Sunteți pe pagina 1din 2

Indicatori ai implicarii unei tari in comertul international

Principalii indicatori care reflecta static participarea unei economiii la comertul international cu bunuri si servicii sunt: Volumul valoric annual al exporturilor de marfuri si servicii ale unei tari si ponderea acestora in produsul intern brut(%), ca expresie a performantei exterioare a economiei nationale; Indicatorul export/locuitor, dar exportul trebuie sa cuprinda atat marfurile, bunuri tangibile, cat si serviciile(produse intangibile); Rata de completare a ofertei nationale cu produse din import(%) prin care este exprimat volumul valoric anual al importurilor de marfuri si servicii ale unei tari in raport cu produsul intern brut; Ventilarea international a economiei unei tari - importurile si exporturile de marfuri si servicii exprimate procentual in raport cu produsul intern brut; Balanta comerciala la nivel de tara compara incasarile generate de exporturi cu platile cauzate de importuri, fiind o component majora, cu influenta hotaratoare asupra situatiei contului current al balantei de plati externe a unei tari; Soldul balantei comerciale poate fi excedentar(exporturi>importuri), echilibrat(exporturi=importuri) sau deficitar(exporturi<importuri). Pentru a exprima semnificatia dezechilibrului inregistrat in comertul exterior al unei tari, excedentul/deficitul balantei comertului cu marfuri si servicii se raporteaza la produsul intern brut al tarii realizat in anul in cauza; Capacitatea de plata internationala constituie o dimensiune importanta in luarea deciziei de a initia afaceri cu operatorii economici din acea tara. Indicatorul cel mai frecvernt folosit in acest scop rezulta din impartirea rezervei oficiale a tarii la valoarea medie lunara a importurilor din ultimile 12 luni. Alaturi de aceste aspecte relative si absolute ale nivelului participarii unei tari la comertul international, uneori, este necesar sa se ia in considerare si indicatori de natura calitativstructurala, precum sunt: Structura exporturilor si importurilor cu marfuri tangibile poate fi abordata prin prisma mai multor nomenclatoare analitice, precum sunt SITC(Clasificarea Standard a Comertului International) si CAEN(Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala). Indicatorii raportului de schimb sunt o categorie aparte de indicatori de analiza comparativa a celor doua fluxuri de marfuri sub aspectul dinamicii elementelor: pret, cantitate si valoare. Orientarea geografica a schimburilor comerciale presupune gruparea exporturilor in functie de tara de destinatie, inteleasa ca fiind tara unde marfa urmeaza sa fie consumata. Importurile, la randul lor, se grupeaza dupa principiul tara de origine, adica tara in care marfa a fost produsa sau in care marfa a suferit ultima transformare substantiala. Completarea acestor indicatori de nivel si de structura cu aspect ale dinamicii schimburilor comerciale cu strainatatea ofera o noua perspectiva. Dinamica exporturilor/importurilor este mai bine evidentiata de indicele de devansare a cresterii PIB de catre exporturi/importuri, acest indice fiind obtinut daca indicele cantitativ al fiecarui flux este comparat cu indicele cresterii reale a PIB sau indicele volumului fizic al productiei industrial, iar rezultatul este supraunitar. O solutie alternativa este coeficientul de elasticitate a exporturilor/importurilor, in raport cu modificarea PIB, in acest caz fiind folosite ritmurile de crestere ale exporturilor/importurilor care se compara cu ritmul de crestere al PIB. Rata marginala de crestere a importurilor/exporturilor pune mai bine in evidenta contributia celor doua fluxuri de comert exterior la cresterea economica generala a tarii. Acest

indicator se obtine raportand sporurile valorice absolute observate in cresterea fluxurilor comerciale la cresterea valorica absoluta a PIB.