Tehnologia Uleiului de Floarea Soarelui

TEHNOLOGIA GENERALĂ DE FABRICARE A ULEIULUI DE FLOAREA SOARELUI 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5.

Pregătirea materiilor prime pentru prelucrare (condiţionarea); Măcinarea seminţelor; Tratamentul hidrotermic şi presarea măcinăturii; Extracţia uleiurilor cu solvenţi; Rafinarea uleiurilor brute de presă şi a celor de extracţie.

Materiile prime din care se pot extrage uleiurile vegetale alcătuiesc o gamă largă de surse de origine vegetală. În funcţie de provenienţa lor, materiile prime se clasifică în: - seminţe ale plantelor oleaginoase cultivate; - seminţe ale plantelor textilo-oleaginoase cultivate; - fructe oleaginoase ale arborilor cultivaţi; - fructe oleaginoase ale arborilor de pădure; - subproduse şi deşeuri oleaginoase: seminţe şi sâmburi oleaginoşi; germeni oleaginoşi Astfel, se poate obţine ulei din seminţe de floarea soarelui, soia, rapiţă, in (exclusiv cu scopuri tehnice sau farmaceutice), arahide, susan, mac, măsline, palmier, cacao, migdale, germeni de porumb, tărâţe de orez, germeni de grâu, seminţe de dovleac, seminţe de tomate, sâmburi de struguri etc. În lucrarea de faţă, atenţia va fi axată pe tehnologia de fabricare a uleiului rafinat de floarea soarelui. Floarea soarelui (Helianthus annus) este o plantă anuală ierboasă şi meliferă, cu o dezvoltare puternică a sistemului radicular şi a organelor aeriene, originară din America de Nord-Vest. Coaja seminţelor de floarea-soarelui constituie un balast în tehnologia fabricării uleiurilor, fapt pentru care se îndepărtează în mare măsură la decorticare. Tegumentul are forma unei membrane este concrescut cu cotiledoanele, aderă de ele cât şi de coaja seminţelor. Raportul dintre conţinutul de coajă şi miez este foarte important în procesarea seminţelor de floarea soarelui în vederea obţinerii uleiului. Astfel, speciile de floarea soarelui cultivate în ţara noastră conţin 2027% coajă şi 73-80% miez. Cotiledoanele conţin substanţele de rezervă, precum şi organele viitoare aflate în stadiul embrionar: tigela, gemula şi radicula. Endospermul există numai scurt timp după fecundarea florii şi începerea formării seminţei, acesta având aspect gelatinos. Miezul este format dintr-un număr mare de celule. Celula constitutivă este formată din membrană, oleoplasmă, nucleu şi granule de proteine (aleuron). Oleoplasma este formată din protoplasmă propriu-zisă (citoplasmă) şi din ulei dispersat omogen în aceasta sub formă de incluziuni microscopice. Apa se găseşte în partea de gel a seminţelor, sub formă legată (coloizi) şi liberă. Seminţele cu conţinut mic de apă au toată apa legată sub forma unor pelicule de hidratare în jurul particulelor coloidale. Compoziţia chimică procentuală a cojilor şi miezului seminţelor de floarea soarelui este redată în tabelul 2.1. Compoziţia chimică (% s.u.) a seminţelor de floarea soarelui (Nedelcu, 1993) Componenta Lipide Parte anatomică Coajă Miez 0,5-1,8 51-65 Substanţe proteice 3,0-4,7 19-29 Fosfor total 0,05-0,007 1,26-1,57 Celuloză 52-60 1,8-3,8 Tabelul 2.1 Cenuşă 1,2-2,5 2,9-3,8

două sau trei grupări hidroxilice ale glicerinei pot fi esterificate cu acizi graşi cu formarea de mono-. Sunt substanţe de rezervă care se acumulează în cantităţi mari în ţesutul adipos al animalelor. Datorită existenţei dublelor legături şi faţă de acestea. aciclic neramificat. 11. Una. din punct de vedere chimic. . adică din 3 în 3 atomi de carbon.5-13.8-19. Triacilglicerolii sunt. acizi monocarboxilici care conţin o grupare carboxilică ionizabilă şi un lanţ de atomi de carbon nepolar. un număr par de atomi de carbon. 12) acid linolenic (18:3. D 13) acid linoleic (18:2. globuline (45.1). În ţesuturile mamiferelor frecvent se întâlnesc acidul linoleic şi acidul arahidonic. D 8. însă mono. Se numesc şi gliceride. acilglicerolii sunt esteri ai glicerinei cu acizii graşi. ci întotdeauna separate de o grupare metilen. proteine insolubile (8.9). au în majoritate. D 9) acid oleic (18:1. Cel mai răspândit acid gras nesaturat este acidul oleic. Cei mai importanţi acizi graşi din punct de vedere biologic se caracterizează prin următoarele: 1) sunt. cei mai răspândiţi sunt triacilglicerolii. D 9) acid erucic (22:1. Acizi graşi constituie compuşi de bază ai lipidelor. Dintre aceştia. De asemenea. Acizii graşi nesaturaţi naturali. în grăsimile animale. gluteline (7.şi diacilglicerolii se întâlnesc şi ei în natură şi joacă un rol important în metabolismul lipidelor.5% substanţe de însoţire. patru sau cinci duble legături. Cei mai importanţi acizi graşi nesaturaţi sunt prezentaţi mai jos.2-32. El se găseşte atât în lipidele de origine vegetală cât şi în cele de origine animală. 2) conţin. conformaţia izomerului cis. alături de acidul oleic se întâlneşte şi acidul palmitoleic. în general. esteri ai glicerinei cu acizii graşi. De cele mai multe ori. respectiv. CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 (CH2)5 (CH2)7 (CH2)7 (CH2)4 CH2 CH=CH CH=CH CH=CH CH=CH CH=CH (CH2)7 (CH2)7 (CH2)11 CH2 CH2 COOH COOH COOH (CH2)7 CH2 COOH (CH2)7 COOH acid palmitoleic (16:1. 22 sau 24 atomi de carbon şi una. 20. 3) pot fi saturaţi sau nesaturaţi cu una sau mai multe duble legături. Lipidele conţinute de seminţele de floarea soarelui cuprind: triacilgliceroli (97. Principalii acizi nesaturaţi au 18. În lipidele vegetale predomină acizii oleic şi linoleic. 14) CH=CH CH=CH CH=CH Triacilglicerolii sunt cele mai răspândite lipide în natură. în seminţele şi fructele multor plante şi au un important rol biochimic şi fiziologic. CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 (CH2)12 (CH2)14 (CH2)16 (CH2)18 (CH2)20 (CH2)22 COOH COOH COOH COOH COOH COOH acid miristic (14:0) acid palmitic (16:0) acid stearic (18:0) acid arahic (20:0) acid behenic (22:0) acid lignoceric (24:0) Acizii graşi nesaturaţi se găsesc în lipide într-o cantitate mai mare decât cei saturaţi. două trei. toţi acizii graşi care au fost identificaţi în membranele celulare sunt izomerii cis. Astfel.5).şi triacilgliceroli.Miezul seminţelor de floarea soarelui conţine următoarele substanţe proteice: albumine (15. Sub aspect structural.4%). catena atomilor poate avea o configuraţie cis sau trans. de regulă. D 9.5-98%) şi 1-2.7-47. dublele legături nu sunt niciodată conjugate sau la distanţe întâmplătoare una de cealaltă. di.

