Sunteți pe pagina 1din 55

1) La traversarea capului cu roata automobilului in direcie transversal se produc fracturi: a) [ ] nfundate; b) [ ] liniare; c) [x] cominutive; d) [ ] in terase; e) [ ] orificiale.

2) Indicai direcia deplasrii prin inerie a corpului oferului in salonul automobilului la coliziune frontal: a) [ ] posterioar; b) [x] anterioar; c) [ ] spre dreapta; d) [ ] spre stnga; e) [ ] nu se deplaseaz. 3) La traumatismul auto se atribuie leziunile corporale produse in urma: a) [ ] exploziei motorului automobilului; b) [ ] exploziei rezervorului automobilului; c) [ ] intoxicaiei cu in automobil; d) [x] aciunii automobilului aflat in micare; e) [ ] morii subite in automobil. 4) Mecanismul de baz de formare a leziunilor corporale in traumatismul auto: a) [x] lovirea cu prile automobilului; b) [ ] traversarea corpului cu roile; c) [ ] traumatismul in salonul automobilului; d) [ ] explozia motorului automobilului; e) [ ] aciunea factorului termic. 5) Fractura-bar (bamper) se produce in urmtorul tip de traumatism auto: a) [ ] in salonul automobilului; b) [ ] la traversarea corpului cu roile automobilului; c) [x] la ciocnirea automobilului cu pietonul; d) [ ] la cdere din automobilul in micare; e) [ ] la compresiunea corpului de carosabil. 6) In traumatismul auto mortal, medicul legist soluioneaz ntrebrile, cu excepia: a) [ ] care este cauza decesului; b) [ ] ce leziuni corporale sunt depistate pe cadavru; c) [ ] timpul survenirii decesului; d) [x] culpabilitatea oferului; e) [ ] prezena strii de ebrietate. 7) Amprentele anvelopelor pe hainele i corpul decedatului se formeaz la: a) [ ] ciocnirea automobilului cu pietonul; b) [ ] traumatismul in salonul automobilului; c) [x] traversarea corpului cu roile; d) [ ] cderea din automobilul aflat in micare; e) [ ] compresiunea pietonului prin caroseria camionului de copac.

8) Leziunile specifice pentru traumatismul auto sunt: a) [ ] dezmembrarea corpului; b) [ ] fracturi eschiloase ale oaselor craniene; c) [x] amprenta cptuelii radiatorului pe corp; d) [ ] fracturi multiple ale oaselor bazinului; e) [ ] fracturi deschise ale oaselor femurale. 9) Ciocnirea primar cu autoturismul se realizeaz la nivelul: a) [ ] capului; b) [ ] gatului; c) [ ] toracelui; d) [ ] membrelor superioare; e) [x] gambelor. 10) Eschilul osos n fractura-bar (bamper) are form: a) [ ] rotund; b) [x] triunghiular; c) [ ] oval; d) [ ] pentagonal; e) [ ] ptrat. 11) In cazul ciocnirii autoturismului cu pietonul, punctul de contact mai frecvent se va afla: a) [ ] mai sus de centrul de greutate; b) [x] mai jos de centrul de greutate; c) [ ] la nivelul centrului de greutate; d) [ ] la nivelul capului; e) [ ] la nivelul centurii scapulare. 12) Clasificarea leziunilor musculare dup caracterul morfologic: a) [x] hemoragie; b) [ ] plag; c) [x] ruptur; d) [x] zdrobire; e) [ ] excoriaie. 13) Manifestarea tardiv a echimozei pe tegumente depinde de: a) [x] profunzimea localizrii; b) [x] dimensiunilor hemoragiei; c) [ ] sexul ptimitului; d) [ ] forma suprafeei obiectului vulnerant; e) [x] particularitile esuturilor lezate. 14) Tipurile traumatismului auto sunt: a) [x] ciocnirea automobilului aflat in micare cu pietonul; b) [ ] aruncarea corpului i cderea pe carosabil; c) [x] in salonul automobilului; d) [x] traversarea corpului cu roile; e) [ ] alunecarea corpului pe carosabil. 15) Traversarea cu roile automobilului este posibil la poziia corpului pe: a) [ ] flancul stng;

b) [x] spinare; c) [x] abdomen; d) [ ] flancul drept; e) [ ] pe flanc, semiflectat. 16) Amprenta benzii de rulare a roilor automobilului pe hainele victimei poate fi depistat in cazul: a) [x] traversrii corpului cu roile automobilului; b) [ ] ciocnirii automobilului aflat in micare cu pietonul; c) [x] contactului hainelor cu urmele benzii de rulare de pe carosabil; d) [ ] alunecrii corpului pe carosabil; e) [ ] traumatismului in salonul automobilului. 17) Circumstanele de producere ale traumatismului auto in salonul automobilului sunt: a) [x] ciocnirea unui automobil cu altul; b) [ ] la nceperea micrii automobilului; c) [x] rsturnarea automobilului; d) [x] ciocnirea automobilului de un obstacol imobil; e) [ ] frnare lin. 18) Tipurile de cdere sunt: a) [x] cdere de la nlime (precipitare); b) [ ] cdere pasiv; c) [ ] cdere veritabil; d) [x] cdere simpl de pe acelai plan; e) [ ] cdere in fntni, gropi. 19) Cderea de la nlime (precipitarea) poate fi: a) [x] direct (liber); b) [ ] direct coordonat; c) [x] in trepte; d) [ ] in trepte coordonat; e) [ ] direct necoordonat. 20) Fazele in care se produc leziuni corporale in precipitare: a) [ ] zborul; b) [ ] desprinderea corpului de pe suprafaa de suport; c) [x] aterizarea; d) [x] deplasarea corpului din locul aterizrii primare; e) [ ] pan la desprinderea corpului de pe suprafaa de suport. 21) Prile proeminente ale automobilului cu care se produc leziuni la ciocnire cu pietonul: a) [x] bara de protecie; b) [x] farul; c) [x] cptueala radiatorului; d) [x] retrovizorul (oglinda) extern; e) [ ] portbagajul. 22) Leziunile produse in traumatismul auto se clasific: a) [ ] leziuni vechi ale aparatului locomotor; b) [x] caracteristice;

c) [x] necaracteristice; d) [x] specifice; e) [ ] leziuni ale organelor vizual i auditiv. 23) Accidentele rutiere pot fi condiionate de urmtoarele stri patologice: a) [x] boli cardio-vasculare cu caracter acut; b) [x] diminuarea esenial a vzului; c) [x] defecte anatomice ale membrelor; d) [x] maladii ale organului auditiv; e) [ ] cefalohematom. 24) La examinarea medico-legal a persoanelor decedate in accidentele rutiere este necesar de prelevat: a) [x] snge pentru depistarea alcoolului etilic; b) [ ] mostre de bil; c) [x] mostre de pr, in cazul prezenei plgilor capului; d) [ ] mostre de saliv; e) [x] snge pentru stabilirea apartenenei de specia i de grup. 25) "Fractura-bar" in traumele rutiere se formeaz pe: a) [ ] oasele craniene; b) [ ] vertebrele cervicale; c) [x] oasele femurale; d) [x] oasele tibiene; e) [ ] oasele bazinului. 26) In traumatismul auto combinat pot fi depistate urmtoarele leziuni: a) [ ] patologie a organului auditiv; b) [x] amprenta benzii de rulare pe tegumentele toracelui; c) [ ] maladii ale organului vzului; d) [ ] anchiloza articulaiilor genunchiului; e) [x] "fractur-bara" a femurului. 27) Dintre particularitile examinrii cadavrelor in accidentele rutiere fac parte: a) [ ] prelevarea viscerelor pentru examenul toxicochimic general; b) [x] msurarea distanei plante-leziuni"; c) [x] seciuni suplimentare pe suprafaa posterioar a corpului; d) [ ] examinarea organelor cavitii toracice i abdominale; e) [x] cercetarea organelor vzului i auzului. 28) Concluziile referitor la moartea prin traumatisme auto se bazeaz pe: a) [x] datele cercetrii la faa locului; b) [ ] prezena carosabilului uzat i condiiilor meteorologice nefavorabile; c) [x] rezultatele examinrii medico-legale ale

cadavrului; d) [x] depistarea sngelui, prului victimei pe automobil; e) [x] rezultatele cercetrii automobilului. 29) Leziunile produse in cadrul traumatismelor auto sunt: a) [x] excoriaii; b) [x] echimoze; c) [x] plgi contuze; d) [ ] cefalo-hematomul; e) [x] fracturi. 30) La traversarea corpului cu roile automobilului se produc: a) [x] fracturi cominutive ale oaselor craniene cu rupturi ale meningelui dur; b) [x] fracturi bilaterale ale coastelor; c) [ ] fractur prin bara de protecie a femurului; d) [x] amprente ale benzilor de rulare pe tegumente; e) [ ] echimoze circulare - amprente ale farului. 31) Volumul lezional in cazul traversrii corpului cu roata depinde de: a) [ ] nlimea barei de protecie; b) [x] direcia traversrii; c) [x] masa automobilului; d) [x] limea roilor; e) [ ] caracterul desenului benzii de rulare. 32) In cazul depistrii leziunilor corporale imense, produse in circumstane necunoscute, in favoarea traumatismului auto vor pleda: a) [x] "fractura-bar" a tibiei; b) [ ] rupturi ale cordului i pulmonilor; c) [x] amprentele benzii de rulare pe tegumentele toracelui; d) [ ] hematomul subdural; e) [ ] plgi contuze ale capului. 33) Dintre leziunile produse prin precipitare fac parte: a) [x] plgi contuze; b) [ ] "fractura-bar" a tibiei; c) [x] rupturi ale organelor parenchimatoase; d) [ ] dezmembrare; e) [x] fracturi angrenate. 34) Pentru cderile simple este caracteristic: a) [x] prezena leziunilor de contralovitur ale creierului i meningelor; b) [ ] fracturi bilaterale ale oaselor bazinului; c) [ ] fracturi inelare ale bazei craniului; d) [x] lipsa leziunilor produse prin comoia general a intregului corp; e) [ ] fracturi in bici" (whiplash") ale vertebrelor cervicale.

35) La precipitare se refer cderea de la: a) [x] 150 m; b) [x] 25 m; c) [ ] cdere din poziie ortostatic; d) [x] 5 m; e) [x] 10 m. 36) Schimbrile ireversibile in S.N.C. i in sistemul cardio-respirator se instaleaz imediat dup: a) [ ] pierderea cunotinei; b) [ ] pauza terminal; c) [ ] moartea clinic; d) [ ] perioada agonal; e) [x] moartea biologic. 37) Peste cat timp dup moarte temperatura cadavrului se egaleaz cu cea a mediului ambiant 0 (temperatura aerului fiind de +18 C)? a) [ ] peste 3 - 5 ore; b) [ ] peste 12 ore; c) [x] spre sfritul primei zile; d) [ ] spre sfritul zilei a doua; e) [ ] peste 5 zile. 38) Care este mecanismul formrii lividitilor cadaverice? a) [ ] scderea tonusului muscular; b) [ ] schimbarea proprietilor fizico-chimice ale sngelui; c) [x] deplasarea postmortem a sngelui prin vase in prile decline ale corpului; d) [ ] scderea densitii sngelui in vase; e) [ ] creterea permeabilitii vaselor sanguine. 39) Ce culoare au lividitile cadaverice in intoxicaia cu CO? a) [ ] brun; b) [ ] albastru-violacee; c) [ ] surie; d) [x] roz-roietic; e) [ ] surie-brun. 40) Lividitile cadaverice vor fi mai pronunate in moartea prin: a) [ ] hemoragie extern din vasele sanguine cervicale; b) [ ] nefrit cronic cu uremie; c) [ ] traum cranio-cerebral cu hemoragie; d) [x] asfixie mecanic (spnzurare); e) [ ] fractur deschis a femurului cu lezarea vaselor. 41) Peste cat timp dup instalarea morii, de regul, ncepe rezoluia rigiditii cadaverice? a) [ ] peste 12 h; b) [x] peste 24 h; c) [ ] peste 48 h;

d) [ ] peste 72 h; e) [ ] peste 96 h. 42) Cnd apar petele Liarche? a) [ ] in poziia cadavrului cu faa in jos; b) [ ] in cazul congestiei conjunctivei palpebrale; c) [x] in cazul desecrii sclerei ochilor deschii; d) [ ] in cazul desecrii sclerei ochilor nchii; e) [ ] in cazul feei acoperite cu pmnt. 43) Unde vor fi localizate lividitile cadaverice pe corpul unui spnzurat in poziie vertical? a) [ ] pe spate, fese, suprafaa posterioar; b) [ ] pe suprafaa anterioar a trunchiului, gatului i feei; c) [x] pe membrele inferioare, poriunea inferioar a trunchiului, pe mini i plante; d) [ ] pe suprafaa lateral a trunchiului; e) [ ] pe toat suprafaa corpului. 44) Peste cat timp dup moarte lividitile cadaverice pot s se deplaseze complet in prile decline, la schimbarea poziiei cadavrului? a) [x] peste 4-5 h; b) [ ] peste 48 h; c) [ ] peste 12-15 h; d) [ ] peste 24 h; e) [ ] peste 36 h. 45) La digitopresiune lividitile cadaverice dispar complet. Cat timp a trecut de la moarte? a) [x] pan la 12-15 h; b) [ ] de la 15 pan la 36 h; c) [ ] pan la 48 h; d) [ ] de la 48 pan la 72 h; e) [ ] peste 72 h. 46) Dintre semnele certe ale morii fac parte: a) [ ] lipsa pulsului; b) [ ] lipsa reflexelor; c) [x] electroencefalograma "mut"; d) [ ] lipsa respiraiei; e) [ ] absena cunotinei. 47) Din ce cauz pielea in caz de putrefacie are culoarea verde-cenuie? a) [ ] din cauza formrii methemoglobinei; b) [ ] din cauza formrii verdhemocromogenului. c) [ ] din cauza imbibiiei esuturilor subcutanate cu snge hemolizat; d) [x] din cauza formrii sulfhemoglobinei i a sulfurii de fier; e) [ ] din cauza formrii carboxihemoglobinei; 48) Ce condiii favorizeaz saponificarea cadavrelor? a) [ ] sol uscat, bine afnat; b) [x] mediu umed, neaerat; c) [ ] umiditate crescut, ventilaie bun (bine aerat);

d) [ ] terenuri mltinoase cu reacie acid puternic; e) [ ] mediu uscat cu temperatur crescut. 49) Decizia despre ntreruperea msurilor de reanimare poate fi luat de ctre: a) [ ] medicul legist; b) [ ] medicul reanimatolog; c) [ ] medicul stomatolog; d) [x] comisia medicilor specialiti; e) [ ] medicul farmacist. 50) In aceleai condiii de pstrare care cadavru se va rci mai repede? a) [ ] a unui adult; b) [x] a unui nou-nscut; c) [ ] a unei persoane caectizate; d) [ ] a unei persoane obeze; e) [ ] a unui copil. 51) Ce culoare au lividitile cadaverice in intoxicaie cu substane methemoglobinizante? a) [ ] roz-roietic; b) [ ] albastru-violacee; c) [ ] roie-violacee; d) [x] brun; e) [ ] rou-aprins. 52) Peste cat timp dup moarte poate fi observat rigiditatea cadaveric? a) [ ] peste 5 - 10 minute; b) [ ] peste 0,5 - 1 h; c) [x] peste 2 - 4 h; d) [x] peste 12 h; e) [x] la 26 ore. 53) In ce regiuni ale corpului iniial apar semnele de putrefacie? a) [ ] pe fa i gat; b) [ ] pe coapse i gambe; c) [ ] in regiunile decline ale corpului; d) [ ] pe torace i membrele superioare; e) [x] in fosele inghinale. 54) La modificrile cadaverice precoce nu se atribuie: a) [x] mumificarea; b) [ ] deshidratarea; c) [ ] rcirea; d) [ ] rigiditatea cadaveric; e) [ ] lividitile cadaverice. 55) La modificrile cadaverice tardive nu se atribuie: a) [x] rigiditatea cadaveric; b) [ ] putrefacia; c) [ ] mumificarea; d) [ ] lignificarea; e) [ ] saponificarea. 56) Rigiditatea cadaveric poate lipse peste 6 ore de

la deces pe cadavrul: a) [ ] unui brbat; b) [ ] unei femei; c) [ ] in intoxicaie cu CO; d) [ ] in spnzurare; e) [x] unui nou-nscut. 57) Rigiditatea cadaveric dispare complet peste: a) [ ] 2-4 ore; b) [ ] 12 ore; c) [ ] 24 ore; d) [x] 3 zile; e) [ ] cteva minute de la deces. 58) Petele Liarche apar ca urmare a: a) [ ] lividitilor cadaverice; b) [ ] rigiditii cadaverice; c) [x] deshidratrii cadavrului; d) [ ] autolizei; e) [ ] putrefaciei. 59) Examenul entomologic se bazeaz pe: a) [ ] tabloul histopatologic al modificrilor in organe; b) [x] legitatea apariiei pe cadavru a diferitor insecte; c) [ ] cercetarea spectral a sngelui; d) [ ] metodele botanice; e) [ ] metodele imunologice. 60) Gradul de macerare a tegumentelor indic: a) [ ] cauza morii; b) [x] durata aflrii cadavrului in ap; c) [ ] durata strii agonale; d) [ ] adncimea bazinului cu ap; e) [ ] categoria morii. 61) Care modificri cadaverice permit stabilirea schimbrii poziiei cadavrului: a) [ ] deshidratarea cadaveric; b) [x] lividitile cadaverice; c) [ ] autoliza; d) [ ] saponificarea; e) [ ] congelarea cadavrului. 62) Proba Magnus se bazeaz pe: a) [ ] lipsa pulsului; b) [ ] lipsa respiraiei; c) [x] comprimarea unui deget la baz printr-o ligatur; d) [ ] comprimarea lateral a globului ocular; e) [ ] reacia idiomuscular a bicepsului. 63) Proba Beloglazov se bazeaz pe: a) [ ] lipsa pulsului; b) [ ] lipsa respiraiei; c) [ ] comprimarea unui deget la baz printr-o ligatur; d) [x] comprimarea lateral a globului ocular i

schimbarea formei pupilei; e) [ ] reacia idiomuscular a bicepsului. 64) Care este vechimea morii, dac la digitopresiune lividitilor cadaverice dispar i se restabilesc peste 5 secunde? a) [ ] 15-29 ore; b) [x] 6-8 ore; c) [ ] 24 ore; d) [ ] 48 ore; e) [ ] 72 ore. 65) Care este vechimea morii, dac la digitopresiune lividitile cadaverice nu-i modific culoarea? a) [ ] 4-5 ore; b) [ ] 12 ore; c) [x] 48 ore; d) [ ] 16 ore; e) [ ] 20 ore. 66) Care este vechimea morii, dac la digitopresiune lividitile cadaverice plesc i se restabilesc peste 35 minute? a) [ ] 4-5 ore; b) [ ] 10 ore; c) [ ] 12 ore; d) [ ] peste 48 ore; e) [x] 16-18 ore. 67) Interaciunea hidrogenului sulfurat cu hemoglobina determin urmtoarea culoare a lividitilor cadaverice i a tegumentelor: a) [ ] violacee-albstrie; b) [ ] violacee; c) [x] verde; d) [ ] cafenie; e) [ ] roie. 68) Timpul necesar pentru mumificarea cadavrului unui om adult este de: a) [ ] cteva ore; b) [ ] 2-3 zile; c) [ ] 1 sptmn; d) [ ] 2 sptmni; e) [x] cteva luni. 69) In structura cauzelor morii subite predomin maladiile aparatului: a) [x] cardio-vascular; b) [ ] SNC; c) [ ] digestiv; d) [ ] respirator; e) [ ] endocrin. 70) Viteza de rcire a cadavrului depinde de: a) [x] temperatura mediului ambiant; b) [ ] sexul decedatului; c) [ ] cauza decesului;

d) [x] vrst; e) [ ] obiectul vulnerant. 71) Scopurile principale ale expertizei medico-legale a cadavrului constau in: a) [x] stabilirea cauzei morii; b) [ ] determinarea genului morii; c) [x] determinarea vechimii morii; d) [ ] stabilirea cauzei producerii traumei; e) [x] stabilirea obiectului vulnerant. 72) Expertiza medico-legal a cadavrului se dispune i se efectueaz, in mod obligatoriu, pentru constatarea: a) [x] cauzei morii; b) [ ] genului morii violente; c) [x] caracterului vtmrilor integritii corporale; d) [x] gradului de gravitate a vtmrilor integritii corporale; e) [ ] motivului infraciunii. 73) Motivele examinrii medico-legale a cadavrului sunt: a) [x] moartea violent; b) [x] moartea subit; c) [ ] decedai in staionar cu diagnosticul clinic stabilit; d) [x] cadavrele pruncilor, nscui la domiciliu; e) [x] cadavrele persoanelor, decedate in drum spre spital. 74) In care compartimente ale Raportului de examinare medico-legal" se includ ntrebrile, expuse de ctre organul de urmrire penal, i rspunsurile la acestea? a) [ ] partea descriptiv; b) [x] concluzii; c) [x] partea introductiv; d) [ ] nainte de concluzii; e) [ ] oricare din cele indicate. 75) Care din pete se refer la modificrile cadaverice precoce? a) [ ] Tardieu; b) [x] Liarche; c) [x] cadaverice; d) [ ] Minakov; e) [ ] Vinevski. 76) Expertiza (examinarea) medico-legal a cadavrului se efectueaz in baza: a) [ ] deciziei Ministerului Sntii; b) [ ] indicaiei primriei; c) [x] ordonanei procurorului; d) [x] solicitrii in scris a organului de urmrire penal; e) [ ] indicaiei medicului ef al spitalului.

