Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TRGOVITE FACULTATEA DE TIINELE EDUCAIEI Specializarea : Invatamant primar si preprimar

PROIECT DE MICROCERCETARE

Student : Cosac ( Radu ) Marinela Georgeta TARGOVISTE 2010-2011

CUPRINS I. LEGITIMITATEA CERCETRII I.a Motivaia alegerii temei I.b Importana temei I.c Probleme pe care le rezolv cercetarea II. DEMERSUL TEORETIC I METODIC AL PROIECTULUI DE CERCETARE II.a Scop II.b Descrierea eantionului III. REZULTATE. COMENTARII IV. CONCLUZII

I. LEGITIMITATEA CERCETRII n aceast lume in permanenta schimbare, parintii, educatorii, oamenii de afaceri, comnitatile locale, statele si guvernele nationale se straduiesc impreuna sa incurajeze sistemele de imbunatatire a educatie , pentru ai ajuta pe copii s se dezvolte. Unul dintre mijloacele de ndeplinire a acestui scop- implicarea familiei n educatie a existat de generaii. Familiile trebuie s fie implicate n mbuntatirea nvtrii acas, precum si n scoal. Familia poate ntrii nvtarea acas, ncurajndu-i pe acestia s participe la lectii si sustinndu-le interesul pentru disciplinele incitante i lrgindu-si propiile abilitti parentale. Att printii ct si educatorii au un interes deorebit fat de sccesul copiilor si detin si sisitemul de legturi care s le faciliteze reusita. ns conceptualizarea si operationalizarea legturilor falimie scoal a fost realizat n moduri diferite de practicieni, creatori de politici educationale si cercettori, care au avut idei anume refetitoare la drepturile , rolurile si resonsabilittilor participantilor la educatie. Pentru unii, centrarea pe acest tip de cercetare a constat n descrierea programelor si a practicilorcare s determine cresterea mplicrii printilor n activittile legate de scoal . n cadreul acestei literaturi , se fac conexiuni ntre practic si rezultate. Lucrrile respective au caracter pragmatic. n contrast , ali autori se centreaz pe interactiunile printilor cu eductorii, pentru a pune in evident puterii si ale ideologii. Ei ofer ci de problematizare a situaiei, care implic noi moduri de gndire, n loc s directioneze catre politicsau practic nca de la nceput. I a Motivatia proiectului a pornit n primul rnd de la premise obiective. Familia si scoala reprezinta principalele instante responsabile de educatia copilului. Distribuirea responsabilitatilor ntre cele doua institutii este posibila n conditiile n care ambele sunt pregatite n egala masura pentru a-si exercita functia educativa pe care o detin. n al doilea rnd se poate constata ca atentia institutiilor guvernamentale s-a concentrat n cea mai mare masura asupra pregatirii scolii pentru a face fata schimbarilor survenite n societatea romneasca din ultimii 15 ani, n timp ce pentru familie nu au fost vizate dect anumite masuri punctuale, de protectie sociala sau de prevenire, reducere a unor stari grave cum sunt abandonarea copiilor, violenta domestica. n prezent, n Romnia, a fost realizat un singur studiu pe un esantion national reprezentativ care a radiografiat practicile educationale ale familiei cu rol determinant asupra copilului . Desigur ca este insuficient si din acest motiv este greu de apreciat care ar fi masurile ce pot fi luate pentru a mbunatati competentele parintelui si consideram ca este de o