substanţe colorante (pigmenţi).2.Pregătirea materiilor prime pentru prelucrare (condiţionarea). Schema tehnologică generală de fabricare a uleiului de floarea-soarelui SEMINłE DE FLOAREASOARELUI RecepŃie calitativa si cantitativa Depozitare Curatire Uscare Decojire Măcinare Tratament hidrotermic COJI IMPURITATI BENZINA DE EXTRACłIE PRESARE ULEI BRUT DE PRESA Purificare BROCHEN Măcinare EXTRACłIE CU SOLVENłI MISCELA Distilare ŞROT Desolventizar e ŞROT FURAJER ULEI BRUT DE EXTRACłIE Desmucilaginare Neutralizare Spălare Uscare Decolorare Vinterizare Dezodorizare ULEI RAFINAT DE FLOAREASOARELUI Etapele principale ale procesului tehnologic de fabricare a uleiului rafinat de floarea-soarelui: 2. 2. Rafinarea uleiurilor brute de presă şi a celor de extracţie. Extracţia uleiurilor cu solvenţi. 2. 2.3. substanţe odorante etc.4. Toate aceste substanţe sunt îndepărtate din ulei în etapa de rafinare a acestuia. .1. ceruri.CH2 CH CH2 O O O CO CO CO R R1 R2 CH2 CH CH2 O O OH CO CO R R1 CH2 CH CH2 O OH OH CO R trigliceridă digliceridă monogliceridă Substanţele de însoţire ale trigliceridelor sunt reprezentate de: fosfatide. 2. 2. Fig.1. Tratamentul hidrotermic şi presarea măcinăturii.5. steride. Măcinarea seminţelor.

corpurile străine organice aduc o încărcătură microbiană mai mare.5% Fig. În plus.1. o umiditate mai ridicată. C u ră ţi rea Este o operaţie tehnologică necesară deoarece impurităţile existente în seminţe măresc conţinutul în cenuşă şi uzează utilajele. se depozitează seminţele pentru 5-12 zile. există un schimb gazos între seminţe şi mediul ambiant. . zona II – zonă nefavorabilă depozitării.5% pot fi depozitate în condiţii optime. iar respiraţia şi hidroliza conduc la deteriorări grave ale calităţii seminţelor. iar seminţele se pot degrada pe perioada depozitării. Astfel. Îndepărtarea impurităţilor se face în două etape: înainte de depozitare (p r e c u r ă ţ i r e a ) când se elimină circa 50% din totalul impurităţilor iniţiale. hidroliza grăsimilor din seminţe. Dar plantele respiră. Umiditatea seminţelor de floarea-soarelui influenţează în mare măsură calitatea seminţelor la depozitare.2. Se execută înaintea tuturor celorlalte operaţii pentru evitarea defectării utilajelor. apare oxidarea. Seminţele sunt “vii”.3 – 0. deci se formează apă. zona I zona II zona III 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 ucritica=7. p o s t c u r ă ţ i r e a (curăţirea propriu-zisă) – înainte de prelucrare în urma căreia rămân în seminţe circa 0. deci prezintă o activitate metabolică şi în timpul depozitării.2. Pentru a se preveni degradarea seminţelor în timpul depozitării trebuie cunoscute şi prevenite procesele biochimice şi microbiologice ce se pot desfăşura la depozitare. se consumă substanţele nutritive pentru acumularea de energie necesară dezvoltării noii plate. zona III – umiditate mai mare de 45% seminţele încep să germineze (încolţire). iar aceasta determină creşterea umidităţii şi a temperaturii. 2. În fabricile de ulei. Odată cu depăşirea pragului uc se intensifică procesele degradative. Condiţionarea seminţelor de floarea-soarelui Dep o z ita rea se realizează în silozuri datorită caracterului sezonier pe perioade lungi de timp. Reprezentarea schematică a zonelor de depozitare în funcţie de umiditatea seminţelor de floareasoarelui zona I – seminţele cu umiditate mai mică decât uc = 7. modifica proprietăţile şi compoziţia chimică a materiilor prime. precum şi râncezirea hidrolitică. Există mai multe principii care stau la baza separării impurităţilor: a) separarea impurităţilor metalice se bazează pe proprietăţile magnetice ale acestora şi se realizează cu ajutorul magneţilor sau al electromagneţilor. La umidităţi de până la 45%.4% impurităţi. procesele degradative ale seminţelor de floarea-soarelui se înteţesc.

