P. 1
Tehnica_ingrijirii-Bolnavului de Mozess

Tehnica_ingrijirii-Bolnavului de Mozess

|Views: 494|Likes:
Published by CatalynZz Originalz
MANUAL PENTRU ªCOLI DE ASISTENTE MEDICALE vol 1 / 2
MANUAL PENTRU ªCOLI DE ASISTENTE MEDICALE vol 1 / 2

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: CatalynZz Originalz on Mar 26, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/16/2014

pdf

text

original

T E H N IC A ÎN G R IJIR II B O L N A V U L U I MANUAL PENTRU SCOLI DE ASISTENTE MEDICALE VOLUMUL l Editia a lll-a Dr. CAROL MOZES în colaborare cu : LIVIA CRAINIC, PARASCHIVA SZINAY, SILVIA MOTIU, VERONICA KENDE EM EDI T U R A M E D I C A L A -B U C U R E S T I 1 9 7 4

Coperta; GICA PETRE

TABLA DE MATERII Pag. Te.............................................................................. ............................... 9 I. ASISTENTA MEDICALA Sl LOCUL El DE MUNCA liihoitiircrr la cursul de tehnica îngrijirii bolnavului ......................... ............... 13 nrdicala. Sarcinile ei.......................................................... ................... 13 morale ale asistentei medicale.................................................. .......... 15 \it ll al asistentei medicrle..................................................... .............. 21 nti'ii de protectie si tinuta asistentei medicale............................... ....... 24 » muncii. Protectia muncii în mediul infectios...................................... . 28 n l ilc munca al asistentei medicale............................................ .................. 31 ,1 ............................................................................. .................................... 31 ulm............................................................................. .................................. 48 i niiiirrlpliilc sanitare....................................................... .................................. 51 liiltriiiirrii si primirea bolnavilor !u spital................................. ................... 52 Atlguriirra conditiilor de spitalizare a bolnavilor............................. ............. 59 ni terapeutic de protectie ..................................................... ................. 59 .1 liolnavului In sectie si initierea lui fn regulamentul de ordine interioarali llnliilui....................................................................... ................................ 64 "irului de ordine interioara al spitalului...................................... ........... 66 iiill4ll de spitalizare ........................................................

....................... 75

pag. Instalatiile de semnalizare .................................................... .............................. 75 Asigurarea sectiei cu lenjerie curata. Circulatia lenjeriei..................... ............. 78 Asigurarea alimentelor, curatirea veselei si îndepartarea reziduurilor alimentare 87 întretinerea saloanelor si anexelor............................................... .......................... 91 Controlul si întretinerea instalatiilor si aparaturii............................. ............... 9ti 5. Evidenta si miscarea bolnavilor ............................................. ................................. 98 E v id e n t a b o l n a v i l o r98 ................................................................................ ................... I e s i r e a b o l n a v u l u i d i n s p i t a l9!» ................................................................................ ..... T r a n s f e r u l b o l n a v u l u i î n a l t e s e c t i i s a u s p i t a l e................................................ 100 D ec e sul...................................................................... .................................................. 101 6. Transportul bolnavilor....................................................... ........................................... 10,'i 7. Instrumentarul............................................................... .................................................. 11!) Instrumentarul necesar examinarilor si tratamentelor curente.................... ......... 11!) Pastrarea si întretinerea instrumentarului........................................ ....................... 138 Sterilizarea instrumentelor si materialelor..................................... .......................... 142 II. ÎNGRIJIREA CURENTA Sl SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI 1. îngrijirile generale acordate bolnavului ...................................... ....... 16.'i P a t u l b o l n a v u l u i161! ................................................................................ ......................... P r e g a t i r e a s i s c h i m b a r e a p a t u l u i172

............................................................................... U t i l a j u l a u x i l i a r a l p a t u l u i .............................. ................................................... 18H P o z i t i i l e b o l n a v u l u i î n p a t193 ................................................................................ ......... D e z b r a c a r e a s i i m b r î i c a r e a b o l n a v u l u i20.r> ...................................................................... T o a l e ta b o l n a v u l u i ,2 0 8 .. ................................................................................ ............. S e r v i r e a b o l n a v il a p a t2 2 2 l o r .......................................................................... ............... P r e v e n i r e a e s c a r e ' o r d e d e c u b i t......................... ........................................................ 2 2 7 2. AUmentajia l ohmului ........................................................ .............................. 229 Principiile generale ale alimentatiei bolnavilor................................ ....................... 22!) Alimentatia dietetica........................................................... ...................................... 236 Alimentarea bolnavului.......................................................... .................................... 243 3. Supravegherea bolnavului..................................................... .......................................... 264 U r m a r i r e a c o m p o r ta m e n t u lu i b o l n a v u lu i ............. .............................................. 261 U r m a r i r e a f u n c t i i l o r v i t a l e s i v e g e t a t i v e a l e o r g a n i s m u l u i270 ..................................... F o a i a d e t e m p e r a t u r a270 ................................................................................ ........... T e m p e r a t u r a........................................................... ................................................ 27M P uls u l....................................................................... .............................................. 2!)!> 6

Pag. iitia........................................................................... ................................... 303 nuca arteriala ................................................................. ........................ 311 /n............................................................................... .................................... 322 ml.............................................................................. .................................... 331 îl urile ......................................................................... ................................ 338 c loratia....................................................................... ................................... 341 httra corporala si înaltimea...................................................... ................... 345 'crllc patologice ale organelor genitale feminine............................... ..... 351 ' >t aparitiei unor manifestari patologice...................................... ............. 352 .-iilriiH !}l asistarea examinarilor clinice si de laborator ................... .................. 357 n examinarii clinice a bolnavului............................................... ................. 357 M vi/.itei medicale............................................................. ............................. 364 ni produselor pentru examinarile de laborator................................... ...... 367 ir Hcnerale de recoltare a produselor patologice................................ ....... 367 II mea sîngelui................................................................... ............................ 371 illiirrn sputei ................................................................ ............................. 381 'Mitrcn secretiei si a exsudatului rinofaringian ............................... ...... 384 M HI ui varsaturilor............................................................. ............................ 386 H IUTII continutului stomacal ................................................... ................. 386 Muicii sucului duodenal.......................................................... ...................... 386 Hiimi sucului pancreatic......................................................... ..................... 387 »iiurc» materiilor fecale........................................................... ...................... 387 i'l l i i ieii urinii........................................................... ....................................... 391 »M IUTII lichidului cefalorahidian ............................................... .................. 393 "Iliirni secretiilor purulente.................................................. ......................... 393

"Unicii materialului pentru examene micologice.................................. ....... 395 i'II HI cu produselor pentru antibiogrania...................................... ................. 396 '«Mic de laborator la patul bolnavului............................................ .............. 396 h i utilitate .................................................................. .............................. 412 «Urm ti asistarea explorarilor paraelinice........................................ .................... 417 ,.l nsistarea examinarilor radiologice........................................... ..... 417 .1 bolnavilor pentru examenul radiologie osteo-articular..................... 42 1 .i bolnavilor pentru examenul radiologie al organelor toracice . . . 422 i ni bolnavilor cu abdomen acut prin radioscopie abdominala-. . . 425 i bolnavilor pentru examinarea radiologica gastro-intestinala . . . 425 bolnavilor pentru colecistografie si colangiografie............................ 430 Ilolnavilor pentru examinarea rinichilor si cailor urinare . . . . 433 bolnavilor pentru examinarea radiologica a cavitatii inimii si a vaselor 437 bolnavilor pentru examenul radiologie al cavitatii uterine . . . 438 bolnavilor pentru examenul radiologie al continutului cranian . . 439 bolnavilor pentru examenul radiologie al spatiilor subarahnoidian si 439 nil............................................................................. ................................ l Mhlstiiroa examinarilor endoscopice........................................... .......... 440 ii «l «sistarea examenului bronhoscopic ........................................ 440 ii ti nsistarea esofsgoscopiei.................................................. ................ 444 n ti iisistarea examenului gastro-duodenaloscopic............................... 446 u ti asistarea endoscopiei rectosigmoidiene..................................... .. 449 i u ti nsistarea examenului cistoscopic ........................................ ..... 452 INII H cxumlnArii colposcopice.................................................. ....................... 456

Pag. Pregatirea si asistarea pleuroscopiei........................................... ....................... 457 Pregatirea si asistarea laparoscopiei........................................... ........................ 469 Asistarea examinarilor prin izotopi radioactivi................................. ..................... 465 Pregatirea si asistarea probelor functionale ale aparatului respirator.......... ........ 469 Spirometria si spirografia...................................................... ............................. 333 Analiza gazelor din sînge......................................................... ........................... 477 Determinarea compleantei si elastantei pulmonare................................ ....... 478 Spiroergografia ................................................................ ................................ 478 Explorarea separata a celor doi plamîni........................................... ................ 480 Pregatirea si asistare? probelor functionale ale aparatului cardio-vascular . . . 482 Probele hemodinamice............................................................ ............................. 483 Investigatii respiratorii....................................................... ................................. 490 Explorarea vaselor periferice................................................... ........................... 509 Pregatirea si asistarea explorarilor paraclinice ale rinichilor si ale cailor ur inare . 513 Hecoltarea si examenul urinii................................................... .......................... 514 Explorarea capacitatii functionale a rinichilor................................. ................. 518 Explorarea rinichiului cu izotopi radioactivi................................... ................. 524 Pregatirea, asistarea si efectuarea probelor functionale ale aparatului digestiv si ale glandelor anexe.......................................................... ............................... 525 5 Explorarea functionala a tubului digestiv .................................... ................ 525 Explorarea functionala a pancreasului........................................... .................... 537 Explorarea functionala a cailor biliare......................................... .................... 538 Explorarea functionala a ficatului.............................................. ....................... 541 Pregatirea si asistarea probelor functionale ale glandelor cu secretie interna . . . 551 Explorarea functionala a hipofizei.............................................. ....................... 551 Explorarea functionala a glandelor suprarenale.................................. ................ 553 Explorarea functionala a glandei tiroide........................................ ................... 557 Explorarea functionala a glandelor paratiroide.................................. ............... 563 Explorarea functionala a glandelor sexuale...................................... ............... 564

Explorarea functionala a pancreasului endocrin.................................. ............. 567 Pregatirea si asistarea explorarilor paraclinice ale sistemului nervos.......... .............. 572 Explorarea functionala a sîngelui si a organelor hematopoietice................... ..... 579 Pregatirea si asistarea explorarilor functionale ale analizorilor............... ............. . 586 Valorile medii normale ale analizelor de laborator.............................. ................ 598

INTRODUCERE Tehnica îngrijirii bolnavului este disciplina de baza a tuturor titulcntelor medicale care lucreaza la patul bolnavului. Scopul predariitMnlr.i materii este de a înarma viitoarele asistente medicale cu elementele 4» baza ale profesiunii lor, fara de care nu-si pot îndeplini sarcinile « h revin în opera de ocrotire a sanatatii. Cunoasterea tehnicii corecte tf« îngrijire a bolnavului determina în mare masura calitatea muncii <M '< ii tei. Aceste cunostinte îmbinate cu constiinciozitate si cu un l ii sentiment ae umanitarism socialist contribuie la îmbunatatirea f,' ua a calitatii îngrijirii bolnavilor din unitatile noastre sanitare( i latorii s i spitalicesti. < 'ontinutul disciplinei tehnicii îngrijirii bolnavului este foarte t' / neomogen. UI constituie însa un tot, prin scopul pe care îl are : /irea bolnavului. Tehnica îngrijirii bolnavului cuprinde toatele ae munca ale asis tentei : primirea bolnavului în spital, îngrijiri-'icrale acordate acestuia, asistenta la examinarea bolnavului si : regherea lui, alimentatia, recoltarile ae produsebiologice si pa tolo< .raminarile urgente ae laborator, tehnica testelor cutanate, pregatitnt liolnavilor pentru examinarile complementare raaiologice, endoscopicettr , tehni ca tratamentului fizic si medicamentos, ca si crearea conditiilortiflnnc de spit alizare. Pastrarea, întretinerea si punerea la dispozitiafalii avilor a mobilierul ui, cazarmamentului, veselei, aparaturii si itmlriimentarului cad deocamdata în sarcina asistentei. Tehnica îngrijirii bolnavului trebuie sa se ocupe cu problemele m f ti i ului optim de spitalizare si cu umanizarea spitalului. Simtul l i l i r al asistentei, îmbinat cu cunostintele ei de specialitate asupra in-j tonalitatii institutiilor curativo-profilactice si asupra regimuluii ulir d e protectie, poate contribui mult la realizarea unor conditii 1 tnediu cît mai prielnice vindecarii bolnavilor.

Asistenta medicala este un cadru cu pregatire tehnica multilateralaSpre deosebir e de vechiul cadru profesional corespunzator, cunostintei* asistentei medicale se bazeaza pe întelegerea fondului fiziopatologxal fenomenelor morbide si cunoasterea bazei teoretice a tehnicii modern r, pe care o aplica zi de zi la patul bolnavului în cursul procedeelor deInvestigatie si de tratament, în vederea acestui scop, ea trebuie sa //»» înarmata cu cunostinte de patologie generala, de clinica, farmacologic, terapeutica etc., însusite pe o baza solida de cunostinte generale, i»* care, în parte, le aduce de pe bancile scolii medii (fizica, chimie, zoologic, botanica, biologie, matematica etc.), în parte si le însuseste în primul an de frecventare a scolii sanitare (anatomie, fiziologie, biochimic, microbiologic, parazitologie etc.). Predarea materiilor de specialitate (medicina interna, chirurgie, pediatrie etc.) asigura aportul de cunostinte de patologie si clinica, necesare asistentei pentru întelegerea esentei muncii,sale la patul bolnavului. Nu mai pe baza acestora, fara cunoasterea tehnicilor de îngrijima bolnavului, a metod elor de investigatie, a tehnicii terapiei modern v, ea nu-si va putea însa îndeplini sarcinile ce-i revin. Aplicarea stiintelor medicale la patul bolnavului implica cunoasterea tehnicii corecti* de îngrijire a bolnavului. Studiereatehnicii îngrijirii bolnavilor nu trebuie sa constituie num «ipreocuparea e levilor scolilor de asistenti medicali. Dezvoltarea si tehnicizarea continua a s tiintelor medicale impun cadrelor medii din retelelesanitare aprofundarea perman enta a calificarii lor profesionale. Amcautat ca la adunarea materialului si la selectionarea metodelor du munca sa tinem seama si de experienta profesionala a spitalelor, însperanta de a o generaliza si printre cadrele medii existente, contribuindla realizarea sarcini i de onoare trasata de partidul nostru : calificarcnprofesionala permanenta a tu turor oamenilor muncii.

l ASISTENTA MEDICALA Sl LOCUL El DE MUNCA .

.

Apa ri tia ei a fost impusa. |iim(. pe de alta parte.ia asistentei medicale la noi a fost determinata nu numaivoltarea si tehni cizarea stiintelor medicale. contribuind timp laîngrijirea activa a b olnavului. Aparitia asistentei ia dispara sora. pe de o parte. extinderea si întarirea muncii profi-. care au pus i «lima data medicina în slujb a mase lor largi ale celor ce M i. are. neexistent în trecut în rete-i ro.1 INTRODUCERE LA CURSUL DE TEHNICA ÎNGRIJIRII BOLNAVULUI ASISTENTA MEDICALA. cadru mediu cu cunos-Uo detehnica generala si de specialitate. de dezvoltarea rapida a stiintelor în ulocelor medicale în special . ca repreia o serie de sarcini ale medicului. Iftrtfirea sferei de activitate si de responsabilitate a cadrelor MU necesitat introducerea unei pregatiri tehnice superioare. (ilicarca metodelor moderne de investigatie si de tratament. ci si de extinderea . SARCINILE El 4>l«tonta medicala este un cadru tehnic relativ nou specialii munca medico-sanitara. dezvoltare care implica intro-i r linicii moderne în munca zilnica de îngrijire a bolnavului. transformari revolutionare din tara noastra. situat pe cea mai înalta treapta ajm itinlii s anitare. îmbunatatirii asistentei medicale. poate fi cladita numai pe o baza solida de cultura gene-icl aluat nastere as istenta medicala. ci ea îmbogateste personalu l spitalu lui ii-rcii. Ea nu înlocuieste prezintaun cadru relativ nou. | H< o înalta tehnicitate.

în toate cazurile de urgenta. ca si prelungireatimpului de inst ruire la 2 3 ani creeaza conditii optime pentru pregatirea unor astfel de cadre medii debarasate de rutina si practicismîngust. în vederea acestui scop ea are atît atributii medicalesi sanitaro-igienice. care stiu sa utilizeze în practica fundamentul teoretic însu sitîn scoala si înteleg totdeauna ce anu me si cu ce scop fac. cu o orientare politico-ideologica justa. Transformarile revolutionare. cu orizonturi mai largi. Ea executarecoltarile de produse biologice si patologice sondaje etc. . completate. Locul de munca al asistentei medicale este spitalul. car e sa preia o serie desarcini ale medicului. Asistenta medicala cunoaste tehnicile curente ale examina rilor complementare necesare stabilirii diagnosticului. trebuie sa le cunoascab in e . urmarind toate complicatiile si accidentele posibile ale bolii de baza si ale tratamentului aplicat. policlinicasau terenul în cad rul circumscriptiei sanitare. Ea tine sub supraveghere permanenta bolnavii. si pregateste bolnavii pentiu exam inarile paraclinice : radiologice. c î t s i c a fu n c ti on a l i t at e . reprez inta profilul de baza al cadrelor de asistenti. ceea ce a creat goluri însemnate de cadre mediiHiuiitare. Aceste goluri trebu iau. Asistenta medicala este pregatita pentru îngrijirea bolnavilor gravi. -. cît si sarcini organizatorice. Sarcinaei de baza este asigurare a conditiilor optime de îngrijire multilateralaa bolnavilor. Eidicarea nivelului cultural general simaterial al maselor pre tinde un personal sanitar mult mai calificat. educative si gospodaresti. pe care trebuie sa le cunoasca în toate amanuntele si sa le recunoasca în caz de nevoie. care au dus printre altele la dezvoltarea vertiginoasa a retelelor noastre sanitare. Asistenta. pe dealta parte înlocuite cu cadre de tip nou. nunumai în prob lemele strict legate de specialitatea lor. pe de o parte. pentru a nu pierde nici un momentpîna la sosirea medicului. ci în toatedomeniile vietii economice. Capacitatealor mai mare de asimilare si orientarea mai rap ida la patul bolnavului ridica munca lor la un nivel calitativ mai înalt. pentru aputea duce o munca buna în aceste institutii. Baza de scolaritate cu examenul de maturitate. Posedînd cunostintele necesare de patologie si terapie ea va interveni. au ridicat si necesitatile oamenilor muncii.larga a îngrijirii sanatatii întregii populatii si de cuprinderea maselorîn aceasta mu nca. în limita sarcinilorsale. endoscopice etc. Asistenta medicala care lucreaza pe linia asistentei medicalea adultului. a t î t c a s t r u c tu ra . Aceleasi sarcini le are asistenta de pediatrie pe linia asis tentei medicale a copilului. culturale si sociale.

sa se prezinte la examen de asistenta principala. dupa o practica oarecareIu patul bolna vului. în urma activitatii la locul de munca. Exigenta fata de calitatilemurale ale p ersonalului medico-s anitar se urmareste si mai multIn conditiile societatii soc ialiste. Ea are sarcina de a realiza conditiilei|ilmui pentru îngrijirea bolnavului la domiciliu si de a aplica toate uri odele posibile pentru vindecarea bolnavilor. Administreaza med icamentele i «iipravegheaza efectul lor. Co nstiinciozitatea ridica valoarea oricarei munci. tine la curent evidentele administrative si i i r a l o ale bolnavului. de aceea.AN intenta efectueaza formele legate de internarea si iesirea "ilmivilor din spital. asistenta poate sa se specializeze în ramurile de radioiiitfio. precum si în actiunile de profilaxie si de educatie sanitara ii l n-prinse în raza circumscriptiei. urmarind în acest fel starea delimitate a pop ulatiei din raza teritoriului circumscriptiei. la do m ic il iu l b olnavu lui. j!. în circumscriptiamilara a sisten t a a re un rol importan t în depis tarea cazu rilo r de 'nmlil. Cum trebuie sa se comporte o asistenta medicala în societatea «ooialista pentru a cîstiga aprecierea maselor"? Orice om care se ocupa de îngrijirea bolnavilor trebuie sa lucrezeconstiincios. cerintele cresc zi de zi. pe baza rezultatelor obtinute în munca. cînd se interneaza în spital sau se supune unui tratamentmilmlatoriu. darIn special a muncii sanitare si din acest motiv ea trebuie cultivataIn mod sistematic. ea trebuie sa fie un o m cu calitati deose . transfuzie. CARACTERELE MORALE ALE ASISTENTEI MEDICALE îngrijirea bolnavului este o munca de mare raspundere care irrhima cunostinte profesionale temeinice si calitati morale deosebite. Aceasta încredere nu poate fi acordata decîtunor oameni demni de aces t lucru si care au dat dovada ca merita iprccierea maselor pentru care lucreaza. cînd. electrocardiografie etc. instrumentar. semnalînd orice schimbare care s-ar «l Instar ea bolnavului. datorita ridicarii niveluluitiu cultura generala si de constiinta. îsi înc redinteaza sanatatea si chiar viata în mîinile 'irilora care îl îngrijesc. De gradul de constiin ciozitate al asistentei depind\'Uiti de oameni. Formu-rcgimuldietetic al bolnavilor si asigura controlul si distribuirea n « uajutorul personalului subaltern. sau prin cursuri de parii'rtionare. Pe baza indicatiilor prescrise de medic aiade observatie p regateste condica de medicamente. reanimare. facînd adnotarile necesare în foaia de temura si de observatie. s au în s t at iona r e lei ic u inscriptiilor medicale. Hulitavul. Atributiile asistentei medicale pot fi exercitate si la policlinica i ii rcn m si p e te re n .