77) Modificrile cadaverice precoce sunt? a) [ ] saponificarea; b) [x] rcirea cadaveric; c) [x] lividitile cadaverice; d) [x] rigiditatea cadaveric; e) [ ] lignificarea. 78) La examinarea medico-legal a cadavrelor obligatoriu se deschid urmtoarele caviti: a) [x] cranian; b) [x] toracic; c) [ ] canalul rahidian; d) [x] abdominal; e) [ ] sinusurile paranazale. 79) Semne pozitive ale morii se consider: a) [ ] lipsa respiraiei; b) [ ] lipsa pulsului; c) [x] prezena lividitilor cadaverice; d) [x] petele de deshidratare ale sclerelor ochilor; e) [ ] paloarea tegumentelor. 80) Vechimea morii in primele 12 ore poate fi stabilit mai exact in baza: a) [x] lividitilor cadaverice; b) [ ] rigiditii cadaverice; c) [x] excitaiei electrice a muchilor; d) [x] reaciei pupilei la ageni chimici; e) [ ] reaciei idiomusculare a bicepsului. 81) In baza lividitilor cadaverice pot fi stabilite: a) [x] timpul survenirii decesului; b) [x] durata aflrii cadavrului intr-o poziie anumit; c) [ ] gradul de gravitate al leziunilor; d) [ ] maladiile preexistente; e) [x] cauza decesului. 82) Pentru efectuarea expertizei medico-legale a cadavrului sunt necesare: a) [x] ordonana emis de ctre organul de urmrire penal; b) [ ] dosarul penal; c) [x] fia medical de staionar; d) [x] procesul verbal al examinrii locului faptei; e) [ ] depoziiile martorilor. 83) La stadiile lividitilor cadaverice se refer: a) [ ] autoliza; b) [x] hipostaza; c) [x] difuzia; d) [x] imbibiia; e) [ ] emfizemul cadaveric. 84) Rigiditatea cadaveric cataleptic se poate instala in: a) [x] leziune prin arm de foc a bulbului rahidian; b) [ ] refrigerare; c) [x] traum prin explozie a capului cu dilacerarea

total a creierului; d) [ ] intoxicaie cu CO; e) [ ] spnzurare. 85) Fenomenele cadaverice precoce au importan pentru: a) [ ] soluionarea problemelor maladiilor preexistente; b) [x] diagnosticul pozitiv al morii; c) [x] presupunerea cauzei decesului; d) [ ] stabilirea categoriilor morii; e) [x] diagnosticarea vechimii morii. 86) Stadiile lividitilor cadaverice se determin in baza: a) [x] modificrii culorii lividitilor la digitopresiune; b) [ ] duratei restabilirii complete a culorii iniiale; c) [ ] efecturii probei Magnus; d) [ ] efecturii probei Beloglazov; e) [x] deplasrii lividitilor la schimbarea poziiei cadavrului. 87) Modificrile cadaverice tardive permit stabilirea: a) [x] condiiilor mediului de aflare a cadavrului; b) [ ] cauzei morii; c) [x] vechimii probabile a morii; d) [ ] caracterului maladiilor preexistente; e) [ ] genului morii. 88) Modificrile cadaverice tardive sunt? a) [ ] autoliza; b) [x] lignificarea; c) [x] saponificarea; d) [x] putrefacia; e) [ ] imbibiia intimei arterelor magistrale. 89) Care factori condiioneaz viteza rcirii cadavrului? a) [x] temperatura aerului ambiant; b) [ ] cauza decesului; c) [x] masa cadavrului; d) [x] caracterul hainelor; e) [ ] obiectul vulnerant. 90) Compartimentele de baz ale Raportului de examinare medico-legal a cadavrului" sunt: a) [x] introductiv; b) [x] descriptiv; c) [x] diagnosticul; d) [ ] epicriza postmortem; e) [x] concluziile. 91) Particularitile examinrii cadavrului in caz de traum auto sunt toate cu excepia: a) [ ] examinarea organelor vzului, auzului i aparatului locomotor; b) [x] recoltarea materialului pentru examenul

bacteriologic; c) [ ] examinarea esuturilor moi ale spatelui; d) [ ] recoltarea sngelui i urinei pentru determinarea alcoolului etilic; e) [x] examinarea radiologic a pulmonilor. 92) Genul morii violente include: a) [ ] moartea subit; b) [x] omorul; c) [ ] moartea patologic; d) [x] suicidul; e) [x] accidentul. 93) La descrierea fiecrui organ obligator se indic: a) [x] dimensiunile; b) [x] caracterul suprafeei seciunii; c) [ ] diagnosticul modificrilor patologice; d) [x] forma, culoarea, dimensiunile focarului patologic; e) [x] coninutul organului cavitar. 94) Autopsia cadavrului prezint particulariti in urmtoarele cazuri: a) [x] trauma de trafic; b) [x] asfixiile mecanice; c) [x] congelare; d) [ ] maladii oncologice; e) [x] intoxicaii. 95) Examinarea medico-legal a cadavrului difer de cea morfopatologic prin urmtoarele particulariti: a) [ ] cercetarea modificrilor morfologice; b) [x] studierea minuioas a modificrilor cadaverice; c) [x] cercetarea hainelor i corpurilor delicte; d) [ ] stabilirea cauzei morii; e) [ ] metoda efecturii probelor pentru pneumotorace i emboliei gazoase. 96) Examinarea extern a cadavrului cuprinde: a) [x] examenul capului; b) [x] examenului gatului i corpului; c) [x] examenul membrelor; d) [ ] secionarea spatelui i extragerea mduvei spinrii; e) [x] descrierea leziunilor corporale. 97) Etapele de baz ale examenului extern al cadavrului sunt: a) [x] examenul general al cadavrului; b) [ ] cercetarea sinusurilor paranazale; c) [x] descrierea hainelor; d) [x] descrierea leziunilor corporale; e) [x] cercetarea modificrilor cadaverice. 98) Cadavrele, persoanelor decedate in staionare, se supun examinrii medico-legale in urmtoarele cazuri:

a) [x] cadavrele persoanelor necunoscute; b) [x] persoanele decedate in rezultatul aciunilor suicidale; c) [ ] maladii oncologice; d) [x] prezena plngerilor privind tratamentul incorect; e) [ ] cadavrele persoanelor cu tratament staionar ndelungat i cu diagnostic clinic stabilit. 99) In cazurile autopsiei cadavrelor, mostrele corpurilor delicte de origine biologic pentru cercetare se recolteaz de ctre: a) [x] medicul legist titular; b) [ ] anchetator; c) [ ] procuror; d) [x] medicul legist delegat; e) [ ] judector. 100) Putrefacia cadavrului se manifest extern prin: a) [ ] petele Liarche; b) [ ] indurarea esuturilor moi i muchilor; c) [x] reeaua venoas de putrefacie; d) [x] emfizemul cadaveric; e) [x] vezicule de putrefacie. 101) Ce factori externi condiioneaz dezvoltarea procesului de saponificare: a) [x] insuficiena sau lipsa aeraiei; b) [ ] sol uscat i poros; c) [x] sol umed i lutos; d) [ ] aeraie bun; e) [ ] temperatur nalt. 102) Modificri cadaverice sunt: a) [x] lividitile cadaverice; b) [x] rigiditatea cadaveric; c) [ ] exhumarea; d) [x] autoliza; e) [ ] hemoliza. 103) Probe speciale, la examinarea medico-legal a cadavrului, sunt: a) [x] proba la embolie aerian; b) [x] proba la pneumotorace; c) [x] probele hidrostatice; d) [x] proba Goppe-Zeiler; e) [ ] proba cu ap oxigenat. 104) Cauze ale morii subite in maladiile cardiovasculare pot fi: a) [x] ruptura anevrismului aortei; b) [ ] tuberculoz pulmonar; c) [ ] tumore cerebral; d) [x] insuficiena cardiac acut; e) [ ] bronhopneumonia. 105) Cauze ale morii subite in maladiile tractului gastro-intestinal pot fi:

a) [ ] hepatita cronic; b) [x] pancreonecroz hemoragic; c) [x] peritonit; d) [ ] diverticul esofagian; e) [x] hemoragia acut. 106) Sarcinile de baz la autopsia cadavrelor cu semne de maladii infecioase sunt: a) [x] prevenirea contaminrii personalului, care efectueaz necropsia; b) [x] prevenirea contaminrii mediului ambiant; c) [ ] prelevarea organelor i esuturilor pentru examenul toxico-chimic general; d) [x] prelevarea organelor i esuturilor pentru diagnosticul corect; e) [ ] efectuarea expertizelor medico-criminalistice. 107) Dup efectuarea autopsiei se intocmesc urmtoarele documente: a) [x] raport de expertiz medico-legal a cadavrului; b) [x] raport de examinare medico-legal a cadavrului; c) [ ] proces verbal de cercetare morfo-patologic a cadavrului; d) [ ] proces verbal de expertiz a cadavrului; e) [x] certificatul medical constatator de deces. 108) Metodele de cercetare utilizate pentru stabilirea vechimii morii: a) [ ] traseologic; b) [x] biochimic; c) [ ] radiologic; d) [x] histologic; e) [ ] balistic. 109) La cercetarea cadavrului mumificat pot fi soluionate intrebrile: a) [x] sexul decedatului; b) [x] vechimea inhumrii; c) [x] prezena unor semne individuale; d) [ ] scopul comiterii infraciunii; e) [x] varsta decedatului. 110) La cercetarea cadavrului scheletat pot fi soluionate intrebrile: a) [x] apartenena oaselor omului sau animalului; b) [x] varsta decedatului; c) [x] sexul decedatului; d) [ ] cauza morii subite; e) [x] prezena maladiilor esutului osos. 111) Distrugerea esuturilor moi ale cadavrului in sezonul cald al anului se produce de ctre: a) [x] furnici; b) [x] roztoare; c) [x] animale slbatice; d) [x] mute (larve);

e) [ ] lipitori. 112) In primele 24 ore dup moarte autolizei se supun: a) [x] pancreasul; b) [ ] oasele; c) [ ] tendoanele; d) [x] mucoasa gastric; e) [ ] tegumentele. 113) Semnele deshidratrii cadavrului se depisteaz pe: a) [x] buze; b) [ ] mucoasa gastric; c) [x] sclerele ochilor; d) [ ] mucoasa laringelui i traheii; e) [x] scrot. 114) Scopurile examenului medico-legal histologic sunt: a) [x] stabilirea vechimii leziunilor; b) [x] stabilirea vitalitii leziunilor; c) [ ] stabilirea mecanismului producerii leziunilor; d) [ ] stabilirea obiectului vulnerant; e) [x] confirmarea diagnosticului. 115) Examenul histologic al excoriaiilor, plgilor, echimozelor se efectueaz pentru stabilirea: a) [x] vechimii leziunilor; b) [ ] particularitilor obiectului vulnerant; c) [ ] mecanismului cauzrii traumei; d) [x] vitalitii leziunilor; e) [ ] identificarea obiectului vulnerant. 116) Pan la examinarea medico-legal a cadavrului medicul legist trebuie s studieze: a) [ ] fia de insoire a ambulanei; b) [x] copia procesului verbal de examinare a cadavrului la faa locului; c) [x] fia medical de staionar; d) [x] ordonana de efectuare a expertizei medicolegale; e) [ ] depoziiile martorilor. 117) Examinarea extern a cadavrului include: a) [x] descrierea hainelor; b) [ ] examinarea sinusului sfenoidal; c) [x] descrierea leziunilor corporale; d) [x] fotografierea cadavrelor persoanelor necunoscute; e) [ ] efectuarea probei pentru pneumotorace. 118) anul de spanzurare nu poate fi: a) [ ] continuu; b) [ ] discontinuu; c) [ ] orizontal; d) [x] cu adancime uniform; e) [ ] cu amprenta nodului.

119) In care asfixie mecanic se determin mrirea in volum a pulmonilor cu prezena petelor hemoragice subpleurale pal-roietice? a) [ ] compresiune toraco-abdominal; b) [ ] strangulare; c) [ ] aspiraie cu mase vomitive; d) [ ] spanzurare; e) [x] inec. 120) In care stadiu clinic al asfixiilor mecanice are loc compensarea insuficienei de oxigen? a) [x] preasfictic; b) [ ] dispnee inspiratorie; c) [ ] dispnee expiratorie; d) [ ] respiraie terminal; e) [ ] agonal. 121) Din semnele general asfixice externe fac parte toate, cu excepia: a) [ ] cianoza feei; b) [ ] lividiti cadaverice precoce, difuze; c) [x] rigiditatea cataleptic; d) [ ] hemoragii punctiforme pe conjunctiv; e) [ ] semne de defecaie i ejaculare. 122) La semnele general asfixice interne se atribuie urmtoarele, cu excepia: a) [ ] supraumplerea cu sange a compartimentelor drepte ale inimii; b) [ ] hemoragii punctiforme subpleurale; c) [ ] venecongestia organelor interne; d) [x] semnul Belin; e) [ ] sangele fluid. 123) Semnul specific extern in spanzurare este: a) [x] anul de spanzurare; b) [ ] semnul Amusat; c) [ ] rupturi transversale ale intimei arterelor carotide; d) [ ] hemoragii punctiforme subpleurale; e) [ ] masca echimotic. 124) Fractura osului hioid i a cartilajelor laringiene se va produce mai frecvent in: a) [ ] spanzurare; b) [ ] strangulare; c) [x] sugrumare; d) [ ] obturarea cilor respiratorii cu corpuri strine; e) [ ] inec. 125) Proba Bokarius se efectueaz pentru: a) [x] stabilirea vitalitii anului de spanzurare; b) [ ] stabilirea localizrii anului; c) [ ] diagnosticului diferenial al anului de spanzurare cu cel de strangulare; d) [ ] stabilirea tipului laului; e) [ ] stabilirea limii anului.

126) Suicidul este imposibil prin: a) [ ] spanzurare; b) [ ] strangulare cu laul; c) [ ] sufocare; d) [ ] obturarea cilor respiratorii cu corpuri strine; e) [x] sugrumare. 127) Pentru sugrumare sunt caracteristice urmtoarele leziuni corporale: a) [ ] echimoze ovale i excoriaii semilunare pe coapse; b) [x] echimoze ovale i excoriaii semilunare pe gat; c) [ ] semne de lupt i autoaprare; d) [ ] masca echimotic; e) [ ] an de strangulare. 128) In compresia toraco-abdominal se determin: a) [x] masca echimotic; b) [ ] emfizem pulmonar pronunat; c) [ ] amprentele costale pe suprafeele lateroposterioare ale pulmonilor; d) [x] edem pulmonar carminat; e) [ ] fracturi ale osului hioid. 129) In inec se determin urmtoarele semne, cu excepia: a) [ ] petele Rasskazov-Lukomski-Paltauf; b) [ ] semnul Kruevski; c) [ ] amprentele costale pe suprafeele lateroposterioare ale pulmonilor; d) [x] edem pulmonar carminat; e) [ ] semnul Svenikov. 130) In cazul necropsiei persoanelor decedate in rezultatul inecului nu se cerceteaz: a) [ ] cavitatea cranian; b) [ ] sinusurile paranazale; c) [ ] cavitatea toracic; d) [ ] cavitatea abdominal; e) [x] esuturile moi ale membrelor. 131) Semne de retenie a cadavrelor in ap sunt toate, cu excepia: a) [ ] culoarea roz a tegumentelor; b) [ ] cderea prului; c) [ ] macerarea tegumentelor; d) [x] poziia boxerului" in gard; e) [ ] leziuni produse de raci, peti, etc. 132) Compresia organelor gatului, asociat cu un complex pronunat de fenomene periculoase pentru via, se refer la vtmri corporale: a) [ ] uoare; b) [x] grave, periculoase pentru via; c) [ ] medii, cu dereglarea sntii de lung durat; d) [ ] medii, cu o incapacitate stabil de munc mai puin de 1/3;

e) [ ] uoare, cu dereglarea sntii de scurt durat. 133) In cazul decesului prin spanzurare se efectueaz proba: a) [ ] docimazia hidrostatic pulmonar; b) [ ] Goppe-Zeiler; c) [x] Bokarius; d) [ ] docimazia hidrostatic gastro-intestinal; e) [ ] la pneumotorace. 134) Proba Bokarius se efectueaz in caz de: a) [ ] inec; b) [ ] sugrumare; c) [x] spanzurare; d) [ ] compresie toraco-abdominal; e) [ ] obturare a cilor respiratorii cu corpuri strine. 135) La efectuarea probei Bokarius se utilizeaz: a) [ ] microscopul; b) [x] lamele de sticl; c) [ ] cutia Petri; d) [ ] colorani specifici; e) [ ] aparatul roentgenologic. 136) La semnele morii rapide se refer petele: a) [ ] Liarche; b) [x] Tardieu; c) [ ] Fabrikantov; d) [ ] Minakov; e) [ ] Vinevski. 137) Semnul Amusat se determin in: a) [ ] inec; b) [x] spanzurare; c) [ ] strangulare; d) [ ] sugrumare; e) [ ] compresie toraco-abdominal. 138) Semnul Svenikov este caracteristic pentru: a) [ ] spanzurare; b) [x] inec; c) [ ] strangulare; d) [ ] sugrumare; e) [ ] compresie toraco-abdominal. 139) Semnul Kruevski se stabilete in: a) [ ] spanzurare; b) [x] inec; c) [ ] strangulare; d) [ ] sugrumare; e) [ ] compresie toraco-abdominal. 140) Hemoragiile difuze in picioruele muchilor sterno-cleido-mastoidieni in locul inseriei pe clavicul i stern (semnul Walcher) se produc in: a) [ ] inec; b) [x] spanzurare; c) [ ] strangulare; d) [ ] compresie toraco-abdominal;

e) [ ] sugrumare. 141) Echimozele ovale i excoriaiile semilunare in sugrumare sunt: a) [ ] semne de lupt i autoaprare; b) [x] semne specifice; c) [ ] leziuni accidentale; d) [ ] modificri postmortale; e) [ ] leziuni prin cdere. 142) Edemul carminat al plmanilor se intalnete in: a) [ ] inec; b) [ ] spanzurare; c) [x] compresie toraco-abdominal; d) [ ] aspiraia maselor vomitive; e) [ ] sugrumare. 143) anul orizontal, continuu, cu adancime uniform este caracteristic pentru: a) [ ] spanzurare; b) [x] strangulare; c) [ ] asfixie prin compresie; d) [ ] lupt i autoaprare; e) [ ] leziunile accidentale. 144) Obturarea cilor respiratorii cu corpuri strine se refer la: a) [ ] asfixii prin strangulare; b) [x] asfixii prin obturare; c) [ ] asfixii prin compresie; d) [ ] accidente; e) [ ] suicid. 145) Care din semnele morii prin compresie toracoabdominal pot aprea postmortem? a) [ ] petele Tardieu; b) [x] masca echimotic; c) [ ] edemul carminic al plmanilor; d) [ ] petele Minakov; e) [ ] edemul cerebral. 146) La moartea in ap se atribuie: a) [ ] inecul; b) [x] hemoragiile intracerebrale difuze; c) [ ] lezarea postmortem a corpului cu alicele brcilor cu motor; d) [ ] lezarea postmortem a corpului de ctre raci i peti; e) [ ] depistarea planctonului in sinusul osului sfenoidal. 147) Semnul Kruevski i petele Paltauf se intalnesc in cazul morii: a) [ ] in ap; b) [x] prin inec; c) [ ] prin spanzurare; d) [ ] prin compresie toraco-abdominal; e) [ ] prin sugrumare.

148) Procesul asfixic se soldeaz cu decesul in decurs de: a) [ ] 1-2 minute; b) [x] 5-6 minute; c) [ ] 30 minute; d) [ ] 10-15 minute; e) [ ] 40-50 minute. 149) In inec pot fi depistate: a) [ ] hemoragii sub endocard de form alungit; b) [ ] hemoragii punctiforme in mucoasa bazinetelor renale; c) [x] hemoragii punctiforme sub epicard; d) [ ] hemoragii in mucoasa stomacului; e) [x] hemoragii subpleurale pal-roii, fr limite certe. 150) Leziunile specifice pentru sugrumare sunt: a) [x] echimoze ovale pe gat; b) [ ] petele Tardieu; c) [ ] proba Bokarius pozitiv; d) [x] excoriaii semilunare pe gat; e) [ ] venecongestia organelor interne. 151) Semnele specifice pentru spanzurare sunt: a) [x] an de spanzurare oblic-orizontal; b) [ ] semnul Kruevski; c) [x] semnul Amusat; d) [ ] masca echimotic; e) [ ] semnul Svenikov. 152) In compresia toraco-abdominal pot fi depistate: a) [ ] semnul Svenikov; b) [x] edem pulmonar carminat; c) [ ] semnul Amusat; d) [x] masca echimotic; e) [ ] poziia "boxerului in gard". 153) In strangularea cu laul se depisteaz urmtoarele semne: a) [x] an de strangulare orizontal; b) [ ] edem pulmonar carminat; c) [ ] masca echimotic; d) [ ] semnul Kruevski; e) [x] fracturile cartilajelor laringiene. 154) Semne ale inecului sunt: a) [ ] hemoragii in mucoasa bazinetelor renale; b) [x] semnul Svenikov; c) [x] amprentele costale pe suprafeele posterolaterale ale pulmonilor; d) [ ] masca echimotic; e) [x] semnul Kruevski. 155) In favoarea vitalitii anului de spanzurare vor indica: a) [x] embolia eritrocitar i lipidic a ganglionilor

limfatici regionali; b) [ ] direcie orizontal a anului; c) [x] proba Bokarius pozitiv; d) [ ] edem pulmonar carminat; e) [ ] emfizem pulmonar acut. 156) In evoluia clinic a asfixiilor mecanice se deosebesc urmtoarele stadii: a) [x] preasfixic; b) [x] dispnee inspiratorie; c) [x] dispnee expiratorie; d) [ ] agonie; e) [x] respiraie terminal. 157) Din semnele general asfixice externe fac parte: a) [x] cianoza pronunat a feei; b) [ ] masca echimotic; c) [x] hemoragii subconjunctivale; d) [x] lividiti cadaverice precoce i extinse; e) [x] semne de defecare i ejaculare. 158) Din semnele generalasfixice interne fac parte: a) [x] venecongestia organelor interne; b) [x] sangele fluid; c) [ ] edem pulmonar carminat; d) [x] petele Tardieu; e) [ ] semnul Amusat. 159) Procesul evoluiei asfixiilor se caracterizeaz prin: a) [x] scderea concentraiei oxigenului in esuturi; b) [ ] dezvoltarea alcalozei tisulare; c) [ ] dezvoltarea acidozei tisulare; d) [x] acumularea bioxidului de carbon in esuturi; e) [ ] formarea carboxihemoglobinei. 160) Tipurile asfixiilor mecanice: a) [x] prin strangulare; b) [x] prin comprimare; c) [ ] spanzurare; d) [x] prin obturare; e) [ ] inec. 161) Particularitile anului de spanzurare sunt: a) [ ] direcie orizontal; b) [x] direcie oblic-orizontal; c) [ ] continuu, adancime uniform; d) [x] discontinuu, adancime neuniform; e) [ ] culoare brun-cafenie. 162) Particularitile anului de strangulare cu laul: a) [x] direcie orizontal; b) [ ] direcie oblic-ascendent; c) [x] continuu, adancime uniform; d) [ ] discontinuu, adancime neuniform; e) [ ] culoare galben-brun. 163) In asfixiile mecanice prin sufocare cu obiecte moi, leziunile se produc la nivelul:

