Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2010
CUPRINS
Argument
pag.
reparaie a autovehiculelor
pag. 8 pag.
13 2. Operaii de ntreinere a automobilelor 3. Revizia tehnic 4. Intretinerea si repararea motoarelor 5. Norme de protectia muncii pag. 15 pag. 16 pag. 19 pag. 24
Bibliografie
pag. 26
ARGUMENT
Masinile sunt mijloace de transport mici si motorizate. Succesul lor ca mijloace de transport de personae si marfa se datoreaza vitezei si independentei pe care o permit. Insa aceasta popularitate a adus la supraincarcarea traficului si la poluare. Peste 60 de milioane de automobile sunt produse in lume in fiecare an. Majoritatea au patru roti si un motor cu ardere interna de tip piston, racit cu apa, alimentat cu gazolina/benzina sau cu motorina. Din nefericire, arderea combustibililor fosili de catre autoturisme la o scara atat de larga provoaca o grava poluare a aerului si poluare fonica, iar drumurile ocupa terenuri valoroase. Automobilele aunt responsabile pentru aproape 25% din emisiunile de dioxid de carbon din lume. Dioxidul de carbon gazos contribuie foarte mult la incalzirea globala. Fabricantii precum si soferii devin din ce in ce mai constienti de efectul negativ al motorului cu ardere interna, ceea ce are ca rezultat faptul ca constructia de automobile este constant imbunatatita, pentru a produce autoturisme mai eficiente si mai sigure din punct de vedere ecologic.Primul automobil a fost construit in urma cu peste o suta de ani, de Gottlieb Daimler si Karl Benz. In ciuda cercetarilor, dezvoltarilor si reconstructiilor, constructia generala a automobilelor s-a schimbat foarte putin, desi in realitate povestea este putin diferita. Criza de combustibil pronuntat mai ales in anii 1970 a dus la experimente cu masini cu baterie, motoare Diesel, masini cu gaz sau cu energie solara si masini hibride, care utilizeaza atat energie electrica (in orase) cat si gazolina/benzina (in calatorii mai lungi). Alte inovatii care economiseau combustibil erau injectia de combustibil, reducand cu
pana la 20% consumul de gazolina/benzina, reducerea greutatii corpului masinii prin utilizarea aluminiului si a materialelor plastice; constructia aerodinamica a corpului masinii cu o rezistenta redusa a aerului. Desi o masina medie din SUA facea mai putin de 43 km cu 33,5 l de gazolina/benzina in 1995, in acelasi an Greenpeace a produs un autoturism ca parcurge peste 100 Km cu 3-3,5 l. O inovatie importanta a introdus convertoare catalitice pentru a oxida gazele de esapament. S-au dezvoltat si microprocesoare pentru masurarea temperaturii, vitezei motorului, presiunii si continutul de oxigen si de dioxid de carbon a gazelor de esapament si reajustarea motorului in functie de acesti factori. In 1992, General Motors si Ford si-au unit fortele pentru a dezvolta un acumulator pentru propulsia autovehiculelor nepoluante. Astazi, o masina tipica de familie are o constructie metalica a corpului in care panourile, intarite adecvat, sustin solicitarile drumului prin suspensii anterioare si posterioare independente, cu scaune asezate pe distanta dintre axe pentru confort. Este de obicei actionata de un motor cu benzina, un carburator amestecand benzina cu aerul pentru introducerea in cilindii motorului (de obiciei 4 sau 6), iar motorul este de obiciei racit cu apa. De la motor energia se transmite printr-un ambreaj la o cutie de viteze cu 4 sau 5 viteze. Prin ambreaj soferul intrerupe legatura intre motor si cutia de viteze in timp ce schimba viteza. De acolo, la o masina cu motor in fata si cu tractiune pe rotile din spate energia actioneaza un arbore de transmisie conectat la angrenajul diferential, care antreneaza rotile din spate. Masina cu motorul in fata si antrenare prin rotile din fata are ambreajul, cutia de viteze si tractiunea finala incorporate in unitatea motorului. Tot mai multe masini performante au tractiune pe patru roti conferind o foarte buna tinuta de drum in conditii umede si de inghet. Constructia aerodinamica si spoilarele inbunatatesc si ele tinuta de drum.