reala necesitate orientarea preocuparilor n directia sprijinirii familiei n efortul ei de a asigura succesul personal, social si profesional al copiilor. Exista studii care atesta rolul de factor determinant pe care l detine familia n ntregul parcurs al evolutiei individului prin valorile, credintele, normele, practicile existente n spatiul cotidian al caminului. Care sunt acestea si cum se rasfrng ele asupra devenirii copilului nu a fost nca analizat. Pe de alta parte, sunt nsa si cercetari care atesta faptul ca parintii se confrunta n prezent cu numeroase probleme n educatia copiilor pe care deseori nu stiu cum sa le abordeze pentru o rezolvare ct mai eficienta si cu efecte pozitive pe termen lung. Ei nsisi descopera o noua realitate cotidiana a vietii care presupune un alt tip de cultura a educatiei n familie, mult diferita de cea traita de ei n propriile lor familii. Parintii se afla deseori n situatia de a decide fara a sti care este cea mai potrivita decizie, risca uneori sa devina incoerenti, inconsistenti si contradictorii n actiunile lor. Aceasta stare genereaza o incoerenta la nivelul sistemului de valori pe care familia l poate transmite, o stare de nesiguranta a copilului si de nemultumire de sine a parintelui (care se poate reflecta si ca nemultumire fata de copil) acestea pot sa amplifice fenomenul de abandon n familie a copilului (copilul este lasat n grija bunicilor) sau un abandon n fata exagerarii competentei institutiilor scolare (gradinita, scoala, sunt institutii care trebuie sa faca educatie si deci ele poarta ntreaga responsabilitate). Se afecteaza astfel viata de familie, se determina fuga parintilor n activitatea profesionala, motivata si de satisfacerea nevoilor economice specifice familiei. Pentru parinti nsa, performantele, imaginea de sine n plan profesional sunt afectate de esecul ca parinte si de absenta echilibrului si a satisfactiilor pe care ar trebui sa le ofere familia. La rndul sau, copilul care nu dispune de o familie responsabila, care sa puna n centrul preocuparilor sale interesul acestuia, sa promoveze valori autentice, nu va putea sa capete identitate familiala si demnitate culturala si nu va putea n consecinta sa si asume propriile responsabilitati fata de sine, de familie, societate. Intr-un studiu recent, Kevin Crowley, Maureen Callanan si colaboratorii lor au obeservat copii intr 4 si 8 ani in fata unui exponat interactiv de la Muzeul Copiilor San Jose . Exponatul era un zootrop un simplu aparat de animatie care produce iluzia miscarii atunci cand cineva priveste printre fantele tobei care se roteste . Experimentand cu acest aparat , copiii pot explora desene animate filme si alte lucrari video . Modul cum parintii , in caz ca o faceau , sprijneau interactiunile copiilor cu zootropul a prezentat un interes particular . Conform abordarii socioculturale , copiii, fiind incepatori , invata cel mai eficient artunci cand eforturile le sunt calauzite de parteneri mai experimentati. Parintii sprijina invatarea copilor gestionandu-le atentia , simplificandu-le sarcina , regandu-le frustrarea , modelandu-le actiunea corespunzatoare , oferindu-la indicii utile si ajutand copilul sa interpreteze rezultatele . Concluziile acestui studiu spijina ideea conform carea lucrul cun partener adult sporeste performantele copilului .

Plecand de la acest studiu cercetarea realizez cercetarea privind implicarea parintilor in educatia copiilor pornind de la ipoteza ca daca parintele participa activ la activitatile scolare si extrascolre ale copilului atunci rezultatelele copilului si implicarea parintelui vor fi eficiente si vor avea un rezultat pozitiv. II a Importanta temei Centrarea pe ntrirea relaiilor , prin promovarea dialogului ntre participanii de baz ndreapt atenia asupra problemelor legate de putere i implicarean educaie la o diversitatea de nivele: Prinii sprijin mai mult un program colar n care sunt parteneri n luarea deciziilor... Interesul prinilor i sprijinul su fa de coal i conducerea acestuia permit tinerilor s le fie mai uor s relaioneze i se identificecu scopurile, valorile i personalul colii, o motivaie pentru ase ndrepta ctre coal. n acelai timp, implicarea parental granteaz faptul c valorile ,i interesele lor culturale sunt respectate. Centrarea pe ntrirea relaiilor prin promovarea dialogului ntre participanii de baz ndreapt atenia asupra problemelor legate de putere i implicare n educaie la o diversitate de nivele : Prinii sprijin mai mult un program colar n care sunt parteneri n luarea deciziilor... Interesul printelui i sprijinul su fa de coal conducerea acesteia permit tinerilor s le fie mai uor s relaioneze i s se identifice cu scopurile , valorile i personalul colii, o motivaie puternic pentru a se ndrepta ctre educaie. n acelai timp implicarea parental garanteaz faptul c valorile i intersele lor culturale sunt respectate. Prinii ofer sprijin, copiii relaioneaz cu programul i oamenii colii gndesc mai cuprinztor , cnd relaiile se ncadeaz n termenii parteneriatului. colile trebuie s rspund nevoilor prinilor i s le ofere acestora sprijinul necesar pentru implicarea n procesul de nvare al copiilor . n acelai timp , prinii trebuie s ncetineasc ritmul vieii cotidiene, acordnd mai mult importan deinerii de ctre urmaii lor a unei bune educaii. Cei care au lucrat cu coli i familii au sugerat un numr de aciuni concrete pe care prinii concrete pe care prinii , colile le pot inteprinde pentru a-i ajuta pe copii s nvee. Astfel ca prim profesori ai copiilor lor , prinii ar trebui: 1. s elaboreze un progam zilni cpentru teme. Acesta s fie verificat regulat .S existe un loc linitit de studiu , fr TV sau radio. S se descurajeze convorbirile telefonice , n timpul lucrului.Prinii s ncurajeze eforturile copiilor i s fie disponibil s le rspund la ntrebrii, precum i s discute cu ei ceea ce i-au nsuit. 2. s citeasc mpreun cu copilul. S l duc pe acesta la bibilotec i s-l ajute s-i gseasc funcie de hobby-urile i interesele sale cri potrivite. Studiile demonstreaz c atunci cnd prinii le citesc copiilor

