcalinitate ml HCL/I Duritate (u D) Fenoli - mg/l Reziduu fix - mg/l Suspensii - mg/l Clor rezidual - mg/l

5 5 30 5 6 1 0,005 0-15

35-50 6 90-120 10-40 30

2,5-4

lipsa
0,05-1,5

lipsa
20-40

55-60 7 160 50 40 30 0,002 3 0,2

70-80

0 -0,001 0,05-0,5 20-100 0,2 8 0 100 15-25

lipsa
0,5-1

lipsa urme 200 - 400

2-4 12-18

0,002 2 3 < 0,003

10-20

lipsa 200 - 500

30-60

600 6 20 0,001 - 0,02 700-1000 80 0,005

In afara acestei cerine primordiale, legate de calitatea chimica a apei tehnologice, unitatea de reproducere si cretere, trebuie sa asigure si:
-o temperatura optima de cretere, pe tot parcursul anului, cuprinsa

intre 18 - 22C pentru a se obine cei mai buni indici de cretere;

-o luminozitate cu o intensitate, la nivelul bazinului de cretere, de 150

lucsijj==: un spectru cuprins intre 500 si 600 nm;

-o umiditate, in cadrul halei de cretere, sub 80 %; -existenta unor condiii optime de presiune si debit al apei, care sa

perrftl^ distributia apei tehnologice la aceeai parametrii cantitativi la fiecare bazin de cretere in vederea desfasurarii, in condiii dintre cele mai bune, a procesului tehnologic;
-automatizarea etapelor tehnologice pentru o reducere a numrului de

personal implicat in activitate;

-accesul facil la toate componentele sistemului recirculant de cretere, in

vederea fluidizrii tuturor operaiilor realizate in cadrul unitatii;

-spatiile

necesare realizarii tuturor operaiilor tehnologice, conform

cerinelor europene, care trebuie sa prezinte suprafee utile optime, ce vor asigura o eficienta in exploatarea si funcionarea unitatii de cretere a sturionilor. Funcionarea la capacitate maxima a fermei se va realiza incepand cu al saselea an de cretere, la sfarsitul caruia se va obine producia maxima de 60 tone de peste si 5 tone de caviar. ncepnd cu al aptelea an de cretere producia propusa va fi obtinuta anual. Unitatea de reproducere si cretere in sistem recirculant, intensiv, a sturionilor va fi reprezentata de o incinta de tip hala, realizata din structura uoara, pe profile metalice, dar care trebuie sa fie izolata foarte bine din punct de vedere hidric si termic, in care se va realiza procesul tehnologic de obinere a materialului de consum. Unitatea de cretere a sturionilor va fi alcatuita din:
-sistem de incubaie - destinat incubarii icrelor embrionate de sturioni ,

achiziionate;
-bazine de parcare - destinate parcarii larvelor eclozate; -bazine de dezvoltare postembrionara - in care are loc dezvoltarea post-

embrionara a larvelor de sturioni;

-bazine

de

cretere

destinate

atat

creterii

materialului

sturionicol cat si parcarii si mturrii reproductorilor;

-instalatie de alimentare cu apa tehnologica - destinata alimentarii cu

apa tehnologica, condiionata din punct de vedere chimic si termic, a bazinelor de cretere a petelui. Instalatia va fi astfel dimensionata incat sa asigure un debit de alimentare care sa ndeprteze produsii de excreie si hrana neconsumata intr-un timp util; - instalatie de evacuare a apei tehnologice uzate - cu rolul transporta, apa uzata spre modulul de filtrare - decantare;

- modul de condiionare a apei - cu dublu rol, de a asigura ochimica si fizica corespunztoare a apei de alimentare a bazinelor de cretere conforma necesitailor fiziologice ale speciilor de cultura si de a asigura, pastrarea pe tot parcursul anului, indiferent de anotimp, a unui ecart al temperaturii intre 18 22C, a apei de alimentare a bazinelor de cretere;
-sistem de hranire automat - cu rol de a asigura distributia automatizata a

furajelor, atat in interiorul halei de cretere, cat si pentru fiecare bazin de cretere in parte;
-instalatie de monitorizare si control a parametrilor fizico-chimici ai apei

tehnologice - cu rol de a monitoriza si controla parametrii apei din fiecare bazin de cretere. Reproducerea si creterea materialului biologic, pentru obinerea produciei propuse, se va realiza prin parcurgerea a patru faze tehnologice, distincte: reproducere, incubare, dezvoltare postembrionara si cretere. Pana la obinerea reproductorilor, necesari realizarii produciei, fluxul tehnologic va demara odata cu achiziionarea icrelor embrionate de la statiile de reproducere artificiala a sturionilor, fie din tara noastra, fie din strainatate. Dimensionarea unitatii de cretere se va realiza, plecnd de la obinerea unei producii anuale de 60 de tone de peste si 5 tone de caviar. In cadrul halei de reproducere si cretere a materialului biologic se vor amplasa: incubatoare, pentru incubarea icrelor embrionate, troci, pentru parcarea timp de 3-5 zile a larvelor eclozate, bazine, pentru dezvoltarea postembrionara a larvelor de sturioni, bazine de cretere, circulare, cu diametrul de 6m, utilizate pentru obinerea produciei de consum si pentru creterea lotului de remonti si reproductori si bazinele de parcare - maturare, utilizate pentru maturarea reproductorilor. Necesarul de reproductori Avnd in vedere faptul ca, pentru exemplarele femele de morun este necesara o perioada de timp de aproximativ 16 ani de zile, pana la atingerea maturitatii sexuale, creterea acestora in vederea reproducerii, nu prezint avantaje. Numrul de reproductori necesari pentru obinerea a 65.200 de icre embrionate din specia nisetru, este redat in tabel.

Exemplarele femele de reproductori, de nisetru, vor fi selecionate la sfarsitul ciclului de producie (sfarsitul anului 6), formnd lotul de reproductori. Aceste exemplare vor fi mutate separat, in doua bazine de parcare - maturare. Exemplarele de masculi de nisetru, vor fi selecionate la sfarsitul anului doi de cretere si vor fi crescute in continuare, pana la atingerea maturitatii sexuale, Nr. Crt. Specia de cultura Numr reproduc tori ex. 9 (3f + 6m) Numr reproduc tori de rezerva ex. 9 (3f + 6m) Numr bazine parcare / maturare Buc. 3 <J>6m Debit de alimenta re rrrVh 11

1.

Nisetru

ca lot de remonti. Suprafaa utila, necesara pentru prematurarea/maturarea

reproductorilor este de 87 m2, aferenta a 3 bazine cu diametrul de 6m. Debitul de alimentare necesar bazinelor este de 11 mc/h.

Necesarul de remonti

Remontii reprezint lotul de material biologic sturionicol crescut in cadrul unitatii, din care vor fi selecionate celor mai bune exemplare pentru realizarea reproducerii. La sfarsitul anului doi de cretere, cand exemplarele de masculi de nisetru sunt livrate pe piaa, an de an, se vor seleciona un numr de 18 exemplare dintre acestea, care vor forma lotul de remonti. Acest lot de remonti se va creste separat, intr-un bazin circular, cu diametrul de 6m. Nr. crt. 1. Specia de cultura Nisetru An de cretere Numr remonti ex. Numr bazine cretere buc. 1 <t>6m Debit de alimentare mJ/h 10

18 anul III de masculi cretere 16 anul IV de 1 <t>6m 10 masculi cretere 14 anul V de 1 <t>6m 10 masculi cretere 12 anul VI de 1 <t>6m 10 masculi cretere TOTAL 4 06m 40 ( Diminuarea numrului de remonti este consecina pierderilor tehnologice.)

Suprafaa utila, necesara creterii remontilor, este de 116 m2, iar debitul de alimentare este de 40 m3/h. Dimensionarea sistemului de incubaie Dimensionarea sistemului de incubaie se stabileste in funcie de cantitatea de icre embrionate achiziionate. Corelaia dintre numrul de icre si numrul de aparate de incubat este prezentata in tabelul de mai jos. Nr. crt. Specia de cultura Numr Numr icre larve achiziionate eclozate ex. ex. 15.000 65.200 80.200 9.000 39.000 48.000 Numr Debit de incubatoare alimentar e buc. m"/h 3 12 15 1,3 5 6,3

1. 2.

Morun Nisetru TOTAL

Suprafaa utila, necesara amplasarii bateriei de incubaie este de 4 m . Debitul de apa, necesar incubarii icrelor este de 6,3 m3/h. Deoarece, perioada de incubare a icrelor embrionate achiziionate este de maxim 7 zile, bateria de incubaie este utilizata numai in aceasta perioada de timp, in fiecare an.
Dimensionarea sistemului de dezvoltare postembrionara

Dezvoltarea postembrionara a sturionilor se va realiza incepand de la stadiul de larva eclozata si pana la obinerea puilor, cu o masa medie corporala de 45 g/ex. Unitatea de dezvoltare postembrionara prezint o suprafaa totala, utila de cretere de 79 m2. Debitul de apa, total, necesar dezvoltrii postembrionare a larvelor de morun si nisetru este de 11,46 m3/h, reprezentat de un debit de apa recirculata de 10,31 m3/h si un debit de apa proaspata de 1,15 m3/h. Aceasta faza tehnologica este impartita in doua etape:
-parcarea larvelor eclozate timp de 3 - 5 zile; -obinerea puilor, cu o masa medie corporala de 45 g/ex..

Parcarea larvelor eclozate, timp de 3- 5 zile Necesarul de bazine de parcare a larvelor de 3-5 zile precum si nivelul debitului de alimentare sunt prezentate in tabel. Nr. crt. Specia de cultura Numr larve eclozate ex. 9.000 39.000 57.500 Numr larve de 3 - 5 zile ex. 7.200 31.200 45.000 Numr bazine Buc. 1 2 3 Debit de alimentar e mJ/h 0,42 0,84 1,26

1. 2.

Morun Nisetru TOTAL

Debitul de apa, necesar bazinelor de parcare a larvelor pentru 3 - 5 zile este de 1,26 m3/h. Bazinele de parcare, au dimensiunea de 2.500 mm x 400 mm x 300 mm, fiind cuplate cate doua pe stativ, etajate. Astfel, se vor achiziiona 4 bazine de parcare, care vor necesita o suprafaa utila de 4 m2 si o suprafaa necesara amplasarii acestc^^giae de 2 m2. Obinerea puilor cu o masa medie corporala de 45 g/ex. Specia Etapa de Nr. ex. Nr. ex. Suprafa Nr. de Necesar de cretere la la a utila bazine debit Cultura populare recoltare cretere necesare bucati bucati mp bucati m3/h larva 3-5 Morun 7.200 3.600 16 7 bazine 2,1 zile - 45 g/ex larva 3-5 Nisetru 31.200 15.600 61 27 bazine 8,1 zile - 45 g/ex TOTAL 38.400 19.200 77 34 bazine 10,2 Astfel, pentru dezvoltarea postembrionara a 7.200

Nr. crt. 1. 2.

exemplare de morun este nevoie de 7 bazine, ce prezint o suprafaa utila de cretere de 16 m2, necesitnd un debit de alimentare cu apa de 2,1 m3/h. In urma perioadei de dezvoltare postembrionara vor rezulta un numr de 3.600 pui de morun cu masa medie corporala de 45 g/ex. Pentru obinerea a 15.600 de pui de nisetru, cu masa medie corporala de 45 g/ex., se vor popula 27 bazine cu 31.200 larve de nisetru de 3-5 zile. Suprafaa utila de cretere a celor 27 bazine este de 61 m2. Debitul de alimentare necesar este de 8,1 m3/h.

Dimensionarea sistemului de obinere a materialului de consum Dimensionarea sistemului de obinere a materialului

sturionicol s-a realizat in stransa corelaie cu ciclul de cretere al acestuia, de 45 g/ex. In tabelul de mai sus jos sunt prezentate numrul de exemplare cu care se populeaza in fiecare etapa de cretere (an de cretere), numrul de exemplare teoretic a se obine si masa medie corporala ce ar trebui sa o atinga exemplarele la sfarsitul fiecrei etape de cretere. Nr Specia crt. de cultura 1. Morun Etapa de cretere Nr. ex. populat e bucati Masa Produci Producia Nr. ex. Masa medie ex. recolta medie ex. a totala pentru piaa populate re recoltate obtinuta g/ex. bucati g/ex kg kg . 3.600 45 3.400 800 2.720 plecnd de la sfarsitul etapei de dezvoltare postembrionara cand s-au obtinut pui cu o masa medie corporala

2.

Nisetru

pui de 45 g/ex. sfarsitul anului I de cretere an II de cretere an I de cretere an II de cretere an III de cretere an IV de cretere an V de cretere an VI de cretere

3.400 15.600 14.000

80 3.350 0 45 14.000 80 13.300 0 2.80 0 4.00 0 5.40 0 6.90 0 4.40 0 4.30 0 4.25 0 4.20 0

3.00 0 800 2.80 0 4.00 0 5.40 0 6.90 0 8.00 0

10.05 0 11.20 0 37.24 0 17.600 (formata din femele) 23.220 29.325

10.050

24.640 (formata din masculi)

4.50 0 4.40 0 4.30 0 4.25 0

25.200* (femele 33.600 eviscerate) 5.000 (icre) * se considera ca, femele eviscerate reprezint 75% din producia totala obtinuta. Restul este reprezentat de cantitatea de icre obtinuta si de celelate viscere.

Necesarul de suprafaa si debit, in vederea creterii sturionilor In corelaie cu etapele tehnologice, necesarul de suprafaa este prezentat in tabelul de mai jos:

Nr. Crt. 1.

Specia de cultura Morun

Etapa de cretere

2.

pui de 45 g/ex. sfarsitul anului I de cretere an II de cretere pui de 45 g/ex. Nisetru sfarsitul anului I de cretere an II de cretere an III de cretere an IV de cretere an V de cretere an VI de cretere TOTAL

Suprafaa Nr. de bazine utila necesare- <D6m cretere mp Bucati 29 1

14 2 14 2 50 9 25 5 31 1 39 6 45 3 2.2 37

5 5

1 8 9 1 1 1 4 1 6 7 9

Suprafaa totala utila, pentru obinerea materialului de consum, plecnd de la stadiul de pui cu masa medie corporala de 45 g/ex., este de 2.237 mp. Debitul de alimentare al bazinelor de cultura va fi astfel calculat incat sa se menin in cadrul sistemului o concentraie optima a cantitatii totale de azot amoniacal. Calculul debitului de apa necesar, este prezentat mai jos: Ipoteze de calcul:
-speciile de cultura: morun (Huso huso) si nisetru; -temperatura apei: 20 C; -biomasa de cultura (SMB): 165 tone (biomasa maxima,

nregistrata la sfarsitul anului 6 de cretere);

-raia furajera (% BW): 1 %; -continutul in proteina al furajului (PC): 35 %; -frecventa hranirii (F): 4 mese/zi; -timpul de excreie a TAN: 6 ore;reacia apei (pH): 7; -concentraia admisibila in NH3-N (ANH3-N): 0,025 mg/L; -concentraia admisibila a N03 in sistem (Cno3): 30 mg/l; -eficienta filtrului biologic (E): 50%;

-rata nitrificarii pasive a TAN-ului in sistem: 20%.

