Necesita:cunostiinte medii in domeniul fabricatiei (tolerante.

m-u, tehnologii) Instructor:

Prof.Dr.Ing. Liviu Morar Birou:B-dul Muncii , Tel.: C.Dorobantilor Tel.:0264401270 Laborator :E07

Carti:
Programarea sistemeleor numerice de Liviu Morar Masini si instalatii in sisteme robotizate de C.Pop, L.Morar , M.Galis Bazele Programarii numerice a masinilor-unelte, de Liviu Morar Sisteme integrate de prelucrare, vol.1., de Liviu Morar.

Descrierea cursului:
Studiu referitor la princiipile, tehnicile si aplicatiile CNC.Metode de programare (manuala si asistata) a m-u, sisteme de scule, prezentarea functionarii echipamentelor numerice vor fii de asemenea tratate.

Obiectivele cursului:
Dupa parcurgerea cursului studentii trebuie sa fie capabili sa : expliceterminologia utilizata pentru descrierea mucn; explice tipurile de baza a mu CNC si operatiile de prelucrare specifice; descrie factorii care au condus la dezvoltarea m-u CNC; sa intocmeasca programe si documentatia pentru realizarea unor piese pe strunguri si centre de prelucrare; sa explice structura unui echipament CNC; sa-si insuseasca termminologia specifica si modul de functionare a componentelor unui echipament numeric.

Notarea
Se va baza pe o combinatie a temelor la laborator, testelor si a proiectelor dupa cum urmeaza: Activitate laborator.20% Participare ..10% Proiect.20% Examen final..50% 100%

1.Istoric si terminologie Masina-unealta

Este un echipament actionat mecani folosit pentru fabricarea componentelor de regula din metal prin aschiere adica indepartare selectiva de metal

Actionare
Actionarea in trecut:

Actionarea numerica astazi:

CNC computer numerical control

Se refera la un computer, cu rol de dispozitiv de comanda, care citeste instructiuni bazate pe coduri G pentru comanda (actionarea) unei masini-unelte.

Mediul de productie: o serie de m-u comandate CNC alcatuiesc o celula flexibila de fabricatie.
Masinile-unelte sunt controlate din fisiere generate prin pachete CAM . Masinile-unelte CNC reprezinta un segment special de sistem robotizate (d.p.v.constructiv si al comenzii.) Echipamentele CNC sunt aplicate la o gama diversa de m-u : Masini-unelte comandate prin CNC: -masina de gaurit -m.prin electroeroziune -strunguri -m.de frezat -m.pt strunjit lemnul -m.de indoit -m. de taiere cu plasma -m. de taiere cu jet de apa -m. de taiere cu laser -m. de taiere oxiacetilenice -m. de rectificat plan -m. de rectificat cilindric

Control Numeric (Numerical Control) -Esenta CN oDin punct de vedere a m-u Aparitia CNC

Evoluia structurii M - U M U conventionale.Miscari controlate prin roti de manevra, manere, etc

CB PO Ue ECN S.C. SB S P Masa M-U

M U C N

Micrile controlate de ECN, mnerele nlocuite prin motoar[10,11]

oDin punct de vedere a comenzii

Masina actionata automat prin comezi codate pe un mediu digital

Prima m-u comanda numerica

Succint istoric -Nevoia de piese precise pentru US Air Force si John Parson presedintele companiei Parsons Works of Traverse City (Michigan) stau la baza primei MUCN. -Proiectul Parsons a fost implementat in laboratorul de Servo Mecanisme din MIT General Motors dezvolta simultan traductoare de pozitie. -Servo sistem :preia date inregistrate pentru a le produce de una , doua..ori.Tehnica aceasta este denumita record/playback- o reminiscenta a pieselor mecanice. (Nuvela Pianistul de Kurt Vonnegut a fost inspirata de o masina.Publicist GE)

Locul CN.

Programul sursa
Date iniiale A. Tehnologia 1. Centruire: Burghiu de centruire (BC)4 (T1) V = 15m/min (n = 1250 rot/min) (S9) W = 0,15 mm/min (187mm/min) (F187)/ 2. Burghiere: Burghiu (B) 10 (T2)

B. Stabilirea coordonatelor XA = 75 mm YA = 50 mm BLU = 0,001 mm X = 75000 Y = 50000

Programul sursa

Schimbarea burghiului de centruire, pornire AP T1 M6 S9 M3 Poziionarea BC n punctul A G00 x 50000 Y 50000 Efectuarea operaiei de centruire G81 G43 z 5000 D1 R 5000 F187 Schimbare burghiu (B) 10 . .

Codificarea programului: % LF N5 (G90) S9 T1 M6 M3 LF N10 G00 X 75000 Y50000 LF N15 G81 G43 Z 5000 D1 R5000 F187 LF N20 G80 S....T....M6 LF

Inregistrarea programului sursa -banda perforata din hartie, hartie/aluminiu acoperita cu plastic Mylor, plastic

-perforatoare de tip b.p.:

Bibliografie recomandata: -Bazele programari numerice a m.-u. : pg.1-15 -Programarea sistemeleor numerice: pg.1-4 -Masini si instalati in sisteme robotizate: pg.154-159 ; pg.166-184

2.Sistemul de prelucrare CNC Echipamentul de comanda numerica ECN Sistemul numeric de prelucrare

Rolul ECN: - controlul n bucla nchis a deplasrilor. Precizie. Discuie. transmite EEC comenzi pentru selectarea regimului tehnologic. Mod de transmitere.

Controlul deplasrilor: prin intermediul erorii

Fig. 2.2. = aMbMVM + aJ1bJ1VJ1 + a0b0V0 + apbpVp + aRbRVR + aCSbCSVCS + aibiVi + aJ2bJ2VJ2 n care: a = 1 sau 0 ; am = bm = 1 VJ1 valoarea jocului de ntoarcere; aJ1 = bJ1 = 1 (se consider numai deplasarea n sensul negativ al axei) V0 deplasarea de origine a piesei n raport cu originea mainii, Vp deplasarea suplimentar de origine prin G92, a0 = 1 ; b0 = -1 aq = 1 ; bq = -1 b = -1 sau 1 VM valoarea poziiei curente a sculei n raport cu originea mainii stabilit prin microcontacte (2.1)

VR valoarea cotei de referin, cotare incremental, poziia momentan a sculei fa de OM la nceputul deplasrii, se consider i convecia de joc VM VR = VM + aJ1VJ1 Cnd se ia n calcul VR, a0 = ap = 0 (fiind progr. G91) i invers aR = 0 cnd se consider V0 i Vp Valoarea bR = -1 ntotdeauna VCS valoarea coreciei de scul, aCS = -1 cnd este programat G43 (bCS = 1) sau G44 (bCS= -1) VI valoarea cotei programate aI = 1 bI = -1 VJ2 valoarea deplasrii suplimentare pentru pozitionri unidirecionale, bJ2 = +1 Cand 0 se initiaz un ciclu de oprire VR avans rapid; F avans programat A0 anticipare oprire; ZP zona de reducere parabolic a vitezei de avans Din relatia (2.1) se poate deduce relaia: VD = VP VC VCM .............. (2.2) n care: VD valoarea deplasrii organului mobil VP valoarea programat VC valoarea coreciei VCM valoarea constantelor de main

Schema bloc a unui ECN (tip CNC)

Clasificarea ECN
-Posibiliti de prelucrare: PCP, PL, C -Programarea cotelor: absolut (G90), incremental (G91) -Circuite de comand: bucla nchis, deschis -Realizare: hardware, software

Posibiliti de prelucrare

Sisteme de control Sisteme pas cu pas (MPP)

Se mai numesc sisteme in bucla deschisa -Motorul pas cu pas preia impulsuri(caracterizate prin amplitudine si frecventa) si le converteste in miscare de rotatie -Probleme:MPP are un moment de regula scazut in raport de alte motoare, la depasirea lui aluneca -M-ul nu stie unde se gaseste , stie doar unde trebuie sa ajunga.

Sistemul servo-motor de control

Se mai numesc cu bucla inchisa sistemul motor are o bucla de reactie (feedback- loop) prin care se controleaza pozitia. Avantaje:momente mari ce permit aschierearapida intensiva. masina-unealta cunoaste in fiecare moment pozitia actuala.

Caracteristici principale ale masinilor CNC:

masive, de regula de 4 ori mai grele decat o masina unealta conventionala. motoare de actionare puternice cu posibilitati de aschiererapida (in concordanta cu sculele moderne).Puterea si turatia sunt de 4 ori mai puternice (rapide decat m-u conventionale) schimbator automat de scule cu capacitatea de la 8 la sute de scule. vMagazin de scule.(exemplu)

vSistemul de paletizare:

Precizie ridicata, de regula 0,01-0,001 mm.

Cum se realizeaza precizia:

suruburi cu bile:

ghidaje de tip tanchete ( elimina sleop-slip-ul) Recirculabile Fixe

traductare de deplasare.

Animation CIM Bibliografie recomandata: -Programarea sistemelor numerice CNC : pg.:4-23 -Bazele programrii numerice: pg.:6-22 -Masini si instalatii in sisteme robotizate: pg.:160-165 ; pg.:185-192

3.Bazele comenzii numerice

Se da:

Realizarea piesei pe un sistem CNC presupune: -proiectarea unei tehnologii adevarate ( faze, operatii), scule, reg. de aschiere; -realizarea deplasarilor care se impun;

Ca urmare trebuie stabilite informatiile necesare prelucrarii si codificarea acestora. Informatii tehnologice(scula T, turatia S, avansul F) Informatii de deplasare (X,Y,Z,A,B,..) Traiectoria sculei:

Echidistanta.