a) [x] tegumentelor din jurul nasului i gurii; b) [ ] cartilajelor laringiene; c) [ ] epiglotei; d) [x] mucoasei cavitii bucale i buzelor; e) [ ] inelelor traheii. 164) Mecanismele de formare a mtii echimotice sunt: a) [x] deplasarea mecanic a sangelui in sistemul venei cave superioare in rezultatul compresiei toracoabdominale; b) [ ] diminuarea refluxului sanguin de la nivelul organelor toracelui i abdomenului; c) [x] staza venoas in sistemul venei cave superioare din cauza stoprii funciei de aspiraie a cutiei toracice; d) [ ] leziunile multiple ale organelor interne; e) [ ] fracturile coastelor i coloanei vertebrale. 165) La asfixiile mecanice prin obturare se refer: a) [ ] compresiunea toraco-abdominal; b) [x] sufocarea; c) [x] obturarea cilor respiratorii cu lichide; d) [ ] sugrumarea; e) [x] obturarea cilor respiratorii cu corpuri strine. 166) Variantele poziionrii corpului in spanzurare sunt: a) [x] atarnare; b) [x] atarnare cu suport parial pe plante; c) [x] ezand; d) [ ] atipic; e) [x] in genunchi. 167) Elementele anului de strangulare sunt: a) [x] fundul; b) [ ] hemoragii subcutanate la nivelul anului; c) [x] marginile; d) [x] bureletul; e) [ ] semnul Amusat. 168) Tipurile de baz ale inecului sunt: a) [x] aspirativ; b) [x] spastic; c) [ ] adevrat; d) [x] mixt; e) [x] reflector. 169) Diagnosticul cert al inecului se bazeaz pe depistarea planctonului in: a) [ ] esutul pulmonar; b) [x] lichidul sinusului sfenoidal; c) [x] rinichi; d) [x] mduva osoas a oaselor tubulare mari; e) [x] sangele din cavitile cordului. 170) Localizarea laului pe gat poate fi: a) [ ] joas;

b) [x] atipic; c) [ ] inalt; d) [x] tipic; e) [ ] liber. 171) Materialul de confecionare a laului poate fi: a) [x] moale; b) [ ] unic; c) [x] dur; d) [x] semidur; e) [ ] multiplu. 172) Mecanismul survenirii morii in spanzurare se explic prin: a) [x] comprimarea vaselor magistrale ale gatului; b) [ ] tromboembolie; c) [ ] redistribuirea sangelui in circuitul mic; d) [x] comprimarea nervului vag i laringian superior; e) [ ] rupturi ale intimei arterelor carotide. 173) In cadrul examinrii organelor gatului, in caz de spanzurare se depisteaz: a) [x] rupturi transversale ale intimei arterelor carotide comune; b) [ ] fracturile inelelor traheii; c) [x] hemoragii in sinusul carotidian; d) [x] fracturi ale osului hioid; e) [x] hemoragii in muchii sterno-cleido-mastoidian. 174) Mecanismele survenirii morii in compresia toraco-abdominal sunt: a) [ ] sufocarea; b) [x] leziunile mecanice grave; c) [ ] embolia gazoas; d) [x] asfixic; e) [ ] lipsa oxigenului in aerul inspirat. 175) In caz de inec, pentru examenul de laborator se expediaz: a) [x] lichidul din sinusul osului sfenoidal; b) [x] mostre de lichid din bazinul cu ap; c) [ ] mostre de pr; d) [x] rinichi; e) [x] mduva osoas din oasele tubulare mari. 176) La semnele general asfixice nu se atribuie: a) [ ] petele Tardieu; b) [ ] sangele fluid; c) [x] petele Fabrikantov; d) [x] petele Vinevski; e) [x] petele Rasskazov-Lukomski. 177) La semnele reteniei cadavrului in ap se atribuie: a) [ ] spum albicioas stabil in cile respiratorii; b) [ ] prezena planctonului in mduva osoas; c) [x] hainele umede; d) [x] macerarea tegumentelor;

e) [ ] emfizemul pulmonar hiperhidric. 178) La asfixiile mecanice prin strangulare se refer: a) [x] spanzurarea; b) [ ] inecul; c) [x] strangularea; d) [ ] compresiunea toraco-abdominal; e) [ ] obturarea cilor respiratorii cu corp strin. 179) Spanzurarea poate avea loc in: a) [x] la; b) [ ] doar la comprimarea suprafeei posterioare a capului; c) [x] intre scandurile gardului; d) [x] intre ramurile copacilor; e) [ ] comprimarea cutiei toracice. 180) anul de strangulare se poate forma in compresiunea gatului cu: a) [x] laul; b) [ ] mainile; c) [ ] obiecte contondente dure; d) [x] elementele hainelor (guler, fular); e) [ ] obiecte ascuite. 181) In spanzurare, bureletul cutanat se produce in cazul: a) [ ] anului unic; b) [x] anului dublu; c) [x] anului triplu; d) [x] anului multiplu; e) [ ] compresiei cu obiect contondent de form alungit. 182) La descrierea anului de strangulare este necesar de indicat: a) [x] direcia; b) [x] limea; c) [x] adancimea; d) [x] culoarea; e) [ ] fracturile cartilajului tiroid. 183) anul de strangulare poate fi confundat cu: a) [ ] defectele produse de insecte postmortem; b) [x] benzile produse prin compresia gulerului hainei; c) [ ] modificrile cadaverice tardive; d) [x] cutele tegumentare naturale; e) [ ] semne de lupt i autoaprare. 184) Ca rezultat al lovirii prilor corpului de obiectele inconjurtoare in spanzurare, se pot produce: a) [ ] rupturi renale; b) [x] echimoze; c) [x] plgi contuze; d) [ ] fracturi ale vertebrelor toracale; e) [x] excoriaii.

185) In strangulare, laul se strange in jurul gatului sub aciunea: a) [ ] greutii pariale a corpului; b) [x] mainilor proprii; c) [ ] greutii intregului corp; d) [x] forei exterioare; e) [ ] spontan. 186) anul de spanzurare se deosebete de anul de strangulare prin: a) [x] direcie oblic-ascendent; b) [x] adancime neuniform; c) [ ] culoare; d) [ ] lime; e) [ ] pergamentare. 187) In strangularea cu laul pot fi depistate urmtoarele semne de lupt i autoaprare: a) [x] excoriaii pe maini; b) [ ] hemoragii in muchii sterno-cleido-mastoidieni; c) [x] excoriaii i echimoze pe torace; d) [x] echimoze pe fa; e) [ ] edem carminat pulmonar. 188) Asfixia prin compresie toraco-abdominal survine ca rezultat al: a) [x] comprimrii toracelui de ctre caroseria unui autocamion rsturnat; b) [x] comprimrii toracelui i abdomenului de ctre un bloc de beton armat; c) [ ] cderii pe cap a unui bloc de beton armat; d) [ ] comprimrii indelungate a membrelor inferioare; e) [x] comprimrii toracelui i abdomenului de ctre un copac tiat. 189) In sufocare cu obiecte moi se depisteaz: a) [ ] masca echimotic; b) [x] excoriaii pe mucoasa buzelor; c) [x] prezena penelor, firelor de ae in orificiile nazale, laringe, traheie; d) [ ] fractura osului hioid; e) [x] echimoze pe tegumentele din jurul orificiilor bucal i nazale. 190) Moartea prin obturarea lumenului cilor respiratorii se poate instala in rezultatul: a) [x] ptrunderii in laringe a obiectelor eterogenecompacte; b) [ ] compresiei toracelui; c) [x] inchiderii lumenului traheii cu chiaguri sanguine; d) [ ] spanzurrii; e) [x] umplerii traheii i broniilor cu substane pulverulente. 191) In asfixia prin obturarea cilor respiratorii cu

obiecte compacte se depisteaz: a) [ ] nisip; b) [x] fragmente din proteze dentare; c) [x] clu; d) [x] fragmente de alimente nemasticate; e) [ ] fin. 192) In asfixiile prin obturarea cilor respiratorii la copii cu substane pulverulente se depisteaz: a) [ ] monede; b) [x] nisip; c) [x] fin; d) [x] grau; e) [ ] nasturi. 193) Inecul poate fi: a) [ ] drept cauz a morii patologice; b) [x] suicid; c) [x] accident; d) [ ] drept cauz a morii subite; e) [x] homicid. 194) Asfixia prin compresia toraco-abdominal poate fi: a) [x] homicid; b) [ ] drept cauz a morii subite; c) [x] accident; d) [x] suicid; e) [ ] drept cauz a morii patologice. 195) Asfixia prin spanzurare poate fi: a) [ ] drept cauz a morii patologice; b) [x] accident; c) [x] suicid; d) [ ] drept cauz a morii subite; e) [x] homicid. 196) Planctonul poate avea urmtoarele varieti: a) [x] pseudoplancton; b) [x] fitoplancton; c) [ ] sub aspectul unor raci mici; d) [x] zooplancton; e) [ ] sub aspectul resturilor de plante. 197) La modificrile postmortem ale cadavrelor extrase din ap se atribuie: a) [ ] amprentele costale pe suprafeele posterolaterale ale pulmonilor; b) [x] leziunile produse de raci i peti; c) [x] leziunile produse in timpul cutrii i extragerii cadavrului din ap; d) [x] leziunile produse de psri acvatice; e) [ ] prezena planctonului in sinusul osului sfenoidal. 198) Este oare posibil efectuarea expertizei fr prezentarea ordonanei anchetatorului? a) [ ] este posibil in majoritatea expertizelor;

b) [x] nu este posibil; c) [ ] este posibil doar ca excepie; d) [ ] ordonana va fi prezentat dup efectuarea expertizei; e) [ ] este posibil cu acordul directorului Centrului de Medicin Legal. 199) Msurile care pot fi aplicate pentru prezentarea concluziilor false sau divulgarea datelor anchetei preliminare sunt: a) [ ] amend; b) [ ] disciplinare; c) [ ] administrative; d) [x] penale; e) [ ] mustrare. 200) Medicul legist prezint concluziile din numele: a) [x] su; b) [ ] Centrului de Medicin Legal; c) [ ] Seciei tanatologie; d) [ ] Laboratorului; e) [ ] Ministerului Sntii. 201) Pentru concluziile prezentate, medicul legist poart rspundere: a) [ ] colectiv; b) [x] personal; c) [ ] nu poart rspundere; d) [ ] material; e) [ ] toate rspunsurile sunt corecte. 202) Indicai dac anchetatorul este obligat s asiste la efectuarea expertizei: a) [ ] este obligat; b) [ ] nu este obligat; c) [x] are dreptul; d) [ ] in funcie de caz; e) [ ] la propunerea medicului legist. 203) Medicul legist are dreptul: a) [x] s fac cunotin cu dosarul penal; b) [ ] a interoga martorii; c) [x] s participe, cu autorizarea anchetatorului, la aciuni de anchet penal; d) [ ] s soluioneze intrebarea referitor la culpabilitatea persoanei suspecte; e) [x] s fac demers in vederea solicitrii unor materiale suplimentare. 204) Obligaiunile medicului legist sunt: a) [ ] consultarea persoanelor pe diverse probleme; b) [x] de a formula concluzii argumentate i obiective conform intrebrilor expuse; c) [x] de a pstra taina anchetei preliminare; d) [x] de a se prezenta la solicitarea anchetatorului, procurorului, judectorului; e) [ ] de a efectua cercetri tiinifice.

205) Drept obiectele ale expertizei medico-legale pot fi: a) [x] persoanele vii; b) [ ] literatura special pe medicina legal; c) [x] corpurile delicte; d) [ ] locul depistrii cadavrului; e) [x] cadavrele. 206) Exist urmtoarele feluri de expertiz: a) [x] primar; b) [x] suplimentar; c) [x] in comisie; d) [ ] exhumare; e) [x] complex. 207) Partea descriptiv a raportului de expertiz este semnat de: a) [ ] anchetatorul care a numit efectuarea expertizei; b) [x] medicul legist titular; c) [x] medicul legist delegat; d) [ ] martorii oculari; e) [ ] personalul cu studii medicale medii. 208) Schema general de efectuare a expertizei medico-legale include urmtoarele etape: a) [x] studierea ordonanei anchetatorului; b) [ ] aprecierea calitii materialelor prezentate; c) [x] cercetarea obiectului expertizei; d) [x] analiza tuturor investigaiilor efectuate; e) [x] elaborarea concluziilor expertale. 209) Concluziile medico-legale necesit a fi: a) [x] depline; b) [ ] bazate pe literatura tiinific; c) [x] obiective; d) [ ] bazate pe experiena medicului legist; e) [x] argumentate. 210) Tipurile de materiale ilustrative anexate la raportul de expertiz medico-legal pot fi: a) [x] desene-scheme; b) [x] fotografii; c) [ ] corpuri delicte - obiectul vulnerant; d) [x] cliee radiologice; e) [ ] haine cu defecte de stof. 211) Aciunile de anchet la care poate participa medicul legist sunt: a) [x] cercetarea locului faptei; b) [ ] examinarea persoanei suspecte; c) [x] efectuarea experimentului de anchet; d) [x] cercetarea cadavrului la faa locului; e) [ ] expertiza invinuitului. 212) Neglijena reprezint: a) [ ] practicarea medicinii de ctre o persoan fr studii medicale; b) [x] neindeplinirea atribuiilor de serviciu;

c) [ ] abatere neintenionat a medicului; d) [ ] aciuni i cuvinte nechibzuite ale medicilor; e) [ ] medicul nu a putut prevedea sau preveni consecinele traumei. 213) Eroarea medical este: a) [ ] contravenie civil; b) [ ] infraciune medical; c) [ ] contravenie administrativ; d) [x] abatere neintenionat a medicului; e) [ ] neindeplinirea atribuiilor de serviciu. 214) Practicarea ilegal a medicinii este: a) [ ] abatere neintenionat a medicului; b) [x] practicarea medicinii de ctre o persoan fr studii medicale; c) [ ] neindeplinirea atribuiilor de serviciu; d) [ ] contravenie civil; e) [ ] contravenie administrativ. 215) Iatrogenia reprezint: a) [ ] abatere neintenionat a medicului; b) [x] aciuni i cuvinte nechibzuite ale medicilor; c) [ ] neindeplinirea atribuiilor de serviciu; d) [ ] medicul nu a putut prevedea sau preveni consecinele traumei; e) [ ] infraciune medical. 216) Cauze ale erorii diagnostice pot fi cele indicate, cu excepia: a) [ ] maladiile concomitente; b) [ ] evoluia atipic a maladiei; c) [ ] subestimarea datelor de laborator; d) [x] ingrijirea insuficient a pacientului; e) [ ] examinarea incomplet a pacientului. 217) In cazul expertizelor infraciunilor medicale, comisia de medici legiti soluioneaz toate intrebrile, cu excepia: a) [ ] corectitudinea efecturii tratamentului; b) [ ] corectitudinea stabilirii diagnosticului; c) [ ] cauza decesului; d) [x] vina medicului in survenirea decesului; e) [ ] existena legturii de cauzalitate dintre tratamentul efectuat i decesul bolnavului. 218) Avortul se consider ilegal in cazul efecturii lui in: a) [ ] secia chirurgical; b) [ ] ambulator; c) [x] la domiciliul medicului; d) [ ] secia ginecologic; e) [ ] punctul medical. 219) Medicul este pasibil penal in cazul: a) [ ] erorii medicale; b) [ ] accidentului medical; c) [x] neacordarea ajutorului medical bolnavului;

d) [ ] iatrogenie; e) [ ] eroare de diagnostic condiionat de caracterul atipic al maladiei. 220) Problema culpabilitii medicului este soluionat de ctre: a) [ ] Ministerul Sntii; b) [ ] medicul-ef al staionarului; c) [x] judecata; d) [ ] comisia de medici legiti; e) [ ] primria. 221) Pentru neacordarea ajutorului fr motive intemeiate pasibil penal este: a) [x] asistenta medical; b) [x] medicul; c) [x] felcerul; d) [x] moaa; e) [ ] infirmiera. 222) Necropsia cadavrelor persoanelor de sex feminin, decedate in rezultatul avortului criminal incepe cu efectuarea probei: a) [ ] la pneumotorace; b) [x] la embolia gazoaz; c) [ ] Bokarius; d) [ ] Goppe-Zeiler; e) [ ] Docimaziei hidrostatice pulmonare. 223) Expertiza medico-legal in baza documentelor dosarelor penale se dispune de ctre: a) [ ] avocat; b) [x] anchetator; c) [x] judecat; d) [ ] directorul Centrului de Medicin Legal; e) [ ] la propunerea rudelor. 224) Pasibile de pedeaps penal sunt urmtoarele deficiene profesionale medicale: a) [ ] eroarea medical; b) [x] avortul criminal; c) [ ] iatrogenia; d) [x] neglijena; e) [ ] accidentul medical. 225) Cauzele accidentului medical sunt: a) [ ] ignorana; b) [ ] practicarea ilegal a medicinii; c) [ ] neglijena; d) [x] evoluia atipic a maladiei; e) [x] particularitile individuale ale organismului. 226) Expertiza cazurilor deficienelor i infraciunilor medicale se efectueaz in comisie, cu concursul: a) [ ] judectorului; b) [x] directorului Centrului de Medicin Legal; c) [x] medicului consultant;

d) [ ] anchetatorului procuraturii; e) [x] medicului legist. 227) Medicul este pasibil penal pentru neacordarea ajutorului medical in urmtoarele cazuri: a) [x] motivare prin lipsa instrumentarului necesar; b) [ ] boala medicului solicitat; c) [x] refuzul de a examina pacientul din alt sector; d) [x] refuzul terapeutului de a trata un pacient chirurgical; e) [ ] tratarea unui bolnav mai grav in momentul solicitrii. 228) In cazurile deficienelor i infraciunilor medicale, comisia de medici legiti soluioneaz urmtoarele intrebri: a) [x] corectitudinea efecturii tratamentului; b) [ ] culpabilitatea medicului in sfaritul nefavorabil al cazului; c) [x] cauza decesului; d) [x] corectitudinea stabilirii diagnosticului; e) [ ] care medici consultani sunt pasibili pentru decesul pacientului. 229) Activitatea medicului legist este reglamentat de urmtoarele documente: a) [x] codul de procedur penal al RM; b) [ ] codul penal al RM; c) [x] legea ocrotirii sntii; d) [ ] codul de procedur civil; e) [ ] decizia instanei judectoreti. 230) La efectuarea expertizei, medicul legist semneaz preintampinarea despre rspundere penal pentru: a) [x] refuzul efecturii expertizei; b) [ ] atitudine neglijent fa de obligaiile sale; c) [ ] concluzii care depesc competena expertizei medico-legale; d) [x] prezentarea premeditat a unor concluzii false; e) [ ] efectuare necalitativ a expertizei. 231) Dup cercetarea cadavrului la faa locului medicul poate rspunde anchetatorului la toate intrebrile enumrate mai jos, cu excepia: a) [ ] care este vechimea aproximativ a decesului? b) [ ] care este cauza probabil a decesului? c) [ ] sunt la faa locului urme asemntoare cu sangele sau alte lichide biologice? d) [x] care este grupa sanguin a cadavrului? e) [ ] ce leziuni corporale sunt pe cadavru? 232) La cadavrul, cercetat la faa locului, s-au depistat lividiti cadaverice roii-aprinse, care la digitopresiune dispar i reapar imediat. Care este cauza probabil a morii i stadiul de evoluie al lividitilor cadaverice?

a) [ ] intoxicaie cu acid azotic, stadiul de staz; b) [ ] intoxicaie cu CO, stadiul de staz; c) [ ] intoxicaie cu acid azotic, stadiul de imbibiie; d) [ ] intoxicaie cu CO, stadiul de imbibiie; e) [x] intoxicaie cu CO, stadiul de hipostaz. 233) Lividitile cadaverice au o nuan gri-cafenie in moartea prin: a) [ ] intoxicaie cu etanol; b) [ ] inec; c) [ ] intoxicaie cu CO; d) [ ] spanzurare; e) [x] intoxicaie cu nitrii. 234) Generalizarea definitiv a rigiditii cadaverice survine la: a) [ ] 12 ore; b) [x] 24 ore; c) [ ] 36 ore; d) [ ] 48 ore; e) [ ] 72 ore. 235) In cazul cercetrii cadavrului la faa locului, profunzimea canalului de rnire se concretizeaz in? a) [ ] faza static; b) [ ] faza dinamic; c) [ ] experimentul de anchet; d) [ ] toate cele enumrate; e) [x] nici una din ele. 236) In cazul cercetrii cadavrului la faa locului, corpurile delicte se preleveaz? a) [ ] in faza static; b) [x] in faza dinamic; c) [ ] la cercetarea suplimentar (la faa locului); d) [ ] in toate cele enumrate; e) [ ] in nici una din ele. 237) Cine intocmete procesul verbal de cercetare la faa locului? a) [ ] expertul medico-legal; b) [x] anchetatorul procuraturii; c) [ ] expertul criminalist; d) [ ] colaboratorii poliiei; e) [ ] poliia criminal. 238) Medicul legist in timpul cercetrii cadavrului la faa locului efectueaz toate aciunile, cu excepia: a) [ ] constatarea decesului; b) [ ] descrierea hainelor i starea lor; c) [ ] descrierea modificrilor cadaverice i gradului de evoluie; d) [x] concretizarea profunzimii canalului de rnire; e) [ ] particularitile i leziunile prilor anatomice ale corpului. 239) In timpul cercetrii cadavrului la faa locului, pentru estimarea vechimii morii, care preparat

medical introduce medicul legist in camera anterioar a ochilor cadavrului? a) [x] pilocarpin; b) [ ] adrenalin; c) [ ] cofein; d) [ ] lobelin; e) [ ] camfor. 240) In procesul de cercetare a cadavrului la faa locului pot fi implicai toi specialitii, cu excepia: a) [ ] pediatrul; b) [ ] chirurgul; c) [ ] ginecologul; d) [ ] igienistul; e) [x] farmacistul. 241) Reacia idiomuscular se produce in muchii scheletali ai cadavrului, in condiii de temperatur a camerei: a) [x] in limitele a 6-9 ore dup deces; b) [ ] dup 24 ore; c) [ ] dup a 2-a zi; d) [ ] la a 3-a zi; e) [ ] dup o sptman de la deces. 242) Determinarea temperaturii corpului cadavrului in fosa axilar: a) [x] are importan pentru estimarea probabil a vechimii morii; b) [ ] ajut la constatarea cauzei morii; c) [ ] nu are importan practic; d) [ ] stabilete condiiile de aflare a cadavrului; e) [ ] are importan pentru stabilirea schimbrii poziiei corpului. 243) Subdezvoltarea esutului celulo-adipos subcutanat la cadavre: a) [x] condiioneaz rcirea cadaveric; b) [ ] nu are influen asupra rcirii cadavrului; c) [ ] reine rcirea cadaveric; d) [ ] accelereaz instalarea rigiditii cadaverice; e) [ ] incetinete evoluia lividitilor cadaverice. 244) Cercetarea locului faptei i a cadavrului la faa locului constituie: a) [ ] o expertiz; b) [x] o cercetare de anchet primar; c) [ ] o examinare; d) [ ] un experiment de anchet; e) [ ] o constatare. 245) Perioada clinic a morii poate dura: a) [ ] 30 minute; b) [x] 5-7 minute; c) [ ] pan la o or; d) [ ] pan la 2 ore; e) [ ] 3 ore.