duce la remuscari ulterioare fata de vaduve. în caz ca pierdem vreun bolnav trebuie sa fim convinsica am facut tot posibilul pentru salvarea lui. Numai acela care cunoaste toate consecintele muncii sale poate fi într-adevar constiincios.r<<|i< do îngrijire a bolnavilor. Din acest motiv avem datoria de a uoiiKiicra toata stiinta si energia noastra pentru îngrijirea oricaruibolnav.( l lo lnilmivl o tiiN(>(. asistenta trebuie sa cunoascatotdeauna ba za stiintifica si teoretica a tehnicii aplicate. Pregatirea profesionala priveste. metodele de investigatie. din acest motiv. Activitatea dusa faracunostinte profesionale core spunzatoare cu o munca superficiala.iin|u noastra personala. devin periculoase si c hiar fatale. frumos si elegant.<'i}1i" si iicuHa în orele libere. dar în special fata de « oii(jt. orfani sau oameni deveniti incapabili de munca. fata de colectivitate. Deprinderile practice si priceperea profe sionala sa fie bineînsusite pentru ca manopera ceruta sa fie executata corect. Din acestmotiv. privesc totdeauna interesele bolnavului si urmaresc scopulnobil de a alina si vindeca suferintele. Volumul cunostintelor pe careea le poseda trebuie sa cuprinda t oate ramurile medicale în careactiveaza. Asistenta poate îndeplini în bune conditii sarcinile ei profesionale numai daca are suficiente cunostinte de specialitate. ea trebuie sa aiba în primul rînd o buna pregatire profe sionala. Constiinciozitatea este o urmare fireasca a bunei pregatiri profesionale. Cunostintele profesionale ale asistentei trebuie sa corespundaprofilului sanitar în care lucreaza. Aceste cunostinte teoretice asigura gîndirea cauzala. Procedeele de investigatie si de tratament. tehnica tratamentului 16 . îngrijirea bolnavului reprezinta o mare raspundere fata de viatati HiliuHiitni bol navului. Executate cu o tehnica necorespunzatoare sau în conditii neadecvate. Neexeeutarea lor ascunde aceleasi pericole si. aceste procedee provoacadureri. Dupa terminarea serviciului trebuie reverificata activitatea întregii zile de munca. daca ilr \ul. cît si însusirea tehnicii moderne aplicate la patulbolnavului. Munca efectuata fara pregatirecor es pun z ato are co ns titu ie în sin e o lips a d e con st ii n c ioz it at e. rap id.iiia murliul jiiil. pe care leaplica. Asistenta medicala trebuie sa cunoasca tehnica îngrijirii bolnavului. pregatireabolnavilor pent ru examinarile complementare. pentru a nu scapa nimic din tratamentul bolnavului. pe baza careia va stitotdeauna ce a nume si pentru ce face o anumita manopera si va aveaposibilitatea sa deosebeasca efectul real de cel imaginar al tratamentului. curat. atît acumularea cunostintelor teoretice. Pentru a putea lucra în acest fel la patul bolnavului este nevoied e o a m e n i f o a r t e b i n e p r e g a t i t i .

Icni «-te., dar se cere în acelasi timp sa cunoasca evolutia bolilor, < < implicatiile posibile în cursul evolutiei lor, precum si masurile i' <-uta care trebuie luate pîna la sosirea medicului. Este necesar i'i-uta sa cunoasca simptomele si epidemiologia bolilor infectoi i,".K ni se, precum si modul de prevenire a infectiilor intraspita (y. t. Dezvoltarea permanenta a cunostintelor profesionale este una din sarcinile elementare ale asistentei medicale din tara noastra. llci'ijti. Asistenta trebuie sa fie o buna gospodina, care gospodaresteIncul ei de munca. Baza pregatirii teoretice si practice se câstiga în scoala. Cunostintele acumulate aici vor servi însa în viata numai în cazul cînd iiiHiisirea cunostintelor s-a facut sistematic zi de zi, ora de ora caci, tu c:iz contrar, vor lipsi anumite verigi din lantul cunostintelor, ceeaw» va împied ica progresul ulterior. Dupa terminarea scolii, dezvoltarea cunostintelor profesionale nu trebuie sa se opreasca nici un moment. Progresul stiintelor medii'iilo se face într-un ritm rapid în zilele noastre, ceea ce necesita înpermanenta aplicarea metodelor noi de munca, cu care cadrelemedii trebuie sa fie la curent. Antibioti cele, substantele neuroplegice, mimnoterapia, corticoterapia, tratamentul imunosupresiv etc., iatanuinai cîteva di ntre achizitiile ultimelor decenii, dintre care pe unele t c. 16 1 7

si cadrele medii relativ tinere trebuie sa le însuseasca, chiar dupaterminarea sco lii pentru a se putea achita constiincios de sarcinilelor. Specificul muncii san itare implica studiul permanent din manualesi tratate noi, din reviste, referate , conferinte si cercurile Societatiistiintifice a cadrelor medii, din discutii, dar în special din experientacadrelor mai pregatite. Participai ea la vizita medic ala este un izvornesecat de acumulare a cunostintelor, daca se va utiliza bine a cestprilej. Pregatirea temeinica si permanenta înlatura rutina, una dinpiedicile cele mai mari din calea progresului, din munca de zi de zi i a cadrelor. Este datoria fiecarui cadru sanitar de a trasmite mai departeexperienta sa cîstiga ta în munca ; din acest motiv sa nu ezitam niciodata de a expune sau a publica rodul experientei noastre cristalizateîn munca zilnica, îm bogatind prin aceasta tezaurul culturii de specialitate a profesiunii noastre. Asistenta medicala poate fi facuta numai cu dezvotament. Devotamentul hotaraste atitudinea omului fata de munca. Devotamentul se verifica atunci cînd este pus la încercare si în activitateasanitara abunda cu pris osinta posibilitatile de verificare. Unitate sanitara aglomerata, bolnavi în stare grava, aparitia unor epidemii, accidente sau calamitati de alta ntaura etc. ne obliga de multe orisa prelungim orele noastre de munca. Uneori sîntem pusi în situatiade a renunta la orele de odihn a sau la anumite distractii. Daca interesul bolnavului o cere, trebuie sa facem si acest lucru. Benuntareala placerea person ala în interesul bolnavului este o dovada înalta adevotamentului cadrelor medii sani tare. Munca devotata, constiincioasa, exacta, facuta la timp, este o munca de calitate, care are un scop maret bine definit. O însusire de capetenie a cadrelor sanitare trebuie sa fie punctualitatea. Asistenta trebuie sa respecte exact timpul si spatiul prevazutpentru efectuarea unui lucru. Administrarea întîrziata a medicamentelor, nerespectarea dozelor prescrise, schimbarea pansamentelorcu întîrziere, recoltarea d e cantitati neprecise de sînge, nerespectarea regimului prescris bolnavilor etc. dauneaza si pot avea efecteneplacute. Pe de a lta parte, întîrzierile din serviciu, lasarea munciipentru schimbul de noapte sau in vers pentru schimbul de zi sau ded up a m as a, tu lbur a r elat iile cu to va r a sii de mu nc a. Pastrarea secretului profesional este o alta calitate fundamentalaa cadrelor san itare. Tot ceea ce asistenta afla despre bolnav sau boalalui de la medici, din a nalizele de laborator, din buletinele de examinaresau din foaia de observatie, c onfidentele facute de bolnav sau de

milia bolnavilor, datele culese cu ocazia vizitelor la domiciliu, l.i-lci relative la modul de viata, locuinta etc. a celor vizitati si luati ii mipraveghere constituie obiectul secretului profesional. Secretul nnilVsional nu se discuta cu nimeni, nici macar în serviciu, cu atît mii putin în familie sau în cercuri de prieteni. Secretul poate fi Hvnlgat numai în fata instantelor judecatoresti, la cerere. O indis-i t < ( i c considerata fara importanta poate avea urmari grave. I M pt.ul ca eventual toata lumea cunoaste cazul nu scuteste personalulunitar de pastrarea secretelor bolnavilor. Bolnavii vin la spital cuitiTodere. Cei care d ivulga secretul lor dauneaza colectivitatii, îsiII UT » l prestigiul si pot fi sanct ionati de lege. Conditia esen tiala pentru a depune o mun ca de calitate este i i i anostea fata de profesiune si de munca. Numai omul patruns deimpo rtanta s arcinilor pe care le îndeplineste poate fi cuprins deun adevarat elan creator. Dra gostea fata de profesiune si de muncanu Trebuie sa se limiteze la spiritul umani tar de iubire a bolnavilor<!\ do ajutorare a lor. Ea trebuie sa depaseasca reali tatea prezentului>jl ml prevada viitorul, pentru care trebuie sa se munceasca si sa M« lupte. Cadrul mediu sanitar trebuie sa fie entuziasmat de problehii'lc de sanatate publica si sa manifeste acest sentiment prin activHulea depusa pentru profilaxia bolilor si combaterea suferintei. Atitudin ea justa fa ta de boln av hotaraste alaturi de tehnii H iile. si de pregatirea profesionala calitatea si valoarea muncii tiMHtentei. Ea trebuie sa fie totdeauna atenta, binevoitoare si amabila fata de bolnavi, independent de grijile ei proprii. La patul bol im v ului ea trebuie sa se dedice numai sarcinilor ei de îngrijire si sanIIr to t c e ea ce este în afa ra de bolnav. Atitudinea fata de bolnav trebuie sa fie corespunzatoare graviI A ( i i si temperamentului bolnavului, dar totdeauna principiala sillpmta de e xagerari. Cadrele medii trebuie sa cunoasca temeinic psihologia bolnavului pentru a putea cîstiga încrederea sa. încurajarea, vorb a bun a pot face mai suportabila suferinta bolnav ilo r cronici, l n schimb aceeasi atitudine fara o interventie medicala la un caz tirul, grav, ar putea face impresia ca asistenta este lipsita de seriozitate. Ea trebuie sa-si pastreze totdeauna calmul, blîndetea si sa «> apropie cu bunatate si întelegere de suferinzi, fara sa dea dovadailt< slabiciune sau ezitare în munca. Trebuie sa imprime optimismbolnavilor în stare grava si sa tin a treaza în ei dorinta de a trai siil«» a se vindeca. Pentru aceasta munca, asistenta primeste cea maimure rasplata, prin bucuria pe care o are cînd vede pe fostii sai bolnavi în stare grava parasind patul vindecati sau ameliorati. Bolnavul mai ales daca se gaseste în stare grava are în perniiiuenta banuiala ca i se ascunde ceva asupra starii lui. Din acest

motiv sa se evite discutiile sau comunicarile soptite medicului înfata bolnavului. Tot ceea ce vrem sa ascundem bolnavului sa se dincute în afara salonului. Asistenta sa-si pastreze totdeauna demnitatea fata de bolnavAtitudinea sa fata d e bolnavii de sex opus sa fie totdeauna principialasi sa refuze glumele neserioa se sau alte manifestari nepotrivite, înschimb, nici ea nu trebuie sa se distreze c u colegele în timpul serviciului si mai ales în fata bolnavilor. Asistenta trebuie sa se stapîneasca în orice situatie. Ea nu trebuie sa poarte discutii cu bolnavii. Nu trebuie sa uite niciodata cabolnavii au un si stem nervos mai excitabil, sînt rupti din mediul lorobisnuit si de aceea sensibili tatea lor mai accentuata este scuzabilii. în acelasi timp trebuie evitat familiarismul cu bolnavii si asistentasa nu-i încarce niciodata cu problemele sale personale si familial»-. Fata de tovarasii de munca trebuie sa aiba o atitudine colegiala si tovaraseasca. Afirmatiile care ar putea submina prestigiulcolegilor sau al su periorilor trebuie evitate în fata bolnavilor. Eespectarea bunurilor bolnavului (haine, alimente, medicamente, bani etc.) este una din conditiile cele mai importante pentrupastrarea demnitati i cadrelor sanitare. Atitudinea fata de familia bolnavilor trebuie sa fie de asemenea principiala. Cîstigarea încrederii familiei este aproape tot atît doimportanta ca si a bolnavului. Bolnavul încredinteaza sanatatea si uneori viata în mîinile asistentei medicale si medicului; din acest motiv, prima lor sarcina, este de a cîstiga încrederea bolnavului. Asistenta poate sa induca îneroare bolnavul p rin exteriorul ei sau prin vorbe frumoase, însaîncrederea astfel cîstigata nu este dur abila. Bolnavul urmarestepe cei care îl îngrijesc. JSTumai constiinta profesionala, munca sustinuta si devotata si înaltul spirit de responsabilitate sînt calitatilecar e pot cîstiga încrederea bolnavului. Cea mai mica lipsa este suficienta pentru a pie rde încrederea celor îngrijiti. Pentru bolnav ceamai importanta problema este boala lui si, din acest motiv, de multeori interpreteaza o simpla cefalee la fel de gr av ca o îmbolnavireîntr-adevar periculoasa. Medicamentul simptomatic poate sa-1 cons idere tot atît de important ca si o interventie chirurgicala. Din ace^tmotiv, întîrzierea sa u omiterea îndeplinirii unei sarcini, nesigurantasau greseala în tratament constitui e în ochii bolnavului < neglijenta grava, care îi pericliteaza însanatosirea. Atitudinea înfumurata, indiferenta, de nepasare si de subapreciere a bolii este totdeauna rasplatita prin dispretul bolnavilor. Aceste atitudini trebuie sa fie straine asistentelor noastre medicale;

f l l i' HÎl lucreze cu devotament pentru însanatosireabolnavului, irrlficiu depus în intere sul bolnavilor nu poate fi destul de i orice minutbine folosit poate salva viata unu i om pentru MODUL DE VIATA AL ASISTENTEI MEDICALE 11 rea bolnavului este o munca grea, care cere serioase efor si un aport intelectual apreciabil. Serviciul de 8 ore în Ajutorul dat bolnavilor, garzile de noapte alternate cu ser-/. (, mediul infectios în care lucreaza o mare parte a cadrelor na si grija fata de suferintele bolnavilor fac ca îngrijirea ii sa ceara o munca încordata din partea personalului uil.ur. Asistenta, cînd se hotaraste sa se dedice acestei pro-i aminia un angajament a carui îndeplinire necesita încordare ul/cloctuala. Cadrele sanitare consacra o parte însemnata a lor liber pentru ridicarea si aprofundarea pregatirii lor pro iar constiinciozitatea le face sa ramîna într-o stare de în-ji îngrijorare pentru bolnavii în stare grava chiar dupa ia orelor de serviciu. i n u d m a j o r i ta t e a t im p u lu i d e m u n c a p r i n t r e b o l n a v i , ii de munca încordata si de cele mai multe ori în mediu ini.intenta trebuie sa-si organizeze în asa fel modul de viata, 11 porte cu usurinta eforturile cerute de munca profesionala, lenta trebuie sa acorde o grija deosebita igienei sale perii, trebuie sa fie exemplu de curatenie, nu numai în serviciu, iHa. Baia zilnica este obligatorie. Exteriorul ei trebuie sa fie nc.asa, dar mai cu seama pe strada sau în locuri publice si ! < , unde o prezentare necorespunzatoare ar putea fi interiimod nefavorabil pentr u ea. Din aceleasi motive, fara sa antafortata, ea se va comporta în societate tot deauna seni demunca ei de raspundere. rija deosebita trebuie sa acorde mîinilor, care reprezintal.ro cele mai valoroase instrumente ale oricarui cadru sanii l e asistentei trebuie sa fie curate. Pielea, dar în special pieleacontine un numa r considerabil de microbi. Cutele, fisurile ori invizibile cu ochiul liber), eponichiul, marginea libera a , canalele excretoare ale glandelor sudoripare si sebacee,

iiilosi de pe mîini si antebrate reprezinta locuri de acumularei lor. îferegularitat ile, zgîrieturile, fisurile, mai ales daca sînt;ite, sînt foarte bogate în microbi, atît l a suprafata pielii, (.râturile profunde. Daca prin spalare si dezinfectare chimica ipot fi îndepartati m ai mult sau mai putin complet de pe

suprafata pielii, straturile profunde ramln mai departe infectate ti prin miscare, transpiratie, secretie de sebum si descuamarea struturilor cornoase superficiale ale epidermului, microbii din profunzinmsînt adusi la supraf ata. Din acest motiv, pielea mîinilor, dezinfecta l iicu mijloacele cele mai bune, se reinfecteaza din straturile profunde, în timp de 15 20 de minute. Pielea îngrijita este mult mai pu(inpericuloasa, caci prez inta, pe de o parte, mai putine posibilitati «Ioconservare a microorganismelor, ia r pe de alta parte vine mai putuiîn c o ntact c u substan te s au obiecte in fec t ate. Asistenta, lucrînd înjnediu spitalicesc, trebuie sa-si îngrijeasnimîinile în mod deosebit, în primul rînd trebuie sa si le fereasca < l etraumatisme: fisuri, contuzii, întepatu ri, zgîrieturi etc. Lucrarile casnice de gospodarie, ca : spalatul vaselor, maturatul, stergerea priifului etc ., sa le execute cu manusi de cauciuc sau de piele cauciucalfl, ferindu-si mîinile de bataturi, traumatisme sau depunerea prafuluisau a altor murd arii în spatiile interpap ilare sau în cutele pici n, Sa caiite sa vina în contact cît mai putin cu obiectele de care N<apropie multa lume, ca balustrade, clante etc., iar în afara casei NI! poarte manusi. Aceste manusi nu trebuie îndepartate cînd da ml n upe strad a cu cuno scuti sau cu persoane straine. în timpul serviciului sa-si pazeasca mîinile de contactul cu materialele infectate, puroi, fecale, suc duodenal etc. Cînd activitateaei implica totusi munc a într-un mediu murdar, infectios, va fol<m| manusi groase de cauciuc. Activitatea medicala dusa cu mîini bat Atorite, fisurate, arata o lipsa de constiinciozitate. în timpul spalatului repetat sau îndelungat (obisnuit în curmi lmuncii zilnice a asist entei) straturile superficiale ale epidermului NU dezlipesc de cele profunde, pielea se irita si se degreseaza. O astfelde piele s coate la suprafata în abundenta microbii ascunsi în struturile ei profunde, care în alte conditii poate nici nu ar fi ajuns pîna Insuprafata, în afar a de aceasta, prin dezlipirea epidermului se formea/.unenumarate spatii în grosime a pielii, care creeaza conditii prielnicepentru înmultirea microbilor. Pentru a evita inconvenientele spalatului repetat si îndelungii.!, dezinfectia mîinilor va fi completata prin metode chimice, care rudi ictimpul nece sar de spalare în activitatea curenta de îngrijire a l»îlnavului. Pe de alta parte, se v a cauta sa se previna efectele daunfttoare ale spalatului repetat si îndelungat pr in tratarea pielii cu difcrite substante protectoare, cum ar fi formula : lanoli nâ, vasditift, g l i c e r i n a c î t e 5 0< / , a p a d i s t i l a t a 2 5 g s i c e t a c e u m 5 g , s a u f o r m u l a > stearina 12,5 g, cetaceum 3,5 g, apa distilata 80 g, carbonat de-putasiu l g, gl icerina 20 g, oleu lavandulae 0,4 g, sau : aaeps lanae 30 tf,