Obs.: Fiecare portiune de curba se descrie intrun bloc (propozitie) separata. Ca urmare programul sursa de prelucrare va contine o succesiune de blocuri pentru deplasarea sculei si pentru implementarea tehnologiei 0(%) N0005 N0010 N0015 N0017 (schimbare scula) M03 LF (slectare sistem de coordonate , programare absoluta, pornire AP cu 400 de rot/min) G00 X-10.0 Y-10.0 LF (deplasare in punctul de start, Rf=10mm) G43 Z-5.0 D01 M08 LF (activare corectie de lungime scula , pozitionare la z = - 5 mm, pornire lichid de racire) G01 Y65.578 F100 LF (deplasare cu avans de lucru w = 100 mm/min) 0001 (numar program) T01 M06 LF G54 G90 S400

N0020 . . . N80 G01 X-10.0 LF N83 G91 G28 Z0 M19 LF (revenire la locul de schimbare a sculei , oprire oirentata , AP) N84 M01 (stop optional) N85 T02 M06 N90 G54 G90 S600 M03 LF . . . N105 G91 G28 Z0 M19 M110 M30 LF (sfarsit program)

Analiza programului permite evidentierea a patru tipuri de format de programare: -formatul de programare pentru start; -formatul de programare pentru inlocuirea sculei i -formatul de programare pentru startul sculei i+1 ; -formatul de programare pentru terminarea programului. Dupa materializarea comenzilor din primul format scula este pregatita sa inceapa aschierea (de la blocurile N0005 pana la N0017). Blocurile N83 , N84 alcatuiesc cel deal doilea format de programare Blocurile N85 , N90 alcatuiesc formatul de programare pentru scula urmatoare; Formatul aferent sfarsitului de program este dat de blocurile N105, N110.

Programarea ECN
Aspecte generale: Pentru realizarea operaiilor de prelucrare ECN are nevoie de urmtoarele informaii specifice: -dimensiunile piesei; -deplasrile sculei cu menionarea axei (ghidajul); -secvenele de prelucrare; -selectare scul; -selectare viteza de achiere i de avans. Programul sorteaz informaiile ntr-o anumit secvent i le convertete ntr-un limbaj nteles de ECN cod ISO conform DIN 66025. [26,30,31,32,1,9,11]

3.1. Metode de programare

Fig. 3.1.

3.2. Programarea manual

3.2.1. Aspecte fundamentale Programul de prelucrare este alctuit dintr-o insuire de blocuri NC, fiecare bloc defineste o anumit secven de prelucrare. Cuprinde (fig. 3.2): -un caracter NCEPUT PROGRAM; -un numr de blocuri; -un caracter SFRIT PROGRAM. STRUCTURA PROGRAMULUI

Fig. 3.2

BLOCURI: N20 G00 X-20000 TABULAR

CUVINTE CU ADRESE Y-30000 M08 LF LF n2 n3

20 TAB 00 TAB 20000 TAB 30000 TAB 08 Formatul de programare -concis: -1 : L, F 2 : A, T 3 : M, R, D ni : axe 1 2 3 n1

- detaliat: N04 G02 G02 XL 04.3 YL 0.4.3 ZL 04.3 R 04.3 ID 04.3 JD 04.3 KD 04.3 F04 D02 SO2 TO2 M02 M02 LF Prima liter: adresa A doua liter: D numai incremental Prima cifr: 0 zerourile nesemnificative pot fi omise A doua cifr: numrul maxim de cifre dup adres A doua i a treia cifr: numarul de cifre nainte i dup virgula zecimal. Observaii.: La echipamentele NC clasice virgula zecimal NU se programeaz. La CNC , . L absolut i incremental

3.2.2. Elementele blocului

Tipuri de blocuri: -principale -sub blocuri sau normale Blocul principal trebuie s conin toate informaiile necesare realizrii unui ciclu de prelucrare n aceast zon din program. :20 G01 N20 X15.0 LF Y20.0 F250 S1200 LF Sub blocul conine informaii diferite de cele din blocurile anterioare. Y40.0 n cadrul blocului codurile (inclusiv M i G) pot avea caracter modal sau nemodal.

Fig. 3.3.

- blocuri opionale (eliminabile) / N20 / : 20 Y40.0 G01 LF X15.0 Y20.0 F250 S1200 LF

%funcia: - nceput program - terge informaii din memoriile ECN (excepie corecii i poziii) Un bloc principal urmat de mai multe sub-blocuri pot constitui o seciune din program dedicat prelucrarii cu o anumit scul. : 30 G00 ........................................T02 M06 LF N35........ N40......... N45....... . . . : 80 .................T03.....................LF Seciune dedicat prelucrrii cu scula numarul 2 (T2)

3.2.3. Structura informaiilor coninute n blocuri:

Considerm

Din exemplul de format prezentat se pot reine urmtoarele tipuri de informaii: a funcii pregtitoare; b informaii cu caracter geometric; c registre pentru introducerea valorii coreciilor de scul; d parametrii utilizai n interpolarea circular sau n sistemul polar de coordonate; e plan de referin, asociat cu diverse cicluri fixe, poate avea i alte semnificaii cum ar fi raza unui cerc, etc.; f parametrii tehnologici; g selectare scul; h funcii auxiliare. Ordinea de scriere a informaiilor n bloc (cuvintele NC) este dat de formatul de programare, fr ns a fi strict necesar. Semnificaia cifrelor de dup adrese a fost indicat anterior.

3.2.3.1.Functii pregatitoare (G)

Prin cele dou cifre de dup adresa G se genereaz, n ECN, o operaie de natur nedimensional cum ar fi: Selectarea unei micri de poziionare sau conturare ( G00, G09, G02, G03); Activarea coreciilor de scul (G40, G41, G42, G43, G44); Selecteaz anumite cicluri fixe (G80, G81,...); Selecteaz modul de cotare (G90, G91); Activeaz diferite deplasri de origine (G92, G54...). Pot fi programate, ntr-un bloc mai multe funcii G dar nu din aceeai grup. La unele echipamente CNC sunt implementate funcii G urmate de un grup de caractere mai mare dect cifra 2 (G309, BRISC).

3.2.3.2.Informaii dimensionale (X, Y, Z)

Poziia sculelor n procesul de prelucrare este descris prin intermediul adreselor specifice fiecrei axe. Cnd se introduc deplasri ale sculei n program se va programa NTOTDEAUNA considernd scula n micare i piesa fix. Cotare, recotare. Discuie

O deplasare, pe axa X n sens negativ, de 27,62 mm se programeaz astfel: X 27620 n formatul X 04.3, unitatea BLU (0,001 mm), pentru echipamente NC sau X 27.62 echipamente CNC Noiunea de: zero nesemnificativ zero semnificativ pentru

3.2.3.3. Corecia de scul (lungime, raz)

F=

R p Rs Rp

Fc

3.2.3.4 Informaii tehnologice (F, S) F_ _ _ _ -codul FRN min-1 FRN = viteza de avans / distan 10 [min-1] -codul Magic Trei (MT) a>1 a<1 a <1 c1 c2 c3 c4 c5 c6 n 0, 0 0 c1 c2 c3 n C1C2C3 C1C2C3 C1 = 3 + n C1 = 3 n C2C3 = c1c2 - viteza de avans, mm/min -avansul, mm/rot sau m/rot

Corelarea vitezei de avans programat cu viteza real de pe m-u. C2C3 = c1 c2 Corelarea vitezei de avans programat cu viteza real de pe m-u.

S__ S____ Exemplu S1250 S10 G96 S_ _

- turaia arborelui principal, rot/min - viteza de achiere, m/min

- viteza constant de achiere, m/min - 1250 rot/min - a 10-a turaie din gama de turaii a mainii - meninerea constant a vitezei de achiere

3.2.3.5.Selectare scul (T)

T__ T____ Exemplu: T3 M6 T8 pentru NC schimbarea efectiv - selectare scul, fr schimbare efectiv Descrierea pct.piesei CNC schimbarea efectiv plus activare corecie de lungime

Sistemul de referinta: Pentru definirea unor puncte, n plan sau spaiu, aparinnd pieselor este necesar considerarea unui sistem de referin. Informaiile privind poziia sunt totdeauna precizate, fa de un punct predeterminat, prin intermediul coordonatelor.

Sistemul de referin este astfel ales nct s corespund cu direciile de micare ale sniilor axelor mainii-unelte.

Fig. 3.2 P1 corespunde la X=60 Y=20 P2 corespunde la X=30 Y=50 P3 corespunde la X=-50 Y=-30 P4 corespunde la X=40 Y=-40

iar n figura 3.3. s-a considerat planul XZ, specific strungurilor.

Fig. 3.3. P1 corespunde la Z=-7,5 P2 corespunde la Z=-15 P3 corespunde la Z=--25 P4 corespunde la Z=-35 X=25 X=40 X=40 X=60

Descrierea punctelor piesei se face n mod similar i n spaiu utiliznd de data aceasta trei coordonate X, Y, Z Un alt mod de a specifica coordonatele unui punct al piesei este oferit de sistemul polar de coordonate (fig. 3.5.).

Fig. 3.5.

Programarea in sistem absolut/incremental

Cat de departe trebuie sa fie scula? (G91)

In ce trebuie deplasez (G90)

pozitie sa scula?

Denumirea planurilor de lucru:

Fig. 3.9.

Puncte de zero
n cadrul unui sistem numeric de prelucrare sunt definite o serie de puncte origine i poziii de referin. Unele din ele sunt bine precizate de constructorul de maini-unelte, altele pot fi declarate de programator.