procent care favorizează buna desfăşurare a proceselor de presare şi extracţie. se reduc pierderile de ulei în şrot deoarece coaja absoarbe ulei. se îmbunătăţeşte calitatea şroturilor prin scăderea conţinutului în celuloză (la floarea-soarelui. Boabele de soia nu sunt decorticate decât în cazul obţinerii unui şrot destinat extragerii proteinelor pentru consum uman. spargerea şi detaşarea cojii de miez. O temperatură mai mare poate denatura termic proteinele din seminţele de floarea-soarelui şi degradarea calităţii uleiului din seminţe. Utilaje de curăţire: – separator . cu curenţi de aer de înaltă frecvenţă. circulară sau vibratorie) unui strat de seminţe la suprafaţa unor site orizontale sau înclinate perforate. iar suprafaţa interioară a tobei de spargere este ondulată. . ceea ce permite mărirea suprafeţei de impact cu sămânţa proiectată de palete. Agenţi de uscare folosiţi: aer cald. După decojire. se reduce uzura utilajelor de prelucrare. c) separarea pe baza diferenţei de viteză de plutire – se face cu ajutorul unui curent de aer care trece prin amestecul de seminţe şi impurităţi antrenând impurităţile mai uşoare decât seminţele şi separându-le. Această operaţie se execută în special în cazul seminţelor care conţin o cantitate mare de coajă care nu aderă la miez. în coajă există 52-60% celuloză). urmată de fisurarea. b) separarea cojii din amestecul rezultat. Utilajul în care se realizează operaţia se numeşte tobă de spargere şi este compus dintr-un tambur rotativ prevăzut cu palete. – vibroaspirator Sagenta.aspirator (tarar). coaja constituie un material inert în procesul de prelucrare şi nedorit în compoziţia şroturilor. Utilaje de uscare: – cu tambur rotativ orizontal – coloane verticale cu mai multe zone – în strat fluidizat. – postcurăţitor Miag Usca rea este procesul prin care se îndepărtează cel puţin 4% din umiditatea iniţială a seminţelor (de la 12-14% iniţial se ajunge la 8-10% final). a) S p a r g er e a ş i de t a ş a r ea c o j i i d e m i e z Această operaţie se bazează pe principiul lovirii repetate a seminţelor de floarea soarelui. Decojirea cuprinde 2 etape: a) spargerea şi detaşarea cojii de miez.5-3%) şi un conţinut ridicat de celuloză (52-60% raportat la substanţa uscată). Din această cauză. Temperatura la care se realizează uscarea este de 60°C. A v a n t a j e l e operaţiei de decojire: creşte capacitatea zilnică a instalaţiilor de presare şi extracţie. Deco j i rea (d eco rti ca rea ) Scopul decojirii: Coaja seminţelor oleaginoase are un conţinut de ulei foarte redus (0. care se îndepărtează greu la extracţie. amestec de aer cu gaze de ardere.b) separarea pe baza diferenţelor de mărime – se bazează pe mişcarea (rectilinie. miezul trebuie să conţină circa 8% coajă. Scopul uscării este de a evita fenomenele de autoîncingere şi autoaprindere prin încetinirea proceselor chimice şi biochimice.

care se separă ulterior. Gradul de măcinare este deosebit de important pentru desfăşurarea ulterioară a procesului tehnologic. mori cu ciocane. masa de seminţe este alimentată în tobă.25% din amestec. se deschid circa 70-80% din totalul celulelor. există mai multe situaţii: ambii cilindri netezi. precum şi de viteza relativă (viteza cu care se rotesc unul în raport cu celălalt). cu viteze egale: măcinarea are loc sub acţiunea forţelor de frecare. mărunţirea se realizează sub acţiunea forţelor de compresiune.85% din amestec şi 6-8% coajă păstrată din considerente tehnologice (facilitează formarea capilarelor de scurgere a uleiului la presare şi apoi la extracţie). În urma acestor loviri repetate. influenţând în special presarea şi extracţia uleiului.Viteza medie de lovirea acestora. cu viteze diferite: măcinarea are loc sub acţiunea forţelor de frecare şi forfecare. în funcţie de tipul seminţelor supuse măcinării. Astfel. Astfel. Astfel. cu viteze egale: măcinarea are loc sub acţiunea forţelor de compresiune. 2. eliberarea lui fiind dificilă. i coajă eliminată 15 .4 – 1%). V a l ţ u r i l e sunt alcătuite din 2 tăvălugi metalici (din oţel) goi în interior. necesară spargerii seminţelor este de 18-25 m/s. Structura lor intracelulară este distrusă prin acţiunea mecanică de măcinare iar uleiul se aglomerează în picături fine. Măcinarea seminţelor de floarea-soarelui Măcinarea este operaţia prin care materia primă oleaginoasă este mărunţită sub acţiunea forţelor mecanice în particule de dimensiuni mici din care să se poată face separarea uleiului cu randament maxim. precum şi a particulelor ce trebuie obţinute: valţuri. de tipul suprafeţei acestora. Din procesul de separare rezultă două fracţiuni: i miez industrial 75 . De asemenea. aflaţi în mişcare de rotaţie. dimensiuni mici ale particulelor de măcinătură îngreunează presarea uleiului şi scăderea randamentului de recuperare a uleiului prin presare datorită colmatării capilarelor de scurgere a uleiului. coaja se fisurează. concasoare.2. cu suprafaţă netedă sau rifluită. . . Astfel. La baze tobei de spargere se acumulează amestecul format din seminţe întregi. printr-o bună măcinare. mărind solicitarea braţelor amestecătoare ale toasterelor.după diferenţa de greutate – aspiraţia cu un curent de aer. o viteză unghiulară de 550-610 rot/min.după diferenţa de mărime – cernere prin site. iar paletele fixate pe tamburul rotativ lovesc seminţele şi le proiectează pe suprafaţa interioară ondulată a tobei unde suferă o a doua lovire. O cantitate de ulei rămâne în celulele nedeschise (20-30% din totalul celulelor). de tăiere sau frecare. aceasta a antrenat o cantitate mică de miez (0. U t i l a j e cu ajutorul cărora se realizează operaţia de decojire sunt reprezentate de toba de spargere şi separatorul de coji. ceea ce înseamnă la un diametru al tamburului egal cu 800 mm. fisurile se măresc şi determină desprinderea cojii de miez. Dimensiunile particulelor măcinăturii depind de distanţa dintre tăvălugi. b ) S e p a r ar e a c o j i i d i n a m e s t e c u l r e z u l t at s e f a c e p r i n d o u ă m e t od e : . se elimină din canalele oleoplasmei şi este reţinut sub forma unor pelicule la suprafaţa şi în capilarele măcinăturii. o măcinătură prea fină se aglomerează în timpul tratamentului hidrotermic. U t i l a j e l e cu ajutorul cărora se realizează măcinarea sunt. ambii cilindri rifluiţi. ambii cilindri rifluiţi. coji şi miez. Măcinarea are ca efect deschiderea celulelor (oleoplastelor) în vederea îndepărtării mai uşoare a uleiului la presare şi extracţie.

