UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IASI EXTENSIUNE BALTI FACULTATEA ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

PROIECT
La finante : la tema Analiza structuri si dinamica cheltuielilor publice din bugetul de stat al Romniei

A realizat : Stoica Mariela studenta in anul II

anul 2012 , decembrie

PLAN
1. Introducere

2. Structura cheltuielilor publice din bugetul de stat , criteri si competente

3. Mutati in structura functionari a cheltuielilor publice din bugetul de stat 2007-2009

4. Mutati in structura economiei , economiei cheltuielilor publice din bugetul de stat in perioada 2009-2011

1.Introducere
Semnificatia notiunii de buget s-a conturat sub aspect economic in conditiile in care statul a trecut la intocmirea unor liste de venituri si cheltuieli privind activitatea institutiilor sale.In limba romana notiunea de buget a fost introdusa bugea utilizata pentru prima data in Reglementarea Organice ale Tarii Romanesti si Moldovei.Bugetul a fost ulterior definit in cadrul preocupari pentru organizarea finantelor tarii . Notiunea de buget are totusi ,in primul rind , o semnificatie de natura economica, aceasta constin din deasemnarea proceselor si tehnicilor de mobilizare a resurselor bugetare ,precum si de utilizarea a acestora sub forma cheltuielilor bugetare . Notiunea de buget este desemnata utilizata si pentru a desemna fondul bugetar, semnificind totaliatea sunelor ce au fost adunate la dispozitia statului si au fost alokate spre folosire. Echilibrarea bugetului este un principiu al contextului doctrine financiare liberale clasice si presupune balansarea cheltuielilor si veniturilor ce au fost inregistrate in bugetul de stat. Realitatea bugetului este un principiu ce cere ca atit elaborarea si aprobarea bugetului . Procesul bugetar este difinit prin ansamblul lucrarilor si operatiunilor privitoare la proiectarea ,si efectuarea controlului activitatii prin care se constituie si rrepartizeaza fondul bugetar. Executiea bugetului consta in realitatea prevederilor Legii bugetului ,atit la venituri cit si la cheltuieli. Incheierea bugetului de stat ,prevede controlul si executia bugetara trebuie sa tina seama de sistemul adoptat de tara respective ,privind finisarea exercitiului bugetar. Intregul proces bugetar si cu deosebire executia bugetuluui implica exercitarea controlului , incepind cu verificarea realitatii informatiionale folosite in fundamentarea prevederilor inscrise in proiectul de buget si incheind cu asigurarea veridicitatii contului de executie bugetare.

Controlul bugetar implica exercitarea controlului , incepind cu verficarea realitatii informatiilor folosite in fundamentarea prevederilor inscrise in proiectul de buget . Notiunea de sistem bugetar semnifica un ansamblu de bugete publice contextuale ,alcatuite din mai multe componente care se individualizeaza printr-o serie de trasaturi specifice . Sistemele bugetare sunt concepute,in prim plan de , functia de structura organizatorica a fiecarui stat si implicit de exercitarea puterii si administrari prin impartirea administrative teritoriala. Distribuirea veniturilor si cheltuielilor intre verigile sistemului bugetar in fiecare stat se face in functie de modul in care au fost delimitate atributile si competentile intre autoritatile publice central si cele locale. Dupa principiu veniturile cele mai importante si principalele categorii de cheltuieli fac obiectul bugetului central sau federal , in bugetele statelor member ale federatieli si in bugetele locale fiind inscrise veniturile si cheltuielile de mai mica importanta , in legatura directa cu interesele caracteristice fiecarei comunitati locale. In Romania , ca stat unitar , sistemul bugetar se include in tipologia statelor cu asemenea structura administrativa,iar nevoile de resurse bugetare la nivelul statului , inclusive a autoritatilor locale , si posibilitatile de acoperire a acestora sunt reflectarea in bugetul general consolidat. Bugetul de stat reflecta sub aspect financiar . actiunile de interes national , concretizind principalele resurse financiare supuse la dispozitia statului , care sunt folosite pentru realizarea planului social-cultural , asigurarea ordinii publice , infaptuirea protectiei sociale. Bugetele asigurarilor sociale de stat include cheltuieli specifice acestui domeniu ,indreptate in plata pensiilor ,ajutoare, indemnizatii,protectiei sociale . Bugetul fondurilor speciale include veniturile din taxe, contributii si alte varsaminte distinate anumitor actiuni speciale. Bugetele locale formeaza cheltuielile pentru actiuni speciale in colectivitati locale ,care sunt finantate din venituri proprii , respective din transferuri de la bugetul de stat.