246) Examinarea cadavrului la faa locului se efectueaz cu concursul: a) [x] medicului legist titular; b) [ ] farmacistului; c) [ ] personalului cu studii medicale medii; d) [x] medicului legist delegat; e) [ ] stomatologului. 247) Medicul legist exercit funcia la faa locului in baza: a) [ ] propriei iniiative; b) [x] indicaiilor anchetatorului; c) [ ] cererii rudelor decedatului; d) [ ] cererii colaboratorului poliiei criminale; e) [x] indicaiilor procurorului. 248) La faa locului, medicul legist este obligat de a: a) [ ] intocmi procesul verbal de cercetare a locului faptei; b) [x] ajuta anchetatorul in depistarea i prelevarea corpurilor delicte; c) [x] ajuta anchetatorul in descrierea cadavrului; d) [ ] transporta cadavrul in secia tanatologic; e) [x] consulta anchetatorul la examinarea cadavrului i expertizarea lui ulterioar. 249) In lipsa semnelor certe ale morii, la faa locului, medicul legist este obligat de a: a) [x] solicita ambulana; b) [ ] preleva corpurile delicte; c) [ ] descrie locul faptei; d) [ ] solicita martorii asisteni; e) [x] efectua msurile de reanimare. 250) Fazele cercetrii cadavrului la faa locului sunt: a) [x] repetat. b) [ ] definitiv; c) [x] dinamic; d) [ ] intermediar; e) [ ] static; 251) Semnele de constatare a decesului sunt: a) [x] probabile; b) [ ] precoce; c) [x] certe; d) [ ] tardive; e) [ ] negative. 252) Semnele certe de stabilire ale morii la faa locului sunt: a) [x] semnul Beloglazov; b) [ ] lipsa respiraiei; c) [ ] lipsa cunotinei; d) [x] lividitile cadaverice; e) [x] fenomenele cadaverice tardive. 253) Metodele de baz de stabilire a vechimii morii la faa locului sunt:

a) [x] termometria cadavrului; b) [ ] cercetarea enzimelor organelor interne; c) [x] determinarea excitrii electrice a muchilor; d) [x] cercetarea lividitilor cadaverice; e) [ ] cercetarea biochimic a sangelui. 254) In favoarea modificrii locului iniial de aflare a cadavrului i poziiei lui vor indica: a) [x] semne de tarare pe haine i corp; b) [ ] prezena sangelui pe haine; c) [x] necorespunderea localizrii fenomenelor cadaverice precoce poziiei cadavrului; d) [ ] prezena sangelui pe tegumentele cadavrului; e) [ ] tegumente cu aspect de "piele de gasc". 255) Sarcinile de baz ale medicului legist la examinarea cadavrului la faa locului sunt: a) [x] constatarea decesului; b) [x] descrierea cadavrului; c) [ ] dezbrcarea complet a cadavrului; d) [x] depistarea i prelevarea corpurilor delicte; e) [ ] transportarea cadavrului in secia tanatologic. 256) La examinarea cadavrului la faa locului particip: a) [x] anchetatorul; b) [x] medicul legist; c) [x] martorii asisteni; d) [ ] martorii oculari; e) [x] expertul criminalist. 257) Care sunt msurile efectuate de medicul legist la faa locului in faza static? a) [ ] cercetarea fenomenelor cadaverice; b) [x] descrierea poziiei i atitudinii cadavrului; c) [ ] intocmirea procesului verbal de examinare a locului faptei; d) [x] intocmirea schemei locului faptei; e) [ ] prelevarea corpurilor delicte. 258) Care sunt msurile efectuate de medicul legist la faa locului in faza dinamic? a) [x] descrierea leziunilor corporale; b) [x] cercetarea fenomenelor cadaverice; c) [x] prelevarea corpurilor delicte; d) [ ] descrierea poziiei i atitudinii cadavrului; e) [x] descrierea lojei cadavrului. 259) Care documente se intocmesc la examinarea cadavrului la faa locului? a) [x] procesul verbal de examinare a locului faptei; b) [ ] raport de examinare a cadavrului; c) [x] solicitare de examinare medico-legal a cadavrului; d) [ ] certificat medical de deces; e) [ ] concluzie consultativ pentru medicul de sector. 260) La examinarea cadavrelor persoanelor

necunoscute la faa locului, medicul legist este obligat a: a) [x] descrie deplin hainele; b) [ ] efectua dactiloscopia; c) [x] stabili varsta aproximativ dup exterior; d) [x] stabili sexul decedatului; e) [x] stabili constituia. 261) Motivele examinrii cadavrului la faa locului sunt: a) [x] moartea violent; b) [ ] maladie oncologic la varsta senil; c) [x] suspecie de avort criminal; d) [x] deces in secia de internare cu diagnosticul nestabilit; e) [x] depistarea cadavrului unui nou-nscut neidentificat. 262) In cazul examinrii cadavrului la faa locului se permite: a) [x] fotografierea cadavrului; b) [ ] dezbrcarea i deschiderea unor caviti ale cadavrului; c) [x] micarea cadavrului; d) [x] intocmirea schemelor, desenelor; e) [x] prelevarea corpurilor delicte. 263) In cadrul examinrii cadavrului la faa locului petele de sange pot fi depistate pe: a) [x] hainele cadavrului; b) [x] corpurile delicte; c) [x] tegumentele cadavrului; d) [ ] ap; e) [x] sol. 264) Pentru depistarea petelor de sange, la faa locului pot fi examinai: a) [x] victima; b) [x] persoana suspect; c) [ ] martorii oculari; d) [ ] martorii asisteni; e) [x] inculpatul. 265) In cazurile de precipitare, la faa locului, examenului extern vor fi supuse: a) [x] cadavrul i hainele sale; b) [x] locul depistrii cadavrului; c) [x] petele de sange in locul cderii corpului; d) [x] obiectele proeminente pe traiectoria cderii corpului; e) [ ] obiectele personale ale rudelor victimei. 266) La cercetarea locului accidentului rutier (locul faptei) pot fi depistate: a) [x] desenul benzii de rulare ale pneurilor; b) [ ] amprente ale farurilor; c) [x] fragmente din hainele victimei (cciul, nasturi,

batiste etc.); d) [ ] amprente ale prilor proeminente inferioare ale automobilului; e) [x] semne ale benzii de franare. 267) In cazul ciocnirii automobilului cu pietonul i traversrii ulterioare cu roile, pe hainele victimei pot fi depistate: a) [x] urme din vopseaua automobilului; b) [x] fragmente ale sticlei farurilor; c) [x] rupturi ale hainelor cu pete de sange; d) [ ] amprente ale prilor proeminente inferioare ale automobilului; e) [x] desenul benzii de rulare a automobilului. 268) La examinarea locului faptei, in caz de leziuni prin arme de foc, pe cadavru pot fi depistate: a) [x] factori suplimentari ai tragerii; b) [x] bura (buza); c) [ ] proba Bokarius pozitiv; d) [x] fenomenul Vinogradov; e) [x] tubul de cartu. 269) Pe cadavrul victimei decedate in rezultatul incendiului, la faa locului pot fi depistate: a) [x] arsuri vitale; b) [ ] spum dens, perlat, stabil in jurul gurii i nasului; c) [x] arsuri termice ale mucoasei cavitii bucale; d) [x] lividiti cadaverice roii-aprinse; e) [x] arsuri ale firelor de pr. 270) In cazul decesului in rezultatul spanzurrii, la faa locului in procesul verbal este necesar de indicat: a) [x] localizarea laului; b) [ ] rezultatul probei Bokarius; c) [x] localizarea nodului; d) [x] materialul laului; e) [ ] prezena semnului Amusat. 271) Urma de sange, produs prin cderea picturii pe o suprafa orizontal, este: a) [ ] prelingere; b) [ ] frotiu; c) [x] pat; d) [ ] terstur; e) [ ] amprent. 272) Depistarea elementelor figurate ale sangelui se stabilete in baza: a) [x] metodei morfologice; b) [ ] investigaiei histo-chimice; c) [ ] analizei spectrale; d) [ ] reaciei de precipitare; e) [ ] metodei de absorbie-eluie. 273) Depistarea creatininei denot prezena: a) [ ] transpiraiei;

b) [ ] spermei; c) [ ] salivei; d) [x] urinei; e) [ ] sangelui. 274) Depistarea serinei denot prezena: a) [x] transpiraiei; b) [ ] salivei; c) [ ] spermei; d) [ ] urinei; e) [ ] sangelui. 275) Sangele de pe zpad se preleveaz: a) [ ] in eprubet; b) [x] pe tifon; c) [ ] pe cutia Petri; d) [ ] pe vat; e) [ ] pe hartie. 276) Sangele de pe perete se recolteaz: a) [ ] pe tifon; b) [ ] in eprubet; c) [ ] pe vat; d) [x] se rade pe hartie curat; e) [ ] pe cutia Petri. 277) Ce urme se produc la cderea sangelui in cantiti mari pe o suprafa neabsorbant? a) [ ] pete; b) [ ] improcturi; c) [ ] tersturi; d) [ ] prelingeri; e) [x] bltoace. 278) Care obiecte se refer la corpurile delicte de origine biologic? a) [ ] medicamentele; b) [ ] toxicele; c) [x] sperma; d) [ ] glontele; e) [ ] banii. 279) Fiecare medic trebuie s poat face totul, cu excepia: a) [ ] a ajuta anchetatorul in depistarea, recoltarea i ambalarea corpurilor delicte; b) [ ] a descrie la faa locului impreun cu anchetatorul urmele de sange, sperm, pr etc.; c) [x] a efectua examinarea medico-legal a corpurilor delicte; d) [ ] a ajuta anchetatorul la formularea intrebrilor necesare pentru soluionare in cadrul examinrii corpurilor delicte; e) [ ] a efectua la faa locului diagnosticul probabil al urmelor de sange. 280) Pictura czut pe un plan oblic-vertical va forma:

a) [ ] pat; b) [ ] improcturi; c) [ ] terstur; d) [x] prelingeri; e) [ ] bltoace. 281) Sangele de la cadavru se preleveaz: a) [x] in eprubet; b) [ ] pe cutia Petri; c) [ ] pe lama de sticl; d) [ ] pe tampon de vat; e) [ ] prin toate metodele sus-indicate. 282) Metoda de diagnosticare probabil a urmelor de sange este: a) [ ] metoda morfologic; b) [ ] examenul spectral; c) [x] proba cu ap oxigenat; d) [ ] metoda de adsorbie-eluie; e) [ ] reacia de precipitare. 283) Depistarea ptialinei denot prezena: a) [ ] transpiraiei; b) [ ] spermei; c) [ ] urinei; d) [x] salivei; e) [ ] sangelui. 284) Care sunt investigaiile prin care se depisteaz prezena sangelui in pat? a) [ ] reacia de imunofluorescen; b) [x] reacia cristalografic; c) [x] examinare morfologic; d) [x] analiza spectral; e) [ ] reacia de izohemaglutinare. 285) La cercetarea petelor suspecte de sperm se soluioneaz intrebrile: a) [x] diagnosticul pozitiv de sperm; b) [ ] raportul procentual al spermatozoizilor viabili; c) [x] apartenena de grup a spermei; d) [ ] capacitatea de procreare; e) [x] apartenena de specie a spermei. 286) Care sunt semnele caracteristice firului de pr uman ? a) [ ] cuticula cu solzi romboizi mari; b) [ ] medulara lat; c) [ ] corticala ingust; d) [x] medulara ingust; e) [x] corticala lat. 287) La cercetarea petei de sange pe hain, se soluioneaz intrebrile: a) [x] diagnosticul pozitiv al petelor de sange; b) [x] apartenena de specie a sangelui; c) [x] apartenena de grup a sangelui; d) [x] stabilirea locului de provenien a sangelui;

e) [ ] stabilirea volumului total al hemoragiei. 288) Apartenena de specie a sangelui se determin in baza: a) [x] reacia de precipitare; b) [x] reacia de imunoelectroprecipitare; c) [ ] reacia de aglutinare combinat; d) [x] reacia de electroprecipitare in agar; e) [ ] metoda de extracie. 289) Diagnosticul pozitiv al petelor de sperm se efectueaz in baza: a) [x] spectrografiei in emisie; b) [ ] reaciei de microcristalizare; c) [x] cromatografiei; d) [x] examenului morfologic; e) [x] eletroforezei. 290) La descrierea petelor de sange se indic: a) [x] forma; b) [x] dimensiunile; c) [ ] densitatea; d) [x] culoarea; e) [ ] grupa sanguin. 291) Urmele de sange sunt: a) [x] bltoac; b) [x] pat; c) [x] improcturi; d) [x] prelingere; e) [ ] echimoz. 292) La faa locului, prul se preleveaz cu: a) [ ] corangul; b) [x] penset cu branele de cauciuc, c) [ ] penset cu branele metalice; d) [x] degetele; e) [ ] bisturiul. 293) Tipurile de examinare a prului sunt: a) [x] morfologic; b) [ ] metoda amprentelor colorate; c) [ ] traseologic; d) [x] serologic; e) [ ] roentgenologic. 294) In rezultatul examinrii prului pot fi stabilite: a) [x] apartenena unei persoane concrete; b) [x] proveniena regional; c) [x] proveniena de sex; d) [ ] vechimea lezrii prului; e) [x] prelucrarea chimic a prului. 295) In rezultatul cderii petelor de sange pe o suprafa orizontal se pot forma: a) [x] pete cu contururi regulate; b) [ ] tersturi; c) [x] bltoace; d) [x] pete cu margini zimate, cu stropi in jur;

e) [ ] amprente. 296) Firul de pr const din: a) [ ] stratul pigmentar; b) [x] stratul extern - cuticula; c) [x] substan cortical; d) [ ] stratul cornos; e) [x] canalul medular - medula. 297) Aciunii presiunii inalte organismul uman este supus in: a) [ ] condiii de altitudine inalt; b) [ ] zbor la inlimi mari; c) [x] submersii la adancimi mari; d) [ ] spaiu inchis; e) [ ] schimbarea brusc a poziiei corpului. 298) Aciunii presiunii joase organismul uman este supus in: a) [x] condiii de altitudine inalt; b) [ ] lucrri subacvatice la adancimi mari; c) [ ] spaiu inchis; d) [ ] fantani adanci; e) [ ] schimbarea brusc a poziiei corpului. 299) Boala chesonierilor se dezvolt la: a) [ ] trecerea brusc de la presiune joas la presiune normal; b) [x] trecerea brusc de la presiune inalt la normal; c) [ ] schimbarea brusc a poziiei corpului; d) [ ] condiii de altitudine inalt; e) [ ] spaiu inchis. 300) In barotraum se produc urmtoarele leziuni: a) [x] rupturi ale esutului pulmonar; b) [ ] fracturi ale oaselor craniene; c) [x] leziuni ale aparatului auditiv; d) [ ] fracturi deschise ale membrelor; e) [ ] efect hidrodinamic. 301) Pentru aciunea local a temperaturilor joase este caracteristic: a) [x] prezena degerturilor; b) [ ] petele Vinevski; c) [ ] petele Fabrikantov; d) [ ] poziia "boxerului in gard"; e) [ ] congelarea cadavrului. 302) Pentru aciunea local a temperaturilor inalte este caracteristic producerea: a) [x] arsurilor; b) [ ] osteomielitei; c) [ ] escarelor; d) [ ] mrcii electrice; e) [ ] pseudo-inelului de excoriaie. 303) Petele Vinevski se localizeaz: a) [ ] pe mucoasa esofagului; b) [x] pe mucoasa gastric;

c) [ ] sub pleur; d) [ ] pe mucoasa intestinului gros; e) [ ] pe mucoasa bazinetelor renale. 304) Petele Fabrikantov se localizeaz: a) [ ] pe mucoasa gastric; b) [ ] pe mucoasa esofagului; c) [ ] pe mucoasa intestinului subire; d) [x] pe mucoasa calicelor i bazinetelor; e) [ ] sub pleur. 305) Petele Vinevski se produc in moartea cauzat de: a) [ ] arsuri; b) [x] hipotermie (refrigerare); c) [ ] aciunea presiunii inalte; d) [ ] boala chesonierilor; e) [ ] electrocuie. 306) Petele Fabrikantov se produc in moartea cauzat de: a) [ ] arsuri masive; b) [ ] boala chesonierilor; c) [x] hipotermie (refrigerare); d) [ ] aciunea presiunii inalte; e) [ ] electrocuie. 307) Arsurile termice de gr.III-IV ale corpului cu suprafaa mai mare de 15% se refer la leziuni corporale: a) [ ] uoare; b) [ ] medii, cu dereglarea sntii de lung durat; c) [x] grave, periculoase pentru via; d) [ ] medii, cu o incapacitate stabil de munc mai puin de 1/3; e) [ ] fr cauzarea prejudiciului sntii. 308) Clasificarea arsurilor se bazeaz pe: a) [x] profunzimea lezrii tegumentelor i esuturilor moi subiacente; b) [ ] suprafaa combustiei; c) [ ] profunzimea lezrii tegumentelor i suprafaa combustiei; d) [ ] caracterul aciunii factorului termic; e) [ ] durata tratamentului. 309) La semnele aciunii vitale ale flcrii se atribuie: a) [ ] petele Vinevski; b) [ ] arsuri ale hainelor; c) [ ] sangele fluid; d) [ ] venecongestia organelor interne; e) [x] arsurile mucoasei cavitii bucale, laringelui i traheii. 310) Hematoamele epidurale pot aprea postmortem in: a) [ ] aciunea presiunii inalte;

b) [ ] ocul hipertermic; c) [ ] hipotermie (refrigerare); d) [x] carbonizare; e) [ ] insolaie. 311) Tipurile aciunii vitale ale temperaturilor inalte sunt: a) [ ] indelungat; b) [x] local; c) [x] general; d) [ ] de scurt durat; e) [ ] superficial. 312) Arsurile se produc in rezultatul aciunii: a) [x] gazelor incandescente; b) [x] obiectelor incandescente; c) [x] flcrii; d) [x] lichidelor fierbini; e) [ ] toxicelor distructive. 313) In cazul arsurilor de gr.II, modificrile morfologice se produc in: a) [x] epiderm; b) [x] grosimea dermului; c) [ ] stratul celulo-adipos subcutanat; d) [ ] muchi; e) [ ] organe interne. 314) In cazul arsurilor de gr.III A i III B, modificrile morfologice se produc in: a) [x] epiderm; b) [x] grosimea dermului; c) [x] derm i stratul celulo-adipos subcutanat; d) [ ] muchi; e) [ ] oase. 315) In cazul arsurilor de gr.IV, modificrile morfologice se produc in: a) [x] epiderm; b) [x] grosimea dermului; c) [x] derm i stratul celulo-adipos subcutanat; d) [x] muchi; e) [ ] mduva spinrii. 316) Gravitatea arsurilor depinde de: a) [x] profunzime; b) [x] suprafa; c) [ ] origine; d) [x] grad; e) [x] localizare pe tegumente. 317) Semnele aflrii vitale in focarul incendiului sunt: a) [x] funingine in cile respiratorii; b) [x] arsuri ale cilor respiratorii; c) [x] arsuri ale tegumentelor; d) [ ] poziia "boxerului in gard"; e) [x] parlirea prului cu arsuri ale tegumentelor.

318) Cauzele morii la persoanele decedate i depistate in focarul de incendiu pot fi: a) [x] intoxicaie cu CO; b) [ ] caexia combustional; c) [ ] toxemia combustional; d) [x] ocul combustional; e) [ ] septicemia. 319) Condiiile mediului ambiant care contribuie aciunii temperaturilor joase sunt: a) [x] vantul puternic; b) [ ] caexia; c) [ ] starea de ebrietate; d) [x] inclmintea stramt; e) [x] lipsa hainelor calde. 320) Strile organismului care contribuie aciunii temperaturilor joase sunt: a) [x] adinamia; b) [x] ebrietatea alcoolic; c) [x] somnul; d) [ ] contactul cu obiectele reci; e) [x] surmenajul. 321) La semnele decesului prin hipotermie (refrigerare) se atribuie: a) [x] atitudinea "embrionar"; b) [x] degerturi; c) [x] petele Vinevski; d) [x] petele Fabrikantov; e) [ ] congelarea cadavrului. 322) Boala arilor evolueaz in urmtoarele etape: a) [x] ocul primar; b) [x] toxemia acut; c) [ ] tromboza vaselor magistrale; d) [ ] insuficiena respiratorie; e) [x] septicotoxemia. 323) In cazul degerturilor de gr.II, modificrile morfologice se produc in: a) [x] epiderm; b) [x] derm; c) [ ] stratul celulo-adipos subcutanat; d) [ ] muchi; e) [ ] oase. 324) In cazul degerturilor de gr.III, modificrile morfologice se produc in: a) [x] epiderm; b) [x] derm; c) [x] stratul celulo-adipos subcutanat; d) [ ] muchi; e) [ ] oase. 325) In cazul degerturilor de gr.IV, modificrile morfologice se produc in: a) [x] epiderm;

b) [x] derm; c) [x] stratul celulo-adipos subcutanat; d) [x] esuturile moi profunde; e) [ ] organele interne. 326) Cauzele morii la persoanele decedate in staionar in rezultatul combustiilor pot fi: a) [x] ocul primar; b) [x] toxemia; c) [x] septicemia; d) [x] pneumonia; e) [ ] aspiraia. 327) In moartea prin fulgeraie se depisteaz urmtorul semn specific: a) [ ] marca electric; b) [x] figura de trsnet; c) [ ] excoriaie; d) [ ] plag; e) [ ] fractur. 328) In moartea prin electrocuie se depisteaz urmtorul semn specific: a) [x] marca electric; b) [ ] figura de trsnet; c) [ ] excoriaie; d) [ ] plag; e) [ ] fractur. 329) Gradul reaciei organismului la aciunea curentului electric este determinat primordial de: a) [ ] sex; b) [ ] particularitile individuale ale organismului; c) [x] intensitatea curentului; d) [ ] prezena maladiilor preexistente; e) [ ] surmenaj. 330) Tipurile de curent electric cu importan medico-legal sunt: a) [ ] static; b) [ ] industrial; c) [x] tehnic; d) [x] atmosferic; e) [ ] alternativ. 331) Aciunii curentului electric contribuie urmtorii factori externi: a) [x] umiditatea crescut a aerului; b) [ ] particularitile individuale ale organismului uman; c) [x] umezirea pmantului; d) [ ] prezena substanelor pulverulente in incpere; e) [x] umiditatea hainelor, membrelor. 332) Materialele hainelor i inclmintei care protejeaz impotriva aciunii curentului electric sunt: a) [x] cauciucul; b) [ ] bumbacul;