Fig. 3.10. M punctul de zero main originea mainii; Op punctul de zero pies, programat; R punct de referin. Determinat prin came i sistemul de msurare. Distana de la acest punct la punctul de zero main trebuie s fie cunoscut astfel nct poziia pe ax la acest punct s poat fi redat exact la aceast valoare. T punct de referin pentru scul, situat pe capul revolver al strungului; S punct de start, poate fi definit pentru fiecare program. Prima scul ncepe prelucrarea din

Sistemul de coordonate

Programarea deplasarilor
1.Programarea blocurilor pentru deplasri 3.3.1. Aspecte generale Programarea traiectoriei sculei, n vederea realizrii unei piese, se poate face n 2 feluri: oSe programeaz direct conturul piesei. Corecia de raz oSe programeaz echidistant Echidistanta A, B, C, Puncte de contur

Calcul: Bisectoarei

Fig. 3.36

3.3.2.Interpolare
Conform DEX ed. 1984; a interpola: a intercala ntr-un ir de valori cunoscute una sau mai multe mrimi determinate sau estimate. Mrimea pailor () : - BLU - prec. s. m.

Fig. 3.37.

Deplasri dup traiectorii liniare

de poziionare, cu avans rapid. cu avans de lucru

Se programeaz cu G00 (G0) Se programeaz cu G01 (G1)

G00 pot fi programate deplasri cotate G90, G91 sau n sistem polar (G09) Obiectiv : Deplasarea sc. din Pi n Pf: G90 G00 G90 N20 G00 X60000 Y60000 sau G91 N20 G91 N20 N20 G90 G00 G0 X40000 Y30000 LF X40.0 X30.0 LF G0 X60.0 Y60.0 LF

Fig. 3.38

(G09) G90 G91 N20 N20 G00 G00 G09 G09 G90 I0 I20.000 J0 G01 G01 Apare o singur diferen: se programeaz F..... .. Not! G90 Ref. la fig. 3.38 G90 N20 (G01) G90 N25 (G01) (G09) G90 N20 G90 G01 G09 I20.0 J30.0 R50.0 W36.87 F180 LF Sistemul polar poate fi utilizat i la programarea incremental X60000 Y60000 F180 LF S700 M03 LF Traiectoria nu poate fi arbitrar (scula achiaz) J30.000 R50.000 R50.000 W36.87 W36.87 LF LF (G09) G91

Variant N20 N20 G9 IIO JIO R300 W 110 LF

Fig. 3.39

Unele echipamente ofer posibilitatea interpolrii lineare 3D. Exemplu: echipamentul DIALOG 10, TNC430, Sinumerik 840 D %35 LF N1 G0 Z100 LF N5 G17 T1 M6 LF N10 G00 X40.0 Y60.0 Z2 S4000 LF N15 G01 Z-12.0 F150 M3 LF N20 X20.0 Y10.0 Z-8.0 F200 LF N25 T0 LF N30 G0 Z100.0 M30 LF

Fig. 3.40. Aproximarea: Se utilizeaz cnd curba elementar din conturul piesei nu are corespondent n ansamblul de interpolatoare implementat pe echipamentul numeric.

Exemplu.: Trebuie realizat un profil circular. Interpolare: linear a coarda b secanta c tangenta ntrebri: 1. Care curb? 2. Ct de mare? Rspuns: 1. Tolerana (abaterea de la contur) 2. AB = 2 = arc cos R = RP + RS Punct de nceput Discuie Fig. 3.41 > !! 2 = 0

Fig. 3.42.

Deplasri dup traiectorii circulare

Funcii standard: G02; G03 De regul se pot programa arce situate ntr-un singur plan. Corelare: interpolare circulara + interpolare liniar (cealalt ax) interpolare elicoidal

Fig. 3.43.

 Informaii necesare programrii interpolrii circulare:

A punct iniial B punct final - direcia de parcurgere a arcului: G02 sau G03; - coordonatele pct. final; - coordonatele centrului arcului de cerc. Obs.: Scula se gsete n punctul iniial.

Fig. 3.43 Coordonatele pct. final, B, pot fi date in G90 sau G91. Coordonatele centrului: - prin utilizarea razei R; -prin parametrii de interpolare I, J, K

- Utilizarea R. N30 G00 N35 G02 X20.0 X100.0 Y50.0 LF - poz. n punctul A Y50.0 R50.0 F100 LF interpolare circular

Observaii.: n blocul N35 Y poate lipsi fiind acelai cu Y din blocul N30. NU toate echipamentele au o astfel de facilitate ! - Utilizarea I, J, K. Metoda cea mai veche Pot fi: - scalri (ECN cu restricii) - vectori (ECN fr restricii) I proiecia distanei : punct nceput - centru arc pe axa X J - proiecia distanei : punct nceput - centru arc pe axa Y K - proiecia distanei : punct nceput - centru arc pe axa Z Programare greit a parametrilor I, J, K produce: -Eroare detectata de ECN prin punctul final. => ECN emite un semnal de avertizare Eroare nedetectat (se ncadreaz n tolerane) ocu I, J, K prea mari se produce sub tierea cercului ocu I, J, K prea mici se produce o umflare a cercului (scula n afara traiectoriei normale) Domeniul de setare a aproximrii cercului: atingerea punctului final, pentru NC clasice 1m ........3200 m

Restricia de cadran: Cadran? Paralele cu axele sistemului de coordonate. La ECN cu restricii n cadrul unui bloc se poate programa un arc de cerc care nu depete limitele unui cadran trigonometric. I, J, K sunt: distante.

Fig. 3.45 Pentru fig. 3.44 Echipament cu restricii: N20 G00 X20000 N25 G02 X60000 N30 X100000 Echipamente fara restrictii: N20 G00 X20000 N25 G02 X100000

Y50000 Y70000 Y50000 Y50000 Y50000

LF I40000 10 LF I40000

J30000

F100

LF

J-30000

F100

LF

Un caz particular al interpolrii circulare l constituie programarea unui cerc ntreg. N20 N25 G01 G02 X50.0 J30.0 Y20.0 LF / N25 F100 G02 LF I0 J30.0 LF

n blocul de interpolare circular adresele X i Y nu sunt prezente deoarece punctul final are coordonatele punctului iniial. Parametrul I = 0 nu se programeaz la unele echipamente. La altele este obligatorie programarea chiar dac are valoarea 0.

Fig. 3.46

Interpolare circular n coordonate polare

Mod de notare unghi

Z=0

Fig. 3.47 % 40 N10 N15 N20 N25 N30 N35 LF G09 (G16) G0 G01 G02 G0 M30 Z1.0 Z-7.0 G09 Z100.0 LF G0 F150 M71 LF R46.0 M3 LF W-65 I15.0 J70.0 LF W-15 LF G90 I 15.0 J70.0 LF S1500

Fig. 3.48

Interpolarea elicoidal: micare simultan pe 3 axe % 30 LF N10 G0 G17 N15 G01 Z20.0 N20 N25 G0 Z25.0 X0 Y25.0 Z10.0 S800 M3 LF F100 LF Z-10.0 I0 J25.0 L LF M30

G02 X0 Y-25.0

Fig. 3.49

Interpolarea cilindric
Combin micarea de rotaie a masei (axa NC) cu o axa liniar => traiectorii cilindrice Dimensiuni circumfereniale la unitatea de diametru Dimensiuni circumfereniale la nivelul diametrului de prelucrare

Fig. 3.50

Poziia pe axa de rotaie dat n grade, apoi este convertit de ECN n dimensiuni circumfereniale ale diametrului de prelucrare utiliznd coeficientul: P = diametrul de prelucrare / unitatea de diametru (pentru ECN de tip CNC ale firmei Siemens). N20 G92 Pvaloare Bvaloare LF d = 114,592 mm Unitatea de diametru . . . N10 N15 N20 N30 N30 N35 G92 G01 G03 G02 G02 G01 . . . N90 G92 P1 B LF Anulare interpolare cilindric P3 G42 B60 B B40 d = [mm]

LF Y200.0 R+60 LF LF

Selectare interpolare cilindric Not! Semnul + asociat lui R se alege funcie de unghiul la centru al arcului ce trebuie interpolat R+ dac < 1800 R- dac > 1800

Y216.0

B150 Y549 B150 Y549 B260 LF

R+165 LF R+165 LF

CENTRE DE PRELUCRARE

Un centru de prelucrare este de fapt o masina de frezat cu un schimbator automat pentru scule si alte dispozitive pentru manipularea pieselor Exista mai multe tipuri de centre de prelucrare ,diferentierea facandu-se in functie de numarul de axe programabile.

CENTRE DE PRELUCRARE CU TREI AXE

Un centru de prelucrare cu trei axe are axele Xsi Y programabile in planul mesei iar axa Z in directia arborelui principal. ,Un astfel de centru de prelucrare cu o dotare standard costa de la 35000E. Curent centrele de prelucrare cu trei axe sunt de tipul vertical. In figura nu sunt reprezentate sistemul de schimbare a sculelor, echipamentul cnc,sistemul de paletizareetc. Cu trei axe se poate prelucra ,cu partea frontala a sculei, o suprafata a unui cub si patru alte suprafete cu partea cilindrica ( un buzunar)

CENTRE DE PRELUCRARE ORIZONTALE CU TREI AXE

Figura prezinta un cetru orizontal cu trei axe. Se observa orientarea diferita a axelor X,Y,Z. Acest tip de masina este mai scump. In varianta standard de dotare poate costa 50000E. In figura nu sunt reprezentate sistemul de schimbare a sculei , controlul numeric etc. Se pot prelucra aceleasi tipuri de suprafete casi in cazul masinii verticale.