2. Structura cheltuielilor publice din bugetul de stat , criteri si competente

Utilizarea finantelor pentru infaptuira obiectivelor sociale economice si de alta parte natura se reflecta in cheltuielile publice . Cheltuielile publice sunt constituite din : Cheltuielile publice efectuate de administratiile central de stat Cheltuielile colictivitatilor locale sau a unitatilor administrative-teritoriale Cheltuielile finantelor din fondurile asigurarilor saciale de stat Cheltuielile oragnismelor international constituite din resursele publice de la membrii acestora Cheltuielile publice exprima relatiile economica-sociale in forma baneasca , care se manifesta intre stat si persoane fizice si juridice , cu ocazia repartizarii si utilitatii resurselor fianciare ale statului , in scopul indepliniriii functiilor acestuia. Cheltuielile publice se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate in sectorul public prin intermediul institutiilor publice , care se acopera fie de la bugetul de stat , fie din bugetele proprii ale intreptrinderilor publice pe seama veniturilor obtinute . Cheltuielile bugetare- au o sfera mai restrinsa , deoarece se refera numai la cheltuielile care se acopera din: bugetele administratiei centrale de stat , din bugetele locale ,din bugetul asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile publice cuprind : 1. Cheltuieli bugetare acoperite din resurse financiare publice constituite din : Bugetul administratiei centrale de stat Bugetul asigurarilor sociale de stat

Bugetul unitatilor administrative-teritoriale

2. Cheltuieli extrabugetare acoperite din resurse financiare publice, constituite in afara bugetului de stat 3. Cheltuieli acoperite din fondurile cu destinatie speciala La baza delimitarii cheltuielilor publice stau anumite principii de politica economica ,cum ar fi ,in principal: Efectuarea lor este conditionata de prevederea expresa si aprobarea nivelului acestora potrivit LEGII finantelor publice si a LEGII bugetului de sta Nerambursarea sumelor alocate este determinata si de indeplinire conditiilor legale si nu numai de constituirea resurselor banesti Finantarea se efectueaza in functie de gradul de subordonare a veniturilor Pentru actiuni socio-culturale avem cheltuieli pentru invatamint ,cheltuieli pentru cultura si arta cheltuieli pentru ocrotirea sanatatii ,cheltuieli pentru securitate sociala cu ponderi de 15-20% din PIB in tarile dezvoltate : mai reduse in tarile in curs de dezvoltare ,ponderea cea mai mare revine securitatii sociale.

Cheltuieli publice pentru Invatamint 1. Invatamintul are efecte pozitive atit pentru individ cit si pentru societate 2. Cerintele 3. Corelatia cu PIB UL 4. Concordanta dintre cerere si oferta de forta de munca 5. Analiza cost-avantaje

Cheltuieli publice pentru ocrotirea sanatatii Efecte Medicamente Sociale (imbunatatirea starii de sanatate a populatiei ) Economice (reducerea perioadelor de incapacitate de munca , cresterea perioadei active a vietii,eradicarea unor boli profesionale) Economii de fonduri si cresterea PIB

analiza cost beneficiu, analiza cost eficacitate Cheltuieli pubice pentru servicii publice generale ,ordine publica si siguranta nationala. Sunt cheltuieli ale organelor puterii si administratiei publice ,cheltuieli ale organilor de ordine publica. Si deasemenea sursele de finantare sunt din fondul bugetar (Bugetul de staa ,bugetele locale )veniturile proprii ,ajutatoare externe.

CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU APRARE NAIONAL Sunt cheltuieli militare directe (intretinerea fortelor armate), cheltuieli militare indirecte (lichidarea urmarilor razboailor) 1. Fondul bugetar 2. Fonduri de destinatie speciala 3. Fonduri externe 4. Credite externe CRITERIILE DE CLASIFICARE A CHELTUIELILOR PUBLICE: 1. Clasificarea administrativ are la baza criteriul instruit prin care se efectuiaza cheltuieli publice

 Cheltuieli de capital Cheltuieli curente

2. Clasificarea economica foloseste doua criterii de grupare Cheltuieli privind serviciile publice sau administrative Cheltuieli de transfer 3.Clasificarea financiara in functie in care momentul cheltuielilor are loc Cheltuieli definitive Cheltuieli temporare Cheltuieli virtuale 4.Dupa forma de manifestare cheltuieli publice pot fi : Cheltuieli fara contraprestare Cheltuieli definitive Cheltuieli provizorii Cheltuieli publice speciale Cheltuieli publice globale 5.Clasificarea dupa rolul cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale: Cheltuieli reale Cheltuieli economice 6. Clasificarea folosita de institutile specializate ale O.N.U Clasificarea functionala O.N.U servicii publice generale ,aparare, educatie,sanatate ,servicii comunale ect.