Motoarele Diesel de inalta performanta s-au raspandit in randul autoturismelor particulare. In procesul de exploatare al automobilelor, apar numeroase defectiuni ce trebuie descoperite si remediate. De aici obligatia pentru conducatorii de automobile profesionisti si amatori dar mai ales a mecanicilor auto este de a poseda cunostinte solide de constructie si functionare a automobilelor pentru a putea descoperii defectele si a le remedia. Transporturile reprezint sistemul circulator al societii umane, avnd implicaii profunde n domeniul produciei materiale i a schimbului Transportul reprezint micarea de la un loc la altul a persoanelor, bunurilor, semnalelor sau informaiilor (din lat. trans peste i portare a purta sau a cra). Transporturile sunt un domeniu al activitii economico-sociale prin intermediul cruia se realizeaz deplasarea n spaiu a oamenilor i bunurilor, n scopul satisfacerii necesitilor materiale i spirituale ale societii. Activitate de transport reprezint ansamblul aciunilor prin care se organizeaz i se realizeaz deplasarea n spaiu a cltorilor i mrfurilor. Sistemul de transport reprezint ansamblul mijloacelor de transport, instalaiilor i construciilor aferente care acioneaz independent sau coordonat n scopul satisfacerii cerinelor de deplasare n spaiu a oamenilor i bunurilor. Ansamblul mijloacelor de transport, instalaiilor i construciilor aferente care acioneaz independent sau coordonat n scopul satisfacerii cerinelor de deplasare n spaiu a oamenilor i bunurilor;. Transporturile contribuie i influeneaz decisiv att dezvoltarea complexului social-economic naional, ct i sistemul relaiilor economice i sociale cu alte state.
Dei nu produc bunuri materiale, transporturile adaug valoare mrfii, contribuind la formarea venitului naional (locul IV n cadrul economiei naionale). Transporturile asigur circa 4,8 % din produsul intern brut i 5% din locurile de munc. Transporturile de cltori realizeaz apropierea dintre oameni i comuniti, contribuind la satisfacerea intereselor de familie, culturale, artistice, sportive etc. Am ales tema INTRETINEREA CURENTA LA AUTOCAMIOANE deoarece am fost interesat de dezvoltarea in viitor, previzibila a acestui domeniu . Scopul lucrrii de fa este de a expune principiile de baz, con strucia i funcionarea , intretinerea curenta a camioanelor . Pentru nelegerea acestor principii s-au evitat pe ct posibil desenele secionate, preferndu-se desenele n perspectiv, mult mai sugestive. Lucrarea este util att ca material didactic ct i pentru conductorii auto profesioniti, fiind ntocmita conform documentelor de pregtire n aceast meserie.
Cerinele eseniale pentru serviciile de ntreinere tehnic i reparaie a autovehiculelor n principiu, lucrrile de ntreinere a motoarelor necesit aceleai S. D. V. - uri ca i la lucrrile de montare - demontare.Pentru lucrrile de control, strngeri, reglaje care se pot executa la posturile fixe sunt necesare aparate de control (tester, compresograf, lamp stroboscopic, stand pentru pompe de injecie etc.) specifice.
Din totalul volumului de munc, 45% se execut la partea inferioar a autovehiculului, astfel c n toate cazurile trebuiesc prevzute posturi amenajate n acest scop (canale de vizitare, rampe, dispozitive de ridicat etc.) care s permit liberul acces al lucrtorului la componentele autovehiculului. Aciunea asupra motoarelor presupune mai multe activiti i anume: Montarea-asamblarea pieselor componente ale unui motor termic Reprezint un proces de munc n care totalitatea aciunilor desfurate individual sau n echip au scopul asamblrii pieselor componente pentru obinerea motoarelor conform desenelor de ansamblu MOTOR. Montarea motoarelor pe automobil Reprezint un proces de munc n care totalitatea aciunilor desfurate individual sau n echip au ca finalitate poziionarea, fixarea motorului mpreun cu celelalte subansambluri pe cadru sau caroserie conform desenelor de ansamblu AUTOMOBIL. Demontarea motoarelor Reprezint un proces de munc n care totalitatea aciunilor desfurate individual sau n echip au ca scop depistarea pieselor uzate, nlocuirea sau repararea, asigurnd astfel funcionalitatea motorului respectiv. Demontarea se poate executa pe automobil n cazul interveniilor n atelierele SERVICE (n ateliere specializate) sau prin colaborare cu ateliere specializate pentru repararea motoarelor. Atelierele specializate se organizeaz pe principii de rentabilitate, calitate a lucrrilor, reducere a polurii mediului, al reciclrii pieselor componente.
