Sunteți pe pagina 1din 183
Necesita: cunostiinte medii in domeniul fabricatiei (tolerante. m-u, tehnologii) Instructor: Prof.Dr.Ing. Liviu Morar
Necesita: cunostiinte medii in domeniul fabricatiei (tolerante. m-u, tehnologii) Instructor: Prof.Dr.Ing. Liviu Morar

Necesita:cunostiinte medii in domeniul fabricatiei (tolerante. m-u, tehnologii)

Instructor:

Prof.Dr.Ing. Liviu Morar Birou:B-dul Muncii , Tel.:……… C.Dorobantilor Tel.:0264401270

Laborator :E07

Carti:

Programarea sistemeleor numerice de Liviu Morar Masini si instalatii in sisteme robotizate de C.Pop, L.Morar , M.Galis Bazele Programarii numerice a masinilor-unelte, de Liviu Morar Sisteme integrate de prelucrare, vol.1., de Liviu Morar.

Descrierea cursului:

Studiu referitor la princiipile, tehnicile si aplicatiile CNC.Metode de programare (manuala si asistata) a m-u, sisteme de scule, prezentarea functionarii echipamentelor numerice vor fii de asemenea tratate.

Obiectivele cursului: Dupa parcurgerea cursului studentii trebuie sa fie capabili sa : expliceterminologia utilizat a
Obiectivele cursului: Dupa parcurgerea cursului studentii trebuie sa fie capabili sa : expliceterminologia utilizat a

Obiectivele cursului:

Dupa parcurgerea cursului studentii trebuie sa fie capabili sa :

expliceterminologia utilizata pentru descrierea mucn; explice tipurile de baza a mu CNC si operatiile de prelucrare specifice; descrie factorii care au condus la dezvoltarea m-u CNC; sa intocmeasca programe si documentatia pentru realizarea unor piese pe strunguri si centre de prelucrare; sa explice structura unui echipament CNC; sa-si insuseasca termminologia specifica si modul de functionare a componentelor unui echipament numeric.

Notarea

Se va baza pe o combinatie a temelor la laborator, testelor si a proiectelor dupa cum

urmeaza:

Activitate laborator……………….20% Participare ……………………… 10%

Proiect…………………………….20%

Examen final…………………… 50%

100%

1.Istoric si terminologie Masina-unealta Este un echipament actionat mecan i folosit pentru fabricarea compon entelor
1.Istoric si terminologie Masina-unealta Este un echipament actionat mecan i folosit pentru fabricarea compon entelor

1.Istoric si terminologie

Masina-unealta

Este un echipament actionat mecani folosit pentru fabricarea componentelor de regula din metal prin aschiere adica indepartare selectiva de metal …………

Actionare

Actionarea in trecut:

de regula din metal prin aschiere adica indepartar e selectiva de metal ………… Actionare Actionarea in
Actionarea numerica astazi:
Actionarea numerica astazi:

Actionarea numerica astazi:

Actionarea numerica astazi:
Actionarea numerica astazi:
Actionarea numerica astazi:
CNC computer numerical control Se refera la un computer , cu rol de dispozitiv de
CNC computer numerical control Se refera la un computer , cu rol de dispozitiv de

CNC computer numerical control

Se refera la un computer, cu rol de dispozitiv de comanda, care “citeste” instructiuni bazate pe coduri G pentru comanda (actionarea) unei masini-unelte.

Mediul de productie: o serie de m-u comandate CNC alcatuiesc o celula flexibila de fabricatie. Masinile-unelte sunt controlate din fisiere generate prin pachete CAM . Masinile-unelte CNC reprezinta un segment special de sistem robotizate (d.p.v.constructiv si al comenzii.)

Echipamentele CNC sunt aplicate la o gama diversa de m-u :

Masini-unelte comandate prin CNC:

-masina de gaurit -m.prin electroeroziune -strunguri -m.de frezat -m.pt strunjit lemnul -m.de indoit -m. de taiere cu plasma -m. de taiere cu jet de apa -m. de taiere cu laser -m. de taiere oxiacetilenice -m. de rectificat plan -m. de rectificat cilindric

• Control Numeric (Numerical Control) -Esenta CN o Din punct de vedere a m-u Aparitia
• Control Numeric (Numerical Control) -Esenta CN o Din punct de vedere a m-u Aparitia

Control Numeric (Numerical Control) -Esenta CN o Din punct de vedere a m-u Aparitia CNC

-Esenta CN o Din punct de vedere a m-u Aparitia CNC • Evolu ţ ia structurii
-Esenta CN o Din punct de vedere a m-u Aparitia CNC • Evolu ţ ia structurii

Evoluţia structurii M - U M U conventionale.Miscari controlate prin roti de manevra, manere, etc

CB S P PO Masa M-U Ue S.C. SB ECN
CB
S
P
PO
Masa M-U
Ue
S.C.
SB
ECN

M U C N

Mişcările controlate de ECN, mânerele înlocuite prin motoar[10,11]

P PO Masa M-U Ue S.C. SB ECN • M U C N Mi ş c
P PO Masa M-U Ue S.C. SB ECN • M U C N Mi ş c
P PO Masa M-U Ue S.C. SB ECN • M U C N Mi ş c
P PO Masa M-U Ue S.C. SB ECN • M U C N Mi ş c
P PO Masa M-U Ue S.C. SB ECN • M U C N Mi ş c
o Din punct de vedere a comenzii Masina actionata automat prin com ezi codate pe
o Din punct de vedere a comenzii Masina actionata automat prin com ezi codate pe

o Din punct de vedere a comenzii

o Din punct de vedere a comenzii Masina actionata automat prin com ezi codate pe un
o Din punct de vedere a comenzii Masina actionata automat prin com ezi codate pe un

Masina actionata automat prin comezi codate pe un mediu digital

Prima m-u comanda numerica • Succint istoric -Nevoia de piese precise pentru US Air Force
Prima m-u comanda numerica • Succint istoric -Nevoia de piese precise pentru US Air Force

Prima m-u comanda numerica

Prima m-u comanda numerica • Succint istoric -Nevoia de piese precise pentru US Air Force si
Prima m-u comanda numerica • Succint istoric -Nevoia de piese precise pentru US Air Force si

Succint istoric

-Nevoia de piese precise pentru US Air Force si John Parson –presedintele companiei Parsons Works of Traverse City (Michigan) stau la baza primei MUCN.

-Proiectul Parsons a fost implementat in laboratorul de Servo Mecanisme din MIT General Motors dezvolta simultan traductoare de pozitie.

-Servo sistem :preia date inregistrate pentru a le produce de una , doua denumita record/playback- o reminiscenta a pieselor mecanice.

(Nuvela Pianistul – de Kurt Vonnegut a fost inspirata de o masina.Publicist GE)

ori.Tehnica aceasta este

• Locul CN.

Locul CN.

• Locul CN.
• Locul CN.
• Programul sursa Date ini ţ iale A. Tehnologia 1. Centruire: Burghiu de centruire (BC)Ø4
• Programul sursa Date ini ţ iale A. Tehnologia 1. Centruire: Burghiu de centruire (BC)Ø4

Programul sursa

Date iniţiale

A.

