Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie

Arii protejate naturale declarate (Designated areas)

Bucuresti, 2012 Introducere


Ariile protejate naturale declarate reprezinta un indicator utilizat la nivelul Uniunii Europene, la momentul actual, in cadrul programului Natura 2000. Natura 2000 reprezinta o retea de zone protejate, cuprinzand esantioane de specii salbatice si habitate naturale. Se urmareste mentinerea acestora pe termen lung pentru dezvoltarea sistemelor locale, regionale si nationale. La nivelul statelor membre ale UE exista 9 dintre cele 11 regiuni biogeografice ale Europei, Romania fiind tara cu cele mai multe dintre aceste (5- panonica, continentala, alpina, stepica si pontica). (Managementul ariilor protejate ca zone
pilot pentru dezvoltarea durabila, doctorand Alin Marius Mos, Coord. Stiintific Prof. Dr. Angheluta Vadineanu)

1. Definirea indicatorului
Indicatorul arata tendinte diferite de suprafata (in km2) desemnate in temeiul legislatiei nationale, in conformitate cu Directivele UE si in temeiul conventiilor internationale si initiative: Se modifica in timp, in functie de suprafata cumulata de situri desemnate la nivel national; Se modifica in timp, in suprafata cumulata de situri desemnate in temeiul Pasari si Habitate CE; Se modifica in timp, in suprafata de situri cumulata desemnate in temeiul conventiilor internationale si initiative. Indicatorul arata, de asemenea, starea actuala a implementarii Directivei Habitate realizata de UE -25 state-membre, exprimata ca: Indicele de suficienta (distanta pana la tinta), care ofera o masura a progresului in punerea in aplicare a Directivei Habitate. Indicatorul arata proportia in care suprafata totala desemnata a unei tari este protejata in temeiul Pasari CE si / sau Directiva Habitate, prin instrumente nationale, sau prin ambele. Ponderea ariilor desemnate numai sub Directiva Habitate si Pasari, protejata numai prin instrumente nationale, si acoperita de ambele. Unitatile de masura specifice indicatorului sunt: Km2 , ponderea (%) si numarul de specii si habitate enumerate in Directiva Habitatelor.

2. Tipul indicatorului si corelarea lui cu alti indicatori din serie:


Tipul indicatorului este : indicator descriptiv de tip A

Stabilirea de situri protejate incadrate de catre Consiliul European in temeiul Directivelor Habitate si Pasari este un raspuns direct al autoritatilor in legatura cu pierderea biodiversitatii, astfel incat un indicator cu privire la cresterea de acoperire reprezinta o informatie pretioasa de angajament pentru conservarea biodiversitatii si reducerea pierderilor acesteia. Cu toate acestea, este esential ca indicatorii de acoperire sa fie combinati cu indicatori care sa demonstreze masura in care aceste zone protejate acopera in mod adecvat componente ale biodiversitatii.

Principalele dezavantaje ale indicatorului Acopera numai state membre ale UE. Procesul indicelui de suficienta (indice folosit pentru determinarea indicatorului) nu este complet automatizat in prezent si anume agentiile nationale nu pot oferi date printr-o procedura automata. In schimb, procesul depinde de rezultatele seminariilor biogeografice Datorita unor dezavantaje ale indicatorului, se incearca o utilizare a acestuia in raport cu alti 8 indicatori, in functie de optiunile si nevoile de acoperire atat in statele membre UE, cat si in statele partenere 1. Tendinte in stabilirea nationala de arii protejate 2. Tendinte in propunerile de situri protejate in temeiul Directivei Habitatelor a UE 3. Tendinte in propunerea de numire a zonelor umede de importanta internationala (situri Ramsar) 4. Gradul de acoperire de catre ariile protejate a zonelor de cuibarit 5. Directiva Habitate a UE: propuneri suficiente ale statelor membre pentru situri protejate 6. Indicatorul privind infrastructura de sprijin pentru zonele desemnate in Europa 7. Statutul speciilor si habitatelor din siturile protejate in temeiul Directivei Habitate a UE 8. Indicatorul privind zonele private protejate din Europa

3. Modul de construire al indicatorului


Indicatorul este realizat in cea mai mare parte, cu ajutorul datelor colectate de catre EEa de la tarile membre ale Uniunii Europene si tarile partenere, dar si prin discutii si consultanta din partea unor reprezentanti ai regiunilor si experti stiintifici. Acestea sunt realizate in cadrul numeroaselor seminarii pe teme biogeografice realizate de catre Comisia Europeana si Centrul tematic european pentru protectia naturii si a biodiversitatii. Metodologii ajutatoare pentru a produce diferite grafice relevante pentru acest indicator: Insumarea zonelor nationale protejate de-a lungul timpului in tarile europene pentru o anumita perioada de timp (yyyy-yyyy: ex 2002-2006), exprimata in km2 sau hectare; (fig.1)

(fig.1- Totalitatea ariilor protejate la nivel national de-a lungul timpului, in 39 de tari europene, date inregistrate in anul 2008)

Suprafata cumulata a siturilor protejate de catre directiva Pasari (fig. 2) si Habitate (fig. 3), de-a lungul timpului. Aceasta reprezinta: suma de marime al fiecarui sit inregistrat in versiunile anuale ale bazei de date Natura 2000 si grupate pe ani. In ambele cazuri se observa cresterile relativ accelerate.