în prezenţa apei. Tratamentul hidrotermic (prăjirea) Tratamentul hidrotermic este o operaţie realizată sub acţiunea combinată a căldurii şi a apei efectuat sub o amestecare continuă.C o n c a s o a r e l e sunt utilaje folosite la mărunţirea brochenului (turtele care rezultă la presarea măcinăturii). apoi scade pe măsură ce măcinătura se saturează în apă. asupra măcinăturii obţinute la valţuri. precum şi în evaporarea apei din măcinătură. i P r ă j i r e a . care produce lângă obţinerea unui brochen cu granulaţia necesară. Scăderea vâscozităţii uleiului şi a tensiunii superficiale a acestuia uşurează eliminarea lui din măcinătură şi scurgerea lui la presare. îmbunătăţirea condiţiilor de separare a uleiului din măcinătură. distrugerea structurii interioare secundare. asupra paietelor aplatizate. asupra brockenului de la presare. Încălzirea determină producerea unor modificări de natură fizico-chimică şi coloidală asupra celor două faze (lichidă şi solidă) ale măcinăturii. înainte de aplatizarea materialului oleaginos.u s c a r e a – măcinătura este încălzită în vederea modificării structurii şi a proprietăţilor acesteia precum şi a reducerii umidităţii. Viteza de îmbibare depinde de condiţiile de umectare cât şi de conţinutul în ulei (este invers proporţională cu cantitatea de ulei din măcinătură). Umectarea şi încălzirea trebuie realizate simultan pentru a stopa activitatea enzimelor care ar putea mări aciditatea uleiului. îşi măresc volumul presează asupra capilarelor. deci se favorizează eliberarea şi scurgerea acestuia la presare. .3. proteinele conţinute de aceasta se îmbibă. Modificările de natură fizică aduse fazei lichide a măcinăturii constau în scăderea vâscozităţii uleiului şi a tensiunii superficiale a acestuia. după concasare. Scăderea vâscozităţii uleiului este rapidă o dată cu creşterea temperaturii. De menţionat faptul că la început viteza de îmbibare a măcinăturii cu apă este mare. destinat alimentaţiei animalelor. iar la încălzirea ulterioară se sparg eliberând uleiul conţinut. le micşorează secţiunea favorizând îndepărtarea uleiului. În acelaşi timp. Încălzirea se realizează treptat şi începe o dată cu umectarea măcinăturii şi progresează astfel încât la sfârşitul operaţiei se înregistrează temperatura cea mai ridicată iar apa se evaporă intens. Principalul scop al umectării îl constituie separarea uleiului pelicular. La temperaturi de peste 60°C. îmbunătăţirea condiţiilor de scurgere a uleiului la presare. ceea ce permite eliberarea uleiului din aglomerările formate şi uşurarea extracţiei. Astfel. scăderea vâscozităţii evoluează după un palier mai lent. Acest tip de tratament se poate aplica în patru situaţii diferite: înainte de presare. acestea se umflă. Celulele rămase întregi după măcinare suferă şi ele transformări în timpul umectării. 2. prin introducerea apei în măcinătură. reducerea vâscozităţii şi a tensiunii superficiale a uleiului. Operaţia constă în îmbibarea cu apă a măcinăturii: apa are capacitatea de a anula tensiunea superficială care reţine uleiul în măcinătură în formă peliculară. înainte de extracţie. Modificarea fazei lichide. înainte de extracţie. M o r i l e c u c i o c a n e sunt folosite la măcinarea şrotului. S c o p u r i l e acestei operaţii sunt următoarele: F a z e l e t r a t am e n t u l u i h i d r o t e r m i c : i U m e c t a r e a ş i î n c ă l z i r e a m ă c i n ă t u r i i .

Factorul principal care defineşte modul de realizare al presării este presiunea. Aceste procese au loc însă cu viteze foarte reduse deoarece durata tratamentului este mică. Pe lângă transformările chimice. Prin presarea particulelor de măcinătură unele de altele. reducându-se randamentul la presare. măcinare şi tratamentul hidrotermic corespunzătoare.În timpul tratamentului hidrotermic pot avea loc şi modificări de natură chimică şi biochimică: oxidarea uleiului şi creşterea conţinutului în hidroxiacizi. cu atât contactul între suprafeţele interioare şi exterioare ale măcinăturii creşte. De asemenea. Denaturarea termică se produce în prezenţa apei şi este cu atât mai intensă cu cât umiditatea măcinăturii este mai ridicată. . U t i l a j e l e care intră în alcătuirea instalaţiei de tratament hidrotermic sunt: . Când spaţiul dintre suprafeţele particulelor devine foarte mic. În faza a doua a tratamentului hidrotermic (ridicarea temperaturii) are loc desfacerea agregatelor mai mari şi tasarea particulelor. Randamentul maxim în ulei se poate obţine prin îmbunătăţirea proprietăţilor structural-mecanice ale măcinăturii favorizate de decojire. De aceea. Creşterea presiunii asupra măcinăturii trebuie să fie însă aplicată treptat deoarece o presiune prea mare la începutul presării duce la colmatarea capilarelor. restul uleiului fiind obţinut prin extracţie.prăjitoare verticale cu corp cilindric (toastere) cu compartimente multietajate (Krupp). în prima etapă a tratamentului hidrotermic au loc în măcinătura umectată şi procese biochimice: creşterea activităţii lipazelor care are ca efect mărirea acidităţii uleiului prin hidroliza triacilglicerolilor. începe procesul de separare a uleiului de faza de gel: iniţial se separă uleiul de la suprafaţa particulelor. Activitatea enzimatică scade în a doua etapă a tratamentului hidrotermic. deoarece sub acţiunea temperaturii sunt inactivate enzimele. Operaţia se face numai în cazul materiilor prime oleaginoase cu un conţinut de ulei mai mare de 30% deoarece randamentul presării este 80-85%. proteinele se denaturează şi determină distrugerea structurii celulare.prăjitoare orizontale cu mai multe corpuri. Presarea are ca produşi b r o c h e n u l (măcinătura epuizată în ulei) şi u l e i u l b r u t d e p r e s ă . Structura fazei solide devine elastică şi afânată. . P r es a r e a m ă c i n ă t u r i i Este operaţia tehnologică prin care se separă uleiul din măcinătură prin aplicarea unei forţe de presarea asupra măcinăturii prelucrate prin tratament hidrotermic. plasticitatea măcinăturii scade atingând valori optime pentru presare. se recomandă ca umectarea materialului oleaginos să se realizeze în prima fază a tratamentului concomitent cu ridicarea rapidă a temperaturii până la 60-70°C când încetează activitatea enzimatică. iar viteza de scurgere a uleiului este mai mare. cu atât se elimină mai bine uleiul din spaţiile care se crează între aceste suprafeţe. ceea ce favorizează scurgerea uleiului sub acţiunea presiunii sau a dizolvantului. Modificarea fazei de gel (coloidale). Lungimea capilarelor trebuie să fie cât mai mică şi este influenţată de grosimea stratului de material. denaturarea termică a proteinelor şi separarea uleiului pe suprafaţa particulelor. În timpul tratamentului hidrotermic. sub acţiunea presiunii exercitate începe deformarea şi comprimarea puternică a particulelor. Datorită scăderii umidităţii şi a denaturării proteinelor. ceea ce se explică prin scăderea umidităţii.prăjitoare în pat fluidizat. Cu cât presiunea este mai mare. iar după un timp. . uleiul nu mai poate fi eliminat. prin prăjire rezultă o modificare pronunţată a plasticităţii măcinăturii.