• Programul sursa Date ini ţ iale A. Tehnologia 1. Centruire: Burghiu de centruire (BC)Ø4 (T1)
• Programul sursa Date ini ţ iale A. Tehnologia 1. Centruire: Burghiu de centruire (BC)Ø4 (T1)

Tehnologia

1. Centruire: Burghiu de centruire (BC)Ø4 (T1) V = 15m/min (n = 1250 rot/min) (S9) W = 0,15 mm/min (187mm/min) (F187)/

2. Burghiere: Burghiu (B) Ø10 (T2)

B. Stabilirea coordonatelor

X A = 75 mm Y A = 50 mm BLU = 0,001 mm

X = 75000 Y = 50000

Programul sursa · Schimbarea burghiului de centruire, pornire AP Codificarea programului:   T1 M6 S9
Programul sursa · Schimbarea burghiului de centruire, pornire AP Codificarea programului:   T1 M6 S9

Programul sursa

· Schimbarea burghiului de centruire, pornire AP

Codificarea programului:

 

T1

M6

S9

M3

% LF

 

· Poziţionarea BC în punctul „A” G00 x 50000 Y 50000 · Efectuarea operaţiei de centruire

N5

(G90) S9 T1 M6 M3 LF

N10

G00 X 75000

Y50000 LF

N15

G81 G43 Z – 5000 D1

R5000

F187 LF

 
 

G81 G43 z – 5000 D1

N20

G80

S

T

M6

LF

R 5000

F187

 

Schimbare burghiu (B) Ø10

.

.

• Inregistrarea programului sursa -banda perforata din hartie, hartie/alumin iu acoperita cu plastic Mylor, plastic
• Inregistrarea programului sursa -banda perforata din hartie, hartie/alumin iu acoperita cu plastic Mylor, plastic

Inregistrarea programului sursa -banda perforata din hartie, hartie/aluminiu acoperita cu plastic Mylor, plastic

hartie, hartie/alumin iu acoperita cu plastic Mylor, plastic -perforatoare de tip b.p.: Bibliografie recomandata: -Bazele

-perforatoare de tip b.p.:

cu plastic Mylor, plastic -perforatoare de tip b.p.: Bibliografie recomandata: -Bazele programari numeric e a

Bibliografie recomandata:

-Bazele programari numerice a m.-u. : pg.1-15 -Programarea sistemeleor numerice: pg.1-4 -Masini si instalati in sisteme robotizate: pg.154-159 ; pg.166-184

2.Sistemul de prelucrare CNC • Echipamentul de comanda numerica ECN Sistemul numeric de prelucrare Rolul
2.Sistemul de prelucrare CNC • Echipamentul de comanda numerica ECN Sistemul numeric de prelucrare Rolul

2.Sistemul de prelucrare CNC Echipamentul de comanda numerica ECN Sistemul numeric de prelucrare

de comanda numerica ECN Sistemul numeric de prelucrare Rolul ECN: - controlul în bucla închis ă

Rolul ECN:

- controlul în bucla închisă a deplasărilor. Precizie. Discu ţ ie. transmite EEC comenzi pentru selectarea regimului tehnologic. Mod de transmitere.

Controlul deplas ă rilor: prin intermediul erorii Fig. 2.2. ε = a M b M
Controlul deplas ă rilor: prin intermediul erorii Fig. 2.2. ε = a M b M

Controlul deplasărilor: prin intermediul erorii

Controlul deplas ă rilor: prin intermediul erorii Fig. 2.2. ε = a M b M V

Fig. 2.2.

ε = a M b M V M + a J1 b J1 V J1 + a 0 b 0 V 0 + a p b p V p + a R b R V R + a CS b CS V CS + a i b i V i + a J2 b J2 V J2

În care:

a = 1 sau 0

;

b = -1 sau 1

(2.1)

V M – valoarea poziţiei curente a sculei în raport cu originea maşinii stabilită prin microcontacte

a m = b m = 1

V J1 – valoarea jocului de întoarcere; a J1 = b J1 = 1

(se consideră numai deplasarea în sensul negativ al axei)

V 0 – deplasarea de origine a piesei în raport cu originea maşinii,

a 0 = 1 ; b 0 = -1

V R – valoarea cotei de referin ţ ă , cotare incremental ă , pozi
V R – valoarea cotei de referin ţ ă , cotare incremental ă , pozi

V R – valoarea cotei de referinţă, cotare incrementală, poziţia momentană a sculei faţă de O M la

V R = V M + a J1 V J1

Când se ia în calcul V R , a 0 = a p = 0 (fiind progr. G91) şi invers a R = 0 când se consideră V 0 şi V p

Valoarea b R = -1 întotdeauna

V CS – valoarea corecţiei de sculă, a CS = -1 când este programată G43 (b CS = 1) sau G44 (b CS = -1)

V I – valoarea cotei programate a I = 1 b I = -1

V J2 – valoarea deplasării suplimentare pentru pozitionări unidirecţionale, b J2 = +1

Cand ε → 0 se initiază un ciclu de oprire

începutul deplasării, se consideră şi convecţia de joc V M

V R – avans rapid;

A 0 – anticipare oprire;

parabolică a vitezei de avans

F – avans programat

Z P – zona de reducere

Din relatia (2.1) se poate deduce relaţia:

VD = VP ± VC ± VCM ±

În care:

VP – valoarea programată

VC – valoarea corecţiei

VCM – valoarea constantelor de maşină

(2.2)

VD – valoarea deplasării organului mobil

– valoarea corec ţ iei VCM – valoarea constantelor de ma ş in ă (2.2) VD
Schema bloc a unui ECN (tip CNC)
Schema bloc a unui ECN (tip CNC)

Schema bloc a unui ECN (tip CNC)

Schema bloc a unui ECN (tip CNC)
Schema bloc a unui ECN (tip CNC)
Schema bloc a unui ECN (tip CNC)
Schema bloc a unui ECN (tip CNC)
Schema bloc a unui ECN (tip CNC)
Schema bloc a unui ECN (tip CNC)
Schema bloc a unui ECN (tip CNC)
Clasificarea ECN - Posibilit ă ţ i de prelucrare: PCP, PL, C - Programarea cotelor:
Clasificarea ECN - Posibilit ă ţ i de prelucrare: PCP, PL, C - Programarea cotelor:

Clasificarea ECN

-Posibilităţi de prelucrare: PCP, PL, C -Programarea cotelor: absolut (G90), incremental (G91) -Circuite de comandă: bucla închisă, deschisă -Realizare: hardware, software

Posibilităţi de prelucrare

- Circuite de comand ă : bucla închis ă , deschis ă - Realizare: hard ware,
Sisteme de control Sisteme pas cu pas (MPP) Se mai numesc sisteme in bucla deschisa
Sisteme de control Sisteme pas cu pas (MPP) Se mai numesc sisteme in bucla deschisa

Sisteme de control Sisteme pas cu pas (MPP)

Sisteme de control Sisteme pas cu pas (MPP) Se mai numesc sisteme in bucla deschisa -Motorul

Se mai numesc sisteme in bucla deschisa -Motorul pas cu pas preia impulsuri(caracterizate prin amplitudine si frecventa) si le converteste in miscare de rotatie -Probleme:MPP are un moment de regula scazut in raport de alte motoare, la depasirea lui “aluneca” -M-ul nu “stie” unde se gaseste , stie doar unde trebuie sa ajunga.

