.

Ma~ini1e utilizate modernii unei mari producl;ia intr-o echipd miind

c

, in agricu1tura in om

au creat posibiUtatea dezvo1tdri de aUmente a htmii un singur zi poate intr-o efectua sdptd-

Cu aceste utilaje singurd intreagd inaintea tot atatea htcrdri

agrico1e cat o

mecanizdrii

ea mai cunoscut:l dfutre ma~inile agricole este tm~orul. A fost ~ventat la 1n~eputul secolulul al XX-lea ~1 a avut merurea sa 1nlocuiasca calul. Primele tmctoare nu protejau deloc ~ferul de intemperii, neavand decat un scaun metalic ~i un suport pentru picioare. Um];ltoarele masuri au fost a~ezarea scaunului

'-' Tractoarele de azi au cabina comoda cu aer condi,ionat. Protejeaza conducatorul de intemperii, ~i in caz de accident, de vatamari corpora le. O pana la inceputul anilor 1960 tractoarele nu au avut cabina. Conducatorul putea sa se accidenteze sau sa moara daca tractorul se rasturna. pe un resort ~i acoperirea rotilor motrice rnari cu cite o aripa pentru a proteja tractoristul de noroiul ~i de prnful aruncat de ro1;i.Dac:l utilajul se rastuma pe o pant:l, conduc:ltorul nu era protejat deloc de o accidentare grava sau chiaJ: mortala. Noua forma a tractoarelor Pentru a oferi conditii rnai comode tracto~tilor, la 1nceputul anilor 1960 tractoarele au fost dotate cu o cabirul rudimentara ~i un scaun capitonat. Dar aceste cabine aveau un rnare dezavantaj: zgomotul. Fiind executate din tabla de otel se comportau ca o cutie de rezonanta, amplificand sunetul motorului, al cutiei de viteze ~i al sistemului hidraulic, expuru1nd conducatorul la efecte vat:lmatoare. De atunci construc1;ia cabinelor s-a schimbat mult; cele actuale protejeaza tractoristul de intemperii ~i de zgomot. La aproape toate tipurile exist:l izolare fonica, un scaun comod, instalatie de incalzire ~i aerisire, ~tergator de parbriz ~i directie cu servomotoare. Tractoarele sunt astfel proiectate incit blocul motor ~i carcasa mecanismelor de transmisie formeaza structura de rezistenta a tractorului, neavand nevoie astfel de un ~asiu separat. Puterea motorului este cuprinsa intre 15-190 KW; cele mai multe tractoare agricole de uz general au un motor cu puterea cuprinsa intre 22-90 KW . De regu1a noactoarelesunt dotate CU motoare diesel care actioneaza cele doua roti mari din spate sau ca tractiune integrala simultan pe toate cele patru. Tot motorul actioneaza ~i priza de putere: acesta este un arbore canelat care actioneaza sistemele hidraulice ale utilajelor tral;:tate sau montate pe tractor. Un utilaj de baza in agricultura este plugul care functioneaza ca o sapa: sfacima, rastoama ~i afaneaza solul, acopera cu pamant resturile

vegetale ~i buruienile. in agricultura modema mecanizat:1 plugul este tractat de un tractor, cu toate cl in multe 1;arise folose~te incl metoda tradi1;ionala, plugulflind tractat de cai sau boi. Pe pamantul arat mai trebuie efectuate ~i alte lucrari inaintea serrulnatului. Omul neteze~te solul cu o grebl:1 inainte de a sadi plantele, tractorul neteze~te solul cu o grapa sau cu grapa stelat:1care smulge ~i buruienile existente pesol. Un alt utilaj de prelucrare a solului ~i de extirpare a buruienilor este cultivatorul, care cu col1;i de otel sau cu sape rotative destelene~te solul. Moto-cultivatorul ai carui col1;ide otel sau sape rotative supt montate pe un ax actionat de un motor este des utilizat pentru destelenirea solului destinat utilizarii agricole ~i care nu a fost arat niciodat:1. . Diferitele seminte azi se pot semana mecanic: utilajele destinate acestui scop despica solul, introduc semintele in sol la adancimea ~i distanta stabilit:1, apoi le acopera cu parnant. Aceste ma~ini de regula seamana mai multe cinduri deodat:1. Recoltarea Azi se recolteaza mecanic ~i multe tipuri de produse agricole: de exemplu p1antele cu tuberculi (cartoful) iar dintre fructe se culeg mecanic strugurii ~i merele cu destinatie industriala. Printre aceste utilaje primul loc 11 ocupa cel destinat recoltarii cerealelor combina. Este un utilaj autopropulsat: secera cerealele, separa boabele de paie, curati1 boabele de pleava; boabele apoi sunt golite intrun camion ce se deplaseaza pe langa combina, iar paiele le lasa pe tarla, ca sa fie adunate ulterior. 417