Metodologia de calcul consta in parcurgerea urmtoarelor etape: Etapa 1: Determinarea cantitatii de hrana distribuita la o masa (FA) Etapa 2: Determinarea ratei de producere a azotului amoniacal (PAN)

S-a adoptat K = 0,102 considernd ca ponderea azotului din proteina furajului este 16 %, ponderea azotului asimilat de ctre biomasa este 80 % iar ponderea azotului excretat 80 %.
Etapa 3: Estimarea debitului de primenire (Q)

Considernd ca in cadrul sistemului nu au loc reacii de denitrificare (RNO3=0), se determina debitul de primenire cu relaia: Etapa 4: Determinarea debitului recirculant al sistemului (Qf)

Determinarea debitului recirculant Qf necesita, intr-o prima faza, stabilirea concentraiei admisibile de TAN (ATAN) CU relaia:

uride fracia molara a azotului amoniu (a) este 0,0039 pentru temperatura apei de 20C si pH = 7.

Considernd ca 20% din cantitatea de TAN a sistemului este transformata in nitrati prin nitrificare pasiva, atunci producia de TAN (PTAN) luata in calcul pentru determinarea debitului recirculant va fi: PTAN = 2,5 x 0,80 = 2 kg TAN/h. In aceste condiii, debitul recirculant (QF) se determina, astfel:

Astfel, debitul sistemului recirculant, pe segmentul de obinere a produciei de consum, va fi de 459 mc/h la care se va adauga un debit de asigurare de 5%, rezultnd un debit de apa de 482 mc/h. Schema ciclului de obinere a materialului sturionicol, pe etape de cretere

1. Ciclul de obinere a produciei de morun (Huso huso) POPULARE POPULARE Nr. Produc incinte ia creter Popula Produc Nr. e ta ia bazine popula creter ta e 12 3 incubatoa incubatoa re re 1 bazin 2 bazine parcare parcare
-

de er Nr. ex. populate Nr. ex. populat e 15.000 65.200 icre icre embriona embrion te ate 9.000 39.000 larve larve eclozate eclozate 7.200 31.200 larve 3-5 larve 3-5 zile zile 3.600 15.600 3.400 14.000 4.500 4.400 4.300 4.250 Masa medi ea Masa ex. ex. medie popul populate ate -

RECOLTARE

de er

Densitat ea de populare Densitatea de populare -

de de ere ere

RECOLTARE Produci Densitat Pro Nr. ex. Masa a ea de p recoltate medie a ex. totala recoltare Densitat p P Nr. ex. Masa Produc recoltate obtinuta ia ea de recoltate medie ex. recoltate totala recoltare obtinuta 9.000 39.000 larve larve eclozate eclozate
-

7 baz. 27 baz. 1 3 baz. baz. 06m <t>6m 5 baz. 10 baz. 06m <t>6m 5 baz. 06m 6 baz. 06m 8 baz. <J>6m 9 baz. <J>6m

de de ere ere

45 45 g/ex. g/ex. 800 800 g/ex. g/ex.

162 702 kg kg

1.029 1.156 ex./baz. ex./baz. 5 5 6 kg/m' kg/m'

16 kg/m 3 27 kg/m
3

7.200 31.200 larve 3-5 larve 3-5 zile zile 3.600 pui 45 g/ex. 15.600 pui 45 g/ex.
-

162 kg 702 kg

12 kg/m2 13 kg/m2

3.400 14.000 3.350 13.300 4.400 4.300 4.250 4.200

800 800g/ex. g/ex.

de

ere de ere

2.720 kg 11.200 kg 2,8 kg/ex. 12.600 kg 4 kg/ex. 5,4 kg/ex. 6,9 kg/ex. 17.600 kg 23.220 kg 29.325 kg

60 kg/m3 70 kg/m3 69 kg/m3 78 kg/m3

J 2.720 kg 89 80 kg/m' kg/m3 11.200 kg 3 10.0 3 kg/ex. 10.050 kg 89 59 kg/m kg/m3 2,8 kg/ex. 37.240 kg 4 kg/ex. 17.600 84 kg/m3 kg

5,4 kg/ex. 6,9 kg/ex. 8 kg/ex.

ere de ere

Vde

23.220 kg 29.325 kg 33.400 kg

92 kg/m3 87 kg/m3 88 kg/m3

Necesarul de hrana, pentru obinerea materialului de consum Tabelul de mai jos prezint cantitatea de hrana naturala si de furaje, pe sortimente si etape de cretere, necesara obinerii produciei propuse. Furajele pot fi achiziionate din import sau de la distribuitorii din Romania. Hrana naturala poate fi obtinuta de la acvaristi. Necesarul de hrana pentru obinerea exemplarelor de 510 g/ex. Mr Specia de cultura Faza de dezvoltare Etapa de Cretere Hrana Naturala Kg Zooplancto n 0,3 Bento s 5,4 Furaj Trouvit Nutra Kg Nutra 3

1. Morun

larva eclozata 5-10 g/ex.

larva eclozata - a 8-a zi de cretere a 9-a zi - a 13-a zi de cretere a 14-a zi - a 18-a zi de cretere a 19-a zi - a 23-a zi de cretere a 24-a zi - a 28-a zi de cretere a 28-a zi - pana la 2 g/ex. de la 2 g/ex. - la 5 - 10 g/ex. larva eclozata - a 8-a zi de cretere

Nutra 4

Nutra 2

0,43 0,5 0,75 0,7 5

7,5 6,3 6,55 2 45

1 3,7 7 10,8 6 7 32 32

2. Nisetru

larva eclozata 5-10 g/ex.

109,8 143 5 Necesarul de hrana pentru obinerea materialului de consum

a 9-a zi - a 13-a zi de cretere a 14-a zi - a 18-a zi de cretere a 19-a zi - a 23-a zi de cretere a 24-a zi - a 28-a zi de cretere a 28-a zi - pana la 2 g/ex. de la 2 g/ex. - la 5 - 10 g/ex. TOTAL

1,45 1,45 1,65 2,05 14,28

24,65 17,4 14,85 6,15 135,8

2,9 10,15 16,5 32,8 19 20 84 84 116

Nr. crt.

Specia de Cultura

Etapa de cretere

Faza de dezvoltare

Furaje Trouvit - kg Nutra 0 15 5 22 5 Classic 1 Classic 2

1.

Morun

an I de cretere an II de cretere an I de cretere

5-10 g/ex - 45 g/ex de la 45 g/ex. la 100 g/ex. de la 100 g/ex. la 800 g/ex. 5-10 g/ex - 45 g/ex de la 45 g/ex. la 100 g/ex. de la 100 g/ex. la 800 g/ex.

2.97 0 6.530 65 0 94 0 9.94 0 22.73 0 8.490 7.820 8.180 5.520 59.27 0

2.

Nisetru

1.97 12.4 0 60 Dimensionarea fermei de reproducere si cretere intensiva a sturionilor Situatia generala a suprafeelor utile de cretere, necesare obinerii produciei propuse, este prezentata in tabelul de mai jos:

an II de cretere an III de cretere an IV de cretere an V de cretere an VI de cretere TOTAL

Nr. crt.

Etapa de cret ere anul I

Faza de dezvoltare

Suprafaa utila de cretere m2 Morun Nisetru 4 2 16 61

1.

2. 3. 4. 5. 6.

anul II anul III anul IV anul V anul VI

Incubarea icrelor embrionate Parcarea timp de 3-5 zile a larvelor ecozate Creterea larvelor pana la obinerea puilor cu masa medie corporala de 45 g/ex. Creterea puilor in primul an Creterea in anul doi Creterea in anul trei Cretere remonti Creterea in anul patru Cretere remonti Creterea in anul cinci Cretere remonti Creterea in anul sase Cretere remonti Prematurare/maturar e reproductori TOTAL

29 14 2 18 7

142 509 255 29 311 29 396 29 453 29 87 2.336

TOTAL GENERAL 2.523 Necesarul debitului de alimentare cu apa este redat in tabel.

Nr. crt.

Etapa de crete re anul I

Faza de dezvoltare

Debit pa tehnologica - mJ/h a Debit total 6,3 1,2 6 10, 2 Debit reci Debit apa rcu lat proaspata 5,6 7 1,1 3 9,1 8 0,6 3 0,1 3 1,0 2

1.

Incubarea icrelor embrionate Parcarea timp de 3-5 zile a larvelor ecozate Creterea larvelor pana la obinerea puilor cu masa medie corporala de 45 g/ex. Creterea puilor in primul an Creterea in anul doi Creterea in anul trei Cretere remonti Creterea in anul patru Cretere remonti Creterea in anul cinci Cretere remonti Creterea in anul sase Cretere remonti Prematurare/matur are reproductori TOTAL

53 3

479

54

2. 3. 4. 5. 6.

anul II anul III anul IV anul V anul VI

550,7 6

494 ,98

55, 78

REALIZAREA SISTEMULUI TEHNOLOGIC DE CRETERE

Sistemul tehnologic de cretere a speciilor de sturioni, morun si nisetru, in vederea obinerii unei producii anuale de 60 tone de peste si 5 tone de icre, este format din:
-modul de condiionare a apei tehnologice; -sistem de incubare a icrelor embrionate, achiziionate; -sistem de dezvoltare postembrionara a larvelor eclozate; -sistem de creterea puilor de sturioni; -sistem de cretere a materialului biologic, in vederea obinerii

produciei marfa;
-sistem de cretere a remontilor;

-sistem de prematurare - maturare a reproductorilor; -instalatie automata de hranire, -instalatie de monitorizare si control a parametrilor fizico-chimici ai apei tehnologice.

Parametrii tehnologici ai modulului de condiionare al apei Modulul de condiionare a apei tehnologice Modulul de condiionare a apei tehnologice este format din:
modul filtrare mecanica - cu rol de a uniformiza debitele si de a realiza o

filtrare mecanica a apei uzate;

pompa de circulaie a apei - cu rol de a transmite fluxul de apa

intre modulul de filtrare - decantare si modulul de filtrare biologica;

modul de filtrare biologica - care are rolul de a realiza o filtrare biologica

a apei tehnologice;
lampa UV - cu rol de a distruge toate microorganismele existente in apa; pompe de cldur - cu rol de a asigura ecartul termic al apei

tehnologice, corespunztoare speciilor de cultura;

instalatie de producere si transport a oxigenului tehnic.

a.) Modulul de filtrare mecanica este reprezentat de ctre filtre cu tambur

cunoscute si ca filtre toba, care prezint un dublu rol, de captare si uniformizare a debitelor de evacuare, de la toate incintele de cretere, pe de-o parte si de filtrare mecanica, pe de alta parte. Apa uzata de la bazinele de cretere va ajunge in cadrul modulului prin intermediul sistemului de evacuare al bazinelor, aici este filtrata mecanic si apoi trimisa, prin intermediul unei pompe, la modului de filtrare biologica. Acest modul poate fi amplasat fie in semidebleu - semirambleu, fata de nivelul terenului, fie la o cota de aproximativ - 1 m fata de nivelul terenului (soluia tehnica optima va fi adoptata in momentul realizarii proiectului tehnic, dupa discuii cu arhitectul si constructorul obiectivului). Se vor achiziiona: 3 filtre toba cu capacitatea de 200 m3/h per fjtefc^ filtre toba cu capacitatea de 250 m3/h per filtru.
b.) Pompele de circulaie - vor fi amplasate astfel: -o pompa ce va prelua apa din cadrul filtrului toba (modulul de filtrare

mecanica) si o va transmite in filtrul (modulul de filtrare biologica);

-o pompa ce va prelua apa din bazinul de colectare al filtrului si o va

distribui ctre bazinele de cultura, trecnd prin filtrul UV. Acestea, se vor dimensiona funcie de debitul maxim de apa pe care il tranziteaza. Sunt necesare 3 pompe cu un debit de 200 m3/h fiecare. De asemenea, trebuie tinut cont ca inaltimea de refulare sa fie de minim 5m. Pentru fiecare pompa amplasata pe fluxul tehnologic, se va prevedea si cate o pompa de rezerva, pentru a putea preveni anumite defeciuni ce pot apare.
c.) Modulul de filtrare biologica - este reprezentat de un filtru, al crui

principiu de funcionare consta in trecerea apei prin mediul filtrant sub forma de picaturi. Circulaia apei se realizeaza in sens descendent, gravitaional, meninnd in stare umeda agentul filtrant si asigurand oxigenul necesar proceselor biologice. Apa tehnologica este preluata prin intermediul unei pompe de circulaie din modulul de filtrare mecanica si trimisa la modulul de filtrare biologica. Dimensionarea modulului de filtrare biologica se realizeaza funcie de cantitatea totala de azot amoniacal ce trebuie indepartata din sistem, de, debitul de apa al incintelor de cretere si in stransa legtur cu modulul de filtrare mecanica. Astfel, se va dimensiona un filtru biologic care sa ndeprteze o cantitate de 62 kg TAN/zi, ceea ce determina utilizarea unor filtre care sa conin un volum de 210 m3 de material filtrant, care prezint o suprafaa de contact de 500 m2/m3. Atfel, se vor amplasa 3 filtre, cu un volum de material filtrant de 70 m3 fiecare, cate un filtru aferent fiecrui filtru mecanic. Din punct de vedere constructiv, filtrele vor avea o forma dreptunghiulara, cu dimensiunile de 5 x 4 x 4,5 m, ce va fi amplasat in semidebleu - semirambleu, la o cota fata de nivelul terenului, de - 1,00 m. Admisia apei in filtrul se va realiza in partea superioara a acestuia, prin intermediul unei conducte prin care apa va cade sub forma de picaturi (in ploaie). Din filtrul, prin intermediul unei pompe de circulaie, apa este preluata si transmisa prin filtrul UV la bazinele de cretere.
d.) Lampa UV - realizeaza o dezinfectie a apei tehnologice, cu lumina

ultravioleta, care se bazeaza pe proprietatea radiaiei UV de a penetra si distruge toate formele de bacterii prezente in lichide sau in gaze. Aciunea este imediata, nu se utilizeaza substante chimice, nu se modifica compoziia chimica a apei, nu se formeaza compui chimici periculoi, iar intretinerea sistemului se realizeaza cu costuri sczute. Lmpile cu UV sunt montate pe traseul sistemului de alimentare cu apa

tehnologica, intre modulul de filtrare biologica si bazinul de cretere. Este necesara achiziionarea a 3 lmpi sau a 3 sisteme de lmpi UV care sa asigure dezinfectia unui debit de apa de 200 m3/h fiecare.
e.) Pompele de cldur - au rolul de a asigura ecartul termic al apei

tehnologice, de 18 - 22C, corespunztor speciilor de cultura, indiferent de anotimp. Acestea se vor amplasa pe traseul conductei de alimentare cu apa, inaintea modulului de filtrare mecanica. Se va dimensiona funcie de debitul de apa proaspata.
f.) Instalatia de producere si transport a oxigenului tehnic - este reprezentata

de ctre o instalatie de producere a oxigenului tehnic, in vederea asigurarii necesarului de oxigen, la un nivel optim, corespunztor speciilor de cultura. Aceasta va asigura un necesar de oxigen de 70 mg/kg/h, suplimentar fata de cantitatea de oxigen transportata de ctre apa de alimentare. La o capacitate maxima de 213 tone, cantitatea de oxigen necesara va fi de 15 kg/h, astfel ca instalatia va trebui sa produc minim 15 kg/h oxigen. Oxigenul va fi transportat la bazine prin intermediul unor conducte principale si secundare, pe care vor fi montate robinete ce vor permite reglarea debitului de oxigen sau de aer. Dispersia oxigenului in apa se va realiza prin intermediul unor furtune la capatul carora vor exista difuzoare de forma dreptunghiulara sau circulara, cu suprafaa cat mai mare si care sa determine o difuzie cat mai buna a oxigenului in

Parametrii tehnologici ai sistemului de incubaieInstalatia de incubare a icrelor embrionate de sturioni are ca scop asigurarea condiiilor optime de incubare a acestora. Se asigura alimentarea, meninerea unui nivel optim, tratarea icrelor si evacuarea apei, individualizata pe fiecare din cele 18 de incubatoare, grupate intro baterie.
Componenta unei baterii a)Instalatie de alimentare; b)Incubatorul; c)Suport incubatoare; d)Instalatie de evacuare.