sau i ascult cum citesc , n mod frecvent, performenele acestora se mbuntesc 3. s foloseasc televizorul cu nelepciune . s stabileasc anumite ore pentru privitul la televizor i s-l ajute pe copil s-i aleag programele potrivite. S selecteze programe pe care s le urmreasc i s discute mpreun mpreun subiectele mpreun subiectele. 4. S pstreze legtura cu coala. Nu trebuie s lase coala s fie cea care i anun cum se descurc copilul. S tie ce nva copilul, care-i sunt temele i cum i le rezolv. 5. s-i laude , s le aprecieze efortul. S- i ncurajeze s persevereze. S cultive acas o atmosfer cald i suportiv , dar n acelai timp s stabileasc i standarde referitoare la modul de eleborare a temelor. II. DEMERSUL TEORETIC I METODIC AL PROIECTULUI DE CERCETARE. II a PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE COLABORRII FAMILIECOAL
1. Copiii s se implice ca participani activi n interaciunile familie -coal,

2. 3. 4.
5.

centrate pe nvare. S ofere tuturor prinilor oportuniti de a participa activ la experienele educaionale ale copiilor lor, chiar dac vin sau nu n coal. colaborarea familie- coal s fie folosit pentru rezolvarea problemelor dificile i drept cadru de srbtorire a realizrilor a performanelor deosebite. Relaia dintre cele dou instituii att de importante s constituie fundamentul, restructurrii educaionale i al rennoirii comunitii. Eficiena profesional a cadrelor didactice s fie maximalizat prin dezvoltarea unor abiliti concrete , eseniale conexiunii cu prinii .

II b SCOPURILE AFERENTE ACESTOR PRINCIPII AR PUTEA FI: - s ajutm colile s priveasc parteneritele cu familiie ca pe o prim resurs, i nu ca pe ultim refugiu, n promovarea nvrii i al dezvoltrii; - s stabilim colaborarea coal familie la nivel naional , ca pe un standard al politicilor i al practicilor educative. Termenul de parteneriat este bazat pe premisa c partenerii au un fundament comun de aciune i un spirit de reprocitate carele permit

s se uneasc. Astefel c pe profesori i pe prini i unete dorina de a-i sprijinii pe copii, n dezvoltarea lor. Studierea problemei de fa indic fapul c prinii i profesorii pot crea parteneriate viabile, angajndu-se n activiti comune de nvare, sprijininduse unii pe alii n ndeplinirea rolurilor cerute, finaliznd activitiele de mbuntire la nivel de coal i clas , desfurnd proiecte de curriculum colaborativ n clas, participnd mpreun la diverse activiti de luare a decizieii fiind aprtorii copiilor lor( Swick, 1991). Toate aceste aciuni presupun comportamente i roluri ale printelui i cadrului didactic, care permit desfurarea unor parteneriate benefice. Rolurile parentale sunt performante n cadrul familiei i al relaiilor de tip coal- familie. Rolurile de baz pentru dezvolarea familiei sunt : creterea , nvarea i modelarea. n interiorul structurii extinse familie - coal, prinii trebuie s ndeplineasc roluri de nvare , de aciune, de sprijinire i de luare a deciziilor. n mod normal prinii folosesc aceste roluri variate n context, dar le accentueaz pe unele, funcie de situaia dictat de familie sau de relaia coal- familie. Rolurile profesorilor, eseniale procesului de parteneriat, includ pe cele centrate pe familie, cele de sprijin, educare i ndrumare. Rolurile care vizeaz implicarea familie n activitatea familei n activitile colii i cele ale clasei le conin i pe cele de ngrijire, susinere, ghidare i luare a deciziilor. mpreun , prinii i profesorii pot sprijini parteneriatul prin comportamente de colaborare, planificare, comunicare, evaluare( Epistein i Dauber, 1991). n elaborarea acestei cercetari, am avut n vedere urmtoarele aspecte: 1. prinii s neleag c pot influena i controla comportamentul copilului, nsuindu-i abilitile de baz n acest sens ; 2. convingerea parinilor s aib rbdare, s nu foreze copilul n ndeplinirea unor sarcini, ci s-i fac s doreasc s participe la realizarea lor; 3. s nu fac referiri n faa copilului cu privire la nivelul su scazut de dezvoltare, deoarece vor accentua starea de neputin resimit de copil, sdindu-i neincredere n sine, frustrare; 4. prinii s acorde mai multe aprecieri pozitive i chiar recompense n cazul reuitelor sau ncercrilor de a duce la bun sfrit o sarcina i s nu recompenseze niciodat un comportament negativ. III c DESCRIEREA ESANTIONULUI: In elaborarea cercetrari s-a constiuit un numar de 25 subiecti , parinti ai clasei a III A , de la Scoala Iedera. Mediul de provenienta:

- Rural 22 ( 90% ) - Urban 3 ( 10%) Nivelul studiilor : - scoala generala 20 - liceul 5


Categoria de vrst % ntre 36-45 25% ntre 46-55 75%

REZULTATELE CHESTIONARULUI
1 . Sunteti informat asupra ofertei educationale a scolii? 20 parinti au raspuns ca sunt informati de cele mai multe ori, 5 dintre ei au raspuns ca nu niciodata informati acest lucru datorandu-se faptului ca NU COMUNICA CU SCOALA 2. Vorbesc cu cadrele didactice despre obiectivele educationale propuse in activitatea cu elevii . 90 % dintre parinti au raspuns ca rareori discupa despre obiective educationale . 3. am prezentat idei si sugestii cadrelor pentru imbunatatirea activitati educative 90% au raspuns ca rareori au sugestii . 4. conducerea scolii stimuleaza cooperarea intre cadrele didactice si parinti. 80% dintre parinti su raspuns ca de cele mai multe ori este strimulata cooperarea iar 20% spun ca frecvent
6. Am fost solicitat de catre cadrele didactice pentru participarea la activitati

educative . 75 % dintre parinti au raspus ca au fost solicitati sa participe la activitati , 25 % au raspuns ca niciodata nu au fost solicitati. 7. particip la activitatile extracurriculare ( sedinte, lectorate ,excursii, etc) organizate de scoala 80% nu participa la activitati 20% participa 8. Copilul meu are o ambianta adecvata studiului 65% au o ambianta adecvata pentru studiu 35 % nu au o ambianta corespunzatoare

Solicit cadrelor didactice parerea in solutionarea problemelor copilului meu legate de dezvoltarea personala a lui 85 % dintre parinti discuta despre problemele copilui 15% nu discuta 10. sunt informat cand copilul meu prezinta probleme de invatare si de comportament. 99% au raspuns ca sunt informati atunci cand sunt probleme legate de invatare si comportament al copilului. 11. sunt informat asupra progrselor scolare relalizate de copilul meu 85% raspund ca sunt informati de cle mai multe ori . 12.contribui la sporirea resurselor materiale si financiare ale scolii 80% nu contribuie cu resurse materiale 13.mentin legatura cu scoala ( dirigintele, cadrele didactice) 80% mentine legatura cu scoala rareori iar 20% niciodata 14.verific carnetul de note al copilului meu .
9.

90% dintre parinti verifica carnetul de note al elevului , frecvent. Concluzii Este necesar ca parintii sa inteleaga faptul ca responsabilitatea pentru o dezvoltare timpurie normala a copilului cade aproape exclusiv in sarcina lor Pentru o implicare directa a parintilor este necesara stabilirea unor relatii pozitive in interiorul familiei. Este necesara si posibila prevenirea unor probleme ulterioare si a unor disfunctii in educatia copilului, probleme care pot fi traumatizante atat pentru copil cat si pentru parinti. Este important sa descoperim impreuna ceea ce ii place copilului , ceea ce simte el pentru a putea acea punte afectiva intre dascal si elev . Copilul este abonamentul nostru pe care ar trebui sa-l platim cu tot ce avem mai bun in noi, intelegand prin aceasta ca trebuie sa ne unim eforturile pentru ca scoala de azi sa fie mai buna decat cea de ieri.