-i i . i l « acid boric 3% 35 g, unt de cacao 12,5 g, vaselina 23 g, nlulae 0,15 g, vitamina A -t-D2 un flacon. i i'iiin trebuie sa previna înasprirea pielii mîinilor. Pentru i i i vii unge pestenoapte mîinile cu amest ec de vaselina si i m b r a c î n d l a n ev o i em a n u si d e a t a. A ce s t t r a t a m e n t a l ui trebuie sa aiba caracter permanent, ci îl va aplica numai i Ui dnd finetea si supleteapielii mîinilor ar fi p ericlitate. ii'iita îsi va taia unghiile cugrija, dînd marginilor libere o « ava, lipsit a de colturi. Nu vataia eponichiul, caci prin a putea deschide portile de intrar epentru microbi. i ni taierea unghiilor, asistenta nu trebuie sautilizeze nici-' l a r u m e n t e l e di n s p i t a l , în ac e s t s co p, eat r e b u i e s a a ib a i'iarfeca proprie, pe care, din cînd în cînd, sa o sterilizeze prin l 'rin foarfeci infectate poate sa-si provoacepanaritii, care u .i l a din munca pentru un timp îndelungat. AttlMlt'iita nu se va apropia cu mîini sau degete ranite de bolnavi In di'jcctiile lor. Mîna ranita constituie o poarta deschisa pentru »tn infectii. \MlnU'iita va avea grija de igiena cavitatii bucale. Dantura sa-i .u M! are perfecta. Cariile dentare sînt locuri favorabile pentru i nlarea resturilor alimentare si înmultirea microbilor, care potnla. o sursa de in fectie pentru cei din jur. Foetorul bucal, careni ilintr-o gura neîngrijita, este foarte penibil pentru bolnavi, intimi negativ si procesul lor de vindecare. Asistenta va pastra '-iul hucala perfecta si îsi va controla starea danturii la intervale \itiHl,cnta trebuie sa se prezinte în mod regulat la controlalele " l in -a l e s a n a ta t i i . A c t iv i t a t e a s an i t ar a o ex pu n e l a i n f e c t i i , M m <%.ste bine sa le descopere cît mai devreme, în acelasi timp, i ml cu bolnavii care sînt mai receptivi fata de infectii, ea poate i -f ci M i t a o s ur s a d e î m b o l n a v i r e î n p l u s p e n tr u ei . E a d i o sc o p i a uimira, examenul serologic al sîngelui si în special examinarile i riologice ale secretiilor din cavitatea nazala si faringe sînt Iul, obligatorii pentru prevenirea unor infectii intraspitalicesti. lt>KiJuul de viata al asistentei trebuie sa fie echilibrat. Orele fumul trebuie respectate. De acest lucru trebuie sa aiba grija, în!M>liil cînd lucre aza în schimbul de noapte, pentru a nu fi obositatimpul serviciului. Timpul liber pe care îl are la dispozitie sa si-1 t' i i i l i a în mod just între ridicarea calificarii profesionale si odihna * (J. Practicarea sporturilor este obligatorie pentru mentinerea mtiLiUati perfecte. Este bine sa se orienteze spre ramurile sportive «r liber care antreneaza în mod uniform întregul organism, ca

înotul, schiul, excursiile etc. Concediile sa le utilizeze pentru excursii, calatorii, pentru a asigura destinderea psihica, rupîndu-se de grijilelocului de m unca si eliberîndu-se în special de încordarea cauzalade grija pentru bolnavii în stare grava pe care i-a lasat în sectie. Literatura beletristica, spectacolele de teatru si cinematograf, concertele, participarea la conferinte, vizitarea expozitiilor si muzeelor, activitatea depusa în cadrul organizatiilor de masa, pe lîngitca dezvolta cultura ge nerala, contribuie în mare masura la recreamsi la mentinerea capacitatii sale de m unca. Perfectionarea profesionala face parte integranta din viata particulara a oricarui cadru sanitar de specialitate. Asistenta trebuie HI\ se aboneze la presa de specialitate si sa-si formeze o biblioteca personala din cartile nou-aparute în specialitatea ei, precum si în specialitatile înrudite, car e sa-i fie ajutor în munca. Activitatea în cadrulsocietatii stiintifice a cadrelor m edii medicale, schimbul de experientacu colegele mai în vîrsta, ca si vizitele ocazi onale la institutiile c,uprofil asemanator cu acela în care lucreaza, pentru însusir ea noilormetode de munca, ridica mult calificarea profesionala a asietentci. întreruperea temporara a activitatii în cîmpul muncii de specialitate este totdeauna în detrimentul cunostintelor profesionalesi al deprinderilor practi ce de munca. Asistenta nu trebuie sa uite nici un moment de sarcinile ei profesionale nici în v iata ei particulara, îngrijirea bolnavului si grijiifata de suferinzi îi ramîne ca sar cina si dupa orele de serviciu si întimpul concediilor. Un bolnav gasit în stare de inconstienta pe strada, accidentatii sau cei care se îmbolnavesc în anturajul sau trebuie saconteze pe ajuto rul ei calificat în orice împrejurare. ÎMBRACAMINTEA DE PROTECTIE Sl TINUTA ASISTENTEI MEDICALE Locurile de munca ale asistentelor medicale sînt institutii de stat cu înalt prestigiu. Acestea se întaresc si mai mult prin exteriorul, tinuta si felul de prezentare a personalului. Pe de alta parte, muncacu bolnavul reprezinta si un pericol de îmbolnavire, împotriva caruia asistenta se apara prin echipamentul de protectie. Acest echipament trebuie mentinut totdeauna în stare de perfecta curatenie, pentru ca sa nu constituie pentru bolnav o sursa de infectie. Folosirea echipamentului de protectie tipizat este obligatoriepentru asistenta; acesta constituie uniforma ei de serviciu. Uniforma se compune dintr-un halat confectionat din pînza albastra, cu mîneci lungi si guleras închis în fata cu nasturi pîna la gît. Pestehalatul albastru va purta un sort confectionat din pînza alba, scrobit

11 H Imit totdeauna proaspat, care se aplica peste halat avînd treiburi pu umar, i ar înapoi se leaga cu ajutorul cordoanelor. Sortul|iriwil7/ut cu doua buzunare mar i, în care asistenta va purta înobligatoriu caietul cu însemnarile asupra programului si sarur ci, uneltele de scris, cheile si eventual alte obiecte necesare'v ir iu. Pe cap va purta o boneta confectionata din pînza alba, ti»'biiie sa acopere bine parul, în sectiile de sugari, în caz de(i>liill ucrog ene , va purta în mod obligatoriu masca de t ifon. iul u trebuie confectionata din cel putin 4 6 straturi de tifon, îrtl a retin e picaturile Pfllige, împrastiate atît de asisten ta cîtImliuivi. Se va ave a grija ca masca sa fie aplicata corect, încîtnu numai gura, ci si orificiile nazale . Ea trebuie schimbata i In iîn patru ore, pentru a nu pierd e capacitatea de filt rare. ' I m p o rt a n t a d e os e b it a o a u p an to fi i . A c e s t i a t re bu i e s a fi etininiti dintr-un material care nu produce zgomot pe podeaua iInt. în vede rea ac es tu i scop se uti liz eaza cauciu cu l, pîslauni recent, anumi te materiale plastice. Asistenta executa cele< l n munca în picioare; din acest mo tiv trebuie sa-si aleagaucaUatnintea. Tocurile pantofilor trebuie sa fie joase. Tocurilefav orize aza o mo d i ficare a c u rbu rilo r fiz iologice si deci a 11 coloanei vertebrale, dueînd totodata la oboseala rapida. ; i . asigurarii unei bune circulatii de întoarcere în membrele H O recomanda purtare a ghetelor cu fete înalt e. Acestea 11 f cctionate din pînza sau piele perforata, pentru a asigura i \ cntilatie a picioarelor. Pentru timpul de vara se recomandan l încaltaminte cu fete înalte, dar cu vîrful si tocul decupatemodulul sandalelor (fig. 2). i n cu,/, ca asistenta trebuie sa intre în timpul serviciului la bolna-M< prezinta un pericol deosebit de infectie, atunci, pesteechipa-il ci obi snuit, va îmbraca un al doilea halat alb, mailarg, pe îl vii dezbraca imediat dupa p arasirea salonului sausectiei i l l v o , lasîndu-1 la usa pe un cuier. i n 11 m pul iernii, cînd trebuie sa paraseasca incinta pavilionului, ' vii purta peste echipamentul de protectie omanta groasa, i îl mant a nu va intra niciodata în saloane, utilizînd-o numai rculatia între pavilioane, în curtea spitalului. i/,ul unor boli contagioase foarte grave si cu o contagiozitate , personalul medico-sanitar va trebui sa poarte un echipa-cliil deprotectie, care sa-1 izoleze complet de mediul încon-Vcost echipament este format dintr-o salopeta bine închisa mîncci, ochelari de protectie sau o masca larga de celuloid, >ti ti cisme de cauciuc. 25

Fig. 2. îmbracamintea si încaltamintea de protectie ale asistentei. Asistenta va evita sa se îmbrace prea gros pe sub halat. Echipamentul de protectie, desi este confectionat numai din pînza, p o a t e r e t in e , m a i a le s r a r a , o mare cantitate de caldura, ceea ce trebuie luat în considerare la intrarea în serviciu. Echipamentul de protectie întimpul liber, precum si hainele destrada în timpul servi ciului, se pastreaza în dulapuri strict individuale, asezate în filtrul de personal. Utilizarea filtrului de personaleste absolut obligatorie în spitaleleîn care sînt îngrij iti bolnavii infecto Closete si Gu/apuri spâ/ate're penfru nnuno feb/ne cac/usi/risispi/ifoire c a . (P Plecarea df/tserr/'c/i/=. H H S P I T A L Dt/tipuri C/ffiefttf psnfr v spj /j/cj re ' cosfume Fig. 3. Filtru pentru personal (schema)

«ontagiosi sau în spitalul de copii; este bine ca filtrul sa fie utilizat întoate spit alele. Filtrul de personal are rolul de a împiedica introducerea microbilor în spital sau transportul acestora în afara cu ajutorul

i'lor sau al persoanelor care îngrijesc bolnavii. Filtrul de personal(ii format di n doua garnituri de dulapuri asezate în încaperi separate, partite prin camera de baie (de preferinta cu dusuri). La intrarea BIM v iciu, personalul va dezbraca hainele de strada în prima încapere «Klndu-le într-un dulap. Trece apoi prin camera de baie, iar dei|ii intr-o alta încape re, unde îmbraca echipamentul de protectie, '14 ntni îl scoate dintr-un alt dulap. Hainele de oras nu vor fi pastrateiit|o<l:i la în acelasi dulap cu cele de protectie. La parasirea spitaluluiti» vii proceda inv ers (fig. 3). 111 spitalele cu caracter neinfectios nu este necesara îmbaierea In parasirea serviciului, dar si aici spalarea mîinilor se va face dupa rliracarea halatului si înaintea îmbracarii hainelor de strada. I m bracarea, dezbracarea si pastrarea echipamentului de protecNti vor face în asa fel ca sa se evite o eventuala contaminare a d nale interne. In spitalele infectocontagioase, halatele si sortulî l , mai totde auna infectate, dar posibilitatile infectiei sînt prezenteni sectiile de chirurgie , interne, pediatrie sau în orice alta sectie. i latul infectat pe fata sa interna poate sa transmita microbii pej. u mantele s au hainele personale ale asistentei. Din acest motivva avea grija ca la dezbraca re, halatul sa fie împaturit cu exteriorulu ,,s ep ti c" ca t r e în aun t ru s i as t fe l A ra f i at îrn at pe cu i eru l d inl u p u l î n ch i s . L a r e îm b rac a re , a s i s t en t a v a a v ea g ri j a s a n u s e11 inii de aceasta fata a h alatului, evitînd astfel riscul contaminarii. ili/.înd cu consecventa metoda descrisa de îmbracare si dezbracare l udatelor, aceasta devine în scurt timp o deprindere durabila, pe i n asistenta o va practica în mod reflex si fara sa-i ceara un efort plus. E c h i p a me n t u l d e p r o t e c t i e t reb u i e s a f i e t o t d e a u n a p e r f ec t iti t. Durata de purtare a unei garnituri de echipament nu poa te lixatala un numar minim de zile, în schimb durata maxima nu imul.»» depasi 3 zile. îmbracamintea de protectie trebuie sa se schimbe liiM'diat ce se murdareste sau se mototoleste. Petele de sînge, de bila BHII chiar de medicamente sînt dezgustatoare pentru bolnav. Halatul nipl, lipsanasturilor, ec hipamentul incomplet produce la bolnavi o Impresienefavorabila asupra asistentei , pe care o eticheteaza ca liti((lijenta. Pentru a preveni pierderea nasturilor la spalatul halatelor, se potutiliza garni turi duble de nasturi, care se scot cu ocazia «palatului sise repun dupa ce halatu l a fost calcat (fig. 4). Scoaterea ft repunereanasturilor dubli nu necesita apr oape nici o munca în |»|I I N ; în schimb, calcarea halatelor se va face mult mai usor. Halatul, sortul, boneta trebuie sa fie croite si adaptate la staturaa»lNtentei, pe ntru a se putea prezenta ordonata în fata bolnavilor.

Exteriorul asistentei sa fie totdeauna demn de seriozitatea muncii pe care o îndeplineste. Sortul si boneta sa fie totdeauna scrobite si proaspat calcate. Curatenia halatului, tinuta îngrijita misesc de la bun început sa trezeasca încrederea bolnavilor. Bijuteri ile sau alte podoabe scad seriozitatea uniformei, iar inelele împiedicaspalarea pe rfecta a mîinilor. Coa^ ura extravaganta în timpul serviciului, unghiile lungi si vopsite înrosu, halatele croite cu originalitate, nu creeaza un prestigiu durabil în fata bolnavilor si deci nu au ce cauta în institutiile noastre , sanitare. Este foarte important ca exteriorul curat si ordonat al asistentei sa se pastreze si în cursul garzilor de noapte. STILUL DE MUNCA. PROTECTIA MUNCII ÎN MEDIU INFECTIOS Asistenta trebuie sa-si cunoas-1 ca sarcinile ce-i revin. ISTumai aceasta nu asigura însa o asitentit de calitate. Munca la patul bolnavului prezinta totdeauna pericolul farîmitarii timpului din cauzii, numeroaselor sarcini ivite în mod neprevazut. Munca asistentei trebuiesa fie planificata si organizata, aceststil de munca fiind necesar unei calitati ridicate a asistentei medicale. Fig. -1. Pentru a preveni pierderea Sarcinile asisten tei trebuie nasturilor se pot utiliza garnituri dublede nasturi, care se scot cu ocazia spaprogramate dupa un plan calculat l a t u l u i s i s e r e p u n d u pa c e h a l a t u l aprecis, pentru ca timp ul de munca sa fost calcat. fie pe deplin folosit. Organizarea si sistematizarea muncii asigura un randament mai mare, o economie de forte, de timp si de materiale. Asistenta trebuie sa lucreze dupa un orar obisnuit, dar în cadrul acestuia va lua totdeauna în considerare urgentele din sectie, can organizarea si rationalizarea muncii nu pot sa mearga împotrivii

.

« r o s u l u i b o l n a v u l u i . t i n î n d s e a m a d e e c o n o m i a d e t m p s i d e o r t e . d ) s t r î n g e r e a . B o l n a -\ l i t r e b u i e a s i s t a t i u n e o r i î n c o n d i t i i s p e c i a l e . Orice munca a e l l a > s i s l a l i » r u s l e i t i . . f u g a d u p ai n s t r u m e n t e i l l u t o . p r e l u n g i r e a t i m p u l u i a f e c t a t p e n t r u m a n o p e r a . a s i s t e n t a n u v a a v e a d e l u p t a t c u e f e c t e l e n e f a s t e a l e M n u c i i n e o r g a n i z a t e : s u r p l u s d e m u n c a . M u n c a s a n i t a r a n e c e s i t a m u l t a i n g e n i o z i t a t e s i i n i t i a t i v a . n e g a s i r e a m a t e r i a l e l o r l a p r o x i m a M 'a z i e . o b t i n e r e a I o r e z u l t a t e n e s a t i s f a c a t o a r e . u n a d i n e t a p e l e c e l e m a im p o r t a n t e a l e î n g r i j i r i i a c e s t u i a . e p b c n i ) ) t t p e e o r f i r e e t i g c r i a t e : t u b a i a u ) r r i p e e e s a f i e r e p a r t i z a t a p e e t a p r e g a t i r e a m a t e r i a l e l o r n e c e ab o l n a i a m u n c i i p r o p r i u -z i s e . h l t i ' -o s i n g u r a m u n c a . c u r a t i r e a l p u n e r e a l a l o c a i n s t r u m e n t a r u l u i s i m a t e r i a l e l o r u t i l i z a t e . I a t a m o t i v u l p e n t r u c a r e o a s i s t e n t a b u n a t r e b u i e s a f i e'l < > b u n a g o s p o d i n a . A s i s t e n t a v a t r e b u i 4 g a s e a s c a t o t d e a u n a s o l u t i i l e c e l e m a i b u n e p e n t r u a -s i î n d e p l i n i'i i r c i n i l e . d a r p a r a s i r e a s a u n e g l i j a r e a b o l n a v u l u i n u p o t f i j u s t i f i c a t e u n i m i c . L a a l c a t u i r e a p r o g r a m u u i d e m u n c a s e a U n î n c o n s i d e r a r e s u c c e s i u n e a l o g i c a a s a r c i n l o r s i e t a p e l o r e m i n c a d i n s e c t i e . d a r î n p r i m u l r î n d s u f e r i n t ab o l n a v u l u i . I J n c a d r u s a n i t a r n u -s i p o a t e p e r m i t e s a u i t e c e v a . P r o c e H u d a s t f e l .( l v i d i f . f a c t o r u l t i m p n u a r e i m p o r t a n t a s i a n u m e u a c t i v i t a t e a p e n t r u l i n i s t i r e a b o l n a v u l u i . d e a c e e a ' M ! e s a r c i n i l e v o r f i n o t a t e î n c a i e t u l d e î n s e m n a r i p e b a z a .

i e a e i l c g e r m e n i . c o r e s p o n d e n t a . p e 't e p e n t r u a n u c o n t a m i n a p e b o l n a v i . a s i s t e n t a v a f o l o s i t e h n i c a a s e p t i c a î n o r i c e m a n e v r a . a r p u t e a s a -s i r e a m i n t e a s c a t m u m i t e a m a n u n t e c a r e t r e b u i e p r e d a t e s c h i m b u l u i u r m a t o r . o a e u s r a a n e s c a . S t i l u l d e m u n c a s i c o m p o r t a m e n t u l a s i s t e n t e i s î n t d e t e r m i n a t eI u m a r e m a s u r a s i d e l u p t a p e n t r u e v i t a r e a i n f e c t i i l o r i n t r a s p i t a l i c e s t i . I u t i m p u l s e r v i c i u l u i n u e s t e p e r m i s s a s t r a g a t i a d e l aI t o l n a v i c u v i z i t a t o r i .l ) i n a c e s t m o t i v . . aI t i r e v e r i f i c a s a r c i n i l e p e c a r e l e -a t r o l î n d c a i e t u l d e i . l u î n d u s i r a m a s b u n d e l a b o l n a v i . t e l e f o a n e . P e n t r u v e n i o î n t e l e g e r eg r e s i t a . i l c a t u i e s t e p l a n u l d e m u n c a . î s a a î e t e r m i n a r e a s e r v i c i u l u i s i p a r a s i r e a u i . a s i s t e n t a a v î n i n n d p p a s 29 n u t e u u m a t m a a t r a l r a m l i t i o a i i t n a i a s H n a d t n n a I a j f o t e l m r n i a r .j i c n t r u a n u o m i t e n i c i u n a m a n u n t . î n c a z d e e p i d e m i i a e r o g e n e . n u v î n n p s v n a i i u s i t s t e n a t . V a t r e c e î n c a o d a t a p r i n s a l o a n e l eM! s i . î s i v a t i n e t o t d e a u n a m î i n i l e c u r a t e s i l e v a d e z i n f e c t a c î t m a i i l n s . m t l e c n e u n o a d l t n r a p e d i t r r p a s e u e r t u n .c a r a s a i a i i .v i i r e p e t a f i e c a e s c r i p t i e m e d i c a l a î n f a t a a c e l u i a c a r e -o . m a i a l e s d a c a s -a a t i n s d e m a t e r i a l s e p t i c s a u d e u n b o l n a v l i i f c c t i o s . D a c a e s t e b o l n a v a . p e d e o p a r t e p e n t r u a s e f e r i d e c o . discutii etc.

