Sunteți pe pagina 1din 17

Cap.

I ARGUMENT
In aceasta lucrare am prezentat tema Solicitri specifice ale aparatelor de medie i nalt tensiune. Aceasta este structurata in patru capitole. In primul capitol am scris Argumentul, care este o prezentare generala a proiectului. In capitolul al doilea am prezentat solicitrile specifice ale aparatelor de medie i nalt tensiune: solicitarile izolatiei si metodele pentru limitarea lor in exploatare, solicitarile cailor de curent, solicitarile circuitului magnetic al aparatelor, solicitarile mecanismelor de actionare, solicitarile de stingere a arcului electric, solicitarile aparatelor datorita unor factori climatici si de mediu. Solicitarile la care sunt supuse aparatele electrice datorita unor factori interni sau externi au influente diferite in functie de locul unde ele se aplica in principalele subansambluri ale aparatului respectiv. In afara solicitarilor de strapungere, conturnare, in conditii de exploatare, izolatia interna si externa a aparatelor electrice de inalta tensiune este solicitata in primul rand la: tensiunea de serviciu, supratensiuni temporare, supratensiuni atmosferice. Capitolul al treilea face referire la Normele de protectie a muncii si P.S.I., acestea fiind necesare pentru a asigura o manipulare cat mai sigura a echipamentelor electrotehnice. Daca nu reusim sa cunoastem destul de bine echipamentele electrotehnice, nu putem asigura protectie necesara astfel putem cauza deteriorari ale aparaturilor electrotehnice. In ultimul capitol am tras concluzii privitoare la acest subiect. In finalul lucrarii am prezentat Bibliografia ce contine manualele de specialitate din care am extras material pentru lucrarea de specialitate pe care am prezentat-o.

Cap.II SOLICITRI SPECIFICE ALE APARATELOR DE MEDIE I NALT TENSIUNE


II.1. Notiuni generale Producerea, transformarea, transportul la distante mari, distribuirea si utilizarea energiei electrice se realizeaza prin intermediul unui echipament electric extrem de variat.

Fig.1. Schema cu fazele conventionale pentru producerea, transformarea, transportul, distribuirea si utilizarea energiei electrice 1a centrala termoelectrica; 1b centrala hidroelectrica; 1c centrala nucleara; 2 statie de transformare ridicatoare de tensiune; 3 retea electrica de baza prin care energia electrica se transporta de la centrale la principalele noduri de alimentatie a sistemului electroenergetic; 4 statie de transformare coboratoare de tensiune; 5 linie electrica subterana; 6 post de transformare; 7 la tensiune medie; 8 la tensiune joasa. Notiunea de aparat electric cuprinde un numar foarte mare de aparate foarte diferite intre ele atat ca domeniu de utilizare cat si ca mod de constructie si grad de complexitate dar indeplinind toata functiunea generala de a mijloci si usura transportul energiei si reglarea parametrilor acestuia la consumatori precum si comanda si protectia lor. Se numesc aparate electrice de medie si inalta tensiune acele aparate care indeplinesc functii in retelele electrice peste 1 kV. In timpul exploatarii aparatele electrice sunt solicitate complex si diferit.Nu este posibil si economic sa se realizeze aparate pentru fiecare situatie particulara de utilizare si de aceea prin standarde s-au fixat
2