• Sistemul servo-motor de control Se mai numesc cu bucla inchisa • sistemul motor are
• Sistemul servo-motor de control Se mai numesc cu bucla inchisa • sistemul motor are

Sistemul servo-motor de control

• Sistemul servo-motor de control Se mai numesc cu bucla inchisa • sistemul motor are o

Se mai numesc cu bucla inchisa sistemul motor are o bucla de reactie (feedback- loop) prin care se controleaza pozitia. Avantaje:momente mari ce permit aschierearapida intensiva. masina-unealta cunoaste in fiecare moment pozitia actuala.

Caracteristici principale ale masinilor CNC: • masive, de regula de 4 ori mai grele decat
Caracteristici principale ale masinilor CNC: • masive, de regula de 4 ori mai grele decat

Caracteristici principale ale masinilor CNC:

masive, de regula de 4 ori mai grele decat o masina unealta conventionala.

motoare de actionare puternice cu posibilitati de aschiererapida (in concordanta cu sculele moderne).Puterea si turatia sunt de 4 ori mai puternice (rapide decat m-u conventionale)

schimbator automat de scule cu capacitatea de la 8 la sute de scule.

vMagazin de scule.(exemplu)

m-u conventionale) • schimbator automat de scule cu capacitatea de la 8 la sute de scule.
m-u conventionale) • schimbator automat de scule cu capacitatea de la 8 la sute de scule.
v Sistemul de paletizare: Precizie ridicata, de regula 0,01-0,001 mm.
v Sistemul de paletizare: Precizie ridicata, de regula 0,01-0,001 mm.

vSistemul de paletizare:

v Sistemul de paletizare: Precizie ridicata, de regula 0,01-0,001 mm.

Precizie ridicata, de regula 0,01-0,001 mm.

Cum se realizeaza precizia: • suruburi cu bile: • ghidaje de tip tanchete ( elimina
Cum se realizeaza precizia: • suruburi cu bile: • ghidaje de tip tanchete ( elimina

Cum se realizeaza precizia:

suruburi cu bile:

Cum se realizeaza precizia: • suruburi cu bile: • ghidaje de tip tanchete ( elimina sleop-slip-ul)

ghidaje de tip tanchete ( elimina sleop-slip-ul) Recirculabile

Fixe

suruburi cu bile: • ghidaje de tip tanchete ( elimina sleop-slip-ul) Recirculabile Fixe • traductare de

traductare de deplasare.

suruburi cu bile: • ghidaje de tip tanchete ( elimina sleop-slip-ul) Recirculabile Fixe • traductare de
Animation CIM Bibliografie recomandata: -Programarea sistemelor numerice CNC : pg.:4-23 -Bazele programrii numerice:

Animation CIM

Animation CIM Bibliografie recomandata: -Programarea sistemelor numerice CNC : pg.:4-23 -Bazele programrii numerice:

Bibliografie recomandata:

-Programarea sistemelor numerice CNC : pg.:4-23 -Bazele programrii numerice: pg.:6-22 -Masini si instalatii in sisteme robotizate: pg.:160-165 ; pg.:185-192

Se da:

3.Bazele comenzii numerice

Se da: 3.Bazele comenzii numerice Realizarea piesei pe un sistem CNC presupune: • -proiectarea unei tehnologii

Realizarea piesei pe un sistem CNC presupune:

-proiectarea unei tehnologii adevarate ( faze, operatii), scule, reg. de aschiere; -realizarea deplasarilor care se impun;

Ca urmare trebuie stabilite informatiile necesare prelucrarii si codificarea acestora. Informatii tehnologice(scula T, turatia S, avansul F) Informatii de deplasare (X,Y,Z,A,B, ) Traiectoria sculei:

a T, turatia S, avansul F) • Informatii de deplasare (X,Y,Z,A,B, ) • Traiectoria sculei: •

Echidistanta.

Obs.:

Fiecare portiune de curba se descrie intrun bloc (propozitie) separata.

Ca urmare programul sursa de prelucrare va contine o succesiune de blocuri pentru deplasarea sculei si pentru implementarea tehnologiei

0(%)

N0005

N0010

(slectare sistem de coordonate

0001 (numar program)

T01

G54

G00

M06

G90

X-10.0

G43 Z-5.0 D01 M08

LF

S400

(schimbare scula)

M03

LF

, programare absoluta, pornire AP cu 400 de rot/min)

LF

N0015

N0017

Y-10.0

(deplasare in punctul de start, Rf=10mm)

LF (activare corectie de lungime scula , pozitionare la

z = - 5 mm, pornire lichid de racire)

N0020

.

.

.

N80

N83 G91 G28 Z0 M19 LF (revenire la locul de schimbare a sculei , oprire oirentata , AP)

G01

Y65.578

F100 LF

(deplasare cu avans de lucru w = 100 mm/min)

G01

X-10.0

LF

N84

M01

(stop optional)

 

N85

T02

M06

N90

G54

G90

S600

M03

LF

.

.

.

N105

G91

G28

Z0

M19

M110

M30

LF

(sfarsit program)

Analiza programului permite evidentierea a patru tipuri de format de programare:

-formatul de programare pentru start;

-formatul de programare pentru inlocuirea sculei “i”

-formatul de programare pentru startul sculei “i+1” ;

-formatul de programare pentru terminarea programului.

Dupa materializarea comenzilor din primul format scula este pregatita sa inceapa aschierea (de la blocurile N0005 pana la N0017).

Blocurile N83 , N84 alcatuiesc cel deal doilea format de programare

Blocurile N85 , N90 alcatuiesc formatul de programare pentru scula urmatoare;

Formatul aferent sfarsitului de program este dat de blocurile N105, N110.

Programarea ECN

Aspecte generale:

Pentru realizarea operaţiilor de prelucrare ECN are nevoie de următoarele informaţii specifice:

-dimensiunile piesei;

-deplasările sculei cu menţionarea axei (ghidajul);

-secvenţele de prelucrare;

-selectare sculă;

-selectare viteza de aşchiere şi de avans.

Programul sortează informaţiile într-o anumită secventă şi le converteşte într-un limbaj înteles de

ECN – cod ISO – conform DIN 66025.

[26,30,31,32,1,9,11]

3.1. Metode de programare

3.1. Metode de programare Fig. 3.1.

Fig. 3.1.

3.2. Programarea manuală

3.2.1. Aspecte fundamentale

Programul de prelucrare este alcătuit dintr-o insuşire de blocuri NC, fiecare bloc defineste o anumită secvenţă de prelucrare. Cuprinde (fig. 3.2):

-un caracter „ÎNCEPUT PROGRAM”;

-un număr de blocuri;

-un caracter „SFâRŞIT PROGRAM”.

STRUCTURA PROGRAMULUI

Fig. 3.2

PROGRAM”; - un num ă r de blocuri; - un caracter „SFâR Ş IT PROGRAM”. •

BLOCURI: CUVINTE CU ADRESE

N20 G00 X-20000 Y-30000 M08 LF

TABULAR

20 TAB 00 TAB – 20000 TAB 30000 TAB 08 LF

Formatul de programare

-concis: α 1

α 2

α 3

-α 1 : L, F

α 2 : A, T

α 3 : M, R, D

n i : axe

- detaliat: N04

G02

G02

XL ± 04.3

D02

SO2

TO2

M02

M02

n 1

n 2

n 3

YL ± 0.4.3 LF

ZL ± 04.3

R ± 04.3

ID 04.3

JD 04.3

F04

Prima literă: adresa

A doua literă:

D – numai incremental

Prima cifră: 0 – zerourile nesemnificative pot fi omise

A doua cifră: numărul maxim de cifre după adresă

A doua şi a treia cifră: numarul de cifre înainte şi după virgula zecimală.

