Ion de L.Rebreanu 1.

Date despre autor: Opera sa reprezinta un moment valoros in evolutia romanului romanesc; La fel ca in cazul lui M.Preda si marile romane ale lui Rebreanu, sunt anticipate de nuvele. Astfel Rusinea, Zestrea, Itic Strul Dezertor vor constitui punctele de plecare pentru Ion, Rascoala si Padurea Spanzuratilor; Procesul de elaborare a romanului a fost ndelungat, autorul a creat o fresca a satului transilvanean din care el nsusi s-a ridicat ca poet al omului teluric(dupa cum l apreciaza G. Calinescu) Este scriitor realist, a carui nota de originalitate consta in realizarea unor vaste constructii epice, cu caracter obiectiv, si n orientarea romanului psihologic pe fagas realist - obiectiv: Pentru mine arta()inseamna creatie de oameni si de viata(L.Rebreanu);

2.Date despre opera: roman realist - obiectiv, tradiional cu elemente de modernitate, monografic, rural, simetric apare in 1920, considerat o capodopera ce prezinta mediul rural in maniera realista, fara a-l idealiza;

tema sociala: problematica pamantului in satul ardelean de la inceputul secolului al XX-lea; dragostea; situaia tragic a romnilor aflai sub opresiune austro-ungar titlul denumeste personajul principal si eponim si este simbolic ION = NOI (colectivitatea rurala romaneasca, in general);

conflictul conflictul central - lupta pentru pamant in satul traditional, unde respectul e conditionat de posesia pamantului conflicte secundare intre Ion si Simion Butunoiu pentru o brazda de pamant; intre Ion si George pentru Ana , apoi pentru Florica ; conflict exterior (social) intre Ion si Vasile Baciu conflict interior intre glasul pamantului si cel al iubirii (in constiinta lui Ion) conflict national, in planul intelectualitatii (satul romanesc era sub stapanire austro-ungara) 3.Geneza Dupa marturisirile lui Rebreanu, procesul creator a fost ndelungat si esenta lui consta n sudarea ntr-o viziune unitara a trei experiente de viata: 1. prima dintre experiente a fost uimirea pe care a simtit-o Rebreanu, ntr-una din primaverile tineretii sale. Cnd iesise la rasaritul soarelui cu arma pe un colnic la vnat de porumbei a observat cum un taran, socotindu-se nevazut de nimeni a sarutat pamntul jilav de roua, cu nfocare, ca pe o iubita. Gestul a fost nregistrat pentru pitorescul lui n sine, fara a i se atribui o semnificatie precisa. 2. a doua experienta i-a fost transmisa scriitorului de sora sa Livia si formeaza substanta nuvelei Rusinea. Este vorba de patania unei fete bogate de la tara, Rodovica, amagita de un flacau sarac si supusa din aceasta cauza, celor mai cumplite batai de catre tatal sau. n chip evident aceste fapte, cu modificarile de rigoare se regasesc n Ion constituind esenta raporturilor dintre erou, de o parte, Ana si tatal ei, Vasile Baciu, de alta parte. 3. a treia experienta este constituita de impresia puternica pe care i-a lasat-o lui Rebreanu convorbirea cu un fecior de la tara, Ion al Glanetasului, istet si vrednic, mpovarat de greutati si deznadajduit, pentru faptul ca nu avea pamnt. Calea sintezei ntre aceste momente de viata, atesta n continuare Rebreanu, a fost atribuirea catre Ion al Glanetasului, cu motivele sociale si sufletesti necesare si a faptelor apartinnd, n realitatea traita, autorilor celorlalti doua momente. 4.Compozitie si subiect:
1