anumite valori nominale pentru marimile caracteristice functionarii aparatelor. Conditiile de incercare ale aparatelor se aleg in functie de aceste valori si reproduc pe cat posibil solicitarile din timpul utilizarii acestora. Tensiunea nominala este inscrisa pe placuta indicatoare si este valoarea standardizata in functie de care se dimensioneaza si se incearca izolatia aparatului. Valorile standardizate sunt de la 60 V curent continuu sau curent alternativ pana la 1000 V si 1200 V curent continuu pentru apararele de joasa tensiune. Tensiunea de serviciu sau tensiunea nominala de utilizare este tensiunea la care este utilizat aparatul si poate fi egala sau mai mica decat tensiunea nominala. Tensiunea nominala de comanda este tensiunea de alimentare a bobinei electromagnetului daca aparatul are un sistem de comanda. Curentul nominal este curentul cel mai mare pe care aparatul il poate suporta un timp oricat de lung fara ca incalzirea diferitelor parti ale aparatului sa depaseasca incalzirea maxima admisibila. Pentru aparatele de joasa tensiune, plaja curentilor nominali este cuprinsa intre 2 A si 4000 A. In functie de curentul nominal se dimensioneaza caile de curent. Curentul nominal de utilizare este stabilit de constructor in functie si de alti parametrii. In instalatiile electrice, aparatele electrice indeplinesc una din functiunile urmatoare: Inchiderea circuitelor electrice, pentru a asigura alimentarea cu energie a unor consumatori sau deschiderea lor pentru a intrerupe, cand este necesar, aceasta alimentare; Comutarea (modificarea legaturilor) in anumite circuite, cum este necesar, de exemplu, la pornirea motoarelor electrice cu inele, la care in timpul pornirii trebuie modificata treptat valoarea rezistentei introduse in circuitul rotoric; Supravegherea transportului energie si protejarea instalaiilor sau a consumatorilor de energie electrica impotriva avariilor (intreruperea unui scurtcircuit prin arderea unei sigurante, deconectarea prin relee de suprasarcina a unui motor supraincarcat, eliminarea unei supratensiuni etc.); Masurarea valorii curentului, a tensiunii sau a altor parametri electrici ai instalatiei; Supravegherea anumitor procese de productie si mentinerea automata (fara interventia unui operator) a regimului de functionare dorit (de exemplu: pornirea si oprirea unei pompe actionate electric, in functie de nivelul lichidului in rezervor, reglarea automata a tensiunii in instalatie etc.). Aparatele electrice au o constructie relativ complexa, avand in componenta lor mai multe elemente contructive: contacte, cai de
3

curent, izolatoare, elecromagneti, bimetale, elemente mecanice, carcase de protectie. Unele dintre aceste elemente au rolul de a asigura trecerea curentului electric in lungul circuitului, altle asigura izolatia intre elementele conductoare, iar altele asigura fixarea diferitelor elemente si transmit miscarea partilor mobile ale aparatelor, in scopul realizarii diferitelor manevre. Dimensionarea diferitelor elemente constructive se face in functie de intrebuintare si de solicitarile la care sunt supuse in functionare. Dupa functia pe care o indeplinesc si dupa principiul de constructie, aparatele electrice pot fi clasificate in urmatoarele categorii principale: aparate de conectare: - separatoare; - separatoare de sarcina; - intreruptoare: cu parghie pachet; cu came. - intreruptoare automate; - contactoare; - contactoare cu relee. aparate pentru instalatii interioare: - intreruptoare si comutatoare; - prize si fise. aparate de protectie: - sigurante; - relee; - eclatoare si descarcatoare.

aparate pentru pornirea si reglarea masinilor electrice: - reostate de pornire si exciatie; - comutatoare stea triunghi; - inversoare de sens; - controlere. aparate pentru actionari: - limitatoare; - microintreruptoare; - butoane de comanda, manipulatoare, selectoare. complete de aparate: -celule prefabricate; -tablouri de distributie; -statii capsulate. In conditii de exploatare, aparatele electrice de inalta tensiune sunt supuse la o solicitare complexa datorita actiunii independente sau suprapuse a campurilor electric, magnetic, termic si de forta care se creeaza in aparat (factori interni) si datorita actiunii unor factori externi, independenti de aparatul considerat. Solicitarile la care sunt supuse
4

aparatele electrice datorita unor factori interni sau externi au influente diferite in functie de locul unde ele se aplica in principalele subansambluri ale aparatului respectiv. In afara de cele doua categorii de factori principali, factorii interni si cei externi, care determina solicitarea complexa a unui aparat electric de inalta tensiune, mai exista un factor care trebuie sa fie luat neaparat in considerare la evaluarea gradului de deteriorare a aparatului considerat, si anume factorul de timp sau varsta a aparatului (criteriu integral); acesta este pus in evidenta prin: gradul de oboseala mecanica a pieselor in miscare, gradul de imbatranire a materialelor izolante, gradul de eroziune a materialelor de contact, gradul de uzura a camerelor de stingere etc. II.2. Solicitarile izolatiei si metode pentru limitarea acestora in exploatare In afara solicitarilor de strapungere, conturnare, in conditii de exploatare, izolatia interna si externa a aparatelor electrice de inalta tensiune este solicitata in primul rand la: tensiunea de serviciu, supratensiuni temporare, supratensiuni atmosferice. Tensiunea de serviciu corespunzatoare conditiilor normale de functionare a retelei si care nu depasesc tensiunea maxima de lucru a aparatelor (tensiunea nominala dupa noile reglementari ale Comitetului Electrotehnic International C.E.I.). Intr-o retea de inalta tensiune, tensiunea maxima de serviciu este impusa prin prescriptii sau standarde nationale si recomandari internationale. Aceasta valoare a tensiunii trebuie sa fie suportata de izolatia aparatelor electrice un timp nelimitat, iar organele de exploatare din sistemul electroenergetic trebuie sa asigure ca acest plafon sa nu fie depasit, prin luarea unor masuri corespunzatoare. Supratensiuni temporare, in care reglementarile C.E.I. inglobeaza cresterile de tensiune si supratensiunile de rezonanta sau de ferorezonanta, toate avand o durata relativ lunga si un caracter neamortizat sau slab amortizat. Aceste tensiuni pot atinge valori periculoase in retelele de inalta tensiune in urmatoarele cazuri mai importante: - la descarcarea automata a sarcinii (DAS); - la conectarea liniilor lungi in gol, pe partea infasurarii de joasa tensiune a transformatoarelor; - in cazul punerii la pamant a unei faze a retelelor de inalta si de medie tensiune cu neutrul nelegat efectiv la pamant, respectiv la retelele cu neutrul izolat;
5