Observaţii.: La echipamentele NC clasice virgula zecimală NU se programează. La CNC

LF – sfâr it de bloc

L – absolut şi incremental

KD 04.3

, .

3.2.2. Elementele blocului

Tipuri de blocuri:

-principale

-„sub blocuri” sau „normale”

Blocul principal trebuie să conţină toate informaţiile necesare realizării unui ciclu de prelucrare în această zonă din program.

:20 G01 X15.0 Y20.0 F250 S1200 LF

Sub blocul conţine informaţii diferite de cele din blocurile anterioare.

N20 Y40.0 LF

ii diferite de cele din blocurile anterioare. N20 Y40. 0 LF În cadrul blocului codurile (inclusiv

În cadrul blocului codurile

(inclusiv M şi G) pot avea

caracter modal sau

nemodal.

Fig. 3.3.

- blocuri opţionale (eliminabile)

/ N20

Y40.0

LF

/ : 20

G01

X15.0

Y20.0

F250

S1200

LF

„%”funcţia: - început program

- şterge informaţii din memoriile ECN (excepţie corecţii şi poziţii)

Un bloc principal urmat de mai multe sub-blocuri pot constitui o secţiune din program dedicată prelucrarii cu o anumită sculă.

: 30

G00

T02

M06 LF

N35

 

Secţiune

N40

dedicată

N45

prelucrării

.

cu scula

.

numarul 2 (T2)

.

:

80

T03

LF

3.2.3. Structura informaţiilor conţinute în blocuri:

Considerăm

informa ţ iilor con ţ inute în blocuri: Consider ă m Din exemplul de format prezentat

Din exemplul de format prezentat se pot reţine următoarele tipuri de informaţii:

a – funcţii pregătitoare;

b – informaţii cu caracter geometric;

c – registre pentru introducerea valorii corecţiilor de sculă;

d – parametrii utilizaţi în interpolarea circulară sau în sistemul polar de coordonate;

e – plan de referinţă, asociat cu diverse cicluri fixe, poate avea şi alte semnificaţii cum ar fi raza unui cerc, etc.;

f – parametrii tehnologici;

g – selectare sculă;

h – funcţii auxiliare.

Ordinea de scriere a informaţiilor în bloc (cuvintele NC) este dată de formatul de programare, fără însă a fi strict necesară. Semnificaţia cifrelor de după adrese a fost indicată anterior.

3.2.3.1.Functii pregatitoare (G)

Prin cele două cifre de după adresa G se generează, în ECN, o operaţie de natură nedimensională cum ar fi:

Selectarea unei mişcări de poziţionare sau conturare ( G00, G09, G02, G03);

Activarea corecţiilor de sculă (G40, G41, G42, G43, G44);

Selectează anumite cicluri fixe (G80, G81,

);

Selectează modul de cotare (G90, G91);

Activează diferite deplasări de origine (G92, G54

).

Pot fi programate, într-un bloc mai multe funcţii G dar nu din aceeaşi grupă.

La unele echipamente CNC sunt implementate funcţii G urmate de un grup de caractere mai mare decât cifra 2 (G309, BRISC).

3.2.3.2.Informaţii dimensionale (X, Y, Z)

Poziţia sculelor în procesul de prelucrare este descrisă prin intermediul adreselor specifice fiecărei axe.

Când se introduc deplasări ale sculei în program se va programa ÎNTOTDEAUNA considerând scula în mişcare şi piesa fixă.

Cotare, recotare.

program se va pr ograma ÎNTOTDEAUNA considerând scula în mi ş care ş i piesa fix

Discuţie

program se va pr ograma ÎNTOTDEAUNA considerând scula în mi ş care ş i piesa fix
program se va pr ograma ÎNTOTDEAUNA considerând scula în mi ş care ş i piesa fix

O deplasare, pe axa X în sens negativ, de 27,62 mm se programează astfel:

X – 27620 în formatul X ± 04.3, unitatea BLU (0,001 mm), pentru echipamente NC

sau

X – 27.62

echipamente CNC

pentru

Noţiunea de:

zero nesemnificativ

zero semnificativ

mm), pentru echipamente NC sau X – 27.62 echipamente CNC pentru No ţ iunea de: zero

3.2.3.3. Corecţia de sculă (lungime, rază)

3.2.3.3. Corec ţ ia de scul ă (lungime, raz ă )
3.2.3.3. Corec ţ ia de scul ă (lungime, raz ă )

F

=

R

p

±

R

s

R

p

F

c

3.2.3.4 Informaţii tehnologice (F, S)

- viteza de avans, mm/min

-avansul, mm/rot sau µm/rot

-codul FRN min -1

FRN = viteza de avans / distanţă · 10 [min -1 ]

-codul Magic Trei (MT)

a > 1

a < 1

c 1

c 2

c 3

c 4

c 5

c 6

n

0, 0 0 c 1 c 2 c 3

C1C2C3

C2C3 = c 1 c 2

C1C2C3

C1 = 3 + n

C1 = 3 – n

Corelarea vitezei de avans programată cu viteza reală de pe m-u.

a<1

n

programat ă cu viteza real ă de pe m-u. a < 1 n C2C3 = c

C2C3 = c 1 c 2

Corelarea vitezei de avans programată cu viteza reală de pe m-u.

ă de pe m-u. a < 1 n C2C3 = c 1 c 2 Corelarea vitezei

S

- turaţia arborelui principal, rot/min

S

- viteza de aşchiere, m/min

- viteza constantă de aşchiere,

m/min

Exemplu

S1250

- 1250 rot/min

S10

- a 10-a turaţie din gama de turaţii a maşinii

G96

- menţinerea constantă a vitezei de aşchiere

3.2.3.5.Selectare sculă (T)

T

T

Exemplu:

T3 M6

pentru NC – schimbarea efectivă

CNC – schimbarea efectivă plus activare corecţie de lungime

T8

- selectare sculă, fără schimbare efectivă

Descrierea pct.piesei

Sistemul de referinta:

Pentru definirea unor puncte, în plan sau spaţiu, aparţinând pieselor este necesară considerarea unui sistem de referinţă. Informaţiile privind poziţia sunt totdeauna precizate, faţă de un punct predeterminat, prin intermediul coordonatelor.

ţ iile privind pozi ţ ia sunt totdeauna precizate, fa ţ ă de un punct predeterminat,

Sistemul de referinţă este astfel ales încât să corespundă cu direcţiile de mişcare ale săniilor axelor maşinii-unelte.

de mi ş care ale s ă niilor axelor ma ş inii-unelte. Fig. 3.2 P1 corespunde

Fig. 3.2

P1 corespunde la X=60 Y=20

P2 corespunde la X=30 Y=50

P3 corespunde la X=-50 Y=-30

P4 corespunde la X=40 Y=-40

iar în figura 3.3. s-a considerat planul XZ, specific strungurilor.

3.3. s-a considerat planul XZ , specific strungurilor. Fig. 3.3. P1 corespunde la Z=-7,5 X=25 P2

Fig. 3.3.

