1.Poluarea biologic a solului Este datorat activitii microorganismelor patogene, inclusiv paraziilor intestinali i a diferitelor substane organice.

Acestea sunt transformate prin intermediul microorganismelor n substane minerale (anorganice), realiznduse ciclul natural al elementelor chimice care trec astfel din sol n plante, animale i om, revenind iar n sol sub form organic, astfel relundu-se ciclul. Acest ciclu este caracteristic azotului, carbonului, precum i altor elemente. Alte substane organice, cum ar fi hidrocarburile, lipidele, proteinele urmeaz i ele diferite circuite, obinndu-se n final glucoz, CO2, H2O, acizi organici, amoniac. Dup aceast faz a descompunerii urmeaz mineralizarea, cnd se formeaz azotii, azotai, sulfai, sulfuri, etc. 2.Poluarea biologic a apei Este consecina deversrii deeurilor menajere (formate n cea mai mare parte din substane organice), care, prin fermentare modific aciditatea, coninutul n oxigen i alte gaze dizolvate, compoziia chimic a mediului acvatic. n afar de acestea, deeurile menajere conin n general i bacterii patogene i virusuri pe care procedeele clasice de epurare nu i pot distruge ntotdeauna. Apa fecaloid-menajer i apa uzat de la abatoare i fermele de animale conin ageni infecioi din rezervorul animal-uman. Animalele i oamenii bolnavi ca i purttorii asimptomatici elimin ageni patogeni care pot mai trziu s apar n apa rezidual, nmolul activ de la staiile de epurare i n apa de suprafa. Asemenea ageni patogeni sunt reprezentai de virusuri, parazii, fungi i bacterii. Aceste microorganisme patogene transmisibile prin ap pot provoca boli infecioase, care n funcie de natura microorganismului, (virus, bacterie, ciuperc, protozoar) pot fi boli bacteriene (febra tifoid, holera), boli virotice (poliomielita, hepatita endemic) respectiv boli parazitare (amibiaza sau dizenteria amibian, lambliaza sau giardiaza, tricomoniaza, fasciolaza). Cteva protozoare patogene sunt prezente n nmolul activ, apele reziduale de canal i apele de suprafa. De exemplu Entamoeba, Giardia, Cryptosporidium; precum i protozoare potenial patogene cum sunt Trichomonas, Hartmanella, Naegleria i Balantidium. Unii fungi, ca de exemplu Histoplasma, Candida si Trichophyton pot fi prezeni n aceste medii. Cele mai importante genuri i specii de bacterii patogene care pot contamina apa sunt: Salmonella, Vibrio, Leptospira, Shigella, Escherchia coli, Yersinia, Campylobacter, Francisella, Brucella, Pseudomonas, Aeromonas, Listeria, Staphylococcus, Mycrobacterim, Clostridium botulinum, Clostridium

perfringens, Legionella. Materiile fecale deversate fr tratament sunt deosebit de periculoase pentru sntatea public, deoarece pot conine virusuri filtrabile. Virusurile enterice rezist la antiseptice, ca i cel poliomielitei. Pentru prepararea vaccinului antipoliomielitic a fost utilizat a tulpin viral izolat din apa care alimenta un mare ora. Virusurile transmisibile prin intermediul apei sunt adenovirusuri, enterovirusuri, reovirusuri, virusul hepatitei A. Apa poate fi o surs de infectare cu o serie de nematode, ca de exemplu: Enterobium vermicularis, Ascaris lumbricoides, Oncocerce volvus, Dibotriocephalus latus, Trematodela care provoac boli parazitare.

3.Poluarea biologic a aerului Spre deosebire de ap i sol, atmosfera nu dispune de o microflor proprie, deci de specii al cror suport de nmulire i dezvoltare sa fie aerul. Cu toate acestea, mai eles n partea inferioar a troposferei exist n permanen microorganisme de origine uman, animal sau natural (virui, bacterii i fungi). Cele provenite de la animale i om pot fi, la rndul lor, saprofite (nepatogene), condiionat patogene i patogene, ultimele dou putnd determina mbolnviri, transportul la distan mare fa de sursa care le emite fiind efectuat de masele de aer. Microorganismele sunt prezente n atmosfer nglobate sau aderente la particule de praf, fum sau vapori de ap sub trei forme ; - picturi de secreie, dispersate n aer prin tuse, strnut, vorbire care au diametre mai mari de 100 i care se depun rapid: - nuclei de picturi, cu aceeai provenien dar de dimensiuni mai reduse, deci cu o persisten mai mare n aer; - praf bacterian, alctuit din particule de praf la care ader microorganismele i care provine, de regul, din deshidratarea primelor dou. Persistena germenilor n atmosfer este de scurt durat deoarese acetia sedimenteaz adat su particolele n care sunt nglobai sau se deshidrateaz. Cu toate acestea pericolul transmiterii unor boli prin intermediul aerului, boli aerogene este real. Pericolul deteriorrii strii de sntate a omenirii este real.n 1993 Organizaia Mondial a Sntaii a declanat o stare de urgen la nivel mondial, datorit frecvenei cazurilor de tuberculoz, boal care se transmite prin intermediul picturilor de secreie sau prin contact direct i despre care se credea c este sub control. n 1994, 8,8 milioane de indivizi au contractat aceast boal i se apreciaz c deceniul actual va nregistra 30 miloane decese datorit TBC. Se poate afirma c astzi omenirea se confrunt cu o epidemie de epidemii la declanarea crora particip i poluarea bacteriologic a atmosferei, insuficient controlat. n materie de boli infecioase, pe plan mondial tuberculoza se situeaz pe locul trei ca nivel de mortalitate, cu 2,7 milioane decese pe an.

4.Metode de reducere a poluarii biologice Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational. Cateva din lucrurile pe care le-ar putea face pentru a salva energie sunt: Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice. Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara energie pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla. Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi, repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si recicleaza cat mai mult posibil. Afla ce facilitati de reciclare sunt disponibile in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta. Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca podul este suficient izolat pentru a pastra caldura casei. Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: cand cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie. Foloseste becuri cu un consum scazut de energie si baterii reincarcabile. Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi. Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului si cauzele ce le determina. Pentru a mentine in stare nealterata(a conserva) factorii de mediu(apa,aer,sol),a preveni si combate fenomenele nedorite care produc poluarea in orasul Focsani este necesar sa se respecte prevederile Legii protectiei mediului: -amplasarea obiectivelor industriale,a statiilor de epurare si depozitelor de deseuri menajere la periferia localitatilor sau in zonele din afara lor; -mentinerea,intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi,a parcurilor,arborilor si arbustilor de protectie stradala; -intretinerea si infrumusetarea cladirilor,a curtilor si imprejurimilor acestora,a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri; -intretinerea curata a luciilor de apa(a lacurilor,santurilor) din parcuri,zone de agrement si de interes turistic; - protectia peisajului si mentinerea curateniei stradale. Elev: Ciupitu Marius Ionut Clasa: XII-D