c) [x] mtasea natural; d) [ ] lana; e) [x] pielea natural. 333) Curentul electric manifest urmtoarele aciuni asupra organismului uman: a) [ ] hemoragie; b) [x] fibrilaia ventricular; c) [x] spasmul coardelor vocale; d) [ ] rupturi ale organelor interne; e) [x] convulsii tonice ale muchilor scheletali. 334) In urma aciunii curentului electric atmosferic se depisteaz urmtoarele semne caracteristice: a) [x] "figura de trsnet" pe tegumente; b) [ ] lividiti cadaverice difuze; c) [x] topirea obiectelor metalice ale hainelor; d) [ ] edem pulmonar; e) [x] leziuni ale oaselor craniene cu carbonizare. 335) Aciunea curentului electric asupra organismului uman se manifest prin urmtoarele efecte: a) [x] mecanic; b) [ ] luminiscent; c) [x] electrolitic; d) [x] termic; e) [ ] psihologic. 336) Tabloul microscopic al mrcii electrice se caracterizeaz prin: a) [x] emfizem subcutanat (vacuole termice); b) [x] particule de metal in stratul cornos al pielii; c) [ ] localizare marginal a leucocitelor; d) [x] alungire vertical a celulelor bazale ale stratului Malpighi; e) [ ] diapedeza eritrocitar. 337) Metodele de laborator pentru depistarea metalizrii in marca electric sunt: a) [ ] biologic; b) [x] radiologic; c) [x] spectral; d) [ ] traseologic; e) [x] metoda amprentelor colorate. 338) In cazul expertizei medico-legale a cadavrului cu plag prin arm de foc medicul legist trebuie s soluioneze toate intrebrile, cu excepia: a) [ ] stabilirea originii balistice a leziunii; b) [ ] stabilirea distanei tragerii; c) [ ] stabilirea direciei canalului de rnire; d) [x] stabilirea genului morii violente; e) [ ] stabilirea tipului armei de foc. 339) Cauza principal de producere a defectului de esut din regiunea orificiului de intrare este: a) [ ] micarea de rotaie a glonului in jurul axului

su longitudinal; b) [ ] masa considerabil a proiectilului; c) [x] energia cinetic considerabil a glonului; d) [ ] masa nesemnificativ a proiectilului; e) [ ] deformarea glonului in timpul penetrrii esuturilor umane. 340) In care condiii devine mai posibil depistarea factorilor suplimentari ai tragerii la nivelul orificiului de intrare pe corpul victimei: a) [ ] tragere de la distan apropiat prin obstacol; b) [x] tragere cu eava lipit neermetic; c) [ ] tragere de la distan indeprtat; d) [ ] tragere de la distan apropiat din arm pneumatic; e) [ ] tragere cu eava lipit ermetic. 341) Stabilirea direciei tragerii este posibil in baza: a) [ ] microscopiei canalului de rnire; b) [ ] caracterului lezrii oaselor plate; c) [ ] caracterului leziunii transfixiante a vezicii urinare supraumplute; d) [ ] caracterului lezrii diafizelor oaselor tubulare mari; e) [x] tuturor semnelor sus-indicate. 342) La armele de foc nu se atribuie: a) [ ] revolverul; b) [ ] pistolul-automat; c) [ ] arma de vantoare; d) [x] arma pneumatic; e) [ ] carabina. 343) Factorul traumatic de baz al tragerii este: a) [ ] flacra; b) [ ] funinginea; c) [ ] particulele de pulbere; d) [ ] uleiul armei; e) [x] proiectilul. 344) La cartuul armei de vantoare cu alice nu se atribuie: a) [ ] alicele; b) [ ] capsa; c) [x] trgaciul; d) [ ] pulberea; e) [ ] bura. 345) La factorii suplimentari ai tragerii nu se atribuie: a) [ ] alicele; b) [ ] mitraliile; c) [x] pulberea ars incomplet; d) [ ] gloanele incendiare; e) [ ] gloanele trasoare. 346) La factorii traumatici secundari se atribuie: a) [ ] alicele;

b) [ ] pulberea ars incomplet; c) [ ] flacra; d) [x] fragmente din obstacolul penetrat; e) [ ] glonul. 347) In care consecutivitate urmeaz coninutul cartuului de vantoare cu alice? a) [ ] bura-pulberea-alicele-bura; b) [x] pulberea-bura-alicele-bura; c) [ ] alicele-bura-pulberea-bura; d) [ ] bura-pulberea-bura-alicele; e) [ ] nu este o consecutivitate strict. 348) tan-marca se produce la tragerea de la distana: a) [ ] indeprtat; b) [ ] foarte indeprtat; c) [ ] apropiat; d) [x] cu eava lipit ermetic; e) [ ] de la orice distan. 349) In cazul depistrii inelelor de excoriaie i tergere in jurul plgii balistice se poate afirma c plaga reprezint: a) [ ] orificiu de ieire; b) [x] orificiu de intrare; c) [ ] orificiu de intrare i de ieire; d) [ ] aceste semne nu sunt caracteristice pentru leziuni balistice; e) [ ] soluionarea acestei intrebri nu reprezint competena medicului legist. 350) Rupturile suplimentare ale marginilor orificiului de intrare la tragere cu eava lipit ermetic se produc in rezultatul aciunii: a) [ ] glonului; b) [ ] gurii evii; c) [x] gazelor; d) [ ] efectului hidrodinamic; e) [ ] gazelor i efectului hidrodinamic. 351) Micarea de rotaie al glonului in jurul axei sale longitudinale este condiionat de: a) [ ] construcia glonului; b) [ ] aciunea gazelor; c) [x] ghintuiturile evii; d) [ ] energia cinetic; e) [ ] toi factorii sus-indicai. 352) Scurtarea evii armei de foc condiioneaz: a) [ ] mrirea distanei de zbor a funinginii i pulberii; b) [ ] schimbarea traiectoriei zborului glonului; c) [ ] deformarea i fragmentarea glonului; d) [ ] polimorfismul leziunilor balistice; e) [x] toate aciunile sus-indicate. 353) Cartuul de vantoare const din: a) [x] tub i caps;

b) [x] pulbere; c) [x] bure; d) [x] alice; e) [ ] factori suplimentari ai tragerii. 354) Semnele orificiului de intrare la impucarea din arm de foc cu glon sunt: a) [x] minus-esut; b) [ ] forma alungit; c) [x] inelul de tergere; d) [ ] efectul hidrodinamic; e) [x] inelul de excoriaie. 355) La tragere cu eava lipit ermetic se depisteaz: a) [ ] funingine pe tegumentele din jurul plgii; b) [x] culoarea roie a sangelui i muchilor; c) [x] prezena factorilor suplimentari in canalul de rnire; d) [x] tan-marca; e) [ ] fenomenul Vinogradov. 356) Mecanismele principale de aciune ale glonului sunt: a) [x] de perforare; b) [ ] cu eava lipit; c) [x] cuneiform; d) [ ] distan indeprtat; e) [x] de rupere. 357) Efectul hidrodinamic al glonului se manifest in cazul lezrii: a) [x] cordului in diastol; b) [ ] scapulei; c) [ ] pulmonilor; d) [x] vezicii urinare pline; e) [ ] femurului. 358) Semnele orificiului de ieire ale plgii impucate sunt: a) [ ] inelul de tergere; b) [x] forma de fisur; c) [ ] minus esut"; d) [x] rsfrangerea marginilor plgii in afar; e) [ ] prezena factorilor suplimentari pe tegumentele din jurul plgii. 359) In cazul expertizei cadavrului cu plgi prin arme de foc medicul legist soluioneaz toate intrebrile, cu excepia: a) [ ] stabilirea originii balistice a leziunilor; b) [ ] stabilirea distanei de tragere; c) [x] stabilirea genului morii violente; d) [x] stabilirea inteniei agresorului; e) [ ] stabilirea direciei tragerii. 360) Determinarea direciei impucturii este posibil in baza: a) [x] microscopiei canalului de rnire;

b) [x] caracterului lezrii oaselor plate; c) [ ] deformrii i fragmentrii glonului; d) [x] caracterului lezrii oaselor tubulare; e) [x] prezenei amprentei gurii evii (tan-marca). 361) La armele de foc se atribuie: a) [x] pistolul; b) [x] pistolul-automat; c) [x] arma de vantoare; d) [ ] arma pneumatic; e) [ ] arma de vantoare acvatic. 362) Factorii suplimentari ai impucturii reprezint: a) [x] flacra; b) [x] funinginea; c) [ ] bura; d) [ ] glonul; e) [x] particule de pulbere. 363) Indicai care sunt distanele tragerii din armele de foc: a) [x] cu eava lipit ermetic; b) [x] apropiat; c) [x] cu eava lipit neermetic; d) [x] indeprtat; e) [ ] foarte indeprtat. 364) La tragere din arma de foc de la distan indeprtat pot fi depistate: a) [x] minus-esutul; b) [x] inelul de excoriaie; c) [ ] funinginea; d) [ ] impregnarea prin pulbere; e) [x] inelul de tergere. 365) Calibrul armei de foc se determin in baza: a) [x] diametrului camerei cartuului (camerei detonante); b) [ ] diametrului canalului evii; c) [x] distanei dintre marginile opuse ale ghintuiturilor helicoidale; d) [ ] masei glonului; e) [ ] lungimii evii. 366) Elementele leziunilor balistice pe corpul uman sunt: a) [x] orificiul de intrare; b) [x] canalul de rnire; c) [x] orificiul de ieire; d) [ ] depuneri de funingine pe tegumente; e) [ ] ptrunderea particulelor de pulbere in esuturi. 367) Semnele de baz ale tragerii cu eava lipit ermetic reprezint: a) [x] rupturi ale tegumentelor in regiunea orificiului de intrare; b) [x] tan-marca; c) [x] minus-esutul;

d) [ ] depunere de funingine in jurul orificiului de intrare; e) [x] culoarea roie a sangelui i esuturilor din regiunea plgii. 368) In plgile produse la tragere din arma de vantoare cu alice de la distan apropiat se depisteaz: a) [x] o plag masiv cu prezena plgilor oarbe de dimensiuni mici; b) [x] funingine pe tegumente; c) [x] impregnare cu pulbere; d) [x] parlirea prului; e) [ ] tan-marca. 369) Fenomenul Vinogradov se produce in condiiile: a) [x] vitez mare de zbor a glonului; b) [ ] prezena obstacolului; c) [x] prezena spaiului liber intre straturile hainelor; d) [ ] lipsa hainelor; e) [x] prezena hainelor in dou straturi. 370) Armele de foc portative dup destinaie se clasific in: a) [ ] cu destinaie special (pistol de semnalizare, pistol de construcie i asamblare); b) [x] sportiv; c) [x] de vantoare; d) [ ] automat; e) [x] de lupt. 371) In funcie de lungimea evii, armele se clasific in: a) [x] cu eava scurt; b) [ ] de construcie proprie; c) [x] cu eava lung; d) [x] cu eava mijlocie; e) [ ] atipic. 372) Cartuul armei de lupt const din: a) [x] glon; b) [ ] bur; c) [x] caps; d) [x] tub; e) [x] pulbere. 373) Orificiul de intrare produs prin aciunea glonului incendiar se caracterizeaz prin: a) [ ] dehiscena plgii; b) [x] arsuri ale tegumentelor din jurul plgii; c) [x] parlirea firelor de pr din jurul plgii; d) [ ] rupturi ale tegumentelor; e) [ ] inelul fals de excoriaie. 374) Pentru leziunile produse la tragere din arm de construcie proprie este caracteristic: a) [x] plgi oarbe;

b) [x] polimorfism al orificiilor de intrare; c) [ ] leziuni masive ale oaselor i organelor interne; d) [ ] fenomenul Vinogradov; e) [ ] inelul fals de excoriaie. 375) Care din factorii suplimentari ai tragerii posed aciune termic pronunat: a) [ ] glonul; b) [x] flacra; c) [x] gazele; d) [ ] bura; e) [ ] aerul preglonial. 376) Tipurile canalelor de rnire produse prin armele de foc sunt: a) [x] orb; b) [x] intrerupt; c) [ ] cuneiform; d) [x] tangenial; e) [x] penetrant in cavitate. 377) Plaga balistic transfixiant se caracterizeaz prin: a) [ ] fenomenul Vinogradov; b) [x] orificiu de intrare; c) [x] orificiu de ieire; d) [x] canal de rnire; e) [ ] lipsa factorilor suplimentari ai tragerii. 378) Plaga balistic oarb se caracterizeaz prin: a) [ ] lipsa factorilor suplimentari ai tragerii; b) [x] orificiu de intrare; c) [x] canal de rnire; d) [ ] fenomenul Vinogradov; e) [ ] arsuri ale tegumentelor din jurul plgii. 379) In cadrul examinrii cadavrului cu plag prin arm de foc, glonul se extrage cu: a) [x] mainile; b) [x] penseta cu brane de cauciuc; c) [ ] cornangul; d) [ ] bisturiul; e) [ ] foarfecul. 380) Urmele cror factori suplimentari ai tragerii pot fi depistate pe haine? a) [x] flcrii; b) [x] particulelor de pulbere; c) [ ] glonului; d) [ ] burei; e) [x] particulele uleiului armei. 381) Care sunt modificrile produse de factorii suplimentari pe corpul victimei: a) [ ] inelul de excoriaie; b) [x] arsuri pe tegumente; c) [x] impregnarea cu pulbere; d) [ ] tan-marca;

e) [x] parlirea prului. 382) Excoriaia cu vechimea de 3-4 zile se caracterizeaz prin: a) [ ] lipsa crustei, sub nivelul tegumentelor; b) [ ] sub aspectul unui sector depigmentat, fr crust, la nivelul tegumentelor; c) [x] acoperit cu crust situat de asupra nivelului tegumentelor adiacente; d) [ ] acoperit cu crust la nivelul tegumentelor; e) [ ] acoperit cu crust situat de asupra nivelului tegumentelor, cu decolare marginal. 383) Consecutivitatea producerii leziunilor corporale poate fi stabilit in baza: a) [ ] modificrii culorii echimozei; b) [ ] gradului de exprimare a modificrilor reactive; c) [ ] gradului hemoragiei; d) [ ] necorespunderii plgii cutanate cu canalul plgii tiate-inepate (inepate, balistice) penetrante in cavitatea toracic; e) [x] tuturor semnelor sus-indicate. 384) Mecanismul de baz de producere a plgii inepate este: a) [ ] secionarea esuturilor; b) [ ] ruperea esuturilor; c) [x] indeprtarea esuturilor de la centru spre periferie; d) [ ] compresia esuturilor; e) [ ] extensia esuturilor. 385) Semnul de baz de difereniere a plgii tiateinepate de cea tiat este: a) [x] un col ascuit, altul rotunjit; b) [ ] ambele coluri sunt ascuite; c) [ ] margini neregulate; d) [ ] ambele coluri rotunjite; e) [ ] marginile excoriate. 386) Expertiza gradului de gravitate a vtmrilor corporale poate fi efectuat in baza oricrui din urmtoarele documente indicate mai jos, cu excepia: a) [ ] hotrarii judecatei; b) [ ] ordonanei procurorului; c) [ ] ordonanei anchetatorului comisariatului de poliie; d) [x] indicaiei in scris a Primarului; e) [ ] ordonanei inspectorului poliiei rutiere. 387) Leziunea corporal poate fi calificat drept desfigurare a feei de ctre: a) [ ] medicul legist; b) [ ] chirurgul maxilo-facial; c) [ ] medicul cosmetolog; d) [ ] comisiei formate din medicii sus-numii; e) [x] judecat.

388) Echimoza recent nu poate fi: a) [ ] roie; b) [ ] roie-albstrie; c) [ ] violacee; d) [ ] violacee-inchis; e) [x] violacee cu nuan verzuie. 389) Plaga plesnit este o varietate a plgii: a) [x] contuze; b) [ ] despicate; c) [ ] tiate; d) [ ] inepate; e) [ ] tiate-inepate. 390) Semnul morfologic de baz prin care plaga tiat se deosebete de cea contuz este: a) [ ] forma; b) [ ] dimensiunile; c) [ ] adancimea; d) [ ] volumul hemoragiei; e) [x] lipsa punilor de esut conjunctiv. 391) Semnul morfologic de baz al plgii despicate este: a) [ ] colurile rotunjite; b) [ ] marginile neexcoriate; c) [ ] hemoragia abundent; d) [x] lezarea esutului osos subiacent; e) [ ] marginile regulate. 392) La efectuarea expertizelor medico-legale ale leziunilor corporale, medicul legist trebuie s soluioneze toate intrebrile, cu excepia: a) [ ] tipul leziunii; b) [ ] vechimea leziunilor; c) [ ] obiectul vulnerant i mecanismul de producere a leziunii; d) [ ] gradul de gravitate; e) [x] volumul incapacitii profesionale de munc. 393) Criteriul de apreciere a gradului de vtmare corporal a leziunilor organelor cavitii abdominale este: a) [ ] volumul incapacitii generale de munc; b) [x] pericol pentru via; c) [ ] durata dereglrii sntii; d) [ ] nici unul din cele indicate mai sus; e) [ ] toate cele indicate mai sus. 394) Excoriaia prezint dereglarea integritii: a) [x] epidermului; b) [ ] vaselor sanguine ale tegumentelor; c) [ ] epidermului i dermului; d) [ ] epidermului, dermului i esuturilor subiacente; e) [ ] tegumentelor pan la nivelul stratului bazal. 395) Care este mecanismul de baz de producere al excoriaiilor:

a) [ ] lovirea; b) [ ] compresiunea; c) [ ] extensiunea; d) [x] friciunea; e) [ ] comoia. 396) Care este cauza modificrii culorii echimozei? a) [ ] formarea carboxihemoglobinei; b) [ ] creterea permeabilitii vaselor; c) [x] formarea verdhemocromogenului i biliverdinei; d) [ ] hemoliza eritrocitelor cu eliberarea hemoglobinei in patul vascular; e) [ ] proces inflamator local. 397) Plaga plesnit poate fi produs prin lovire cu un obiect contondent la nivelul: a) [ ] coapsei; b) [ ] feselor; c) [ ] abdomenului; d) [x] capului; e) [ ] tuturor regiunilor anatomice indicate mai sus. 398) La ineptoare se atribuie obiectele cu: a) [ ] lam cu o margine ascuit; b) [ ] lam cu 2 margini ascuite; c) [ ] lam cu margine i varf ascuit; d) [ ] suprafa de interaciune plat; e) [x] varf ascuit i form alungit. 399) Marginile plgilor tiate i inepate-tiate sunt: a) [ ] neregulate; b) [ ] microzimate; c) [ ] echimotice; d) [x] regulate; e) [ ] excoriate. 400) Plaga tiat este mai profund: a) [x] la inceput; b) [ ] la mijloc; c) [ ] la sfarit; d) [ ] are adancime uniform; e) [ ] adancimea nu poate fi stabilit. 401) Echimoza reprezint: a) [ ] hemoragie cavitar; b) [ ] hemoragie in esutul muscular; c) [x] hemoragie cutanat i subcutanat; d) [ ] hemoragie per diapedesum; e) [ ] dilatare funcional a vaselor pieii. 402) Punile tisulare localizate la fundul plgii sunt caracteristice pentru: a) [ ] plgile tiate; b) [ ] plgile inepate; c) [ ] plgile inepate-tiate; d) [x] plgile contuze; e) [ ] plgile despicate.

403) Plaga produs prin aciunea obiectului contondent se numete: a) [ ] balistic; b) [ ] despicat; c) [ ] tiat; d) [x] contuz; e) [ ] inepat. 404) In care cazuri este posibil stabilirea mai exact a lungimii lamei in baza lungimii canalului de rnire a plgilor inepate i inepate-tiate? a) [ ] plag penetrant in cavitatea abdominal; b) [ ] plag in regiunea feselor; c) [ ] plag transfixiant a cutiei toracice; d) [ ] plag penetrant in cavitatea toracic; e) [x] plag a suprafeei anterioare a cutiei toracice cu lezarea coloanei vertebrale. 405) In baza crui semn se stabilete vechimea echimozei? a) [x] culorii; b) [ ] formei; c) [ ] dimensiunilor; d) [ ] circumstanelor faptei; e) [ ] tuturor semnelor indicate. 406) Plaga tiat nu poate fi: a) [ ] liniar; b) [ ] arcuit; c) [ ] in zig-zag; d) [ ] in lambou; e) [x] in pan. 407) In cazul pierderii unuia din ochii sntoi gradul de gravitate se stabilete in baza criteriului: a) [ ] pericol pentru via; b) [ ] dereglarea sntii; c) [ ] pierderea organului i/sau a funciei lui; d) [x] volumul incapacitii generale de munc; e) [ ] desfigurarea feei. 408) Btaia, torturarea i chinuirea reprezint: a) [ ] leziuni corporale grave; b) [ ] leziuni corporale medii; c) [ ] leziuni corporale uoare; d) [ ] leziuni corporale fr cauzarea prejudiciului sntii; e) [x] aciuni cu producerea unor suferine deosebite. 409) In cazul unei plgi tiate a braului cu lezarea arterei brahiale, gradul de gravitate se stabilete in baza urmtorului criteriu: a) [x] pericol pentru via; b) [ ] dereglarea sntii; c) [ ] pierderea organului i/sau a funciei lui; d) [ ] volumul incapacitii generale de munc; e) [ ] volumul hemoragiei.