2.1. pigmenţii naturali liposolubili se solubilizează în ulei. putere şi. Extracţia uleiului este o operaţie tipică de transfer de substanţă care se realizează prin solubilizarea uleiului într-un dizolvant în care celelalte componente sunt insolubile. Extracţia se utilizează ca metodă unică de separare a uleiului din materialele oleaginoase sărace în ulei (soia. schema de presare-extracţie asigurând o recuperare a uleiului de 98%.productivitate 2 t/h măcinătură .putere 20 kW . Rolul preponderent în extracţie îl joacă difuzia care poate fi de mai multe feluri: moleculară.4.1.). reducerea umidităţii materialului datorită încălzirii. în funcţie de productivitate. prin convecţie sau prin membrane celulare. trecerea unei părţi din fosfatide din faza de gel în cea de ulei. dintr-un amestec de substanţe se separă un anumit component pe baza solubilizării lui într-un solvent. Extracţia propriu-zisă Extracţia este procesul tehnologic prin care.4. În acest caz.4. Extracţia cu solvenţi Extracţia cu solvenţi a uleiului de floarea-soarelui din măcinătură cuprinde mai multe operaţii: 2. materialul oleaginos (faza solidă) este amestecat cu solventul (faza lichidă). măcinătura suferă o serie de modificări fizico-chimice: - U t i l a j e l e necesare realizării presării măcinăturii se numesc prese şi pot fi de mai multe tipuri. Operaţiile principale de purificare a uleiului brut de presă sunt: separarea sedimentului cu site vibratoare. Viteza de difuzie este dată de relaţia: . Altfel. de randamentul dorit. În timpul amestecării. răcirea. ea se aplică suplimentar după presarea materialului oleaginos tratat hidrotermic. Extracţia propriu-zisă 2. uscare sub vid. de turaţie. În timpul presării. omogenizarea concentraţiilor se realizează sub acţiunea agitaţiei moleculare. ceea ce face să crească energia cinetică a moleculelor. uleiul este solubilizat în benzina de extracţie cu care formează o soluţie denumită m i s c e l ă . germeni de porumb etc. .turaţia 2. Materialul solid degresat care rămâne după extracţie se numeşte ş r o t . Distilarea miscelei 2. filtrarea uleiului.Durata presării trebuie să permită scurgerea uleiului şi depinde de: caracteristicile fizico-chimice ale măcinăturii caracteristicile constructive şi funcţionale ale presei grosimea brochenului la ieşirea din presă.3. În vederea extracţiei uleiului. 2. în special. presa Tehnofrig TPU: . decantarea. Factorul motor al difuziei este cu atât mai mare cu cât diferenţa de concentraţie este mai mare.5 rotaţii/min.4.reduce uleiul din turte până la 18-20% - superpresa Goliat: ulei în turte 5% Uleiul brut obţinut după presare se purifică prin sedimentare şi se elimină excesul de umiditate. formarea de combinaţii melanoidinice la temperaturi mai mari de 100°C prin interacţiunea dintre grupările NH2 ale proteinelor şi grupările CHO ale glucidelor ducând la închiderea culori măcinăturii şi a uleiului.4. Recuperarea solventului din şrot şi condensarea acestuia 2. D i f u z i a m o l e c u l a r ă .

Difuzia prin convecţie este însoţită de difuzia moleculară şi se exprimă prin relaţia: G conv = − β ⋅ S ⋅ dc ⋅ τ . fapt care înrăutăţeşte circulaţia miscelei şi reduce gradul de extracţie a uleiului.prelucrarea materialului oleaginos adus la umiditatea optimă. Cantitatea de substanţă care difuzează în unitatea de timp. Particulele se pot lipi între ele. Transferul de substanţă în procesul de extracţie a uleiului este un proces de difuzie care implică numai primele două tipuri de difuzie. . kg/(m2·h). se preferă forma de paiete care se menţine nemodificată pe parcursul extracţiei. viteza şi gradul de extracţie a uleiului depind de grosimea stratului de material deoarece concentraţia miscelei în ulei creşte la traversarea stratului. unde: Sd ⋅τ v – viteza de difuzie (cantitatea de substanţă ce difuzează în unitatea de timp. masa trecând dintr-o fază în alta prin mişcarea unei faze în raport cu cealaltă. ceea ce conduce la micşorarea “canalelor de drenaj”. cu direcţia şi sensul în care are loc difuzia. D i f u z i a p r i n c o n v e c ţ i e . limitată la 55°C. D – coeficient de difuzie moleculară. unde: dx β – coeficient de difuzie prin convecţie. Coeficientul de difuzie moleculară este direct proporţional cu temperatura amestecului şi invers proporţional cu vâscozitatea dizolvantului şi cu dimensiunile moleculelor care difuzează. m2. Este un proces fizic de omogenizare a concentraţiilor unui amestec prin deplasări ale unor porţiuni macroscopice de fluid în mişcare turbulentă. .temperatură optimă de lucru.viteză mare de circulaţie a solventului care să asigure un gradient de concentraţie mare. τ – timpul de difuzie.variaţia concentraţie pe unitatea de drum (distanţă parcursă de substanţa care difuzează). care în funcţie de metoda de extracţie variază între 6-9%. Sd – suprafaţa de difuzie. măcinătura prea fină colmatează instalaţia. unde: dc . S – suprafaţa de difuziune. gradient de dx concentraţie. în fiecare moment al extracţiei. h. . τ – timpul de difuzie.v= dG .un grad avansat de destrămare a structurii celulare: materialul supus extracţiei nu trebuie să conţină celule nesparte. . kg/(m2·h).formă şi dimensiuni potrivite ale particulelor de măcinătură. pe unitatea de suprafaţă corespunde unui vector proporţional cu gradientul de concentraţie. . C o n d i ţ i i l e o p t i m e pentru desfăşurarea procesului de extracţie sunt: . din considerente de securitate. kg. Reprezentarea matematică a acestui fapt este dată de legea lui Fick: G = −D ⋅ S ⋅ dc ⋅τ dx legea lui Fick. G – cantitatea de substanţă.