CENTRE DE PRELUCRARE ORIZONTALE CU PATRU AXE

Exista atat in varianta orizontala cat si cea verticala, a patra axa este de rotatie a mesei rotative.Costul unei asemenea masini incite cu 55000E Ostructura similara se poate obtine si prin adaugarea unei mese rotative la un centru vertical cu trei axe .Aceasta completare este posibila numai baca echipamentul CNC poate realize comanda celor patru axe Frecvent pe paleta se monteza dispozitive de prindere cu pozitii multiple. O astfel de solutie asigura prelucrarea simultana a mai multor piese de dimensiuni mai mici (vezi fig.)

Se pot prelucta ,cu suprafata frontala a sculei, patru din suprafetele cubului. Utilizand suprafata laterala a sculei se pot prelucra suplimentar inca doaua suprafete.

CENTRE DE PRELUCRARE CU CINCI AXE

Costul unor asemenea centre de prelucrare depaseste suma de 125000E. Constructiv sunt asemanatoare cu centrele cu patru axe .A cincea axa poate fi inclusa in masa rotativa, solutia cea mai ieftina. O solutie complexa presupune existenta unui cap de frezare montat in arboreal principal avand doua axe. Solutia de compromise o reprezinta capul de frezat cu o singura axa de rotatie in plan vertical(vezi desen). Sunt utilizate pentru prelucrarea pieselor complexe din indusrria aerospatiala, auto. Pot fi prelucrate ,cu suprafata frontala a sculei, cinci din suprafetele cubului si sase cu partea frontala a sculei. Este important de precizat si faptul ca se pot realize prelucrari dintr-o singura prindere care pe alte masini ar necesita mai multe prinderi. Rezulta o precizie ridicata .

CENTRE DE PRELUCRARE CU SCHIMBATOR DE PALETE

Majoritatea centrelor de prelucrare pot fi echipate cu schimbator de palete cu scopul de a creste productivitatea. Fara un asemenea dispozitiv aducerea semifabricatului pe masa centrului de prelucrare consuma timp. Cu un astfel de sistem , operatorul poate si reincarca paletele in timp ce masina prelucreaza alte piese , asigurandu-se astfel aschierea in mod continuu.

Sistemul de coordinate a centrelor de prelucrare

Masina Haas VF-1

In explicatiile viitoare se va utiliza centrul de prelucrare, cu trei axe , HAAS VF-1, avand urmatoarele caracteristici principale: -puterea 20hp, -turatia AP: 7500RPM, -avans rapid :710ipm -avand de lucru pana la : 300ipm, -arbore principal : Con :20 CAT, -magazin scule 40 , -curse :20x16x20, -greutate: 7100 lbs.

Consideratii privind sistemul de coordonate a centrelor de frezare Programul se intocmeste intodeauna considerand deplasarea sculei si nu miscarile efective de pe masina. La majoritatea centrelor de prelucrare , capul deplaseaza scula pe directia axei Z , sensul pozitiv fiind acela in care creste distanta intre piesa si scula. Majoritatea centrelor de frezare , misca masa in directia X si Y, senul +X este sensul in care masa se deplaseaza spre stanga , iar sensul Y+ este de la montant inspre operator. Nota:Nu trebuie sa fiti preocupati de aceste reguli, deoarece acestea sunt o problema de operare si nu de programare. Nu uitati ca totdeauna programul se intocmeste considerand scula in miscare. Offset-ul dispozitivului de fixare a piesei (distanta dintre MCS 0,0,0 si WCS 0,0,0 se introduce in echipament). Originea piesei WCS se stabileste convenabil de catre programator. Lungimea fiecarei scule se introduce deasemenea in echipamentul de control a.i. se compenseaza diferentele de lungime dintre scule .

Separarea programului de masina

Asa cum sa vazut programatorul alege WCS pe piesa si dupa aceea programeaza deplasarile sculei considerand acest punct . Prin program se introduc valorile de nul piesa respectiv corectiile de lungime . Programare in sistem absolut/incremental

Nota:

G90 programare in sistem absolut G91- programare in sistem incremental

Incremental vs.Absolute
In majoritatea cazurilor se utilizeaza programarea in sistem absolut Editarea programului in cazul unor schimbari in program este mult mai usoara in sistem absolut si poate fii deasemenea mai usor urmarita. Anumite operatii repetitive cum ar fi:realizarea unor gauri in diferite tipuri de structuri sunt de preferat sa fie programate in sistem incremental (se va vedea in continuare)

Aplicatii CNC Sistemul de scule

Scule aschietoare: Sculele frecvent utilizate pentru centre de prelucrare prin frezare sunt din otel de scule / rapid si cu placute (carburi metalice si materiale mineralo-ceramice.)

Freze deget

Sculele cu placute asigura o viteza de aschiere mai mare decat cele din otel rapid insa calitate suprafetei rezultata este mai slaba .

Frezele frontale cu placute asigura o productivitate mare si o calitate buna a suprafetei prelucrate.

Cateva tipuri de freze sunt prezentate in continuare:

Freze cilindro-frontale speciale

-forma odulata a muchei de aschiee genereaza forte reduse de aschiere si asigura o aschiere precisa,

Freze frontale speciale:

-se utilizeaza pentru frezare aliaje de aluminiu cu viteze mari de aschiere (5000m/min), utilizeaza placute din carbura de wolfram

Freze deget standard

-executata dintr-un strat ultra fin de carbura de cobalt acoperit prin intermediul nano-tehnologiei Recomandat pentru otel nealiat otel aliat otel tratat termic otel dur otel inoxidabil aliaje refractare si multe altele.

Freze frontale la 45 de uz general

-frezele utilizeaza cc.400m/min.

placute

turnate

de

mare

precizie.Viteze

de

aschiere

de

Freza cu cap sferic pt finisare

Freza deget cu cap sferic

Rezultatele extraordinare obtinute cu aceasta freza de finisare se datoreaza combinatiei dintre lama sa sigmoidala si sistemul precis de fixare, ceea ce duce la rigiditatea extrema a capului de taiere.

Sunt realizate cu placute radiale detasabile profile complexe. acoperirite cu un strat ultra dur de ZX produs prin intermediul nanotehnologiei.

Tipuri de frezare
Toate masinile CNC sunt echipate cu suruburi cu bile astfel realizate incat inlatura jocul dintre flancurile piulitei si suruburile.Ca urmare pe astfel de masini se poate realize atat frezarea in sensul avansului cat si contra avansului.

Frezarea in sensul avansului are mai multe avanataje printer care se mentioneaza calitatea mai buna a fetei , durabilitatea mai mare , si freza are tendinta de a se indeparta de piesa. In tehnologia CNC este preferabil sa programati frezarea in sensul avansului decat cea conventionala contra avansului

Deplasri dup traiectorii circulare

Funcii standard: G02; G03 De regul se pot programa arce situate ntr-un singur plan. Corelare: interpolare circulara + interpolare liniar (cealalt ax) interpolare elicoidal

G2, G3 interpolare circular programeaz cu: F viteza de avans

se

x,y(z) coordonatele punctului final I,J, K parametrii de interpolare

Fig. 3.43.

I = X centruarc X punctinceputarc

Exist anumite dificulti n a nelege semnificaia mrimilor I i J cnd defapt sunt simple: Prin I i J se noteaz direciile de la punctual iniial al arcului de cerc la centrul arcului. Calcularea valorilor I i J I = X PA X CA I = X centru .arc X punct .inceput .arc J = Ycentru.arc Y punct.inceput.arc

J = YPA YCA
sau I = distana de la PA la CA n direcia X J = distana de la PA la CA n direcia Y

G9 (G16) interpolare G2, G3 n sistem polar G2 interpolare n sensul acelor de ceasornic G3 interpolare n sensul trigonometric M7 specificare unghi M71 unghi la centru M72 unghi relative la axa X W adres unghi I,J,K poziia polului n sistemul G90/G91

La unele echipamente R se specifica sub adresa Axei X iar unghiul sub adresa axei Y N20 G16 X40.0 Y60;

 Informaii necesare programrii interpolrii circulare:

A punct iniial B punct final - direcia de parcurgere a arcului: G02 sau G03; - coordonatele pct. final; - coordonatele centrului arcului de cerc. Obs.: Scula se gsete n punctul iniial.

Fig. 3.43 Coordonatele pct. final, B, pot fi date in G90 sau G91. Coordonatele centrului: - prin utilizarea razei R;

-prin parametrii de interpolare I, J, K

- Utilizarea R. N30 G00 N35 G02 X20.0 X100.0 Y50.0 LF - poz. n punctul A Y50.0 R50.0 F100 LF interpolare circular

Observaii.: n blocul N35 Y poate lipsi fiind acelai cu Y din blocul N30. NU toate echipamentele au o astfel de facilitate ! - Utilizarea I, J, K. Metoda cea mai veche Pot fi: - scalri (ECN cu restricii) - vectori (ECN fr restricii) I proiecia distanei : punct nceput - centru arc pe axa X J - proiecia distanei : punct nceput - centru arc pe axa Y K - proiecia distanei : punct nceput - centru arc pe axa Z Programare greit a parametrilor I, J, K produce:

-Eroare detectata de ECN prin punctul final. => ECN emite un semnal de avertizare
Eroare nedetectat (se ncadreaz n tolerane) ocu I, J, K prea mari se produce sub tierea cercului ocu I, J, K prea mici se produce o umflare a cercului (scula n afara traiectoriei normale) Domeniul de setare a aproximrii cercului: atingerea punctului final, pentru NC clasice 1m ........3200 m

Restricia de cadran: Cadran? Paralele cu axele sistemului de coordonate. La ECN cu restricii n cadrul unui bloc se poate programa un arc de cerc care nu depete limitele unui cadran trigonometric. I, J, K sunt: distante.