410) Criteriile de apreciere a gradului de vrmare corporal sunt toate, cu excepia: a) [ ] pericol pentru via; b) [ ] dereglarea sntii; c) [x] volumul incapacitii profesionale de munc; d) [ ] volumul incapacitii generale de munc; e) [ ] consecinele traumei. 411) Care este gradul de gravitate in cazul unei plgi inepate, penetrante in cavitatea abdominal fr lezarea organelor interne: a) [x] leziune corporal grav; b) [ ] leziune corporal uoar; c) [ ] leziune corporal medie; d) [ ] leziune corporal fr cauzarea prejudiciului sntii; e) [ ] gradul de gravitate depinde de starea general a sntii victimei. 412) Dereglarea sntii de lung durat, cauzat de leziune, reprezint termenul de: a) [ ] 6 zile; b) [ ] 10 zile; c) [x] mai mult de 21 zile; d) [ ] 20 zile; e) [ ] 14 zile. 413) Drept incapacitate general stabil insemnat de munc, in cazul vtmrilor corporale medii, se consider urmtorul volum: a) [x] de la 10% la 33%; b) [ ] mai mult de 33%; c) [ ] pan la 10%; d) [ ] pan la 5%; e) [ ] mai mult de 50%. 414) Drept incapacitate general stabil neinsemnat de munc se consider urmtorul volum: a) [ ] pan la 33%; b) [x] pan la 10%; c) [ ] 15%; d) [ ] 11%; e) [ ] 25%. 415) Problema reparabilitii leziunii feei ine de competena: a) [ ] judecate; b) [ ] medicului cosmetolog; c) [ ] chirurgului; d) [x] medicului legist; e) [ ] medicului ef al clinicii. 416) Btaia este o noiune: a) [ ] medical; b) [x] juridic; c) [ ] habitual; d) [ ] biologic;

e) [ ] social. 417) Torturarea i chinuirea sunt noiuni: a) [ ] sociale; b) [ ] medicale; c) [x] juridice; d) [ ] biologice; e) [ ] habituale. 418) Aprecierea gradului de gravitate al rupturilor himenale se bazeaz pe urmtorul criteriu: a) [ ] incapacitate general, stabil a muncii; b) [ ] pericol pentru via; c) [x] durata dereglrii sntii; d) [ ] perversitatea aciunilor; e) [ ] incapacitate profesional stabil a muncii. 419) Rezultatele expertizei medico-legale de apreciere a gradului de vtmare corporal se expun in: a) [x] raportul de expertiz medico-legal; b) [ ] raportul de examinare medico-legal; c) [ ] procesul verbal de examinare; d) [ ] raportul de constatare medico-legal; e) [ ] raportul de certificare a leziunilor corporale. 420) Schema descrierii leziunilor corporale cuprinde: a) [x] localizarea; b) [ ] vechimea; c) [x] forma; d) [x] dimensiunile; e) [ ] tipul obiectului vulnerant. 421) Semnele morfologice de baz ale plgii tiate sunt: a) [ ] prezena punilor tisulare; b) [x] ambele coluri ascuite; c) [ ] forma liniar a plgii; d) [x] adancime neuniform; e) [ ] lezarea esutului osos. 422) Semnele morfologice de baz ale plgii contuze sunt: a) [ ] form in fant; b) [ ] lezarea esutului osos subiacent; c) [x] margini neregulate, excoriate; d) [x] puni tisulare la fundul plgii; e) [x] coluri rotunjite. 423) Semnele morfologice de baz ale plgii despicate sunt: a) [ ] prezena punilor tisulare; b) [x] adancime i dehiscen considerabil; c) [ ] un col rotunjit i altul ascuit; d) [ ] forma in fant; e) [x] lezarea esutului osos subiacent. 424) Plaga inepat-tiat se caracterizeaz prin: a) [ ] adancime neuniform;

b) [x] margini regulate; c) [x] un col rotunjit i altul ascuit; d) [ ] lezarea esutului osos subiacent; e) [ ] prezena punilor tisulare la fundul plgii. 425) Semnele specifice ale plgii tiate, care indic mecanismul aciunii obiectului tietor sunt: a) [ ] direcia i lungimea plgii; b) [x] adancimea neuniform; c) [ ] localizarea anatomic; d) [x] excoriaie superficial la unul din coluri; e) [ ] lezarea esutului muscular. 426) Factorii vulnerani ai mediului ambiant sunt: a) [x] mecanici; b) [x] chimici; c) [ ] botanici; d) [x] fizici; e) [x] psihici. 427) Leziuni corporale primare sunt: a) [x] plaga; b) [ ] btaia; c) [x] fractura; d) [ ] torturarea; e) [x] excoriaia. 428) Mecanismele de aciune a obiectelor contondente sunt: a) [x] lovirea; b) [ ] cderea; c) [x] compresiunea; d) [x] extensiunea; e) [ ] coliziunea. 429) Dup mecanismul de formare echimozele se clasific in: a) [x] traumatice; b) [x] patologice; c) [x] artificiale; d) [ ] secundare; e) [ ] primare. 430) Metode suplimentare de laborator de cercetare a leziunilor corporale sunt: a) [x] fotografic; b) [x] traseologic; c) [ ] entomologic; d) [x] microscopic; e) [x] radiologic. 431) Examinarea medico-legal a persoanelor vii poate fi efectuat: a) [x] in ambulator; b) [x] in incinta incperilor organelor de anchet; c) [ ] la domiciliul medicului; d) [x] in instituiile medicale; e) [x] in locurile de detenie.

432) Etapele expertizei medico-legale a persoanelor vii sunt: a) [x] studierea circumstanelor faptei; b) [x] studierea documentaiei medicale; c) [x] examinarea persoanei; d) [ ] stabilirea volumului incapacitii profesionale de munc; e) [x] intocmirea concluziilor expertale. 433) Vechimea leziunilor se stabilete in baza: a) [x] evoluiei crustei; b) [x] gradului reaciei de inflamaie; c) [ ] numrului leziunilor; d) [x] dezvoltrii calosului osos; e) [x] modificrii culorii echimozei. 434) Determinarea tipului obiectului vulnerant se efectueaz in baza: a) [x] strii marginilor plgii; b) [x] formei colurilor; c) [ ] dimensiunilor plgii; d) [ ] gradului dehiscenei plgii; e) [x] formei plgii. 435) Plgile inepate sunt periculoase prin: a) [ ] lezarea esutului osos; b) [x] hemoragie intern; c) [x] lezarea organelor interne; d) [ ] lezarea muchilor; e) [ ] hemoragie extern. 436) Identificarea obiectului vulnerant se bazeaz pe studierea: a) [x] depunerilor in regiunea leziunii; b) [x] semnelor morfologice ale leziunilor; c) [ ] duratei de regenerare a leziunilor; d) [ ] gradului hemoragiei; e) [x] depunerilor pe obiectul vulnerant. 437) A efectua examinarea medico-legal a persoanelor ptimite are dreptul: a) [x] medicul legist; b) [ ] judectorul; c) [ ] anchetatorul; d) [x] terapeutul; e) [ ] martorul asistent. 438) Ce se subinelege prin pierderea auzului? a) [x] surditate stabil la ambele urechi; b) [ ] surditate stabil la o ureche; c) [x] diminuarea auzului la gradul cand persoana nu percepe vorbirea obinuit la o distan de 3-5 cm de la pavilionul urechii; d) [ ] diminuarea auzului la gradul cand persoana nu percepe vorbirea obinuit la o distan de 20-30 cm de la pavilionul urechii; e) [ ] lezarea ambelor pavilioane auriculare.

439) Ce se subinelege prin pierderea vederii? a) [ ] orbirea stabil la un ochi; b) [x] orbirea stabil la ambii ochi; c) [ ] diminuarea acuitii vizuale la ambii ochi pan la 0,2 dioptrii; d) [ ] diminuarea acuitii vizuale la ambii ochi pan la 0,5 dioptrii; e) [x] diminuarea acuitii vizuale la ambii ochi pan la 0,04 dioptrii. 440) Pierderea capacitii de reproducere presupune pierderea funciilor de: a) [x] copulare; b) [x] procreare; c) [x] nidare i purtare a sarcinii; d) [x] de natere pe ci naturale; e) [ ] educare. 441) Pierderea manii (membrului superior) ca organ presupune: a) [ ] anchiloza articulaiei cotului; b) [x] pareza membrului superior; c) [x] amputarea la nivelul treimii medii a antebraului; d) [x] amputarea la nivelul articulaiei cotului; e) [x] amputarea la nivelul articulaiei umrului. 442) Pierderea piciorului (membrului inferior) ca organ presupune: a) [ ] anchiloza articulaiei genunchiului; b) [x] pareza membrului inferior; c) [x] amputarea la nivelul treimii superioare a gambei; d) [ ] amputarea plantei; e) [x] amputarea la nivelul articulaiei coxo-femurale. 443) Stabilirea consecutivitii producerii leziunilor este posibil in baza: a) [x] necorespunderii plgii cutanate cu canalul de rnire; b) [x] gradului de exprimare a hemoragiei; c) [x] gradului de exprimare a reaciei de inflamaie; d) [x] deplasrii marginilor uneia din plgile intersectate; e) [ ] localizrii anatomice a leziunilor. 444) In cazul expertizei medico-legale a leziunilor corporale in concluzii se indic: a) [x] felul leziunii; b) [x] vechimea leziunii; c) [ ] intenia de producere a leziunilor; d) [x] tipul obiectului vulnerant; e) [x] gradul de gravitate al leziunilor corporale. 445) La examinarea persoanelor vii se intocmesc urmtoarele documente: a) [ ] certificat medico-legal;

b) [ ] buletin de boal; c) [x] raport de examinare medico-legal; d) [ ] proces verbal de examinare a persoanei; e) [x] raport de expertiz medico-legal. 446) Indicai factorii cu influen asupra gradului de distrucie a esuturilor: a) [x] energia cinetic a obiectului; b) [x] caracterul esutului lezat; c) [ ] particularitile individuale ale organismului; d) [x] caracterul obiectului vulnerant; e) [x] suprafaa de lezare a corpului. 447) Factorii ce determin schimbarea culorii echimozei sunt: a) [ ] profunzimea echimozei; b) [ ] localizarea anatomic; c) [x] gradul de dezintegrare a hemoglobinei i eritrocitelor; d) [ ] dimensiunile obiectului vulnerant; e) [x] gradul de dezintegrare a hematinei. 448) Clasificarea plgilor contuze este: a) [ ] dislocate; b) [x] strivite; c) [x] mucate; d) [ ] ferestruite; e) [x] plesnite. 449) Ce plgi pot fi produse prin aciunea unui obiect contondent cu suprafaa preponderent plan: a) [x] contuz; b) [ ] despicat; c) [x] strivit; d) [x] plesnit; e) [ ] tiat. 450) Tipurile aciunilor traumatice care contribuie la formarea fracturilor coloanei vertebrale sunt: a) [x] lovirea; b) [ ] extensiunea; c) [ ] friciunea; d) [ ] alunecarea; e) [x] compresiunea. 451) Clasificarea leziunilor esuturilor moi dup caracter este: a) [x] excoriaie; b) [x] echimoz; c) [ ] btaie; d) [x] plag; e) [ ] chinuire. 452) Clasificarea plgilor in funcie de obiectul vulnerant mecanic este: a) [x] contuze; b) [x] tiate; c) [x] impucate;

d) [ ] chimice; e) [x] prin explozie. 453) Clasificarea juridic a gradului de vtmare corporal este: a) [x] grave; b) [ ] foarte grave; c) [x] medii; d) [x] uoare; e) [ ] bti. 454) Criteriile medicale de apreciere a gravitii vtmrilor corporale sunt: a) [x] pericolul pentru via; b) [x] durata dereglrii sntii; c) [x] consecinele traumatismului; d) [ ] procentul incapacitii profesionale de munc; e) [x] incapacitate stabil general de munc. 455) Leziunile capului vor fi considerate drept grave in cazurile: a) [x] fractur deschis a oaselor bolii craniului; b) [x] fractur inchis a oaselor bazei craniului; c) [ ] fractura lamelei externe a osului frontal; d) [ ] fractur inchis a osului zigomatic; e) [ ] fractur deschis a oaselor nazale cu deplasarea fragmentelor. 456) Tipurile hemoragiilor intracraniene sunt: a) [x] epidurale; b) [x] subdurale; c) [ ] cefalohematomul; d) [ ] bosa sero-sanguin; e) [x] subarahnoidiene. 457) Cauzele compresiei creierului in cadrul traumatismului cranio-cerebral sunt: a) [x] hematomul epidural; b) [x] hematomul intracerebral; c) [ ] tumoarea intracerebral; d) [x] hemoragiile subarahnoidiene; e) [x] hematomul cerebelului. 458) Semnele traumei cranio-cerebrale deschise penetrante sunt: a) [ ] lezarea meningelui dur; b) [ ] dilacerarea substanei cerebrale; c) [x] lezarea concomitent a esuturilor moi pericraniene, oaselor, meningelui dur i substanei cerebrale; d) [ ] fractura oaselor craniului; e) [x] lezarea concomitent a esuturilor moi pericraniene, oaselor i meningelui dur. 459) Clasificarea obiectelor ascuite este: a) [x] ineptoare; b) [x] tietoare; c) [x] despictoare;

d) [x] ineptor-tietoare; e) [ ] eschilele exploziei. 460) Cauza morii in leziunile tiate ale gatului poate fi: a) [x] hemoragia acut; b) [x] embolia gazoas; c) [ ] embolia grsoas; d) [ ] hemoragia intern masiv; e) [ ] ocul algic. 461) Semnele leziunilor corporale grave sunt: a) [x] pericol pentru via; b) [x] pierderea stabil a vederii; c) [x] maladie psihic; d) [ ] dereglarea sntii mai mult de 3 sptmani; e) [ ] pierderea auzului la o ureche. 462) Semnele vtmrilor corporale medii sunt: a) [ ] plag penetrant a craniului; b) [ ] leziuni inchise ale organelor interne; c) [x] dereglarea sntii de lung durat, mai mult de 3 sptmani; d) [x] pierderea stabil, insemnat a capacitii generale de munc mai puin de o treime; e) [ ] pierderea stabil a capacitii profesionale de munc. 463) In cadrul expertizelor medico-legale a leziunilor corporale, medicul legist este obligat s stabileasc: a) [x] prezena i caracterul leziunilor corporale; b) [x] localizarea i vechimea; c) [x] mecanismul producerii leziunii; d) [ ] volumul incapacitii profesionale de munc; e) [x] gradul de gravitate. 464) Semnele leziunilor corporale fr cauzarea prejudiciului sntii sunt: a) [ ] dereglarea sntii de lung durat, mai mult de 3 sptmani; b) [ ] incapacitate stabil, neinsemnat i general de munc; c) [x] dereglarea sntii pan la 6 zile; d) [x] lipsa dereglrii sntii; e) [ ] pericol pentru via. 465) Dereglarea sntii de scurt durat condiionat de traumatism constituie: a) [ ] mai mult de 21 zile; b) [x] 10 zile; c) [x] 20 zile; d) [ ] 5 zile; e) [ ] 2 luni. 466) Desfigurarea ireparabil a feei este stabilit de ctre: a) [ ] medicul legist; b) [ ] medicul cosmetolog;

c) [x] judecat; d) [ ] anchetator; e) [ ] comisia de experi. 467) Reparabilitatea leziunii feei presupune: a) [x] diminuarea considerabil a modificrilor patologice pe parcursul timpului; b) [x] diminuarea considerabil a modificrilor patologice sub influena mijloacelor nechirurgicale; c) [ ] diminuarea modificrilor patologice dup intervenia cosmetologic; d) [ ] diminuarea modificrilor patologice dup orice intervenie; e) [ ] diminuarea modificrilor patologice dup transplantarea pieii. 468) Caracterul penetrant al plgii localizate pe torace este confirmat de: a) [x] hemotorax; b) [x] pneumotorax; c) [ ] emfizemul subcutanat; d) [x] colabarea pulmonului; e) [ ] deformarea cutiei toracice. 469) La examinarea histologic a obiectului pot fi stabilite: a) [x] vechimea i vitalitatea producerii leziunilor; b) [ ] stabilirea mecanismului de producere a leziunilor; c) [x] confirmarea diagnosticului; d) [ ] stabilirea obiectului vulnerant; e) [x] stabilirea modificrilor patologice in organele interne. 470) Identificarea obiectelor ineptor-tietoare i despictoare in baza microtraseurilor este posibil pe: a) [x] oase plate; b) [ ] esut muscular; c) [ ] tegumente; d) [x] oase tubulare; e) [ ] organe parenchimatoase. 471) Expertiza medico-legal a gradului de gravitate a vtmrii corporale se efectueaz in baza: a) [x] ordonanei anchetatorului; b) [ ] foii de insoire eliberat de ambulan; c) [ ] solicitrii inspectorului de poliie de sector; d) [ ] solicitrii instituiei curative; e) [x] hotrarii judecatei. 472) Expertiza medico-legal a persoanelor vii este efectuat de ctre: a) [ ] medicul curant; b) [x] medicul legist; c) [x] expertul medico-legal; d) [ ] felcerul; e) [ ] conductorul instituiei curative.

473) Excoriaia permite a stabili: a) [x] faptul traumatizrii; b) [x] numrul aciunilor traumatice; c) [x] vechimea traumei; d) [x] locul aplicrii forei; e) [ ] timpul survenirii morii. 474) Echimoza permite a stabili: a) [x] faptul traumatizrii; b) [ ] obiectul vulnerant concret; c) [x] vechimea leziunii; d) [ ] cauza decesului; e) [ ] timpul survenirii decesului. 475) La necropsia medico-legal, marginile plgii contuze se preleveaz pentru stabilirea: a) [x] vitalitii leziunii; b) [x] consecutivitii cauzrii leziunilor; c) [x] vechimii traumei; d) [ ] posibilitii efecturii cercetrilor traseologice; e) [ ] direciei aciunii obiectului traumatizant. 476) Care sunt metodele de cauzare a leziunilor corporale? a) [ ] prejudiciul adus sntii; b) [x] torturarea; c) [x] btaia; d) [ ] pericolul pentru via; e) [x] chinuirea. 477) Schema descrierii unei plgi contuze include: a) [x] forma plgii; b) [x] dimensiunile plgii; c) [x] localizarea; d) [ ] descrierea orificiului de intrare; e) [x] starea fundului plgii. 478) Schema descrierii echimozei include: a) [x] forma; b) [ ] caracterul marginilor; c) [x] dimensiunile; d) [x] localizarea; e) [ ] adancimea. 479) Schema descrierii excoriaiei include: a) [x] localizarea; b) [x] forma; c) [x] dimensiunile; d) [x] culoarea suprafeei; e) [ ] caracterul marginilor. 480) La vtmri corporale grave, periculoase pentru via se atribuie: a) [x] fractura deschis a bolii craniului; b) [x] fractura inchis a bolii craniului; c) [ ] fisura izolat a lamelei externe a osului parietal; d) [x] leziune penetrant a cavitii abdominale; e) [x] leziune penetrant a cavitii toracice.

481) La vtmri corporale medii se atribuie: a) [x] fractur inchis a osului ulnar; b) [ ] ruptura splinei; c) [ ] fractur inchis a colului femural; d) [ ] ruptura rinichiului; e) [x] fractur inchis a tibiei. 482) La vtmri grave, dup consecin se atribuie: a) [x] pierderea stabil a vederii; b) [x] intreruperea sarcinii; c) [ ] leziune penetrant a traheii i esofagului; d) [x] pierderea stabil a auzului; e) [ ] compresia organelor cu simptoame periculoase pentru via. 483) La leziuni corporale fr cauzarea prejudiciului sntii se refer: a) [x] excoriaiile mici; b) [x] echimozele mici; c) [ ] btaia; d) [ ] chinuirea; e) [ ] torturarea. 484) La efectuarea expertizei medico-legale privind leziunile corporale este necesar de a studia urmtoarele documente: a) [x] fia medical de staionar; b) [x] cartela medical de ambulator; c) [x] clieele radiologice; d) [ ] explicaiile martorilor; e) [x] buletinul de boal. 485) In cadrul efecturii expertizei medico-legale privind leziunile corporale, identitatea persoanei agresate este stabilit in baza: a) [x] paaportului; b) [x] buletinului de identitate; c) [ ] certificatului medical; d) [ ] fiei medicale de staionar; e) [ ] cartelei medicale de ambulator. 486) In cadrul efecturii expertizei medico-legale privind leziunile corporale, concluziile trebuie s reflecte: a) [x] localizarea i caracterul leziunilor; b) [x] mecanismul producerii leziunilor; c) [x] vechimea leziunilor; d) [x] gradul de gravitate al leziunilor; e) [ ] persoana-agresor. 487) In medicina legal, nou-nscutul este considerat pruncul care a trit dup natere: a) [ ] mai mult de 24 ore; b) [x] pan la 24 ore; c) [ ] 3 zile; d) [ ] 1 sptman; e) [ ] 1 lun.

488) Dispariia bosei sero-sanguine are loc in: a) [ ] 10 ore; b) [ ] 20 ore; c) [x] 2-3 zile; d) [ ] 10 zile; e) [ ] 1 lun. 489) Masa corpului unui nou-nscut la termen reprezint: a) [ ] 2 kg; b) [x] 3,5 kg; c) [ ] 500 gr; d) [ ] 1000 gr; e) [ ] 1500 gr. 490) Ftul nscut la termen se consider in baza: a) [ ] gradului dezvoltrii fizice la momentul naterii; b) [x] termenului aflrii in uterul matern de 10 luni obstetricale; c) [ ] termenului aflrii in uterul matern de 8 luni obstetricale; d) [ ] masa corpului de 2 kg; e) [ ] circumferinei capului de 25cm. 491) Ftul nscut matur se consider in baza: a) [ ] termenului aflrii in uterul matern de 10 luni obstetricale; b) [ ] termenului aflrii in uterul matern de 8 luni obstetricale; c) [x] gradului dezvoltrii fizice la momentul naterii; d) [ ] lungimii corpului 25cm; e) [ ] circumferinei capului 20cm. 492) Lungimea corpului nou-nscutului la termen se afl in limitele: a) [ ] pan la 50cm; b) [x] 50-55cm; c) [ ] 35-40cm; d) [ ] 70cm; e) [ ] pan la 35cm. 493) Viabilitatea nou-nscutului reprezint: a) [ ] gradul dezvoltrii fizice a ftului la momentul naterii; b) [x] posibilitatea continurii vieii inafara organismului matern; c) [ ] imposibilitatea continurii vieii in afara organismului matern; d) [ ] masa mai mic de 1000gr; e) [ ] lungimea corpului pan la 35cm. 494) Probele docimaziei hidrostatice pulmonare i gastro-intestinale se efectueaz pentru stabilirea: a) [x] estimarea vieii extrauterine; b) [ ] duratei vieii intrauterine; c) [ ] viabilitii ftului; d) [ ] pruncuciderii;

e) [ ] cauzei morii. 495) Lungimea cordonului ombilical al ftului la termen de 10 luni obstetricale este egal cu: a) [ ] 35cm; b) [ ] 40cm; c) [x] 50cm; d) [ ] 20cm; e) [ ] 15cm. 496) Pruncuciderea este o noiune: a) [ ] medical; b) [x] juridic; c) [ ] habitual; d) [ ] biologic; e) [ ] social. 497) La ce termen dup naterea pruncului in jurul cordonului ombilical se formeaz inelul de demarcare: a) [ ] peste 1-2 ore; b) [x] peste 24 ore; c) [ ] peste 3 zile; d) [ ] la a 7-a zi; e) [ ] imediat dup natere. 498) Din punct de vedere medico-legal pruncuciderea reprezint: a) [ ] asasinarea ftului de propria lui mam pan la natere; b) [ ] asasinarea pruncului de propriul lui tat in timpul naterii; c) [ ] asasinarea pruncului de propria lui mam peste o sptman de la natere; d) [x] asasinarea pruncului de propria lui mam la natere sau in primele 2 ore; e) [ ] asasinarea pruncului de propriul lui tat peste o sptman de la natere; 499) Nucleul Beclard are 10 mm in diametru: a) [ ] prunc neviabil; b) [ ] prunc nscut mort; c) [ ] prunc nscut viu; d) [x] prunc nscut la termen; e) [ ] nou-nscut. 500) Lipsa ambilor rinichi: a) [ ] prunc nscut la termen; b) [ ] nou-nscut; c) [ ] prunc nscut mort; d) [ ] pruncucidere; e) [x] prunc neviabil. 501) Pulmoni neexpansionai de consisten crnoas: a) [ ] prunc neviabil; b) [ ] prunc nscut la termen; c) [ ] nou-nscut;

