Sunteți pe pagina 1din 48

NDEPRTAREA REZIDUURILOR LICHIDE sI SOLIDE DIN INDUSTRIA ALIMENTAR

9.1. Poluarea apei n industria alimentara

Apele care prin folosire si-au modificat proprietatile initiale reprezinta ape reziduale, care reintroduse n circuitul apelor naturale conduce la impurificarea acestora.

Apele reziduale din industria alimentara sunt reprezentate prin apele de transport si spalare a materiei prime, apele tehnologice, apele de condens sau de racire, apele de la spalarea si dezinfectia spatiilor de procesare, a utilajelor si ambalajelor, apele de la instalatiile sanitare. Agentii poluanti ai acestora sunt reprezentati de materii minerale sau organice dizolvate sau n suspensie, de forme de energie (caldura, radioactivitate) si de organisme vii, microorganisme banale sau patogene (Maria Turtoi, 1998).

9.1.1. Indicatorii de apreciere a poluarii apei

Gradul de poluare al unei ape reziduale se urmareste nainte si dupa epurare, prin determinarea urmatorilor indicatori:

- pH-ul (SR ISO 10523/1997);

- suspensiile solide fixe si volatile si substantele dizolvate (STAS 6953/1981);

- CBO5-ul, consumul biochimic de oxigen la 5 zile, n mg/l, necesar pentru oxidarea biochimica a materiilor organice la temperatura de 20C si n con-ditii de ntuneric (STAS 6560/1982);

- CCO-ul, consumul chimic de oxigen, n mg/l pentru oxidarea sarurilor minerale oxidabile si a substantelor organice, determinat prin metoda cu per-manganat de potasiu (STAS 9887/1974) sau cu bicarbonat de potasiu (STAS 9888/1974). ntre cei doi indicatori exista urmatoarele corelatii:

CCO = CBO21

CCO = 1,46 x CBO5

iar pentru prezenta n apa a substantelor nebiodegradabile CCO > CBO21;

- prezenta azotului (STAS 7312/1983), ntlnit sub forma de amoniac li-ber (STAS 8683/1970), azot organic, nitrati (STAS 8900/1/1971) si nitriti (STAS 8900/2/1971);

- prezenta sarurilor: sulfiti (STAS 7661/1989), sulfati (STAS 8601/1970), cloruri (STAS 8663/1970);

- prezenta metalelor: cupru (STAS 7795/1980), crom (STAS 7884/1991), nichel (STAS 7987/1967), mercur (STAS 8045/1979), argint (STAS 8190/1968), cobalt (8288/1969), zinc (STAS 8314/1987), sodiu si potasiu (STAS 8295/1969), siliciu (STAS 9375/1973), aluminiu (STAS 9411/1983), cadmiu (STAS 7852/1980) etc.;

- prezenta substantelor organice greu biodegradabile: cianuri (STAS 7685/1979), toluen (STAS 8484/1969), anilina (STAS 8507/1970), benzen (STAS 8508/1970), naftalina (STAS 8562/1970), furfurol (STAS 8685/1970), chinoleina (STAS 8716/1970), compusi hidroxiarom 23523q1623x atici (STAS 8891/1971) etc.;

- prezenta microorganismelor, care contribuie la procesul de epurare sau la mbolnavirea oamenilor si animalelor. Prezenta microorganismelor patogene impune necesitatea dezinfectarii apei la iesirea din statia de epurare (STAS 3001/1991).

9.1.2. Caracteristicile apelor reziduale din industria alimentara

9.1.2.1.

Apele reziduale din industria de prelucrare a laptelui

Apele reziduale provenite din procesele tehnologice de prelucrare a laptelui contine cantitati importante de proteine, lipide si lactoza. Datorita acestor componente, simpla deversare, fara o prealabila purificare, ar contribui la poluarea mediului nconjurator.

Apele reziduale din ntreprinderile de prelucrare a laptelui sunt formate din ape reziduale industriale, poluante; ape reziduale menajere provenite de la grupurile sanitare si ape reziduale conventional curate (de racire, ncalzire si de condensare), nepoluate.

n ntreprinderile de obtinere a laptelui de consum si a produselor lactate acide, apele reziduale industriale se compun numai din apele de spalare si de curatire rezultate la receptia laptelui materie prima sau la umplerea recipientilor, la igienizarea mijloacelor de transport (cisterne), a pasteurizatoarelor, a vaporizatoarelor etc. Aceste ape contin urme de lapte si substante chimice folosite pentru curatire si dezinfectie.

Apele reziduale industriale includ si apele de spalare rezultate de la procesarea untului (zara). De obicei, datorita continutului de lipide si de saruri minerale, primele ape de spalare a untului se folosesc n scop furajer.

n anumite situatii, zerul obtinut de la fabricarea brnzeturilor este evacuat cu apele reziduale. Deoarece acesta reprezinta un factor important de poluare, se recomanda utilizarea lui n hrana animalelor sau valorificarea pe alte cai.

Celelalte componente ale apelor reziduale industriale din ntreprinderile de prelucrare a laptelui sunt aproape exclusiv ape de spalare si curatire a aparatelor, recipientelor si a salilor de fabricatie.

Din punct de vedere igienic, o atentie deosebita se va acorda apelor de spalare a salii de primire a laptelui materie prima si a bidoanelor, ct si sedimentul de la bactofugare, deoarece acestea prezinta riscul de a contine microorganisme patogene.