prezinta riscul îmbolnavirilor contractate în procesul activitatii profesionale. ca de exempluhepatita epidemica. maiales în mediu infectios . se poate in fecta mult mai usor decît înstare de perfecta sanatate. prin s port si educatie fizica. avînd puterea de apararea organismului scazuta. prin asigurarea timpului necesar pentru odihna si prin calirea sistematica aorganismului. stafilocociile. în spitale de copii etc.gama-globuline. st ranuta sau vorbeste. Va evita sa dea mîna cu bolnavii si va cauta sa nu duca mîinilela fata sau la par. iar în anumitecazuri bine indic ate. cîndbolnavul tuseste. dermato-venerice. se poate ridica rezistentaorganismului fata de infectii . caci în aceste cazuri. sa i se aplice metoda imunizarii pasive prin. Muncaîn sectiile de boli inf ecto-contagioase. La parasirea spit alului va trece prin filtrul personalului. pentru a nu duce mîinile eventual infectate la gura. Printr-o alimentatie corecta si bogata în vitamine. tuberculoza. menite sa opreasca transmiterea infectiei de la bolnav la personalul sanitar. ca si infectiile cubacilul dizenterie si altele. precum si printr-o serie de masuri de protectie.Asistenta este de multe ori în pericol sa se infecteze. . asistenta sa nu se duca la serviciu. însa volumul si intensitatea riscului pot fi foarte mult scazute printr-un comportamentjust la locul de munca . în caz de îmbolnavire. Nu va mînca în cursul serviciului si va renunta la fumat la locul de munca. Asistenta va purta în mod obligatoriu în serviciu echipamentulde protectie si va pas tra riguros toate regulile igienei personale lalocul de munca. chirurgieseptica sau pulmonara. Asistenta nu se va aseza niciodata pe patul bolnavului si va cauta sa se expuna cît mai putin picaturilor Pfliige. Este bine ca asistenta sa se imunizeze activ prin vaccinari împotriva bolilor mai frecvente pe care le îngrijeste. A sistenta îsi asuma acest risc profesionalîn momentul cînd se dedica profesiunii alese.

ceea n-da caracterul specific al serviciului spitalicesc. rolul lui profilactic. ulit'icata. îmbolnavirile rare si cazurile atipice de boala.. pentru a asiguraix ilnavilor o asiten ta c alificata si con dit ii o ptime d e îng rijire în . speciala. cu exceptia spitalelor delinii infect o-contagio ase. El face parte din complexulviist de spital-unificat. muncani spital trebuie sa fie de o cali tate superioara. care necesita o îngrijire permanenta. ra mînînd pe planul al doil ea. care se diauosticheaza greu si necesita o observatie atenta. bolnavii care sufera sau sînt suspectati de boli infeeto-contai ^ l oase. Astfel în spitalv or fi inter nati: bolnavi în stare grava. pentru a fi izolati de restul populatiei. Spitalul loc în care se interniMiza oamenii bolnavi care necesita îngrijiri este o institutie H caracter curativ. bolnavii care necesita interventii chirurgicale sau alte trataMiente speciale nerealizabile ambulatoriu. permanenta si deninga durata.LOCUL DE MUNCA AL ASISTENTEI MEDICALE SPITALUL Spitalul este o institutie sanitara destinata îngrijirii bol navilorfi organizata pentru serviciu permanent. Spitalul nu îngrijeste decît anumite categorii de bolnavi. Fiind vorba în general de bolnavi a caror îngrijire necesita celemai avansate mijloa ce tehnice de investigatie si tratament. care cuprinde în afara spitalului propriu-ziapoliclinica si circumscriptia sanitar a.

dintre care unele se dezvoltamai tîrziu ca adevarate spitale. în sistemul pavilionar. înfiintate cu scopulde a vind eca bolnavii. constructia dar mai ales întretinerea sînt foarte costisitoare. atît în Europa. departe de întreprinderile industrialezgomotoase si în afara centrului oraselor mar i. Ca sistem de constructie deosebim spitale pavilionare si spitalebloc. Spitalele noi. caci astfel praful. sectiile spitalului se gasesc amplasateîn pavilioane separate. în alte centre/ prindezvoltarea or asului. înconjurate de zone verzi. . Institutiile de izolare sîntamintite în legile lui Hamurabi. care se construiesc sub regimul nostru. 6). spitalul necesita mai mult personal. fumul. Aprovizionare:) cu apa si canalizarea trebuie sa functioneze ireprosabil. Moi se si Mânu. în epoca feudalismului se înfiinteaza micistationare lînga biserici si mîn astiri.tot cursul tratamentului. Unele dintre spitalele noastre actuale au fost cladite în trecui. gazele emanate de întreprinderile industriale din oras nuvor polua aerul di n jurul spitalului. pentru a nu lua lumina pavilionului vecin. Este avatajos daca spitalulse gaseste în directia inversa vînturilor dominante. pentru a nu opri lumina si razele solare. care reclama cadre de asistentimedicali temeinic calificate si specializate în ramurile de activitatepentru care sînt repartizati. în acest sistem. ale institutiilor cu caracter curativ. Eficienta muncii dintr-un spital depinde în mare masura si deamplasarea spitalului . Abia pe la sfîrsitul secolului al XYIII-lea începe ca problema spitalelor sa reprezinte o preocupare stiintifica si sociala. Un astf el de spital necesita un teritoriufoarte mare. mai multa posibilitatede miscare. concretizate. cît si în Asia. Sistemul payilionarasigura mai multa liniste pentru bolnavi. Amplasarea ideala de spitalelor este pe terenurimari. Orientarea cea mai buna a spitalelor este cu saloanele spre sud. caci distanta între pavilioane treb uie sa f ie corespunzatoare. Mijloacelede comunicat ie catre centrul orasului trebuie sa fie usor accesibile. fara alte constructii în imediata lorapropiere. Munca curativa din spitale se duce îngeneral la un nivel stiintific ridicat. . Asklepiadele dinGrecia antica si valetudinariile din epoca romana erau forme noi. dar totusi nu preadeparte de teritoriul pe care-1 servesc. Caracterul l or filantropic reprezentaunul din mijlocele de dominare ale clerului asupra mase lor populare. tinseama de toate normele stiintifice el aborate în problema constructiilor spitalicesti (fig. iar infectiile si epid emiile intraspitalicesti sînt rare. spitalul de la periferie a ajuns chiar în centrulorasului. Institutii de tratament pentru bolnavi internati au existat si înantichitate.iar colaborarea între sectii este foarte mult îngreunata. fara sa se tina seama de criteriile de mai sus.

G. l-'ig. Cluj.5. . Institutul oncologic. Spitalul de copii Oradea. Spitalul modern. .3 Fig.

sistemul spital lor în bloc este astslyjpreferat. sectiile de spitw l serviciile de din g no s t i c s i t r a t a m e n t . C!M«trebuie în orice caz an plasata într-un pavilii sep arat. serviciile adminli trativo-gospodaresti. excluzînddincli\< direa lor sectia de boli infecto-contagioase. întretinerea acestor spitale este mult mai avantajosa. ocupa un teritoiu mai mic.Spitalele construite întrun singur bloc adapOKtese sectiile pe etaje diferite. nente functionale : serviciul de pi i mire. Comunicarea între sectii se face prin ascensoare. In acest fel realizeaza o oarecare t n cere între cele doua sistci i de constructii ale spil. Spitalul cuprinde m matoarele parti coniji. Colaborarea între diferitele sectii este mult usurata." mu lt mai ra pid si mu l comod decît parcurgem» pe jos a distantelor dintrupavilioane. iar sistemul de încakiro este mai economicos. asistenta medicala mai comoda. Din cauza acestor avantaje. . lelor. Ele necesita un personal administrativogospodaresc mai redun.

i astru si. iliittrie. pil internarea fi ecarui boln av sa se faca dezinfectia oblig ato rieu anumite f iliere sa fie rezervate numai pentru o singura boala. Linia de racordare a dusumelei la peretini fie în unghi ci rotunjita concav. obstetrica-ginecologie. camera de îmbracare. camera pentru dezinfectarea si deparazitarea efectelor. chirurgie. sa fie împregnati cu email i u l e i . în spitalele mari. sectia de boli interne se diferentiazai departe : cardiologie.Serviciul «le primire (fig. S aloa n ele sa fie c ît mai mici. Saloanele sa fie orientate spre sud. . Sectia de spital este partea componenta înzestrata cu paturi n asigura asistenta întro anumita specialitate a bolnavilor spitali 11. Cu execeptia sectiM' de maternitate si boli contagioase. Dusumeaua sa fie fara crapaturi. maternitate etc.5 2 m. Acest serv iciu trebuie sa i|»rinda : s a l a d e a s t e p t a r e . oftalmologie. sal a deUimente si alte încaperi în functie de specificul sectiei (chirurgie. celelalte sectii au în mod 'nijnu it un s erv iciu comun de primire. 7) este filtrul principal al spitalului. T a v a n u l v a f i p a s t r a t c o m p l e t. oto-rino-laringologie. Ea cuprinde în mod obisnuit saloanele de bolnavi. camera pentru o ri. galben. cealalta filierafio în stare de u tilizare pîna la dezinfectia obiectelor si spatiuluiunei filiere. biro ul de înreg istrare a bo ln avilor. Peretiil ie zugraviti în culori deschise : alb nuantat spre roz. camera p en tru med ici. 'i d o se hotaraste asupra internarii bolnavului. toal eta. sud-est sau sud-vest. pentru a nu retine murdaria. linoleum. hidrofoba si rezistenta. Sectiile se grupeaza pe baza specialitatilor: interne. hol ul. m ag azia d e l en je ri e cu ra ta . b aia. oficiul. c a m er a d e d ep a ra z i t a re s i b a i a b o l n a v i l o r . m a g a z i a d e e f e ct e a l e b o l n a v u l u i . p e n t ru a s e p u te a s p a l a . dogie. cu o capacitat e d e 4 maximumi nituri. a coperi u asfalt. pent ru c a ni vreunul dintre ei se dovedeste a fi contagios.). Este de dorit ca în spitalele de boli infecto-contagioase. pneumolo. E s t e b i n e c a s p i t al u l s a a ib a c e l p u t i n d o u a a s t f e l d e f i l i e r ei tu fiec are s a in tr e deod a ta nu ma i un singu r b oln av . Este bi ne ca aproximativ 1/3 a spatiului de spitalizare saal c a t u i t d in c a m e r e m i c i d e l 2 p a tu r i . cauciuc sau diferite materiale plastice colorate. gastro-enterologie. cabin etul de consultati i. Miiogie etc. hematologie. j urnele din piatra si mozaic sînt de asemenea preferabile dacacinele sînt bine încalz ite. pîna la înaltimea de 1. boli endocrine etc.

Pentru noapte ramîne aprins în salonnumai un bec colorat în a lbastru închis.Usile si ferestrele sa fie netede si astfel usor de întretinut în stare curata. acaror alimentare este de preferat sa se faca din coridoare. Daca aerisirea se face prin fereastra snusa. Aerul în saloanele de b ol n vise viciaza mult ma i repede decît în camerele de locuit. în apropierea usii. împrejurul lavaboului. carecoboara pîna la podea. Intensitatea iluminatului artificial sa nu fie exagerata. temperatura poate sa scada pîna la 14 35". ceea < implica o ventilatie desavîrsita. cît si linistea bolnavilor. ca sa asigure odihna bolnavilor. bolnavii sa p nmeasca numai aer încalzit. Din aceasta cauza caloriferei'1 sînt în asa fel instalate. prin radiatoarecu apa sau aburi de joasa presiune.. în saloanele de copii mici se permanentizeaza temperatura de 20 2U". Este bine ca pereteleexterior al sal onului sa fie ocupat în totalitate de geamuri. Ferestrele sa fie cît mai mari. este de dorit ca fiecare paisa aiba o lam pa pe noptiera sau deasupra patului. Iluminatul'»artificial sa fie difuz si indirect s-au semiindireit.. Temperatura optima în saloane în timpul zilei este de 19° pentruadulti. din directia geamurilor. Cea niiiJ frecvent utilizata este ventilatia prin fereastra. Astlolse asigura. în afara de lumina centrala a salonului. Se aeriseste dimineata. Ventilatia saloanelor trebuie sa fie usor reglabila. în saloanele de sugari la 22 24°. în fiecare salon sa fie introdusa apa. încalzirea optima a saloanelor este cea centrala. Utilizarea aerului conditionat este o forma superioara a încalziriisi ventilatiei saloanelor. dupa servin . Apropierea geamului de podea marestesuprafata de i luminat si asigura pentru bolnav o vizibilitate maimare din pat spre exterior. iar la imaturi la 28°. Suprafata geamului trebuie sa reprezintecel putin 1/4 din suprafata salonului. în unele locuri se utilizeaza încalzirea podelelor sau tavanului. în timpul iernii bolnavii sînt întorsi cu spatele spre sursa < aer rece. peretele sa fie captusit cu faianta. acoperiti cu o patura în plus. dar cel put in 2 m2 în cazul rezervelor mai mici de 14 m2. cu stativ articulaipentru a se putea dirija lumina dupa dorinta bolnavului si necesitatile personalului de îngrijire. atît curatenia saloanelor. Daca spitalul nu dispune doinstalatia necesara. servind la orientarea bolnavilor. în cursul noptii . ca. apropiindu-se cît mai mult de lumina naturala. însa deschizaturilereglabile al e geamurilor superioare si inferioare nu trebuie sa provonri* curent puternic de aer peste bolnavi. cît mai jos spre podea. 36 . iar pentru cap li se da o bas nsau caciul ita. încalzirea se v a face prin sobe de teracota. pentru a-i feri de raceala.

Se lua în considerare si specificul (-ici. obstetrica l>oli infecto-contagioase. Noptiera pentru saloane. 8) cu lampa MI u scaun sau taburet. Mobila principala a salonului0 patul. Suprafanccesara. înzestrarea salonului poate fi completata cu instalatie semnalinare. 9 m pastreaza halatele bolnavilor. 7 2 în camera de 2 paturi si 6.'i m3 pentru fiecare pat. Lînga fiecare pat se infuza o noptiera (fig. nga chiuveta se instaleaza supor" i pentru prosoape. Pentru i nanele de copii si sugari se cere iiprafata de 4 m2 si un cubaj l . pent ru a crea bolnavului. trebuie sa fie de 10 121 în camera de un pat. în ultimul timp existanieroase încercari de a apropia mobilierul salonului ca aspect de ibilier de uz comun. l'i vopsit în alb. p e ri a pe n t ruun g h i i so lu ti il e d ez inf ec ta n t e .5 8 m2 camerele de 3 4 paturi.«'lor. eventual telefon si rvizor. dupa vizite si seara înainte deIcnre. fie din metal. întreg mobilierul confectionat. fie din lemn. în care Fig. Su b ch i u ve ta se v a as ez a oga l ea t a cu i mc pentru tampoanele de vata utilizate. 37 . fiolele goale etc. clisme. socotita pentru un bolnav adult. Deasupra chiuvetei se vor aseza oglindasi s ta t iv p en t r u s ap un i re a c u sa p u n l i c h id . în coltul fetei de masa vor broda numarul salonului si lisiiele sectiei. cu vopsea de ulei sau lac. asigurînd o suprafata (si rj si un cubaj mai mare) pentru Inavii de la chirurgie. în salon se mai gaseste un Iii. de radiodifuziune (numai cu casca). dupa tratamente. în mijlo1 salonului sau lînga perete se instala o masa acoperita cu i za alba. S. Amplasarea paturilorfiice la distante egal e si în asa11-1 incît sa fie accesibile din toate ilInH'tiile.]) construit în perete. atun ci cînd estecirnat în spital. un mediu mai ob isnuit. He va avea grija ca saloanele sa nu fie supraaglomerate.

cîntarul pentru sugari. a chiuvetelor. po .50 m2 suprafata pen tru fie ca re pa t. în spoc i a l c e l e d e l a e t a j . Paturile copiilor vor fi în asa fel asezate. geamurilor. spatioase. De asup ra pat uulor se vo r fixa dulapioare sau polite. dulapul pentrulen jerie . comutatoarelor si prizelor electrice. pediometrul. 9. - Ferestrele vor fi prevazute cu plasa metalica sau gratii.Saloanele pentru copii trebuie sa fie luminoase. Pentru ca personalul medical sa aiba posibilitatea de a supraveghea în permanenta copiii. deschizînduse pe un coridor sau camera intermediara încalzita. este bine ca peretele care desparte salonul spreco ridor sa f ie confectionat d in sticla Fig. Dimensionarea coridoarelor. 10. Mobilierul salonului va fi completat cu masa speciala pentruînfasat. Amenajarea holurilor. Se vor calcula cel putin 2. Fig. încît sa nu fie în apro pierea surselor de caldura. vana.

Baia trebuie sa cuprinda cada. tetinele. Scaun ele sa fie prev azute cu co ntragre utate. pentru a ilioritine scîndura în pozitie verticala. reflectoare utr. pentru a permitei hrulatia cu targ i si transportul bolnavilor cu paturi (fig. frigiderul pentru pastrarea alimentelor . 10) i. nu sînt preferabile u sp ita le. utilajele necei1 pentru spalarea vaselor. Closetele se normeaza de asemenea dupa numarul patu rilor. paharul.' caruciorul pentru distribuit alimente completeaza inventarul iifloiului. Saloanele de sugariktut înzestrate cu vana proprie pentru a ev ita transportul copiilorctln salon la baie si înapoi (fig. pe care pers on alul din sectie ar trebui sa le gateasc a de urgen ta. Coridoarele de legatura sa fie cit mai largi. otind l scaun pentru 10 femei sau 15 barbati. mese.5 m. Amenajarea coridoarelor si alinliiUii-vorbitor cu p lante ornamentale. 9). presuri de iciuc sau linoleum. . precum si pentru prepararea aliatelormai simple. baia pentru picioare(tusurile fixe si mobile. Suprafetele de gatit masa cald a. sursa d e nbustibil (de preferinta gaz sau curent electric). s|iitl ula. 12). dulapul pentru instrumente. pupinelul i (TU sterilizarea veselei. în *fara de mobilierul comun tuturor salilor de tratament (masa pentru examinarea bolnavului. sa ajunga sus pîna la tavan Îl jos pîna la podea. Camera trebuie sa fie prevazuta cu o suprafata cât Urni mare de geam si cu o iluminatie artificiala cît mai perfecta. în crearea acestei atmosfere. ca aceasta sa contravina normelor elementare de igiena spitaliisca. pentru a primi o iluminatie ftuii uniforma. eventual cu tablouri simple. sursele de apa calda si rece. Closetele trebuie . Sala de tratamente si de investigatii curente sa fie asezata de în aripa de nord a cladirii. ea este înzestrata în functie de specificul investigatiilor si tratamentelo r care se executa în sectia resp ectiva. Pentru fiecare 20 de bolnavi trebuie socotitan camera înzestrata dupa modelul de mai sus. dar estetice i'cbuie sa creeze o atmosfera placuta pentru bolnavi (fig. fara scaun. fie prevazute cu anticamera si sa fie bine ventilate. 11).itni'« se vor pastra obiectele individuale ale copiilor : termometrul. uleiul steril etc. fotolii. lingurita. Latiini'ii minima admisa este de 2.). baia de sezut. Peretii despar titori din caramida si nu din scîndura. Apa calda trebuie sa se gaseascai'i ld e a un a l a d is p o z i t i e î n c a n t i t a t i n e l i m i t a te . asistenta medicala are un rolprim ordin Oficiul trebuie sa fie înzestrat cu vasele necesare pentru încalzisi distribuirea al imentelor. în acest fel scaunele se mentin iMirttte si uscate (în special în sectiile de barbati) (fig. Closetele turcesti.

39 .

.Sala de mese pentru bolnavi. Sectiile mari ausalile desti nate pentru pregatirea si executarea interventiilor grup at e în tr-un b l o c o p er ato r. Sectiile chirurgicale poseda sali de operatie cel putin doua pe sectie (un a pentru op eratii sep t ice. Fig. comune tuturor sectiilor. Closet cu scîndurfl echilibrata (scîndura scaunuluie st e me nt in uta î n po zi ti e ridicata de o contragreutati' pentru n preveni murdarirea). 11. Vana fixa pentru îmbaierea sugarului într-un salon de copii. un punct de laborator unde per mi nalml sectiei poate executa analizele curente si urgente. 72. bibliotecn \ personalului si magazia de efecte formeaza parti componente ale secii-i Hor mai mari. în afara încaperilor aratate pîna acum. ele mai cuprind o serie de particerute de specificul munciidin sectia respectiva. camera de spalare. apoi camera pentru pregatirea preoperatorie a bolnavului. camera de reanimare. mai mult sau mai putin Flg. alta p en t ru operatii asep t ice) si sala de sterilizare.