Romanul se carcaterizeaz prin simetria incipitului cu finalul, ce prezinta drumul care duce si iese apoi din satul Pripas; drumul e personificat si are rolul de a delimita realitatea de fictiune. Termeni toponimici reali dau veridicitate operei facan trecerea de la realitate la ficiune aproape imperceptibila: incipit: Crlibaba, Some, Cluj, Armadia, satul Jidovia, Bistria, PdureaDomneasc, CimeauaMortului, Rpele-Dracului; final: Rpile Dracului, Cimeaua-Mortului, Pdurea Vrarei, Pdurea Domneasc, Jidovia, Some; Elemente simbolice comune din cele dou fragmente: drumul, rul, oseaua naional, o cruce strmb pe care e rstignit un Hristos de tinichea avertizeaz asupra evenimentelor care vor avea loc i asupra deznodamantului tragic al acestora; Descrierea casei nvtorului Herdelea i a celei a lui Ion sugereaz suferinele, patimile, nzuinele, zvrcolirile umane, o lume parsit, deposedata. Din aceast secven se desprind cele dou planuri narative, dar i conflictul romanului: "satul parc e mort", zpueala "ese o tcere nbusitoare", ua de la casa personajului principal, Ion al Glanetaului, "e nchis cu zvorul", o pisic alba, un dulu los, o bab ncremenit pe prisp, "parc ar fi de lemn", acoperisul de paie al casei Glanetaului, care "parca e un cap de balaur" Hora din batatura vaduvei lui Maxim Oprea este si ea semnificativa pentru stratificarea sociala a taranilor si pentru clarificarea conflictului interior si exterior (felul in care Ion priveste cele doua fete si se comporta, bataia cu Vasile Baciu si jignirile aduse de acesta, respingerea lui Alexandru al Glanetasului de catre oamenii bogati, au rolul de a configura o societate in care valoarea omului este dictata de pamantul posedat si in care eroul incearca sa urce pe nedreptele trepte impuse de legile nescrise) La nivel macrotextual, romanul e impartit in 2 carti: Glasul pamntului si Glasul iubirii, parti ce cuprind 13 capitole cu titluri semnificative: Inceputul, Iubirea, Nunta, Sfarsitul etc. Din punctul de vedere al compozitiei, Rebreanu urmareste doua planuri paralele: - primul plan surprinde viata tnarului taran Ion Pop al Glanetasului. Din viata lui se desprind nsa aspecte antagonice: dragostea lui pentru Florica, fata saraca, (fiica vaduvei lui Maxim Oprea), si dorinta arzatoare de a obtine ca zestre pamnt mult, pe cai mai putin cinstite. Ion cunoaste un acelasi exemplu, chiar n experienta lui Vasile Baciu, tatal Anei. El ascunde iubirea pentru Florica si si disimuleaza setea de pamnt sub comportamentul unui ndragostit fata de Ana Baciu. - al doilea plan, paralel si interferat primului prezinta viata familiei nvatatorului Zaharia Herdelea. Herdelea, nvatator de stat, depindea de autoritatile austro-ungare. El se considera ntelept si prudent, dar toate actiunile sale sfrsesc prin nfrngeri, pna ce va fi obligat sa ceara n scris pensionarea spre a nu fi dat afara.Acest procedeu e denumit tehnica planurilor paralele, trecerea de la un plan narativ la altul realizandu-se prin alternanta,succesiunea secventelor narative valorificand inlantuirea. - in planuri secundare apare lupta ndrjita a lui Vasile Baciu pentru a-si apara pamntul; lupta lui Avram pentru salvarea averii implicate ntr-o afacere, lupta preotului Ion Belciug pentru a zidi biserica de piatra n satul Pripas; lupta fetelor si a familiilor lor pentru o partida, un mariaj ct mai bun; concurenta dintre avocatii si functionarii marunti, ca si luptele pentru o brazda din ogorul vecinului. La nivel microtextual se remarca utilizarea tehnicii contrapunctului (prezentarea aceleiasi teme in planuri diferite, de exemplu, nunta Anei corespunde cu nunta Laurei) Subiectul graviteaza n jurul protagonistului, flacaul chipes, voinic, inteligent, si vrednic, dar sarac, Ion al Glanetasului, care datorita dorintei de a se mbogati si sacrifica iubirea; Florica, o fata frumoasa, nsa saraca asemenea lui, reprezinta simbolicglasul iubirii de care Ion incearca sa uite in momentul in care se casatoreste cu Ana, simbol al pamantului;
2

