Serii statistice

Serii statistie de variabila continua

O variabila continu poate lua orice valoare ntr-un interval i atunci nu mai este smnificativ calculul frecvenei valorilor izolate, in special in cazul seriilor mari. In aceasta situaie se considera clase caracterizate de o valoare minima si o valoare maxima variabilei statistice. Clasa i se defineste prin limita ei inferioara xi-1 i limita superioar xi (xi-1 < xi). Numrul xi - xi-1 este amplitudinea clasei iar valoarea este centrul clasei. Pentru valorile de la limita dintre clase se alege o convenie de includere n una dintre clase. De exemplu valoare xi-1 face parte din clasa i iar vlaloare xi nu face parte (este inclusa in clasa i+1).

Diametru , mm

[24,224,4]

[24,424,6]

[24,624,8]

[24,825,0]

[25,025,2]

[25,225,4]

[25,425,6]

[25,625,8]

[25,826,0]

Efectiv, ni

13

24

19

14

10

25

20

ef ef1

15

10

24

24.25 24.5 24.75 25

25.25 25.5 25.75 x x1

26

26.25 26.5

Clase de amplitudini neegale

Dupa cum se observ suprafeele dreptunghiurilor sunt proporionale cu efectivul claselor. Ordonatele se vor modifica pentru a obtine efectivul clasei ca produs dintre valoarea ordonatei si largimea clasei cititat pe abscisa. Practi se imparte efectivul la largimea clasei pentru a afla inaltimea acesteia in histograma.
5 4 3 inal 2 1

10

20

30

40

50

60

FUNCTIA DE REPARTITIE
Dac X este o variabil statistica continu, funcia F care asociaz oricrei valori reale x un numar de valori ale varibilei statistice care sunt strict mai mici dect x, este numita functie de repartiie a seriei statistice.
Diametr u, mm [24,224,4) [24,424,6) [24,624,8) [24,825,0) [25,025,2) [25,225,4) [25,425,6) [25,625,8) [25,826,0)

Efectiv

13

24

19

14

10

Efectiv cumulat

18

42

61

75

85

93

98

100

Media Aritmetica (MEDIE)

X
N ni
i 1 k

1 k X xi ni N i 1

Pentru serii de variabila continua

1 k X ci ni N i 1

Modul Daca variabila statistica este discret, se numete mod al serie statistice valoare (valorile) pentru care efectivul este cel mai mare.

n cazul unei serii statistice asociat unei variabile continue pentru care observaiile au fost grupate n clase, numim clasa modal clasa in care efectivul este cel mai mare.
Conform acestei definiii n exemplul prezentat clasa modala este [24,6 24,8].
25 20

ef ef1

15

10

24

24.25 24.5 24.75 25

25.25 25.5 25.75 x x1

26

26.25 26.5

Mediana
Se numete mediana unei serii statistice numarul real, notata Me pentru care jumatate din unitile statistice au o valoare a caracterului studiat mai mica sau egal cu Me iar jumatate din unitatile satistice au o valoare mai mare decat Me.

Pentru o variabil continu mediana se derermi direct din reprezentarea grafic a funciei de repartiie citind valoarea abscisei ce corespunde unui efectiv cumulativ N/2.

Dispersia
Cel mai important parametru ce caracterizeaz mprtierea este dispersia. Aceasta este o msur a abaterii valorilor seriei statistice fa de medie. Se numeste dispersie a unei serii statistice (xi, ni) media ptratelor abaterilor fa de medie, notata cu 2 :
2

n (x x )
i 1 i i

n
i 1

Pentru o variabila statistic definit prin clase, valorile xi se inlocuiesc cu centrle claselor, ci.
Se numete abatere medie ptratic radacina ptrat din dispersie

Serii cronologioce

Seriile cronologice reprezinta seriile statistice ce se obtin prin sistematizarea datelor dupa variabila de timp.

Reprezentarea grafica: Cronograma

Serii de distributie de frecvente dupa o variabila calitativa

- serii homograde-

Serii bidimensionale
Cupluri de variabile statistice (X,Y)