Endorfinele - moleculele fericirii

Fericirea este departe de a fi doar o notiune psihologica. Pragmatismul unor domenii precum biochimia sau neurofiziologia s-a dovedit, cel putin in privinta acestui cuvant, intemeiat. Starea de fericire a omului e strans legata de hormonul cerebral numit endorfina, un adevarat drog natural. Ce sunt, de fapt, endorfinele? Sunt o categorie de substante produse de creier, deci fac parte dintre neurotransmitatori (alaturi de dopamina si serotonina). Din punct de vedere chimic, endorfinele au structura de proteine complexe, iar rolul pe care lil incredinteaza organismul este acela de analgezic, vizand suprimarea durerii de orice fel. Dupa cum le spune si numele, endorfinele au o structura chimica foarte asemanatoare cu a substantelor extrase din opiu si folosesc aceiasi receptori pentru a se agata de celule. Efectul de calmare a durerii este puternic, iar consecinta este o stare de relaxare, de bucurie chiar. Exista stimuli precisi care declanseaza

secretia interna a acestei substante: expunerea la lumina, durerea, condimentele din mancaruri (piper, chilli), stresul sau rasul, sexul si efortul fizic in general. Rezultatul este, de fiecare data, atingerea unei stari euforice. Zaharul un drog vandut la liber Un experiment pe care l-am parcurs cu totii, in special in copilarie, este starea de bine produsa de catre dulciuri. Mecanismul e destul de simplu: zaharul induce o usoara stare de veselie, prin multiple reactii chimice care au loc in creier. Mai intai, patratelul de ciocolata sau muscatura din gogoasa stimuleaza caile nervoase catre creier, ducand la eliberarea dopaminei si a endorfinelor. Mai mult, placerea este potentata de acumularile energetice ale organismului, care sunt o consecinta a cresterii nivelului de glucoza in sange. Din pacate, senzatia de fericire este de scurta durata, diminuandu-se o data cu revenirea glucozei din circulatie la niveluri normale. Pe masura ce glicemia scade (dupa o oradoua de la servirea mesei), apare si o stare de tristete, de golire sufleteasca. Asa devenim dependenti de ceea ce ne place si incepem sa fim preocupati de urmatoarea doza. Angrenajul descris este valabil, in linii mari, pentru orice substanta care da dependenta, indiferent de faptul ca drogul este intern sau extern, legal sau ba. Gadilat, masaj si Cola-light In zonele axilare (la subsuori), dar si in spatele genunchilor, inervatia este foarte bogata, fapt care explica de ce stimularea acestor zone duce la eliberarea unor cantitati sporite de endorfine. Efectul de bine este la fel de pregnant si in cazul masarii capului: e posibil ca spalatul si periatul parului sa provoace o cascada de endorfine. De unde si aplecarea unora in special a femeilor pentru aceste activitati. In privinta gusturilor, cartea intitulata Food and Mood (Mancarurile si starile) sustine ca racoritoarele, ciocolata sau bomboanele indulcite cu substante sintetice precum aspartamul ar avea efecte si mai puternice decat zaharul obisnuit, ducand la eliberarea unor cantitati mai mari de endorfine. In conditiile date, nici nu-i de mirare ca ciocolata se afla pe lista substantelor cu

virtuti afrodisiace. Efectul Mozart. Se stie de multa vreme ca muzica are efecte asupra creierului. Muzicologul Julius Pornoy a descoperit ca ea modifica metabolismul, scade sau creste presiunea sangelui si influenteaza digestia pozitiv sau negativ, in functie de tipul melodiei. Muzica generatoare de calm duce si la cresterea nivelului endorfinelor: o jumatate de ora de Bach sau Mozart are un efect comparabil cu inghitirea unei tablete de Valium. Ambele emisfere cerebrale participa la drogarea creierului, agentul producator de placere fiind nu versurile, ci muzica, melodia, sunetele, ritmul. Acesta din urma se pare ca are cel mai important rol, caci mai exista o categorie de persoane aflate frecvent sub influenta pronuntata a endorfinelor: cei care bat in tobe. Atunci cand se dezlantuie, bateristul, profesionist sau amator, incearca o senzatie de plutire, in special cand e vorba de ritmuri lente. Asemenea frecvente induc organismului o stare de relaxare profunda, asociata totusi cu o acuta constiinta de sine. Senzatiile, chiar daca dureaza putin, pot imbunatati calitatea vietii celui care traieste printre ritmuri. Betia alergatorului Endorfinele le sunt bine cunoscute celor care practica sporturi de performanta, ele fiind raspunzatoare de starea denumita runner high (betia alergatorului). Cauza descarcarilor uriase de endorfine o reprezinta efortul dus la extrem. Unii sportivi gasesc aceasta stare atat de placuta, incat ajung dependenti de ea. Altii mai putin amatori de atletism invata sa declanseze secretia de endorfine supunandu-se la dureri tot mai mari: isi fac nenumarate tatuaje si piercing-uri sau se ranesc intentionat. Endorfina bebelusului Un nivel foarte mare de endorfine se inregistreaza si in sangele femeilor care nasc, cota maxima fiind atinsa imediat dupa expulzarea fatului pe cale vaginala. Si nou-nascutii care au avut de suferit in timpul travaliului au endorfine mai multe, tocmai pentru a se proteja de durere in mod natural. Emotiile prin ele insele provoaca descarcari de endorfine. Relatia chimica de inductie dintre emotii si centrul cerebral al placerii