Materialul cel mai degresat este stropit cu dizolvant proaspăt.să nu formeze amestec exploziv cu aerul. Solvenţii de extracţie folosiţi trebuie să fie nepolari.să fie ieftin.să nu fie miscibil cu apa. 2. Înainte de extracţia propriu-zisă. Extracţia se desfăşoară prin metoda degresării succesive a materialului oleaginos în contracurent (solventul proaspăt se introduce peste materialul cel mai degresat. 2. hidrofobi. Caracteristicile benzinei de extracţie sunt: . motiv pentru care este utilizată în industria uleiului în etapa de extracţie. În practica industrială.2-0.la extracţie trec în ulei din materia primă în miscelă ceruri. este mai grea decât aerul de 2.. Etapa de difuzie moleculară a uleiului din interiorul particulei către exteriorul ei. Utilaje şi instalaţii folosite la extracţie .3 mm). B. Benzina de extracţie este solventul care îndeplineşte cea mai mare parte din condiţiile impuse unui solvent. cu constanta dielectrică apropiată de cea a uleiului. un punct de fierbere constant. . . D. fără să extragă şi alte substanţe. apoi cu dizolvant proaspăt.7 ori. stabilă. materialul supus extracţiei (brochenul) trebuie măcinat astfel încât să aibă particule cu dimensiunea de 3-12 mm. pigmenţi. 3. Ideal. Metoda stropirii repetate (percolare) cu dizolvant a materialului care se deplasează pe un transportor oarecare. Metode de extracţie 1. în continuare. fosfatide. în mişcare sau în strat imobil. C. . prin percolare cu miscelă.Extractorul Rotocel utilizează ca principiu de funcţionare extracţia mixtă . Metoda scufundării (imersării). . . iar miscela concentrată peste materialul proaspăt). când se recirculă numai solventul. 3. procesul de extracţie are loc simultan dintr-o mulţime de particule aflate în strat. Etapele procesului de extracţie 1. După măcinare (realizată în concasoare) brochenul este condiţionat hidrotermic în toastere. Metoda mixtă este metoda prin care materialul proaspăt se umectează bine cu miscela concentrată.să nu distrugă aparatura în procesul de extracţie. apoi se degresează pe transportorul extractorului. iar materialul proaspăt este stropit cu miscela cea mai concentrată. aplatizat şi paietat (paietele obţinute au grosimea de 0. Etapa de difuzie moleculară a uleiului prin stratul de la suprafaţa exterioară a particulelor la suprafaţa solventului care înconjoară particulele. vaporii de benzină se aprind uşor.să nu-şi schimbe compoziţia şi proprietăţile la depozitare. . Extracţia de realizează în prezent în extractorul Bernardini cuplat cu un percolator şi extractorul orizontal EMI. . un solvent trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: .concentraţia periculoasă în aer: 47-270g/cm3 în amestec cu aerul se aprinde la 250°C.să dizolve repede şi uşor uleiul.să aibă compoziţie omogenă.să nu lase miros străin după distilarea miscelei. . Etapa de difuzie prin convecţie a uleiului de la stratul de separare către miscela în mişcare.temperatura de fierbere: 65-68°C.

4. se realizează prin încălzirea miscelei la temperatura de fierbere a solventului (63-65°C). într-un schimbător de căldură tubular. Distilarea miscelei Miscela obţinută la extracţie reprezintă ulei solubilizat în solvent. distilarea în peliculă. Înainte de separarea uleiului. În vederea micşorării timpului de distilare. în strat subţire.7-0. capacitatea > 200 t/zi. conţinutul de ulei în şrot = 1-1. filtrare. concentraţia miscelei = 25%. grosimea stratului de material = 1. conţinutul de ulei în şrot = 0. 2. conţinutul de ulei în şrot = 1%. Aceasta trebuie separată în cele două faze componente: uleiul şi benzina de extracţie (care se recirculă. apoi într-un economizor (evaporator tubular sau pelicular) la un vacuum de 400 mmHg şi temperatura de 90-95°C. caz în care miscela curge pe un perete vertical. cu talere sau prin introducere de abur direct.7 m. debitul de miscelă recirculată = 10 m3/h. capacitatea = 180 t/zi. . Caracteristici funcţionale: durata extracţiei = 95-135 minute.0-1. debitul de miscelă recirculată = 12-18 m3/h. Caracteristici funcţionale: durata extracţiei = 135-150 minute. concentraţia miscelei = 22-25%. debitul de miscelă recirculată = 12-18 m3/h.3-1. grosimea stratului de material = 1. grosimea stratului de material = 1. când aceasta se evaporă şi este ulterior recuperată prin condensare. D i s t i l a r e a f i n a l ă realizată la temperaturi de 105-110°C şi un vacuum de 720-730 mmHg în coloane cu blază. .8-2 m. concentraţia miscelei = 18%.2.Extractorul DeSmet este un transportor orizontal cu sită care utilizează ca principiu de funcţionare metoda percolării. miscela trebuie purificată fizic de impurităţile antrenate în procesul de extracţie: prin decantare.2%. în contact cu aerul cald. centrifugare. Principiul pe care se bazează separarea solventului din miscelă este diferenţa de volatilitate a celor două faze ale amestecului.Caracteristici funcţionale: durata extracţiei = 100-300 minute. făcându-se astfel şi economie de solvent). Acest lucru se poate realiza prin: pulverizarea miscelei în distilator.8%. se poate mări suprafaţa de contact dintre benzină (miscelă) şi agentul de încălzire (aer cald). barbotarea de aer cald în miscelă. Recuperarea solventului din miscelă decurge în două etape: P r e d i s t i l a r e – operaţie în care miscela este concentrată până la 35-45% ulei. capacitatea = 180 t/zi. .Extractorul Carusel utilizează ca principiu de funcţionare metoda percolării.5 m. În practică.

B. (T. pe lângă trigliceride naturale şi substanţe de însoţire: suspensii mecanice. 2.) Carbon activ HIDROGENARE INTERESTERIFICARE VINTERIZARE Pesticide Compuşi policiclici Hidrocarburi policiclice aromate (PAH) DEZODORIZARE Abur Azot CO2 VINTERIZARE FRACłIONARE PigmenŃi CLOROFILĂ XANTOFILĂ CAROTEN Compuşi de aromă şi miros ULEI RAFINAT Fig. Acid oxalic Acid tartric (L & D) Acid malic Acid fumaric (trans) Acid acetic Acid maleic Acid citric H3PO4 H2SO4 HCl Acid formic HNO3 Fosfatide Aminofosfatide Proteine Mucilagii Acizi graşi liberi Glucolipide - Ulei brut DESMUCILAGINARE Ioni metalici Na2CO3+ NaOH (+NaCl) CaO NEUTRALIZARE Ca(OH)2 NaOH KOH HIDROGENARE INTERESTERIFICARE Mono. substanţele de însoţire se găsesc sub diferite forme: particule solide dispersate în ulei. Conţinutul lor variază între 1-4% şi depinde de: materia primă: gradul de maturitate. acizi graşi liberi. extracţie.procesul tehnologic de obţinere a uleiului brut: presare.3. D.5.E. Rafinarea uleiului brut de floarea-soarelui Uleiurile vegetale brute conţin. 2. numai că în acest caz lichidul care trebuie evaporat este solventul (benzina de extracţie) şi nu apa.2.E. (Ulei uscat) DECOLORARE A. substanţe odorante.4. presare urmată de extracţie. şrotul conţine 25-50% solvent la suprafaţă şi în capilarele particulelor. Dezbenzinarea şrotului şi toastarea lui se poate face în toastere cu 4-10 compartimente. E) pierzându-se şi o anumită cantitate de ulei.şi digliceride Produse oxidate N. În timpul rafinării. Fiecare compartiment este încălzit la paliere diferite de temperatură. aşa încât benzina se evaporă treptat şi este recuperată apoi condensată şi reintrodusă în extracţie. procesul tehnologic de obţinere a uleiului brut: . o dată cu impurităţile menţionate se îndepărtează şi substanţele valoroase precum vitaminele liposolubile (A. compoziţia chimică. soluţii sau suspensii de natură coloidală. substanţe solubile în ulei. În uleiurile brute. mucilagii. Recuperarea solventului din şrot După extracţia uleiului. Schema tehnologică de rafinare a uleiului de floarea-soarelui . condiţiile de depozitare şi păstrare. substanţe colorante.A.D. Îndepărtarea solventului din şrot este asemănătoare ca principiu de separare cu cel al uscării. Pentru obţinerea de şroturi destinate făinurilor alimentare se utilizează instalaţia “Flash” care lucrează în sistem HTST (High Temperature Short Time). antrenată cu substanţele de însoţire îndepărtate.3.B. ceruri.