Din punct de vedere biochimic, apele reziduale de la ntreprinderile de prelucrare a laptelui ocupa o pozitie deosebita, deoarece pot trece foarte repede n stadiul de fermentatie acida datorita continutului lor n lactoza. n acest proces, lactoza poate fi transformata n acid lactic, acid butiric, acid propionic si gaze (dioxid de carbon, hidrogen). Astfel apele reziduale devin acide, iar scaderea pH-ului sub 3 duce la precipitarea proteinelor. Temperatura de 28-35C a apelor reziduale accelereaza procesele fermentative.

Volumul apelor reziduale industriale, de la ntreprinderile de prelucrare a laptelui, este dependent de tipul de produs lactat ce urmeaza a fi prelucrat, de capacitatea de prelucrare, de gradul de reutilizare a apei etc.

Compozitia medie a apelor reziduale rezultate de la o ntreprindere de prelucrare a laptelui este prezentata n tabelul 29. Tabelul 29

Compozitia medie a apelor reziduale rezultate de la o ntreprindere de prelucrare a laptelui Tipul de apa rezi-duala Proteine Lipide Lactoza pH Reziduu, mg/l

total fix mg/l mg/l mg/l unitati de pH

Primire lapte 1500-4600 500-1700 200-1000 300-1100 200-1400 8,3-10,1

Fabricare unt 400-7500 300-2100 20-2900 100-600 20-1600 6,5-9,7

Fabricare brnzeturi 1200-16200

400-2900 400-2000 300-500 100-9400 4,3-7,9

Ape rezidu-ale totale 1200-3100 700-1800 340-380 240-350 350-920 7,4-9,4

Indicatorii medii ai poluarii pe categorii de ntreprinderi de industrializare a laptelui sunt prezentati n tabelul 30. Tabelul 30

Indicatorii medii ai poluarii pe categorii de ntreprinderi de industrializare a laptelui Tipul de ntre-prindere Indicatorii

Debit, m3/m3 CCO, mg/l

CBO5, mg/l Sus-pensii, mg/l Li-pide, mg/l Azot mg/l Fos-for, mg/l Cloruri, mg/l

Produse lactate 15,0 8000 4200 2600 720 180 120 400

Lapte si unt 15,7 15100 6500 5200 2600 300 70

680

Brnzeturi (telemea si produse proaspete) 41,0 62500 30200 31400 4900 1600 650 14700

Prima etapa n epurarea acestor ape reziduale este separarea grasimilor (trecerea prin separatoare), urmata apoi de o tratare cu coagulanti si dezinfectanti. Apele reziduale acide (cu continut de acid lactic) se neutralizeaza cu var pna la pH = 7,6-7,8.

Epurarea biologica se poate realiza n mod natural (irigatii) sau dirijat, n biofiltre sau bazine de aerare cu namol activ, n care apele reziduale se introduc dupa o prealabila diluare cu ape de racire, daca acestea nu sunt refolosite.

9.1.2.2. si a pestelui

Apele reziduale provenite din abatoare si din ntreprinderile de prelucrare a carnii

Apele reziduale provenite de la sacrificarea si jupuirea animalelor, spalarea tubului digestiv, prelucrarea carnii, grasimilor si pieilor au un continut foarte ridicat de materii organice (n solutie si suspensie), cantitati mari de azot si fosfor si o temperatura n general de 30-40C. Deversarea la aceasta temperatura favorizeaza instalarea unui proces de descompunere aerob, foarte rapid, care consuma oxigenul. Uneori, descompunerea aeroba se continua anaerob, proces nsotit si de eliberarea unor mirosuri neplacute. De asemenea, trebuie mentionata posibilitatea transmiterii prin aceste ape a unor germeni patogeni (Salmonella, Mycobacterium etc).

Apele reziduale provenite de la prelucrarea pestelui contin cantitati mari de solzi, materii organice usor degradabile, ct si cantitati mari de cloruri si acid acetic, rezultate de la conservare. Prin deversare, acestea produc efecte asemanatoare celor produse de apele reziduale din industria carnii.

Pe lnga cele prezentate, un component deloc neglijabil din apele reziduale provenite din abatoare si ntreprinderile de prelucrare a carnii si pestelui l constituie grasimile, a caror deversare n apele receptoare trebuie mpiedicata.

Volumul apelor reziduale, raportat la numarul de animale sacrificate, variaza n limite foarte largi si depinde de capacitatea abatorului si de specia animalelor sacrificate.

Caracteristicile apelor reziduale provenite din abatoare si din ntreprinderile de prelucrare a carnii sunt prezentate n tabelul 31.

Tabelul 31

Caracteristicile apelor reziduale provenite din abatoare si din ntreprinderile de prelucrare a carnii Indicatori Abatoare Produse din carne

vite porci

Volum, m3/cap 1,5 0,54 2,77

pH, unitati de pH 7,4 -

Reziduu total, mg/l 4100 3590 -

Materii n suspensie, mg/l 820 720 650

CBO5, mg/l 12500

16300 920

Azot total, mg/l 154 122 137

Grasimi, mg/l 98 150 -

Prima etapa n epurarea apelor reziduale este recuperarea grasimii (trecerea prin separatoare), care va fi folosita la fabricarea sapunurilor.

O metoda de ndepartare a apelor reziduale din abatoare este amestecarea acestora cu reziduurile solide orasenesti, care le absorb, urmata de compostare. Pentru a preveni putrefactia se adauga var.