P1 corespunde la Z=-7,5

X=25

P2 corespunde la Z=-15

X=40

P3 corespunde la Z=--25

X=40

P4 corespunde la Z=-35

X=60

Descrierea punctelor piesei se face în mod similar şi în spaţiu utilizând de data aceasta trei coordonate X, Y, Z

Un alt mod de a specifica coordonatele unui punct al piesei este oferit de sistemul polar de coordonate (fig. 3.5.).

mod de a specifica coordonatele unui punct al piesei este oferit de sistemul polar de coordonate

Fig. 3.5.

Programarea in sistem absolut/incremental

Cat de trebuie sa scula? (G91) In ce trebuie deplasez (G90)
Cat
de
trebuie
sa
scula? (G91)
In
ce
trebuie
deplasez
(G90)

departe

fie

pozitie

sa

scula?

Denumirea planurilor de lucru:

• Denumirea planurilor de lucru: Fig. 3.9.

Fig. 3.9.

Puncte de zero

În cadrul unui sistem numeric de prelucrare sunt definite o serie de puncte “origine” şi poziţii de

referinţă. Unele din ele sunt bine precizate de constructorul de maşini-unelte, altele pot fi declarate de programator.

ma ş ini-unelte, altele pot fi declarate de programator. Fig. 3.10. M – punctul de zero

Fig. 3.10.

M – punctul de zero maşină – originea maşinii;

Op – punctul de zero piesă, programat;

R – punct de referinţă. Determinat prin came şi sistemul de măsurare. Distanţa de la acest punct

la punctul de zero maşină trebuie să fie cunoscută astfel încât poziţia pe axă la acest punct să poată fi redată exact la această valoare.

T – punct de referinţă pentru sculă, situat pe capul revolver al strungului;

S

– punct de start, poate fi definit pentru fiecare program. Prima sculă începe prelucrarea din t

t

Sistemul de coordonate

Sistemul de coordonate

Programarea deplasarilor

1.Programarea blocurilor pentru deplasări

3.3.1. Aspecte generale

Programarea traiectoriei sculei, în vederea realizării unei piese, se poate face în 2 feluri:

o Se programează direct conturul piesei. Corecţia de rază o Se programează echidistantă Echidistanta

A, B, C, Puncte de contur

piesei. Corec ţ ia de raz ă o Se programeaz ă echidistant ă • Echidistanta A,

Fig. 3.35.

Calcul: Bisectoarei

Calcul: Bisectoarei Fig. 3.36

Fig. 3.36

3.3.2.Interpolare

Conform DEX ed. 1984; a interpola: „a intercala într-un şir de valori cunoscute una sau mai multe mărimi determinate sau estimate”.

Mărimea paşilor (Δ) :

determinate sau estimate”. M ă rimea pa ş ilor ( Δ ) : - BLU -

- BLU

- prec. s. m.

Fig. 3.37.

Deplasări după traiectorii liniare

- de poziţionare, cu avans rapid.

Se programează cu G00 (G0)

- cu avans de lucru

Se programează cu G01 (G1)

G00 pot fi programate deplasări „cotate” G90, G91 sau în sistem polar (G09) Obiectiv : Deplasarea sc. din P i în P f :

(G09) Obiectiv : Deplasarea sc. din P i în P f : Fig. 3.38 G90 G00

Fig. 3.38

G90

G00

G90

N20

G00

X60000

Y60000

LF

sau

G91

N20

G0

X60.0

Y60.0

G91

N20

G00

X40000

Y30000 LF

N20

G0

X40.0

X30.0

LF

G90

(G09) G90

 
 

G91

N20

G00

G09

G90

I20.000

J30.000

R50.000

W36.87

LF

(G09)

G91

N20

G00

G09

I0

J0

R50.000

W36.87

LF

 

G01

G01

Apare o singură diferenţă: se programează F Notă! Traiectoria nu poate fi arbitrară (scula aşchiază)

G90

Ref. la fig. 3.38

G90

N20 (G01)

S700

M03

LF

G90

N25 (G01)

X60000

Y60000

F180 LF

(G09) G90 N20 G90 G01 G09 I20.0 J30.0 R50.0 W36.87 F180 LF Sistemul polar poate fi utilizat şi la programarea incrementală

8 Variantă N20 N20 G9 IIO JIO R300 W 110 LF
8
Variantă N20
N20 G9 IIO JIO R300 W 110 LF

Fig. 3.39

Unele echipamente oferă posibilitatea interpolării lineare 3D.

Exemplu: echipamentul DIALOG 10, TNC430, Sinumerik 840 – D

%35 LF N1 G0 Z100 LF N5 G17 T1 M6 LF N10 G00 X40.0 Y60.0
%35 LF
N1 G0 Z100 LF
N5 G17 T1 M6 LF
N10 G00 X40.0 Y60.0 Z2 S4000 LF
N15 G01 Z-12.0 F150 M3 LF
N20 X20.0 Y10.0 Z-8.0 F200 LF
N25 T0 LF
N30 G0 Z100.0 M30 LF

Fig. 3.40.

Aproximarea: Se utilizează când curba elementară din conturul piesei nu are corespondent în ansamblul de interpolatoare implementat pe echipamentul numeric.

Exemplu.: Trebuie realizat un profil circular. Interpolare: lineară

a – coarda

b – secanta

circular. Inte rpolare: linear ă a – coarda b – secanta c – tangenta Întreb ă
circular. Inte rpolare: linear ă a – coarda b – secanta c – tangenta Întreb ă

c – tangenta

Întrebări:

1. Care curbă?

2. Cât de „mare”? Răspuns: 1. Toleranţa (abaterea de la contur)

 

2.

AB = 2

Δ 2 = 0

α = arc cos

Δ > δ !!

R = R P + R S Punct de început Discuţie Fig. 3.41

Fig. 3.42.

Deplasări după traiectorii circulare

Funcţii standard: G02; G03 De regulă se pot programa arce situate într-un singur plan. Corelare: interpolare circulara + interpolare liniară (cealaltă axă) interpolare elicoidală

Corelare: interpolare circulara + interpolare liniar ă (cealalt ă ax ă ) → interpolare elicoidal ă

Fig. 3.43.

Informaţii necesare programării interpolării circulare:

A – punct iniţial

B – punct final

- direcţia de parcurgere a arcului: G02 sau G03;

- coordonatele pct. final;

- coordonatele centrului arcului de cerc. Obs.: Scula se găseşte în punctul iniţial.

cerc. Obs.: Scula se g ă se ş te în punctul ini ţ ial. Fig. 3.43

Fig. 3.43

Coordonatele pct. final, B, pot fi date in G90 sau G91. Coordonatele centrului: - prin utilizarea razei „R”; -prin parametrii de interpolare I, J, K

- Utilizarea „R”.

N30

N35 G02 X100.0 Y50.0 R50.0 F100 LF interpolare circulară

G00

X20.0

Y50.0

LF

- poz. în punctul A

Observaţii.: În blocul N35 Y poate lipsi fiind acelaşi cu Y din blocul N30.

NU toate echipamentele au o astfel de facilitate !