 Clasificarea economica ONU cheltuieli care reprezinta un consum definitiv de venit total national dobinzi aferente datoriei publice ,subventi de explotare ,transferuri de capital Cheltuieli bugetare in care intra- bugetul administrativ central de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat,bugetul unitatilor administrative teritoriale .Cheltuieli extrabugetare care sunt acoperite din resurse financiare publice ,constituie in afara bugetului de stat.

Structura cheltuielilor publice

Analiza cheltuielilor publice ale unei tari se poate realiza global dar si sub aspect structural pe diferite categorii in caadrul unor criterii de clasificare ,specifice fiecarei tari. Structura cheltuielilor publice exprimate in ponderi ne demonstreaza cum sunt directionate resursele financiare publice in fiecare an , si in ce proportii. Datorita acestui indicator putem ordona prioritatile pe care statul le-a avut in vederea politicei bugetare . Deci structura cheltuielilor publice se exprima prin anume acele proportii pe care le au categoriiele de cheltuieli in cadrul clasificarii. Determinarea structurii cheltuielilor publice serveste la urmarirea in dinamica a modificarii optiunilor bugetare si efectuarea comparatilor intre state cu diferite niveluri de dezvoltare . In scopul dat se stabileste cantitatea specifica fiecarei categorii de cheltuieli publice in total cu relatia : Gscpi=Cpi/Cp*100 Unde: Gscpi=greutatea specifica (ponderea ) cheltuielilor publice a categoriei Yin total cheltuieli. Cpi= cheltuieli publice Y Cp=cheltuieli publice totale.

3.Mutati in structura functionari a cheltuielilor publice din bugetul de stat 2007-2009

Manifestarea cheltuielilor publice ca fenomen financiar este marcata de conditile econamice si sociale ce au caracterizat evolutia societatii in diferitele etape istorice determinate .Intr-o acceptie larga ,finantele constituie totalitatea resurselor banesti aflate la dispozitia colectivitatilor publice si a intreprinderilor particulare,destinate indeplinirii functiilor si sarcinilor acestora Executarea bugetului de stat pe anii 2007-2009

Ani

2007 Cheltuieli publice din bugetul de stat PIB Deflat or

2008 PIB Cheltuieli publice din bugetul de stat mii lei % mlrd .lei Deflat or

2009 Cheltuieli publice din bugetul de stat mii lei % PIB Deflat or

Unitati de masura Total

mii lei 1445 3,3 2469

mlrd. lei 5342 9571

mlrd.l ei 6042 9803

100

115,9

1640 2,5 2280, 5 6718, 4

100

6292 108,3 1545

1783 2,5 1916, 8 7897, 7

100

101,5

economie

17,1

13,9

10,7

Actiuni socioculturale totale Invatamint

5516, 2

38,1

41

44,3

1549, 6

10,7

1803, 5

11

1964, 2

11

Ocrotirea sanatatii

1841, 1

12,7

2166, 2

13,2

2183, 4

12,3

Asigurari sociale Cultura,arta, sport

1824, 7 300,8

12,6

2033, 4 316,9

12,5

3084, 7 284,9

17,3

2,1

1,9

1,6

Apararea 1598 nationala,ord ine publica,orga ne juridice Servicii de stat cu destindere generala Activitate economica externa 915,4

11,1

1862, 8

11,3

1906, 5

10,7

6,3

994,3

6,1

1011, 9

5,7

298,9

2,1

290,6

1,8

208,2

1,2

deservirea datoriei de stat

610,3

4,2

724

4,4

838,5

4,7

Alte cheltuieli excedent(+), deficit(-)

3045, 5 -499

21,1

3531, 5 619,1

21,5

4052, 9 4655, 4

22,7

Dinamica cheltuielilor publice

Daca ar fi sa facem o diferenta intre procesul de stat ce sa alocat in fiecare din acestea trei ani pentru fiecare din actiunile socio-culturale sau economice putem observa ca procentul unor actiuni creste considerabil din an in an , a altora ramine neschimbat iar a altor este scadere.