la dezodorizare. prin urmare eliminarea lor se va face prin adăugarea peste uleiul brut a unei soluţii de acid citric 20% în proporţie de 1-2%.1. Prezenţa mucilagiilor în ulei şi în special a fosfatidelor are următoarele influenţe pe parcursul procesului de rafinare a uleiurilor vegetale: . fosfatidele se hidratează şi se depun la baza recipienţilor. .la depozitarea şi transportul uleiului brut. .2. mărimea suprafeţei de contact şi modul de separare a mucilagiilor precipitate.la decolorare.3. produc închiderea la culoare a uleiului şi apariţia unui miros dezagreabil.la neutralizare.5. mărind astfel pierderile. citric. albumine) sub formă coloidală. 2. Uleiul brut purificat de impurităţile mecanice este omogenizat şi preîncălzit în schimbătorul de căldură la 50°C înainte de intrarea în instalaţie (desmucilaginarea decurge optim la temperaturi de 45-50°). fosforic sau tratamentul alcalin. iar operaţia decurge la 90°C. metode chimice: tratamentul cu acid sulfuric. metode fizice: tratamentul termic. Desmucilaginarea / degumarea uleiului Uleiul brut conţine substanţe mucilaginoase (fosfatide. timp în care are loc hidratarea fosfatidelor. 2. Instalaţia de desmucilaginare Sharples cuprinde: schimbător de căldură pentru ulei rezervor de hidratare cu agitator separator centrifugal.15%. Metoda prin hidratare se bazează pe faptul că în prezenţa apei. uleiul este introdus în rezervorul de hidratare unde se adaugă apă cu temperatura de 50°C în proporţie de 2-3%. metode enzimatice: procedeul Enzymax. la cald. Desmucilaginarea / degumarea uleiului Neutralizarea şi spălarea uleiului Decolorarea uleiului Vinterizarea (deceruirea) uleiului Dezodorizarea 2. cu efect negativ asupra randamentului operaţiei. Eliminarea fosfatidelor din uleiul de floarea-soarelui trebuie să se facă rapid şi cât mai eficient prin una din metodele următoare: metode fizico-chimice: hidratarea şi tratamentul cu adsorbanţi. .5.4. Cefalinele şi inozitolfosfolipidele necesită prezenţa acidului citric pentru hidratare. fosfatidele. datorită capacităţii lor de emulsionare acestea antrenează cantităţi importante de ulei. temperatura.5. Eficacitatea hidratării depinde de: natura şi cantitatea agentului de hidratare. atunci când umiditatea uleiului depăşeşte 0. 2. .Rafinarea uleiurilor vegetale brute presupune parcurgerea unei serii de etape: 2. În continuare.5. acid clorhidric. albuminele şi complecşii acestora (mucilagiile) îşi pierd solubilitatea în ulei şi precipită în flocoane care pot fi ulterior separate prin sedimentare sau centrifugare.5.5.5. raportată la cantitatea de ulei. în suspensie sau dizolvate.1. prezenţa lor duce la inactivarea pământului decolorant prin blocarea centrilor activi şi reduce dimensiunile stratului filtrant. Aici este menţinut 22 minute. 2.

2.5. Apa trebuie dedurizată în cazul în care duritatea este mai mare de 5 grade germane de duritate. raportat la cantitatea de ulei.02-0. I n s t a l a ţ i a d e n e u t r a l i z a r e Sharples cuprinde: . Explicaţia constă în faptul că ionii de calciu reacţionează cu acizii graşi. În funcţie de aciditatea uleiului. . Menţinerea temperaturii la această valoare pe parcursul neutralizării se realizează prin reglarea automată a debitului de abur cu care are loc încălzirea uleiului. Mucilagiile separate antrenează 30-35% ulei. Neutralizarea şi spălarea uleiului Scopul neutralizării este eliminarea acizilor graşi liberi din uleiurile comestibile.2.reactor de neutralizare cu agitator: în care se desfăşoară reacţia de neutralizare. se formează săpunul de calciu.preîncălzitor de ulei tip ţeavă-n ţeavă: temperatura la care are loc neutralizarea. Separarea soapstock-ului Pentru un bun randament. Tratamentul alcalin se realizează în amestecătoare cu agitator. .dozator de soluţie alcalină .Amestecul de ulei-fosfatide hidratate deversează prin preaplin şi este alimentat în separatoarele centrifugale unde are loc separarea uleiului desmucilaginat şi a mucilagiilor. motiv pentru care trebuie îndepărtaţi. metoda prin care se neutralizează aceasta poate fi: neutralizare alcalină: la o aciditate liberă < 7%. Uscarea uleiului . . Spălarea uleiului Uleiul se spală de 2 ori cu 10% apă cu temperatura de 90-95°C. Excesul de alcalii trebuie să fie.reactor pentru prepararea soluţie alcaline (amestecătoare rotative. Săpunul separat este dirijat către industria de cosmetice servind ca bază pentru diferite produse. O aciditate ridicată a uleiului modifică atât caracteristicile senzoriale cât şi stabilitatea uleiului în timpul depozitării. neutralizare prin distilare: la o aciditate liberă 7-30%. Folosirea unei ape cu duritate mai mare (cantitate mare de Ca) conduce la pierderi în ulei. Neutralizarea alcalină constă în următoarele etape: Reacţia propriu-zisă R-COOH + NaOH = RCOONa + H2O soapstock (săpun) Reacţia de neutralizare necesită un exces de alcalii pentru a deplasa echilibrul reacţiei către dreapta şi pentru a neutraliza în totalitate acizii graşi liberi (până la o aciditate admisă de standarde de 0. în condiţii optime din punct de vedere tehnologic este de 60-70°C.05% acid oleic). separarea soapstock-ului se face prin centrifugare. cu dispozitive de amestecare). prin urmare uleiul şi soluţia alcalină trebuie să aibă această temperatură. iar separarea soapstock-ului se face în separatoare centrifugale. neutralizare prin esterificare: la o aciditate liberă > 30%. la neutralizarea uleiului de floarea-soarelui şi soia de 10-30%. insolubil în apă.supercentrifugă pentru separarea soapstock-ului.