- Utilizarea I, J, K. Metoda cea mai veche

Pot fi: - scalări (ECN cu restricţii)

- vectori (ECN fără restricţii)

I – proiecţia distanţei : ‘ punct început - centru arc pe axa X

J - proiecţia distanţei :” punct început - centru arc pe axa Y

K - proiecţia distanţei : ” punct început - centru arc pe axa Z

Programare greşită a parametrilor I, J, K produce:

-Eroare detectata de ECN prin punctul final. => ECN emite un semnal de avertizare

- Eroare nedetectată (se încadrează în toleranţe)

o cu I, J, K prea mari se produce sub tăierea cercului

o cu I, J, K prea mici se produce o umflare a cercului (scula în afara traiectoriei normale)

Domeniul de setare a aproximării cercului: atingerea punctului final, pentru NC clasice ± 1µm

±3200 µm

Restricţia de cadran:

Cadran? Paralele cu axele sistemului de coordonate.

La ECN cu restricţii în cadrul unui bloc se poate programa un arc de cerc care nu depăşeşte limitele unui cadran trigonometric. I, J, K sunt: distante.

 

Fig. 3.45

Fig. 3.45

Pentru fig. 3.44 Echipament cu restricţii:

 

N20

G00

X20000

Y50000

LF

N25

G02

X60000

Y70000

I40000

J30000

F100

LF

N30

X100000

Y50000

10

Echipamente fara restrictii:

 

N20

G00

X20000

Y50000

LF

N25

G02

X100000

Y50000

I40000

J-30000

F100

LF

Un caz particular al interpolării circulare îl constituie programarea unui cerc întreg.

N20

G01

X50.0

Y20.0

F100

LF

N25

G02

J30.0

LF / N25

G02

I0

J30.0

LF

În blocul de interpolare circulară adresele X şi Y nu sunt prezente deoarece punctul final are coordonatele punctului iniţial.

Parametrul I = 0 nu se programează la unele echipamente. La altele este obligatorie programarea chiar dacă are valoarea 0.

nu se programeaz ă la unele echipamente. La altele este obligatorie programarea chiar dac ă are

Fig. 3.46

Interpolare circulară în coordonate polare

Mod de notare unghi

Z=0
Z=0

Fig. 3.47

Fig. 3.48

% 40

LF

N10

G09 (G16)

G0

R46.0

W-15

G90

I 15.0

J70.0

LF

N15

G0

Z1.0

S1500

M3

LF

N20

G01

Z-7.0

F150

LF

N25

G02

G09

M71

W-65 I15.0

J70.0

LF

N30

G0

Z100.0

LF

 

N35

M30

LF

Interpolarea elicoidală: mişcare simultană pe 3 axe % 30 LF

N10

G0

G17

X0

Y25.0

Z10.0 S800 M3

LF

N15

G01 Z20.0

F100

LF

N20

G02

X0

Y-25.0

Z-10.0

I0

J25.0

LF

N25

G0

Z25.0

M30

L

F100 LF N20 G02 X0 Y-25.0 Z-10.0 I0 J25.0 LF N25 G0 Z2 5.0 M30 L

Fig. 3.49

Interpolarea cilindrică

Combină mişcarea de rotaţie a masei (axa NC) cu o axa liniară => traiectorii cilindrice Dimensiuni circumferenţiale la unitatea de diametru Dimensiuni circumferenţiale la nivelul diametrului de prelucrare

ţ iale la unitatea de diametru Dimensiuni circumferen ţ iale la nivelul diame trului de prelucrare

Fig. 3.50

Poziţia pe axa de rotaţie dată în grade, apoi este convertită de ECN în dimensiuni circumferenţiale ale diametrului de prelucrare utilizând coeficientul:

P = diametrul de prelucrare / unitatea de diametru

(pentru ECN de tip CNC ale firmei Siemens).

N20 G92 P valoare

B valoare

LF

Unitatea de diametru

d = [mm]

d = 114,592

mm

 

.

.

.

N10

G92

P3

B

LF

Selectare interpolare cilindrică

N15

G01

G42

B40

Y200.0

LF

Notă! Semnul „+” asociat lui R se alege

N20

G03

B60

Y216.0

R+60

LF

funcţie de unghiul la centru al

N30

G02

B150

Y549

R+165 LF

arcului ce trebuie interpolat

N30

G02

B150

Y549

R+165 LF

R+ dacă

φ < 180 0

N35

G01

B260

LF

R- dacă

φ > 180 0

 

.

.

.

N90

G92

P1

B

LF

Anulare interpolare cilindrică

CENTRE DE PRELUCRARE

CENTRE DE PRELUCRARE Un centru de prelucrare este de fapt o masina de frezat cu un

Un centru de prelucrare este de fapt o masina de frezat cu un schimbator automat pentru scule si alte dispozitive pentru manipularea pieselor

Exista mai multe tipuri de centre de prelucrare ,diferentierea facandu-se in functie de numarul de axe programabile.

CENTRE DE PRELUCRARE CU TREI AXE

CENTRE DE PRELUCRARE CU TREI AXE Un centru de prelucrare cu trei axe are axele Xsi

Un centru de prelucrare cu trei axe are axele Xsi Y programabile in planul mesei iar axa Z in directia arborelui principal. ,Un astfel de centru de prelucrare cu o dotare standard costa de la 35000E. Curent centrele de prelucrare cu trei axe sunt de tipul vertical. In figura nu sunt reprezentate sistemul de schimbare a sculelor, echipamentul cnc,sistemul de paletizareetc. Cu trei axe se poate prelucra ,cu partea frontala a sculei, o suprafata a unui cub si patru alte suprafete cu partea cilindrica ( un buzunar)

CENTRE DE PRELUCRARE ORIZONTALE CU TREI AXE

CENTRE DE PRELUCRARE ORIZONTALE CU TREI AXE Figura prezinta un cetru orizontal cu trei axe. Se

Figura prezinta un cetru orizontal cu trei axe. Se observa orientarea diferita a axelor X,Y,Z. Acest tip de masina este mai scump. In varianta standard de dotare poate costa

50000E.

In figura nu sunt reprezentate sistemul de schimbare a sculei , controlul numeric etc. Se pot prelucra aceleasi tipuri de suprafete casi in cazul masinii verticale.

CENTRE DE PRELUCRARE ORIZONTALE CU PATRU AXE

CENTRE DE PRELUCRARE ORIZ ONTALE CU PATRU AXE Exista atat in varianta orizontala cat si cea

Exista atat in varianta orizontala cat si cea verticala, a patra axa este de rotatie a mesei rotative.Costul unei asemenea masini incite cu 55000E Ostructura similara se poate obtine si prin adaugarea unei mese rotative la un centru vertical cu trei axe .Aceasta completare este posibila numai baca echipamentul CNC poate realize comanda celor patru axe Frecvent pe paleta se monteza dispozitive de prindere cu pozitii multiple. O astfel de solutie asigura prelucrarea simultana a mai multor piese de dimensiuni mai mici (vezi fig.)

Se pot prelucta ,cu suprafata frontala a sculei, patru din suprafetele cubului. Utilizand suprafata laterala

Se pot prelucta ,cu suprafata frontala a sculei, patru din suprafetele cubului.

Utilizand suprafata laterala a sculei se pot prelucra suplimentar inca doaua suprafete.

CENTRE DE PRELUCRARE CU CINCI AXE

CENTRE DE PRELUCRARE CU CINCI AXE Costul unor asemenea centre de prelucrare depaseste suma de 125000E.