(fig.2 Suprafata cumulata a siturilor protejate de catre Directiva CE Pasari, anul 2008

(fig. 3- Suprafata cumulata a siturilor protejate de catre Directiva CE Habitate, 2008

Pentru constructia indicatorului, trebuie calculat indicele de suficienta, pentru fiecare stat membru in parte (fig. 4). Formula de calcul este reprezentata mai jos: SUFF MS = SUM (i = 1 la i = n) ((locuibila i / HAB i + i sp / SP I) / 2) (a zonei (B i) / Area (SM)) SUFF MS: indicele de suficienta pentru un stat membru, prin insumarea SUFF pentru fiecare regiune biogeografica. n = numarul de regiuni biogeografice in statele membre hab i = numarul habitatelor din anexa I suficient reprezentat pentru regiunea biogeografica i HAB i = numarul de habitatelor din anexa I enumerate in Lista de referinta a Comisiei sp i = numarul speciilor din Anexa II a reprezentat suficient pentru regiunea biogeografica i SP = i Numarul speciilor din Anexa II enumerate in Lista de referinta a Comisiei Zona (B i) = Suprafata de regiunea biogeografica i intr-un stat membru (km 2).

(fig.4 Suficienta zonelor protejate la nivelul tarilor membre UE in anul 2008)

4. Utilitatea indicatorului pentru evidentierea unei probleme de mediu


La nivel global, desemnarea ariilor protejate a fost si ramne un punct de plecare pentru conservarea componentelor biodiversitatii(gene, specii, habitate, ecosisteme), fiiecare tara punand in aplicare propria selectie de criterii si obiective. Obiectivele desemnarii variaza foarte mult, variind de la protectie stricta a ariilor naturale(parcuri nationale, rezervatii naturale) la reglementarea activitatilor umane( rezervatii de vanatoare, de protectie a peisajului si de gestionare a padurilor) Masuri pentru conservarea sau restaurarea biodiversitatii sunt luate la diferite nivele geografice si politice(international, European, national).Aceste masuri pot avea diferite criterii si obiective, dar pot fi complementare. Astfel, indicatorul se concentreaza asupra tendintelor ariilor declarate potrivit acestor instrumente politice diferite( Directiva Pasari si Directiva Habitate, masuri nationale) si cat de eficiente sunt ele in atingerea obicetivelor( Indexul suficienta). Ca proces unic in lume, reteaua Natura 2000 a siturilor/ariilor declarate este bazata pe un cadru juridic care este comun tuturor tarilor UE: Directiva Pasari(1979) si Directiva Habitate(1992) si intr-un proces interactive care implica statele membre si Comisia Europeana, dar si Agentia Europeana de Mediu, ONG-uri si diferiti reprezentanti ai unor grupuri interesate. Statele membre UE trebuie sa propuna/desemneze situri pe teritoriul lor pentru a asigura conservarea speciilor si habitatelor care au fost recunoscute de interes European. Indicele de Suficienta raspunde intrebarii politice specifice: Sunt aceste masuri eficiente in atingerea obiectivelor? spunandu-ne daca speciile si habitatele desemnate/listate de Directiva Habitate sunt sufficient reprezentate in siturile propuse de statele membre ca situri de importanta comunitara.

5. Obiective generale ale indicatorului


In momentul de fata, nu sunt inregistrate obiective cantitative pentru acest indicator. La nivel international insa, s-a derulat un proiect elaborat de catre Conventia privind Diversitatea Biologica (CBD), in care se urmarea crearea si mentinerea unor sisteme complete, gestionate in mod eficient si ecologic pana in anul 2010 pentru zonele terestre si pana in 2012 pentru zonele marine. Se urmarea in special reducerea semnificativa a ratei de pierdere a biodiversitatii. Un alt obiectiv urmarit la nivel global este ca minim 10 % din regiunile ecologice ale lumii sa fie eficient conservate. Tot in trecut, la nivelul UE s-a urmarit crearea unei retele Natura 2000 terestra completa pana in anul 2005 si marina, completa pana in 2008.

6. Diferentieri regionale ale indicatorului la nivelul statelor europene


In momentul de fata, nu exista diferente majore intre modurile in care statele aplica sau utilizeaza indicatorul. Dupa cum specifica si Articolul 3 alineatul 2 din Directiva CE Habitate, diferentiereile sunt in functie de teritoriu, tipuri de habitate naturale si habitate ale speciilor. Articolul 3, alineatul 2, Directiva CE Habitate: "Fiecare stat membru trebuie sa contribuie la crearea de Natura 2000 proportional cu reprezentarea, pe teritoriul sau, a tipurilor de habitate naturale si a habitatelor speciilor prevazute in alineatul 1; In acest sens, fiecare stat membru desemneaza, in conformitate cu articolul 4, ca arii speciale de conservare, tinand seama de obiectivele stabilite la alineatul 1 ". In plus, referitoare la Directiva pasari, aceasta este detaliat ca "intrucat toate ariile desemnate, inclusiv cele clasificate in prezent sau in viitor, ca arii de protectie speciala in conformitate cu Directiva 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea pasarilor salbatice (5), vor trebui sa fie incluse in reteaua ecologica europeana coerenta ", adica incorporate in reteaua Natura 2000.