poate diminua anxietatea si depresiile, dand intaietate starilor de incredere in sine, de atitudine poziva si de veselie, printr-un mecanism intern de autoprotectie. Studiile mai arata ca perceptia durerii este considerabil redusa dupa un hohot de ras sanatos, deoarece endorfinele sunt capabile sa transforme un incident stresant intr-unul fara importanta sau chiar intr-o senzatie placuta (aviz masochistilor). Asa ca, daca sunteti atlet, gravida sau doar o persoana care, din cand in cand, mai intrece masura, bucurati-va ca endorfinele lucreaza: nu numai ca va inlatura senzatiile de durere, dar va si pot face sa radeti cu lacrimi. De retinut ca veti dori sa repetati conjunctura care a produs placere. Endorfinele actioneaza ca orice drog, iar data urmatoare s-ar putea sa fiti prea indrazneti si sa aflati care va sunt cu adevarat limitele. Foto: Science Photo Library, Guliver FACTS Scurta istorie Endorfina a fost identificata in 1960, de catre neurochimistul american Choh Hao Li, de la Universitatea California din San Francisco, fiind izolata din hipofiza de camila. Li investiga insa metabolismul grasimilor si nu a dat importanta descoperirii sale. Efectul endorfinei a fost descris abia 15 ani mai tarziu, de catre Hugh si Kosterlitz, care au numit substanta encefalina (o izolasera din creier de porc). Hao Li si-a dat seama ca e vorba de acelasi principiu activ si a facut noi experimente. Rezultatele au fost uimitoare: injectata in creier, endorfina avea un efect de 48 de ori mai puternic decat morfina, iar injectata intravenos, de 3 ori. Ca si morfina, dadea o dependenta extrem de puternica.

Despre endorfine Ce sunt endorfinele? Endorfinele sunt substante chimice produse de catre glanda pituitara si de catre hipotalamus, cu scopul de a contracara, pe de-o parte, efectele stresului si ale durerii (actionand similar cu morfina, dar fara a da dependenta), iar pe de alta parte, de a induce o stare de relaxare/euforie a organismului, de a intari sistemul imunitar, de a elibera hormonii sexuali, de a ajuta in procesul de invatare si de a ajuta la transmiterea semnalelor din cadrul sistemului nervos. Au fost descoperite in 1975, iar in prezent, o parte din efectele lor inca sunt dezbatute. Exista persoane dependente de endorfine, care au tendinta/nevoia de a exagera cu activitatile ce le induc producerea acestor substante. Deasemenea, dereglari ale metabolismului endorfinelor conduce la tulburari psihice. Cum ajuti la producerea endorfinelor?

in primul rand, productia de endorfine creste in timpul exercitiilor fizice repetate. Din aceasta cauza, practicarea sportului relaxeaza, pe langa faptul ca te mentine sanatos si in forma fizica buna. consumul anumitor alimente, precum ciocolata si ardei iuti; in general cele care sunt mai bogate in grasimi si zaharuri actul sexual diferitele tipuri de masaj acupunctura meditatia sucul natural energizant, cum ar fi cel provenit din morcovi, portocale, mere, etc. rasul, cat mai in hohote muzica preferata

Dar, trebuie tinut cont de faptul ca productia de endorfine este diferita de la om la om, astfel, la un anumit stimul, de o

intensitate identica, doi oameni pot produce cantitati diferite de endorfine.

Serotonina, endorfina, ciocolata si fericirea Cercetatorii americani Hammer si Lykken sustin ca misterul fericirii are de-a face cu chimia. Mai precis, cu chimia corpului nostru. Fiecare om vine pe lume cu un numar de receptori ai fericirii, continuti in zestrea sa genetica, acestia asteaptand sa fie hraniti cu endorfine si serotonina. Cand receptorii au primit o cantitate indestulatoare din acestia, psihicul atinge cote maxime. Serotonina si endorfina reprezinta doua substante cu metabolisme strans legate intre ele, care se influenteaza reciproc si a caror cantitate e controlata de creier. Serotonina este un monoaminotransmitator sintetizat la nivelul unor neuroni din sistemul nervos central, la nivelul celulelor enterocromafine sau plachetelor, care are un rol important in producerea somnului, n procese mintale i afective, n funcii motorii, n termoreglare, n reglarea presiunii arteriale, n actul vomei, n funcii hormonale. Este produs din triptofan si i s-a identificat un rol important in producerea depresiei, daca se gaseste in cantitate scazuta. E numit si hormonul fericirii si unii sustin ca e implicat in chimia dragostei. Endorfinele au fost descoperite in 1975 si reprezinta o clasa de peptide cu actiune opioida. In functia de zona in care se gasesc, endorfinele sunt stocate ca atare sau sub forma inactiva. Interactioneaza cu receptorii localizati la nivel cerebral, reducand senzatia de durere, interactionad similar cu medicamente precum morfina si codeina. Alterarea metabolismului endorfinelor duce la tulburari psihice, iar o anumita substanta numita b-endorfina produce o marcata stare de rigiditate sau mobilitate numita catatonie.