Sectia de neuro-psihiatrie are saloane de zi. sala priitru interventii lacobaeus. spalator de vase. pentru avorturi etc. 1 . camera pentruIlustrarea alimentelor. cazarmamer. au o constructie si functionalitateu pitite. Vesela. iar rezervele destinatepentru bolnavii agitati sînt prevazute cu vizoare. izolatoaren instalatii sanitare si utilaj propriu si în sfîrsit bucatarie de lapte"impusa din camera pentr u prepararea alimentelor. sala de reanimare pentru nou-nascuti cuprinse atual într-un bloc de nastere. al camerelor. Sectiile d e boli infecto-cotagioase au serviciul lor de primire separat de serviciul de primire a restului spitalului. biberoane si racitor. pentru. saloaneleti rezervele sînt grupate pe afectiuni: fiecare avînd circuite separate cu filtru de personal. Fere strele sînt prevazute cu gratii. saloane pentru mamele însotitoare. una care comunica p rin cu lo arul sp italu lu i cu c ircu itu l asep tic(prin a ceasta se face aprovizionarea bolnavului) si alta care se deschid e s p r e u n c o ri do r ex t e ri o r (p r in ca re s e î nd ep a rt e az a o b i e c te l eti efectele infectate). Sectia de oto-rino-laringologiepoate avea camera pe ntru audio-Irie etc. sal a de colposcopie etc. pentru a preveni caderea copiilor pe fereastra. sala pentru cultura fizica medicala. closet.. Se urmareste introducerea izolarii bolnavilo r (Mint. salon boxat pentru nou-nascuti siparat pentru imaturi.t si spalator separat. separate de saloanede noapte. Sectia mai poaten i prinde atelierele pentru ergoterapie. Ferestrelei|e la sectia de pediatrie sînt prevazute cu gril aje de fier. camera pentru aerosoli. Boxa are doua intrari. Sectia de boli infecto-contagioase poseda încaperi si aparatura «nl'icienta pentru dezinfectia si deparazitarea efectelor care au servit . sala de alaptare.vide. Sectia de urologie are sala pentru cistoscopie.Sectiile de ortopedie poseda în plus sali pentru aplicarea aparateghipsate si camere de fizio-si mecanoterapie si de adaptarefunc-'iiala. Sectia de pediatrie are saloane separate pe grupe de vîrsta. saloane 1 ">xa. saloane separate pentru lehuze. Sectia de fiziologie cuprinde camera de sterilizare pentru vesela i scuipatori.agiosi prin boxe Meltzer în toate sectiile de boli infecto-contaltlnn. Sectia de obstetrica si ginecologie mai poseda sala de nastere. Sectiile bine amenajate realizeaza izolarea lioluavilor prin boxe de tip Mel tzer. se. amenajata pentru l sau 2 bolnavi. sala de bronhoscopie. Sectia de boli infecto-contagioase din cauza caracterului contagiosn l bolnavilo r si al dejectiilor lor. eventu al si atel ier de p roteze. Sectia de oftalmologie poseda camera pentru oftalmoscopie. 1 . al efectelor care creeazapericolul infect iilor intraspitalicesti. avînd baie. pentm travaliu.te pentru sugari. Boxa Melt zer este o unitate(lidependenta .

dar p oate fi disp ersat si în sectiile mari al e spitalului. existenta lorfiind obligatorie nu mai în parte pentru toate spitalele. ra dioterapia si fizioterap ia. Punctul de transfuzie asigura efectuarea transfuziilor de simtesi a preparatelor sanguine la bolnavii internati. radiografie. hematologice si serologice. pi ohofunctionale respiratorii etc. care executa examinarile si tratamentele radiologice si fizioterapiee pentru bolnavii internati. Laboratorul de analize medicale efectueaza analizele necesare pentru diagnosticul. inframicrobiologice. electroencefalograme. undopersonalul sectiei executa analize le de urgenta. Transfuziile se executa la punctul de transfuzie sau în oricare din . Pe linga procurareasi conservarea sîngelui. serv iciul poatofi redu s. metabolismul bazai. Serviciile de diagnostic si tratament sînt partile componente fara paturi ale spitalului care servesc toate sectiile. tomografie etc. biochimice. Serviciile mari de radiologie au camere separate pentru radioscopie. în afara de salile de diagnostic si de tratament. Numarul lor este în functie de marimea.bolnavilor. Laboratorul este înzestrat cu instrumentar pentru efec tuarea recoltarilor si a anlizelor bacteriologice. în generatfunctioneaza urmatoarele servicii de diagnostic si tratament : Serviciul de radiologie si fizioterapie. Laboratorul se mai completeazacu depozitul de material si chimicale si cu crescatoria de animal» necesare pen tru unele ex aminari. cel putin ex aminarile bacteriolog ice vo rfi efectuate într-o încapere s eparata. TJn astfel de serviciu complet constituit include radiodiagnosticul. serviciul include camera obscura pentru developarea radiografiilor. precum si pentru dezinfectia continua a dejectilor sivaselor bolnavi lor. precum si umateri alelor ajutatoare necesare tra n sfu ziilor. în celelalte. Serviciile de diagnostic si tratament. Servicul de radiologie si fizioterapie poate fi concentrat într-uubloc unic. Laboratorul de explorari functionale asigura explorarile speciale(electrocardiog rafie.Laboratorulpoate fi unic pentru tot spitalul sau anumite parti componente alesale pot apartine sectiilor de specialitate. în spitalele cu sectii mari si cu afluenta mai mare de bolnavise organizeaza mici laboratoare clinice în sectiile principale. urmarirea evolutiei si a vindecarii bolnavilor internati. profilulsp ecialit atii si categoria de ierahizare a spit alului. micologice. filmoteca si grupul sanitar. în spitale cu laboratoare mari se asigura spatiu separat pentru fiecare categoricde analize. plasm ei si derivatelor de sînge. în acest labora to rse determina grupele sanguine si se executa probele d e compatibilitate.) necesare bolnavilor internati. în spitalele mai mici.

în aceasta din urma încapere se face si etichetarea truselor sterile. laborator. 13).<ctiile clinice. executa examenele iiuatomo-si histopatologice. efectelor si materialelor necesare pentru investigatii sitratamente curente. camerade dusuri si cabinetul medical de consultatii. Serviciul central de sterilizare asigura sterilizarea tuturor instrumentelor. pentru a evita suprainfectarea serviciului(fig. Activitatea lui se rezumaIu general la asistenta terap eutica curen ta. «Iaca nu sînt deservite în aceasta directie de un alt spital din apropiere. ih directa supraveghere a medi cului de la punct. care asigura asistentautomatologic a bolnavilor internati în spital. Serviciul de anatomie patologica si prosectura. Servicul de prosectura este obligatoriu în toate spitalele. pentru materialeleInflamabile) s i la nevoie camera de garda pentru farmacistul carepresteaza serviciul de noapte . sala de masaj. în complexulwirvicului de cultura f izica medicala se gasesc sala de gimnasticamedicala. Ea are ca sarcina planificarea. Spitalul are farmacia sa proprie. camera pentru curatirea mecanica si chimica u materialului de sterilizat. în spitalele mai mici. masaj medical si agenti fizici. cît si eliberarea materialelor sefuc exclusiv prin ghisee. camera de autoclavare si depozitulmaterialelor ste rile. iar în unele locuri si pentru interventii chirurgicale. spatiu pentru depozitarea sîngelui si preparatelor de sînge si pentru spalarea si sterilizarea stic lariei si a aparaturii. Farmacia npitalului se compune din camera de receptura. Unele spitale au si serviciu de stomatologie. Servicul posed a unulnan mai multe cabinete de consultat ii si tratamente. cu sala corespunBfttoare de asteptare. spalator. unde se preparamedicamentele pres crise. precum si pentru precizarea cauzei mortii. camera de receptie. unele dintreiieeste servicii sînt comasate în mai putin e încap eri. Farmacia. Serviciul se compune din camera de receptionare a instrumentelorti materialelor folosite. . Servicul de cultura fizica medicala asigura bolnavilor internati în cadrul terapiei complexe tratamentul prin gimnastica mediwla. aprovizionarea. cabinet de analize. în camera de reanimare sau chiar în patul bolnavului. mecanoterapie. Am ploarea acestuinerviciu este în functie de marimea si profilul spitalului. prepararea si eliberarea medicamentelor prescrise pentru tratamentul bolnavilor. Punctul de transfuzie are laborator propriu. cît si necropsiile în vederea stabilirii ti confirmarii diagnosticului. conservarea. deporitei (dintre care o parte este bine sa fie în pivnita. Atît primirea. cabinetul de fizio-si mecanoterapie. camera pentru prepararea produselor sterile.

biopunctii. Asigurarea bazei materialea activitatii m edicale este una din conditiile importante ale functio narii spitalului. în vederea in trod u cerii lor în clinica u mana. bacteriologic si muzeu. Daca un astfelde serviciu exista pe lînga spital. biopsii. bacteriologic. dotarea si întretinerea .. in terventii chirurgicaleetc. 13. îmbalsamari etc. Eliberarea instrumentelor de la serviciul central de sterilizare t eliberarea cadavrelor. camera pentru prepararea pieselor anatomopatologice. laborator de histopatologie. care sînt menite sa asigure baza materialaa functionarii spitalului.Serviciul de anatomie patologica si prosectura avînd o activitatefoarte complexa ( necropsii examinari histopatologice. precum si pen tru cercetari pe animale de experienta . examinari bacteriologice. experimentale. Serviciile administrativ-gospodaresti. biochimice. camera pentru Fio.. efectele unor medicamenteetc. Nivelul stiintific si calitatea asistentei medicale dintr-un spital depind în mare masura si de organizarea serviciiloradministrativegospodaresti. interventii chirugicale.) trebuie sa fie asigurat cu camere pentru depunerea t}\ conservarea cadavrelor (morga). Aici se cerceteaza si se verifica pe animale noi metode de investigatiesi de tra tament. el va cuprinde sali pentru cercetaride fiziopatologie. Laboratorul de medicina experimentala exista numai pe lîngaanumite spitale mari si cu sarcini speciale de cercetari stiintifice. prin amen ajarea . biochimie. biochimie. sala de necropsii.

Administrarea tehnico-financiara a unui spital ridica foarte tiuiteprobleme. efectele vor fi dezinfectate înainte de spalare. Prin activitatea intendentei trebuie sa se creeze în spital o atmosfera placuta prin aspectul curat. precum si curatenia generala. Blocul alimentar asigura pregatirea si deservirea hranei bolnavilor. spalatorie. încalzitul si iluminatul. Atelierul de lenjerie m gaseste amplasat în apropierea spalatoriei. distribuirea si consumul . jtnl. a instalatiilor. atît în cladire. în unitatile izolate. utilajelor. Lenjeria sugarilor si a nou-nascutilor se spala în camera separata. uscarea si calcarea lenjeriei de corpîsi de pat. instalatiilor. si încurtile institut iei. ordonat. serviciul tehnic de întretinere si reparatii trebuie sa asigure functionalitatea sectiilor iji serviciilor de specialitate în mod continu. Serviciul tehnic de întretinere si reparatii se ocupa cu întretinerea m perfecta stare de functionare a cladirilor. sectiilor si serviciilor precum si prin asigurarea alimentatiei tolnavilor. Intendenta supravegheaza întretinerea cladirilor. Prin verificarea permanenta a instalatiilor iji utilajelor. Sectia bloc alimentar. si executa toate reparatiile curente. iiscatorie. de copii si de chirurgie. a obiectelor de inventar etc. mijloacelor de transport. calcatorie. depozitul de rufe curate si ghiseul sau camera l<le elib erare a inventarului curat. prepararea. Ea sel compune din camera pentru primirea si trierea rufelor. pstetic alcladirilor si buna functionare a instalatiilor. prec um si a întregului inventar moale al spitalului. Aici se repara inventarul moale si se confectioneaza lenjeria mai simpla.Mdirilor. pe noi ne Intereseaza însa numa i acele servicii [Miresînt în legatura directa cu asisten ta medicala a bolnavilor. Circulatia efectelor în spalatoriew face în circuit. Spalatoria asigura spalarea. productia de energie electrica si alimentarea cu apa a spitalu lui revin tot acestui serviciu. Pentru sectiile de boli infecto-contagioase. El cuprinde totalitatea încaperilor necesare pentru depozitarea. fara întreruperi si acciden ta. a aparaturii si a instrumentarului. dotate cu uzina electrica si instalatie de apa proprie. în as a fel încît cele curate sa nu se întîlneasca niciod a t a cu c e l e mu r d a r e .

bucataria dietetica.alimentelor. laboratorul de cofetarie. bucataria. Blocul alimentar se compune din magaziile de alimente. camera de taiat carne si I»i:st3. . spala toria de vase. 15. ca mera de curatat si spalat zarzavatul. si 16). vestiarul pentru personal fji mijloacele de transport al alimentelor (fig. sala de mesî. oficiul de pastrat al vast lor de bucatarie. oficiile de încalzire si distribuire a mesei. 14.

...Uit alimentele .. sectia bloc alimentar. Marmita cu vapori supraîncalziti pentru prepararea alimentelor. 1-5.de j. Fig.

Descarcarea automata a medie o ora. mîncarea se raceste. iar mutarea lor dintr-un vas în altul face ca alimenteleHil-si piarda a spectul lor atragator. ul mîncarii. în spitalele cladite dupa sistemul bloc. din muza întretinerii si organizarii mai economice. coridoare subterane H. EeînrfUzirea alimentelor în oficiile alimentare din sectii schimba uneori gusl. în al doilea sistem. în primul sistnm. totusi. deci aceasta poate fi aranjata estetic. sistemul descentralizat trebuiepreferat. timp în carebucatarie. Pastrarea îndelungata si reîncalzireau! imentelor reduc în proportie de 15 20 % co ntinutul lor în vitamina C. iar personalul medical poate interveni în mod direct la prepararea alimentatiei si a regimurilor dietetice ale bolnavilor îngrijiti în sectie. rt. Din aceste motive.rie centrala sînt distribuite oficiilor sectiilor prin(liferite sisteme de transport : carucioare.Blocul alimentar poale fi organizat dupa sisd'ju centralizat sau descentralizat. lucru foarte important mai alesIu cazul bolnavilor inapet enti. majoritatea spitalelor îsi au blocul alimentar organizatdupa acest sistem. bucataria poate fi unica. în sistemul descentralizat al blocului alimentar. ascenMoare. 1<>. n tragator. alimentele pregatite pentru mese într-o buca1.c. dar se impune ca sa fie în aceeasi cladire cu sectiile. Desi sistemul centrali/ at prezinta foarte multeInconveniente. adica 47 . TranM l tortul alimentelor pîna la ut'ctli si redistribuirea lor li t bolnavi necesita în Fig. centrala. WMttiile îsi au bucatariile lor proprii si servirea meseine face direct din aceasta bucatarie. servirea mesei HO face direct din bucatarie.

un d e s e t e r m i n a p rep a r a re a l o r . sanatorii de tuberculoza pulmonara. spital de boli infecto-contagioase). spital e de ortopedie si traumatologie. ele difera foarte mult unul de altul. spitalematernitati. purtînd specificul aratat mai sus la descrierea sectiilor. chirurgie. triaj si fisier. în spitalele construite dupa sistemul pavilionul1 poate exista o bucatarie centrala într-unul din pavilioane. In sistemul nostru de organizare. neuro-psihiatrie. serviciul central de radiofotografie. laborator. oftalmologie. Serviciul de statistica medicala Serviciul de informatie. în vederea prevenirii agravarii lor. In blocul alimentar central. si servicul medical pentru cultu ra fizi ca si control al spo rtivilor. Servicii de diagnostic si tratament: radiologie. cînd poarta denumirea specialitatii respective. Policlinica are o structura complexa. Policlinica asigura în acelasi timp activitateade asistenta sociala a t eritoriului atribuit. pediatrie. obstetricaginecologie. semifabricate. dupa specificul sectieisau al spit alului respectiv. antituberculos. stomatologie. sanatorii de sechele de poliomielita etc. oto-rino-laringologie. antirabic. spitale de boli infecto-contagioase. c ar e apo i s înt trim i s e sub a ce as ta fo rma la b uca ta ri il e sectiilo r . îngrijirea bolnavilor cere cunostinte speciale. Spitalele pot fi organizate si cu profil unic. Aceste spitale fiind organizate pentru o grupa de vîrsta (spital de copii. care se grupeaza în modul urmator : Servicii de consultatii de specialitate : interne.în cladirea blocului. însa fie care pavilion trebuie sa aiba si bucataria lui. maternitati etc. Munca în aceste spitale este foarte diferita si necesita o specializare a personalului. Prin ea se depisteazasi se iau în tratament formele incipi ente ale bolilor. balneofizioterapie. alimentele de pregatesc sub forma de preparate. oncologie. tuberculoza osteo-articulara. endocrinologie. . spitale de boli neuro-psihice. Serviciul de garda.) sau unei grupespecifice de îmb olnaviri (sanatorii de tuberculoza. transfuzii. POLICLINICA Policlinica este unitatea sanitara care organizeaza asistenta medicala curativo-profilactica ambulatorie a populatiei pe ramuride specialitate . Serviciul de expertiza medicala a capacitatii de munca. spitale de boli dermatovenerice. î n p a vi l i o an e . Astfel deosebim : spitale de copii. policlinica faceparte integranta din structu ra spitalului unificat. dermato-venerologie.

La acestea se mai ada uga laboratoarele de tehnica dentarapeutru confectionarea protezelor dentare. Serviciul de neuro-psihiatrie poate fi diferentiat în cabinete deneurologie. în centremai mari exista policlinici separate pent ru copii. precum si un grup sanitar propriu. bucataria de lapte. gastroHcopie. Triajul compus din filtru si izolareface parte în mod obligato riu din serviciul de pediatrie. Serviciul<le neuro-psihiatrie infantila poa te functiona si în cadrul serviciuluide pediatrie al spitalului unificat sau al po liclinicii de copii Serviciul de pediatrie întruneste toate cabinetele de specialitatepentru asistenta copilului: cabinete de pediatrie. Serviciile de consultatii de specialitate. a fost subordonat o rganelo r Minis terului Muncii. Serviciul de oftalmologie poseda o camera obscura pentru examinarile de specialitate. iar cabinetul de urologie. Serviciul de chirurgie poate fi deferentiat pe cabinete de chirurgiegenerala. cabinete de ortodontie si de radiografiedentara. oftalmologie chirurgie etc. rectoscopie. 4 -c. reumatologie. ul de chirurgie generala are o sala de interventii ambulatorii si detratamente. existent în trecut în cadrul policlinicilor.Serviciul de asistenta sociala. camera de aplicare a aparatelorKipsate. Nu toate policlinicile au aceasta structura complexa. p r e cu m s i o c ame ra d e tr a t a m en t e . Este bine sa existeHilli de asteptare separate pentru copiii sub 3 ani .. servicii de diagnostic sil ratament. Alaturi de sala de consultatii. Serviciul de dermato-venerologie poseda sali de asteptare separate pentru barbati si femei. cabinete de stomatologie ortopedica. policlinica poate l'iiHctiona si cu un numar mai redus de servicii sau pot exista dupanecesitatile locale si alte servicii. electrocardiografie etc. o sala de endoscopie. camera de sterilizare. Serviciul de stomatologie poate fi diferentiat în cabinete de terapeutica stomatologica. psihi atrie si neuro-psihiatrie infantila cu anexele acestuiadin urma : cabinet pentru psiholog si cabinet pentru logoped. Cabinetele de specialitate pot aveaHillii pen tru examinari complementare ca : tubaj duodenal. Aceasta poate fi comasata cu cabinetul de consullat<ii. Serviciul de boli internepoate fi dif erentiat pe cabinete de boli interne. cardiologie si gastro-enterologie. cabinel. or topedie si urologie. Serviciul de oto-rino-laringologie cuprinde cabinetul de consultatii H i cabinetul pentru interventiile ambulatorii. ie 49 . cabinetede stomatologie chir urgicala. în functie de marimea institutiei si a teritoriului deservit. Serviciul de obstetrica si ginecologie poseda doua cabinete : unul pentru consultatii prenatale si altul pentru consultatii ginecologice. Hlomatologie. oto-rino-laringologie.