7. Perspective asociate
Avand in vedere faptul ca, obiectivele stabilite pentru ani 2008, 2010 si 2012 au fost indeplinite, la momentul de fata nu exista planuri, perspective sau obiective bine conturate pentru viitor. Totusi, exista anumite sugestii pentru imbunatatirea gradului de acoperire spatiala si numeroase propuneri de situri care urmeaza sa fie analizate. Se considera si faptul ca, prin cresterea straturilor spatiale, prin colectarea automata a datelor si prin crearea unui sistem de management al cunostintelor s-ar imbunatati monitorizarea intregului sistem Natura 2000. Un alt plan de viitor il reprezinta o conturare cat mai buna a diferentelor dintre zonele marine si cele terestre.

8. Evolutia indicelui in Romania


La inceputul anului 2007, circa 8 % din suprafata Romaniei era reprezentata de arii protejate ( 13 parcuri nationale, 14 parcuri naturale si peste 900 de rezervatii de interes national). La sfarsitul aceluiasi an, in urma desemnarii ariilor de interes comunitar, suprafata ariilor protejate in Romania era reprezentata de 17 % din teritoriu. Aceasta crestere spectaculoasa este datorata implementarii celor doua directive elaborate de Consiliul European si anume : Directiva Pasari- Directiva 79/409.CEE privind conservarea pasarilor salbatice si a Directivei Habitate- Directiva 92/43/CEE cu referire la conservarea habitatelor naturale, a speciilor de plante si a animalelor salbatice.

In urma statutului de tara membra a Uniunii Europene, Romania a propus in anul 2007 un numar de 382 de situri: 108 SPA (arii de protectie speciala avifaunistica) si 273 SCI (situri de importanta comunitara). In total, acestea reprezinta 17,84% din teritoriul tarii. Sistemul de arii protejate romanesc implementat inaintea formarii retelei Natura 2000 in Romania s-a dovedit depasit de noile reglementari, astfel ca, dupa anul 2007 sistemul a fost schimbat, impartindu-se in totalitate in SPA si/sau SCI. In 2009, ariile protejate existente pe teritoriul statului roman reprezinta 19,20 %, adik 45.991 km2 (fig. 6,7,8).

Impartirea este in felul urmator: 53 de rezervatii stiintifice 13 parcuri nationale 227 monumente ale naturii 324 de rezervatii naturale 14 parcuri naturale 273 SCI 109 SPA

(fig. 5 Suprafata ocupata de parcurile nationale si naturale din Romania, RAPPAM, 2006)

(fig. 7 - Harta parcurilor nationale, naturale, rezervatiilor biosferei si a siturilor Natura 2000)

(fig. 8 - Harta siturilor Natura 2000)

Clasificarea ariilor protejate in Romania, dupa Coalitia ONG Natura 2000 Romania: De interes national: rezervatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale naturii, rezervatii naturale, parcuri naturale De interes sau situri Natura 2000: situri de importanta comunitara, arii speciale de conservare, arii de protectie avifaunistica De interes international: o rezervatii ale biosferei, acordat de programul Om-Biosfera UNESCO o Zone umede de importanta internationala sau situri RAMSAR desemnate in conformitate cu prevederile Conventiei privind conservarea zonelor umede de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice o Situri naturale ale patrimoniului natural universal recunoscute UNESCO o Geoparcuri De interes judetean sau local

9. Bibliografie
o http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/designated-areas - accesat la data de 02.12.2012 o http://www.natura2000.ro/ - accesat la data de 02.12.2012 o http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/sites-designated-under-the-eu accesat la data de 02.12.2012 o http://green-borders.eu/RES/DOCU/D14.4.pdf - accesat la data de 02.12.2012
o Teza de doctorat: Managementul ariilor protejate ca zone pilot pentru dezvoltarea durabila, doctorand Alin Marius Mos, Coord. Stiintific Prof. Dr. Angheluta Vadineanu, Universitatea Bucuresti, Departamentul de ecologie sistemica si sustenabilitate

o Ariile Protejate din Romania- Amenintari la adresa ariilor protejate si probleme cu care se confrunta administratorii- Studiu sumar pentru fundamentarea Campaniei pentru Arii Protejate initiata de Coalitia ONG NAtura 2000 Romania o E Stanciu, F. Florecu,2009, Ariile protejate din Romania- Notiuni introductive, Ed. Green Steps,

S-ar putea să vă placă și