Endorfina reduce intensitatea duerii si anxietatea, stimuleaza sistemul imun, intervine in procesul invatarii sau in adaptarea la lumina sau intuneric. Actiunea lor dureaza peste 30 de ore. Iata cum influenteaza endorfina si serotonina starea de spirit a indivizilor. Producerea de endorfine variaza de la o persoana la alta. Endorfinele sunt eliberate in prezenta luminii puternice, a anumitor alimente(ciocolata, ardei iuti (cu lor componenta numita capsaicina ce determina acea senzatie de durere) ) , in cadrul exercitiilor fizice, in timpul rasului, in cadrul stresului sau activitatilor sexuale. Multi sufera de ceea ce ar putea fi denumit dependenta de endorfine si au tendinta la exercitii fizice intense, pot avea multiple tatuaje si piercinguri sau isi pot provoca singuri taieturi care nu fac altceva decat sa declanseze eliberarea de endorfine. Mancarea are un rol colosal in cadrul psihicului. Cercetarile in domeniu au aratat ca productia de endorfine este intensificata prin consumul unor alimente bogate in grasimi si zahar(apare asa zisa sugar rush) Se prea poate sa tanjesti dupa alimente precum ciocolata, tocmai datorita continutului ridicat de grasimi si zahar pe care il contin(creierul are nevoie de aceste componente esentiale si prin depresia si somnolenta care apar te obliga sa consumi exact ceea ce are el nevoie). Dar pe langa acestea , in ciocolata intalnim o substanta - feniletilamina - care favorizeaza eliberarea endorfinelor. In ceea ce priveste serotonina lucrurile par si mai interesante. Probabil ca nu este o simpla coincidenta faptul ca atunci cand te simti stresat sau suparat simti o nevoie acerba de dulciuri. Mancarea bogata in carbohidrati produce o crestere a concentratiei de triptofan (un aminoacid precursor serotoninei si un tranchilizant natural). Asadar, o masa bogata in carbohidrati induce un sentiment de calm, pace si satisfactie, deoarece sporeste productia de serotonina in creier. Insa, consumul carbohidratilor simpli in locul celor complecsi poate avea un efect

de moment. Te vei simti in plina forma, insa starea aceasta va fi una de scurta durata, deoarece nivelul insulinei va scadea conducand la pierderea energiei, la depresie sau "concentratie scazuta de zahar". Daca te gandesti ca o alta cantitate de zaharuri te va ajuta sa iti revii, ia-ti gandul! Nu va face decat sa inrautateasca si mai mult starea ta! Serotonina e implicata si in depresia si senzatia de somnolenta asociata cu trezitul mult prea tarziu, printr-un mecanism extrem de simplu : cand soarele apune serotonina e transformata in melatonina, la rasaritul soarelui acest proces se opreste(numai daca esti treaz). Legatura intre productia de serotonina si alternanta zi-noapte explica de ce oamenii se pare ca sunt mai fericiti in timpul verii(datorita duratei mai mari a zilei). Consumul de legume si produse pe baza de cereale determina si el depresie. Vegetalele sunt bogate in cadmiu(ce provin in mare parte din randul ingrasamintelor), cadmiu determinand scaderea nivelelor de serotonina. De aceea, cei care consuma frecvent aceste produse nu sunt deseori 'shiny happy people'. Utilizarea contraceptivelor orale care influenteaza balanta hormonala din organism,in timp indelungat se asociaza cu depresia, pentru ca intervine in productia de estrogen,care creste activitatea receptorilor pentru serotonina. De asemenea anticonceptionalele cresc nivelul de cortizol, cu transformarea triptofanului intr-o serie de produsi . Vitamina B3 , in cantitate mica, duce si ea la deficienta la nivelul productiei de serotonina,pentru ca ajuta la transformarea triptofanului in serotonina In concluzie, se pare ca aproape toate dorintele noastre au la baza nevoi complexe ale organismului si e mai mult vorba de chimie decat pura intamplare,conform principiului :Nimic nu e intamplator !(nici macar un consum inocent de ciocolata). Bibliografie : www.13.waisays.com/ en.wikipedia.org/wiki/Serotonin

www.chemsoc.org/exemplarchem/entries/mbellringer/endorphins. htm