Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Definirea indicatorului
Indicatorul arata tendinte diferite de suprafata (in km2) desemnate in temeiul legislatiei nationale, in conformitate cu Directivele UE si in temeiul conventiilor internationale si initiative: Se modifica in timp, in functie de suprafata cumulata de situri desemnate la nivel national; Se modifica in timp, in suprafata cumulata de situri desemnate in temeiul Pasari si Habitate CE; Se modifica in timp, in suprafata de situri cumulata desemnate in temeiul conventiilor internationale si initiative. Indicatorul arata, de asemenea, starea actuala a implementarii Directivei Habitate realizata de UE -25 state-membre, exprimata ca: Indicele de suficienta (distanta pana la tinta), care ofera o masura a progresului in punerea in aplicare a Directivei Habitate. Indicatorul arata proportia in care suprafata totala desemnata a unei tari este protejata in temeiul Pasari CE si / sau Directiva Habitate, prin instrumente nationale, sau prin ambele. Ponderea ariilor desemnate numai sub Directiva Habitate si Pasari, protejata numai prin instrumente nationale, si acoperita de ambele. Unitatile de masura specifice indicatorului sunt: Km2 , ponderea (%) si numarul de specii si habitate enumerate in Directiva Habitatelor.
Stabilirea de situri protejate incadrate de catre Consiliul European in temeiul Directivelor Habitate si Pasari este un raspuns direct al autoritatilor in legatura cu pierderea biodiversitatii, astfel incat un indicator cu privire la cresterea de acoperire reprezinta o informatie pretioasa de angajament pentru conservarea biodiversitatii si reducerea pierderilor acesteia. Cu toate acestea, este esential ca indicatorii de acoperire sa fie combinati cu indicatori care sa demonstreze masura in care aceste zone protejate acopera in mod adecvat componente ale biodiversitatii.
Principalele dezavantaje ale indicatorului Acopera numai state membre ale UE. Procesul indicelui de suficienta (indice folosit pentru determinarea indicatorului) nu este complet automatizat in prezent si anume agentiile nationale nu pot oferi date printr-o procedura automata. In schimb, procesul depinde de rezultatele seminariilor biogeografice Datorita unor dezavantaje ale indicatorului, se incearca o utilizare a acestuia in raport cu alti 8 indicatori, in functie de optiunile si nevoile de acoperire atat in statele membre UE, cat si in statele partenere 1. Tendinte in stabilirea nationala de arii protejate 2. Tendinte in propunerile de situri protejate in temeiul Directivei Habitatelor a UE 3. Tendinte in propunerea de numire a zonelor umede de importanta internationala (situri Ramsar) 4. Gradul de acoperire de catre ariile protejate a zonelor de cuibarit 5. Directiva Habitate a UE: propuneri suficiente ale statelor membre pentru situri protejate 6. Indicatorul privind infrastructura de sprijin pentru zonele desemnate in Europa 7. Statutul speciilor si habitatelor din siturile protejate in temeiul Directivei Habitate a UE 8. Indicatorul privind zonele private protejate din Europa
(fig.1- Totalitatea ariilor protejate la nivel national de-a lungul timpului, in 39 de tari europene, date inregistrate in anul 2008)
Suprafata cumulata a siturilor protejate de catre directiva Pasari (fig. 2) si Habitate (fig. 3), de-a lungul timpului. Aceasta reprezinta: suma de marime al fiecarui sit inregistrat in versiunile anuale ale bazei de date Natura 2000 si grupate pe ani. In ambele cazuri se observa cresterile relativ accelerate.
(fig.2 Suprafata cumulata a siturilor protejate de catre Directiva CE Pasari, anul 2008
Pentru constructia indicatorului, trebuie calculat indicele de suficienta, pentru fiecare stat membru in parte (fig. 4). Formula de calcul este reprezentata mai jos: SUFF MS = SUM (i = 1 la i = n) ((locuibila i / HAB i + i sp / SP I) / 2) (a zonei (B i) / Area (SM)) SUFF MS: indicele de suficienta pentru un stat membru, prin insumarea SUFF pentru fiecare regiune biogeografica. n = numarul de regiuni biogeografice in statele membre hab i = numarul habitatelor din anexa I suficient reprezentat pentru regiunea biogeografica i HAB i = numarul de habitatelor din anexa I enumerate in Lista de referinta a Comisiei sp i = numarul speciilor din Anexa II a reprezentat suficient pentru regiunea biogeografica i SP = i Numarul speciilor din Anexa II enumerate in Lista de referinta a Comisiei Zona (B i) = Suprafata de regiunea biogeografica i intr-un stat membru (km 2).