Epurarea fizico-chimica se realizeaza prin coagulare cu sulfat de aluminiu (300mg/l) si var (500mg/l), urmata de decantare. n urma compostarii, namolul obtinut devine un bun ngrasamnt. Etapa biologica a epurarii se realizeaza prin folosirea la irigatii sau dirijat n biofiltre sau n instalatii cu namol activ.

9.1.2.3.

Apele reziduale din industria zaharului

Din punct de vedere cantitativ si calitativ, cele mai importante ape reziduale provenite de la fabricarea zaharului din sfecla de zahar sunt: apele reziduale de la transport si spalare, apele reziduale de la difuzie si presare si apele de condens.

Apele de la transport si spalare contin cantitati mari de materii n suspensie. Acestea sunt reprezentate de pamntul aderent (cca 5-10% din greutatea bruta a sfeclei) si din substantele organice dizolvate, provenite de la sfecla si frunze. Continutul biochimic de oxigen variaza de la cteva sute de mg/l la cteva mii, n functie de gradul de recirculare.

Apele de la difuziune si presare sunt foarte bogate n materii organice dizolvate si coloidale. Aceste ape pot ajunge la ncarcaturi de cteva zeci de mii de mg/l CBO5, n care poate fi prezent si zahar n concentratii de 0,15-0,30%. Apele reziduale de la difuziune si presare contin si cantitati nsemnate de nutrienti: azotul poate ajunge de la zeci la sute de mg/l, iar fosforul total la cca 250mg/l. Deversarea acestor ape ntr-un ru produce nnamolirea acestuia, iar consumul rapid de oxigen n zona de varsare (datorita temperaturilor ridicate a apelor reziduale) duce la disparitia oxigenului. Acest proces este nsotit de fermentatii anaerobe generatoare de miros neplacut specific si de dezvoltarea unor biocenoze specifice apei murdare. Datorita efectului toxic al saponinelor rezultate de la difuziune-presare si consumul oxigenului, s-a constatat o morbiditate excesiva a pestilor. Diluarea de 5-6 ori a acestor ape duce la disparitia efectului toxic.

Apele reziduale de condens sau de la purificare ajung calde n cursurile de apa receptoare, provocnd n general o poluare slaba, asemanatoare apelor de racire normale.

Caracteristicile apelor reziduale din industria zaharului sunt prezentate n tabelul 32.

Tabelul 32

Caracteristicile apelor reziduale din industria zaharului Indicatori Ape reziduale de la

Transport si spalare Difuziune si presare Purificare

Volum, m3 5-11 1,4-2,0 4-5

Materii n suspensie, mg/l 400-800 150 450

CBO5, mg/l 200-300 1250 1420

CCO, mg/l

125-2000 850 1000

Azot total, mg/l 90-2000 15000-25000 50-250

Fosfor, mg/l 10-250

n general, fabricile de zahar lucreaza cu circuite de apa mai mult sau mai putin nchise n diverse stadii de tratare a sfeclei, ceea ce simplifica mult problema apelor reziduale. n aceste fabrici, volumul apelor reziduale reprezinta doar o parte a celor prezentate mai sus, depinznd de cantitatea de apa proaspata introdusa n diferitele etape tehnologice.

9.1.2.4.

Apele reziduale din industria uleiurilor si grasimilor

Apele reziduale provenite din industria uleiurilor vegetale sunt reprezentate, n special, de cele rezultate la procesele de rafinare la care se adauga apele de condens. Acestea contin uleiuri, emulsii, materii organice cu azot etc. Consumul de oxigen este ridicat, provocnd deficit de oxigen n cursul de apa receptor.

Grasimile animale continute de apa formeaza la suprafata acesteia pelicule care mpiedica transferul de oxigen.

n functie de pH-ul acestor ape, exista si posibilitatea dezvoltarii microorganismelor.

9.1.2.5.

Apele reziduale din industria amidonului

Apele reziduale provenite de la fabricarea amidonului din cartofi sau porumb contin cantitati mari de materii n suspensie, de obicei au pH acid si valori ridicate ale CBO5. Aceste ape sunt predispuse la fermentare lactica si favorizeaza dezvoltarea rapida a bacteriilor si mucegaiurilor, care consuma foarte repede oxigenul din apa receptorului. Acest proces este nsotit de fermentatii anaerobe cu formare de acizi si hidrogen sulfurat. De asemenea, aceste ape pot forma o spuma persis-tenta, iar evacuarea lor, fara o epurare prealabila, ntr-un curs de apa cu debit relativ redus duce rapid la degradarea calitatii acestuia.

Apele reziduale de la fabricarea amidonului din cartofi sunt constituite din:

ape de spalare si transport a cartofilor, care contin materii nisipoase si particule de pamnt (n proportie de 5-20% din greutatea tuberculilor), elemente solubile ale cartofilor (n dilutie foarte mare), particule fine de pulpa si granule de amidon (n cantitati mici);

ape tehnologice: ape cu pulpa, care contin cantitati mari de substante organice (solubile sau insolubile) si n cantitati mai mici saruri minerale (mai ales compusi cu potasiu si fosfor); ape de spalare a amidonului; ape de la spalarea carbunelui activ cu acid clorhidric sau carbonat de sodiu si ape de condens.

n aceste fabrici procesul de recirculare se aplica numai apelor de transport si spalare.

n fabricile de amidon din porumb, apele reziduale ncarcate cu substante proteice, apele de spalare a amidonului ct si cele folosite pentru nmuiere si umflare sunt recirculate si utilizate n primul stadiu al fabricatiei (Maria Turtoi, 1998). Prin concentrarea reziduurilor se obtine un produs util, extractul de porumb.