d) [x] prunc nscut mort; e) [ ] prunc viabil. 502) Cordonul ombilical proaspt, umed, fr inel de demarcare indic: a) [ ] pruncucidere; b) [ ] prunc neviabil; c) [ ] prunc nscut la termen; d) [x] nou-nscut; e) [ ] prunc viabil. 503) Durata vieii intrauterine a ftului se determin in baza: a) [x] lungimii ftului; b) [ ] masei placentei; c) [ ] gradului de umplere a tractului gastro-intestinal cu aer; d) [ ] dimensiunilor placentei; e) [ ] gradului de umplere a pulmonilor cu aer. 504) Nucleele de osificare Beclard se cerceteaz pentru stabilirea: a) [ ] cauzei morii; b) [ ] vechimii morii; c) [ ] diagnosticului pozitiv de nou-nscut; d) [x] maturitii; e) [ ] viabilitii. 505) Diagnosticul pozitiv de nou-nscut se stabilete in baza prezenei: a) [x] bosei sero-sanguine; b) [x] vernix caseosa (sebum); c) [ ] orificiului oval neobliterat; d) [x] cordonului ombilical fr inelul de demarcare; e) [ ] nucleelor de osificare Beclard. 506) Moartea violent a ftului i nou-nscutului poate surveni: a) [x] pan la natere; b) [x] in timpul naterii; c) [x] dup natere; d) [x] in timpul sarcinii; e) [ ] in timpul acordrii ajutorului medical la natere. 507) Moartea subit a ftului pan la natere poate fi cauzat de urmtoarele maladii ale mamei: a) [ ] lipsa rinichilor la ft; b) [x] infecie cronic; c) [x] toxicoz; d) [ ] asfixia intrauterin a ftului in rezultatul strangulrii gatului cu cordonul ombilical; e) [x] infecie acut. 508) Moartea violent a nou-nscutului poate fi: a) [x] accident; b) [ ] suicid; c) [x] pruncucidere; d) [x] omor;

e) [ ] rezultatul neviabilitii. 509) Pruncuciderea poate fi: a) [ ] intenionat; b) [x] activ; c) [x] pasiv; d) [ ] neintenionat; e) [ ] accidental. 510) Pruncuciderea pasiv const in lipsirea nounscutului de: a) [x] cldur; b) [x] hran; c) [ ] asisten medical in caz de asfixie mecanic; d) [x] haine; e) [x] butur. 511) Metodele pruncuciderii active sunt: a) [x] sugrumarea; b) [x] trauma mecanic; c) [x] intoxicaia; d) [x] inecul; e) [ ] abandonare fr cldur. 512) Cauzele morii nou-nscutului in pruncuciderea activ pot fi: a) [ ] neviabilitatea; b) [x] asfixia mecanic; c) [x] hemoragia; d) [x] intoxicaia medicamentoas; e) [x] fractura oaselor craniene. 513) In cazul examinrii cadavrelor nou-nscuilor medicul legist trebuie s soluioneze urmtoarele intrebri: a) [x] diagnosticul pozitiv de nou-nscut; b) [x] viabilitatea nou-nscutului; c) [ ] s-a produs pruncuciderea activ sau pasiv; d) [x] estimarea vieii extrauterine; e) [x] cauza decesului nou-nscutului. 514) In care cazuri proba docimaziei hidrostatice pulmonare va fi pozitiv: a) [x] nou-nscut viu; b) [x] starea de putrefacie avansat; c) [x] pulmoni ingheai; d) [x] respiraie artificial; e) [ ] neviabilitatea nou-nscutului. 515) Particularitile examinrii cadavrelor nounscuilor sunt: a) [x] efectuarea probelor docimaziei hidrostatice; b) [ ] stabilirea cauzei decesului; c) [x] cercetarea nucleelor de osificare; d) [ ] descrierea leziunilor corporale; e) [x] efectuarea msurrilor antropometrice. 516) Bosa sero-sanguin poate fi localizat pe: a) [x] cap;

b) [x] fese; c) [ ] maini propriu-zise; d) [ ] tlpile picioarelor; e) [ ] organele interne. 517) Cefalohematomul poate fi depistat pe: a) [x] osul frontal; b) [ ] cutia toracic; c) [x] osul temporal; d) [x] osul occipital; e) [ ] scapul. 518) In cadrul examinrii cadavrelor nou-nscuilor vernix caseosa poate fi depistat: a) [x] pe fa; b) [x] pe cutele gatului; c) [x] in regiunile inghinale; d) [ ] in lumenul cilor respiratorii superioare; e) [x] pe spinare. 519) Semnele maturitii nou-nscutului sunt: a) [x] masa mai mult de 3500gr; b) [x] lungimea corpului 52cm; c) [ ] prezena cefalohematomului; d) [ ] prezena bosei sero-sanguine; e) [x] nucleele de osificare Beclard in epifiza distal a femurului cu diametrul 10mm. 520) Nou-nscutul este viabil in cazul: a) [x] lungimii corpului 52-54cm; b) [ ] prezenei cefalohematomului; c) [x] lipsei anomaliilor incompatibile cu viaa; d) [ ] prezenei cordonului ombilical; e) [x] masei 3500-4000gr. 521) Pentru estimarea vieii extrauterine se efectueaz: a) [x] proba docimaziei hidrostatice pulmonare; b) [ ] cercetarea nucleelor de osificare; c) [ ] proba Goppe-Zeiler; d) [x] proba docimaziei hidrostatice gastrointestinale; e) [ ] msurrile antropometrice. 522) Tehnica efecturii probei docimaziei hidrostatice pulmonare include urmtoarele etape: a) [x] aplicarea ligaturilor pe trahee i esofag; b) [x] eviscerarea organo-complexului; c) [x] plasarea in ap a fiecrui pulmon in parte; d) [ ] efectuarea probei pentru pneumotorax; e) [x] plasarea in ap a lobilor i fragmentelor mici de pulmoni. 523) Tehnica efecturii probei docimaziei hidrostatice gastro-intestinale include urmtoarele etape: a) [x] aplicarea ligaturilor la nivelul cardiei i pilorului stomacului;

b) [x] aplicarea ligaturilor pe intestinul subire i gros; c) [x] eviscerarea organo-complexului i plasarea lui in ap; d) [x] perforarea stomacului i intestinului sub ap; e) [ ] perforarea vezicii biliare sub ap. 524) Moartea subit a pruncului imediat dup natere poate surveni din cauza: a) [x] anomaliilor de dezvoltare a creierului; b) [ ] strangulrii gatului cu cordonul ombilical; c) [x] atreziei totale a intestinului; d) [x] lipsei capului; e) [x] cordului bicameral. 525) In pruncuciderea pasiv prin abandonarea pruncului i deces prin hipotermie se depisteaz: a) [x] lipsa hainelor; b) [ ] bosa sero-sanguin; c) [ ] cefalohematomul; d) [x] petele Vinevski; e) [ ] nucleele de osificare. 526) La examinarea cadavrelor nou-nscuilor se utilizeaz urmtoarele metode de cercetare: a) [x] histologic; b) [x] chimic; c) [ ] balistic; d) [x] macroscopic; e) [x] radiologic. 527) Durata vieii intrauterine a pruncului se stabilete in baza: a) [x] lungimii corpului; b) [x] masei corporale; c) [ ] gradului de umplere a tractului gastro-intestinal cu aer; d) [ ] prezenei nucleelor de osificare; e) [ ] gradului de dezvoltare a placentei. 528) Violul este o noiune: a) [ ] medical; b) [x] juridic; c) [ ] habitual; d) [ ] biologic; e) [ ] social. 529) Faptul privind aciunile perverse se constat de ctre: a) [x] judecat; b) [ ] martori; c) [ ] medicul legist; d) [ ] obstetrician-ginecolog; e) [ ] comisia medical. 530) In caz de infraciuni sexuale hainele, pentru expertiza ulterioar, sunt luate de ctre: a) [ ] medicul legist;

b) [ ] martorii asisteni; c) [x] anchetator; d) [ ] judector; e) [ ] criminalist. 531) In caz de infraciuni sexuale corpurile delicte de origine biologic sunt prelevate de ctre: a) [ ] anchetator; b) [ ] martorii asisteni; c) [x] medicul legist; d) [ ] judector; e) [ ] asistenta medical. 532) Marginile rupturilor himenale pot fi edemaiate, sangerande, echimotice in urmtorul termen dup deflorare: a) [x] 1-2 zile; b) [ ] 10 zile; c) [ ] 2 sptmani; d) [ ] 1 sptman; e) [ ] 5-6 zile. 533) La femeile, care triesc via sexual, din semne tardive ale raportului sexual va fi: a) [ ] prezena spermei in cile sexuale; b) [ ] prezena rupturilor himenale; c) [x] sarcina; d) [ ] prezena sangelui bnuitului; e) [ ] prezena firelor de pr ale bnuitului. 534) Semnul Belin reprezint: a) [ ] ruptura himenului ajunge pan la baza de inserie; b) [ ] marginile rupturii sunt ingroate, sidefii; c) [x] ruptura himenului nu corespunde localizrii pliurilor longitudinale vaginale; d) [ ] forma de unghi a rupturii; e) [ ] localizarea rupturii in poriunile posteroinferioare ale himenului. 535) Semnele recente ale raportului sexual la bnuit sunt: a) [ ] prezena maladiilor venerice; b) [ ] prezena cicatricei in locul rupturii frenului prepuial; c) [x] ruptur sangerand a frenului prepuial; d) [ ] prezena leziunilor pe corpul victimei; e) [ ] leziuni ale hainelor bnuitului. 536) Stabilirea sexului se efectueaz in urmtorul caz: a) [ ] viol; b) [ ] aciuni de desfranare; c) [x] hermafroditism; d) [ ] pederastie; e) [ ] stabilirea maturitii sexuale. 537) Hermafroditismul adevrat se manifest prin:

a) [ ] prezena ovarelor i caracterelor sexuale secundare masculine; b) [ ] prezena ovarelor i caracterelor sexuale secundare feminine; c) [ ] prezena testiculelor i caracterelor sexuale secundare masculine; d) [ ] prezena testiculelor i caracterelor sexuale secundare feminine; e) [x] prezena concomitent a ovarelor i testiculelor cu manifestarea caracterelor sexuale secundare feminine i masculine. 538) Semnele veridice ale raportului sexual la persoanele de sex feminin sunt: a) [x] sperm in cile genitale feminine; b) [x] sarcina; c) [x] rupturi ale himenului; d) [x] maladii venerice; e) [ ] sperma pe hainele bnuitului. 539) In cazul examinrii himenului, medicul legist trebuie s descrie: a) [x] forma; b) [ ] dimensiunile vestibulului vaginal; c) [x] caracterul marginii libere; d) [x] crestturile naturale; e) [x] leziunile himenului. 540) Faptul comiterii infraciunilor sexuale este stabilit de ctre: a) [ ] medicul legist; b) [ ] medicul ginecolog; c) [x] judecat; d) [x] anchetator; e) [ ] comisia de medici. 541) Semnele recente ale raportului sexual la persoane de sex masculin sunt: a) [x] ruperea frenului prepuial; b) [x] prezena epiteliului vaginal pe glandul penisului; c) [x] prezena prului victimei pe organele genitale ale bnuitului; d) [ ] echimoze i excoriaii pe faa bnuitului; e) [ ] prezena leziunilor pe corpul victimei. 542) In caz de viol, de la ptimit se vor preleva pentru examenul de laborator urmtoarele: a) [x] coninutul subunghial; b) [x] mostre de sange; c) [x] frotiuri cu coninut vaginal; d) [x] mostre de pr; e) [ ] eliminri de transpiraie. 543) De la persoana suspectat in viol pentru examenul de laborator se vor preleva: a) [x] frotiuri-amprent de pe glans penis;

b) [x] mostre de sange; c) [x] mostre de pr; d) [x] coninutul subunghial; e) [ ] eliminri de transpiraie. 544) In caz de viol, medicul legist trebuie s stabileasc: a) [x] semne de raport sexual; b) [ ] locul comiterii infraciunii; c) [x] consecinele medicale ale violrii (sarcina, maladii venerice etc.); d) [x] urme ale agresiunilor fizice; e) [ ] suspectul in comiterea infraciunii. 545) Cauzele strii neputincioase ale victimei in caz de viol sunt: a) [x] maladiile psihice; b) [x] starea de ebrietate narcotic; c) [x] starea de ebrietate alcoolic; d) [x] defectele fizice; e) [ ] agresiunea fizic. 546) Semnele morfologice ale rupturii recente ale himenului sunt: a) [ ] esut de granulaie cu elemente de cicatrizare a suprafeei rupturii; b) [x] rupturi cu margini sangerande; c) [x] prezena edemului marginilor rupturii; d) [x] margini echimotice; e) [ ] semnul Belin. 547) Semnele recente ale unui raport sexual la victim, in caz de viol sunt: a) [x] ruptur recent a himenului; b) [ ] sarcin; c) [x] prezena sangelui, prului bnuitului in regiunea organelor genitale feminine; d) [x] prezena spermei in cile genitale feminine; e) [ ] maladii venerice. 548) Pentru agresarea fizic a victimei in caz de viol este caracteristic: a) [x] excoriaii pe gat; b) [x] echimoze pe fese; c) [x] echimoze pe coapse; d) [x] leziuni la nivelul organelor genitale; e) [ ] preena spermei in vagin. 549) La infraciunile sexuale se atribuie: a) [x] violul; b) [x] aciunile de desfranare; c) [ ] avortul; d) [x] pederastia; e) [ ] hermafroditismul. 550) Dup avortul criminal pot aprea urmtoarele consecine: a) [x] hemoragia;

b) [x] embolia gazoas; c) [x] septicemia; d) [x] perforarea intestinului; e) [ ] chist ovarian. 551) Pentru conservarea obiectelor prelevate pentru examenul toxico-chimic se utilizeaz: a) [ ] formalina; b) [ ] glicerina; c) [ ] acetona; d) [x] etanolul; e) [ ] metanolul. 552) Toxicele corosive acioneaz preponderent: a) [ ] rezorbtiv; b) [x] local; c) [ ] cumulativ; d) [ ] local i rezorbtiv concomitent; e) [ ] hemolitic. 553) Necroza de tip colicvatic se stabilete la aciunea: a) [x] bazelor; b) [ ] acizilor; c) [ ] toxicelor distructive; d) [ ] toxicelor funcionale; e) [ ] alcoolului etilic. 554) Necroza de tip coagulant se stabilete la aciunea: a) [ ] bazelor; b) [x] acizilor; c) [ ] toxicelor distructive; d) [ ] toxicelor funcionale; e) [ ] alcoolului etilic. 555) Mecanismul aciunii arsenicului este: a) [x] capilaro-toxic; b) [ ] hemolitic; c) [ ] paralizia centrului respiraiei; d) [ ] stop cardiac; e) [ ] insuficiena hepatic acut. 556) Mecanismul aciunii CO este: a) [ ] dereglarea respiraiei celulare; b) [x] legarea hemoglobinei (formarea carboxihemoglobinei); c) [ ] schimbarea valenei ferului; d) [ ] paralizia centrului de respiraie; e) [ ] stop cardiac. 557) Mecanismul aciunii toxicelor methemoglobinizante este: a) [ ] legarea hemoglobinei; b) [x] schimbarea valenei ferului; c) [ ] dereglarea respiraiei celulare; d) [ ] paralizia centrului respirator; e) [ ] stop cardiac.

558) Lividitile cadaverice roii-aprinse se determin in intoxicaia cu: a) [ ] acid acetic; b) [ ] fenol; c) [x] CO; d) [ ] acid sulfuric; e) [ ] baze. 559) Lividitile cadaverice brun-surii se determin in intoxicaia cu: a) [ ] acid acetic; b) [ ] CO; c) [x] toxice methemoglobinizante; d) [ ] acid fosforic; e) [ ] baze. 560) Coninutul letal de carboxihemoglobin este de: a) [ ] pan la 5%; b) [ ] 10%; c) [ ] 15%; d) [ ] 30%; e) [x] mai mult de 60%. 561) Care semn caracterizeaz moartea prin intoxicaie cu toxice methemoglobinizante: a) [ ] sange fluid; b) [ ] congestie a organelor interne; c) [ ] lividiti cadaverice albastru-intunecate; d) [x] culoare brun a sangelui, muchilor, organelor interne; e) [ ] distrofie hepatic i renal acut. 562) Mecanismul de baz de aciune a cianurilor const din: a) [ ] paralizia centrului respirator; b) [x] blocarea citocromoxidazei celulare; c) [ ] dereglarea echilibrului acido-bazic; d) [ ] transformarea hemoglobinei in methemoglobin; e) [ ] hemoliza eritrocitelor. 563) Investigaia pentru confirmarea intoxicaiei letale cu cianuri este: a) [ ] histologic; b) [ ] botanic; c) [x] toxico-chimic; d) [ ] traseologic; e) [ ] biologice. 564) In cazul depistrii etanolului doar in urin poate fi soluionat intrebarea referitor la: a) [ ] gradul de ebrietate alcoolic; b) [ ] cantitatea de alcool ingerat; c) [x] consumarea i timpul ingerrii alcoolului; d) [ ] caracterul alimentelor ingerate; e) [ ] tipul buturilor alcoolice. 565) Starea de ebrietate uoar corespunde

concentraiei alcoolului in sange: a) [ ] pan la 0,3; b) [x] 0,5-1; c) [ ] 2; d) [ ] 2,5-3; e) [ ] 5. 566) Starea de ebrietate medie corespunde concentraiei alcoolului in sange: a) [ ] pan la 0,3; b) [ ] 0,5-1; c) [x] 2; d) [ ] 3; e) [ ] 5. 567) Starea de ebrietate grav corespunde concentraiei alcoolului in sange: a) [ ] pan la 0,3; b) [ ] 0,3-1; c) [ ] 1,5-2; d) [x] 2,5-3; e) [ ] 4. 568) Hemoliza pe cadavru se manifest prin: a) [ ] lividiti cadaverice roii-aprinse; b) [ ] lividiti cadaverice brune; c) [x] imbibiie precoce a intimei arterelor de calibru mare; d) [ ] colit ulceroas; e) [ ] necroz de tip colicvatic. 569) Ciupercile zbarciogul gras" conin: a) [ ] amanitotoxin; b) [ ] amanitohemolizin; c) [x] acid helvelic; d) [ ] cicutotoxin; e) [ ] muscaridin. 570) Pentru confirmarea diagnosticului de intoxicaie cu ciuperci se efectueaz investigaia: a) [ ] spectral; b) [ ] histologic; c) [x] botanic; d) [ ] traseologic; e) [ ] imunologic. 571) Recoltarea sangelui cadavrului pentru stabilirea carboxihemoglobinei se efectueaz din: a) [ ] sinusurile meningelui dur; b) [ ] vasele gatului; c) [x] venele profunde ale membrelor inferioare (femurale); d) [ ] cavitatea toracic; e) [ ] cavitatea abdominal. 572) Cile de ptrundere a toxicului in organism sunt: a) [x] per os;

b) [ ] prin ficat; c) [x] intravenos; d) [x] prin tegumentele integre; e) [x] prin plmani. 573) Cile de eliminare a toxicului din organism sunt: a) [x] rinichi; b) [x] pulmoni; c) [x] mucoase; d) [ ] pr; e) [ ] oase. 574) Evoluia clinic a intoxicaiilor poate fi: a) [x] acut; b) [x] subacut; c) [ ] general; d) [ ] local; e) [x] cronic. 575) Dup caracter, substanele toxice se clasific in: a) [x] corosive; b) [x] distructive; c) [x] hematice; d) [x] funcionale; e) [ ] cu aciune pronunat. 576) Pentru confirmarea intoxicaiei se utilizeaz urmtoarele metode de laborator: a) [x] histologic; b) [x] toxico-chimic; c) [x] botanic; d) [ ] traseologic; e) [x] bacteriologic. 577) Din toxicele corosive fac parte: a) [x] acizii; b) [ ] arsenicul; c) [x] bazele; d) [ ] mercurul; e) [x] fenolul. 578) In rezultatul aciunii locale a acizilor i bazelor in esuturi se produce: a) [ ] inflamaie septic; b) [x] necroz de tip colicvatic; c) [ ] cumularea toxicului; d) [x] necroz de tip coagulant; e) [ ] inflamaie aseptic. 579) Diagnosticul medico-legal al intoxicaiilor letale se bazeaz pe: a) [x] circumstanele cazului; b) [x] examinarea medico-legal a cadavrului; c) [x] modificrile microscopice ale organelor i esuturilor cadaverice; d) [ ] investigaiile medico-criminalistice; e) [x] investigaiile toxico-chimice.