- in cazul unor fenomene de rezonanta parametrica sau armonica din

sistem, dar de frecventa joasa si de durata mare sau in caz de ferorezonanta; -la iesirea din sincronism sau in procesul de sincronizare a unei portiuni a sistemului electroenergetic interconectat; -supratensiuni de comutatie, care apar in sistem datorita comutatiilor, defectelor sau ale altor cauze si care sunt de durata scurta si de forma puternic armonizata. Supratensiunile de comutatie care insotesc variatiile rapide ale parametrilor (sau starii) circuitelor electrice in retele de inalta tensiune sunt determinate de alti factori mai importanti: - de felul aparaturii de comutatie utilizat (intreruptor cu sau fara rezistenta de suntare a camerelor de stingere, intrerupator cu sau fara ramorsarea arcului electric, intreruptoare cu variatia diferita a curentului post-arc etc.) - de felul comutatiei (comutare, deconectare, cicluri etc.) - de configuratia si parametrii fizici ai retelei (in amonte si in aval de aparatul de comutatie. Supratensiunile de comutatie (supratensiuni de conectare si de deconectare) reprezinta solicitare cu atat mai importanta cu cat tensiunea nominala a retelei electrice considerate creste. Supratensiuni atmosferice, care iau nastere datorita descarcarilor atmosferice si care au o durata foarte scurta si o forma foarte puternic amortizata. Concomitent cu acestea, izolatia poate fi solicitata la eforturi mecanice, statice si dinamice, datorita unor forte portante la borne, unui joc al conductorului de racord si fortele electrodinamice; la actiunea de degradare a izolatiei de catre diferiti factori chimici datorita fenomenului de imbatranire a uleiului sau datorita agresivitati mediului (solicitari chimice); la caldura datorita incalzirii locale a partilor constructive componente care se afla in contact cu calea de curent, sau datorita radiatiilor solare etc. Concomitent cu acestea, izolatia mai poate fi solicitata la eforturi mecanice, statice si dinamice, datorita unor forte portante la borne, unui joc al conductorului de racord si fortelor electrodinamice; la actiunea de degradare a izolatiei de catre diferiti factori chimici datorita fenomenului de imbatranire a uleiului sau datorita agresivitatilor mediului (solicitari chimice); la caldura datorita incalzirii locale a partilor constructive componente care se afla in contact cu calea de curent, sau datorita radiatiilor solare etc. Datorita loviturilor de trasnet direct pe conductoarele LEA, in cazul lipsei conductorului de protectie sau in cazul unghiului de protectie necorespunzator, unda de impuls incidenta in statia de distributie6