Descrierea si realizarea unei baterii a)Instalatia de alimentare este destinata alimentarii individuale a celor 18

incubatoare dispuse pe doua nivele. Instalatia de alimentare se realizeaza de la o sursa unica cu diametrul de 1 si se asigura distribuirea apei tehnologice pe doua nivele prin intermediul a doua inele suprapuse, fiecare incubator fiind alimentat de la un robinet cu reglare fina cu ventil ca re permite alimentarea optima a fiecrui incubator. Patrunderea apei spre robinete se face printr-un inel hidraulic ce asigura uniformitatea curgerii apei. Instalatia de alimentare a incubatoarelor pentru sturioni va fi realizata in principal din elemente din polipropilena RANDOM (PP - R) de culoare alba: conducte de 25 pentru robinetele de alimentare a fiecrui incubator, teuri, coturi, tevi 025 si robinete de colt cu ventil 14 x 3/8 conectate de la racorduri 25 x 12" . Conducta centrala va avea diametrul de 32 mm, pe aceasta va fi montat un robinet de 1 care regleaza debitul total de apa a reelei de alimentare. Pentru realizarea mbinrilor elementelor instalatiei de alimentare, se va utiliza un aparat de sudura pentru polipropilena si un calibrator pentru tuburi.
b)Incubatorul (foto nr. 1)este o incinta in care se realizeaza embrionarea si

eclozarea larvelor de sturioni. Incubatorul permite mobilizarea icrelor in curent de apa, cu un consum de apa foarte redus. Prile componente ale incubatorului: Corp incubator; Cuva basculanta;
Contragreutate; Cadru despritor; Tub de evacuare.

Corpul incubatorului este realizat din plexiglas transparent, plcile fiind lipite cu cloroform. Este o constructie paralelipipedica cu o fata inclinata, la capatul opus fiind practicat un orificiu de scurgere cu diametrul de 30 mm. In interiorul corpului sunt fixate prin lipire ghidaje pentru culisarea cadrului despritor cu plasa si opritori pentru limitarea curselor cuvei basculante. Cuva basculanta este executata din plexiglas lipit cu cloroform, are o forma paralelipipedica cu latura lunga inclinata si in pereii laterali sunt practicate orificii prin care trec uruburile care permit bascularea cuvei. In peretele vertical posterior este executat un orificiu, care permite prin

intermediul unui urub, montarea unei contragreutati. Contragreutatea este un disc din alama care, fiind montata pe un urub permite reglarea cantitatii de apa din cuva si bascularea acesteia. Cadrul despartitor este executat din plexiglas lipit cu cloroform, in interiorul cadrului fiind fixata o plasa din relon, care desparte in doua compartimente corpul incubatorului, separand zona de incubaie de zona de colectare a apei de scurgere. Tubul de evacuare este o constructie in forma de S" confecionat din eava din PP-R si doua coturi lipite la capete, decalate cu 90. c) Suportul incubatoarelor este o constructie din profile metalice cu picioare din eava patrata. In partea inferioara a acestora sunt sudate piulie prin care trec uruburi care permit reglarea si poziionarea pe verticala a suportului in funcie de nivelurile terenului pe care este montata instalatia. Pe picioarele suportului, sunt sudate lonjeroane confecionate din eava patrata pe care sunt montate prin sudura rigle din profil L 40x20x2,5 pe care sunt dispuse 20 incubatoare, pe doua nivele, cate 10 pe fiecare nivel. Pe lonjeroane sunt sudate supori si plcute pe care se fixeaza instalatia de alimentare cu apa a incubatoarelor.
d.) Instalatia de evacuare asigura evacuarea apei reziduale utilizata in procesul

tehnologic. Instalatia este confectionata din tubulatura din PVC imbinata cu adeziv Codex si este construita din 2 jgheaburi inclinate care colecteaza apa evacuata din incubatoare, fixate pe cadrul instalatiei prin intermediul unor coliere. Cele 2 jgheaburi sunt introduse intr-o reea de teuri, coturi si tevi 0110 care se imbina intr-o evacuare comuna printr-o reducie cu dimensiunile 0110 x 050 ce este conectata cu reeaua de scurgere din hala de incubaie. Caracteristicile tehnice ale unei baterii de incubaie Lungime Latime nlime Racord alimentare Racord evacuare Capacitate incubare (un incubator) Volum de apa / incubator 2250 mm 1650 mm 1800 mm 1 050 200 - 300 g 151

Foto nr. 1 - Sistem de incubaie a icrelor embrionate

Mod de funcionare. Reglaje Instalatia se monteaza in hala de cretere si se racordeaza la o conducta de alimentare de 1 . Evacuarea se va efectua intr-o conducta de scurgere existenta in hala.

Pe riglele suportului metalic, dupa reglarea cu ajutorul uruburilor a acestuia in hala, se introduc incubatoarele pentru sturioni astfel incat cuvele basculante sa fiedispuse in zona robinetelor de alimentare. Incubatoarele sunt alimentate cu apa tehnologica prin umplerea si bascularea cuvelor. Cantitatea de apa din cuvele basculante se stabileste prin reglarea poziiei contragreutatilor care se asigura cu piulie. Nivelul apei din incubatoare se regleaza prin poziionarea tubului de evacuare astfel ca apa sa se scurg in jgheaburile colectoare. Evacuarea completa a incubatoarelor se va face prin rotirea maxima in jos a tubului de evacuare. Parametrii tehnologici ai sistemului de dezvoltare postembrionara Faza tehnologica de dezvoltare postembrionara va cuprinde doua etape importante: una de parcare a larvelor eclozate de sturioni, pentru o perioada de 3 - 5 zile si una de obinere a puilor, cu o masa medie corporala de 45 g/ex.. Astfel, sistemul de dezvoltare postembrionara a larvelor de sturioni este compus din doua tipuri de bazine.
Modul pentru parcarea, timp de 3 - 5 zile, a larvelor eclozate

Modulul de parcare a larvelor dupa eclozare (foto nr. 2), este utilizat pentru stocarea acestora pe o perioada de 3 - 5 zile. Instalatia de parcare a larvelor de sturioni are ca scop realizarea condiiilor optime tehnologice de dupa eclozarea acestora. Se asigura alimentarea cu apa, meninerea unui nivel optim si evacuarea apei individualizata pe fiecare incinta.

Foto nr. 2 - Bazine pentru parcarea timp de 3 - 5 zile a larvelor de sturioni

Caracteristicile tehnice Lungime Latime nlime Capacitate parcare timp de 3-5 zile

2500 mm 400 mm 300 mm 20.000 larve

Modul pentru creterea puilor de sturioni Modulul (foto nr. 3) este destinat creterii larvelor de 3-5 zile si pana la atingerea unei mase medii corporale de 45 g/ex.. Modulul asigura volumul de apa necesar dezvoltrii acestora, alimentarea cu apa, reglarea nivelului si evacuarea apei uzate.
a.) Componenta modulului de cretere

Instalatia se compune din urmatoarele subansamble principale:

-Bazin de cretere; -Suportul bazinului; -Instalatia de alimentare; -Instalatia de evacuare si reglare a nivelului apei. b.) Descrierea si realizarea modulului de cretere a puilor de

sturioni b.1) Bazinul de cretere Bazinul de cretere (foto nr. 3) este confecionat din textura de fibra de sticla de forma paralelipipedica, avand baza patrata cu colturile rotunjite. In partea centrala, pe fundul bazinului, este practicat un orificiu de scurgere de forma patrata cu laturile de 0,4 m, in interiorul caruia se introduce o rama metalica cu plasa ce va impiedica evadare. Dimensiunea ochiului plasei, va varia funcie de talia materialului de populare.

Orificiul de scurgere este racordat la un tub de evacuare avand diametrul de 0,11 m, cu nclinare de 5, care face legtur cu instalatia de evacuare si reglare a debitului.

Dimensiunile laturilor interioare ale bazinului sunt de 1,4 m, adancimea bazinelor este de 0,4 m, iar volumul maxim este de 0,6 m3.b.2) Suportul bazinului Este o constructie metalica din eava rectangulara constituind o platforma la inaltimea de 0,7 m, pe care bazinul din fibra de sticla se sprijin, pentru a nu a aparea deformri. Platforma este suspendata pe picioare de sprijin cu tlpi prevzute cu uruburi, pentru reglarea planeitatii in funcie de denivelrile pardoselii. Unul dintre picioare este suprainaltat pentru fixarea instalatiei de alimentare cu

b.3) Instalatia de alimentare

Asigura debitul de apa tehnologica, cu caracteristicile fizice si chimice optime pentru creterea puilor de sturioni. Instalatia este construita din eava de PVC de 1", un robinet de reglare si coturi asamblate prin lipire si fixate cu coliere din PPR. Pe conducta de alimentare, dupa robinet, este montata o eava perforata avand capetele prevzute cu dopuri care distribuie apa in modulul de cretere si mrete cantitatea de oxigen dizolvat din

b.4) Instalatia de evacuare si reglare a nivelului apei

Este racordata la conducta de scurgere a bazinului din fibra de sticla, care are diametrul de 110 mm. Racordarea se realizeaza cu mansoane de cauciuc fixate in coliere.

c.) Caracteristici tehnice

Lungime interioara Lungime exterioara Latime interioara Latime exterioara Inaltimea peretelui Volum maxim de apa Inaltimea fundului bazinului de la sol Racord alimentare Racord evacuare d.) Mod de funcionare. Reglaje

1.400 mm 1.500 mm 1.400 mm 1.500 mm 400 mm 0,6 m3 700 mm 1 $110

In hala de cretere se monteaza suportii bazinelor, pe care se aseaza bazinele din fibra de sticla. Se conecteaza tubulatura de evacuare la instalatia de scurgere a apei din hala. Se racordeaza instalatia de alimentare cu apa la sursa de apa tehnologica. Modulul de cretere a puilor de sturion are posibilitatea de reglare a debitului de apa tehnologica prin manevrarea robinetului cu ventil individual. Reglarea nivelului apei din modul, precum si evacuarea apei in caz de necesitate se realizeaza prin modificarea prtilor tubului de reglare a nivelului, prin manevrarea mnerului acesteia sau prin scoaterea completa a tubului.

Foto nr. 3 Bazin de cretere, Parametrii tehnologic i ai sistemului de obinere a produciei marfa

Sistemul tehnologic de obinere a produciei marfa presupune creterea materialului biologic pana in momentul atingerii parametrilor maximi de exploatare a unitatii sturionicole. Acesta este format din bazine de cretere de forma diferita: rectangulare, circulare, octogonale sau patrate. In general forma acestora este dictata de etologia speciei, dar si de spaiul avut la dispoziie in hala de producie. Adepii bazinelor circulare prefera insusirea de autocuratire a sistemului, in timp ce aceia care folosesc bazinele patrate sau dreptunghiulare susin ca acestea ofer un mediu mai adecvat pentru peti. Fiecare sistem are o influenta diferita asupra curentului de apa creat in incinta, asupra vitezei acestuia, asupra distribuiei materialului biologic si furajelor, precum si asupra comportamentului materialului biologic in repaus. Puii sunt crescui cu succes in toate tipurile de incinte.

Bazinele de cretere pot fi confecionate din fibra de sticla, beton acoperit cu un strat de rasina sau otel inoxidabil. Aceste tipuri de bazine vor fi folosite atat pentru obinerea produciei de consum cat si pentru creterea lotului de remonti - maturarea reproductorilor acestor specii, in vederea efecturii operaiunilor de reproducere artificiala. Componenta modulului de cretere Instalatia se compune din urmatoarele subansamble principale:
a.) Bazin de cretere; b.) Instalatia de alimentare; c.) Instalatia de evacuare si reglare a nivelului apei.

Descrierea si realizarea modulului de obinere a materialului de consum a.) Bazinul de cretere Bazinul de cretere (foto nr. 4) are forma circulara si poate fi confecionat din textura de fibra de sticla, beton sau otel inoxidabil. In partea centrala, pe fundul bazinului, este practicat un orificiu de scurgere de forma circulara al crei diametru depinde de diametrul bazinului (intre 10 20% din dimensiunea bazinului). In interiorul acestui orificiu se introduce o rama metalica cu plasa, cu dimensiunea ochiului plasei 8 mm, sau se pot folosi site din plastic, avand orificiile de 8 - 10 mm, pentru a se asigura curatirea bazinului si evita evadarea materialului biologic. Gura de evacuare este racordata la un tub de evacuare avand diametrul de 0,11 m, cu inclinare de 5, care face legtur cu instalatia de evacuare si reglare a debitului. Diametrul interior al bazinului este de 6 m, iar inaltimea este de 1,5 m. Amplasarea bazinului se va realiza fie pe picioarele acestuia fie, se vor confeciona supori care sa asigure susinerea. b.) Instalatia de alimentare Asigura debitul de apa tehnologica, cu caracteristicile fizice si chimice

optime pentru creterea puilor de sturioni. Instalatia de alimentare reprezint un inel hidraulic, de jur imprejurul bazinului, construita din eava de PVC, si pe care exista mai multe fante care vor determina crearea unui curent de apa, si de asemenea, vor asigura o oxigenare a acesteia. La marginea bazinului, pe conducta de apa, inaintea inelului hidraulic, se va monta un robinet de reglare a debitului de apa.
c.) Instalatia de evacuare si reglare a nivelului apei

Este racordata la conducta de scurgere a bazinului de cultura, care are diametrul de 110 mm. Racordarea se realizeaza cu mansoane de cauciuc fixate in coliere.
Caracteristici tehnice Diametrul interior

Diametrul exterior Inaltimea peretelui Volum maxim de apa Volum util de apa Racord evacuare

6.000 mm 6.010 mm 1.500 mm 42 m3 34 m3 0110

Mod de funcionare. Reglaje In cazul bazinelor din fibra de sticla si a celor din otel inoxidabil se monteaza suportii bazinelor (daca prezint in dotare), pe care se aseaza bazinele. Se conecteaza tubulatura de evacuare la instalatia de scurgere a apei din hala, dupa care se racordeaza instalatia de alimentare cu apa la sursa de apa tehnologica. In cazul bazinelor de beton, mai intai se va realiza sistemul de evacuare al apei, dupa care se va turna bazinul de cretere, iar apoi se va racorda sistemul de alimentare. Se va avea grija ca dupa realizarea bazinelor de beton acestea sa fie unse cu un start de rasina sau clor-cauciuc, pentru a se obine un perete interior foarte fin care sa nu duneze petilor. Modulul de obinere a materialului de consum are posibilitatea de reglare a debitului de apa tehnologica prin manevrarea robinetului cu ventil individual. Reglarea nivelului apei din modul, precum si evacuarea apei in caz de necesitate se realizeaza prin modificarea prtilor tubului de reglare a nivelului, prin

manevrarea mnerului acesteia sau prin scoaterea completa a tubului.