580) In intoxicaiile cu compuii metalelor grele preponderent se afecteaz: a) [ ] ficatul; b) [x] rinichii; c) [ ] creierul; d) [x] intestinul gros; e) [x] mucoasa cavitii bucale. 581) Formele intoxicaiilor cu compuii arsenicului sunt: a) [x] gastro-intestinal; b) [ ] pulmonar; c) [ ] renal; d) [x] neuroparalitic; e) [ ] hemoragic. 582) Din toxicele hematice fac parte substanele: a) [x] hemolitice; b) [x] CO; c) [ ] care mresc permeabilitatea peretelui vascular; d) [ ] care deregleaz hematopoeza; e) [ ] care deregleaz coagulabilitatea sangelui. 583) Semnele morfologice ale intoxicaiei cu CO sunt: a) [ ] lividitile cadaverice violacee; b) [x] lividitile cadaverice rou-aprinse; c) [x] culoarea roie a muchilor i sangelui; d) [ ] cheaguri sanguine in cord; e) [ ] edemul lojei i peretelui vezicii biliare. 584) Semnele intoxicaiei cu toxice hemolitice sunt: a) [x] icter al tegumentelor; b) [ ] lividiti cadaverice difuze; c) [x] nefroza hemoglobinureic acut; d) [ ] colita ulceroas; e) [x] imbibiia precoce a intimei vaselor magistrale. 585) Semnele intoxicaiei cu substane methemoglobinizante sunt: a) [x] sange fluid de culoare brun; b) [x] lividiti cadaverice brune; c) [ ] hemoliza sangelui; d) [ ] sange de culoare roz-aprins; e) [ ] venecongestia organelor interne. 586) Diagnosticul intoxicaiei letale cu substane methemoglobinizante se confirm prin: a) [x] methemoglobin in sange nu mai puin de 80%; b) [x] culoare brun a muchilor i viscerelor; c) [x] depistarea toxicului nemijlocit prin investigaia toxico-chimic; d) [ ] colita ulceroas; e) [ ] hemoragii sub endocardul ventriculului stang. 587) Semnele intoxicaiei letale cu cianuri sunt: a) [ ] lividiti cadaverice violacei, difuze; b) [x] miros de migdale amare de la viscerele

cadavrului; c) [x] lividiti roz-roietice; d) [ ] edem pulmonar; e) [ ] supraumplerea vezicii urinare. 588) Fazele toxicodinamicii alcoolului sunt: a) [x] de resorbie; b) [x] de eliminare; c) [ ] de oxidare; d) [ ] de cumulare in esuturi; e) [ ] eliminarea alcoolului nemodificat. 589) Pentru confirmarea intoxicaiei letale cu ciuperci este necesar a: a) [ ] depista modificrile microscopice specifice ale viscerelor; b) [x] depista resturi de ciuperci in stomac; c) [x] efectua investigaia botanic; d) [ ] efectua investigaia spectral; e) [ ] preleva organele pentru investigaia toxicochimic general. 590) Pentru efectuarea investigaiei toxico-chimice in cazul intoxicaiei cu un toxic necunoscut, in borcane se preleveaz: a) [ ] produsele infectate cu microbi; b) [x] un fragment de creier; c) [x] rinichiul i urina; d) [x] stomacul cu coninut, 1m de intestin subire i gros; e) [x] un fragment de ficat cu vezica biliar. 591) Modificrile morfologice ale intoxicaiei letale cu compuii arsenicului sunt: a) [ ] sange de culoare brun; b) [x] coninut de tipul "fierturii de orez" in intestin; c) [x] hemoragii benziforme, peteiale sub endocardul ventriculului stang; d) [ ] nefroz pigmentar; e) [ ] hepatit. 592) Diagnosticul intoxicaiei letale cu alcool etilic se bazeaz pe depistarea: a) [x] mirosului strident de alcool de la organele interne; b) [ ] lividitilor cadaverice difuze; c) [x] supraumplerea vezicii urinare; d) [x] in sange a 6 de alcool etilic; e) [ ] hemoragii punctiforma sub pleur. 593) Semnele intoxicaiei cu acid acetic sunt: a) [x] arsuri chimice roii-negre ale esofagului; b) [x] sange de "lac"; c) [x] hemosideroza organelor parenchimatose; d) [ ] edem pulmonar; e) [ ] anemia organelor interne. 594) In intoxicaiile cu compui ai mercurului se

depisteaz: a) [ ] lividiti cadaverice brune; b) [x] gingivit i stomatit; c) [x] colit ulceroas; d) [x] nefrozo-nefrit necrotic; e) [ ] sange hemolizat. 595) La care concentraii de alcool etilic in sange survine intoxicaia letal? a) [ ] 2,5; b) [ ] 3,0; c) [x] 5,5; d) [x] 7,0; e) [ ] 1,5. 596) In cazul intoxicaiilor nemortale cu toxice corosive pot surveni urmtoarele complicaii: a) [x] peritonit; b) [x] mediastinit; c) [x] hemoragie gastro-intestinal masiv; d) [x] pneumonie hipostatic; e) [ ] encefalit. 597) Pentru intoxicaia cu acid azotic este caracteristic: a) [ ] sange hemolizat; b) [x] culoarea galben-aprins a coninutului esofagului i stomacului; c) [x] miros sufocant specific; d) [ ] lividiti cadaverice brune; e) [ ] hemosideroza organelor interne. 598) Intoxicaia cu fenol se caracterizeaz prin: a) [x] ptrunderea toxicului in organism prin tegumentele integre; b) [x] aciune asupra esuturilor cu intreaga molecul; c) [x] crust uscat, dur, alb-surie; d) [x] miros specific de fenol; e) [ ] lividiti cadaverice roii. 599) Investigaia botanic se efectueaz in intoxicaiile cu: a) [ ] baze; b) [x] ciuperci; c) [ ] barbiturai; d) [x] plante; e) [ ] pahicarpin. 600) Intensitatea aciunii toxicului asupra organismului uman depinde de: a) [x] cile de ptrundere; b) [x] structura chimic; c) [x] cantitatea toxicului ptruns; d) [x] starea ficatului, rinichilor, cordului i altor organe; e) [ ] condiiile mediului ambiant.

601) Acordarea asistenei medicale ncepe cu: a) b) c) d) aflarea acuzelor; culegerea anamnezei; examenul fizic al pacientului; cercetrile paraclinice;

e) obinerea consimmntului pacientului. 602) Consimmntul pacientului: a) nu este necesar n procesul acordrii asistenei medicale; b) este necesar doar pentru anumite categorii de pacieni; c) este necesar pentru orice prestaie medical propus; d) este necesar doar pentru interveniile cu caracter invaziv; e) este inutil deoarece medicul decide singur ce este mai bine pentru pacient. 603) n caz de pericol de moarte iminent sau de ameninare grav a sntii pacientului, n lipsa reprezentantului legal sau a rudei apropiate, medicul trebuie s: a) atepte rudele sau reprezentantul legal al pacientului; b) solicite acordul conductorului instituiei pentru intervenie medical; c) solicite acordul consiliului pentru intervenie medical; d) intervin n scopul salvrii vieii pacientului;

e) solicite acordul juristului instituiei pentru intervenie medical. 604) Pentru pacienii cu vrsta sub 16 ani consimmntul este oferit de ctre: a) b) c) pedagog; reprezentantul su legal; consiliul medicilor;

e) informarea pacientului este o pierdere de timp. 607) Rugmintea pacientului de a fi lipsit de via prin mijloace medicale (eutanasia): a) poate fi satisfcut n orice cazuri;

b) poate fi satisfcut pentru anumite categorii de pacieni; c) poate fi satisfcut pentru pacienii internai n staionare; d) poate fi satisfcut cu acordul rudelor; e) nu poate fi satisfcut.

d) conducerea instituiei medicosanitare; e) asistentul social.

605) Sunt oare obligai lucrtorii medicali i farmaceutici s acorde ajutor medical de urgen? a) da, indiferent de circumstanele solicitrii; b) doar n cadrul programului su de activitate; c) doar n cadrul instituiei medicosanitare; d) doar n funcie de specialitatea profesat; e) nu sunt obligai.

608) Poate oare pacientul s obin copie de pe documentele sale medicale? a) b) da; nu;

c) doar de pe fia medical a bolnavului de ambulatoriu; d) doar de pe fia medical a bolnavului de staionar; e) cu acordul directorului instituiei medico-sanitare. 609) Pot fi oare divulgate datele cu caracter medical? a) b) da; nu;

606) Trebuie oare pacientul informat despre starea sntii proprii? a) informarea pacientului nu este obligatorie; b) medicul decide volumul informaiei furnizate pacientului; c) nu toi pacienii au dreptul la informaii despre starea sntii lor; d) informarea pacientului este un drept al su;

c) doar dup externarea pacientului din staionar; d) e) doar dup finisarea tratamentului; doar dup decesul pacientului.

610) Confidenialitatea informaiilor cu caracter medical este asigurat: a) b) c) d) e) doar de medic; doar de asistenta medical; doar de consiliul medicilor; doar de infirmier; de toi lucrtori menionai mai sus.

b) permis doar n cazul bolnavilor incurabili; c) permis doar la pacienii de vrsta a treia; d) e) interzis; interzis doar n cazul minorilor.

614) Efectuarea ilegal a sterilizrii chirurgicale antreneaz rspundere: a) b) c) d) e) disciplinar; penal; contravenional; familiar; administrativ.

611) Poate oare fi pacientul fotografiat sau filmat fr consimmntul scris al acestuia? a) doar n cazul participrii lui la nvmntul clinic; b) doar n cazul consultaiilor realizate de academicieni; c) doar la solicitarea motivat a jurnalitilor; d) doar la solicitarea organelor de urmrire penal sau instanelor judectoreti; e) este interzis.

615) Avortul ilegal antreneaz rspundere: a) b) c) d) e) contravenional; disciplinar; penal; administrativ; familiar.

612) Lipsirea de via la dorina persoanei (eutanasia) antreneaz rspundere: a) b) c) d) e) disciplinar; contravenional; administrativ; familiar; penal.

616) Efectuarea fecundrii artificiale sau a implantrii embrionului fr consimmntul scris al pacientei antreneaz rspundere: a) b) c) d) e) disciplinar; contravenional; administrativ; penal; familiar.

613) Lipsirea de via la dorina persoanei (eutanasia) n Republica Moldova este: a) permis;

617) Neacordarea de ajutor unui bolnav, fr motive ntemeiate, antreneaz rspundere: a) b) c) d) e) penal; administrativ; disciplinar; contravenional; familiar.

b) c) d) e)

administrativ; penal; disciplinar; familiar.

621) Practicarea ilegal a medicinii sau a activitii farmaceutice antreneaz rspundere: a) b) c) d) e) contravenional; administrativ; familiar; disciplinar; penal.

618) Internarea ilegal ntr-o instituie psihiatric a unei persoane vdit sntoase din punct de vedere psihic antreneaz rspundere: a) b) c) d) e) administrativ; disciplinar; contravenional; penal; familiar.

622) Rspndirea bolilor epidemice antreneaz rspundere: a) b) c) d) e) contravenional; penal; familiar; disciplinar; administrativ.

619) Contaminarea cu maladia SIDA ca urmare a nendeplinirii sau ndeplinirii necorespunztoare de ctre un lucrtor medical a obligaiilor sale profesionale atrage rspundere: a) b) c) d) e) penal; administrativ; disciplinar; contravenional; familiar.

623) Prescrierea ilegal sau nclcarea regulilor de circulaie a substanelor narcotice sau psihotrope antreneaz rspundere: a) b) c) d) e) contravenional; disciplinar; penal; familiar; administrativ.

620) nclcarea din neglijen a regulilor i metodelor de acordare a asistenei medicale antreneaz rspundere: a) contravenional;

624) Prin boli iatrogene se subnelege:

a) posibilitatea admis i recunoscut ca generatoare de interpretri greite; b) maladiile, procesele i strile patologice datorate activitii profesionale ale medicului; c) soluie nefavorabil a interveniei medicale printr-un concurs incidental de mprejurri pe care medicul nu le-a putut prevede i evita; d) nclcare a ndatoririlor profesionale;

627) Sterilizarea chirurgical poate avea loc doar n baza: a) acordului conducerii instituiei medico-sanitare; b) c) d) e) acordului informat al pacientului; deciziei instanei judectoreti; concluziei medico-legale; indicaiilor Ministerului Sntii.

e) situaia n care medicului nu i se poate reproa conduita aleas. 625) Confidenialitatea n practica medical reprezint: a) dreptul de a furniza informaii secrete la solicitarea instituiilor massmedia; b) obligaia de a pstra secrete informaiile despre persoane, obinute n exercitarea profesiei; c) obligaia de a pstra secrete informaiile fa de pacient; d) obligaia de a informa colectivul de munc n care activeaz pacientul; e) dreptul de a nu informa pacientul despre rezultatele investigaiilor. 626) Este oare necesar obinerea consimmntului pentru absolut oricare act medical? a) b) c) d) e) nu; doar pentru intervenii chirurgicale; doar pentru copiii pn la 18 ani; doar pentru cetenii strini; da.

628) Provocarea avortului ilegal se sancioneaz: a) b) c) d) e) contravenional; disciplinar; moral; penal; administrativ.

629) Greeala medical presupune: a) posibilitatea admis i recunoscut ca generatoare de interpretri greite; b) soluie nefavorabil a interveniei medicale printr-un concurs incidental de mprejurri pe care medicul nu le-a putut prevede i evita; c) nclcare a normelor de conduit (ndatoririlor) profesionale; d) maladiile, procesele i strile patologice datorate activitii profesionale ale medicului; e) situaia n care medicului nu i se poate reproa conduita aleas. 630) Eroarea medical reprezint:

a) maladiile, procesele i strile patologice datorate activitii profesionale ale medicului; b) nclcare a ndatoririlor profesionale;

d) superioritatea reprezentantului pacientului fa de medic; e) superioritatea rudelor pacientului fa de asistenta medical.

c) situaia n care orice alt cadru medical ar fi reacionat identic n condiii similare; d) soluie nefavorabil a interveniei medicale printr-un concurs incidental de mprejurri pe care medicul nu le-a putut prevede i evita; e) nerespectarea obligaiilor de serviciu ale personalului medical. 631) Modul paternalist de interaciune dintre medic i pacient se bazeaz pe: a) superioritatea pacientului fa de medic; b) superioritatea medicului fa de pacient; c) poziia de egalitate (colegial) dintre medic i pacient; d) superioritatea reprezentantului pacientului fa de medic; e) superioritatea rudelor pacientului fa de asistenta medical. 632) Modul antipaternalist de interaciune dintre medic i pacient presupune: a) superioritatea medicului fa de pacient; b) superioritatea pacientului fa de medic; c) poziia de egalitate (colegial) dintre medic i pacient;

633) Dreptul medical reglementeaz raporturile juridice profesionale ntre: a) b) c) d) e) personal medical; angajator; instituii medico-sanitare; angajat; pacieni.

634) Raporturile juridice profesionale stabilite ntre furnizorii serviciilor de sntate i pacieni pot fi de natur: a) b) c) d) e) social; etic; patrimonial (material); politic; nepatrimonial (moral).

635) n calitate de subieci ai raportului de drept medical sunt: a) b) c) medicii; instituiile medico-sanitare; statul;

d) Compania Naional de Asigurri n Medicin; e) pacientul.

636) Cile de protecie juridic a drepturilor pacientului la nivel naional sunt: a) b) c) d) e) calea judiciar; calea penal; calea social; calea parlamentar; calea extrajudiciar.

c) Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic; d) Legea cu privire la petiionare;

e) Legea cu privire la drepturile i obligaiile pacientului. 640) Modul de exprimare a consimmntului poate fi: a) b) c) d) e) veridic; fals; implicit; colectiv; explicit.

637) Raportul de drept medical conine: a) b) c) d) e) mputerniciri; drepturi; nlesniri; faciliti; obligaii.

641) Consimmntul poate fi exprimat de pacient n form: a) b) c) d) e) tradiional; oral; n scris; forat; electronic.

638) Dreptul medical asigur realizarea urmtoarelor principii: a) principiul neutralitii personalului medical; b) c) principiul legalitii actului medical; principiul tutelrii pacientului;

d) principiul dreptului la autodeterminare; e) principiul garantrii dreptului la a doua opinie. 639) Activitatea profesional a medicului este reglementat n Republica Moldova de: a) Legea ocrotirii sntii;

642) Consimmntul pacientului incapabil de discernmnt este oferit de: a) b) c) d) e) medic; directorul instituiei; reprezentantul legal; preedintele Ligii medicilor; ruda apropiat.

b) Legea cu privire la sntate mental;

643) Consimmntul pacientului se atest prin semntur de ctre: a) pacient;

b) c) d) e)

juristul instituiei medico-sanitare; consiliul medicilor; medicul curant; asistenta medical.

e) 15. a) b) c) d) e) 16.

pedagogul. Drepturile pacientului se clasific n: economice; individuale; sociale; politice; culturale. Pacientul are dreptul:

644) Sterilizarea chirurgical voluntar poate fi efectuat: a) la dorina persoanei;

b) cu consimmntul scris al persoanei; c) cu consimmntul verbal al persoanei; d) n instituii medico-sanitare abilitate cu dreptul de efectuare a unor asemenea operaii; e) n orice instituii medico-sanitare.

a) la informaii cu privire la starea sntii, metodele de diagnostic i tratament; b) la opinie medical alternativ;

c) la exprimare benevol a consimmntului sau refuzului la intervenie medical; d) s nu comunice personalului medical despre bolile social-periculoase de care sufer; e) despgubire a daunelor aduse sntii. 17. Prezentarea informaiei confideniale fr consimmntul pacientului se admite: a) pentru a implica n procesul curativ ali specialiti; b) la solicitarea motivat a organului de urmrire penal sau a instanei judectoreti; c) la solicitarea motivat a jurnalitilor;

645) Avortul medical poate fi efectuat: a) la dorina persoanei;

b) cu consimmntul scris al persoanei; c) cu consimmntul verbal al persoanei; d) n instituii medico-sanitare abilitate cu dreptul de efectuare a unor asemenea operaii; e) pn la 12 sptmni de sarcin.

14. n calitate de reprezentant legal al pacientului poate fi: a) b) c) d) instana de judecat; printele; vecinul; tutorele;

d) la existena temeiului de a crede c prejudiciul adus sntii persoanei este rezultatul unor aciuni ilegale;

e)

n orice situaii i condiii.

18. Acordul informat al pacientului trebuie s conin obligatoriu urmtoarea informaie: a) motivele adresrii dup asisten medical; b) scopul i efectul scontat al procedurii medicale; c) metodele interveniei medicale;

21. Infraciunea reprezint o fapt ce poate fi svrit prin: a) b) c) d) e) umilire; aciune; inaciune; satisfacie; supunere.

d) riscul potenial al interveniei medicale i posibilele consecine; e) variantele alternative de tratament i ngrijire medical. 19. Refuzul categoric al pacientului pentru intervenie medical: a) se expune de pacient doar verbal;

22. Din infraciunile contra vieii i sntii persoanei, aplicabile activitii medicale profesionale fac parte: a) lipsirea de via la dorina persoanei (eutanasia); b) provocarea ilegal a avortului;

c) efectuarea ilegal a sterilizrii chirurgicale; d) e) neacordarea de ajutor unui bolnav; pruncuciderea.

b) se nscrie obligatoriu n documentul medical; c) se nscrie pe orice bileel de hrtie;

d) conine obligatoriu consecinele posibile ale refuzului; e) se semneaz de ctre medic i pacient. 20. Condiiile (temeiurile) apariiei rspunderii juridice sunt: a) b) fapta ilicit; prejudiciul (rezultatul produs);

23. Din infraciunile contra sntii publice i convieuirii sociale, aplicabile activitii medicale profesionale fac parte: a) b) contaminarea cu maladia SIDA; proxenetismul;

c) nclcarea din neglijen a regulilor i metodelor de acordare a asistenei medicale; d) practicarea ilegal a medicinii sau a activitii farmaceutice; e) prescrierea ilegal sau nclcarea regulilor de circulaie a substanelor narcotice. 24. a) Avortul medical poate fi efectuat de: pediatru;

c) legtura cauzal dintre fapta ilicit i prejudiciu; d) e) lipsa profesionalismului; vinovia subiectului faptei ilicite.

b) c) d) e)

ginecolog; moa; obstetrician; orice cadru medical.

b) c) d) e)

juristul; asistenta medical; felcerul; moaa.

25. Drept motive ntemeiate, care mpiedic acordarea ajutorului unui bolnav i nltur rspunderea juridic pot fi: a) necesitatea de a acorda n acelai timp ajutor unui bolnav aflat n stare mai grav; b) aflarea medicului n concediu de odihn; c) calamitile naturale;

28. nclcarea regulilor sau metodelor de acordare a asistenei medicale poate lua urmtoarele forme: a) b) examinarea insuficient a bolnavilor; ntrzierea la serviciu;

c) pregtire insuficient i executarea necalitativ a operaiei chirurgicale; d) spitalizarea ntrziat sau nerealizat; e) administrarea incorect a preparatelor medicamentoase. 29. n procesul activitii medicale pot fi comise urmtoarele deficiene: a) b) c) d) e) organizatorice; individuale; diagnostice; curative; colective.

d) boala lucrtorului medico-sanitar nsui; e) aflarea medicului n afara programului de activitate. 26. Pentru contaminarea cu maladia SIDA ca urmare a nendeplinirii sau ndeplinirii necorespunztoare a obligaiilor profesionale poate fi tras la rspundere: a) b) c) d) e) medicul; asistenta medical; felcerul; contabilul; moaa.

30. Cauzele generatoare de deficiene n activitatea medical pot fi: a) b) c) d) e) 31. subiective; specifice; individuale; obiective; caracteristice. Bolile iatrogene pot fi de natur:

27. Pentru nclcarea din neglijen a regulilor i metodelor de acordare a asistenei medicale poate fi tras la rspundere: a) medicul;

a) b) c) d) e)

economic, politic, psihic; somatic; social.

35. Avortul ilegal presupune ntreruperea cursului sarcinii svrit: a) n afara instituiilor medicale autorizate n acest scop; b) de ctre o persoan care nu are studii medicale superioare speciale; c) n cazul sarcinii ce depete dousprezece sptmni, n lipsa indicaiilor medicale stabilite de Ministerul Sntii; d) e) la solicitarea gravidei; n condiii antisanitare.

32. Medicul este obligat s pstreze confidenialitatea urmtoarelor informaii despre pacient: a) b) c) d) e) trsturile de caracter; diagnosticul; rezultatele unor teste; preferinele muzicale; rezultatele examenului clinic.

36. ntreruperea cursului sarcinii dup 12, dar pn la 21 sptmni, poate fi permis: a) b) c) d) la indicaii ale instanei de judecat; la indicaii medicale; la minore n toate cazurile; la indicaii sociale;

33. Modul antipaternalist de interaciune dintre medic i pacient poate fi realizat prin intermediul mecanismelor de: a) b) c) constrngere a pacientului; etic a monologului; interpretare cu etica dialogului;

e) la indicaiile Centrului pentru Drepturile Omului. 37. Drepturile pacientului cuprind urmtoarele dimensiuni: a) b) c) d) e) drepturi familiale; drepturi speciale; drepturi individuale; drepturi economice; drepturi sociale.

d) acord informat sau consimmnt al pacientului; e) luare a deciziei de ctre medic.

34. Modul paternalist de interaciune dintre medic i pacient se realizeaz prin: a) b) c) constrngere a medicului; etic a monologului; interpretare cu etica dialogului;

d) acord informat sau consimmnt al pacientului; e) luare a deciziei de ctre medic.

38. n calitate de prestatori ai serviciilor de sntate sunt: a) instituiile medico-sanitare;

b)

personalul medical;

c) asociaiile pentru protecia drepturilor pacientului; d) e) instituiile farmaceutice; comitetele sindicale.

a) pericol al rspndirii maladiilor transmisibile; b) la cererea motivat a organelor de urmrire penal sau a instanelor judectoreti; c) pentru a implica n procesul curativ ali specialiti n domeniu; d) pentru informarea colectivului de munc; e) pentru informarea prinilor persoanelor n vrst de pn la 18 ani n caz de acordare acestora a asistenei medicale. 43. de: a) b) c) d) e) Confidenialitatea trebuie asigurat medic; pacient; asistent medical; felcer; infirmiera.

39. Personalul medical poate fi tras la rspundere juridic: a) b) c) d) e) facultativ; contravenional; civil; personal; penal.

40. n procesul activitii medicale pacientului i pot fi cauzate prejudicii: a) b) c) d) e) familiale; politice; sociale; materiale; morale.

44. Informaiile confideniale despre pacient pot fi divulgate cu acordul: a) b) c) d) pacientului; efului seciei; reprezentantului legal al pacientului; medicului;

41. Dup origine exist urmtoarele forme de iatrogenie somatic: a) b) c) d) e) traumatic; toxic; psihic; septic; organizatoric.

e) directorului instituiei medicosanitare. 45. Modurile de abordare i de interaciune dintre medic i pacient sunt: a) b) modul democrat; modul paternalist;

42. Informaia ce constituie secret medical poate fi divulgat de personalul medical fr acordul pacientului n caz de:

c) d) e)

modul liberal; modul antipaternalist; modul dictatorial.

46. Informaiile medicale trebuie prezentate pacientului ntr-un limbaj: a) b) c) d) e) indiferent; clar; terminologic; accesibil; confuz.

47. Dreptul la informaii despre starea sntii presupune dreptul pacientului de a fi informat despre: a) b) starea sntii; procedurile medicale ce i se aplic;

c) gradul de calificare profesional a medicului; d) eficacitatea terapeutic a procedurilor medicale; metodele de alternativ.