7. Perspective asociate
Avand in vedere faptul ca, obiectivele stabilite pentru ani 2008, 2010 si 2012 au fost indeplinite, la momentul de fata nu exista planuri, perspective sau obiective bine conturate pentru viitor. Totusi, exista anumite sugestii pentru imbunatatirea gradului de acoperire spatiala si numeroase propuneri de situri care urmeaza sa fie analizate. Se considera si faptul ca, prin cresterea straturilor spatiale, prin colectarea automata a datelor si prin crearea unui sistem de management al cunostintelor s-ar imbunatati monitorizarea intregului sistem Natura 2000. Un alt plan de viitor il reprezinta o conturare cat mai buna a diferentelor dintre zonele marine si cele terestre.
In urma statutului de tara membra a Uniunii Europene, Romania a propus in anul 2007 un numar de 382 de situri: 108 SPA (arii de protectie speciala avifaunistica) si 273 SCI (situri de importanta comunitara). In total, acestea reprezinta 17,84% din teritoriul tarii. Sistemul de arii protejate romanesc implementat inaintea formarii retelei Natura 2000 in Romania s-a dovedit depasit de noile reglementari, astfel ca, dupa anul 2007 sistemul a fost schimbat, impartindu-se in totalitate in SPA si/sau SCI. In 2009, ariile protejate existente pe teritoriul statului roman reprezinta 19,20 %, adik 45.991 km2 (fig. 6,7,8).
Impartirea este in felul urmator: 53 de rezervatii stiintifice 13 parcuri nationale 227 monumente ale naturii 324 de rezervatii naturale 14 parcuri naturale 273 SCI 109 SPA
(fig. 5 Suprafata ocupata de parcurile nationale si naturale din Romania, RAPPAM, 2006)
(fig. 7 - Harta parcurilor nationale, naturale, rezervatiilor biosferei si a siturilor Natura 2000)
Clasificarea ariilor protejate in Romania, dupa Coalitia ONG Natura 2000 Romania: De interes national: rezervatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale naturii, rezervatii naturale, parcuri naturale De interes sau situri Natura 2000: situri de importanta comunitara, arii speciale de conservare, arii de protectie avifaunistica De interes international: o rezervatii ale biosferei, acordat de programul Om-Biosfera UNESCO o Zone umede de importanta internationala sau situri RAMSAR desemnate in conformitate cu prevederile Conventiei privind conservarea zonelor umede de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice o Situri naturale ale patrimoniului natural universal recunoscute UNESCO o Geoparcuri De interes judetean sau local
9. Bibliografie
o http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/designated-areas - accesat la data de 02.12.2012 o http://www.natura2000.ro/ - accesat la data de 02.12.2012 o http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/sites-designated-under-the-eu accesat la data de 02.12.2012 o http://green-borders.eu/RES/DOCU/D14.4.pdf - accesat la data de 02.12.2012
o Teza de doctorat: Managementul ariilor protejate ca zone pilot pentru dezvoltarea durabila, doctorand Alin Marius Mos, Coord. Stiintific Prof. Dr. Angheluta Vadineanu, Universitatea Bucuresti, Departamentul de ecologie sistemica si sustenabilitate
o Ariile Protejate din Romania- Amenintari la adresa ariilor protejate si probleme cu care se confrunta administratorii- Studiu sumar pentru fundamentarea Campaniei pentru Arii Protejate initiata de Coalitia ONG NAtura 2000 Romania o E Stanciu, F. Florecu,2009, Ariile protejate din Romania- Notiuni introductive, Ed. Green Steps,