Costul unor asemenea centre de prelucrare depaseste suma de 125000E. Constructiv sunt

asemanatoare cu centrele cu patru axe .A

cea mai ieftina. O solutie complexa presupune existenta unui cap de frezare montat in arboreal principal avand doua axe. Solutia de compromise o reprezinta capul de frezat cu o singura axa de rotatie in plan vertical(vezi desen). Sunt utilizate pentru prelucrarea pieselor complexe din indusrria aerospatiala, auto. Pot fi prelucrate ,cu suprafata frontala a sculei, cinci din suprafetele cubului si sase cu partea frontala a sculei. Este important de precizat si faptul ca se pot realize prelucrari dintr-o singura prindere care pe alte masini ar necesita mai multe prinderi. Rezulta o precizie ridicata .

cincea axa poate fi inclusa in masa rotativa, solutia

CENTRE DE PRELUCRARE CU SCHIMBATOR DE PALETE

CENTRE DE PRELUCRARE CU SCHIMBATOR DE PALETE Majoritatea centrelor de prelucrare pot fi echipate cu schimbator
CENTRE DE PRELUCRARE CU SCHIMBATOR DE PALETE Majoritatea centrelor de prelucrare pot fi echipate cu schimbator

Majoritatea centrelor de prelucrare pot fi echipate cu schimbator de palete cu scopul de a creste productivitatea.

Fara un asemenea dispozitiv aducerea semifabricatului pe masa centrului de prelucrare consuma timp. Cu un astfel de sistem , operatorul poate si reincarca paletele in timp ce masina prelucreaza alte piese , asigurandu-se astfel aschierea in mod continuu.

Sistemul de coordinate a centrelor de prelucrare

Sistemul de coordinate a centrelor de prelucrare

Masina Haas VF-1

Masina Haas VF-1 In explicatiile viitoare se va utiliza centrul de prelucrare, cu tr ei axe

In explicatiile viitoare se va utiliza centrul de prelucrare, cu trei axe , HAAS VF-1, avand urmatoarele caracteristici principale:

-puterea 20hp, -turatia AP: 7500RPM, -avans rapid :710ipm -avand de lucru pana la : 300ipm, -arbore principal : Con :20 CAT, -magazin scule 40 , -curse :20”x16”x20”, -greutate: 7100 lbs.

Consideratii privind sistemul de coordonate a centrelor de frezare

Programul se intocmeste intodeauna considerand deplasarea sculei si nu miscarile efective de pe masina.

La majoritatea centrelor de prelucrare , capul deplaseaza scula pe directia axei Z , sensul pozitiv fiind acela in care creste distanta intre piesa si scula.

Majoritatea centrelor de frezare , misca masa in directia X si Y, senul +X este sensul in care masa se deplaseaza spre stanga , iar sensul Y+ este de la montant inspre operator.

Nota:Nu trebuie sa fiti preocupati de aceste reguli, deoarece acestea sunt o problema de operare si nu de programare.

Nu uitati ca totdeauna programul se intocmeste considerand scula in miscare.

Offset-ul dispozitivului de fixare a piesei (distanta dintre MCS 0,0,0 si WCS 0,0,0 se introduce in echipament).

Originea piesei WCS se stabileste convenabil de catre programator.

Lungimea fiecarei scule se introduce deasemenea in echipamentul de control a.i. se compenseaza diferentele de lungime dintre scule .

Separarea programului de masina

Asa cum sa vazut programatorul alege WCS pe piesa si dupa aceea programeaza deplasarile sculei considerand acest punct .

Prin program se introduc valorile de nul piesa respectiv corectiile de lungime .

Programare in sistem absolut/incremental

de lungime . Programare in sistem absolut/incremental Nota: G90 –programare in sistem absolut G91- programare in

Nota:

G90 –programare in sistem absolut

G91- programare in sistem incremental

Incremental vs.Absolute

In majoritatea cazurilor se utilizeaza programarea in sistem absolut Editarea programului in cazul unor schimbari in program este mult mai usoara in sistem absolut si poate fii deasemenea mai usor urmarita. Anumite operatii repetitive cum ar fi:realizarea unor gauri in diferite tipuri de structuri sunt de preferat sa fie programate in sistem incremental (se va vedea in continuare)

Aplicatii CNC –Sistemul de scule

va vedea in continuare) Aplicatii CNC –Sistemul de scule Scule aschietoare: Sculele frecvent utilizate pentru centre

Scule aschietoare:

Sculele frecvent utilizate pentru centre de prelucrare prin frezare sunt din otel de scule / rapid si cu placute (carburi metalice si materiale mineralo-ceramice.)

Freze deget

Freze deget Sculele cu placute asigura o vite za de aschiere mai mare decat cel e

Sculele cu placute asigura o viteza de aschiere mai mare decat cele din otel rapid insa calitate suprafetei rezultata este mai slaba .

Frezele frontale cu placute asigura o productivitate mare si o calitate buna a suprafetei prelucrate.

Frezele frontale cu placute asigura o productivitate mare si o calitate buna a suprafetei prelucrate.

Cateva tipuri de freze sunt prezentate in continuare:

Freze cilindro-frontale speciale

prezentate in continuare: Freze cilindro-frontale speciale -forma odulata a muchei de aschiee genereaza forte reduse de

-forma odulata a muchei de aschiee genereaza forte reduse de aschiere si asigura o aschiere precisa,

Freze frontale speciale:

Freze frontale speciale: -se utilizeaza pentru frezare aliaje d e aluminiu cu viteze mari de aschiere

-se utilizeaza pentru frezare aliaje de aluminiu cu viteze mari de aschiere (5000m/min), utilizeaza placute din carbura de wolfram

Freze deget standard

Freze deget standard -executata dintr-un strat ultra fin de carbura de cobalt acoperit prin intermediul nano-tehnologiei

-executata dintr-un strat ultra fin de carbura de cobalt acoperit prin intermediul nano-tehnologiei

Recomandat pentru otel nealiat – otel aliat – otel tratat termic – otel dur – otel inoxidabil – aliaje refractare si multe altele.

Freze frontale la 45 de uz general

Freze frontale la 45 de uz general -frezele cc.400m/min. utilizeaza placute turnate de mare precizie.Viteze de

-frezele

cc.400m/min.

utilizeaza

placute

turnate

de

mare

precizie.Viteze

de

aschiere

de

Freza cu cap sferic pt finisare

Freza cu cap sferic pt finisare Rezultatele extraordinare obtinute cu aceasta freza de finisare se datoreaza

Rezultatele extraordinare obtinute cu aceasta freza de finisare se datoreaza combinatiei dintre lama sa sigmoidala si sistemul precis de fixare, ceea ce duce la rigiditatea extrema a capului de taiere.

Freza deget cu cap sferic

extrema a capului de taiere. Freza deget cu cap sferic Sunt realizate cu placute radiale detasabile

Sunt realizate cu placute radiale detasabile profile complexe. acoperirite cu un strat ultra dur de ZX produs prin intermediul nano- tehnologiei.

Tipuri de frezare

Toate masinile CNC sunt echipate cu suruburi cu bile astfel realizate incat inlatura jocul dintre flancurile piulitei si suruburile.Ca urmare pe astfel de masini se poate realize atat frezarea in sensul avansului cat si contra avansului.

atat frezarea in sensul avansului cat si contra avansului. Frezarea in sensul avansului are mai multe
atat frezarea in sensul avansului cat si contra avansului. Frezarea in sensul avansului are mai multe

Frezarea in sensul avansului are mai multe avanataje printer care se mentioneaza calitatea mai buna a fetei , durabilitatea mai mare , si freza are tendinta de a se indeparta de piesa. In tehnologia CNC este preferabil sa programati frezarea in sensul avansului decat cea conventionala – contra avansului

Deplasări după traiectorii circulare

Funcţii standard: G02; G03

De regulă se pot programa arce situate într-un singur plan.