transformare poate sa atinga valori periculoase pentru izolatia aparatelor electrice. Cercetari recente dovedesc ca si lovitura de trasnet inversa in stalpii LEA, datorita inductantei conductorului de coborare si a inductantei instalatiei de legare la pamant,pote sa duca la solicitari la fel de periculoase,propagate pana la echipamentul electric din statii,in special daca valoarea si mai ales panta curentului de trasnet sunt mari. Solicitarea cea mai importanta a izolatiei aparatelor elecrice este cea electrica. Daca intensitatea campului electric intr-un din ansamblul izolatiei aparatelor electrice de inalta tensiune depaseste, in cazul tensiunii de serviciu, al supratensiunilor temporare interne sau externe, o limita caracteristica pentru materialele electroizolaante si spectrul campului respectiv, atunci in punctul cel mai solicitat apar fenomene de ionizare (scanteiere), de descarcari partiale sau corona. Dintre aceste solicitari, cele mai periculoase pentru fiabilitatea aparatelor si greu de stapanit sunt descarcarile partiale, adica acele descarcari care se localizeaza in interiorul dielectricului solid fara sa atinga electrozii, producand pierdera lenta dar sigura a calitatilor initiale de tinere a izolatiei datorita actiunii lor indelungate, chiar la tensiunea de serviciu a aparatului, si caracterului lor progresiv (efect comutativ). Aceste descarcari in izolatia aparatelor se concentreaza de regula in incluziunile de aer sau gaze. II.3. Solicitarile cailor de curent In conditiile exploatarii, piesele care alcatuiesc caile de curent ale aparatelor sunt solicitate: - termic datorica incalzirii lor in regim permanent la curenti nominali (datorita pierderilor Joule si a pierderilor suplimentare) si datorita curentilor de scurtcircuit (stabilitate termica) sau datorita unor supracurenti, in general; - mecanic datorita fortelor electrodinamice; - chimic datorita coroziunii. La trecerea curentului prin calea de curent a aparatelor, in piesele compomente ale acestora se degaja o cantitate de caldura care depinde de: - constantele fizice si dimensiunea (forma) conductorului; - caracterul si valoarea curentului. Aceasta caldura degajata duce la incalzirea conductorului fata de temperatura mediului ambiant, la supratemperaturi diferita ale diverselor parti componente (tije, bare, cutite, eclise, bobine, legaturi flexibile, contacte etc.) ale caii de curent. Diferentele de temperatura dintre
7

portiunile conductorului de curent dau nastere la un flux de caldura de echilibrare (flux caloric longitudinal) de-a lungul caii de curent, iar diferenta de temperatura dintre calea de curent a aparatului si mediul ambiant duce la fenomenul de cedare a calduri (flux caloric transversal). Concomitent cu cresterea temperaturii pieselor componente ale cailor de curent, in regim normal de functionare a aparatului, creste fluxul longitudinal si transversal de caldura pana la atingerea unui echilibru, cand in toate partile cailor de curent viteza de degajare a caldurii devine egala cu viteza de transmitere a caldurii, in directia longitudinala (de-a lungul caii de curent) si transversala (spre mediul exterior). Fluxul de caldura longitudinal tine sa egaleze incalzirile diferitelor portiuni din calea de curent si este egal cu zero numai in cazul in care calea de curent a apratului este din acelasi material si de aceeasi sectiune, conditiile externe pe toata lungimea caii de curent sunt identice si curentul de-a lungul caii de curent nu-si schimba valoarea (nu sunt ramificatii sau caderi de curent). Fluxul de caldura transversal, legat de fenomenul de cedare a caldurii, se transmite mediului ambiant prin: -conductibilitate; -convectie; -radiatie. Contactele reprezinta partile cele mai importante din calea de curent a aparatelor electrice de inalta tensiune si din acest motiv lucrarea de fata le analizeaza separat. In exploatare, starea necorespunzatoare a contactelor poate sa duca numai la distrugerea aparatului respectiv, ci si la avarii importante in sistemul electroenergetic. Importanta lor este mare si datorita faptului ca intr-o statie electrica, in exteriorul si interiorul aparatelor electrice existe sute de mii de imbinari de contact (locuri de trecere a curentului dintr-un conductor in altul), de functionarea carora depinde siguranta de exploatare a ansamblului. Contactele aparatelor electrice de inalta tensiune pot fi divizate in doua categorii principale si anume: - contacte mobile (contacte care se deschid si care se inchid si contacte alunecatoare); - contacte fixe (contacte demontabile prinse cu suruburi si contacte nedemontabile obtinute prin sudura, lipire sau nituire); In exploatare, tuturor acestor tipuri de contacte li se impun urmatoarele conditii principale: - siguranta legatrii de contact electric; - rezistenta mecanica suficienta; - incalzire sunt valoarea admisa in regim permanent;
8