Foto nr. 4 - Bazine de cretere Parametrii tehnologic i ai instalatiei automate de furajare

In vederea unui management al hranirii, eficient, administrarea furajelor in cadrul incintelor tehnologice se va realiza prin intermediul instalaiilor automatizate care se vor monta pe marginea bazinelor. Dimensionarea acestor instalatii se va realiza funcie de cantitatea de furaj administrata si in stransa legtur cu granulatia acestor furaje. Furajul administrat va avea un continut in proteine de 37 - 45 % si in lipide de 10-20 %. Granulatia acestuia va, varia de la 0,1 - 2,8 mm. Raiile zilnice, granulatia furajului si intervalul de administrare vor varia dupa cum urmeaza:

o pentru larve pana la puiet de 2 g/ex. - granulatia va fi de 0,1 - 0,4 mm, iar raia va fi ad libitum. Intervalul de administrare este de 3 ore.; o pentru puiet de la 2 g/ex. la 10 g/ex. - granulatia va fi de 0,4 - 0,7 mm, iar raia zilnica de 5 % din masa totala a materialului biologic. Intervalul de administrare este de 3 ore; o pentru puiet de la 10 g/ex. la 100 g/ex. - granulatia va fi 0,7 mm iar raia zilnica de 4 % din masa totala a materialului biologic. Intervalul de administrare este de 4 ore; o pentru exemplarele cu o masa medie corporala intre 100 g/ex. si pana la 800 g/ex. - granulatia va fi de 1,7 mm iar raia zilnica 2 % din masa totala a materialului biologic. Intervalul de administrare este de 6 ore; o pentru exemplarele cu o masa medie corporala intre 800 g/ex. si pana la 8.000 g/ex. - granulatia va fi de 2,8 mm iar raia zilnica 1,5 % din masa totala a materialului biologic. Intervalul de administrare este de 6 ore;
Instalatia de monitorizare si control a parametrilor fizico-chimici ai apei tehnologice

Rolul acestei instalatii, compuse din echipamente de automatizare, calculator de proces, placi de achiziie si comanda si module fillpoint, este de a guverna procesele din cadrul sistemului recirculant prin intermediul sistemului expert si a inteligentei artificiale. In acelai timp automatizarea are rol de a preveni si combate calitatile negative ale parametrilor fizico - chimici ai apei recirculante necesari creterii materialului piscicol si de a menine un echilibru pe intreg sistemul recirculant, indepartand astfel din timp toti factorii ce pot influenta negativ funcionarea sistemului sau chiar pot fi fatali pentru materialul piscicol. Prin intermediul plcilor de achiziie si comanda si modulelor FieldPoint se vor monitoriza si controla debitele de alimentare-evacuare, nivelul de apa in incintele de cretere, programul de furajare (timpul si cantitatea) precum si o serie de parametri fizico-chimici ai apei cu impact

asupra vieii speciilor de peti la schimbri si/sau variaii relativ mici. Automatizarea sistemelor recirculante si guvernarea proceselor prin cadrul sistemelor expert si a inteligentei artificiale urmresc inlaturarea erorilor umane din cadrul proceselor de conducere si monitorizarea in timp real a parametrilor sistemului. Sistemului expert va fi stabilit la punerea in funciune a sistemului recirculant pilot corelandu-se cu necesitatile si condiiile de cretere a materialului biologic, modificandu-se ulterior odata cu avansarea in varsta a acestuia sau cu schimbarea speciei, adaptandu-se astfel la noi condiii. Realizarea unui astfel de sistem recirculant pilot va anula toate problemele de recirculare a apei, va preveni si va combate declinul parametrilor apei astfel incat operatorii vor interveni numai in cazul apariiei unor situatii extreme imprevizibile. Aceasta instalatie va urmri recepia informaiilor prelevate de la senzori, analiza si conducerea proceselor in punctele cheie identificate pentru aplicarea coreciilor necesare, corelat la o interfata grafica ce permite user-ului monitorizarea permanenta si accesul la modificarea anumitor parametri. Printr-un protocol de transmitere criptata a datelor accesul userului la vizualizarea parametrilor din sistem va fi permis cu un grad maxim de securitate de pe un terminal conectat la internet.
Echipamente tehnologice necesare

Echipamentele tehnologice necesare realizarii sistemului de cretere a sturionilor, sunt urmatoarele:

Nr . crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18.

Echipament

Nr. bucati 15 4 34 94 3 3 128 1 94 3 3 3 3 12 4 3 1 1

Caracteristici

Incubatoare Bazine parcare larve Bazine Bazine cretere Instalatie de alimentare cu apa Instalatie de evacuare a apei Hranitoare automatizate Instalatie de producere oxigen Difuzoare oxigen Modul filtrare mecanica Modul filtrare biologic Turbosuflanta Filtru UV Pompe Pompe foraj Pompe de cldur (schimbtor) Instalatie monitorizare si control parametrii apei Generator curent

capacitate 200 - 300g / buc. 2,5 x 0,4 x 0,3 m 1,4 x 1,4 m <D6 m

capacitate 1-5 kg/buc. 15 kg oxigen/h debit de filtrare 200 mJ/h / buc. debit de filtrare 250 mJ/h / buc. debit aer 3 mJ/min. debit de filtrare 200 mJ/h / buc. debit de filtrare 200 m3/h / buc. debit apa 10 ma/h ecart termic 18-22C posibilitate mesaj mobila si internet , 100 kw (138 kVA) pe tel.

TEHNOLOGIA DE OBINERE A UNEI PRODUCII DE 60 TONE DE PESTE SI 5 TONE DE ICRE Tehnologia de obinere a sturionilor, in conformitate cu nota de cerine, cuprinde o serie de faze obligatorii, si anume: Parcare si maturarea reproductorilor Reproductorii utilizati in cadrul etapei de reproducere artificiala vor fi selecionai din intreg lotul pe baza celor mai buni indici biotehnologici. Acetia vor fi parcai in bazine ce vor fi alimentate la un debit minim de 57 - 60 1/ min. Indiferent de cat de avansat este stadiul de maturare parcarea reproductorilor este obligatorie inaintea efecturii operaiunilor de reproducere. Bazinele de parcare, maturare se vor amplasa in exteriorul unitatii,

in aer liber, sub un umbrar.

Stimularea hormonala

Maturarea reproductorilor se va realiza prin stimulare hormonala. Inducerea ovulatiei complete si eliminarea produselor sexuale se va realiza prin administrarea a doua injecii cu preparat hormonal. Intervalul dintre injecia iniiala, primara si cea de- a doua, decisiva este de 12 ore. Cantitatea de hormon injectata va depinde strict de masa corporala a reproductorului, masa ce trebuie stabilita prin cantarire pentru fiecare exemplar in parte. Pe baza masei corporale a petelui se va calcula doza totala ce urmeaza sa fie administrata. Prima injecie in mod curent reprezint 20 % din doza totala, cea de a doua diferena, respectiv 80%.
Fecundarea icrelor

Colectarea produselor sexuale la femela demareaza in momentul in care aceasta incepe sa elimine o cantitate consistenta de icre lipicioase. Procedeul de colectare a ovocitelor va consta in masare abdominala sau asa numitul procedeu de "mulgere". In cazul in care femela nu elimina ovocitele, va fi incizata, iar ovulele vor putea fi colectate prin masare uoara. Pentru o manevrare mai uoara a femelelor acestea vor fi sedate in momentuM>V043/%^ colectrii produselor sexuale. Sedarea se va realiza cu ajutorul produsul 2-Phenoxy Ethanol utiliznd 0,5 ml substanta activa /I. Sedativul va fi distribuit in incinta in care se afla reproductorul. Exemplarul va fi scos din apa in momentul in care nu mai rspunde la stimuli si nu mai revine in poziia normala atunci cand este intors. Doza de 0,5 ml/l va asigura o sedare eficienta timp de 50 de minute. In acest interval narcoza va fi profunda si nu va fi necesar sa se intervin cu o noua administrare a sedativului.

La masculi sperma se va colecta fie in momentul cand femelele incepe sa elimine icre lipicioase fie cu cateva ore inainte de aceasta. Pentru colectarea sperm ei reproductorul va fi scos din incinta, pozitionat in decubit dorsal, zona urogenitala va fi foarte bine stearsa de apa. Colectarea spermei se va face cu ajutorul seringilor prevzute cu tuburi tygon de 5 - 6 cm. Tubul se introduce incet in orificiul genital. La exemplarele la care spermiatia este completa, sperma incepe sa urce in seringa in momentul retragerii pistonului. Icrele odata colectate de la o singura femela vor fi distribuite echilibrat in recipientii in care urmeaza sa se faca fecundarea. In general poriile nu trebuie sa fie mai mari de 300 ml. Indiferent de metoda de fecundare folosita lichidul celomic trebuie scurs. In cazul in care se foloseste metoda uscata de fecundare sperma se va distribui uniform, in masa icrelor, dupa care se va adauga volumul de apa calculat la cantitatea de icre din recipient. La metoda umeda sperma, inainte de a fi distribuita peste cantitatea de icre va fi diluata cu apa intr-un raport de 1/200 si mai apoi distribuita. Timpul de fecundare va fi de 3 minute. Este necesar ca pe parcursul acestei perioade sa se intervin de una, doua ori pentru agitarea uoara a icrelor. Dupa scurgerea celor trei minute, timp in care mobilitatea spermatozoizilor scade, si cand procesul de fecundare se considera incheiat, amestecul apa-sperma se indeparteaza cu atentie astfel incat sa nu se piarda material biologic. Dupa fecundare icrele vor fi descleiate. Operaiunea in sine consta in indepartarea stratului exterior al icrei, bogat in mucoproteine, substante care in

contact cu apa devin lipicioase. Pentru descleiere se foloseste un singur procedeu, respectiv ocluziunea suprafeei lipicioase a icrei fecundate cu nmol .
Incubarea icrelor

Pana la formarea lotului propriu de reproductori, necesari realizarii produciei propuse, fluxul tehnologic va incepe de la faza de incubare a icrelor embrionate. Aceste icre embrionate vor fi achiziionate de la statiile de reproducerea artificiala existente, fie la noi in tara, fie in strainatate. Pentru incubaie se vor folosi incubatoare cu rsturntor cu o capacitate de 200 - 300 g / incubator. Durata perioadei de incubaie este variabila de la o specie la alta, precum si in cadrul aceleai specii, in funcie de temperatura medie zilnica. Pentru sturioni intervalul de temperatura optim pentru incubare este cuprins intre 13 - 17
0

C. Durata medie a embriogenezei la aceste valori ale temperaturii apei este in jur de 5 - 7 zile. Aceste temperaturi ofer bune condiii de dezvoltare embrionara si nu nlesnesc dezvoltarea fungilor. Debitul de alimentare al incubatoarelor pana la faza de gastrulatie a icrei va fi reglat de asa maniera incat sa creeze unui curent de apa care sa puna intr-o micare uoara ntreaga masa de icre (2- 3 l/min). Dupa gastrulatie, incubatorul se alimenteaza cu un volum de apa mai mare (5-7 l/min.) Pe parcursul embriogenezei nivelul oxigenului in incintele de incubare va fi mentinut la valori de minim 5 - 6 mg/l. Controlul fungilor pe perioada incubaiei se va realiza prin imbaierea icrelor, direct in incubatoare, cu verde de malachit 67 ppm timp de 30 de secunde in doua reprize, la 12 si 24 de ore de la fecundare.

Dezvoltarea postembrionara a larvelor de sturioni

Dezvoltarea postembrionara a larvelor de sturioni se realizeaza in doua etape distincte: prima etapa se refera la parcarea larvelor eclozate pentru 3 - 5 zile, iar cea de-a doua etapa se refera la predezvoltarea propriu-zisa a acestora, cand trec la

modul de hranire activa. Prelevarea larvelor eclozate, din incubatoare, se realizeaza pe perna de apa in mod continuu in tancuri individuale de colectare. Tancul de colectare este prevzut cu un juvelnic din plasa de nytal cu latura ochiului de 0,3 - 0,5 mm pe ntru concentrarea larvelor. Larvele concentrate sunt prelevate cu ajutorul unor palete si introduse in incinte speciale de parcare. Operaiunea se efectueaza continuu pana la sfarsitul eclozarii. Numararea larvelor se efectueaza direct in momentul colectrii. Densitatea de populare va fi de 40 - 60 ex/l. Curentul de apa in bazinele de parcare a larvelor va fi reglat de 5 l/min. Larvele vor ramane in aceste incinte o perioada de 3-5 zile. Lansarea larvelor in bazinele de dezvoltare postembrionara se va face numai in condiiile in care oxigenul are valori optime, respectiv cel puin 7 mg/l. Debitul de alimentare in bazine va fi stabilit intre 5 -7 l/min in momentul popularii larvelor pana la eliminarea dopului pigmentar, ulterior debitul va fi mrit ealonat de la 7 l/min la 15 l/min dupa trecerea la hrana exogena si pana la atingerea masei medii de 10 g/ex. Nivelul oxigenului dizolvat in apa va fi mentinut la un nivel minim de 8 mg/l pe toata durata creterii. Creterea larvelor se va realiza pe seama unei scheme de hranire ce va presupune administrarea de hrana vie in primele 7-8 zile de cretere si mai apoi pe o diete mixta formata din hrana naturala si furaj. Hranirea exclusiva cu hrana naturala se v-a baza pe folosirea, fie simpla, fie combinata, a unor organisme planctonice si bentonice. Se vor folosi cladocerele Daphnia sp., Moina sp. si Bosmina sp. filopodul Artemia salina si oligochetul Tubifex sp., ambele categorii de organisme colectate din mediul natural sau obtinute in culturi. Ambele tipuri de hrana (plancton si bentos) inainte de a fi administrate se vor supune unui tratament profilactic cu o soluie 1% de albastru de metilen. Raia de hrana va fi stabilita zilnic funcie de greutatea lotului. Raia administrata in 24 de ore se va calcula in procent de 100% din greutatea lotului in ziua respectiva. Fracii egale din aceasta raie se vor distribui la interval de 3 ore, atat in perioada zilei, cat si in perioada nopii. Pe perioada hranirii curentul de alimentare al incintei de cretere se va opri pentru maxim 30 de minute. Oprirea curentului apei are drept scop evitarea pierderii hranei bentonice prin antrenarea ei de ctre curentul circular de evacuare.

Hranirea larvelor folosind hrana naturala vie in dieta mixta cu furaj va presupune aplicarea urmatoarei scheme de hranire ce va permite trecerea esalonata la o hranire bazata exclusiv de furaj:
-primele 5 zile: 5% zooplancton, 85% bentos ,10% furaj; -urmatoarele 5 zile: 5% zooplancton, 60%, bentos, 35% furaj; -urmatoarele 5 zile: 5% zooplancton, 45%, bentos, 50 % furaj; -urmatoarele 5 zile: 5% zooplancton, 10%, bentos, 85 % furaj; -perioada urmatoare hranirea va fi asigurata numai de furaj.

Odata cu trecerea exclusiva pe furaj, raia zilnica va fi de stabilita funcie de consum, procentul variind intre 4-20 % din greutatea lotului. Se recomanda folosirea furajului din gama Trouvit, Nutra 4 - pana la atingerea unei mase medii corporale de 2 g/ex., cu un continut proteic de 45-55 %. Cantitatea de furaj administrata, precum si granulatia acestuia, va tine seama in principal de talia sturionului si de temperatura apei tehnologice. Procentul de hrana la puii de sturioni se va stabili la 20% din greutatea totala a lotului/zi pentru exemplarele cu masa corporala de 0,5g, in condiiile in care temperatura apei tehnologice este de 17C.