Ana , fiica unui bogatas al satului, Vasile Baciu, echivaleaza pentru personaj cu intrarea in posesie a pamantului ravnit pentru care protagonistul este capabil sa sacrifice tot. Casatorindu-se cu fata bogata, dar urata, al carei tata a consimtit sa i-o dea de sotie, numai dupa ce a aflat ca a sedus-o si ca, n consecinta, gndul lui de a o marita cu George Bulbuc, cel mai bogat flacau din sat, nu se mai poate mplini, eroul simte ca si-a redobandit demnitatea. Dupa casatorie, Ion o maltrateaza pe Ana pna cnd aceasta, nemaiputnd suporta, se sinucide, lasnd n urma-i un copil de cteva luni, care in scurt timp moare si el. Vasile Baciu crede ca, dupa moartea Anei si a copilului, ar putea primi pamnturile napoi, dar legea nu-l favorizeaza iar preotul satului, Belciug, speculeaza nestiinta lor, determinandu-i ca, dupa moarte, sa lase toata averea lor bisericii. ntre timp, Ion vrea sa recupereze iubirea pierduta, pe Florica, devenita sotia lui George Bulbuc, care l surprinde noaptea n curtea sa si-l omoara. Si nvatatorul Herdelea are necazurile lui. Si-a zidit casa pe locul bisericii, cu nvoirea preotului Belciug. Cu timpul, relatiile nvatatorului cu preotul s-au racit, iar Herdelea, mpovarat cum era, se temea sa nu piarda ceea ce agonisise cu greutate. n schimb, preotul Belciug, ramas vaduv din primul an al preotiei, a fost un om strngator si tenace. Respectat de sateni, preotul nu sufera sa i se ncalce autoritatea. Din aceasta cauza e n conflict cu nvatatorul Herdelea. Fiul invatatorului adolescent la inceputul romanului, se maturizeaza treptat si incepe sa constientizeze situatia politica a romanilor din Transilvania. Suferinta provocata de opresiunile austroungare il determina sa fuga peste munti la Bucuresti pentru a se bucura de o libertate pe care tatal sau se teme sa si-o dobandeasca Cele doua fiice ale invatatorului contureaza, in planul intelectualitatii, destinul femeilor de la tara menite sa se casatoareasca la alegerea parintilor si sa invete sa fie fericite. Satul lui L. Rebreanu este diferentiat mai ales economic. Stratificarea sociala depinde de pamntul pe care l are taranul. Patimile se nasc din saracie, din nevoia de pamnt. Este cazul lui Ion. n Ion este nradacinata o mentalitate taraneasca, dupa care oamenii se pot numi oameni numai n masura n care gospodaria lor este ntemeiata. Taranii lui L. Rebreanu au o vitalitate, o robustete structurala, o tenacitate aspra, care numai la nevoie se lasa nduplecata, nu nsa si nfrnta. Inteligenta se supune instinctului de conservare, rabdareade asemenea, ntre momente de incertitudine ce rabufnesc cu violenta. Caracterizarea lui Ion Personaj principal, eponim, complex, realist, tipic (ilustreaza taranimea saraca ce doreste pamant, garantie a pozitiei sociale in cadrul satului) Mandru si orgolios, constient de calitatile sale -caracterizat direct naratorul (mandru si multumit ca orice invingator, Ion simtea totusi un gol ciudat in suflet) doamna Herdelea, baiat cumsecade, muncitor, harnic, istet preotul Belciug, stricat, bataus, om de nimic autocaracterizarea surprinde prin monologul interior trairile sufletesti ale personajului, in special cele legate de lupta dintre glasul iubirii si al pamantului; - caracterizat indirect limbajul - e respectuos cu invatatorul , preotul , dar ironic cu Vasile Baciu vestimentatia - conditia sociala ganduri si sentimente: - Glasul pamantului patrundea navalnic in sufletul flacaului, ca o chemare, coplesindu-l, - Se simtea mic si slab, cat un vierme pe care-l calci in picioare sau ca o frunza pe care vantul o valtoreste cum ii place (cand nu detine pamanturi),
3

- Pamantul se inchina in fata lui[]. Se vedea acum mare si puternic ca un urias din basme care a biruit, in lupte grele, o ceata de balauri ingrozitori (dupa incheierea actelor cu Vasile Baciu) comportamentul, gesturile si mimica ii tradeaza intentiile, dovedindu-se istet, silitor si cuminte (la scoala), impulsiv si violent la hora, orgolios, lacom, viclean si razbunator

Critica literara l-a incadrat pe Ion in tipologii diferite, uneori contradictorii: E.Lovinescu: Ion e expresia instinctului de stpnire a pmntului, n slujba cruia pune o inteligen ascuit, o cazuistic strns, o viclenie procedural i, cu deosebire, o voin imens: nimic nu-i rezist.(Istoria literaturii romne contemporane 1928) G.Calinescu: Ion nu e ns dect o brut, creia iretenia i ine loc de deteptciuneNu din inteligen a ieit ideea seducerii, ci din viclenia instinctual, caracteristic oricrei fiine reduse.( Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent 1941) N.Manolescu, Ion e bruta ingenuadeoarece traieste in preistoria moralei; Trasaturile romanului realist - obiectiv: pornete de la emente reale i ncearc s imite realitatea, narator obiectiv, omniscient, omniprezent; focalizare zero, viziune dindarat; naratiune la persoana a III-a; Naratorul din Ion nu se implica in derularea evenimentelor, relateaza la persoana a III-a, intr-o maniera nonfocalizata.El este omniprezent si omniscient, dirijand destinele personajelor asemeni unui regizor care prestabileste evolutia personajelor,ele avand un destin bine conturat, motiv pentru care in roman apar semne prevestitoare ale destinelor personajelor( de exemplu, crucea stramba de la marginea satului), veridicitatea evenimentelor i personajelor apar toponime reale tema este social personajele sunt tipuri; spaiul este rural desfurarea evenimentelor este cronologic stilul este neutru, impersonal, e prezent si stilul indirect liber, limbajul este regional. Ion - mai poate fi interpretat si ca: roman social: diferentele sociale, relatiile de familie, viata satului; roman monografic surprinzand viata rurala cu momentele importante din existenta individului(nasterea, botezul, nunta, moartea), roman cu rural dat fiind spaiul desfurrii aciunii, caracterul sau epopeic si de fresca ilustrat de numarul mare de personaje; roman de familie: structura si conditia familiei si a femeii in satul ardelean; roman erotic: dragostea lui Ion pentru Florica;