Serviciul medical pentru cultura fizica si gimnastica medicala cuprinde cabinetele de consultatii si complexul pentru cultura fizicamedicala. camerade developat. Cabinetul de radioterapie cuprindesala de iradie re a b olnav ilor s i camera pen tru ma sa de co man da. hidro-si termoterapie. Serviciile de diagnostic si tratament ajuta serviciile de consultatii. terapie cu inhalatiietc. în special a tuberculozei. Serviciul de expertiza medicala si recuperare a capacitatii demunca functioneaza în scopul stabilirii gradului de invaliditate si a . Centrul de radiofotografie se ataseaza de obicei serviciului de radiologie sau Serviciuluiantituberculos. camera terapeutica cu paturi unde se executa transfuziile. reducînduse la un numar mai mic de cabinete. un cabinet de masaj. oncologie si antirabic au o structura simpla. precum si pentru consultatii de tuberculoza extrapulmonara. în structura lui intra cabinetul de consultatii de tuberculozapulmonara pentru adulti. cu-> prinzînd cabinetele pentru electroterapie.Serviciul antituberculos este un serviciu de specialitate de tipînchis. Serviciul antituberculos are fisi er si g rup sanitar prop riu. Centrul pentru radiofotografie activeaza pentru depistarea bolilortoraco-pulmona re. came ra pentru developarea si fixarea filmelor radiograficesi biroul de interpretare a filmelor. fototerapie si balneoterapie. E l cuprinde sala de radiografie cu anexele ei. cu încaperi proprii. executînd explo rari le si t ratamentele cerute de acestea. Serviciul ae transfuzii include camera de consultatii. cabin etele de consultatii pentru ftiziopediatrie. Serviciul de radiologie cuprinde cabinetele de radiodiagnostic si radioterapie. camera de inte rpretat filmele. o camera pentru spalareasticlariei si o camera de sterilizar e. serologie. Serviciul de balneo-fizioterapie are o structura complexa. camera cu frigidere. cabinete de radiologie. dintre care unele potfunctiona si în cadrul al tor servicii (fizioterapie. Pe lînga laboratoarele pentru sectoarele de mai sus trebuie sa aiba o camera comunade recoltare a produ selor de examinare. Cabinetul de radiodiagnostic include sala pentruexaminari. cabinetul de consultatiisi fisierul. camera de sterilizare si pregatirea operato rului si a materialelo r.) Serviciul de laborator se diferentiaza în sectoare de bacteriologie. Serviciile ae endocrinologie. fara sa necesite anexe speciale pe linga cabinetele lor. biochimie. de bronhologie. cit si un cabinet de terapie cu inhalatiisi aeroso li. hematologie. laboratorul de serologie. Structura lui poate f i mai simpla.

Serviciul de statistica medicala si informatii informeaza si dirijeaza bolnavii prezentati la consultatii si efectueaza toate lucrarile legate de înregistrarea statistica a bolnavilor. Serviciul de garda asigura asistenta medicala de urgenta a populatiei din teritoriu în afara orelor de functionare a policlinicii. Dispensarul medical de pediatrie scolar asigura asistenta medicala curativo-profilactica a prescolarilor. Asistenta medicala. gospodarii agricole de stat. ni vederea asistentei sociale a populatiei de pe teritoriul policlinicii. . El se organizeaza pe lînga institutiile de învatamînt în functie de numarul copiilor si tinerilor interesati.. CIRCUMSCRIPTIILE SANITARE Circumscriptiile sanitare sînt unitati sanitare teritoriale. Policlinica are ca unitati subordonate circumscriptiile urbane. asistenta medicala la do miciliu imprimaînsa muncii din circumscriptie un caracter particular. Serviciul de asistenta sociala îsi desfasoara activitatea pe teren. pre cum si buna stare igienico-sanitaraa teritoriului. în cadrul c ircumscriptiei sanitare. Esenta activitatii circumscriptiei sanitare este cunoasterea. careasigura asistenta medicala generala a populatiei de pe teritoriulci. institutii. prevenirea îmbolnavirilor.l losibUitatilor de reîncadrare în productie a persoanelor cu capacita tea de munca redus a. specific mun ciide teren. precum sidispensarele co lectivitatilor de copii. El se organizeaza în întreprinderi sau institutiiiu fun ctie de numarul s al ariat ilor si ramura de prod uctie. NC acorda la dispensarul circumscriptiei. tim pul si la locul învatamântului. în ti mp uliji la locul de munca. scolarilor si studentilorin. de prelucrarea datelor de evidenta din fisele de consultatii de la policlinica. terenului deservit. la domiciliul bolnavuluisi în întreprinder i. precum si din unitatile subordonate policlinicii. Dispensarul medical de întreprindere sau de institutie asiguraa sis ten ta m edi c a la cu ra t i vo -p ro fi la ct ic a a sa la ri at ilo r. dispensarele medicale de întreprindere sau de institutie. cooperativeagricole de productie si colectivitati organizate de copii. care nuau dispensarul lor propriu. Caracterul muncii în dispensar se aseamanacu acela din policlinica.

în vederea recîstigarii san atatii celui internat. greu de reparat mai tîrziu. Aceeasi atentie se va acorda si însotitorilor bolnavilor. provoaca îngrijorarea si neîncrederea bolnavului. Greselile facute cu ocazia internarii. este nevoit sa recurga la ajutorul oamenilor straini. de care personalul care primeste bolnavulîn spital trebuie sa tina seama. . împreuna cu boala. caretrebuie linistiti. linistirealor prezinta aceeasi importanta ca si linistirea bolnavului. este important ca personalulserviciului de primire sa do vedeasca de la început cea mai mareatentie si preocupare fata de bolnavul nou sosi t.INTERNAREA Sl PRIMIREA BOLNAVILOR ÎN SPITAL Internarea în spital constituie un eveniment important în viatabolnavului. Acestprim contact este hotarîtor pentru cîstigarea încrederii lui. Aceasta situatie. îmbaierea si la nevoie deparazitarea. Din acest motiv. ca si modulde tratare a hainelor t rebuie sa se desfasoare astfel încît bolnavul sa simta atentia cu care este înconjurat si sa fie convins ca colectivulîn mijlocul caruia a ajuns vrea sa-1 ajute si ca va depune tot efortulpentru a-1 vindeca. men ajîdu-1 cît mai mult. în stare de~ infirmitate sau semiinfirmitate. f ara sa li se ascunda gravitatea sau prognosticulcazului. Atitudinea portarului. ajutorul acordat la dezbracarea si îmbracarea hainelor. convingîndu-i ca bolnavul lor va fi bine îngrijit. ceea ce va daunaprocesului de vind ecare. întrucîtdispozitia însotitorilor se transmite de obicei si bol navului. Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul. îi creeazaanumite stari emot ive. factorindispensabil pentru asigurarea une i colaborari sincsre între bolnavsi personalul de îngrijire. el se des paite de mediul sau obisnuit si.

Bolnavii internati sînt înscrisi la biroul serviciului de primirein registrul de int ernari. consultatie va cuprinde mobilierul obisnuit. c amerad1. asigurînd apoi prinwerviciul de s alvare transportul la cel mai apropiat spital de specialitate. Acesta trebuie sa fie înzestratm asa fel. Cazurile de urgent a vor fi primite si fara bilet deinternare. în caz ca bolnavul poate fi ident ificat se va înstiintaimediat familia lui. Dezbracarea bolnavilor cu extremitati dureroase (fracturi. ca strofantina .'i-ava si el nu ar suporta efortul necesar pentru dezbracare. tot aici se completeaza foaia de observatieclinica si datele de identita te.-. în cazul internarii unor persoane gasite pe strada sau în localuripublice. acesta va culege datele anamnestice de la bolnav saude la însotitor. romergan. dulap cu instrumente si aparatura de urgenta. fara acte necesare identificariilor. hainele . militie.flegmon etc. în stare de inconstienta. clordelazin. daca bolnavul apartineprofilului sau. Astfel. precum si l uarea primelor masurini cazul în care se impune un tratament de urgenta. î u acest scop. chiar daca nu sînt momentan locuri lib ere în spital. Asistenta va ajut a totdeauna bolnavului sa se dezbrace. în functie de specificulspitalului. asistenta de la serviciul de primire va înstiinta imediat organelede. Spitalul primeste bolnaviwi prin transfer de la alt e unitati spitalicesti. Identificarea si cunoasterea adresei exacte a bolnavului sau a celui mai apropiat apartinator au o deosebita importanta pentru a se putea înstiinta membrii familiei în cazde agravare a bolii sa u deces. încît sa poata asigu ra examinarea bolnavului. Bolnavul adus la spital va fi dezbracat si examinat în cabinetuldo consultatie al serviciului de primire. Daca s tarea bolnavului este foarte (. efedrina. iar la îmbracare seva proceda în ordine inversa. Dacaurgenta nu intra în competenta spitalului respectiv se va acorda laHorviciul de primire primul ajutor bolnavului.Internarea în spital se face pe baza biletelor de internare emisede policlinica sa u circumscriptiile sanitare. precum si medicamentele care ar putea fi folosite în cazde urgenta. indiferent de boala lui. pentetrazol. masa de examinare. Bolnavii vor fi examinati la internare de medicul de garda. date pe care le va trece imediat în foaia de observatiei t bolnavului. în vederea examinarii clinice. luxatii. bolnavii vor fi dezbracati. stabilireadiagnosticului de probabilitate. cafeina. daca aceasta nu pericliteaza viata bolnavului.) se va începe totdeauna cu parteaManatoasa si se v a termina cu partea bolnava. Dinacest motiv se va av ea grija ca sala de consultatii sa fie totdeaunaIiine încalzita. ser antitetanic etc.

în problema întocmirii foilor de observatie sînt antrenate de obicei mai multe asistente."l Fig. în acest caz. vor fi desfacute la nivelul cusaturilor si vor fi îndepartate sub aceastaforma de pe corpul bolnavului. în . Foile astfel alcatuite sîntmai complete si mai ordonate si degreveaza medi cul de o sarcinacare-i rapeste mult timp. Examinarea clinica poate fi completata cu prelevari de produsebiologice si patol ogice (secretie faringiana. 17. care redacteazafoile la ma sina. în spitalele mari. ascultarea continutului benzii de magnetofon se face prin casti. ' observatie. pentru ca asistentele. dupa înregistrarilefacute pe benzi de magnetofon. Datele referitoare la anamneza bolnavului adunate de catre medic si rezultatele examenului obiectiv pot fi înregistrate pe bandade magnetofon . urina etc. la serviciul de primire. dupa înregistrarilefacute pe benzi de magnetofon. unde numarul internarilor este mare.). sa nu se deranjeze reciproc (fig. 17). de unde asistenta reproduce datele necesare înfoaia de observatie prin dactilogr afiere. Redactarea foilor de ' observatie. sînge. la serviciul de primire.

La nevoie.vederea unor examene de laborator efectuate pe loc. în. ca ciorapii. pîna la stabilirea diagnosticului.) vor fi predateînsotitorului sau depuse la administratia spitalului cu un proc esverbal. bani e tc. prevazutecu o tablita. asupra obiectelor de valoare depuse la administratia spitalului ] >entru pastrare. hainele vor fi triate dupafelul tehnicii de deparazitare s i de dezinfectare (aer cald. pentru a le feri de prafHau de murdarie. care sosesc în spitall'ilra însotitori. înca în serviciul de primire. Aici segasesc instalatiile de dezinfectie si deparazitare : etuva cu aburi. Pentru hainele preluate sidepuse la magazie se va elibera boln avului sau însotitorului un bonde preluare. Hainele vor fi puse pe umerase. pentru ca bolnavul la plecare sa fie îmbracat în mod civilizat. bonul de haine si un exemplar din procesul verbal. La nevoie. Dupa terminarea procesului de dezinfectie si deparazitare estebine ca hainele sa fie spalate si calcate si apoi înmagazinate sub aceastaforma.. Deparazitarea si dezinfectia efectelor se vor face în camerele destinate acestor scopuri din complexul serviciului de primire. cuptor cu aer cald si o camera de formolizare. cazul bolnavilor inconstienti sau psihici. l )aca acest lucru nu a fost posibil atunci el va fi izolat singur într-o « amera. Hainele si efectele vor fi înregistrate în vederea înmagazionariipe perioada cît bolnavu l va fi internat. dupa care vor fi date la mag azie. se vor aplica primele masuri terapeutice de mare urgenta. bolnavul trebuie sa vada ca efectele lui sînt tratate cu grija. Pastrarea hainelor trebuie facuta cu grija. Bolnavul va aprecia la plecare modul cum i-au fost pas 55 . «Iaca starea bolnavului o necesita. chilotii etc. ele vor fi înveliteîntr-o manta de doc. Stabilirea diagnosticului prezumptiv. In aceste cazuri. iar obiectele de valoare (acte. se ataseaza la foaia de observatie a bolnavului. pe care se scrie datele de identitate ale bolnavului. Chiar din m omentul preluarii. indiferent de starealor. aburi supraîncalziti. Daca este vorba de o boala infectioasa este de dorit ca diagnosticulna se fixeze exact. iardupa deparazitare. dezi nfectie si eventuala spalare. din care un exemplar se preda bolnavului sau însotitorului. formolizare sau alte metode chimice). hainele vor fi supuse deparazitarii si dezinfectariiînainte de înmagazina re. Piesele mai miciale îmbracamintii. La fel se va proceda siiu caz daca bolnavu l prezinta o infectie dubla sau daca eventualmai este contact si de o alta boala contagioasa. este necesara si din punctul de vedere al dirijarii bolnavului în sectii. care se atîrna pe acelasi umeras cu hainelebolna vului. batistele. închisa din toat e partile. vo r fi asezateîntr-un saculet de pînza. pentru a preveni o infectie intraspitaliceasca.

înainte de a-1 duce în sectie. Or. Femeilor li se va scurtanumai parul de pe cap. cu care se unge parul. care astfel vor putea fi îndepartate cu pieptenul si omorite.H. bolnavul va fi îmbaiat si daca e cazul deparazitat. în ultimul timp se semnaleaza din ce în ce mai mult paraziti c urezistenta cîstigata fata de insecticidele remanente existente. în vedereaacestui scop. sa u gamexanpe ntr u 24 de o re. Deparazitarea trebuie sa fie foarte riguroasa si sa realizeze distrugerea sau cel putin îndepartarea. Acidul acetic cald dizolva chi-. Aplicarea din nou a insecticidelor remanente de contact si acoperirea capului . întrucît aceasta metoda de deparazitare rapeste mult timp personalului. 4. sau HCH. înainte ca eisa ajunga în salon. iar asupra linden ilor. tina lindenilor. Dupa îmbaiere. Din acest motiv. heclotox) etc. Aplicarea singura a insecticidelor remanente. dar numai cu aprobarea lor. însa raderea ce lorlalte parti paroase. se va aplica si la ele. pe linga îngrijirea ce i s-a acordat. intoxicîndu-le sistemul nervos. nu da rezultat eledorite la internarea într-un spital. du pa c are se pia ptana din nou p arul. în locul insecticidelor de contact se poate utiliza un amestec de ulei de vaselina cu xilol în parti egale sau cu ulei camforat 10%. 3. Insectele tratate cu insecticide de contac t sînt dis truse prin intoxicarea sistemului lor nervos si mor prin fenomene nervoase. va avea un motivîn plus de a pleca multumit din spital. deparazitarea bolnavilor care se interneaza în spitale trebuie sa fie completa si relativ rapida.. Uleiul as tupaorificiile respiratorii ale paduchilor. aplicarea metodei mixte va fi totdeauna obl igatorie.T. 2. muia tîn sublimat acetic (solutie de sublimat 10% în otet cald).T. . Pentru deparazitarea completa se recomanda o metoda mixta chimica si mecanicaîn pa tru faze : 1. Aplicarea insecticidelor de contact: D.D. el va fi trecut din cabinetul de consultatii la baie. undese efectueaza îmbaierea si la ne voie deparazitarea. Suprafetele rase vor fi spalate cu sapun insecticid (cu continutde DDT. prin dizolvarea învelisului chitino s al acestora.trate hainele si. nitroxan. sau H. în timp de razboi sau cu ocazia altor cala mitati). bolnavii vor fi unsi în partile tunse si rase cuun amestec de petrol cu ulei vegetal si apoi pudrati pe cap cu D. efectul este nesigur. parul bolnavilor va trebui tuns scurt înainte de deparazitarea chirnico-mecanica. Ele patr und înorganismul paduchilor si al altor insecte. (gamexan. atît a parazitilor adulti. tr at a t cu su b s tan ta in se ct ic id a. hexacloran. Distrugerea paduchilor cu xilol sau alte substante asemanatoare. analcid). cu o c ap el in a s au bas m a.C.. Dupa stabilirea diagnosticului. cît sia larvelor si oualor. desi foarte comoda. în caz deinter nari în masa a persoanelor intens parazitate (cum ar fi de exemplu o epidemie deti fos exantematic sau de febra recurenta. însa distru gerea parazitilor adulti se face abia dupa jumatate pîna la 48 de ore. care astfel mor prin asfixie. Insecticidele de contact actioneaza prin contactul insectelor cu substanta paraziticida. solutie de Lindan (pedimor. Barbatiivor fi tunsi complet pe cap si rasi in restul partilor paroase.D. Curatirea meca nica a suprafetelor paroase cu un pieptene foarte des.).

de simtulpudoarei bolnavului. atît la tundere. . lamurindu-1 întîi asupra necesit atiiacestui lucru. cît si la îmbaiere. Se va tine seama totdeauna. iar taierea parului la femei se va evita. fara bruscarea bolnavului.Tunderea parului de pe cap. efectuîndu-s e numai cuaprobarea lor. precum si a celorlalte regiuni paroase trebuie facut acu foarte mare atentie.

se scurge sioste înlocuita cu apa curata. spalarea se va face în picioare. Peste pijama primeste un halat «ros. si reprezinta un efort mai mic pentru bolnavul în stare grava. în aceste cazuri. precum si în toate cazurile grave în care baia ar reprezenta un efort prea mare pentru bolnav. Se va renunta la baie în cazul bolnavilor veniti în stare de coma. bolnavul va fi bine uscat si trecut încamera de îmbracare. In functie de starea bolnavului. soc sau colaps. Pentru orientarea serviciului. Mamele nu pot Ha stea în acelasi salon cu copiii. toaleta bolnavului se va l'sice prin spalarea completa.Dupa deparazitare. venind la copii numai în orele suptului. care este maiigienic. Aic i bolnavul va fi îmbracat cu pijama sauramase de noapte. ele vor fi internate în saloane speciale. dar fragmentara. Pentru acoperireacapului. pentru circulatia pe coridoare si în salon. întretinereal »aii în stare de curateni e si dezinfectie dupa fiecare bolnav este multmai usoara în cazul utilizarii dusul ui. l»olnavul cu aprobarea medicului poate fi transportat în sectie f a r a s a f i e s pa l a t . în raport cu gravitatea cazului si a gradului de parazitare a bolnavului. femeile primesc o basma alba. iar masajul usor si fin al dusului tonici /eaza tesuturile bolnavului. aceasta se poateface în vana. în cazuri extreme. Purtareaucestora nu este obligatori e.si îmbaiere. în pozitie sezînd sau culcat. Bolnavul va fi condus sau transportat apoi în salon. bolnavii vor fi îmbaiati. Apa. 57 . prevenind starea de moleseala si de vasodilatatie generala pe care o produce apa calda din cada. Evidenta locurilor libere trebuie sa fie permanent la îndemîna biroului le primire. unde vaprimi patul lui. Sugarii bolnavi. dup a caracterul bolii d e care sufe ra. vor fi internati împreunacu mamele lor. Bolnavul astfel pregatit va fi dirijat la sectia indicata de servi ciu l de primire. ciorapi si papuci. însa este d e preferat dusul cu apa calda. iar barbatii o boneta. pe o masa prevazuta cu un gratar delemn. la bolnavii cu hemoragii sau cu insuficienta circulatorie. sectiile informeaza biroul de primire în fiecaredimineata asupra numarului locurilor libere din ziua respectiva. pentr u a nu se întrerupe alaptarea. Toaleta bolnavului se completeaza apoi cu taierea unghiilor sipieptanatul. examenul complet poate fi facut si dupa deparazitare. pe masura ce se murdareste în timpul spalatului. Dupa terminarea baii. alimentati natural.