Creterea sturionilor pana la obinerea dimensiunii comercializabile Creterea sturionilor pana la atingerea dimensiunilor comercializabile se realizeaza separat, pe fiecare specie in parte. Debitul de alimentare al bazinelor de cultura va fi astfel calculat incat volumul de apa din bazin sa fie preschimbat intr-un interval de timp intre 1 - 3 ore, cu condiia ca parametrii fizico - chimici ai apei sa prezinte valori optime. La bazinele de cretere a puietului, bazine, debitul apei va fi de 5 l/min. In cazul in care, nu se obin valori optime ale parametrilor fizico-chimici, debitul de apa se va dubla. Concomitent cu monitorizarea materialului biologic se vor monitoriza la interval de trei ore parametrii fizico chimici, respectiv temperatura si oxigenul. La intervale regulate de 7 zile se va efectua o analiza completa a parametrilor chimici ai apei tehnologice. Dupa populare, supravieuirea depinde numai de sistemul de cretere si de gestionarea acestuia, precum si de aportul nutritiv adus de alimentatia aleasa. Nutritia este veriga cea mai importanta in cadrul acestei etape. Nutritia presupune

folosirea unui tip de hrana adecvat care sa conin toate substantele cu rol nutritiv in cantitati satisfacatoare organismului, presupune stabilirea unui procent corect al raie zilnice si ajustarea acestuia funcie de talia materialului biologic si de condiiile de mediu, presupune un grafic de administrare riguros respectat. Hranirea se asigura cu furaje granulate care in mod curent au un continut de 20% hidrati de carbon , 37 - 42% proteina, 10-20 % lipide si un complex vitamino
-mineral.

Furajul trebuie sa-si menin forma cel puin 20 de minute dupa ce a intrat in contact cu apa pentru a putea fi consumat de sturioni si pentru a nu vicia apa din incinta de cretere. Corespondenta intre masa materialului biologic, in diferite etape de cretere, si tipul de furaj este urmatoarea:
-pana la atingerea unei mase medii corporale de 15 g/ex. se va folosi 50 % furaj Nutra 3 si 50 %

furaj Nutra 2;
-pana la atingerea unei mase medii corporale de 100 g/ex. se va folosi furaj Nutra

- pana la obinerea dimensiunilor comercializabile se va folosi un furaj Trouvit Classic 1 si 2. Trecerea de la un tip de furaj la altul si de la o granulatie la alta se va realiza progresiv, cu mare atentie, respectnd urmatoarea succesiune: 75% regim curent - 25 % re gim nou; 50 % regim curent - 50 % regim nou; 25 % regim curent-75% regim nou; 100% regim nou. Daca apar probleme de comportament sau se inregistreaza pierderi de greutate se renuna la schimbare, se revine la forma iniiala si mai apoi procedeul este reluat progresiv. Procentul de hrana la sturioni se stabileste la 4 - 4,5 % din greutatea lotului/zi pentru exemplarele cu masa corporala cuprinsa intre 2 - 1 0 g/ex, la 2 - 4,5% din greutatea lotului/zi pentru exemplarele cu masa corporala de 100g/ex si de 1 - 3 % din greutatea lotului/zi pentru exemplarele cu masa corporala mai mare de 300 g/ex. Este de preferat ca furajul, in momentul distribuirii sa fie uscat. In ceea ce privete frecventa administrrii hranei datorita faptului ca sturionii in aceasta etapa de cretere au o activitate nocturna importanta este preferabil ca raia zilnica sa se repartizeze in mai multe reprize atat ziua cat si noaptea. Acest aspect se rezolva foarte uor prin utilizarea distribuitoarelor automate de hrana care permit o hranire continua.

Materiale necesare aplicarii tehnologiei

Materialele necesare aplicarii tehnologiei, pe ciclu de producie, in vederea obinerii unei producii de 60 de tone de peste si 5 tone de icre de sturioni, sunt urmatoarele: nr. crt.
1.

Material Icre embrionate morun Icre embrionate nisetru Hrana naturala - zooplancton Hrana naturala - bentos Furaj Nutra 4 Furaj Nutra 3 Furaj Nutra 2 Furaj Nutra 0 Furaj Classic 1 Furaj Classic 2 Soluie bacterii filtru

Nr. 15.000 buc. 65.200 buc. 15 kg 136 kg 110 kg 143 kg 116 kg 1.970 kg 12.460 kg 59.270 kg 500 I

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Conservarea caviarului

Caviarul se prepara din icrele intregi ale femelelor de sturion. Exemplarele sunt transportate in laborator vii. Aici sunt imobilizate prin anestezie, nu ucii, iar pachetele de icre (ovarele) sunt colectate. Anestezierea este fizica, prin lovirea cu atentie a unui punct deasupra capului. Icrele trebuie colectate cand pestele este inca viu, altfel, dupa moartea petelui fierea se sparge, dand gust amar icrelor. Dupa recoltarea icrelor, acestea sunt cernute prin mai multe site pentru separarea pe dimensiuni si de tesutul ce le leaga. Dupa acest proces, se amesteca cu sare apoi se pun intr-o sita fina pentru a se usca. Icrele sunt sarate timp de 1-4 saptamani, sau chiar mai mult. Dupa uscare, se impacheteaza in cutii de sticla, metal sau porelan si se pot consuma. Se pastreaza refrigerate sau congelate, fara decongelri intermediare.

Icrele sunt foarte uor perisabile, din cauza coninutului mare de grsimi. Nu .e&terecomandata stocarea lor mai mult de doua-trei zile in frigider, dupa decongelare.

4. Politica de aprovizionare. Principalii furnizori de materii prime (conform tabelului de mai jos)

Planificarea aprovizionrii va fi facuta in baza programarii activitatilor de producie, a graficelor ealonate de aprovizionare pe comenzi, primite de la Departamentul Producie. Activitatile specifice procesului de aprovizionare includ:
-evaluarea si selectarea furnizorilor; -controlul datelor de aprovizionare; -verificarea produselor aprovizionate. Evaluarea

furnizorilor Activitatea de evaluare si selectarea a furnizorilor va fi efectuata in cadrul compartimentului aprovizionare pe baza combinrii urmtoarelor criterii:
-de asigurare a calitatii; -comerciale (pret produs, modalitate plata, cheltuieli de transport, respectare

termen de livrare, colaborare la soluionare a reclamatiilor/service, durata colaborarii anterioare, dificultatea nlocuirii furnizorului);
-suplimentare (testarea produselor, informaii din publicaii sau de la alti

utilizatori).
-satisfacerea unor cerine neincluse iniial in contract: documente de insotire,

caracteristici calitative, mod de ambalare;

-aprovizionare in avans, flexibilitate in livrri.

Rezultatele evaluarii pe baza acestor criterii vor fi analizate de un grup de persoane, dupa caz, din conducere, controlor calitate, secii, care stabileste pentru fiecare contractant un nivel de produs pe care il comunica compartimentului aprovizionare si acesta il inscrie in "Fisa de stabilire a categoriei furnizorului". Pentru aprovizionare cu materii auxiliare aprovizionarea se face in baza comenzii ferme cu livrare la sediul beneficiarului. Principalele riscuri in procesul de aprovizionare sunt generate de calitatea anumitor materii prime (secundare) si a unui ritm de aprovizionare deficitar in perioadele de varf.__ Documentele de aprovizionare includ cerinele pentru realizarea activitatilor de supraveghere a furnizorilor care fac obiectul clauzelor contractuale.

Denumire furnizor de materii prime/materiale auxiliare/produse/servicii

POTENIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

furnizat AdresaProdus cantitate aproximativa si

Valoare aproximativa LEI-

Str. Victor Puiet de Hugo, Nr. sturion 101 Timioara Icre SC Dynavit Impex Str. Vulturului embrionate, SRL Nr.19, hrana peste Braov Allervej 130,Furaje peste SC Aller Aqua Aller DK-6070 Christiansfeid SC Sterlet SRL

71.956,50

% din total achizi ii 35%

71.956,50

35%

61.677,00

30%

5. Politica depret

Pentru stabilirea preului, in cadrul fermei de sturioni se va tine cont de urmatoarele: & costurile materiale; & costurile salariale de funcionare;
JSS

costurile de gestiune; es costurile de ocupare; es T.V.A. (taxa pe valoare adaugata). La aceste elemente se adauga o marja de profit pentru a se obine preul de vanzare. Elementul de baza al politicii de pre practivat in cadrul fermei BNG Trust este preul impus" de concurenta. Formularea unei strategii de pret corecte si complete presupune luarea in considerare a unor criterii intr-o anumita ordine si anume: oferta de produse specifice, nivelul preului practicat si mobilitatea preturilor.

48

6. Politica de distributie. Principalii clieni (conform tabelului de mai jos) Piaa petelui in general si a sturionilor in special este ncurajata sa creasca, avand in vedere ca oamenii au foarte multe motive la apeleze la produse. Studiile stiintifice lauda neincetat meritele crnii de peste. In primul rand e o excelenta sursa de proteine cu unele avataje in fata crnii. In general e mult mai slaba in lipide, carnea de peste fiind un aliat preios al curelor de slbire si a prev enirii bolilor cardiovasculare. Continutul in minerale e deasemenea apreciabil, mai ales in fier, fosfor, zinc, cupru calciu dar si de oligoelemente ca si flour, seleniu, cobalt si manganiul. E o veritabila mina de vitamine - conine toata gama vitaminelor B. Principala modalitate prin care un astfel de produs poate fi distribuit este calitatea si sigurana acestuia, deoarece clienii pot fi considerai cei mai importani ageni de distributie. Alte cai prin care se va urmri pastrarea si creterea continua a volumului vanzarilor de carne si icre de sturioni:
-propunerea de contracte cu hypermarketuri-le din tara -prin intermediul micilor intreprinzatori.

POTENTIALII CLIENI AI SOLICITANTULUI Nr.cr t

1

Client (Denumire si adresa) SC Tornavis Galai

Metro Cash & Carry Real Billa

Valoare -LEI 10.254 30.762 25.635 25.635 10.254

% din vanzari
10% 30% 25% 25% 10%

2 3 4 5

Tapu Carpatin Galai

D. PREZENTAREA PROIECTULUI

1. Obiectivele proiectului

Creterea sturionilor se poate realiza in sistem extensiv, semiintensiv, intensiv (in monocultura) sau in sistem superintensiv, cu sau fara recircularea apei. Exista aadar foarte multe opiuni care permit utilizarea de suprafee de teren si surse de apa foarte variate. Desi creterea sturionilor in sistem superintensiv, in bazine special amenajate, cu sau fara recircularea apei pare dificil de realizat in primul rand

prin investiiile iniiale foarte mari, pe termen lung acesta poate sa aduca un profit mult superiorObiectivul general al investitiei propuse in proiectul este creterea competitivitatii sectorului piscicol in Regiunea Sud Est, judeul Galai, prin nfiinarea unei ferme de cretere si reproducere sturioni in sistem intensiv, cu un sistem de tip recirculant de ctre SC BNG Trust SRL. Capacitatea maxima a populaiei de sturioni din ferma incepand cu al saselea an de funcionare este de 60 tone de peste si 5 tone de icre, urmnd ca din anul Anul de cretere Total producie comercializabila obtinuta Peste Icre
k9 <

Producia finita livrata pe piaa

Peste viu Peste eviscerat Kg Icre

anul 1 de cretere anul II de cretere anul III de cretere anul IV de cretere anul V de cretere anul VI de cretere anul VII de cretere anul VIII de cretere anul IX de cretere anul X de cretere

0 24.640 24.640 24.640 24.640 49.840 49.840 49.840 49.840 49.840

0 0 0 0 0 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000

0 24.640 24.640 24.640 24.640 24.640 24.640 24.640 24.640 24.640

0 0 0 0 0 25.200 25.200 25.200 25.200 25.200

0 0 0 0 0 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000

urmtor aceasta sa fie obtinuta anual, si este structurata astfel: o Producia totala obtinuta pentru consum

Anul de cretere

Producia obtinuta la nisetru Produc ia finita livrata pe Total producie piaa comercializabila obtinuta Peste Icre
Peste viu Peste eviscerat 0 Icre

anul 1 de cretere anul II de cretere anul III de cretere anul IV de cretere anul V de cretere anul VI de cretere anul VII de cretere anul VIII de cretere anul IX de cretere anul X de cretere

0 34.690 34.690 34.690 34.690 59.890 59.890 59.890 59.890 59.890

0 0 0 0 0 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000

0 34.690 34.690 34.690 34.690 34.690 34.690 34.690 34.690 34.690

0 0 0 0 0 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000

0 0 0 0 25.200 25.200 25.200 25.200 25.200

o Producia obtinuta pe specii In cazul produciei de nisetru, aceasta este compusa din 3 componente:
>producia de masculi - obtinuta la sfirsitul anului doi de cretere, cand

acetia vor fi indepartati urmnd a fi crescute, pentru icre, numai exemplarele femele;
>producia de femele - obtinuta la sfarsitul anului sase de cretere prin

sacrificare, in vederea obinerii icrelor;

>producia de icre - obtinuta de asemenea, la sfirsitul anului sase de

cretere a femelelor. ncepnd cu anul al aptelea producia va fi constanta an de an. o Producia obtinuta la morun (Huso huso)

Anul de cretere

Producia finita livrata la piaa

Kg

anul 1 de cretere anul II de cretere anul III de cretere anul IV de cretere anul V de cretere
10.050

10.050 10.050
10.050 10.050

anul VI de cretere anul VII de cretere anul VIII de cretere anul IX de cretere anul X de cretere

10.050

10.050 10.050
10.050

Prima producie de morun, pentru comercializare va fi obtinuta in anul al doilea, urmnd ca apoi producia sa fie constanta an de an. Ca urmare a implementrii proiectului, ferma de sturioni BNG Trust se va adapta nevoilor actuale ale pieei specifice, prin investitii in capital fix, prin introducerea de tehnologii noi, performante. Prin acest proiect se va crea o capacitate de producie a sturionilor cu eficienta economica si competitiva pe piaa crnii de peste, care va contribui la reducerea deficitului actual de carne de acest tip. Pe de alta parte realizarea investitiei propuse prin proiect va avea si un impact local pozitiv, deoarece va permite sporirea efectelor pozitive asupra mediului in comparaie cu practica normala , precum si crearea de noi locuri de munca. Avnd in vedere gradul ridicat de automatizare a proceselor din cadrul fermei se va obine si o productivitate sporita a muncii. Necesitatea realizarii obiectivului - "nfiinare ferma cretere sturioni"- are ca rezultat dezvoltarea sectoarelor economice deficitare in special pe sectorul dezvoltrii fermelor piscicole.

nfiinarea fermelor de reproducere si cretere a sturionilor va contribui direct la reducerea importurilor de carne de sturioni. Obiectivele specifice ale proiectului: 1. Producia de specii cu perspective comerciale bune