la t = 0-6°C vinterizarea durează 8 ore. De asemenea. . Pământul decolorant se introduce în ulei.clorofilieni.Uleiul spălat conţine umiditate 0. reacţie facilitată de prezenţa oxigenului atmosferic. Pigmenţii care colorează uleiul brut de floarea-soarelui sunt: naturali. Decolorarea se realizează prin adsorbţia pigmenţilor pe pământ sau cărbune decolorant.dozator de pământ decolorant. temperatura optimă la care are loc adsorbţia pigmenţilor. se amestecă cu o cantitate de 0.reactoare de decolorare.6% suspensie de Kieselgur. Decolorarea prin adsorbţie are loc prin introducerea sub agitare a pământului decolorant în uleiul neutralizat şi uscat. Uleiul uscat conţine maximum 0.melanoidinici. Durata de decolorare (de contact pământ-ulei) depinde de cantitatea de pământ decolorant: cu cât cantitatea este mai mare. din materia primă: . presiunea de vapori a apei este mai mare decât cea din aparat. Uscarea uleiului se realizează printr-un proces de autoevaporare în uscătoare verticale. 2. formaţi prin reacţia Maillard. Decolorarea uleiului (albirea) Uleiul destinat consumului trebuie să fie puţin colorat şi să prezinte un aspect strălucitor şi limpede. temperatura cu care uleiul intră în uscător. O instalaţie de decolorare cuprinde: . Umiditatea în exces favorizează hidroliza triacilglicerolilor cu mărirea acidităţii libere a uleiurilor. sub vacuum. Decolorarea se realizează obligatoriu sub vid pentru a se preveni oxidarea uleiului. .2-0. Nu este necesară încălzirea uleiului deoarece la 85-90°C. uleiul intră într- . Se menţine 2-3h în răcitor şi apoi este introdus în maturator unde are loc mărirea cristalelor prin recircularea uleiului prin traversarea unor şicane orizontale. După decolorare. Uleiul trebuie încălzit la 80°C. . 2.5% care trebuie neapărat îndepărtată.filtru pentru separarea pământului. Separarea este cu atât mai eficientă cu cât temperatura la care are loc este mai aproape de 0°C.5-5% în funcţie de natura uleiului şi de efectul decolorant dorit.4-0. Cristalizarea poate avea loc spontan (34-38 ore) sau prin amorsare (iniţiere) cu germeni de cristalizare (suport de Kieselgur) pe care se acumulează microcristalele de ceruri formând cristale mai mari. carotenoidici din prelucrările anterioare: . urmele de umiditate din ulei inactivează materialele adsorbante folosite la decolorarea uleiurilor. În plus. Vinterizarea constă în cristalizarea cerurilor şi a gliceridelor saturate urmată de separarea acestora prin filtrare sau centrifugare.malaxor pentru prepararea suspensiei de pământ. se separă uleiul de pământul decolorant prin filtrare. Durata optimă decolorării este de 15-20 minute. Cantitatea de pământ decolorant folosită este de 0.4. cu atât durata de decolorare este mai mică. Vinterizarea (deceruirea) uleiului Este operaţia prin care se elimină din ulei cantitatea cea mai mare de ceruri şi gliceride ale acizilor graşi saturaţi care solidifică la 15-20°C producând tulburarea uleiurilor. Uleiul decolorat este răcit progresiv de la 40°C la 4-6°C.5. compartimentate care lucrează sub vid (10-20 mmHg). deci aceasta se va evapora.05% umiditate. În acest caz. Din aparatul de maturare. uleiul cu umiditate ridicată se va tulbura la depozitare. se asigură un timp de contact.3.5.

.5-4%. Dezodorizarea uleiurilor comestibile se realizează prin distilare sub vid. dacă s-a respectat procesul tehnologic de fabricaţie cu parametrii corespunzători. aldehide şi cetone rezultate din degradarea oxidativă a grăsimilor. Cele mai multe substanţe odorante care iau naştere în ulei sunt considerate ca fiind produse finale sau secundare de oxidare a hidroperoxizilor acizilor graşi nesaturaţi.schimbător de căldură cu plăci şi cu serpentină pentru răcirea uleiului. De asemenea. discontinue: Alfa Laval. Bernardini.substanţe formate în timpul anumitor faze de prelucrare a seminţelor sau a uleiului. .filtru aluvionar pentru separarea cerurilor.substanţe naturale care trec din materiile prime în ulei în timpul procesului tehnologic şi imprimă uleiului gustul şi mirosul caracteristice. uleiul rafinat se poate hidrogena şi se utilizează la fabricarea shortening-urilor. Uleiul rafinat este îmbuteliat şi prezintă o bună stabilitate în timp. V i n t e r i z a r e a c l a s i c ă D e S m e t (cea mai utilizată) necesită: .aparat de maturare a cristalelor. dezodorizarea se realizează la 240-275°C / 1-6 mmHg timp de 5-30 minute. 2. Acestea pot fi: . Dezodorizatoarele pot fi: continue (DeSmet). dar nu de alterare. a maionezelor. . în special a margarinelor.5. .malaxor pentru prepararea suspensiei de Kieselgur.substanţe formate prin alterarea materiilor prime sau a uleiului în timpul depozitării. transportului şi prelucrării: acizii graşi liberi formaţi prin hidroliza grăsimilor. raportat la cantitatea de ulei. Dezodorizarea uleiurilor Este ultima fază a procesului tehnologic de rafinare a uleiurilor brute şi urmăreşte îndepărtarea substanţelor care produc miros şi gust neplăcut. Practic.un schimbător de căldură unde se încălzeşte la 12-18°C şi apoi este trecut în filtrele aluvionare unde se filtrează.aparat de răcire progresivă.5. . sosurilor şi. la temperatură ridicată. . . O bună dezodorizare se poate realiza dacă aburul de injecţie are temperatura cu 30°C peste cea a uleiului şi este distribuit în masa de ulei în cantităţi mici. Consumul de abur pentru antrenare este de 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful