Sunteți pe pagina 1din 6

Elaborat:Turcanu Daniela Verificat:Badica Claudia

Dac mi se face dor de mama i tata l recitesc pe Dru. Dac mi-e dor de satul copilriei mele l recitesc pe Dru. Dac mi-amintesc de vecini, de nanul meu contuzionat la rzboi, de prima dragoste din coal, l recitesc pe Dru. Scrierile sale snt ca nite tablouri, din care rzbate melodia timpurilor. Pentru toate timpurile. i n care ai dori s evadezi pentru a deveni mcar pentru o clip personajul lor. Viaa lui Dru una puternic, nchinat toat Adevrului din cuvnt - o povestesc operele Dumnealui. n ele scriitorul i-a rsdit adnca lui iubire de oameni, de via, de podoabele i de tainele ei, minunate pretutindeni, dar mai ales n ara i n fptura neamului nostru. Frunze de dor este o povestire care are priz la cititor i care l face s neleag mai bine oamenii din jurul su, trecutul i rdcinile prezentului. O povestioar care merit citit i recitit. Dragi cititori care nu o cunoatei v invitm s o lecturai i s v dai cu prerea pe marginea lecturii propuse...

Prin ce s-a impus lucrarea ateniei cititorului i criticii literare? Prin fondul ei liric prin scenele plastice de via prin umorul specific ,prin miestriea analizei psihologice , prin stilul i formula narativ i mai ales prin frumuseea i bogia luntric a eroilor

Creaia lui Ion Dru integr, de o nalt inut artistic, civic i patriotic - se sprijin pe trei piloni eseniali: idealurile atotpurificatoare ale cretinismului; tradiiile populare, culturale i istorice ale neamului; preceptele unei gndiri i experiene civilizate, de factur modern.

Ion Dru e un scriitor al ideii. Dar al ideii nedesprite de vemntul ei artistic. Creaia lui Dru ne demonstreaz o adevrat lecie de exigen literar. Fr teme i subiecte senzaionale, fr exerciii frapante i alambicate ca form, proza i dramaturgia lui Ion Dru, prin talent i trud, s-au impus n ar i dincolo de hotarele Patriei noastre.(Ion C. Ciobanu) Ion Dru s-a dovedit a fi cel mai talentat prozator (i dramaturg) nc n anii 50-60, datorit nelegerii juste i profunde a adevrului c valoarea operei de art nu este una pur cognitiv sau instructiv, ca a istoriei sau a eticii, de exemplu, ci e una cognitiv-estetic, instructiv-estetic. Frunze de dor, interpretat n permanent ca un poem de dragoste, mai este un cald poem despre pmnt, despre legtura omului cu pmntul, batina i vatra, despre pmntul-suflet. Scris n 1955 aprut n ediie n 1957, povestirea ntrunete i adncete cteva trsturi specifice ale poeziei lui Dru. Un liric duios, o fraz cu muzica-n surdin, o mestrie anazis psihologic duioia relatrii, mult dragoste pentru eroi i pentru arbori i case, pentru fiinele plpnde i mici, pentru locuri i mai ales pentru oamenii tritori n acest sat de cmpie.

Caracterizarea stilului creatie drutiene: Limbaj accesibil,clar; Limpezime in exprimare; Imagini artistice inconfundabile realizate prin detaliu artistic (aschie de lumina pe cer,etc.) Jovial

Protagonistul care are mai multe intelesuri initiator, promotor, corifeu, fruntasi, interpretul rolului principal intr-o piesa sau film . In intelesul pe cite i-l dam noi protagonistul unei opere literare este eroul purtator al ideii (mesajului).De protagonist se leaga actiunea principala , ideile principale , sensul general al lucrarii, ei sint participantii principali la dezvoltarea conflictului , de ei isi leaga autorul idealul sau de oameni si frumos ,ei ii ajuta sa spuna ceea ce a vrut sa spuna. RUSANDA- in lirica mare Ion Druta e preocupat de dramele pe care le genereaza statornicia noului:Eroii sint pusi fata cu noua realitate , revelindu-si atitudinea fata de ea. Rusanda mai receptiva la nou, orienteaza , moral si spiritual spre noile orizonturi pe care i le decide noua realitatea. Gheorghe , dimpotriva , asimileaza mai anevoe sa se familiarizeze mai greu cu noile conditii sociale, deaceea ramine dincolo de bariera Autorul ne-a prezentat asa dar doua moduri de traire psihologica a noii realitatii conflictul se sprijina pe framintarile sufletesti si starile de spirit ale eroilor. Druta ne introduce in intimitatea acestor eroi avind o sensibilitate aparte pentru universul launtric, psihologiile umane . Mai mult decit atit o predispozitie psihologica pentru ce e mai intim , mai delicat, mai sensibili eroilor sai.Trasaturile fizice si spirituale ale eroului nu sunt accentuate prin comentariu direct.Scriitorul surprinde si inregistreaza gusturi si reactii, observa miscari launtrice traduse in actiuni, citeste in liniile ascunse ale vietii interioare si le discifreaza direct.Dar daca autorul refuza caracterizarile declarative evitind stilul patetic, dulamator,apoi nici eroii sai nu-si etaleaza retoric starile de suflet. In arte de a ajunge la analiza concreta a personajului sa observe si sa aleaga citeva modalitati mai frecvent folosite in individualizarea personajelor si.n analiza psihologica: detaliu vestimentar, detaliu de ambianta, gestica, vom observa preverinta autorului pentru caracterizare in paralel pentru prezentare cuplurilor Domnica-Rusanda, GheorgheRusanda . Domnica si Rusanda se asemana intre ele virsta ca tarance, din acelasi sat, din aceeasi perioada cit au invatat in acelasi sat din aceeasi scoala. Dar ele se deosebesc ca fire si temporamente, ca structura sufleteasca si sensibilitate. Tiparul sufletesc care il prezinta ele se evindetiaza mai convingator cind autorul le pune alaturi. Nu ingroasa culorile, nu exagereaza culorile contrastanta dar foloseste cu subtilitate care ne ajuta sa vedem ca avem in fata doua structuri sufleteti. Al doilea cuplu:Gheorghe-Scridon este desemnat deasemenea prin opozitie.Mai ales cind ii vedem alaturi putem constata o anumita superficialitate si lipsa de sensibilitate a lui Scridon si firea mai complexa, mai sensibila, mai adinca a lui Gheorghe(scena din padurea taulenilor) Ghiorghe si Rusanda, Scridon si Domnica , (Fa Domnica, stii ceva) Rusanda. Valea Razesilor n-ar fi sat atit de frumos, n-ar fi atit poezie in paginile lui Druta daca n-ar merge pe drumurile satului tinara Rusanda Ciobotaru cu inima doldora de poezie,de asteptare si de lumina E personajul cel mai frumos implinit si realist.

Ialoveni,20 martie 2013

Stimate domnule Ion Druta

In primul rind,doresc sa va multumesc pentru operele minunate cu care ne-ati alintat atitia ani la rind. Atita suflet depus in operele dumnevoastra, sint excelente, extraordinare...ma mindresc ca m-am nascut in Moldova, ca aceasta tara mica si modesta are un asa MARE scriitor. Sunteti unul din legendele plaiului nostru, unul din zidirile de rezisten ale Literaturii noastre naionale. Iar eroii dumnevoastra literari sau dramatici creeaz cu toii o familie mare de oameni vii, reali, asemenea nou, dar mai ales asemenea prinilor i bunicilor notri. De la aceste personaje am invatat ani de-a rndul spiritul, nobleea, demnitatea i frumuseea dragostei de om i de via. Sunteti un om care rascoleste orice suflet prin redarea sincera a sentimentelor traite poate de insasi dumnevoastra/autorul.Meriatati toate aprecierile si tot respectul tinerei generatii. ncerc n final s parafrazez o vorb neleapt: Dac o ar nu are un DRU s i-l cumpere!. i pentru c am trit aievea vraja frunzelor de dor, am nvat s plngem de la Vasilua, s ateptm de la Mtua Rua, s stm la masa tcerii cu mtua Veta, s crem urmrind cum mo Mihail i meterete sania, s culegem nelepciune, numrnd psrile tinereii noastre, mpreun cu Pavel Rusu i s ducem cu demnitate povara buntii noastre... pentru aceasta vreau sa i mulumesc Cmpiei Sorocii. i mulumesc c ni l-a druit pe Ion Dru.... Sa-ti deie Domnul multa, multa sanatate . Sa ne traiesti maestre !!!

Cu stima,respect si mii de multumiri Turcanu Daniela