Atata vreme cat piaa de caviar si de carne de sturion este in cretere, iar cererea nu poate fi acoperita dect intr-o proporie foarte mica, se poate spune ca sturionicultura are perspectiva unei dezvoltri fara precedent, iar aceasta poate fi o baza pentru numeroase afaceri de succes.Piaa petelui in Romania este relativ redusa in comparaie cu cea a tarilor din UE, cifra de afaceri totala a sectorului ridicandu-se la numai 30-40 milioane de euro, dar la care ar trebui adaugata si piaa neagra, care reprezint circa 25-30 la suta din total. Consumul anual de peste in Romania este de 10 ori mai mic dect cel din tarile Uniunii Europene, in condiiile in care se cifreaza la numai 4,5 kilograme/locuitor prezent, Romania asigura din producia proprie doar 25-30 la suta din consumul total de peste, care se ridica la 90.000 de tone. In ce privete producia din acvacultura, aceasta a sczut, de asemenea, de la 48.000 de tone, anual, inainte de 1989, la 8000 de tone in 2004. Piaa interna a czut si ea foarte rapid, comerul cu peste fiind sustinut in momentul de fata de importatorii angrosisti si foarte puin de fermele piscicole si de fabricile de procesare. In ultimii 17 ani, exporturile de peste de pe piaa romaneasca s-au diminuat considerabil, in acest moment balana comerciala fiind negativa. Cauza principala: gama redusa de produse de pe piaa. Un handicap major pentru productorii autohtoni care incearca intrarea pe pieele vestice il reprezint condiiile de certificare si standardele impuse de Uniunea Europeana. Prin realizarea investitie propuse in proiect SC BNG Trust SRL dorete sa contribuie semnificativ la diminuarea importurilor de sturioni si produse conexe. In prezent, Romania asigura din producia proprie doar 25-30% din consumul total de peste, care se ridica la 90.000 de tone. Gradul de acoperire al consumului din producia interna a sczut de la an la an, de la 24,31% in anul 2003 pana la 14,40% in anul 2005. In ceea ce privete consumul de peste si produse din peste acesta era in anul 1989 mai mare de 8 kg/locuitor, dar a sczut pana la 2 kg in 1993 si apoi s-a inregistrat o tendinta de cretere progresiva a acestuia pana la 5 kg/loc in 2008. Carnea de peste este sanatoasa pentru oricine, dar este foarte utila mai

ales celor care sufer de diferite boli cardi-ace, si ajuta si la meninerea unui nivel constant al glicemiei. Nutritionistii propun un consum regulat, saptamanal de peste, indiferent de varsta, pentru a combate si preveni o gama larga de afeciuni. Principalul avantaj al crnii de peste il reprezint grsimile din seria acizilor grai eseniali omega 3. Se stie, creierul este unul dintre cei mai mari consumatori de energie, iar buna lui funcionare depinde, intr-o oarecare masura, de aportul de fosfor si, implicit, de consumul de peste. Continutul in minerale este, de asemenea, apreciabil, mai ales in ceea ce privete fierul, fosforul, zincul, cuprul, calciul, dar si oligoelementele ca fluorul, seleniul, cobaltul si manganul. Pestele conine, de asemenea, toata gama vitaminelor B.
2. Sporirea efectelor pozitive asupra mediului

nfiinarea unei ferme de reproducere si cretere sturioni in sistem intensiv nu prezint nici un grad de poluare, dimpotriv, permite eliminarea totala a agenilor poluani. Exploatarea investitiei nu are nici o influenta de poluare a mediului, nu pune in pericol sanatatea oamenilor si utilizeaza raional resursele acvatice naturale. In realizarea investitiei vor fi abordate toate cele trei dimensiuni ale conceptului dezvoltrii durabile si anume dimensiunea ecologica, economica si sociala. Dimensiunea ecologica privete consumul si producia durabile, conservarea si managementul resurselor naturale, schimbrile climatice si energia curata. Dimensiunea economica se refera la dezvoltarea socio-economica (prosperitate economica) si transportul durabil, iar dimensiunea sociala vizeaza incluziunea sociala, schimbrile demografice si sanatatea publica. Investitia propusa a se realiza prin implementarea prezentului proiect este de ultima generaie si in acord cu normele impuse de legislaia naionala si a Uniunii Europene de protectie a mediului. SC BNG Trust SRL considera ca folosirea de echipamente tehnologice noi este soluia cheie a aplicarii eficientei energetice, in conditiiile in care consumul mare de energie este rezultatul folosirii reelelor si echipamentelor vechi in orice industrie sau serviciu. Proiectul propus spre implementare respecta normativele si reglementrile in materie de

protectie a mediului, astfel:

-Legea nr 265/2006 de modificare si aprobare a OUG 195/2005 privind protectia

mediului
-Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a

impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, modificat prin Ordinul MAPM nr. 210/2004. Masurile practice prevzute de beneficiar in legtur cu protectia mediului sunt:
-Cerine exprese solicitate privind:
o

Utilizarea conform normelor a apei potabile pentru limitarea pierderilor si folosirea eficienta a acesteia Folosirea unor metode de stimulare sau constrngere unde este cazul privind curatenia in incinta si a aparatelor o Contract cu firma de

specialitate in servicii privind colectarea, depozitarea si eventual neutralizarea deeurilor menajere produse de societate si ca urmare a serviciilor prestate. Prezentul proiect consta in infiintarea unei ferme de reproducere si cretere intensiva a sturionilor. Sistemul tehnologic de cretere va fi de tip recirculant, in care apa rezultata in procesul tehnologic este tratata, reconditionata si apoi refolosita in sistem., ingloband cele mai noi elemente de stiinta folosite in domeniu. La Nord de hala de cretere sturioni se va realiza o instalatie de producere a biogazului. Aceasta instalatie se compune din urmatoarele constructii: -3 bazine de fermentare, unul primar, unul secundar si un rezervor final. Aceste bazine de fermentare sunt nite constructii circulare din beton armat cu raza de 18m fiecare. -Bazin posterior constructie rectangulara din beton armat cu o suprafaa de 60mp -Statie bloc cu suprafaa de 88mp -Depozit pentru gaz cu o suprafaa de 144mp

Prin realizarea aceste investitii in cadrul proiectului se urmrete producerea biogazului prin procesul de digestie anaeroba si utilizarea acestuia la nivelul fermei pentru furnizarea de energie termica si electrica. In aceste condiii proiectul isi propune sa furnizeaza multe beneficii de ordin socio-economic, dar si de mediu, atat la nivelul intregii societati, cat si pentru fermier. Valorizarea intrinseca a lanului tehnologic de producere a biogazului creste eficienta economica locala, asigura locuri d e munca in domeniul rural si creste puterea de cumparare regionala. Aceasta conduce la imbunatatirea standardelor de viata si contribuie la dezvoltarea economica si sociala de ansamblu a societatii. Producerea de biogaz este sustenabila, regenerabila, neutra din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon si reduce dependenta de combustibilii fosili importai. Productorii de energie din surse regenerabile in capacitati sub un 1 MW consuma in regim propriu electricitatea si cldur pe care o produc in propriile centrale de biogaz. La nivelul solicitantului este considerata necesara si oportuna investitia tinand cont de obiectivul general al proiectului si de obiectivele specifice, in stransa legtur insa si cu prevederile internaionale in materie de energie din surse regenerabile si de prtectie a mediului. Biogazul prin proprietile sale are urmatoarele avantaje:
este

resursa

energetica

vitala,

care

va

contribuie

la

dezvoltarea afaceri fara a avea implicaii asupra mediului;

contributia la reducerea dependentei de sectorul energetic; reprezint intr-o masura semnificativa, un aport la securitatea,

competitivitatea si durabilitatea aprovizionrii cu energie, precum si o oportunitate de creare de noi venituri pentru productori;
biogazul obtinut din gunoi de grajd sau biomasa prezint

numeroase avantaje ecologice, cum ar fi reducerea emisiilor de metan si C02, reducerea emisiilor de particule si protoxid de azot, un miros mult mai suportabil, igienizarea gunoiului de grajd lichid si o mai buna capacitate de fertilizare a azotului

continut in gunoiul de grajd tratat, ceea ce inseamna ca este nevoie de mai puin azot pentru a obine acelai efect de fertilizare;
In

viitorul apropiat sunt de ateptat progrese tehnice si care vor duce in continuare la inmultirea

manageriale

avantajelor, din punct de vedere al mediului si al sanatatii, oferite de instalaiile de biogaz pe baza de gunoi de grajd, nmol de epurare si deeuri organice; Pentru prezenta investiei s-a optat pentru o instalatie de biogaz deoarece aceasta prevede un sistem de cogenerare energie termica si curent electric care se transforma tot in cldur cu un randament peste 85 % pe cand o instalatie de nclzire clasica da un randamnet de max. 35 % - 38 %.. Utilizarea de energie produsa din surse regenerabile este promovata si sustinuta de UE. La statia de biogaz fata de centrala termica clasica se reduce poluarea echivalent a 630 kg C02 pentru fiecare MW energie produs fata de cea clasica pe peleti. Statia de biogaz reprezint in acelai timp si o sursa de venituri suplimentare ca urmare a produsului secundar rezultat - ingrasamantul natural ce va fi valorificat pe piaa libera din zona. Constructia propusa va fi dotata cu instalatie solara cu panouri , care absorb cldur de la soare pentru a asigura apa calda si care utilizeaza lumina solara pentru a produce electricitate, fapt ce va duce la protejarea mediului, la promovarea conceptului de dezvoltare durabila si nu in ultimul rand la reducerea considerabila a costurilor, deoarece panourile solare produc energie electrica gratis. 3. Imbunatatirea condiiilor de munca si de securitate ale lucratorilor in acvacultura In ceea ce privete fora de munca, implementarea proiectului va avea ca rezultate:
-creare unor condiii optime de munca in cadrul fermei de sturioni, -creterea numrului de locuri de munca si sigurana locului de

munca,
-aplicarea masurilor de protectie si securitate in munca, protectia

mediului, inclusiv de sigurana alimentara. Asa cum se mentioneaza si anterior investitia realizata prin proiect este de ultima generaie, folosind tehnologii noi, de ultima ora, uor de manipulat care nu solicita efor fizic mare si respecta normele impuse de legislaia naionala si cea a Uniunii Europene. In cadrul SC BNG Trust SRL se va avea vedere o serie de metode de motivare a personalului angajat ce duc la o cretere a productivitatii muncii acestuia:
-Plata salariilor la termenele stabilite in contractele individuale de munca; -Personalul nou angajat beneficiaza de program de instruire specilizata la

locul de munca din partea specialistului in domeniu;

-Asigurarea echipamentului de lucru gratuit; -Asigurarea echipamentelor de protectie fata de posibilele accidente de

munca,
-Supravegherea aplicarii normelor de protectie a muncii; -Comunicarea

eficienta in cadrul organizaiei, personalul este

informat despre schimbrile ce survin in societatea comerciala si despre direciile de dezvoltare ale acesteia;

- Delegarea responsabilitilor, factor ce confer responsabilitate si autoritate angajailor pentru ca ei sa indeplineasca sarcinile ce le revin.

Atat obiectivul general cat si cele specifice ale proiectului corespund in totalitate cu cele al Msurii 2.1 "Investiii productive in acvacultura", Aciunea 1 Creterea capacitatii de producie datorita construirii de noi exploatatii piscicole". ndeplinind obiectivul general si cele specifice prezentate mai sus, SC BNG trust SRL demonstreaz imbunatatirea performantei generale a fermei de sturioni, la data darii in exploatatre a investitiei realizate prin implementarea proiectului. Accesarea unei finantari nerambursabile pentru atingerea acestui obiectiv se constituie intr-o oportunitate pe care societatea intentioneaza sa o valorifice prin depunerea unei cereri de finanare in cadrul POP - Masura 2.1 - Investitii productive in acvacultura", Aciunea 1 Creterea capacitatii de producie datorita construirii de noi exploatatii piscicole".
2.Necesitatea

si oportunitatea

proiectului
-Necesitatea investitiei:

Necesitatea investiiilor in dezvoltarea acvaculturii romaneti este cu atat mai mare cu cat resursele de peste incep sa scada. Pentru urmtorii ani se preconizeaz o scdere a produciei de peste, ceea ce va determina o cretere a preului. Pescuitul comercial al sturionilor si recoltarea caviarului se desfasoara de mii de ani pe Dunre si in Delta. Exploatarea intensa si modificrile antropice din ultimele decenii au fcut ca numrul sturionilor sa scada permanent. Cotele au sczut si ele pe masura ce rata capturilor nu reuea sa le acopere. Datorita supra-

pescuitului in perioada 1990-2000, a reducerii unor habitate eseniale de reproducere si hranire a puilor prin bararea Dunrii la Porile de Fier si degradarii calitatii mediului lor de viata din Dunre si mare, toate speciile de sturionii din Dunarea inferioara sunt considerate amenintate. Pestele a intrat in alimentatia populaiei de pe teritoriul actual al Romniei inca din cele mai vechi timpuri. Varietatea si abundenta acestor resturi se constituie ca o dovada graitoare a faptului ca pestele reprezenta inca din acele vremuri un aliment de baza. In secolul trecut pestele de apa dulce era un aliment popular, fiind consumat foarte frecvent in special de cei din categoriile sociale joase, pentru ca era ieftin si uor de procurat. In zilele noastre pe masura ce oamenii devin din ce in ce mai preocupai de ceea ce pun in farfurie consumul de peste castiga din nou in popularitate, fiind o alternativa uoara si mai ales sanatoasa la consumul de carne roie. In comparaie cu carnea altor animale, carnea de peste se caracterizeaza printr-un continut ceva mai mare de apa, un continut bogat de proteine si un continut variabil de grsime. Calitatea superioara a proteinelor din carnea de peste consta in aceea ca proporia de colagen este mult mai mica dect cea din proteinele crnii animalelor de mcelrie si anume, cca 5% fata de 15-20% In Romania structura produciei din acvacultura este dominata de ciprinide (autohtone sau asiatice), care totalizeaza aproximativ 85% din producia totala, urmate de pstrv, salau, stiuca, somn si sturioni de apa dulce (15%). Sistemul traditional folosit in acvacultura romaneasca este extensiv sau semi- intensiv, bazat in principal pe creterea ciprinidelor in policultura. In ultimii ani a inceput sa se dezvolte si modernizeze fermele piscicole tradiionale si de asemenea apar ferme moderne de cretere intensiva a sturionilor si pstrvului, care se pot cofinanta prin aplicarea la fondurile nerambursabile oferite prin Fondul European pentru Pescuit. Exista 100.000 ha amenajate pentru activitatile de acvacultura in Romania, structurate astfel: 84.500 ha ferme de cretere, 15.500 pepiniere si 25 ha ferme de pstrvi.

Sursa: MADR

Consumul de peste inregistrat a sczut de la mai mult de 8 kg/locuitor/an in 1989 la un minim de 2 kg/locuitor/an in perioada 1993 - 1999. De atunci a inceput sa creasca iar si a atins valoarea de 5,2 kg/locuitor/an in 2007, care inca este printre cele mai mici valori din UE. Dupa 1989, si cu precdere in ultimii ani, cand marile lanuri de supermarketuri au ptruns si s-au dezvoltat in Romania calitatea si varietatea ofertei de peste de consum a crescut in mod exponenial. O categorie larga de produse este disponibila acum pe piaa romaneasca, reflectnd o schimbare in preferinele consumatorilor ctre noi specii si noi forme de prezentare (filetat, decapitat, eviscerat). In 1989 producia piscicola din Romania acoperea 96% din consumul intern. Aceasta situatie nefireasca se datora reducerii pana la dispariie a importurilor si unei oferte calitative reduse. Dupa 1989 producia de peste a tarii a avut un declin constant pana cand s-a stabilizat, relativ recent. In schimb, consumul a inceput sa-si revin mai repede si este pe un trend ascendent incepand din 1999.

Acest lucru a fost posibil tocmai prin creterea permanenta a importurilor. Acestea au suplinit pe de o parte caderea produciei de peste marin ca urmare a desfiinrii flotei romane de pescuit oceanic, iar pe de alta parte au oferit consumatorului roman specii calitativ superioare, care nu pot fi produse in Romania. In concordanta cu datele provenite de la MAPDR, importul a crescut cu 22,19%, de la 65.604 tone in 2004, la 80.160,60 tone in 2005, in timp ce exportul a crescut doar cu 4,60% de la 779,80 tone in 2004, la 815,70 tone in 2005. Consumul de peste si cota parte din producia interna, 1989 - 2005

Sursa: FAO FishStat (1989-2004) / PNS (2005) Acest deficit in producia naionala comparat cu consumul de peste poate fi interpretat ca un potential pentru dezvoltarea sectorului piscicol din Romania, fara insa a neglija faptul ca producia interna nu va putea acoperi necesarul de peste de consum, intr-o proporie similara cu cea de dinainte de 1989, acum cand oferta bogata si creterea nivelului de trai a crescut pretentiile consumatorului roman.

Necesitatea investitiei este motivata de faptul ca societatea dorete

infiintarea si extinderea activitatilor in domeniul reproducerii si creterii de sturioni, fapt care va avea ca rezultat crearea de noi locuri de munca, precum si creterea veniturilor principale, adaptarea la

nevoile actuale ale pieei. Putem spune ca prezentul proiect este necesar pentru ndeplinirea obiectivului general si a celor specifice ale SC BNG Trust SRL, care corespund cu cele ale Fondului European Pentru Pescuit, cat si cu cele ale Programului Operaional pentru Pescuit al Romniei.
n Oportunitatea investitiei:

Asa cum se mentioneaza si mai sus, Ajutorul financiar nerambursabil obtinut de beneficiar prin POP - Masura 2.1 - Investitii productive in acvacultura", Aciunea 1 Creterea capacitatii de producie datorita construirii de noi exploatatii piscicole", reprezint o oportunitate pentru SC BNG Trust SRL, in vederea realizarii investitiei si ndeplinirii obiectivelor stabilite in prezenta cerere de finanare. Pentru implementare proiectul va beneficia de 60% finanare nerambursabila de la Uniunea Europeana pentru cheltuielile eligibile, SC BNG Trust SRL contribuind cu 40% din surse proprii, la care se adauga cheltuielile neeligibile. Oportunitatile existente pe aceasta piaa sunt conferite de urmatoarele aspecte:
Posibilitatea finantarii investitiei din fonduri neramburasabile Orientarea mondiala si naionala de dezvoltare a sectorului

piscicol, in sensul conceptului de Dezvoltare Durabila.

Tendina globala, atat guvernamentala cat si nonguvernamentala, de a

reduce gradul de poluare si de a proteja mediul. Investitia este motivata de obinerea unor produse de calitate superioara, care indeplinesc standardele in vigoare ca urmare a utilizrii tehnologiilor moderne, performante in cadrul fermei de sturioni, realizate prin derularea investitiei propuse in proiect.

Solicitantul finantarii nerambursabile se incadreaza in categoria beneficiarilor eligibili, respectnd in totalitate criteriile generale si s pecifice de eligibilitate impuse de Ghidul Solicitantului aferent Msurii

2.1, Aciunea 1. 3. Prezentarea succinta a obiectivelor investitionale conform tabelului urmtor (structura se poate modifica in funcie de specificul proiectului') Valoare de Nr. Bucati Denumire Obiectiv Achizi ie - LEI Investitional FARA TVA1. Proiectare, Consultanta, 1 781.000 Asistenta Tehnica, Avize, Acorduri etc.
1.1 Proiectare 1.2 Consultanta 1.3 Asistenta tehnica

1.4 Avize, acorduri, autorizaii etc.

2. Constructii

1 1 1 1 1

400.000

277.000 50.000 54.000

8.235.476

3. UTILAJE TOTAL

3.1 Utilaje, echipamente tehnologice si funcionale cu montaj

3.2 utilaje fara montaj si echipamente de transport 3.3 montaj uitlaje

4.238.348 1.733.097 750.000 173.315 1.581.936 3.849.505 401.357

3.4 Dotri
4. Altele (detaliati)

Obinerea si amenajarea terenului

Asigurarea utilitatilor obiectivului Pregatirea personalului pentru exploatare Probe tehnologice si teste Alte cheltuieli conform capitolului 5 deviz general Prime de asigurare

1 1 1 1 1 1 3

1.943.603
100.000 150.000 746.360 108.185 300.000

Plata salariilor, remuneraiilor pe durata implementrii

1 Informare si publicitate 50.000 1 audit 50.000 4. Planul financiar si graficul de implementare a proiectului

NR. CRT.
1

Planul financiar al proiectului este structurat astfel: VALOARE SURSE FINAN ARE Procent finanDE are public = 60%

a. b. c. d. II a. b.
III IV

21.065.65 Valoarea total a proiectului, din 1 care : eligibile Cheltuieli neeligibile Cheltuieli Valoarea neeligibil a proiectului 0 17.104.329 3.961.322 Valoarea eligibil a proiectului 17.104.32 9 Ajutor public nerambursabil 10.262.597 TVA aferent cheltuielilor eligibile 3.961.322 finanare din care: completarea necesarului de Sursele de TVA aferent cheltuielilor neeligibile 0 finanare pentru 6.841.732 Contribuia proprie n proiect, din - autofinanare 3.961.322 lei care : -mprumuturi 6.841.732 lei Contribu ia solicitantului la cheltuieli 6.841.732 eligibile TOTAL PROIECT 21.065.651 lei Contribuia solicitantului la cheltuieli 0 neeligibile TVA* 3.961.322 10.262.597 ASISTENA FINANCIARA NERAMBURSABIL SOLICITAT

Graficul de implementare al proiectului Prezenta investitie este estimata a se realiza intr-o perioada de maxim 24 de luni din momentul semnrii contractului de finanare incluzandu-se aici toate etapele necesarii derulrii proiectului .contractare .avizare, execuie si cereri de plata. Graficul detaliat al proiectului este detaliat in anexa la prezenta documentaie. 5. Impactul proiectului asupra dezvoltrii zonei si a mediului de afaceri nfiinarea unei ferme de reproducere si cretere sturioni in sistem intensiv nu prezint nici un grad de poluare, dimpotriv, permite eliminarea totala a agenilor poluani. Exploatarea investitiei nu are nici o influenta de poluare a mediului, nu pune in pericol sanatatea oamenilor, utilizeaza raional resursele acvatice naturale si ofer noi locuri de munca . Poate contribui decisiv la creterea cantitatilor de peste consumate de populaie. Prin implementarea proiectului se estimeaza o scdere a migratiei populaiei datorita crerii de noi locuri de munca pe plan local, ceea ce va conduce la o cretere a populaiei.

Prin facilitatile create, proiectul va genera dezvoltarea sectoarelor piscicole, economice, cultural-educative, turismului si serviciilor, contribuind in acest fel la creterea veniturilor proprii ale populaiei si implicit a nivelului de trai. Pe langa externalitatile monetare care pot lua forma unor fluxuri de input sau output in tabelele de calcul a indicatorilor proiectului, se mai pot identifica si beneficii nonmonetare. Acestea pot fi:

Beneficii nonmonetare cuantificabile; Beneficii noncuantificabile. Beneficii economice cuantificabile 1.apariia si creterea in timpul perioadei operaionale a

beneficiilor generate de crearea de locuri de munca

2.apariia si creterea in timpul perioadei operaionale a

beneficiilor generate de agenii economici atrai;

3.creterea speranei de viata a populaiei locale; Beneficii economice noncuantificabile 1.atragerea de venituri suplimentare la nivel local coroborata

cu crearea semnificativa de locuri de munca directe si indirecte va avea ca rezultat direct creterea gradului de competitivitate locala;
2.de asemenea, proiectul va contribui la reducerea omajului

local;
E. POLITICA DE PERSONAL 1.Organigrama actuala nu e cazul

La momentul actual societatea nu are angajai, servicile fiind prestate prin contracte de prestri servicii si de colaborare.
2.Managementul proiectului

Datorita faptului ca activitatile prevzute a se realiza prin proiect implica experiena si expertiza in domeni diverse, solicitantul va incheia un contract de colaborare cu un manager de proiect cu experiena vasta in domeniu in vederea realizarii serviciilor de consultanta pentru managementului proiectului, achiziia acestora facandu-se in conformitate cu Instruciunile de achiziii din Ghidul Solicitantului. De asememea in echipa de proiect este cooptat un specialist in acvacultura, cu care s-a ncheiat un contract de colaborare.

Echipa de proiect care va asigura managementul si implementarea prezentului proiect va fi formata din: 1.Manager de proiect - 1 pers
2.Responsabil financiar - 1 pers

3. Specialist in acvacultura. 1 pers Echipa de proiect va fi coordonata de reprezentantul legal al proiectului. Scopul perioadei de implementare este de a realiza activitatile propuse, de a obine rezultatele si de a atinge obiectivele preconizate in limita resurselor si termenelor stabilite. Activitatile care vor face obiectul managementului proiectului pentru implementarea proiectului se refera la:
-Activitati privind achiziiile de lucrri, echipamente, bunuri, si servicii -Activitati privind ntocmirea rapoartelor de progres intermediare si final -Activitati privind intocmirea cererii de rambursare -Activitati privind monitorizarea si controlul activitatilor din cadrul proiectului.

Pe toata perioada de implementarea vor avea loc frecvent, ntlniri de lucru intre membrii echipei de proiect si Beneficiarul, iar la finalizare se va intocmi un raport de consultanta. In funciile de activitatile avute in vedere in implementarea proiectului, solicitantul considera ca echipa de proiect va trebui formata din 3 membrii, fiecare avand sarcini proprii specifice:
1.Manager de proiect - 1 pers 2.Responsabil financiar - 1 pers 3.Specialist in acvacultura. 1 pers

Sarcini specifice fiecrei poziie din cadrul echipei se refera: & Pentru Management de proiect:
-Asigura managementul proiectului si are responsabilitatea generala

pentru ndeplinirea obiectivelor operaionale propuse

-Coordoneaza activitatea echipei de implementare a proiectului -Controlul periodic al situatiei financiare -Coordoneaza activitatile de monitorizare si evaluare -Participa la elaborarea rapoartelor ctre organizaia finanatoare. -Rspunde de desfasurarea activitatii privind achiziiile publice -Se

ocupa

in

colaborare

cu

echipa

de

proiect,

de

elaborarea

documentaiei de atribuire, a caietului de sarcini, din cadrul documentaiei de atribuire, cu specificaii, caracteristici, parametrii

tehnici ale echipamentelor, stabileste criteriile de selecie si atribuire a contractelor de achiziii publice de bunurii

si servicii
-Verifica conformitatea si corespondenta specificaiilor, caracteristicilor

si parametrilor tehnici ale echipamentelor solicitate, a criteriilor de selecie a candidailor cu cele prezentate in ofertele acestora
-Stabilete, pe baza conformitii ofertelor cu criteriile precizate,

ofertele conforme si comunica rezultatul procedurii

-Participa la elaborarea rapoartelor ctre institutia finanatoare -Asigura

nregistrarea,

repartizarea

corespunztoare,

respectiv

rezolvarea corespondentei si a documentaiei trasnmise si primite in legtur cu proiectul

-Furnizeaza informaii primare cu privire la activitatile proiectului -Elaboreaza si redacteaza, editeaza documente legate de activitatile din cadrul

proiectului
-Organizeaza activitatea de promovare si publicitate -ntocmete si arhiveaza dosarul cu documentele si produsele aferente activitatii

de informare si promovare desfasurate. Reprezentantul legal va verifica realizarea tuturor activitatilor firmei de consultanta si gradul de implementare a proiectului, prin ntlniri de lucru periodice cu echipa de management, in cadrul carora se vor analiza documentele ntocmite si rezultatele obtinute. & Pentru Responsabilul economic
-Controleaza modul de gestionare a patrimoniului proiectului -Efectueaza periodic controlul situatiei financiare -Coordoneaza activitatea de intocmire a rapoartelor de progres si a cererii de

rambursare a cheltuielilor
-ndeplinete alte sarcini ivite la un moment dat pentru bunul mers al

proiectului, primite de la managerul de proiect. Pentru expert in acvacultura

-se va ocupa de testarea calitatilor echipamentelor achiziionate, de

verificarea caracteristicilor tehnice, precum si de respectarea parametrilor construciilor, conform legislaiei specifice si a soluiei propuse in proiect. Aceasta va coordona si se va implica direct in

desfasurarea tuturor operaiunilor necesare din punct de vedere tehnic, din momentul semnrii contractului de finanare pana la finalizarea acestuia, precum si in perioada de monitorizare. De asemenea va face parte si din comisia de licitatie pentru achiziia de lucrri, echipamente tehnologice, avand competentele si calificrile necesare in vederea identificrii celor mai bune oferte din punct de vedere al raportului calitate pret si care sa corespunda soluiei propuse in proiect.
3.Total personal existent

execuie 0 4.Estimri privind fora de munca ocupata prin realizarea investiiei 6

Locuri de munca nou-create 6, din care 3 femei si 3 barbati

0 din care personal de

In vederea realizarii produciei propuse, pe langa necesarul de materii prime si materiale, este nevoie si de personal lucrativ care sa urmareasca intreg procesul tehnologic, astfel incat acesta sa se realizeze in bune conditiuni. Este necesara supravegherea 24 de ore pe zi, astfel incat sa se poata interveni, cat mai repede, in cazul apariiei unor probleme pe fluxul tehnologic.
Nr. crt. 1. 2. 3. Personal Nr. persoane 1 4 1 6

Inginer tehnolog Tehnician Electromecanic TOTAL

F. PROIECII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI 1. Prognoza veniturilor

Prognoza veniturilor are la baza urmatoarele date: In cadrul fermei de cretere sturioni se vor evidenia valorificarea urmtoarelor categorii:

Produs NISETRU - peste viu NISETRU -eviscerat NISETRU -icre MORUN- peste viu

Pret unitar (lei fara TVA) 25,00 27,00 1.500,00 30,00

UM kg kg kg kg

Nr.crt. A

Conform structurii veniturilor avem urmatoarele producii: Peste si icre: PRODUCIE U CANT AN AN 2 AN 3 AN 4 AN 5 M TOTALA 1 OBTiNUTA
CANTITATE CICLU

AN 6 1 24.64 0 25.20 0 5.000 10.05 0

1 2 3 4

PESTE VIU NISETRU PESTE EVISCERAT NISETRU ICRE NISETRU PESTE VIU MORUN

K G K G K G K G

123.200 25.200 5.000 50.250

0 0 0 0

24.6 40 0 0 10.0 50

24.6 40 0 0 10.0 50

24.6 40 0 0 10.0 50

24.6 40 0 0 10.0 50

Valoric acestea sunt impartite astfel: W 1 Nr.crt.

A valori UM PRET AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

AN 6 1

lei

UNITAR

II
616.00 0,00 0,00 0.00 301.50 0,00 616.00 0,00 0,00 0,00 301.50 0,00 616.00 0,00 0,00 0,00 301.50 0,00 616.00 0,00 0,00 0,00 301.50 0,00 616.000,0 0 680.400,0 0 7.500.000 ,00 301.500,0 0

1 2 3 4

PESTE VIU NISETRU PESTE EVISCERAT NISETRU ICRE NISETRU PESTE VIU MORUN

K G K G K G K G

25,00

0.0 0 27,00 0,0 0 1.500. 0.0 00 0 30,00 0.0 0

In cadrul analizei financiare s-au luat in calcul cei 5 ani postimplementare Investitia de biogaz prevede crearea unei independente energetice a fermei, ce se va putea alimenta astfel cu energie electrica si termica de la instalatia de biogaz. De

asemenea in cadrul acestui proces rezulta si un produs fertilizant care va fi de asemnea valorificat ctre exploatatii agricole fiind folosit pentru fertilizarea terenurilor 1 Nr.crt. 1
VALORI (LEI)

Valoric fertilizantul este valorificat astfel (conform structurii veniturilor): UM PRET AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5 UNIT AR 20,0 102.54 ! 102.540,00 0 0,00 102.540,00

AN 6 1

(fertilizant - Inst Biogaz)

FERTILIZANT VALORIFICAT

102.54 0,00

102.54 0,00

102.540, 00

Pe langa aceste veituri s-au mai luat in calcul: Alte venituri - realizate din alte activitati ale societatii: AN 1 Indicator AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Alte venituri

3.000.000

3.000.000

3.000.000

3.000.000 3.000.000 -M, Bfer.

Alte venituri din exploatare - conform valorilor din bilan anului 0 AN 1 Indicator AN 2 AN 3 AN 4 Alte venituri din exploatare
176.018

AN 5 176.018

176.018

176.018

176.018

2. Prognoza cheltuielilor Conform structurii cheltuielilor avem: A. Cheltuieli materiale: (cheltuielile materiale necesare la ferma de cretere sturioni)
Nr.crt. A

VALORI (LEI) MATERIALE

AN 1

AN 2

AN 3

AN 4

AN 5

AN 6

Materiale

94.788

121,627

52.056

49.812

51.018

42.108

B. Alte cheltuieli materiale (cheltuielile materiale necesare la producerea biogazului) Nr.crt. AN 1 ' AN 2 AN 3 AN 6 VALORI (LEI) AN 4 AN 5
A

MATERIALE

Alte materiale

110.80 2

110.80 2

110.80 2

110.80 2

110.80 2

110.80 2

Br.crt.

VALORI (LEI) Costuri salariale

C. Cheltuieli cu personalul anqaiat AN 1 AN 2 AN 3 AN 4

AN 5 74.40 0 24.55 2

AN 6 1 74.400 24.552

Io

1 2

Salarii Asigurri sociale

74.40 0 24.55 2

74.40 0 24.55 2

74.40 0 24,55 2

74.40 0 24.55 2

Anual avem 513.388 lei, valoare constanta pe toti anii postimplementare

E. Alte cheltuieli de exploatare - preluate din cheltuielile de exploatare a anului 0 M BKfi AN 2 AN 3 AN 4 Indicator

AN 5 156.04 7

Alte cheltuieli din exploatare . 56.047

156.04 7

156.04 7

Nr.c rt

3. Proiecia contului de profit si pierdere Denumire/Ti Nu Valoare Clasa Durata Durata p de mr utilaj/echipa buca fara (codul de normala amortiz ment ti TVA de are -RON- clasificar funcion luata in e) al are calcul mijloculu conform i fix HG 1 10.239.7 1 . 2 . 8 24-36 ani 36 ani Ferma 76 producie sturioni 1 4.579.0 2 . 1 . 2 1 . 4 12-20 ani 20 ani Instalatie de 08 . biogaz

Valoar ea amortiz arii anuale

284.43 8 228.95 0 513.38 8

S-au trecut datele aferente anului 0 conform bilanului anului 2009; S-a calculat indicatorul Impozitul pe profit / cifra de afaceri reprezentnd 16% din rezultatul brut; Indicator AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Impozitul pe profit / cifra de afaceri

13.967

15.609

17.251

18.893

Restul datelor au fost preluate din prognoza veniturilor si prognoza cheltuielilor; 4. Bilanul si contul de profit si pierderi In cadrul anului 0 avem valorile aferente anului 2009, din bilan 2009 formularul 10 si formularul 40.Active imobilizate - brute In anul 1 si 2 de implementare avem realizata investitia din care active corporale este de 14.818.784 lei fara TVA din bugetul indicativ cap 1, 2, cap 4) avem valoarea activelor imobilizate brute = valoare fara TVA constructii si utilaje proiect+ valoare active brute an anterior = 14.818.784 + 0 = 14.818.784 ce ramane acceasi pe toti anii previzionati, previzionand ca nu vor exista fluctuatii de active pe anii postimplementare.

Indicator Active imobilizate - brute

AN 1 14.818.78 4

AN 2 14.818.78 4

AN 3

AN 4

AN 5 14.818.78 4

14.818.78 14.818.78 4 4

Valoarea amortizarii cumulate Amortizarea calculata pe utilajele achiziionate este calculata astfel: Nr.c Denumire/Ti rt p utilaj/echipa ment Nu mr buca ti Durata de fara (codul de normala amortiz TVA de are -RON- clasificar funcion luata in e) al are mijloculu conform calcul i fix HG 1 10.239.7 1.2.8 24-36 ani 36 76 ani 1 4.579.0 2.1.21.4. 12-20 ani 08 20 ani Valoare Clasa Durata Valoar ea amortiz arii anuale

Ferma producie sturioni Instalatie de biogaz

284.43 8 228.95 0 513.38 8

Conform bilanului 2009 avem nregistrata o amortizare de 0 lei. Amortizarea cumulta se calculeaza dupa formula Valoarea amortizarii cumulate an n = Valoarea amortizarii cumulate an n-1 + Cheltuieli cu amortizrile an n i
AN 1

AN 2 1.026.7 76

AN 3 1.540.1 64

AN 4 2.053.5 52

AN 5 2.566.94 0

Stocuri - la nivelul firmei se previzioneaza a ramane constanta la valoarea anului 0.

Creane - la nivelul firmei se previzioneaza a ramane constanta la valoarea anului 0. Indicator AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Stocuri

17.02 8

17.02 8

17.028

17.028

Indicator

BiVflKH ^^B^f^Bf fAlnV

AN 2 88.10 7

AN 3 88.10 7

AN 4 88.10 7

AN 5 88.10 7

Creane Casa si conturi la banei

Acest indicator este corelat cu Fluxul de numerar an 1-5 astfel, preluandu-se fluxul de numerar aferent aceleiai perioade (linia S) Valoarea casa si conturi la banei an 1 = Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei an 1
Indicator AN 2

AN 3 12.996.9 17 12.996.9 17

AN 4 15.276.0 32 15.276.0 32

AN 5 17.560.7 63 17.560.7 63

Disponibil de numerar la

Casa si conturi la banei

10.726.150

Datorii ce trebuie pltite intr-o perioada de pana la un an Aici s-au

nregistrat:
Datorii comerciale - sunt datoriile comeriale ale societatii generate de

activitatile de plata a furnizorilor de materiale si materii prime, utilaje, piese de schimb Si aici avem termene de plata negociate in mod deosebit la materii prime, producia de grau prelucrata fiind pltit furnizorilor ealonat funcie de nevoile financiare ale acestora si de disponibilitile bneti ale firmei. Alte datorii, inclusiv fiscale si la asigurari sociale - sunt datoriile fiscale si sociale ale^

l/V firmei si sunt corelate cu Fluxul de numerar an 1-5. Valoare acestui indicator este data de suma Asigurri si protectie sociala, Impozite, taxe si varsaminte asimilate si alte cheltuieli din exploatare. Datorii ce trebuie pltite intr-o perioada mai mare de un an Aici s-au nregistrat: mprumuturi si datorii la institutii de credit - conform graficului de rambursare s-a completat cu valoarea cumulate a ratei anuale (rata principal + dobanda) si s-a urmrit corelarea acestui indicator cu C.1.1. Rate la imprumut - cofinantare la proiect si C.2.1. Plai de dobnzi la imprumut - cofinantare la proiect din Flux de numerar an 1-5.
Indicator

AN 2 448.18 5

AN 3 441.61 4

AN 4 435.043

AN 5 428.472

mprumuturi si datorii la institutii de credit

Subvenii pentru investitii Sau luat ca date de intrare: Venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete din previziunea veniturilor si subvenia POP din Flux de numerar aferent anului 1 al implementrii, subvenia existenta an 0 Aceasta valoare a subveniei POP (10.262.597) s-a diminuat cu (valoarea amortizarii utilajelor si valoarea capitolului 3) x 60%(procentul de cofinantare publica) S-au luat ca date de intrare: Subvenia FEADR din Flux de numerar an 1, 2 si 3 al implementrii Ajutor nerambursabil total 10.262.597 Amortizare anuala utilaje din proiect Indicator Subvenia nerambursabil)
AN 1

AN 2

AN 3

AN 4

AN 5
/ AV O

(ajutor 10.262.59 7

Aceasta valoare s-a diminuat anual cu valoarea amortizarii utiajelor (513.388) si cu 60% (procentul de cofinantare publica) din cheltuieli aferente capitolului 3 (60% x 513388 = 308.033 lei.), urmatoarea subvenie Anual aplicandu-se

acceasi diminuare rezulta:

Indicator
AN 1

AN 2 9.954.5 64

AN 3 9.646.5 31

AN 4 9.338.49 9

AN 5
9.030.466

Subvenie investitii

pentru

10.262.597

Rezultatul exerciiului financiar Este preluat din Contul de profit si pierdere aferent aceleiai perioade Indicator AN 1 AN 4 AN 5 AN 2 AN 3 Rezultatul net al exerciiului financiar Rezultatul exerciiului financiar
1.725.848

2.474.0 03 2.474.0 03

2.532.4 43 2.532.4 43

2.534.328

2.533.31 5 2.533.31 5

1.725.848

2.534.328

ntreg rezultatul exerciiului financiar este repartizat la rezerve.

Rezerve
S-au calculate conform regulii: Rezerve an n = Rezerve an (n-1)+ repartizare rezultat la rezerve an n.
Indicator Rezerve AN 2 4.199.851

AN 3 6.732.2 94

AN 4 9.266.6 22

AN 5 11.799.937

5. Flux de numerar - previziuni In anii 1 si 2 de implementare avem valoarea investitiei - conform graficului de ealonare a investitiei; Valoarea creditului contractat pentru realizarea investitiei conform graficului de credit;Valoarea iricasarilor si plailor (aplicand cota de TVA 24%) similare cu cele ale anului 2009; Valoarea rambursrii ajutorului nerambursabil conform graficului de ealonare al investitiei; Astfel avem urmatoarele ipoteze luate in calcul: Total ieiri de lichiditati prin investitii: (B1+B2+B3) Conform graficului de ealonare al investitiei Total ieiri de lichiditati prin finanare (C1+C2) Conform graficului de ealonare al creditului

In anii 1-5 post implementare avem S-au preluat datele din previziunea veniturilor si a cheltuielilor cu aplicarea TVA pentru acele categorii la care se aplica TVA; In urma calculelor economice se identifica un flux de numerar pozitiv ; In acelai flux sunt identificate inclusiv plile ctre bugetul de stat, rambursri si plai de TVA si plata impozit pe profit.

6. Indicatori financiari

Pe baza datelor obtinute din prognozele efectuate s-au calculat indicatorii care releva sustenabilitatea si viabilitatea investitiei ce se dorete a fi promovata. Toate prognozele sunt calculate pentru o perioada de 5 ani, dupa finalizarea investitiei. Indicatorii rezultati se incadreaza in limitele stabilite de AM POP Ca avantaje colaterale ale implementrii proiectului menionam ;
-crestera veniturilor la nivelul Administraiei Locale datorita creterii

veniturilor agricole si contribuiilor la bugetul de stat (prin plata taxelor si impozitelor aferente)
-Beneficiarii

indirecii

ai

proiectului

sunt

si

persoanele

care

interactioneaza sub raport comercial cu SC BNG TRUST SRL si ale cror venituri vor creste prin introducerea noilor tehnologii si marirea rentabilitati produciei in cadrul fermei.^CT^^

Valoare nvestitie(Vi)= valoarea totala a proiectului fara TVA exploatare

LEI

17.104.329

2 Veniturile din

LEI

3.278.558

4.196.058

4.196.058

4.196.058

4.196.058

veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului. Cheltuieli de exploatare <Ce)= cheltuielile generate de derularea activitatii curente

(Ve)

LEI

1.223.977

1.250.816

1.181.245

1.179.001

1.180.207

Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie sa fie minim 10% Durata de 5 recuperare a investitiei (Dr) - maxim 12 ani Rata 6 rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie sa fie minim 5% Rata acoperirii prin fluxul de numerar 7 (RAFN) trebuie sa fie mai mare sau egal cu 1.2
4

62,67%

70,19%

71,85%

71,90%

71,87%

ANI

11,4492

11,41%

15,54%

15,86%

15,87%

15,86%

Numeric

4,2930

5,9290

6,1420

6,2388

6,3323

Rata indatorarii pe termen

1,98%

1,82%

1,67%

1,55%

/>i\ V f 1,43%

Concluzionam ca prezentul proiect prin care se solicita cofinantare de la bugetul UE prin programul POP este unul sustenabil, fara a ngreuna activitatea financiara a solicitantului si fara a prezenta un risc major de implementare, data fiind perioada scurta de recuperare a investitiei. Obs.: 1. Datele pentru acest capitol sunt corelate cu seciunea economica a cererii de finanare. 2. Se vor prezenta ipotezele care au stat la baza ntocmirii planului de afaceri. G. CONCLUZII Din analiza corelativa a ansamblului informaiilor prezentate, decurg urmatoarele concluzii principale: Afacerea este fezabila din punct de vedere:
-comercial, deoarece exita o piaa pe care firma isi poate desfasura

activitatea si aceasta piaa va creste in urmtorii ani exponenial

-financiar, firma susine iniial realizarea investitiei, urmnd apoi sa

primeasca ajutorul nerambursabil solicitat

-uman, personalul angajat dispune de o inalta calificare, determinare si capacitate de

munca
-managerial, competenta echipei manageriala este data de cumulul competentelor

membrilor, Afacerea este profitabila, deoarece se poate observa ca incepand cu primul an firma inregistreaza profit, iar cifra de afaceri creste. Afacerea este credibila, datorita:
-profitabilitatii sale -eliberrii rapide a unui flux de lichiditati suficient pentru a susine activitatea

societatii
-competentei, seriozitatii si determinrii echipei manageriale si a salariailor

Bilanul, contul de profit si pierdere, estimate pe perioada solicitata in anexele economice sunt prezentate in anexa. Analizand cele prezentate anterior, consideram ca beneficiarul SC BNG Trust SRL se incadreaza in limitele pozitive si corespunde criteriilor de evaluare impuse de Ghidul Solicitantului specific prezentei masuri de finanare, astfel:
>conform prognozelor financiare din planul de afaceri se estimeaza in urma

implementrii proiectului, o cretere realista a cifrei de afaceri, o data cu

realizarea investitiei si punerea in n a investitiei

>proiectul implementeaz tehnologii noi, moderne, conform normelor impuse de

standardele internaionale de calitate, asa cum se poate observa din prezentarea investitiei in cererea de finanare, studiul de fezabilitate si planul de afaceri,
>Indicatorii se incadreaza in limitele impuse de Ghidul Solicitantului, dupa cum se poate

observa si din prognozele financiare din planul de afaceri

>Consideram ca soluia tehnica propusa prin proiect rspunde in totalitate

scopului si obiectivelor proiectului, fapt demonstrat de documentaia anexata cererii de finanare

>In analiza pieei din cadrul planului de afaceri a fost identificata piaa existenta

pentru produsele oferite de SC BNG Trust SRL. De asemenea a fost realizata o analiza a principalilor concureni de pe piaa, precum si avantajele competititve ale beneficiarului. Strategia de marketing identifica instrumente adecvate si eficiente, dupa cum reiese din planul de afaceri,

Solicitantul are capacitatea financiara de a susine proiectul dupa finalizare, fapt demonstrat de valoarea pozitiva a fluxului financiar net de numerargenerat de societate in varianta implementrii proiectului cumulat pentru urmtorii 5 ani de la incetarea finantarii nerambursabile. Aceste valori sunt prezentate in prognozele financiare din planul de afaceri, > In urma celor prezentate, se poate observa ca solicitantul are capacitatea din punct de vedere tehnic de a asigura meninerea, intretinerea si funcionarea atat a investitiei precum si a intreprinderii, In urma celor prezentate anterior putem concluziona ca investita ce se dorete a se realiza prin proiect de ctre SC BNG Trust SRL este viabila, si se recomanda a fi implementata din fonduri publice. SC BNG Trust SRL ndeplinete in totalitate toate criteriile impuse de Ghidul Solicitantului aferent Msurii: 2.1 "Investitii productive in acvacultura", Aciunea 1 Creterea capacitii de producie datorit construirii de noi exploataii piscicole".