Rentabilitatea este legat de numrul motoarelor, tipul lor, preul de cost raportat la fiabilitate i calitatea lucrrilor executate (productivitatea muncii). Aceste ateliere pot fi organizate ca ateliere de mecanic n cadrul unui SERVICE AUTO sau al unor ateliere distincte de reparat/recondiionat motoare. Ele vor fi constituite ca uniti distincte pe criterii de productivitate a muncii, calitate a lucrrilor i costuri. n funcie de uneltele de munc i nivelul tehnic al acestora, activitile pot fi: procese manuale procese manual-mecanice procese mecanice procese automate Procesele de munc manuale se caracterizeaz prin faptul c muncitorii acioneaz nemijlocit asupra obiectivelor muncii cu ajutorul uneltelor de mn (trusa mecanicului, dispozitive de presat/depresat etc.). n cazul proceselor manual-mecanice sunt utilizate unelte acionate de o alt energie dect a muncitorului dar controlate de acesta pe parcurs (de exemplu gurirea cu bormaina, strngerea mecanic a uruburilor etc.) n procesele mecanice muncitorul supravegheaz, programeaz i intervine cnd este cazul (avnd aport fizic redus) n funcionarea utilajului, n alimentarea sa sau la apariia unei defeciuni pe parcurs. Procesele automate se aplic de regul la montarea motoarelor noi, la care att operaiile tehnologice ct i cele auxiliare sunt efectuate de maini, roboi sau sisteme industriale. Participarea muncitorului se reduce la reglarea mainilor i prentmpinarea avariilor.
O condiie principal la postul de lucru este existena fielor care s cuprind: denumirea operaiunii, utilajele, dispozitivele i sculele, materialele i normele de timp categoria lucrrii observaii privind fiecare lucrare Fiele se mpart dup importan n: fie pentru posturile de lucru cuprind ntregul complex de lucrri care se execut la postul de lucru; enumerarea se face n ordinea succesiv, pe fiecare agregat n parte fie pentru locurile de munc cuprinde operaiile care se execut la locul de munc n ordinea
Solicitri ale m.a.i. i ale componentelor sale n timpul funcionrii Motoarele cu ardere intern sunt supuse unor solicitri complexe datorit funcionrii n condiii fizico-chimice variabile: variaii ale eforturilor variaii ale temperaturilor ocuri i vibraii Ca urmare, caracteristicile dimensionale, de form i de suprafa ale pieselor sufer modificri ce constituie fenomenul de uzare. Produsul procesului de uzare - materialul desprins i deteriorarea suprafeelor reprezint uzura. Uzurile se mpart n trei categorii: de rodaj - perioada de adaptare a suprafeelor stabil - uzur aproape constant distructiv - uzura devine critic pentru funcionarea elementelor
linie au o singura chiulasa, iar cele cu cilindri in V doua chiulase, care adesea din motive economice sunt identice. La unele motoare chiulasa se prinde pe bloc cu buloane in loc de prezoane, din motive economice. Piese de asamblare La automobil exista un mare numar de piese de asamblare: suruburi, piulite, saibe, splinturi si nituri de diverse tipuri si marimi. In limbajul folosit in atelierele mecanice, suruburile relativ mari (8..9 mm diametru) se numesc "buloane", iar cele mici "suruburi". PIESE MOBILE Pistonul Constituind peretele mobil a camerei de lucru, pistonul este cea mai impor-tanta piesa a motorului. Fortele transmise de piston sunt considerabile. Astfel in momentul cand presiunea este maxima (60 at) un piston de 100 mm diametru impinge biela cu o forta de doua ori mai mare decat greutatea unui autoturism mare. Functiile indeplinite de