- stabilitate termia si dinamica corespunzatoare, la trecerea curentilor de scurtcircuit. In afara de acestea, contactelor de rupere folosite de aparatajul de comutatie li se mai impun urmatoarele conditii: - rezistenta superioara la arc electric de conectare(preamorsare) si de deconectare(rupere); - sa nu aiba loc lipirea sau sudarea contactelor datorita incalzirii locale mare si datorita materialului de contact din cauza temperaturii ridicate a arcului electric (12000-20000C); - uzura tolerabila, datorita eroziunii metarialului de contact; - absenta vibratiilor. Calea de curent a apratelor electrice de inalta tensiune consta dintr-o serie de piese, de dimensiuni si forme diferite, amplasarea in acelasi plan sau pe planuri diferite. La trecerea curentului de scurtcircuit, in aceste piese iau nastere solicitari mecanice datorita fortelor electrodinamice. Astfel de forte pot sa ia nastere intre douaa cai de curent izolate intre ele (calea de curent a fazelor adiacent), pentru ca aceste forte variaza in limite foarte largi, de la cativa decanewtoni la cateva zeci de mii de decanewtoni. Datorita solicitarii lor, piesele componente ale caii de curent si piesele legate rigid de acestea pot suferi in exploatare deformatii remanente sau chiar la o distrugere totala. Din acest motiv, cunoasterea, sub astept calitativ si cantitativ, a acestei solicitari este obligatorie pentru personalul de exploatare sistemelor electroenergetice moderne. Marimea fortelor electrodinamice, asa cum rezulta din literatura de specialitate, depinde de valoarea instantanee maxima a curentului de scurtcircuit, delungimea, forma si amplasarea reciproca a pieselor strabatute de curent si de proprietatile magentice alea mediului care invecineaza calea de curent. Fortele electrodinamice se determina analitic pe baza teoremei lui Biot-Savart-Laplace, pe baza teoremei fortelor generalizate (Lagrangiene) sau prin metode grafo-analitice deduse pe baza celor doua teoreme. II.4. Solicitarile circuitului magnetic al aparatelor La o serie de aprate electrice de inalta tensiune, un rol principal in asigurarea sigurantei de exploatare si a longevitatii acestoa il joaca circuitul magnetic. Aceste aparate se pot grupa in constructii sau dispozitive electromagnetice. Dintre constructiile sau dispozitivele electromagentice fac parte aparatele de circuit magentic fara subansambluri mobile, cum sunt transformatoarele de masura si
9

protectie (transformatoare de curent, de tensiune si de protectie care alimenteaza circuitele de masurare si de protectie din statii si centrale), bobinele de reactanta, limitatoarele de curent, bobinele de compensare etc. Dintre mecanismele electromagnetice fac parte diferitele mecanisme de actionare ale aparatelor de conectare, unele bobine de stingere cu acordarea automata sau neautomata la rezonanta etc. In constructia dispozitivelor si mecanismelor electromagnetice se utilizeaza deseori intrefieruri, fie pentru liniarizarea curbei de magnetizare, fie pentru asigurarea unei anumite curse utile a armaturii mobile. In afara de aceste intrefieruri tehnologice, la realizarea circuitului magnetic se obtin si asa numitele intrefieruri parazite care in timpul exploatarii pot sa creasca din diferite motive (destramarea partiala a ansamblului datorita vibratiilor). Astfel, de exemplu, chiar si in proiectarea aparatelor se admit urmatoarele intrefieruri parazite in circuitul magnetic: a) 0,04 .... 0,05 mm la imbinari de piese cu suprafete foarte bine prelucrate(clasa 6 de rugozitate ) presate intre ele cu cel mult 175 daN/cm; b) 0,05 .... 0,06 mm la contactul dintre armatura mobila si miezul electromagnetilor; c) 0,01 ... 0,02 la imbinarea tolelor de tabla silicioasa . Aceste intrefieruri parazite duc la fluxuri de scapari care in special in cazul dispozitivelor electromagnetice trebuie evitate deoarece datorita lor creste puterea de magnetizare a circuitului mangnetic. In exploatare, izolatia suruburilor de strangere a miezului magnetic si a jugului poate sa se distruga datorita vibratiilor sau chiar in timpul transportului, formand o spira in ciruit in calea fluxului principal, impreuna cu restul armaturilor de otel. In spira astfel formata se induce o tensiune electromotoare rezultand un curent foarte mare (zeci si sute de amperi). Acest curent incalzeste in unele cazuri piesele de otel strabatute (si cele adiacente) pana ce le topeste, ducand in final la una din cele mai serioase avarii ale dispozitivelor electromagnetice cu circuit magnetic confectionat din pachete de tole: topirea fierului (eventual si descompunerea uleiului in hidrogen si cenusa, atunci cand miezul magnetic este imersat). Din acest motiv, la reviziile si reparatiile curente ale acestor aparate este necesar sa se verifice izolatia suruburilor de strangere fata de circuitul magnetic. In exploatare se pune uneori problema micsorarii timpilor proprii de actionare ai mecanismelor electromagentice de curent continuu (de exemplu la dispozitivele de actionare a intreruptoarelor). Miscarea timpilor proprii se poate obtine prin:
10