Fig. 3.45 Pentru fig. 3.43 Echipament cu restricii: N20 G00 X20000 N25 G02 X60000 N30 X100000 Echipamente fara restrictii: N20 G00 X20000 N25 G02 X100000

Y50000 Y70000 Y50000 Y50000 Y50000

LF I40000 10 LF I40000

J30000

F100

LF

J-30000

F100

LF

% 25 numr program N1 G0 X10 Y25 Z1 S2500 M3 deplasare n punctul P01 N2 G1 Z-5 F100 ptrundere la Z = -5 N3 G3 I20 J0 F 125 prelucrarea complet cuc N4 G0 Z100 retragere pe axa Z N5 X0 Y0 deplasare din P01 n punctual de nul N6 M30 sfrit program

Un caz particular al interpolrii circulare l constituie programarea unui cerc ntreg. N20 N25 G01 G02 X50.0 J30.0 Y20.0 LF / N25 F100 G02 LF I0 J30.0 LF

n blocul de interpolare circular adresele X i Y nu sunt prezente deoarece punctul final are coordonatele punctului iniial. Parametrul I = 0 nu se programeaz la unele echipamente. La altele este obligatorie programarea chiar dac are valoarea 0.

Fig. 3.46

% 30 N1 G0 X40 Y60 Z1 S1250 - deplasarea n P01 N2 G1 Z-10 F100 Z=-10 N3 G2 X15 Y35 I0 J-25 F200 N4 G0 Z100 N5 G0 X0 Y0 N6 M30

Metode utilizate n programarea interpolrii circulare

G02/G03XYZIJK G2/G3APRP G2/G3XYZCR G2/G3ARIJK G2/G3ARXYK CIPXYZI1J1K1 CTXYZ Semnificaia notaiilor utilizate: CIP interpolare circular printr-un punct intermediar CT cerc cu tranziie tangenial X, Y, Z coordonatele punctului final I, J, K centrul arcului de cerc n coordonate carteziene, n direciile X, Y, Z (fig. 6.11) AP punct final, n coordonate polare, exprimat prin unghi RP punct final, n coordonate polare, exprimat prin raza polar ce corespunde cu raza cercului CR raza cercului AR unghiul de apertur I1, J1, K1 punctul intermediar, coordonate carteziene.

Interpolare circular n coordonate polare

Mod de notare unghi

Fig. 3.47 % 40 N10 N15 N20 N25 N30 N35 LF G09 G0 G01 G02 G0 M30 G0 Z1.0 Z-7.0 G09 Z100.0 LF R46.0 S1500 F150 M71 LF W-15 M3 LF W-65 G09 I15.0 J70.0 LF G90 LF I15.0 J70.0 LF

Fig. 3.48

Interpolarea elicoidal: micare simultan pe 3 axe % 30 LF N10 G0 G17 N15 G01 Z20.0 N20 N25 G0 Z25.0 X0 Y25.0 Z10.0 S800 M3 LF F100 LF Z-10.0 I0 J25.0 L LF M30

G02 X0 Y-25.0

Fig. 3.49

Interpolarea cilindric
Combin micarea de rotaie a masei (axa NC) cu o axa liniar => traiectorii cilindrice Dimensiuni circumfereniale la unitatea de diametru Dimensiuni circumfereniale la nivelul diametrului de prelucrare

Fig. 3.50

Poziia pe axa de rotaie dat n grade, apoi este convertit de ECN n dimensiuni circumfereniale ale diametrului de prelucrare utiliznd coeficientul: P = diametrul de prelucrare / unitatea de diametru (pentru ECN de tip CNC ale firmei Siemens). N20 G92 Pvaloare Bvaloare LF d = 114,592 mm Unitatea de diametru . . . N10 N15 N20 N30 N30 N35 G92 G01 G03 G02 G02 G01 . . . N90 G92 P1 B LF Anulare interpolare cilindric P3 G42 B60 B B40 d = [mm]

LF Y200.0 R+60 LF LF

Selectare interpolare cilindric Not! Semnul + asociat lui R se alege funcie de unghiul la centru al arcului ce trebuie interpolat R+ dac < 1800 R- dac > 1800

Y216.0

B150 Y549 B150 Y549 B260 LF

R+165 LF R+165 LF

PROGRAMAREA CORECIILOR DE SCUL

Corecia de lungime Corecia de mas (paraxial) Corecia de raz Valoarea coreciilor se programeaz n registrii D (echipamente NC) sau n tabele de scule (echipamente CNC)

CORECIA DE LUNGIME A SCULEI (C.L.)

Rememorare: MCS este la captul AP, traductorul pe axa Z msoar distana de la MCS la WCS astfel c maina poate compensa deplasarea n raport de poziia piesei.

CORECIA DE LUNGIME A SCULEI

Corecia de lungime scade valoarea lungimii sculei din distana dintre MCS i WCS, n direcia Z. Ca urmare, programatorul programeaz centru suprafeei frontale (vrfuzl sculei) G0 G90 G43 Z0 D01 Atenie! n programare se va urmrii posibila interferen a sculei cu dispozitivul de fixare La unele echipamente regimul de corectie Pentru corectie de scula este H_ _

CORECIA DE LUNGIME A SCULEI

Stabilirea valorii coreciilor

Valorile coreciilor se pot stabilii: -prin msurarea deplasrii pe maina unealt; -utiliznd dispozitive de prereglat scule

Activarea C.L.
-prin program N40 G0 G43 G44 Z . D01 (H) specific NC -implicit la schimbarea sculei N40 T1 M6 specific CNC. Obs.Valorile coreciilor sunt introduse tabelar : Se introduce valoarea corectiei

% 46 N1 G0 Z100 N2 G17 T1 N4 G1 Z-12 F80 N5 X80 Y64 F125 N6 T0 N7 G0 Z100 S0 N8 G17 T2 N9 G0 X65 Y28 Z2 S1600 N10 Z-6 F60 N11 X90 Y8 F100 N12 G0 Z2 N13 G0 X35 Y52 N14 Z-8 F60 N15 X10 Y72 F100 N16 T0 N17 G0 Z100 S0 M30 Anulare CL Punctual P05 Frezare P05-P06 Punct P02 Anulara coreciei de lungime Oprire AP Apelare scula2,corecia de lungime active deplasarea de siguran apelare scula 1, corecia de lungime activ

N3 G0 X20 Y16 Z2 S800 punct P01

CORECIA TRAIECTORIEI PROGRAMAT A SCULEI

Corecia de mas (paraxial) Corecia de raz Asemnri: asigur deplasarea sculei dup echidistan programnd centrul piesei Deosebiri: corecia de mas trebuie activat bloc cu bloc (secvenial) Corecia de razactivat este valabil pe tot conturul programat

Corecia paraxial (C.P.) se programeaz cu -G43/G44 adun scade valoarea coreciei -D registruln care se introduce valoarea coreciei Are carecter model C.P. la E.C. de tipul N.C.

Limitata la deplasri a sculei paralele cu axele programate X i Y

Programare: N20 G01 G43 X20000 D01 F50 Considernd valoarea memorat n D01=2500 , deplasarea efectiv X= 22500 C.P. la echipamente de tip C.N.C. Nu exist restricii privind traiectoria sculei Programare: G43/G44 D_ _ Ax

Obs. Corecia de lungime este un caz particular al coreciei paraxiale.

Alernativa prin functii speciale:

G45 axa D-creste G46 axa D- scade G47 axa D- creste dublu G48 axa D- scade dublu

Rf

Corectia de raza (CR)

Activarea coreciei de raz: G41/G42 D _ _ registrul n care se introduce valoarea coreciei Anularea coreciei de raz G40/D0

Corecia de raz : Se utilizeaz pentru prelucrri cu periferia frezei. Nu se utilizeaz la operaii de burghiere, tarodare, filetare.

Rf

De ce corectia de raza? -Precizia suprafeei obinute la prelucrarea cu periferia frezei(profilare) depinde i de precizia frezei: ct de apropiat este diametrul real de cel considerat n programare. -Compensarea uzurii; -Modificarea diametrului frezei; (ex: prin reascuire, schimbate etc.) -Utilizarea unui singur program pentru degresare si finisare; -Compensasrea unor abateri de la profilul obinut, n raport cu cel teoretic -Etc.

Rf

CORECIA DE RAZ: -NEGATIV : -POZITIV :

Rf R f < 0 Rf R f > 0

Rf
Nota: Posibila confuzie

Rf - scula utilizat n prelucrare

- scula utilizat n programare

La unele ECN de tipul CNC (formula Series Oi-MC) prin corectie negativa /pozitiva se intelege semnul valorii corectiei / nu este rezultatul unei scaderi).

Cand traiectoria este programata ca in ( 1 ) si corectia este negativa , centrul sculei se va deplasa ca in ( 2 ). Discutie: Prelucrarea de tip mos - baba

Rf

Corecia de raz la echipamentele N.C. Activarea/anularea se face dup o direcie perpendicular pe direcia de deplasare. Vectorul C.R. Obs.: Unele ECN cer programarea G91 inainte de blocul in care s-a programat G41/G42 (VCR - deplasarea increm. N20 G91 X - LF N21 G42 D10 LF N22 G90 LF

O corectie de tipul :

Rf R f > 0

Deformeaza colturile interioare:

Rf

Exemple de programare:

%LF
N1 G90 LF N5 G17 LF N10 G04 X30000 S42 M03 LF

(temporizare i pornire Ap)

N20 G00 Z2000 D1 LF N25 X 70000 Y15000 LF

(poziionare n punctul de start, Ps)

N30 Z-7000 LF N35 G91 LF N40 G42 X- D02 LF

(programare corecie de raz Rf=10 mm n D02)

N45 G90 N50 G01 X-20000 F150 LF

(programare contur pies)

N55 Y0 LF

Rf

CORECTIA DE RAZA (CR) LA ECHIPAMENTE CNC. A.Traiectoria sculei la activarea CR B.Traiectoria sculei in regimul OFFSET C.Traiectoria sculei la anularea CR.