Caracteristicile apelor reziduale de la fabricarea amidonului sunt prezentate n tabelul 33. Tabelul 33

Caracteristicile apelor reziduale de la fabricarea amidonului Indicatori Amidon din:

porumb cartofi gru

Volum ape reziduale, m3/t 6,5 16 7,8

pH-ul, unitati de pH 4,5-5,0 5-6 3,4-4,7

Materii n suspensie, mg/l 800 1000-1500 100-2600

Reziduu fix, mg/l 6000-15000 1000-5400 4750-6200

CBO5, mg/l 6000-12000 1000-2000 4500-6900

Azot total, mg/l 300 400 200-300

Apele reziduale de la fabricile de amidon pot fi supuse unei epurari biologice artificiale, n instalatii cu namol activ sau biofiltre, chiar fara preepurare.

Pentru realizarea conditiei de evacuare impuse (un CBO5 final mai mic de 50mg/l), ct si pentru evitarea construirii unor instalatii de dimensiuni exagerate, epurarea biologica trebuie sa se faca n doua trepte. Aplicarea unei ncarcaturi ridicate n prima treapta si a uneia mai mici n cea de a doua, permite obtinerea unei eficiente de epurare de 98-99%.

Folosirea procedeului cu namol activ, ca prima treapta, prezinta avantajul utilizarii unor instalatii compacte (economii de spatii si materiale de constructie) si al efectuarii tratamentului fara degajare de mirosuri.

9.1.2.6.

Apele reziduale din industria conservelor de fructe si legume

Apele reziduale din industria conservelor vegetale provin de la spalarea materiilor prime proaspete, din procesul tehnologic (oparire), de la tratamentul termic de pasteurizare si racire (ape de condens) si de la spalarea si igienizarea spatiilor de productie, a utilajelor si ambalajelor. Aceste ape contin cantitati nsemnate de materii n suspensie (pielite, coji, resturi de fructe si legume, pamnt etc.) si substante organice dizolvate din sucurile fructelor si legumelor prelucrate. Datorita continutului variabil de acizi, glucide si protide, aceste ape au un consum biochimic de oxigen ridicat.

Caracteristicile apelor reziduale din industria conservelor de fructe si legume sunt prezentate n tabelul 34.

Tabelul 34

Caracteristicile apelor reziduale din industria conservelor de fructe si legume Produsul Volumul de ape reziduale, m3/t pH Materii n suspensie, mg/l

CBO5, mg/l Caise 20,3-29,7 260 200-1000

Cirese 19,5 6,2 20 750

Ciuperci 29,7 50-250 75-400

Fasole 21-25,7 7,6 60-85 160-600

Mazare 9,8-26 4,7 272-400 380-4700

Morcovi 6,2-9,7 7,1 1850 520-3000

Pepene galben 9-20 790-2500 2850-6900

Piersici 22,3-37 600 1350

Rosii (ntregi)

17-45 4,9 179-1200 180-3400

Sfecla rosie 1,8-29,5 7,1 1600 1500-5500

Spanac 10-75 7,0 90-580 280-730

Varza 10-21,5 5,6 60-630 1400-6300

Visine 6-20

20-600 700-2100

Cu toate ca substantele organice continute de aceste ape sunt usor degradabile, continutul scazut de azot si fosfor impune necesitatea adaugarii de substante nutritive pentru a stimula epurarea biologica. La evacuarea fara epurare a acestor ape apare posibilitatea unor fermentatii acide, care dauneaza calitatii receptorului, faunei acesteia si influenteaza negativ activitatea microorganismelor aerobe cu rol important n epurare.

Epurarea acestor ape consta n: trecerea apelor de spalare prin deznisipator, decantoare pentru separarea namolului si epurare biologica n biofiltre.

9.1.2.7.

Apele reziduale din industria maltului, berii si bauturilor racoritoare

Apele reziduale din industria maltului provin, n special, de la: golirea linurilor de nmuiere (apele de spalare a orzoaicei sau orzului); spalarea si curatirea spatiilor de productie, a spatiilor anexe si a utilajelor; racire si condensare. Volumul si compozitia acestora variaza n functie de procesul de maltificare si de recirculare a apelor de nmuiere. Din punct de vedere al compozitiei, apele reziduale proaspete de la maltarii sunt solutii diluate de glucide, protide solubilizate si saruri minerale (mai ales fosfati) n care se gasesc n suspensie particule de pamnt, praf, fragmente de graunte etc. Aceste ape intra repede n faza de fermentare acida, cu formare de acizi (lactic, butiric, formic), urmata de putrefactie.

Din industria berii rezulta ape reziduale concentrate, provenite de la diferite operatii ale procesului tehnologic si ape reziduale mai diluate, constituite din apele de spalare a spatiilor, rezervoarelor, conductelor si ambalajelor. Apele reziduale concentrate reprezinta maximum 0,5% din debitul total de apa evacuat si contine cca 24% din ncarcarea organica exprimata prin CBO5.

Continutul ridicat n materii organice degradabile si prezenta microorganismelor duc la instalarea rapida a proceselor fermentative, asociate cu acidulari sau putrefactii.

Apele reziduale din industria bauturilor racoritoare nu produc o poluare deosebita. Aceste ape provin ndeosebi de la spalarea sticlelor si rezervoarelor de nmagazinare, amestecare si filtrare; au caracter alcalin si o ncarcare organica exprimata prin CBO5 de cca 2-3 kg/m3 lichid.

ndepartarea etichetelor la spalarea sticlelor recirculate mareste mult cantitatea de materie n suspensie n apele reziduale. Efectele daunatoare ale deversarii acestor ape sunt asemanatoare cu cele ale apelor reziduale menajere.

Caracteristicile medii ale apelor reziduale provenite din industria maltului, berii si bauturilor nealcoolice racoritoare sunt prezentate n tabelul 35.

Tabelul 35

Caracteristicile apelor reziduale provenite din industria maltului, berii si bauturilor racoritoare Indicatori Ape reziduale din industria

maltului berii bauturilor racoritoare

Volumul de ape reziduale 1,9-2,7 m3/t 3-5-40-60 m3/hl

1,5-1,8 m3/ m3

PH 6,0-7,7 3,7-12,8 alcalin

Materii n suspensie, mg/l 220 560-900 -

CBO5, mg/l 700-1600 24-4820 2000-3000

CCO, mg/l 820-1400 128-8420 2500-4200

Azot, mg/l 30-80 100

Fosfor, mg/l 15-35 20 -

Epurarea apelor reziduale din industria maltului si a berii consta n trecerea acestora prin sita si decantor, urmata de neutralizarea acizilor cu var. Aceste ape pot fi utilizate la irigatii sau, dupa amestecarea cu apele reziduale orasenesti, pot fi supuse epurarii biologice.

9.1.2.8.

Apele reziduale din industria spirtului si drojdiei

Volumul si caracteristicile apelor reziduale rezultate de la fabricarea spirtului (alcoolului etilic) depinde de felul materiei prime si de tehnologia utilizata. Deversarea acestor ape produce receptorului consumarea rapida a oxigenului, urmata de o fermentare anaeroba acida cu producere de mirosuri neplacute. n general, nsa, cea mai mare parte a reziduurilor (borhotul) nu sunt evacuate n apa, ci sunt recuperate si folosite ca furaj pentru animale sau pentru fertilizarea terenurilor agricole.

Apele reziduale de la fabricarea drojdiei de panificatie sau furajere, pot fi diferentiate n functie de materia prima (melasa, borhoturi, lesii sulfitice, zer, hidrolizate de lemn etc.) utilizata n procesul tehnologic, dar are si caracteristici comune. Astfel, toate aceste ape au caracter acid (pH = 4-5) si contin n stare dizolvata glucide, rasini, gume, acizi organici etc. ncarcarea organica, destul de mare, produce consumarea oxigenului din apa receptoare, cu degajare de mirosuri neplacute si dezvoltare microbiana. De asemenea, continutul de furfurol, rasini si tananti a acestor ape au efect toxic asupra pestilor. Prezenta sarurilor de amoniu si a fosfatilor adaugati n

procesul tehnologic de obtinere a mediului nutritiv corespunzator dezvoltarii drojdiilor, substante neconsumate n totalitate, sporeste efectul eutrofizant.

Caracteristicile apelor reziduale rezultate din industria spirtului si drojdiei sunt prezentate n tabelul 36.

Tabelul 36

Caracteristicile apelor reziduale rezultate din industria spirtului si drojdiei Indicatori Ape reziduale din industria:

spirtului drojdiei

de la fer-mentare de spalare si transport dupa prima separare a drojdiei final

Culoare galben-nchis galben-nchis

PH 6,4 7,05-7,21 6,0 4,1

Reziduu uscat, mg/l 25510 540-2450 9178 1696

CBO5, mg/l 42340 1200 8300 1100

Azot total, mg/l 271 42

Sulfati, mg/l

938 113

Apele reziduale de spalare sunt epurate prin metode fizico-chimice, iar cele tehnologice si biologic. Daca conditiile permit, se poate folosi chiar epurarea biologica naturala. Apele reziduale de la fabricarea spirtului pot fi epurate si anaerob, daca materiile organice depasesc concentratia de 2. Epurarea mixta consta n descompunerea anaeroba a substan telor organice n prima etapa, urmata de o descompunere aeroba n bazine deschise, apoi n biofiltre.

9.1.2.9.

Apele reziduale din industria vinului

Apele reziduale din industria vinului sunt constituite din apele de spalare a: utilajelor (pieselor etc.), drojdiei ramase n vasele de fermentare, ambalajelor si spatiilor tehnologice. Evacuarea lor nu este permisa direct n cursurile de apa receptoare.

9.2. Epurarea apelor reziduale din industria alimentara

Epurarea apelor reziduale reprezinta ansamblul de procedee prin care continutul de impuritati de natura minerala, organica, chimica si biologica al acestora este redus sub limita tolerata de receptor (reteaua de canalizare care face legatura cu statia de epurare a localitatii, ape curgatoare etc.).

9.2.1. Conditii de deversare a apelor reziduale n cursuri de apa

Deversarea apelor reziduale n cursurile de apa receptoare trebuie sa nu pericliteze flora si fauna acvatica a acestora sau sa faca apa improprie pentru industrie sau pentru consum (ca apa potabila).

n tara noastra, apele de suprafata receptoare se mpart n trei categorii de bazine:

I bazine naturale pentru alimentari centrale cu apa potabila;

II bazine pentru alimentarea cu apa a industriei alimentare si a centrelor piscicole;

III bazine numai pentru agrement sau scopuri arhitectonice.

Conditiile de deversare ale apelor reziduale n cursuri de apa receptoare naturale, pe categorii, conform STAS -ului 4706/1988 sunt prezentate n tabelul 37.

Tabelul 37 Conditiile de deversare ale apelor reziduale n cursuri de apaIndicatori Unitate de masura Categoria apelor de suprafata I II III

1 3 4

Conditii pentru regimul oxigenului

Oxigen dizolvat, mg/l 6 5 4

CBO5, mg/l max. 5 7 12

CCO-Mn, mg/l max. 10 15 25

CCO-Cr, mg/l max. 10 20 30

Conditii de mineralizare

Cloruri, mg/l max. 250 300 300

Sulfati, mg/l max. 200 400 400

Calciu, mg/l max. 150 200 300

Magneziu, mg/l max. 50 100 200

Reziduu uscat la 105C, mg/l max. 750

1000 1200

Tabelul 37 (continuare) 1 2 3 4

Materii n suspensie n apele reziduale naintea deversarii functie de gradul de dilutie

Gradul de dilutie 0-20 mg/l max. 20-40 25-60 30-100

20-50mg/l max. 40-100 60-150 100-250

50-150 mg/l max.

100-300 150-450 250-750

150-500mg/l max. 300-1000 450-1500 750-2500

Conditii senzoriale si bacteriologice

Culoare Fara culoare

Miros Fara miros

Coliformi, nr./l max. 100.000 Nu se normeaza

Indicatorii chimici

pH, unitati de pH 6,5-8,5

Amoniac liber, mg/l max. 0,1 0,3 0,5

Clor rezidual liber, mg/l max. 0,005

Cupru, mg/l max. 0,05

Detergenti anionici, mg/l max. 0,05

Dioxid de carbon liber, mg/l max. 50

Fier total, mg/l max. 0,3 1 1

Fenoli antrenabili cu vapori de apa (monofenoli), mg/l max. 0,001

0,02 0,05

Fluor, mg/l max. 0,5

Fosfor, mg/l max.

Furfurol, mg/l max. 5 5 5

H2S si sulfuri, mg/l max. Lipsa

Mangan, mg/l max. 0,1 0,3 0,8

Nitrati, mg/l max.

13 30 -

Pesti-cide erbicide, mg/l max. 0,001

insecticide, mg/l max. 0,0001

Plumb, mg/l max. 0,05

itei si produse derivate, mg/l max. 0,1 0,1 0,1

Pentru a corespunde acestor conditii de deversare, apele reziduale provenite din industria alimentara trebuie mai nti sa fie supuse procesului de epurare. De cele mai multe ori nsa, n industria alimentara se practica doar o preepurare a apelor reziduale, care apoi sunt deversate n reteaua de canalizare.

9.2.2. Procedee si instalatii pentru epurarea apelor reziduale

9.2.2.1. Preepurarea apelor reziduale

Se realizeaza prin procedee de pretratare care constau n retinerea materiilor n suspensie de dimensiuni mari si medii, retinerea grasimilor si/sau uleiurilor si uniformizarea debitului si concentratiilor.

ndepartarea materiilor grosiere n suspensie

Materiile grosiere n suspensie sunt reprezentate de resturi vegetale si animale, de bucati de lemn si/sau hrtie. ndepartarea acestora se realizeaza prin trecerea apelor reziduale prin gratare metalice cu spatii adecvate ntre bare, care permit retinerea suspensiilor respective. De obicei se folosesc gratare fine, cu spatii ntre bare de 10-25mm si gratare rare, cu spatii ntre bare de 5164mm. n functie de necesitati, se pot folosi si gratare cu spatii mai largi, de 100-150mm. Pentru suspensii de dimensiuni mai mari se pot folosi si site rotative, site plane vibratoare, instalatii de predecantare etc.

Separarea grasimilor si/sau a uleiurilor

Grasimile si uleiurile influenteaza defavorabil procesul de decantare al apelor reziduale. Prin separare, acestea pot fi recuperate si superior valorificate. Separatoarele de grasimi sunt bazine n care se asigura o circulatie lenta la partea superioara, unde datorita diferentei de densitate grasimile si uleiurile se separa.

Separarea grasimilor si/sau a uleiurilor se impune mai ales pentru apele reziduale de la abatoare, de la fabricile de conserve de carne si peste, de la fabricile de ulei, margarina etc.

Uniformizarea debitelor si concentratiei

Uniformizarea debitelor si concentratiei apelor reziduale se realizeaza n bazine de distributie si colectare a apei prevazute cu: conducte perforate de distributie, sicane, compartimente, sisteme de aerare mecanica (aeratoare de suprafata, agitatoare cu elice etc.) cu viteze de cca 15 rot/min. sau sisteme de aerare pneumatica cu un debit specific de aer de cca 6 m3/m2/h, dispozitive pentru curatirea eventualelor depuneri, sistem de evacuare a apei uniformizate.

Epurarea apelor reziduale din industria alimentara se realizeaza mecanico-chimic si biologic. n cazul apelor puternic poluate, nsa, se aplica si o postepurare.

9.2.2.2. Epurarea mecanico-chimica a apelor reziduale

Epurarea mecanico-chimica reprezinta treapta primara de epurare, care are ca scop eliminarea materiilor n suspensie. Aceasta metoda, n functie de necesitati, cuprinde urmatoarele etape: coagularea chimica, decantarea, neutralizarea si clorinarea, iar n anumite situatii si extractia, adsorbtia si flotarea.