MA$INI

PE OGOARE

OPe acest tractor este montat o cupa pentru adunatul gunoiului dintr-o strunga. Cupa este ac~ionata de cilindri hidraulici. O Semanatoarea pneumatica sufla semin~ele din dozator in ~evile elastice ~i apoi in sol cu ajutorul unui ventilator .

adunatul lor de pe tarlale dureaz.I mai putin. Ma~ina de balotat aduna paiele, le Impinge Intr-o camera unde le comprima In forma de balot, care e apoi Innodat de jur Imprejur ~i evacuat.
Tratarea recoltei inainte ca recolta sa ajunga pe piati1 trebuie tratati1 ~i depozitati1, operatii pentru care sunt necesare alte utilaje. Printre aceste utilaje enumeram: remorca, stivuitorul cu furca de ridicare, banda rulanta sau ma~ini mai complicate, ca de exemplu dispozitivul de separat cartofii' de bulgari de pamant sau de pietre. Cartoful deseori este recoltat din solul

Paiele sunt considerate rama$ite ce nu se pot utiliza decit ca nutret sau a$temut pentru animale. Din aceasta cauza deseori sunt arse pe tarla, o anumita cantitate fiind totu$i utilizata ca hrana pentru animale. , Ma~ini de balotat Dupa un secerat manual in trecut paiele erau adunate in stoguri, azi in majoritatea cazurilor sunt balotate, transportate $i depozitate in aceasta forma. Aceasta operatie este efectuata

O Combina secerii piiioasele, treierii boabele ~i le separii de paie. Paiele le depune pe tarla iar boabele le adunii intr-un recipient.

4med ~i daca solul este ~i pietros, pe tuberculi se aduna multe pietre ~i bulgari de pamant umed. Pentru a fi curatati de pamant, tuberculii sunt trecuti printr-un mecanism de ciururi, unde pamantul desprins cade prin ciur. Pietrele se pot culege normal dintre cartofi, dar nu este o metoda economica, deoarece presupune munca urnana. O solutie pentru aceasta problema este utilizarea razelor roentgen: tuberculii sunt pu~i pe o banda rulanta ~i In caderea lor de pe capatul benzii trec printr-o serie de spoturi de raze x: aceste spoturi sesizeazadiferenta de densitate dintre tuberculi de cartofi ~i pietre. Daca spoturile sesizeaz~ o piatr~,. o tij~ aqionata mecanic love~te piatra, aruncand-o afara, iar tuberculii I~i continu~ traiectoria normal~. Aceste metode care elimirul munca
C\ uman~ ~ deoarece Incep s~ devin~ Incearc~ utilizate s~ reduc~ curent, preWl fermierii

O de cost al produselor alimentare. de un tractor, ce adun~ paiele l~sate de combin~ pe tarla, ~i le 1ndeas~in fonrul de balot, care la urm~ este legat cu o sfoar~, Fanul, iarba cosit~ ~i alte plante pentru nutreturi ce in trecut erau adunatein c~pite, se pot ~i ele balota, iar baloturile sunt depozitate apoi ca hran~ pentru animale. in ultimii ani cel mai mare progres in domeniul, manipul~rii materialelor din gospod~rie a fost introducerea "balotul\li mare" adic~ a roto-balotului. Un asemenea balot are in jur de 500 kg, fat~ de cel clasic de 30 kg (cat putea maaevra un muncitor agricol), Ma~inile pot manevra ~i baloturile grele, ~i dac~ paiele sunt legate in colete mari, . O Ma~ina de balotat aduna paiele ramase dupa treierat, eclisele mobile le rasucesc in forma de balot. Dupa aceea "tamburul" este incordat de jur imprejur ~i depus pe sol.

IS 0 .c Do