REMARCA: Traiectoria sculei, in cele trei regimuri poate fi programataprin diferite constante de masina sau coduri G

Rf

Traiectorii de activare a C.R. prin utilizarea unor functii G Activare Anulare

% 50 N10 G00 Z100 LF N20 G17 T01 M0G LF N30 G00 Z2 S500 LF N40 Z-17 F100 LF N50 G00 G41 G47 R5 X0 Y25 LF N60 G90 G09 G02 M72 W-1130.578 I0 J0 LF N70 G90 G09 G01 R15 W-113.578 I-25 J0 LF N80 G90 G09 G02 M72 W113.578 I-25 J0 LF N90 G90 G01 R25 W113.578 I0 J0 LF N100 G90 G09 G02 M72 W90 I0 J0 LF N110 G40 G47 R5 LF N120 T0 LF N130 G00 Z100 M30 LF

Rf

Traiectorii de activare a C.R. prin funcii speciale

Rf

apropiere n linie dreapt cu coordonare tangenial (APPR LT) (fig. 6.35. a) 7 8 9 L APPR L X+40 LT X+20 Y10 X+10 Y+35 R0 Y+2 0 FMAX Z-15 M3 LEN15 RR F100

apropiere dup o linie perpendicular (APPR LN) (fig. 6.35. b) 7 8 9 L APPR L X+40 LN X+20 Y+10 X+10 Y+35 R0 Y+25 FMAX Z-15 M3 LEN15 RR F100

apropiere dup arc de cerc tangent la contur (APPR CT) (fig. 6.35. c) 7 8 9 L APPR L X+40 CT X+20 Y+10 X+10 Y+35 R0 Y+20 FMAX Z-15 M3 CCA180 R+10 RR F100

n versiunea de programare ISO a aceluiai echipament este implementat numai curba APPR CT, programabil prin adresa G26.

G00 N50 N60 N70 G01 G26

G40 G42 R6 *

G90 X+10

X+40 Y+20

Y+10 * F350 *

Deprtarea de contur se programeaz prin adresa G27.

Rf

Comanda: KONT G41/G42 Traiectoria sculei depinde de pozitia relativ a punctului I n raport de punctul de start Ps
% N10 N20 N30 N40 N50 N60 N70 N80 N90 N100 N110 G0 G17 G0 G01 G41 Y40 X40 X80 Y20 X20 G40 G0 Z100 M30 Anulare corecie de raz, retragere scul Y70 Y50 X0 Z-7 _N_EXEMPLU_MPF Z100 T1 Y0 M6 Z1 M3 S800 Schimbare scul D1 Apelare valori offset scul, activare corecie de lungime Apelare corecie de raz, scula pe stnga

F500 G450 X20

KNOT

Y20

Rf

Traiectoriii de activare prin parametrii de masina

Deplasarea sculei in jurul coltului exterior, unghi obtuz 90 0 180 0

Deplasarea sculei la activarea CR -deplasarea sculei in jurul coltului interior 180 0

Nota: Tip A/B se selecteaza prin parametrul SUP, Na 5003 #0 , pentru CNC tip Fanuc Oi-MC

Rf

Modul OFFSET. Deplasarea sculei in regim offset

Deplasarea sculei in jurul coltului interior
180 0

Deplasarea sculei in jurul coltului exterior, unghi obtuz 90 0 < 180 0

Rf

Schimbarea CR (G41/G42 ). Traiectoria sculei la schimbarea G41/G42

1.Aplicatii CNC
Programarea centrelor de prelucrare prin frezare Planificarea si programarea In realizare unui program corect este necesar sa fie urmariti o serie de pasi: 1. analiza desenului pentru a se contura o idee generala asupra modului de a proceda 2. stabilirea modului de prindere a semifabricatului pentru a putea realiza cat mai multe prelucrai dintro singura prindere. 3. stabilirea sculei ce urmeaza a fi utilizata. 4. stabilirea seceventelor necesare prelucrarii , separat pentru fiecare scula . 5. convertirea secventelor operatiilor in coduri program si simularea programului.

Coduri G si M Centrele de prelucrare utilizeaza pentru programarea ISO, coduri:

G-numite si coduri pregatitoare spun echipamentului ce fel de miscare/functie trebuie indeplinita. Ex.: deplasare rapida, interpolare liniara, prelucrare filet, etc. M- numite si coduri auxiliare Conduc la pornirea/oprirea arborelui principal, pornirea/oprirea lichidului, schimbarea sculei.Se adreseaza achipamentului conventional de actionare si modului de derulare a programului

Cateva coduri frecvent utilizate.

Modal
Majoritatea codurilor sunt modale:au efect pana sunt schimbate Se programeaza numai ce se schimba , nimic altceva.

Observatii.: Nu toate masinile admit mai multe coduri G si M intr-un bloc Atentie la caracterul de inceput program 0, toate celelalte sunt zero (0) Caracterele alfabetice sunt majuscule A nu se uita punctul zecimal (la CNC).Valoarea a X 30 este interpretata X 0.030 (BLU=.001)

Sublinieri speciale privind trimiterea sculei active de pe centrele de prelucrare in pozitia de referinta.(Home). Centrele echipate cu echipamente NC nu au implementata o functie G in acest scop.Pentru a evita coleziuni scula/piesa, dispozitiv se programeaza deplasarea pe axa Z in sensul pozitiv. Programarea codului G28 cere (la unele echipamente) deplasarea printr-un punct intermediar. In cazul general scula se pozitioneaza in afara piesei inainte de programarea codului G28, ca urmare punctul intermediar nu este utilizat. Pentru a preciza totusi prin programe un punct, se programeaza o deplasare incrementala 0: G91 G28 Z0 ceea ce inseamna deplasare in HOME pe aza Z , incremental printr-un punct situat la distanta 0 de pozitia actuala G91 G91 G28 G28 Y0 X0

De regula se programeaza deplasarea in HOME dupa axa Z si Y.

Programarea functiilor cuprinde numai patru ( 4 ) categorii

1.Start program 2.Schimbare scula 3.Sfarsit program 4.Functii pentru prelucrare Primele trei categorii sunt , in geenral , aceleasi pentru orice program intocmit pentru o anumita masina.Difera pentru masini diferite. Studiul manualului masinii este obligatoriu!! Cele patru categorii sunt mai putin diferentiate pentru echipamentele NC.

Programarea functiilor pentru centrul de prelucrare, HAAS VF-1

Remember , limbajul CNC nu este 100% standard pentru toti constructorii de masini unelte si echipamente. HAAS utilizeaza o programare generica , compatibila cu echipamentul Fanuc.Atentie la programarea schimbarii sculei si trimiterea sculei in pozitia HOME.

HAAS

VF-1

START PROGRAM

2.Aplicatii CNC
Centru de prelucrare Exemplu 1

Material piesa:otel carbon ?daN/mmDebitat la L=80 mm din platbanda h=20 mm Scula: Freza cilindrica frontala Semifabricat:

Planificarea si Programarea (1)

1.Examineaza desenul atent si fa-ti o idee generala asupra modului in care vei proceda a. Stabileste originea piesei in coltul din stanga a suprafetei finisate

b. Prelucreaza opritor

partea frontala (din stanga) a piesei ce se sprijina pe un

c. Programeaza stop ,intoarce piesa si realizeaza cota 75 d. Indeparteaza materialul de pe suprafata exterioara pentru a realiza cota 18

2.Cum se fixeaza piesa?

Pe masa masinii se fixeaza menghina cu bacuri .Piesa se aseaza astfel incat suprafata superioara( ce urmeaza a fi frezata ) sa depaseasca inaltimea bacurilor.Strangearea se realzeaza pe cota 50 din desenul piesei .Deoarece se prelucreaza capetele semifabricatului, pentru a realiza cota de 75 , latimea bancurilor nu trebuie sa depaseasca aceasta cota.La unul din capetele piesei se monteaza pe masa masini unelte un opritor. Menghina A1 STAS 424-83

Se va utiliza un adaos pentru sprjinul piesei de inaltimea 22 mm Schita fixare piesa

3.Scula: Freza cilindro-frontala, 16 Z=4 dinti: Freza

16X117STAS 1683-80/Rp3

Lungimea folosibila a dintilor este de 32 mm Raza de rotunjire la varf R=0 Planificarea si Programarea

3.Regimul de aschiere
Avansul: s=0.08

0.05 mm/dinte tab.9.6 [ ]

?
Viteza de aschiere , tab.9.43 [ ]

Planificarea si programarea (4)

4.Scrie secventa de exacta a operatiilor: A.Pozitionarea rapida a sculei la 2.5 mm in partea stanga si la o distanta de siguranta dupa axa Y. B.Pozitioneaza rapid scula la adancimea de aschiere (z=h piesa+D).Valoarea D se adopta in functie de raza de rotunjire a sculei (vezi desen).Indeparteaza atent adaosul de material , rapid sus. C.Deplaseaza in punctul de zero, dupa Y si Z , intoarce piesa. D.Repeta A si b, exceptie pentru pozitia finala X E.Frezeaza partea superioara a piesei cu adaosul de 2.0 mm (vezi desen) F.Sfarsit program.