. Se va avea o grija deosebita ca în spitalele de copii sa se introduca într-o filiera a serviciului de primire numai un singur copil. nefiind necesara internarea sau boala de care sufera apartinînd unui spitalcu alt profil.în spitalele de boli infectocontagioase. Acesti copii vor fiizolati dupa posibilitati în rezerve. daca vor sta împreuna cu copilul lor. Li se vor da de asemenea toate îndrumarile necesare pentru" tratamentul la domiciliu sau pentru internarea în alt spital. Nu se admite în ni ci un caz ca mama sa stea în acelasipat cu copilul. daca copiii necesita o supraveghere permanenta. Mamele internate cu copii vor fi instruite înca de la biroul deprimire asupra regu lilor de comportare în spital. asistenta le va educa asupra îngrijirii corecte aacestuia. Daca bolnavul trimis pentru reinternare este refuzat. unde mamele nu pot fitinute în saloane spec iale din cauza pericolului de contagiune. elevor fi spitalizate împreuna cu copiii lor în boxe izolate. atunci el sau însotitorii vor fi lamuriti asupra motivuluirefuzului. Se admite internarea mamelor în acelasi salon lînga copii înstare foarte grava si în alt e sectii decît acelea de boli contagioase. Motivelerefuzului vo r fi consemnate într-o condica speciala la biroul de primire. învederea prevenirii unor eventuale infectii intraspitalicesti. Pentru mama se va rezervaun pat separat.

cît si prin calitatea lor.ASIGURAREA CONDITIILOR DE SPITALIZARE A BOLNAVILOR REGIMUL TERAPEUTIC DE PROTECTIE. care ar putea traumatiza. elibereaza centrele subcorticale de controlul scoarteicerebrale. Functiunea întregului organism este controlata si dirijata deHcoarta cerebrala. dînd nastere la cele mai variate tulburari în functiunea organismului. Ac tivitatea sistemului nervos central realizeaza unitatea indisolubila a organismului. Acestea. care cu timpul pot duce la determinari anatomopatologice. necesare ridicarii fortei de aparare si regenerare a organismuluiîsi scoaterii lui de sub eventualele influente nocive ale mediului înconjurator. Pentru a realiza acest lucru trebuie create conditii prielnice. este vindecarea. atît prin numarul. Eegimul terapeutic de protectie are scopul de a izola bolnavul<le conditiile neg ative ale mediului înconjurator. precum si prin raspunsurile lui. . în majoritatea cazurilor. precum si legaturile lui cumediul înconjurat or. prin excitatiile pornite de la terminatii nervoaseintero-si exteroreceptive. UMANIZAREA SPITALULUI Scopul spitalizarii bolnavilor. suprasolicita sau epuiza scoarta cerebrala si de a forma unanturaj placut. Excitatiilepornite din mediul înconjurator pot a ctiona defavorabil asupra sistemului nervos central. la rîndul lor. cu ac tiune favorabila asupra sistemului nervos central si deci asupra organismului. ceea ce duce la suprasolicitarea si epuizarea celulelor corticale.

creeaza o atmosfera de raceala. bine întretinute. Conditiile de mediu de aici le creeaza o oarecare tensiune nervoasa. Atît pe coridoare. monotona a spitalelor vechi. 60 . dar variatasi în culori pastel. dupa cum am mai aratat. p entru ca bolnavii sa nu se deranjeze reciproc. ca sa se apropie cît mai mult de anturajul obisnuit albolnavilor. unde bolnavii în trecere pot sa se odihFig. în zonele oraselor ferite de zgomotulsi de aerul viciat al cartierelor centrale. Multi bolnavi suporta cu greu chiar si faptul ca sînt internati în spital. coridoarele si încaperile anexe trebuie astfel mobilatesi amenajate. darestetic. As pectul exterior al acestor cladiritrebuie sa inspire bolnavului încredere în munca c are se duce la spital. întinse pe suprafete mari. Culoarea alba. Zugraveala saloane lor trebuie sa fie uniforma. 18. Pe coridoaresa se aseze s caune cu mesute. în mijlocul unor zone verzide protectie. Aranjarea estetica a colturilor si coridoarelor. cu 2 4 paturi. Ferestrele sa fie prevazute cu perdele usor de spalat.Crearea conditiilor regimului terapeutic de protectie se începecu amplasarea si co nstructia spitalelor. 18). capito nat cu materiale plastice colorate. cît si în saloanesa se puna flori. neasca pentru cîteva minute. Spitalele moderne se construiesc. Saloanele. Colturile si decorurile pot fi aranjate foarte binesi estetic p entru acest scop (fig. Saloanele sa fie cît mai mici. Masutele vor fi acoperite cu fete de masa. iar paturile sa fiecît mai distantate. Mobilierul sa fie usor de curatit.

Mesele. Vasele sparte sau defecIiiite. Exceptie de la aceasta regula seadmite doar în cazul bolnavilor supusi terapiei intensive. Trîntitul usilor. în cazulcarora datele cuprinse în foai a speciala a acestor bolnavi trebuie sastea în permanenta la dispozitia medicului. precum si orice obiect de inventarii l sectiei trebuie sa fie în stare impecabila. scaunelor. vizuali. Personalul trebuie sa poarte încaltaminte cu talpa de cauciuc. Foile de observatie si de temperatura nu vor fi tinute în saloane. pentru a nu provoca zgomot cu ocazia mutarii lor dintr-un loc înaltul. cu emailul crapat.. instrumentarul. în sectie. V(^ela. olfactivi sau gustativi cu efecte negative asupra sistemului nervos. Cu putina ingeniozitate. caci ascunderea deschisa a continutului foilor are de obicei un efect si i nai nefavorabil asupra bolnavilor. Se vor înlatura toti excitantii auditivi. Starea generala a acestorbolnavi nu pune problema consultarii foii si interpret arii continutuluiacesteia de catre ei. lin istita . Convorbirile vor fi duse cu voce scazuta. se va duce olupta permanent a si sustinuta împotriva zgomotului. . Este bine ca telefoanele sa fie asezate în cabine izolate si sa fie cît m ai pu t in u til iz at e. sa nu fie interpretate gresit. Astfel. îndepartarea dos arului de bolnav cere tact. de a tine foaia de temperatura si tablita cu11 atele personale si diagnosticul bolnavului la capul patului. noptierele sa fie acoperite cu servete lucrate de mina. Picioarele meselor. Usile vor f i unse pentru a nu scîrtîi si de asemenea prevazutecu garnituri de cauciuc pentru a nu produce zgomot la închidere. ()biceiul vechilor spitale. pentru ca anumit e adnotari. ale noptierelor. oglinzile sparte trebuieîndepartate din sectie. Personalul sectiei trebuie sa evite discutiile si distractiile în saloane si pe coridoarele sectiei. cestile fara coada. Foile bolnav ului cuprinse într-un dosar nu trebuie sa ajungain mîna bolnavului. vor fi prevazute cu garnituri de cauciuc. în care bolnavii sa se simta bines i s a s t e a cu p l a c e re . Convorbirea la telefon se va face pe un ton scazut. dar în asa fel ca sa auda si bolnavul. caci altfel i se desteaptabanuiala ca i se ascunde gravitatea bolii sale. asistenta va putea « rea în saloane un anturaj placut. precum si vizitatoriicare vin la bolnav i vor fi instruiti de asistenta pentru a pastra ocomportare mod esta. nu estehun. date de laboratorctc. lasarea robinetelor deschise. Personalul administrativ care intra în sectie în interes de serviciu. Telefoanele din sectie sau din saloane trebuie prevazute cu amortizoare de zgomot. zgomotul în curtea spitalului. mai ales sub ferestrele bolnavilor si curatirea zgomotoasa a saloanelor în ore nepotrivite trebuie evitate. mult spirit de ingeniozitate din partea asistentei. lenjeria.

ascutite. utilizarea anesteziei locale. Crearea conditiilor asemanatoare anturajului obisnuit al bolnavului presupune si lupta contra vicierii aerului din spitale cu substantemedicamentoas e si dezinfectante. Distribuirea mesei se va face în halate curate. poate sa creeze îngrijorare a bolnavului. îmbracate pestehainele de protectie. pan samentele de pe plagi. Alimentatia bolnavilorîn sufrageria sect iei usureaza foarte mult îngrijirea lor si creeazapentru bolnavi un anturaj cu asp ect extraspitalicesc. O ranape cale de vindecare. Este absolut necesara diviziunea unor munci în cadrul sectiei. cu miros patrunzator. bolnavul nu trebuie sa vada ranile. Acesta trebuie sa priveasca cu încredere procedurile detratament si mi jlocul cel mai bun pentru obtinerea acestui lucru esteiolosirea unei tehnici cor ecte. Colec tarea urinii pentru determinari cantitative sau calitative trebuie facuta în afara salonului. piodermitelesau alte m anifestari cutanate cînd se desface pansamentul. ci si din motive estetice si ale prevenirii formarii unorreflexe conditionate ne dorite la bolnavi. mentinerea instrumentelor în stare perfecta de functionalitate (instrumente taioase. Astfel. mijloace de iluminat) sînt etape 2 . cei care sînt repartizati pentru curatirea closetelor nu pot sase atinga d e alimentele bolnavilor. Se va înlatura din sfera vizuala a bolnavului tot ceea ce poatesa-i creeze impresi i cu actiune negativa asupra sistemului sau nervos. Atitudinea optimista si de voie buna. undese poate. executata cu instrumente bine întretinute. în saloanele comune. însensul de a nu cer e plosca în timpul mesei. iar servirea mesei se va face în conditii cît mai «stetice.Lupta dusa împotriva zgomotelor nu trebuie exagerata. pregatirea lui psihica. în cadrul permis de gravitatea cazurilorinternate. care stîrneste multumirea deplina a mediculuisi a asistentei. puroiul evacuattrebuie îndepartate imediat din salon. Asistenta va îndemna si pe bolnavi de a se respecta pe ei însisi. nu numai din considerente epidemiologice. care reduc durerea la minimum sau o înlatura complet. -ulceratiile. Asistenta trebuie sa stie cum sa înlature frica din constiinta bolnavului. Linistirea bolnavului. Se vor înlatura complet din spitale dezinfectantele cu miros patrunzator si se vor înlocui cu cele faramiros. vor fitinute închise. «lectrocardiografice sau de alta natura si citirea sau interpretarealor nu trebuie discutata cu bolnavii. Plostile. Bolnavii nu trebuie sa vada rezultatele examinarilor radiologice. Astfel. treb uie îmbinata armonios cu regimul terapeutic de crutare. Dupa utilizarea plostilor se va face totdeauna aerisirea salonului. care nu poateaprecia starea în care se gaseste afectiunea lui cutana ta si deci aretendinta de a-si supraaprecia si agrava situatia. Sticlele cu medicamente volatile. respectînd preferintele bolnavului.

Independent de programul obisnuit. Astfel. asistentele trebuie sa lucreze cît mai operativm saloane. fara c a aceasta sa fie în detrimentul calitatii asistenteiacordate. consti tuie un factor terapeutic important. Regimul terapeutic de protectie tine seama de odihna pasivati activa a bolnavilo r ca mijloc terapeutic important. precum si prinmlimirea atenta si foarte fina a lor. Conditiile createm spital trebuie sa asigur e bolnavului un somn mai bun decît celobisnuit. ceea ce presupune din partea ei o preocuIuire permanenta pentru problemele de literatura si ideologie. Patul trebuiearanjat dupa preferinta bolnavulu i. Obiceiul spitalelor vechi de a tre zi bolnavii dis-de-dimineata. cu bolnavul. bineînteles daca starea acestuia nu necesita o alta orînI1 uire a sarcinilor. respectiv starea lui. daca tratamentul prescris nu necesita acestlucru. Se va respecta somnul bolnavului. Prin respectarea criteriilor de mai sus. care. asigurîndu-i acestuia pozitiacea mai comoda. Homnul bolnavului trebuie respectat. Fiecare sectie(Hau spital) este înzestrata cu o biblioteca. precum sidupa boala de ba za. iar asistentele vor termina întîi o par te a activitatii lor administrative si gospodaresti si numai dupa aceea vor începe activitatea. a disparut din spitalele noastre. Astfel. obligatorii. Cartileiluto boln avilor trebuie sa fie alese dupa sfera lor de interes. Trebuie asigurata si odihna activa a bolnavilor. prin amînarea curateniei saun unor activitati administrative.pregatitoare. Programul demunca cu bolnavii ca si orice activitate din saloane trebuie sa înceapanumai dupa trezirea bolnavilor si aceasta în functie de regulamentulde ordine interioara al spitalului si de caracterul sec tiei. pentru ca o singura sora sa termometrizeze zeci de bolnavi cu unNingiir termomet ru. Pentru prelungirea somnului fiziologic se introduce în programuldo zi somnul de du pa masa. Pentru a asigura terminarea lucrarilorpremergaloare vizitei medicale. de exemplu. asistenta va putea sa cîstige încrederea bolnavilor si sa întareasc a convingerea lor în tratamentulprimit. Pentrubolnavii în stare mai putin grava se vor asigura fotolii. ale oricarei interventii de explorare sau deIi-iiit a ment. pentru o ora mai tîrzie. îngrijitoarele de curatenie îsi vor începe munca în camerele anexe si pecoridoarele sectiei si numai dupa trezirea bolnavilor vor intra înKiiloane.. trizarea. Asistenta trebuie sa ajutebolnavul la alegerea cartil or. ea poate asigura termometre individuale pentru fiecarebolnav. în orice caznu se va trezi bolnavul. prin inhibitia scoarteicerebrale. daca boala lui nu contraindica ace st lucru. ceea ce scurteaza mult timpul necesar pentru aceasta munca. avînd grija sa nu fie încarcatcu texte grele sau materiale care îi creeaza aceleasi reflexe conditio 63 . în loc sa se ocupe ore întregi cu termome.

Este bine ca anu mite activitati administrative sa fie de asemenea îndeplinite în saloane. distractive. . Difuzoarele nu trebuie utilizate în saloane. aceasta problema se rezolva în mod organizat. Asistenta îsi va petrece timpul.nate de la care tocmai vrem sa-1 deconectam. însa trebuie sa fie ajutatade toti muncitorii sectiei si ai spitalului. printre bolnavi. Asistenta va avea grija ca literaturapropusa pe ntru bolnavi sa aiba totdeauna pe lîngâ caracterul ei distractiv si un fond educativ. Prin aceasta ea îsi îndeplineste o datoriepatriotica. prin lectura. De multe ori simpla prezentaa asistentei are un efect binefacator asupra bolnavului si-1 linistestemai bine decît orice med icatie. tinînd se ama atît de interesele bolnavului nou internat. Timpul de spitalizarecreeaza bolnav ului. einu vor fi folositi niciodata în munci administrativo-gospodarestisi nu vor fi pusi sa supravegheze pe alti bolnavi. A sigurarea conditiilor pentrurealizarea unui regim terapeutic de crutare poate fi obtinut numaiprin munca colectiva a tuturor muncitorilor unei institutii sanita re. pentru a proteja si prin aceastabolnavii. Pentru auditie trebuie alese programe usoare. Bolnavii spitalizati timp îndelungat trebuie preocupati. Cas tile trebuie sa fie prevazute cu întrerupatoare individuale. de multe ori un nou elan vital. preocuparea bolnavilor se realizeaza cu mici îndeletniciri administrative. în spitalelede ortopedie si traum atologie. maiales în perioada convale scentei. în alte institutii. Aceste preocupari trebuie însa astfel organizate. pentru ca bolnavii sa nu se deranjeze reciproc prin ascultarea programelor. ceea ce îi accelereaza vindecarea. transmise cu o intensitate redusa. Eealizarea regimului terapeutic de protectie depinde în foartemare masura de asist enta. Badioficarea saloanelor serveste aceluiasi scop. Din acest motiv. gravitatea bolii si starea în carese gaseste. daca aceasta nu deranjeazasomnul bolnavilor. Preocuparea le reda încrederea în vindecare si ajuta la recîstigarea capacitatii lor de munca. Ea se realizeazanumai cu casti individuale. încît bolnavul sa nu-si faca impresia ca este exploatat. în care nu are sarcini concrete<le îngrijire în saloane . pentru ca bolnavul sa poate mînui singur aparatul. Eepartizarea lui va fi în functie de boala. Ea este factorul principal care creeaza. cu lucru de mîna sau altele care depind în mare masura de ingeniozitateaasistentelor . i PRIMIREA B OLNAVULU I ÎN SE CT IE Sl INIT IEREA LUI Î N RE GULAMENTUL D E ORDINE INTERIOARA A SPITALULUI Bolnavul adus în sectie va fi dirijat într-unul din saloane. precum si în institutii de neuro-psihiatrie.atmosfera de caldura si tovarasie în sectie.

u oxcitatiipsihomotoare. Holnavul trebuie primit cu tovarasie si repartizat imediat. repartizarea bolnavilor în saloane comune se facei i i » criteriul bolii. Ea înstiinteaza apoi pe asistenta principala despre bolnavulimii-sosit. in-tMMim si cei suspecti de boli infectioase vor fi repartizati în rezerve. împreuna cu diagnosticul de internare în registrul de internare alHoot. Dupa ce i s-a repartizat patul. bolnavul va fi ase zat în tr-un foto liu. sa nu manîncei. în spitalele de bolinfootocontagioase.iei. asistenta îi completeazafonia de temperatura.ie. Bolnavii inconstienti. Ea va trebui sa cunoasca perfect cele necesare pentru c. asistenta îi va pr ezenta si colegii lui de camera. cei cu incontinenta de materii fecale si urina. asisten ta medicala completeaza foaia de alimentatie l rimisa anterior la bucatarie cu o anexa privind necesitatile de alimonte ale bolnavului nou-sosit. Greutatile pe care le-ar avea eventual asistenta în repartizarealiulnavului nu trebuie sa se rasfrînga asupra bolnavului. toate cererile>)i plîngerile asistentei sau medicului de salon. comatosi.id iti de interesele restului bolnavilor. ni. îi ia pulsul si îi determina greutatea corporala.i na nu fumeze. Elvii fi condus de a sistenta în salon. rin a la schimbarea patului. care va no ta numele si datele personale ale bolnavului. Pe baza prescriptiilor medicale. emotivi. modul de functionaro a aparatelor semnal izatoare. I HO vor arata locul si modul de functionare a robintelor de apa siHoNctelor. asistenta va pregati bolnavulpontru examinarile de laborator. în ziua urmatoare. precum si raporturile pe care trebuie sa le aiba cu personalul sectiei. menajat si ferit de stricaciuni. atragîndu-i atentia ca în dimineataurmatoare. mai comod. atragîndu-i-se atentia sa adreseze cu curaj. Cu aceastaoi'iiy. hipertensivii nu vor fi dusin Milio ane cu bolnavii neurotici sau nelinistiti. creînd de laImn început o atmosfera calda între bolna vii vechi si bolnavul nouiul rât. Pentru asigurarea alimentelor necesare bolnavului pentru ziuarospectiva. înainte de a se culca. pînala terminarea explora rilor planificate. îi masoara temperatura. I1 rupturile lui. Asistenta va arata înacul asi timp ca spitalul împreuna cu tot inventarul. Dupa ce bolnavul a fost culcat în pat. care trebuie p astrat. niiliiiivii cardiaci. am plasarea sufrageriei si a vorbitorului. bolnavul figureazain toate evidentele si bonurile de cerere ale sectiei. tragîndu-1ti o ol la raspundere ca de ce a fost internat tocmai în aceasta sectie". precum si al stadiului în care se gaseste boala. face parte dinavutul obstesc. pionieri sau murdarie. bolna vul \ M> l'i initiat asupra regulamentului de ordine interioara al spitalului. basedowienii. unde i se va arata patul. Datele obtinute le noteaza în foaia de temporatura. 16 6 5 . obligatiile lui în timpul spitalizarii.

ea trebuie s. precum si rec ipientele necesare pentru produselerecoltate.iexaminarilor cerute. Predarea si preluarea serviciului. Regulile de comportare si regimul de viata al bolnavilor variaza de la spital la spital. Regulamentul interior de functionare al spitalului se ocupa dotoate aspectele ac tivitatii institutiei sau sectiei. opreocupare mai atenta si mai sistematica. Regimul de munca si orarul asistentelor. cuprinse într-uuregulament interio r de functionare. Atitudinea asistentei trebuie sa fie principiala si tovaraseasca fata dibolnavi. Prin aceasta va reusi sa-s icîstige si încrederea acelor bolnavi care au venit la sp ital cu neîn credere. mentionînd exact natur. Esenta aces . asi stenta va comunica însotitorilor sisalonul în care a fost internat bolnavul si le va arata orarul vizitelor. fie pr in gradul lor mai scazut de cultura. asigurîndu-i asupra îngriji rii de calitate de care bolnavul lor va beneficiuîn spital. fieprin gravitatea bolii lor. fiopentru întregul spital.iacorde o mai mare a tentie tocmai acelor bolnavi care necesita. în acestscop. independent de starea lor sociala. pe baza speci ficului si a traditiilor locale poate sa difere în amanuntele ei de laspital la spital. asistenta va linisti si pe însotitorii bolnavului. care. precum si de traditiile pozitive care s-au format de-a lungul anilor deserviciu. va pregati fo rmularele de recoltare. Primirea bolnavului în sectie si initierea lui în obiceiurile sectiei reprezinta un moment hotarîtor în eîstigarea încrederii bolnavului. fie pentru o sectie. ne intereseaza în special urmatoarele aspecte aloregulamentului: Regulile de comportare si regimul de viata al bolnavilorspitalizati.pregatirea bolnavului în vederea examinarilor de rutina. Legaturile bolnavului spitalizat cu lumea extraspitaliceasca. în sfîrsit. traditii care s-au adaptat la profilul spitalului. este necesar ca în cadrul colectivului mare de bolnavi si personal. REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARA AL SPITALULUI Personalul spitalului are obligatia de a respecta si asigura odihnafizica si psi hica a bolnavilor. Ele sînt în functie de caracterul spitalului. Programul de zi al sectiei. Di n punctul de vedere al asigurarii conditiilor de spita lizare a bolnavilor. Cu aceasta ocazie. în vederea însanatosirii lor cît mai grab nice. munca sa se desfasoare pe baza unor norme fise. Dimpotriva. valabil.

tratamentele electrice etc. bolnavii nu au dreptu l sa paraseasca camerele lor sau*a faca vizite în alte camere. prin discutii sau convorbiri cu altiliolnavi. Bolnavii nu vor fuma încumul spitalizarii decît cu aprobarea special a a medicului si numai înîncaperile afectate acestui scop. . cîtsl dupa masa. Bolnavii nu au voie sa deterioreze cladirea. murdarie sau dezordine înmilon sau în încaperile ane xe ale sectiei. Masa nu va fi servita decît în o rele rezervate pentru tMMMISta. munca medicilor si asi stentilor în cursul vizitei. Bolnavii trebuie sa declare în mod sincer în fata medicilor Imptomele lor subiective. baile.um si alte obiecte de îmbracat: capot. cazarinumentul sau instrumentarul spitalului.il de bunul obstesc. bolnavii sînt obligati a preda hainele lor lit magazie si de a se îmbraca în hainele spitalului. ch iar si înhw. bolnavul în pat va astepta linistit pîna ceII va veni rîndul. dupa ce ele au fost dezinfectate. bolnavii pot aduce lenjeria de corp de acasa. fara sa deranjeze. pentru ca acestia sa aibe posibilitatea de a se orienta în fatabolii. Daca specificul spi< aiului o permite. mobilierul. Bolnavii sînt obligati de a respecta ordinea de zi a spitalului|i«nl. fara*ft Io amîne de pe o zi pe alta. atît în cursul noptii. pentru deplasari la diferitele serviciiannxe ale spitalului vor fi însotiti de cîte o asistenta. Bolnavii trebuie sa se supu na procedurilor de investigatie. Bolnavii nu pot pretinde tratamente sau medicamente neprescriso sau care sînt în contrazicere cu convingerea medicului de salon. executarea procedurilorIcrapeutice. îndeplinirea prescriptiilor medicale. în spitalele de boli infecto-contagioase se vor depune toatet»fwtele la magazia spit alului.ru a nu deranja pe ceilalti internati. prnr. papuci etc. Este interzis sa se faca galagie. care duce la însanatosirea lui cît mai grabnica. Ei trebuie edu cati în directia formarii unei atitudini justefat. acestea constituind un bunobstesc. fumatul este strict interzis. Astfel: Cu ocazia internarii. îniHM'Nte spitale. pentru a se putea stabili cît mai repedediagnosticul. Orele rezervate pentru odihnavor fi respectate cu cea ma i mare strictete.lor reguli si baza regimului de viata al bolnavilor spitalizati ramîniicoloasi pen tru toate spitalele. în timpul vizitei. l avajele. A«intenta are sarcina de a imprima încredere bolnavului în tratamentul prescris si urm at. în saloanele de bolnavi. Jocurile de noroc nu sînt permiseIn i nteriorul spitalului. antecendentele eredo-colaterale si personale. sînt obligatorii.rve.