Dinamica este necesare nu pentru altceva decit pentru aprecierea cit mai corecta a cheltuielilor ,respective astfel de urmareste modificarea nivelului lor in timp.Intre cele doua momente ale analizei in dinamica precum perioada de baza care respectiv se noteaza cu t si perioada curenta care se noteaza cu t1 apare multe schimbari de ordin monetar . Transformarea nivelului cheltuielilor ,dar marimi nominale in marimi nominale in marimi reale se desfasoara cu ajutorul indicelui de pret. Dinamica cheltuielilor publice are drept indicatori: Cresterea nominala si cresterea reala Modificarea ponderii cheltuielilor publice in PIB Modificarea relativa nominala si reala Incatorul privind corespondenta dintre cresterea cheltuielilor publice si cresterea PIB Modificarea volumultui mediu al cheltuielilor publice ce revin pe un locuitor.

CALCULUL DINAMICII CHELTUIELILOR PUBLICE PE ANI

 Crestnom(2007-2008)1=Chelt2008-chelt2007=16402,5-14453,3=1949,2 Crestnom(2008-2009)2=Chelt2009-chelt2008=17832,5-16402,5=1430 Crestnom(2007-2008-2009)=Crest nom1-Crestnom2=1949,2-1430=519,2 Crestreala=Cheltreala2008-Chelt2007=15145,4-14453,3=692,1 Cheltreala(2008)=Chelt2008/deflator*100=16402,5/108,3*100=15145,4 Cheltreala(2009)=chelt2009/deflator*100=17832,5/101,5*100=17568,9 Mod.relnom(20072008)=Chelt2008/chelt2007*100=16402,5/14453,3*100=113,4% Mod.relnom(2009-2008)=chelt2009/chelt2008*100=17832,5/16402,5*100=108,7% Mod.relreala(2007-2008)=cheltreala2008-chelt2007/chelt2007*100=15145,414453,3/14453,3*100=4,7% Mod.relreala(2008-2009)=cheltreala2009-chelt2008/chelt2008*100=17568,916402,5/16402,5*100=7,11% ElastPIB1=Crestnom(20072008):Chelt2007/dPIB:PIB2007=1949,2:14453,3/9491974:53429571*100 =0,76% ElastPIB2=Crestnom(2008-2009):Chelt2008/dPIB:PIB2008=1430:16402,5/2491742:62921545=2,175%

4.Mutati in structura economiei , economiei cheltuielilor publice din bugetul de stat in perioada 2009-2011

Daca ar fi necesar sa facem o deosebire intre ani 2009 si 2010 la care sfera si la care serviciu sa alocat mai multu bani ,cu care s-a facut mai mare cheltuiala putem spune ca s-au inregistrat unele schimbari ca de exemplu in sfera de economie daca in anii 2007-2009 procentul a scazut din ce in ce mai mult si in anul 2009-2010 se observa o crestere considerabila de la 10,7 la 14,5
Anii 2009 Cheltuieli publice din bugetul de stat Unitati de masura mii lei 17832,5 economie Actiuni socioculturale totale 1916,8 7897,7 % 100 10,7 44,3 PIB Deflator Cheltuieli publice din bugetul de stat mlrd.lei 60429803 % 101,5 mii lei 20024,6 2899,7 8515,2 % 100 14,5 42,5 mlrd.lei 71849000 % 2010 PIB Deflator

Invatamint Ocrotirea sanatatii Asigurari sociale Cultura,arta,sport Apararea nationala,ordine publica,organe juridice

1964,2 2183,4 3084,7 284,9 1906,5

11 12,3 17,3 1,6 10,7

2074,3 2499,4 3705,6 235,9 1655

10,3 12,5 18,5 1,2 8,3

Servicii de stat cu destindere generala

1011,9

5,7

1080

5,4

Activitate economica externa deservirea datoriei de stat Alte cheltuieli excedent(+), deficit(-)

208,2

1,2

217,6

1,1

838,5

4,7

568,5

2,8

4052,9 -4655,4

22,7 x

5087,7 -3467,5

25,4 x

Pentru economie sa alocat o suma de banii mai mare, cind pentru invatamint a scazut un pic procentajul cu 0.7 , schimbariele din ocrotirea sanatatii nu are schimbari esentiale. Schimbari mai profunde se observa la asigurarile sociale si de cheltuielile mai mici ale populatiei. In prezent,finantele publice joaca doua roluri. In primul rind ,ele reprezinta un mijloc de acoperire a cheltuielilor cu functionarea sectorului public, In cel de-al doilea rind , finantele publice sunt un mijoloc de interventie economica si sociala . Rolul finantelor publice in sestemele economice a evoluat odata cu schimbarile din conceptiile despre finantare publice .