Planificarea si programarea (5) 5.Converteste secventa operatiilor in program sursa de prelucrare: Inceput program Prelucreaza partea stanga Intoarce piesa Prelucrare lungimea piesei Indeparteaza adaosul de prelucrare de pe fata superioara Sfarsit program

O sistematizare a procesului
1.Ambele parti ale piesei sunt debitate ca urmare se va indeparta, succesiv excesul de material de pe ambele parti ( 2x adaos 2 mm) 2.Scula se va pozitiona initial la z=4 mm, deoarece Z=0 este pe suprafata prelucrata a piesei finite 9 vezi detaliu A) 3.Tine minte, programeaza ca si cum scula s-ar misca dupa toate trei directii, chiar daca piesa se misca dupa directiile Xsi Y 4.Tine minte , se programeaza centrul sculei .Contactul cu piesa trebuie decalat cu raza sculei.

Ce face masina?

Dublu clic pe poza pentru a viziona animatia

Continuare program cu a doua schiere pentru lungime

Dublu clic pe poza pentru a viziona animatia

Frezare partea superioara a piesei

Traiectoria conturului sculei trebuie calculata astfel incat sa se suprapuna portiunile aschiate adiacente:

Traiectoriile indicate asigura suprapunerea portiunilor aschiate cu 1 mm.

Dublu clic pe poza pentru a viziona animatia

CICLURI FIXE
De ce? Fac posibila realizarea mai usoara a unui program .Cu ajutorul ciclurilor fixe este posibila programarea unei operatii de prelucrare (ex. Burghierea intr-un singur bloc specificandu-se o anumita functie G.

In ce consta ciclul fix?

Operatia 1:Pozitionare pe axele X si Y Operatia 2: Deplasare rapida in Operatia 3: Prelucrarea gaurii Operatia 4: Operatii la fundul gaurii Operatia 5: Retragerea rapida in R Operatia 6:Retragerea rapida in punctul initial . planul R

Deplasarea pe axa de gaurire

Retragerea sculei

Simboluri utilizare in fig.

Cateva cicluri fixe (standard) Ciclu fix de gaurire (G81) Ciclul fix de gaurire (alezare G82)

Exemplu: S2000 Z-150. Y-550.; X 1000; G98 Y-750.; G80 G28 G91 X0 Y0 Z0 M5 M3 R-100. F120.; -pozitionare la gaura 2 -pozitionare la gaura 3 -pozitionare la gaura 4 cu revenire la pct.initial -revenire la pct. de referinta -Stop AP -pornire AP -pozitionare gaura 1, gaurire, revenirein R G90 G99 G81 X300. Y-250.

Gaurire adanca (G83)

Exemplu: S2000 G90 G99 Y-550. X 1000. G98 M5 Y-750 G80 G28 G91 X0 Y0 Z0 M03 G83 X300. Y-250. Z-150. R-100 Q15. F120.; -poz.la prima gaura , la terminare revenire in R Poz.la gaura a-2-a Poz.la gaura a -3-a Poz.la gaura a-4-a cu revenire in pct initial .....revenire in pct. De referinta -oprire AP

Ciclul de tarodare (G84)

Alezoare cu retragere scula (G87)

Alezoare (G88)

Anulare ciclu fix

G80; Efect.: Anularea tuturor ciclurilor fixe active.Sunt sterse valorile R si Z , adica R=0 si Z=0 in mod incremental .Sunt anulate si celelate date specifice ciclurilor fixe . Obs.Ciclul fix trebuie anulat dupa terminarea prelucrarii cu o scula

Exemplu de utilizare cicluri de gaurire

PROGRAMAREA CICLURILOR FIXE PENTRU GAURIRE

Modul de programarea depinde de ECN Exemplele prezentate anterior sunt compatibile cu echipamentele numerice din familia FANUC. Echipamente numerice din familia SINUMERIK (840 D)

Programare: Ciclul de gaurire CYCLE 81 CYCLE 81 (RTP, RFP,SDIS, DP, DPR) In care: RTP RFP SDIS DP DPR -planul de retragere scul (valoare absolut) -planul de referin (valoare absolut) -distana de siguran (fr semn) -adncimea finala de burghiere (valoare absolut) -adncimea finala de burghiere relativ la planul de referin (fr semn)

N10 N20 N30 N40

G0 T3

G90 F200 D1 X40 Z110

S300 M6 Y120

M3

- Valori pentru parametrii tehnologici - Deplasare la planul de retragere

CYCLE81(110, 100, 2, 35) - Apelare ciclu, adncimea de burghiere

valoare absolut, distan de siguran, list incomplet pentru parametrii N50 N60 N70 G0 N80 N90 Y30 CYCLE81(110, 102, , 35) - Apelare ciclu, lips distana de siguran G90 X90 CYCLE81(110, 100, 2, , 65) - Apelare ciclu, cu valoarea relativ a - Sfrit program F180 S300 M3 - Parametrii tehnologici

adncimii de burghiere (100-65), distan de siguran N100 M30

Un ciclu asemanator programat pe echipamente Heidenhain (TNC 430)

In programare se utilizeaza parametrii Q N70 G200 Q200=2 Q201=-20...... In care G200- ciclul 200 . . . Q210- oprire avans

Echipamentele CNC moderne au implementatte si cicluri complexe pentru gauri dispuse in diferite tipuri de structuri liniare si circulare.In astfel de situatii se prefera apelarea modala a ciclurilor. Exemplu:gauri dispuse liniar HOLES 1 (sinumerik 840 D)

Programare: HOLES 1 (SPCA, SPCO, STA1, FDIS, DBH, NUM) n care: SPCA -abscisa punctului de referin din linie (valoare absolut) SPCO - ordonata punctului de referin din linie (valoare absolut) STA1 -unghiul abscisei valori: -1800<STA1<1800 FDIS -distana de la prima gaur la punctual de referin (fr semn) DBH -distana dintre guri (fr semn) NUM -numrul gurilor

CICLURI DE FREZARE
Echipamentele CNC moderne au implementate o multime de cicluri pentru : vezi pagina324 /CNC: -frezarea filetelor, -a gurilor alungite,dispuse pe un cerc, -a buzunarelor dispuse dup un cerc, - a buzunarelor sub forma unor sectoare de cerc, -a buzunarelor individuale rectangulare, -a celor circulare, a suprafeelor plane, - a suprafeelor de tip treapt, -a buzunarelor prevzute cu insule, -a unor suprafee nclinate, -a prelucrrii unor suprafee complexe compuse din mai multe entiti plasate interior sau exterior (cicluri SLM) sau nlnuite.

Gauri alungite dispuse pe un cerc, ciclu LONGHOLE ( fig.)(Sinumerik 840 D)

Programare LONGHOLE(RTP, RFP, SDIS, DP, DPR, NUM, LENG, CPA, CPO, RAD, STA1, INDA, FFD, FFP1, MID) Semnificaia parametrilor noi este urmtoarea: LENG FFD FFM MID -lungimea gurii alungite (fr semn) -avansul de ptrundere -avansul pentru prelucrarea plan a gurii -adncimea de ptrundere maxim la o trecere

Semnificatia celorlalti parametrii (primii cinci au fost specificata pentru ciclurile de gaurire

N10 G19 G90 S600 M3 T10 D1 M6 N20 G0 Y50 Z25 X5 N30 LONGHOLE(5, 0, 1, , 23, 4, 30, 40, 45, 20, 45, 90, 100, 320, 6) N40 M30

-valori tehnologice -deplasare n poziia de start -apelare ciclu -sfrit program

SUBPROGRAME

SUBPROGRAME
De ce subprograme? Pentru a simplifica programul de prelucrare cnd prelucrarea implic o anumit secven fix de aciuni sau o structur ce se repet frecvent. Apelarea subprogramului: - n programul principal - n subprograme(nlnuire de maxim 5) Un subprogram se identific prin: - prin numele (sau adres, cifr...) - prin instruciunea de sfrit (M17, M99, ...) Numrul de repetri, definit prin modul de apelare. Adresele din cadrul subprogramelor pot fi urmate de: - cifre; - parametri;

Configuratia unui subprogram

L340 Caracter nceput Nume subprogram Blocuri

M17

Cod sfrit

Apelare (1) :

L
sau

nr.repetri nume subprogram

P M98 P

nr.repetri nume subprogram nume subprogram nr.repetri

Apelare (2):

Exemplul 1.