inlocuirea armaturii mobile confectionate din otel turnat sau laminat cu o armatura realizata din tole de tabla silicioasa, reducandu-se astfel curentii turbionari si efectul lor de franare electrica a miscarii; - confectionarea in serie cu bobina electromagnetului si a unei rezistente suplimentare optime, micsorandu-se astfel constanta de timp a circuitului electric de creare a fluxului util.
-

II.5. Solicitarile mecanismelor de actionare In constructia aparatelor electrice de inalta tensiune se foloseste o varietate foarte mare de mecanicme de actionare. Prin intermediul acestora se efectueaza deplasarea echipajului mobil al intreruptoarelor sau al separatoarelor transformand energia potentiala a unei surse (arc, aer comprimat, baterii de acumulatoare etc.) in energia cinetica si transmitand aceasta energie prin verigile cinematice ale aparatelor cuplate intre ele, de exemplu: dispozitiv de actionare - intrerupator. Mecanismele de actionare ale aparatelor de inalta tensiune pot fi impartite in urmatoarele grupe principale: mecanisme de transmisie, mecanisme de liniarizare, mecanisme de zavorare, mecanisme de libera desfacere (sau mecanisme de declichetare). In constructia de aparate se folosesc de preferinta mecanismele compuse dintr-un sistem de parghii articulate care in lantul cinematic formeaza un punct mort. Punctul mort teoretic al mecanismelor sau pozitia mortala creeaza posibilitatea ca in momentul cand trebuie invinsa o forta antagonista maxima (de exemplu amplasarea arcurilor de contact si comprimarea arcurilor de declansare la sfarsitul cursei contactelor intrerupatorului) cuplul la axul motor al aparatului sa scada foarte mult. O alta particularitate a punctului mort o reprezinta faptul ca unei curse unghiulare relativ mari a axului motor ii corespunde o deplasare relativ mica a organului condus. Aceasta insensibilitate relativa a mecanismelor cu punctul mort permite reglaje mai putin precise in exploatare fata de celelalte tipuri de mecanisme, deoarece pozitia organului condus (de exemplu contactele intreruptorului) depinde relativ putin de pozitia parghiei motoare si de eventualele jocuri in articulatii. O alta caracteristica a acestor mecanisme consta in faptul ca organul condus seblocheaza automat, adica nici o alta forta aplicata in directia deplasarii partii conduse (de exemplu in directia replasarii contactelor intreruptorului) nu va putea determina scoaterea mecanismului in aceasta pozitie. II.6. Solicitarile de stingere a arcului electric
11

In timpul conectarilor care au loc au loc in toate schemele, regimurile si ciclurile posibile din exploatare, dispozitivele de stingere a arcului electric sunt solicitate: -chimico-termomecanic, datorita presiuni gazelor degajate si datorita contactului direct al pieselor componente cu arcul electric in stare de plasma rece; -electric, datorita tensiunilor de restabilire care tind sa restabileasca arcul electric. II.7. Solicitarea aparatelor datorita unor factori climatici si de mediu Exista o serie de factori externi care infuenteaza in mod deosebit comportarea aparatelor electrice de inalta tensiune si anume: - temperatura mediului ambiant si in special variatia rapida a acesteia; - presiunea atmosferica pentru ca in special la mari atitudini, aceasta atinge valori mult mai coborate fata de cea normala; - umiditatea aerului; - precipitatiile, ca de exemplu ploaia, roua si zapada; - ceata; - gheata si in special chiciura formate pe izolatie si pe piesele in micare ale caii de curent sau pe mecanismul de actionare al aparatelor; - radiatiile solare care solicita in special aparatelor de exterior; - vantul si in special furtunile; - poluarea aparatelor si in special contaminarea suprafetei izolatiei acestora; - vibratiile; - microorganismele; Evident ca, din punct de vedere al solicitarilor mentionate mai sus, situatia aparatelor electrice de inalta tensiune destinate sa functioneze in exterior este mult mai dezavantajoasa fata de cea a aparatelor de interior care functioneaza in incaperi. Solicitarile climatice ale aparatelor se caracterizeaza prin valori medii zilnice, lunare, anuale, prin valori extreme zilnice, lunare, anuale si prin valori extreme absolute ale factorilor mentionati mai sus.