Coagularea chimica se aplica pentru ndepartarea suspensiilor fin dispersate si a coloizilor de natura anorganica si/sau organica cu diametrul cuprins ntre 1 si 100 nm, din apele reziduale. Coagulantii produc destabilizarea coloizilor, urmata de floculare, care genereaza particule de dimensiuni mari ce pot fi ndepartate prin sedimentare, flotare sau filtrare. Ca si coagulanti, cei mai utilizati sunt sulfatul feros, clorura ferica, varul si sulfatul de aluminiu. n functie de compozitia apelor se aplica doze de 100-1000 mg/l. Prezenta unor saruri sau detergenti anionici necesita doze mai mari.

Decantarea se aplica apelor reziduale pentru ndepartarea materiilor n suspensie cu sau fara coagulare. Se face n decantoare care pot fi orizontale, verticale, radiale sau multietajate.

n decantor, viteza cu care circula apa este de 5-15 m/s, iar timpul de trecere, n functie de natura suspensiilor, este de 1-2 ore.

Neutralizarea apelor reziduale decantate este obligatorie pentru apele care contin cantitati mari de acizi sau baze.

Se realizeaza prin:

amestecarea apelor reziduale cu caractere diferite (acid + baze) naintea deversarii;

amestecarea apelor cu caracter acid cu apa de la retea;

adaosul de agenti de neutralizare (var).

Clorinarea apelor reziduale se aplica atunci cnd exista riscul prezentei microorganismelor patogene si a unor larve. n acest caz doza de clor lichid este de 1-30 mg/l.

Extractia se bazeaza pe diferenta de solubilitate a poluantilor din apele reziduale n doua lichide nemiscibile aflate n contact intim. Se foloseste n special pentru ndepartarea fenolului din apele reziduale.

Adsorbtia se foloseste pentru ndepartarea substantelor organice n concentratii scazute, cum sunt detergentii si unele substante heterociclice, care sunt dificil sau imposibil de ndepartat prin tratament biologic conventional.

Flotarea se foloseste pentru ndepartarea materiilor solide din apa, dupa saturarea acesteia cu aer sub presiune.

9.2.2.3. Epurarea biologica a apelor reziduale

Epurarea biologica reprezinta treapta secundara de epurare, care urmareste reducerea continutului de substante usor degradabile cu ajutorul microorganismelor prezente natural sau introduse n acest scop.

Datorita continutului mare n substante organice, apele reziduale din industria alimentara se supun epurarii biologice. Procesele biochimice ale epurarii apelor reziduale din industria alimentara sunt aceleasi ca n cazul epurarii apelor menajere, dar viteza de degradare este mai mica.

Epurarea biologica poate fi naturala sau artificiala.

A.

Epurarea biologica naturala

Foloseste capacitatea naturala de autoepurare a solului si apelor, care asigura un grad de epurare de peste 90%. Se realizeaza prin cmpuri de irigare, cmpuri de infiltrare si iazuri biologice. Datorita suprafetelor mari de teren necesare, epurarea biologica naturala are aplicatii restrnse.

Cmpurile de irigare sunt terenuri pe care apa este distribuita prin pompare sau curgere naturala, dispersarea acesteia fiind realizata prin santuri de irigare sau tuburi de drenaj perforate ngropate n sol la 0,5 m adncime.

Cmpurile de infiltrare necesita sisteme de drenaj prin care apa ajunge n sol. Acestea, de obicei, se amenajeaza mpreuna cu cmpurile de irigare n situatiile n care irigarea la suprafata, din motive igienice, nu este permisa. n ambele situatii, degradarea poluantilor din apele reziduale se realizeaza de catre microorganismele existente n sol.

Iazurile biologice (Fig.13) sunt lacuri naturale sau artificiale de 0,5-1,5 m adncime, care nu necesita aerare artificiala si previn impurificarea apelor subterane. Degradarea substantelor organice, n acest caz, se datoreaza microorganismelor existente n apa si se realizeaza prin procese de autoepurare naturala.

Fig.13 Iaz biologic:

1-alimentare cu apa reziduala; 2-fund impermeabilizat; 3-evacuare apa tratata.

B. Epurarea biologica artificiala

Se realizeaza n conditii controlate si foloseste culturi de microorganisme. Descompunerea substantelor organice se poate realiza pe cale aeroba, anaeroba sau mixta.

Epurarea biologica aeroba se realizeaza n prezenta oxigenului de catre microorganismele aerobe (bacterii, drojdii si mucegaiuri).

Epurarea biologica anaeroba se realizeaza n prezenta unor bacterii facultative si anaerobe, care n prima etapa descompun substantele organice pna la acizi organici, ca apoi n etapa urmatoare sa transforme acesti acizi cu obtinere de biogaz (metan si dioxid de carbon).

Epurarea biologica aeroba se realizeaza n instalatii cu biomasa fixa (biofiltre sau contactoare rotative) si n bazine cu namol n care biomasa este distribuita n toata apa supusa tratarii.

Biofiltrele sunt filtre cu material filtrant (piatra sparta, mase plastice etc.) pe care microorganismele adera si formeaza un strat activ biologic (biofiltru).

Instalatiile de aerare cu namol activ realizeaza epurarea biologica n prezenta unui amestec de microorganisme (bacterii, protozoare, metazoare si mucegaiuri), n care rolul principal l au bacteriile. Aerul este asigurat folosind diferite procedee de aerare.

Schema unei instalatii de epurare a apelor reziduale folosind un bazin de aerare cu namol activ este prezentata n Fig.14.

Fig.14 Instalatie de epurare cu bazin de aerare cu namol activ:

1 - alimentare cu apa reziduala; 2 - bazin de egalizare; 3 - bazin de amestecare ape reziduale cu solutii de saruri nutritive; 4 - bazin de aerare cu namol activ; 5 - agitator; 6 - evacuare apa tratata; 7 - decantor de namol; 8 - evacuare namol; 9 - raclor pentru evacuarea namolului din decantor; 10 - vas preparare solutii nutritive.