L46 LF N5 G01 G64 G91 N10 X = R0 LF N15 G02 X=R3 Y=-R3 I0 N20 G01 Y=-R1 LF N25 G02 X=-R0 LF N30 G01 X=-R0 LF N35 G02 X=-R3 Y=R3 I0 N40 G01 Y=R1 LF N45 G02 X=R3 Y=R3 I=R3 N50 G01 Z=R2 LF

Z = -R2 LF J=-R3 LF

J=R3 LF J0 LF

R2=5 adncimea de achiere B1 punctul de nceput / sfarit subprogram % 53 LF N26 G90 XA1.......YA1 LF (poziia START) N27 L46 P1 R0=60 R1=30 R2=5 R3=8 LF N28 G90 XB1.......YB1 LF N29 L46 P1 R0=40 LF (poziia START) Not:Apelarea unui subprogram poate fi facut (de regul) ntr-un bloc care conine programat deplasare: N30 X150.0 M98 P120 , iar apelarea subprogramului se face dup realizarea deplasrii

% 53 LF N1_ _ _ N2 L11 P1 R1 = 50 R9 = 10 LF N3 _ _ _ LF . L11 LF N1 R1 = R1 R9 LF N2 G00 G64 G17 G41 D01 LF N3 R1 = R1 + R9 N4 G03 X = -R9 Y = -R9 I0 J = -R9 LF N5 X = R1 Y = -R1 I = R1 J0 LF N6 X = R1 Y = R1 I0 J = R1 LF N7 X = -R9 Y = R9 I = -R9 J0 LF N8 R1 = R1 R9 LF N9 G00 G40 X = -R1 Y = -R9 LF N10 R1 = R1 + R9 M01 N11 M17 LF

A. TIP BLOC NC
Apelare : N*1

Program principal %105 N1 G0 Z100 N2 G17 T1 M6 N3 G0 Z2 N4 N*1 G0 X80 Y50 N5 N*1 X130 Y80 N6 N*1 X180 Y50 N7 T0 N8 G0 Z100 N9 T2 M6 N10 L3 N3 N8 N*2 N11 T3 M6 N12 G0 Z5 N13 L1 N4 N8 N*3 N14 M30

N*1 G81 F200 S3150 Z-4 (op. centruire) N*2 G81 F200 S2500 Z-42 (op. burghiere) N*3 G84 F200 S200 Z-33 (op. filetare)

Program principal % 200 LF N1 G17 T1 M3 M6 LF N5 N*1 G0 X51,0 Y28,5 Z2,0 N10 M30 N*1 G71 F500 S+1000 X90 X0,5 Y45 Y8.0 F100 Z 20.0 Z-5.0 Z-0.5 N*1 G71 F1_ _ S_ _X1_ _X2_ _Y1_ _Y2_ _ F2_ _ Z1_ _ Z2_ _Z3 F1 : avansul de frezare S+ : codif. Turatie X1 : cota maxima buzunar X2 : adaos finisare dupa X,Y Y1 : cota minima buzunar Y2 : latimea de frezare, dupa Y F2 : avans patrundere Z1 : adancimea totala de patrundere, Z Z2 : adancimea de patrundere, la trecere,pe Z Z3 : adaos de finisare la trecerea buzunarului

B. REPETARI DE BLOCURI
Apelare N50 L2 N N nr. de repetari (poate fi P)
%60 LF N10 G0 Z100 LF N20 G17T1 M6 LF N30 G0 X15 Y15 Z2 S2000 M3 LF N40 G1 Z0 F800 S2000 M3 LF N50 G91 Z-2 F100 LF N60 X25 F125 LF N70 Z-2 F100 LF N80 X-25 F125 LF N90 L3 N50 N80 LF Se pereta de 3 ori secventele de prelucrare cuprinse intre blocurile N50 si N80. N100 G90 G0 Z2 LF N110 G0 X60 LF N120 L1 N40 N100 LF Se repeta o data secventa N40-N100. N130 G0 X30 Y65 LF N140 L1 N40 N100 LF Se repeta o data secventa N40-N100. N150 T0 LF N160 G0 Z100 M30 LF

MACROURI DEFINITE DE UTILIZATOR

Macrourile permit, fata de subprograme, utilizarea de varialbile, operatii logice si aritmetice, salturi (conditionale, neconditionale) prin care se pot dezvolta usor programe pentru diferite cicluri fixe. Apelarea lor se face in programul sursa de prelucrare.

Macrou O 001; G65 P9010 R50.0 L2; M30 O 9010 #1=#18/2 G01 G42 X#1 Y#1 F300; G02 X#1 Y-#1 R#1; M99

Tipuri de variabile (CNC, fam. Fanuc)

Pot fi folosite in cadrul macroului pentru a retine

#1#33

variabile locale

rezultatul unor operatii. Sunt initializate la zero la oprirea ECN. La apelarea unui macrou, argumentele sunt asignate prin variabile locale. Pot fi utilizate de diferite macrouri. La oprirea echipamentului #100#199 si initializeaza la zero, celelalte isi pastreaza valoarea. Sunt utilizate pentru a scrie/citi date NC, cum ar fi pozitia curenta, corectia de scula.

#100#199 #500#999 #1000

variabile comune variabile sistem

APELARE MACROU

G 65 (apelare nemodala) G 66 (apelare modala)

G65 Pp L l <specificatie, argument>;

P numarul programului ce se apeleaza L numarul de repetari argument date ce se asigneaza macroului O 001; G65 P9010 L2 A1.0 B2.0 M30 O 9010; #3=#1+#2 IF[#3GT360] GOTO 9; G00 G91 X#3; N9 M99;

La programarea adresei G65 este apelat macroul definit de adresa P (apelare nemodala)

SPECIFICARE ARGUMENT (ASIGURARE VALORI) Tip - I - : Utilizeaza literele alfabetului cu exceptia G,L,N,O,P Adresa A B C D E F H I J K M Variabil a #1 #2 #3 #7 #8 #9 #11 #4 #5 #6 #13 Adresa Q R S T U V W X Z Y Variabil a #17 #18 #19 #20 #21 #22 #23 #24 #25 #26

Adresele G,L,N,O,P nu pot fi utilizate ca argument; Adresele care nu trebuie specificate pot fi omise. Variabilele locale corespunzatoare adreselor omise sunt zero. Adresele nu trebuie specificate in ordinea alfabetica. Exceptie adresele I, J, K. Exemplu: B_A_D_J_K_ - corect B_A_D_J_I_ - incorect

Tip - II - Utilizeaza literele A,B,C, o singura data si literele I,J,K, pana la 10 repetari
Adres a A B C I1 J1 K1 I2 J2 K2 I3 J3 Variabil a #1 #2 #3 #4 #5 #6 #7 #8 #9 #10 #11 Adresa K3 I4 J4 K4 I5 J5 K5 I6 J6 K6 Variabil a #12 #13 #14 #15 #16 #17 #18 #19 #20 #21 #22 Adres a Variabil a #23 #24 #25 #26 #27 #28 #29 #30 #31 #32 #33

J7
K7 I8 J8 K8

I9
J9 K9 I10 J10 K10

I7

Exemplu: Ciclu de gaurire, gauri dispuse in structura circulara Program

O 002; G90 G92 X0.0 Y0.0 Z100.0; G65 P9100 X100 Y50 R30 Z-50 F500 I100 A0 B45 H5; M30; Macrou O 9100; #3=#4003; Memoreaza G grupa 3 (G90, G91) G81 Z#26 R#18 F#9 K0; Ciclul de gaurire IF[#3EQ90]GOTO 1; Salt la N1 pentru G90 #24=#5001+#24; Calc. coordonatei X a centrului; #25=#5002+#25; Calc. coordonatei Y a centrului; N1WHILE[#11GT0]DO1;pana nr.de gauri devine zero #5=#24+#4*COS[#1]; Pozitia X pentru gaurire; #6=#25+#4*SIN[#1]; Pozitia Y pentru gaurire; G90 X#5 Y#6; Executarea gaurii dupa pozitionare; #1=#1+#2; Incrementeaza unghiul; #11=#11-1; Decrementeaza numarul gaurilor; END 1; G#3 G80; Revenire la codul G; M99;

Formatul de operare : G65 P9100 Xx Yy Zz Rr Ff Ii Aa Bb Hh X coordonata X a centrului cercului Y - coordonata Y a centrului cercului Z adancimea gaurii R coordonatele planului de referinta F viteza de avans I raza cercului A unghiul de inceput pentru gaurire B incrementul unghiular H numarul de gauri P nume (P=9000 - 9896)

Exemplu: Structura de gauri dispuse in platou

0 005 programul principal nr. 5 N50 G90 X0 Y50 Poziionare pentru primul rnd de guri la z=20 N60 G0 Z20 N70 G65 P9090 L3 X50 Y0 Z-20 R-15 T1000 F100 A3 Apelare macrou i asignare valori pentru variabile 9090 MACROU N10 G91 N20 G90 G82 X#24 Y#18 T#20 F#9 L#1 Ciclul fix se execut de trei ori (A=3) pentru primul rnd de guri N30 G00 X[3*#24] Y#24 guri N40 G90 M99 % Poziionare la rndul urmtor de Revenire n programul principal

Blocul apelare macrou N70 G65 P9090 L3 X50 Y0 Z-10 R-15 T1000 F100 A3 - distana la prima gaur pe axa X (#24) - distana la prima gaur pe axa Y (#25) - distana de la planul de referin R la suprafaa piesei (#26) - distana de la poziia iniial la planul de referin R (#18) - stop (#20) - vitez de avans (#9) - numr de repetri a ciclului fix (#1) Blocuri din macrou N20 G99 G82 X#24 Y#25 Z#26 R#18 P#20 F#9 L#1 N30 G00 X-[3*#24] Y#24 99 revenirea sculei n planul de referin R 82 ciclu fix de gurire Y distane pn la guri - cota gurii, considernd i valoarea de depire la fund - stop la sfritul cursei cu avans de lucru - numr de repetri

 G66 Pp L l <specificatie argument, asigurare>;

P numarul programului ce va fi apelat; L numarul de repetari; argument: date ce vor fi asigurate variabilelor din macrou; Anulare caracter model prin G67 Exemplu: Ciclu de gaurire, structura de gauri anterioara

MODALA

Programul principal O 005; N50 G90 G00 X0 Y0; N60 G0 Z20.0; N70 G66 P9081 L3 X50 R-15 Z-20 F100; N80 G00 X50.0 Y30.0; N90 G00 X50.0 Y80.0 ; N100 G00 X50.0 Y130.0; N110 G67;

Macroul 09081; N10 G91; N20 G00 Z#18; N30 G01 Z#26 F#9; N40 G00 Z-[#18+#26]; N50 G00 X#24; N60 G90 M99; %