12

Cap.III NORME DE PROTECTIE A MUNCII SI P.S.I.


Electrocutarile au loc cand omul atinge concomitent doua bune conductoare de electricitate, intre care exista o diferenta de potential. Partea izolanta a corpului omenesc o constituie numai pielea, rezistenta electrica a pielii intre 1Kr si 100Kr, in functie de individ si de conditiile in care se face contactul cu elementul aflat sub tensiune. De aceea, pentru fiecare individ se considera o tensiune periculoasa in conditiile date, daca produce un curent prin corpul omului mai mare la 10mA. La un curent mai mare de 15mA, omul nu se mai poate elibera singur de sub actiunea curentului electric, iar la curenti mai mari de 90mA inceteaza pulsul inimii. Elementele care fac parte din circuitul curentilor cum sunt conductoarele neizolate si bornele, constituie atingerea directa, iar contactul cu un element care intra accidental sub tensiune datorita unei defectiuni sau avarii, cum sunt carcasele masinilor si instalatiilor electrice constituie atingera indirecta. Atingerea directa la retelele cu nulul izolat este periculoasa pentru ca circuitul se inchide prin om, pamant, izolatiile si capacitatile retelei fata de pamant. In cazul in care reteaua are nulul pus la pamant sau nulul izolat, dar o alta masina sau instalatie are atigere la masa cazul este mult mai grav, rezistenta totala a circuitului, fiind mult mai mica decat impedanta in cazul precedent. Atingerea indirecta este periculoasa numai cand masina este izolata fata de pamant sau numai cand omul este izolat de pamant dar se face atingere dubla. La retelele de curent continu cu 2 conductoare, daca unul din fire este pus occidental la pamant apare de asemenea pericolul de electrocutare. Cazuri la fel de grave se pot intalni in special la uneltele electrice de mana la care pot aparea 2 defecte sau 2 defecte la masini diferite care sunt alimentate de acelasi transformator de separare. De aceea la uneltele electrice de mana sau la cele cu posibilitati mai frecvente de atingere directe sau indirecte se impune utilizarea unor tensiuni nepericuloase. Mijloace individuale de protectie si masuri organizatorice Persoanele care in timpul lucrului pot produce atingeri directe trebuie sa utilizeze ca mijloc de protectie individual manusile, incaltamintea de cauciuc si scule cu manere izolante. In timpul lucrului vor avea grija sa nu inchida circuite electrice prin atingeri concomitente a doua parti ale corpului (mana-mana, mana-picior, mana-corp, mana si alte parti ale corpului). Organizarea locului de munca impune ingradirea
13

si semnalizarea prin placi avertizoare la dispozitivele de actionare a intrerupatoarelor ca se lucreaza si sa nu se inchida. De aceea, nu este permisa luarea placilor avertizoare sau inchiderea intrerupatoarelor deschise fara a se convinge ca nu exista nici un pericol de electrocutare la toata reteaua care se pune sub tensiune. Pentru inlaturarea posibilitatii electrocutarii trebuie ca inainte de inceperea oricarei lucrari sa se verifice daca sunt luate toate masurile posibile de protectie. Orice neatentie, gluma sau act inconstient in nerespectarea regulilor de electro-securitate pot costa viata. Masuri de electro-securitate prin izolarea amplasamentului Prin izolarea amplasamentului se intelege izolarea suplimentara de protectie efectuata special pentru izolarea omului fata de pamant sau obiecte conductoare in contact cu pamantul si aflate in zona in care se pot produce atingeri directe sau indirecte. Nu este permis sa se lucreze cu doua maini acolo unde exista posibilitatea sa fie atinse concomitent doua corpuri conductoare diferite. Norme de prevenirea si stingerea incendiilor In toate locurie de munca asigura in mod special protectia impotriva producerii incendiilor. In locuri vizibile este afisat planul de evacuare a incintei in situatii limita si sunt prevazute stingatoare de incendiu. La producerea unui incendiu contribuie prezenta materialului combustibil, a sursei de aprindere si a oxigenului necesar arderii. Pot constitui surse de aprindere scantei generate prin frecare sau soc sau prin procesele abraziune sau cele datorate defectelor de izolatie. Focurile, flacara chibritului, tigarile, exploziile, focurile incalzite, scurtcircuite, incalzirea excesiva a instalatiilor electrice sau defectuos exploatate pot deasemenea constitui surse incendiu. Cand conductoarele sunt parcurse de curenti de scurt-circuit sau cand parti din instalatie sunt supuse actiunii arcului electric, izolatia conductoarelor se poate aprinde. Masuri generale de protectie impotriva producerii incendiilor: - interzicerea sudurii in afara incendiilor destinate anume pentru acest scop; - interzicerea fumatului in locuri care nu sunt amenajate in acest scop; - depozitarea substantelor inflamabile in recipiente speciale; - asigurarea protectiei la scurt-circuite cu aparatura adecvata; Tablourile generale de distributie vor fi inchise si neaccesibile persoanelor neautorizate. In toate incaperile cu gaze combustibile se utilizeaza aparatura speciala in constructie anti-exploziva pentru a impiedica propagarea exploziei in exterior. Actiunea de stingere sau de
14