Contactoarele rotative sunt instalatii de epurare cu biomasa fixata pe discuri rotative la care aerarea se realizeaza alternativ.

Epurarea biologica anaeroba se realizeaza n aparate nchise, care nu permit accesul aerului, numite fermentatoare anaerobe. Procesul de degradare anaeroba este mai lent comparativ cu cel aerob si cuprinde doua etape.

n prima etapa, denumita etapa acetogena, microorganismele anaerobe care participa la degradare secreta enzime care transforma moleculele organice complexe, prezente n apele reziduale, n compusi mai simpli ca: acizi (acetic, propionic, butiric), aldehide, cetone etc.

n etapa a doua denumita etapa metanogena, compusii simpli rezultati sunt transformati de celulele bacteriene n apa, dioxid de carbon si metan.

Cantitatea si compozitia gazului rezultat din fermentare este dependenta de compozitia organica a apei reziduale supuse epurarii si de natura microorganismelor.

Schema unui fermentator anaerob cu ncalzire printr-un schimbator de caldura extern este prezentata n Fig.15.

Fig.15 Fermentator anaerob cu ncalzire printr-un schimbator de caldura extern:

1 - alimentare cu apa reziduala concentrata sau cu namol; 2 - robinet cu mai multe cai; 3 schimbator de caldura; 4 - fermentator anaerob; 5 - biogaz; 6 - sistem de reglare a presiunii; 7 decantor secundar; 8 - evacuare apa tratata; 9 - evacuare namol excedentar spre valorificare; 10 pompa recirculare namol; 11 - namol recirculat; 12 - pompe recirculare pentru mentinerea temperaturii n fermentator.

9.2.2.4. Epurarea tertiara si postepurarea

Epurarea tertiara este necesara numai n cazul apelor reziduale puternic poluate si consta n eliminarea substantelor minerale si organice nebiodegradabile. Exemplu: apele reziduale provenite de la fabricile de valorificare a reziduurilor din industria laptelui obtinerea cazeinei clorhidrice si a cazeinatilor.

Postepurarea consta n operatii suplimentare de filtrare pe nisip, postaerare sau dezinfectie pentru reducerea numarului de microorganisme sub anumite limite.

Aceste operatii se introduc n schema de epurare n functie de caz (Maria Turtoi, 1998).

9.3.

ndepartarea reziduurilor solide

n spatiile de productie, reziduurile solide sunt colectate n recipiente de capacitate mica, confectionate din materiale impermeabile, care se nchid etans, cu capace proprii ce pot fi ridicate cu o pedala de picior. Acestea vor fi golite n containere metalice, transportate cu mijloace auto speciale, sau n lipsa acestora, n recipiente mai mari sau bazine din ciment pentru depozitarea pna la evacuare. Dupa golire, recipientele, bazinele si containerele trebuie bine spalate si apoi bine dezinfectate cu o solutie de clorura de var 15-20%.

Amplasarea recipientelor sau bazinelor pentru recipiente solide trebuie sa se faca la o distanta de cel putin 25 de metri de spatiile de productie.

ntreprinderile mari de industrie alimentara, datorita volumului mare de reziduuri solide, rezultate din procesul tehnologic, trebuie sa fie prevazute cu crematorii; incinerarea fiind un mijloc radical si sigur de distrugere a reziduurilor n conditii igienice.

Dupa colectare, deseurile vor fi transportate cu autovehicule speciale la gropile de gunoi, indicate si aprobate de organele sanitare.

Depozitarea controlata reprezinta mijlocul cel mai simplu si cel mai avantajos din punct de vedere economic de debarasare de deseuri.

La stabilirea unui astfel de amplasament se va lua n considerare distanta fata de centrele populate, care trebuie sa fie de 6-10 km; directia dominanta a vntului; adncimea si sensul de scurgere al apelor freatice si de relieful terenului, recomandndu-se gropi, rampe etc.

n depozitarea controlata, deseurile sunt ntinse n straturi de 20-40cm grosime si apoi compresate cu utilaje corespunzatoare (buldozere). Dupa ce s-a realizat grosimea dorita, aceste gramezi sunt acoperite cu pamnt.

Compostarea consta n transformarea deseurilor solide menajere, organice de origine vegetale sau animale, printr-un proces natural de macerare (fermentare), ntr-un produs inofensiv folosit ca ngrasamnt agricol.

Incinerarea este mijlocul cel mai radical, de mare randament, pentru distrugerea reziduurilor solide n conditii igienico-sanitare corespunzatoare, dar are dezavantajul ca necesita investitii mari pentru constructia respectiva si pentru instalatiile de retinere a fumului si gazelor emanate.

O atentie deosebita trebuie acordata recuperarii, reutilizarii si transformarii deseurilor, fiind cunoscute rezultatele obtinute prin recuperarea hrtiei, sticlei, metalelor si reutilizarea acestora ca materii prime, a regenerarii uleiurilor arse, a transformarii deseurilor din industria carnii n furaj pentru animale etc.

Pentru o valorificare superioara, aceste deseuri vor fi depozitate separat, vor fi pastrate ct mai putin timp, pentru a se evita alterarea si vor fi transportate n conditii corespunzatoare la ntreprinderile de prelucrare sau direct la consumatorii animali (borhotul de la fabricile de zahar, de bere, de spirt etc.).