piston sunt: - primeste si transmite forte active; - etanseaza atat jocului mic dintre cilindru si el, cat si a segmentilor pe care ii poarta; - contribuie la razuirea uleiului de pe cilindri. Aliajele din care se executa pistoanele sunt de sase categorii: aliaje aluminiu cu cupru, aluminiu cu siliciu, aliaje de aluminiu hipersilicioase, aliaje pe baza de magneziu. Segmentii La motoarele cu pistoane, piesele cele mai expuse uzurii sunt segmentii. Functiunile indeplinite de segmenti sunt esentiale pentru usurinta pornirilor la rece, pentru obtinerea puterii si pentru franarea consumului de ulei. Boltul (axul) pistonului Boltul face legatura pistonului cu biela si este piesa cu cea mai mare duritate din motor. El trebuie sa suporte ca si manetonul forta
exploziilor, desi suprafata lor este de 10 ori mai mica. Forma boltului este perfect cilindrica. In interior boltul este gol deoarece fiind o piesa care executa miscari alternative trebuie sa fie cat mai usor. Biela Biela face legatura dintre doua piese cu miscari diferite, motorul cu miscare rectilinie si manetonul cu miscare circulara. Centrul lagarului descrie un cerc iar boltul o linie dreapta, insa nici un punct material a bielei nu parcurge un drum circular sau drept, ci diferite curbe inchise. Lagarul bielei Articulatia dintre biela si arborele cotit trebuie sa lucreze ca orice alta articulatie cu pierderi minime si cu siguranta de functionare maxima. In acest scop s-au experimentat atat lagare de alunecare, cat si lagare de rostogolire. Repararea mecanismului biela manivela se face cu ocazia reviziilor, reparatiei accidentale sau reparatiilor curente ale automobilului. Sunt reparatii de mai mare amploare si cuprind: inlocuirea pistoanelor, repararea bolturilor de piston, inlocuirea segementilor, repararea bielelor, repararea arborelui cotit, inlocuirea semicuzinetilor. Daca este o revizie se face marcarea pistoanelor cu vopsea cu numarul corespunzator bielelor, pentru a asigura remontarea ambielajului in acelasi cilindru. Operatii pregatitoare Inlocuirea pistoanelor se executa dupa demontarea chiulasei si curatirea calaminei depuse. Pistoanele sunt curatate apoi de calamina depusa ( pentru canalele segmentilor folosindu-se un dispozitiv special), apoi se spala cu un solvent.
Repararea arborelui cotit. Dupa o functionare indelungata apar defectiuni ca: incovoierea si torsionarea, uzura fusurilor( ovalitate si conicitate), uzura canalului de pana, uzura locasului bucsei arborelui primar, uzura filetului pentru rac, uzura orificiilor filetate de la flansa de fixare a volantului, modificarea lungimii fusurilor de biela si a fusului palier, bataia frontala a flansei de prindere a volantului. Dupa demontare se curata in solvent, se desfunda canalele interioare de ungere, se sufla cu aer comprimat, dupa care se supune controlului. Cand rectificarea arborilor a atins cota maxima, se reconditioneaza prin majorarea diametrului fusurilor, folosind una din metodele : Metalizare cu aliaje dure, apoi rectificare si lustruire; Incarcare prin sudura in mediu gazos de protectie ( 75% argon si 25% CO2); Incarcare prin vibrocontact cu electrozi care se pot cali, apoi rectificare si lustruire; Cromare poroasa, rectificare, lustruire. Intretinerea mecanismului biela-manivela se face prin operatii de control si verificare functionala ca: Verificarea pornirii usoare a motorului. Verificarea functionarii corecte la diverse turatii, fara a prezenta batai.