localizare a incendiilor serealizeaza concomitent cu protejarea sau evacuarea bunurilor, folosindu-se stingatoare de incendii cu apa, cu spuma, cu substante lichide cu praf si dioxid de carbon, zapada carbonica. Mijloace de protectie utilizate in instalatiile electrice Aceste cuprind aparatele, instrumentele, dispozitivele mobile si echipamentele care servesc pentru protejarea persoanelor impotriva electrocutarii si a efectelor actiunii arcului electric. Este interzisa utilizarea mijloacelor de protectie neomologate. Mijloacele de protectie utilizate in instalatiile electrice se impart in mai multe categori dupa cum urmeaza: - mijloace de protectie electro-izolante: prajini electro-izolante, clesti, indicatoare de tensiune, placi electro-izolante, manusi electro-izolante de joasa si inalta tensiune, cizme, covoare si scule cu manere electroizolante; - dispozitivele mobile de scurt-circuit si legare la curent. - mijloace de protectie pentru delimitarea materiala a zonei de lucru: bariere rigide si extensibile, franghii si benzi pentru imprejmuiri, panouri si paravane mobile, indicatoare de securitate; - mijloace de protectie contra efectelor actiunii arcului electric si a traumatismelor mecanice: ochelari de protectie, casca de protectie, centura de siguranta;

15

Cap.IV CONCLUZII
Aparatele electrice de inalta tensiune joaca un rol important in ansamblul echipamentului electric, prin care sistemul electroenergetic asigura alimentarea cu energie electrica atat a intreprinderilor industriale, cat si a consumatorilor casnici si edilitari. In conditii de exploatare, aparatele electrice de inalta tensiune sunt supuse la o solicitare complexa datorita actiunii independente sau suprapuse a campurilor electric, magnetic, termic si de forta care se creeaza in aparat (factori interni) si datorita actiunii unor factori externi, independenti de aparatul considerat. Solicitarile la care sunt supuse aparatele electrice datorita unor factori interni sau externi au influente diferite in functie de locul unde ele se aplica in principalele subansambluri ale aparatului respectiv. In afara de cele doua categorii de factori principali, factorii interni si cei externi, care determina solicitarea complexa a unui aparat electric de inalta tensiune, mai exista un factor care trebuie sa fie luat neaparat in considerare la evaluarea gradului de deteriorare a aparatului considerat, si anume factorul de timp sau varsta a aparatului (criteriu integral); acesta este pus in evidenta prin: gradul de oboseala mecanica a pieselor in miscare, gradul de imbatranire a materialelor izolante, gradul de eroziune a materialelor de contact, gradul de uzura a camerelor de stingere etc. In afara solicitarilor de strapungere, conturnare, in conditii de exploatare, izolatia interna si externa a aparatelor electrice de inalta tensiune este solicitata in primul rand la: tensiunea de serviciu, supratensiuni temporare, supratensiuni atmosferice. In constructia dispozitivelor si mecanismelor electromagnetice se utilizeaza deseori intrefieruri, fie pentru liniarizarea curbei de magnetizare, fie pentru asigurarea unei anumite curse utile a armaturii mobile. In exploatare, izolatia suruburilor de strangere a miezului magnetic si a jugului poate sa se distruga datorita vibratiilor sau chiar in timpul transportului, formand o spira in ciruit in calea fluxului principal, impreuna cu restul armaturilor de otel.

16

BIBLIOGRAFIE
F. Mares, G. Fetecau Elemente de comanda si control pentru actionari si sisteme de reglare automata, Editura Economica Preuniversitaria, Bucuresti, 2002. N. Mira, C. Negus Instalatii si echipamente electrice, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 1995

17