Corelare: interpolare circulara + interpolare liniară (cealaltă axă) interpolare elicoidală

ă (cealalt ă ax ă ) → interpolare elicoidal ă Fig. 3.43. G2, G3 interpolare circular

Fig. 3.43.

G2, G3 interpolare circulară programează cu:

se

F – viteza de avans

x,y(z) – coordonatele punctului final

I,J, K – parametrii de interpolare

I = X

centruarc

X

punctincep utarc

I = X centruarc − X punctincep utarc Exist ă anumite dificult ăţ i în a

Există anumite dificultăţi în a înţelege semnificaţia mărimilor I şi J când defapt sunt simple:

Prin I şi J se notează direcţiile de la punctual iniţial al arcului de cerc la centrul arcului. Calcularea valorilor I şi J

I

=

X

centru arc

.

X

punct inceput arc

.

.

sau I = distanţa de la PÎA la CA în direcţia X J = distanţa de la PÎA la CA în direcţia Y

I

J Y

=

X

X

=

PÎA

centru . arc

CA

J Y

=

PÎA

Y

CA

Y

punct . inceput . arc

G9 (G16)– interpolare G 2, G3 în sistem polar G2 – interpolare în sensul acelor

G9 (G16)– interpolare G2, G3 în sistem polar G2 – interpolare în sensul acelor de ceasornic G3 – interpolare în sensul trigonometric M7 – specificare unghi M71 – unghi la centru M72 – unghi relative la axa X W – adresă unghi I,J,K – poziţia polului în sistemul G90/G91

La unele echipamente R se specifica sub adresa

Axei X iar unghiul sub adresa axei Y

N20 G16 X40.0 Y60;

Informaţii necesare programării interpolării circulare:

A – punct iniţial

B – punct final

- direcţia de parcurgere a arcului: G02 sau G03;

- coordonatele pct. final;

- coordonatele centrului arcului de cerc. Obs.: Scula se găseşte în punctul iniţial.

cerc. Obs.: Scula se g ă se ş te în punctul ini ţ ial. Fig. 3.43

Fig. 3.43

Coordonatele pct. final, B, pot fi date in G90 sau G91. Coordonatele centrului: - prin utilizarea razei „R”; -prin parametrii de interpolare I, J, K

- Utilizarea „R”.

N30

N35 G02 X100.0 Y50.0 R50.0 F100 LF interpolare circulară

G00

X20.0

Y50.0

LF

- poz. în punctul A

Observaţii.: În blocul N35 Y poate lipsi fiind acelaşi cu Y din blocul N30.

NU toate echipamentele au o astfel de facilitate !

- Utilizarea I, J, K. Metoda cea mai veche

Pot fi: - scalări (ECN cu restricţii)

- vectori (ECN fără restricţii)

I – proiecţia distanţei : ‘ punct început - centru arc pe axa X

J - proiecţia distanţei :” punct început - centru arc pe axa Y

K - proiecţia distanţei : ” punct început - centru arc pe axa Z

Programare greşită a parametrilor I, J, K produce:

-Eroare detectata de ECN prin punctul final. => ECN emite un semnal de avertizare

- Eroare nedetectată (se încadrează în toleranţe)

o cu I, J, K prea mari se produce sub tăierea cercului

o cu I, J, K prea mici se produce o umflare a cercului (scula în afara traiectoriei normale)

Domeniul de setare a aproximării cercului: atingerea punctului final, pentru NC clasice ± 1µm

±3200 µm

Restricţia de cadran:

Cadran? Paralele cu axele sistemului de coordonate.

La ECN cu restricţii în cadrul unui bloc se poate programa un arc de cerc care nu depăşeşte limitele unui cadran trigonometric. I, J, K sunt: distante.

 

Fig. 3.45

Fig. 3.45

Pentru fig. 3.43 Echipament cu restricţii:

 

N20

G00

X20000

Y50000

LF

N25

G02

X60000

Y70000

I40000

J30000

F100

LF

N30

X100000

Y50000

10

Echipamente fara restrictii:

 

N20

G00

X20000

Y50000

LF

N25

G02

X100000

Y50000

I40000

J-30000

F100

LF

% 25 num ă r program N1 G0 X10 Y25 Z1 S2500 M3 d eplasare
% 25 num ă r program N1 G0 X10 Y25 Z1 S2500 M3 d eplasare

% 25 număr program

N1 G0 X10 Y25 Z1 S2500 M3 deplasare în punctul P01 N2 G1 Z-5 F100 pătrundere la Z = -5 N3 G3 I20 J0 F 125 prelucrarea completă cuc N4 G0 Z100 retragere pe axa Z N5 X0 Y0 deplasare din P01 în punctual de nul N6 M30 sfârşit program

Un caz particular al interpolării circulare îl constituie programarea unui cerc întreg.

N20

G01

X50.0

Y20.0

F100

LF

N25

G02

J30.0

LF / N25

G02

I0

J30.0

LF

În blocul de interpolare circulară adresele X şi Y nu sunt prezente deoarece punctul final are coordonatele punctului iniţial.

Parametrul I = 0 nu se programează la unele echipamente. La altele este obligatorie programarea chiar dacă are valoarea 0.

nu se programeaz ă la unele echipamente. La altele este obligatorie programarea chiar dac ă are

Fig. 3.46

% 30 N1 G0 X40 Y60 Z1 S1250 - deplasarea în P01 N2 G1 Z-10
% 30 N1 G0 X40 Y60 Z1 S1250 - deplasarea în P01 N2 G1 Z-10

% 30 N1 G0 X40 Y60 Z1 S1250 - deplasarea în P01 N2 G1 Z-10 F100 Z=-10 N3 G2 X15 Y35 I0 J-25 F200 N4 G0 Z100 N5 G0 X0 Y0 N6 M30

Metode utilizate în programarea interpolării circulare

Metode utilizate în programarea interpol ă rii circulare G02/G03X…Y…Z…I…J…K… G2/G3AP…RP…

G02/G03X…Y…Z…I…J…K…

G2/G3AP…RP…

G2/G3X…Y…Z…CR…

G2/G3AR…I…J…K…

G2/G3AR…X…Y…K…

CIPX…Y…Z…I1…J1…K1…

CTX…Y…Z…

Semnificaţia notaţiilor utilizate:

CIP – interpolare circulară printr-un punct intermediar CT – cerc cu tranziţie tangenţială X, Y, Z – coordonatele punctului final I, J, K – centrul arcului de cerc în coordonate carteziene, în direcţiile X, Y, Z (fig. 6.11) AP – punct final, în coordonate polare, exprimat prin unghi RP – punct final, în coordonate polare, exprimat prin raza polară ce corespunde cu raza cercului CR – raza cercului AR – unghiul de apertură I1, J1, K1 – punctul intermediar, coordonate carteziene.

Interpolare circulară în coordonate polare

Mod de notare unghi

circular ă în coordonate polare Mod de notare unghi Fig. 3.47 Fig. 3.48 % 40 LF

Fig. 3.47

Fig. 3.48

% 40