Cele suspecte se depisteaza fie auditiv, fie cu ajutorul stetoscopului: Batai in partea superioara a blocului motor, denota uzuri ale pistoanelor si camasilor de cilindri, care conduc la scaderea compresiei si consum exagerat de ulei;
Batai in zona de mijloc a blocului motor, indica uzura bolturilor de piston si bucselor de biela; acestea se manifesta ca un sunet metalic ascutit la accelerari si decelerari bruste, sau la mersul in gol; la relanti dispare bataia, daca se intrerupe aprinderea la cilindrul in cauza, dar nu dispar bataile de piston, daca exista; Bataile (accentuate la rece, dar atenuate la cald) in zona inferioara a motorului, presupun uzarea lagarelor; se observa prin scaderea presiunii uleiului de ungere. Totodata se pot depista torsionari si incovoieri ale bielei, prin zgomote, in partea inferioara, dar si in partea superioara a motorului. Consecintele acestei uzuri: ovalizarea neuniforma a cilindrilor pe lungimea lor (conicitate), uzura segemntilor pe muchii si deci si a pistoanelor, uzura rapida si uniforma a fusurilor manetoane de la arborele cotit, micsorarea presiunii de ulei. Controlul fumului de evacuare, zilnic, vizual sau cu aparataj (fumetru pentru motoare Diesel); fum albastru indica consum de ulei, cel negru consum exagerat de combustibil, iar cel albicios avans prea mare sau prea mic la aprindere, respectiv la injectie pentru motoarele Diesel. Verificarea cu aparatura se face la 20 000 Km.
daltele, surubelnitele vor fi bine fixate in maner si prevazute in acest scop cu un inel metallic pentru fixarea manerului de lemn pe capacul dintre scula; folosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie deformate, inflorite sau stirbite , precum si a uneltelor de mana improvizate este interzisa; diverse lucrari de lacatuserie ce se executa in spatii cu mediu exploziv trebuie executate numai cu scule din materiale neferoase (cupru,bronz); unelte de mana actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive sigure pentru fixarea sculei, precum si cu dispozitive care sa impiedice functionarea lor necomandata; alimentarea lampilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor lucuri de munca se v-a face numai cu surse de tensiune de 24V tensiunea considerate ca nepericuloasa in cadrul unei atingeri accidentale, toate masinile-unelte, carcasele metalice ale utilajelor electrice de actionare, comanda si control vor fi protejate; toate masinile-unelte si instalatile din ateliere trebuie sa fie in buna stare de functionare si sa aiba dispozitive de pornire si oprire
asezate la indemana, astfel incat sa excluda posibilitatea manevrarii lor intamplatoare; pietrele abrasive, ale polizoarelor, masinilor de rectificat trebuie sa fie ingradite cu aparatoare din tabla prevazuta cu ecrane transparente; pietrele abrasive,inainte de a fi montate pe masinile-unelte, trebuie sa fie incercate la masinile speciale, la turatii care sa depaseasca cu 50-60 % turatia de lucru. Lucrarile care necesita ridicarea automobilului trebuie sa se faca cu ajutorul unor dispozitive speciale . Este interzisa in acest scop folosirea funiilor,rangilor. Spatiile in care se efectueaza lucrari de reglare ale automobilului cu motor in functiune trebuie sa fie bine ventilate si prevazute cu conducte de captare a gazelor de esapament. Locurile de munca trebuie sa fie mentinute in stare curate si sa fie bine iluminate.
BIBLIOGRAFIE
Fratila GH. , Popa M. ; Masini , Utilaje si Instalatii. Intretinerea si repararea automobilului; EDP-Bucuresti 1978 Fratila GH. , Popa M. ; Automobile sofer mecanic auto; EDPBucuresti 1992. Benedec I; Mecanic auto , prin intrebari si raspunsuri ; ED. HIPERBOREA 2003 Mondiru C. ; Autoturisme DACIA diagnosticare, intretinere, reparare; ED.Tehnica Bucuresti 1990 Dr. ing. Ioan TATAR .a. - Manualul operatorului de transport rutier, Ed.2007, Bucureti.