Un bolnav nu trebuie sa fie vizitat deodata de mai mult de 2 vizitatori. Vizitele îrisaloane sînt cate goric interzise în spitalele de boli infectioase. în acelasi timp. dar în acelasi timp si starii de tensiune nervoasa creata devizitele primite. nou-nascuti si sugari. Asezarea lor pe marginea paturilor este interzisa. imaturi. în cazuri exceptionale. corespondenta. Aceasta se datoreaza pe de o parte infectiilor aduse la patul bolnavului. a carorprezenta i-a r deranja saiT i-ar enerva. pachetele vor fi riguros controlate de asistenta înainte dea fi predat e bolnavului. este de dorit sa nu fie vizitati. mediculinterzice în mod cate goric vizite la bolnavii în stare grava. se pot vizita bolnavii si în afara programuluiobisnuit de vizite. dupacum unele vizite pot fi daunatoa re bolnavului. Daca acestia. dac a aceasta nu contravine prescriptiilor medicului. care ar destrama regimul terapeutic de protectie alcatuit în jurul bolnavului. din cauza pericolului con tractarii bolilor infeetioase aduse de vizitatori. insista însa. daca crede ca a fostneîndreptatit pri n aplicarea regulamentului interior de functionare. în acestespitale. Aducerea pachetelor de catre vizitatori trebuie totusi evitata. tot asa o vizita multasteptata de bolnav poate sa-1 învioreze si sa -1 ajute în procesul devindecare. Dar. El îsi mentine legatura cu familia. în unele cazuri. în restul zilelor si orelor. prietenii sau cu cei de lalocul lui de munca. Este o observatie veche a surorilor de spital ca în ziua viziteiun procentaj mai m are de bolnavi fac temperatura în orele de seara. vizitatorii pot veni pîna la o anumita distanta de geamurilesaloanelor. Asistenta poate interzice accesul unor vizitatori nedoriti de bolnavi. prin vizitatori. prin intermediul carora pot comunica cu bolnavul. precum siîn serviciile de maternit ati. Accesul vizitat orilor în saloane este permis numaiîn halate albe. accesul vizitatorilor în spitaleste inter zis. telefon. Legaturile bolnavului spitalizat cu lumea extraspitaliceasca. Chemarea bolnavilor la poarta sau la ferestrele spitalului este interzisa. cu permisiunea specialaa medicului primar. vizitatorii vor fiinstruiti de a nu c omunica bolnavului necazurile lor si ale familiei si de a nu-1 necaji cu plîngeri inutile. pentru ca nu cumva sa se introduca alimente . precumsi prin personalul spitalu lui. Bolnavul spitalizat poate fi aprovizionat de acasa cu tot ceea ceel doreste. Bolnavii nu trebuie obositi cu vizite. Bolnavul internat în spital nu ramîne izolat de lumea extraspita liceasca. Vizitarea bolnavului este admisa numai în zilele si orele afectate acestui scop.Bolnavul va adresa toate plîngerile lui asistentei de salon. medicului de salon sau medicului primar sef de sectie. Copiii.

Nu este bine ca ora prînzuluiml. I ii unele spitale exista prize de telefon linga fiecare pat si la chemare. examiinlrile clinice si de laborator. ii prognostic rezervat. întîrzie. Convo rbirile telefonice efectuate în interesul particular albolnavilor trebuie sa fie s curte. Notele telefonicetrimise pentru bolnavi care nu se pot scula din pat. pregatirea vizitei etc. servirea meselor. UN intenta poate duce aparatul în salon la patul bolnavului. Boln avii nu pot fi chemati la te lefonul de servic iu al sectiei. este diferita de la spital la spital si de la sectie la sectie. bolnavii vor primi o gustare. Activitatea zilnica a sectiei se începe prin trezirea bolnavilor. Programul de zi al sectiei. cînd se începe activitat ea medicala. se face vizita medicului primar. Dup a consumarea prînzului se 69 . precum si aplicarea tratamentelor. Asupra starii bolnavului. jit'iitru a nu deranja orele de odihna ale bolnavilor. pentru a nu retine liniile de la comunicari urgente si importante. ea vadu prin telefon numai relatii de i nteres general si nu va intra în interpretarea amanuntelor. este bine sa îndrume apartinatorii catremedicu l d e salon pen tru obtinerea relati ilor a su pra bolnavu l u i. l'ln. Serviciul personalului si regimulbolnavilor în spital este reglementat de ordinea de zi a spitalului. vor fi transmise dennistenta. Corespondenta bolnavului trebuie înmînata fara întîrziere. caci bolnav ii obosesc în cursul activitatii de dimineata M I aste apta odihna de dupa masa. Pe la orele 10. Unde lipseste aceasta instalatie.(« permise sau medicamente neprescrise de medic. De la orele 8 se fac explorarile curente clinice si de laborator. La chemarea telefonica. «H' de sectie. Controlul pachetelor t rebuie facut cu cea mai mare complezanta. între orele 12 si 13 se ia prînzul. însa înfond cu prinde aceleasi etape : desteptarea. Asistenta este obligata a sta totdeaun a la dispozit ia apartin ai orilor pentru a da relatii asupra starii bolnavilor lor. Holn av ii asa cum a m mai aratat nu tre buie desteptati preai Io vreme. Telefonul sectiei trebuie sa satisfacain primul rînd necesi tatile colaborarii sectiilor cu paturi cu serviciilei l t i diagnostic în interesu l stabilirii diagnosticului si conducerii tratamentului bolnavilor. asistenta se va prezenta întîi în numeleMi-ctiei si apoi imedi at în numele ei. pentru a le asigura un somn fiziologic prelungit. racordîndu-1Iiii retea prin priza. Este bineihwa ora desteptarii se fixe aza între 6 si 7 si se termina cu micul dejunpiua la orele 8. cînd bolnavii trebuie sa fie în salon în paturile lor. Dupa terminarea acesteia. care vor functiona dupa un orar precis. în cazuri grave. se pot preconizarubine telefonice pe coridoare. iar obiectelerespinse vor Ti imediat restituite apartinatorilor.

Pentr u supravegherea bolnavilorîn cursul noptii si pentru orientarea lor în salon. Asisten ta se va ocupa de bolnavii înstare grava. bolnaviinu mai au voie sa apri nda lumina în saloanele comune pentru a nuderanja odihna celorlalti bolnavi. pentru a termina camerele anexe. pentru a se put ea efectua recoltarile necesare pe stomacul gol. se opreste în aparentatoata activitate a spitalului. în afara saloanelor. Timpul cele sta la dispoziti e de la trezirea bolnavilor pîna la începerea activi tatii medicale va fi afectat numai pentru saloane. Luptadusa pentru respectarea programului de zi. Pe ntru a se asigura începerea procesului de digestieînainte de odihna de noapte. pentru ca bo lnavii sa cunoasca si sa aiba posibilitatea de a seconforma în permanenta regulame ntului de ordine interioara. pri n formarea noilorreflexe conditionate la bolnavi. La orele 21 21. în zilele de vizita. La orele 18 sau 19 în functie de spital se începe contravizita. Pentru a respecta timpul de munca de 8 ore. Astfel. caci prelungirea intervalului dintre doua mese produce nemultumiriprintre bolnav i si dereglarea regimului lor zilnic.instituie în toata sectia o liniste perfecta. Dupa trezire bolnavii primesc o gustare si apoi. se continua aplicarea tratamentelor curente si apoi se servestemasa de seara. încît sa asigure buna functiona litate a spitalului în cadrul ordinii de zi. Dupa stingere.30 se face stingerea. care nu pot parasi salonul. Regimnl de munca si orarul asistentelor. ramîne a prins beculalbastru. Personalul bucatariei trebuie sa asigure la timp masa bolnavilor. Activitatea laboratoarelor trebuie sa înceapa înaintea miculuidejun. bolnavii avînd astfel asigurate orele afectate pentru somn. Trebuie luptat cuhotarîre împotriva tendintei de a apropia mesele principale (servindmicul dejun mai tîrziu si cina mai devreme) . Orarul de muncaal personalului a dministrativo-gospodaresc. sausa stea în vorbitorul sectiei. fiind o rganizat pentru întreaga perioada de 24 de ore. pot face plimbari în parcul spitalului. precum si al serviciuluide diagnostic. fara sa fie obligati bolnavii de a amîna ora mesei de dimineata. Serviciul în spital estecontinuu. Programul de zi trebuie afisat pe coridoare si eventual si însaloane. muncitorii sanitari . bolna vii trebuie sa termine cu cinapîna la orele 20. trebuie astfel stabilit. Eespectarea programului de zi este obligatorie. este unul din factorii cei mai impor tanti ai vindecarii. în raport cuprescriptiile medical e. odihna bolnavilor se amina cu l 2 ore. îngrijitoarele de cura tenie trebuie sa înceapa munca cu 1 2 ore înainte de trezirea bolna vilor.

timpul de 24 de ore poate fi împartit întrunM'himb de dimineata de 8 ore. i'ftci executa mereu aceeasi faza a muncii de îngrijire a bolnavului. serviciul de dupamasa (al doilea schimb) si serviciul de noapte (al treilea schimb).iua. ziua libera se acorda prin rotatie în cursulNâptamînii. Munca asistentelor este organizatal K-trei schimb uri de cîte 8 ore. un schimb de dupa masa de 6 ore siii nul de noap te de 10 ore. Astfel. l Hu motivul acesta. în unele spitale exista cadre afectate numai pentru serviciul denoapte. Eegimulrol mai potrivit este munca în schimburi uniforme. în cursul acestui schimb se fac : examinarea clinica a bolnavului. el oferind fiecarei asistente noi posibilitatii!»« progres profe sional si însusirea tuturor fazelor muncii de îngrijirebolnavului. prin rotatia schimburilor se compenseazad if er en ta d e d ur at a a se r vi ciu lui. ' i '(ista este timpul afectat pentru stabilirea diagnosticului. Numarul asistentelor din sectii se normeaza dupa numarul paturilor. Acest sist em de organizare a serviciului prezinta o serie deavantaje. Cadrele care executa serviciul permanenthu au însa posibil itati de a progresa din punct de vedere profesional. dupa intensil u l cia activitatii din sectie. sistemul de rotatie a asistentelor în cele trei schimluiri trebuie recomandat. 71 . care se continua si în cursul duminicilor si sarbatorilor legale. dimineata de laurele 6 la 14.trebuie sa lucreze în schimburi. caci nu necesita sco aterea din saloane si rotarea asistenteloru In schimburile de zi. Activitatea cea mai intensa se duce în cursul schimbului unu. Ele se repartizeaza în mod inegal pe schimburi. Asistentele îsi roteaza schimburile în asa fel. libera în locul zilei de dumini ca. bunul mers al serv iciulu i nefiind tu lburatdo fluctuatia numarului de cadre. dupa masa de la orele 14 pîna la 22 si noaptea de la 22piua dimineata la 6. în acestfel. Durata schimburilor poate fi uniforma sau diferita. numarul asistentelor nu se modifica în sectie niciodata. prin acordarea zilelor libere faraînlocuit or. în unele locuri se aplica meto da schimbului cudurata diferita. ci ramîne!n permanenta acelasi. fixarea i'liwnlui de tratament si aplicarea procedeelor mai complexe terapeuI loo. deci prezenta lor în saloanele respective ia uncaracter permanent. încît fiecare safaca pe rînd serviciul de dimineata (primul schimb). ea avînd sarcina de a înlocui pe rînd asistentele cur. a saptea sa ramîna faraM-partizare fixa. cînd vor face serviciu. Acest lucru întareste responsab ilitatea în muncati duce într-o masura mult mai mica la greseli. decît sistemul celorM schimburi obligatorii. Este bine ca dupa fiecare 6 asistente.

Oricît de usoara ar fisectia nu se permite nic iodata asistentei sa doarma în timpul serviciului de noapte. transfuziilesi perfuziile la cazurile curente etc. pentru a servi imediat bolnavulfara sa mai mearga sa caute medicame ntul necesar în sectie. stabilirea medicatiei si regimului dietetic. supraveghere a de noaptese poate face în mod discontinuu. Serviciul de noapte cuprinde numai un aspect relativ restrînsal activitatii asiste ntei. în intervalele dintre ronduri. . asistentava avea la îndemîna o trusa de urgenta în c are vor fi pregatite medicamentele uzuale. tratamen tele prescrise si supravegherea bolnavului trebuie totusi continuate la intervale fixate.examinarile complementare de laborator. pregatirea condicii d e medicamente. Asistenta care îndeplineste serviciul de noaptoeste nevoita sa rezolve numeroase probleme în mod independent sidecide singura asupra necesita tii chemarii medicului pentru rezolvarea unor probleme urgente. fara sa scada vigilenta în directia supravegherii bolnavului. serviciul devine mai activ prin recoltarea produselor biologice si pregatirea bolnavilor pentru examinarile complementare de laborator si explorari functionale. Asistenta mai are si o serie deatributii administrativo-gospodares ti în acest schimb. Din acest motiv. precum si aplicarea metodelor mai complexe detratament. iesireabolnavilor etc. ca : alcatuireafoilor de regim dietetic. Din acest motiv. totusi se cere ca schimbul de noapte sa aiba o pregatire deosebita. asistentava trece prin s aloane la intervale de timp mai mari la bolnavii înstare mai usoara si mai frecven t la cei în stare grava. Daca însectie nu sînt internate cazuri deosebite. fara sa trezeasca bolnavii. asistenta poate citi sau lucra un lucru de mina. Lumina nu trebuie aprinsa cu ocazia controalelor active. în cea mai mareliniste. pe care o va lua cu sine ori de cîte ori este chemataprin instalatiile de semnalizare. Asistentaavînd mai mult timp liber în aceasta tu ra îsi îndreapta atentia asuprasupravegherii bolnavului si cauta sa se apropie de el în scopul vindecarii lui cît mai grabnice. Asistenta va avea o lanterna cu care îsi lumineaza drumul si va recurge la becurile salonului numai în caz denevoie. Spre dimineata. în cursul schimbului trei trebuie asigurata odihna de noapte abolnavilor. în cursul schimbului doi se continua tratamentele începute sise aplica acelea care t rebuie efectuate la intervale fixe. radioterapia. ca : interventiile chirurgicale. Pentru a preveni deranjarea inutila a bolnavilor. serviciul de noaptonu trebuie subaprecia t si asistenta va fi repartizata pentru aceastamunca numai dupa ce si-a asimilat cunostintele si deprinderile necesare pentru a îngriji bolnavul în mod independent.

asupra neprezen tarii schimbului. Tocmai din acest motiv. cînd asistenta trebuie sa se concenI rc/e în mod deosebit pentru a nu omite nici un amanunt. In sist emul cu trei schimburi. izvorîtaII iu lips a de in formare si raspundere fata de bolnav . timpu l de munca nu poate fi nli'ict respectat. întrucât la predarea si preluarea serviciului trebuieml fie preze nte amîndoua asistentele. starea bolnavului în cursul serviciului. diagnosticul prezumtiv. u licori chiar fatale pentru bolnavi. la nevoie chiarlot. înca înainte de sosirea m'liimbului.Predarea si preluarea serviciului. de mic în pre darea serviciului poate da nastere la urmari mai grave. l'ilrasirea serviciului înainte de înlocuire este categoric interzisa. predarea?i preluar ea serviciului constituie unul din momentele cele mai importante ale muncii de spital. cursul schimbului urm ator. oricît denciusemnat ar par ea. Ea înstiinteaza pe asistenta sefa aNKctiei sau a spitalului. cît si verbal. care va luainftKurile necesare de înlocuire în cadrul posibilitati lor existente. Operatia de predare si preluare a serviciului se face în uniforma. la patul bolnavului. pregateste si completeaza condica de predare a sectieiHii. numarul salonului. Neglijarea acestui sistem de preda re a servi ciului face sa sufere exactitatea si constiinciozitatea muncii. numarul patu lui si numele complet al bolnavu lui. Continuitatea muncii în sisloiuul cu schimburi se poate asigura numai prin predarea si preluarm constiincioasa si exacta a serviciului. Condica de predare a serviciului cuprinde : data si ora schimbului.il a salo anelor. Predarea se face. 73 . precum si unele manii deosebite de simptomatologia lui obisnuita. în aceasta condica se vor reflecta toate amanunMC pe care asistenta care preia serviciul este important sa le cunoasca l MM i ti u îndeplinirea sarcinilor de îngrijire si observare a bolnavului. l taca din motive de îmbolnavire subita sau din alta cauza schimbul urmator nu soseste la timp. operatia de predare la patulbolnavului necesita ca cel c are preia serviciul sa soseasca cu circaI r» minute mai devreme. iar cel care pred a serviciul sa plece cu totiitît timp mai tîrziu. atunci ea va ramîne pe loc si va asiguraImnul mers al serviciului mai departe pîna la înlocuire. Asistenta trebuie sa astepte în uniforma sosirea schimbului. jirwum si sarcinile concrete de pregatire a bolnavului pentru examin/ Vii sau tratament. atît în scris. asistenta de serviciu. învederea acestui s cop. care ar trebui comunicat asistentei din schimi MI l urmator sau sa fixeze ceea ce i se comunica din schimbul anterior. Neglijarea unui amanuntr 11.

denumirile straine trebuie scrise cu o ortografie ireprosabila. care trebuie continuate si în cursul schimbului urmator. Pe aceste foi se noteaza în fiecare zi. Termenii tehnici. denumiri etc. foi de îngrijire a bolnavului. iar dupa plecarea bolnavului. colectarea urinii etc. ea va maicuprinde spatiul nece sar pentru observatiile asistentei în timpul serviciului ei. so ataseaza la foaia de observatie. toate sarcinile asistentei. recoltari de materiale biologice. Dam ca exemplu condica de predare a serviciului pentru asistenta din schimbul de noapte într-o sectie de boli interne. concentratia. Numele medicului care a dispus schimbarea tratamentului. Condica de predare si de preluare a serviciului reprezinta oglindacalitatii munc ii din sectie. ea reflectînd. în unele spitale se utilizeaza. Asistenta trebuiesa se îngrij easca ca scrisul sa fie citet si pentru schimburile urmatoare. atît mersul bolii. clar. datele pe care asistentale introduce în condica de predare trebuie sa fie reale. le va scrie cu caractere de tipar. în loc de condici de predare a servi ciului. precum si pentru sarcinile care s-ar ivi pe parcursul schimburilor urmatoare (schema din pagina alaturata). Asistenta trebuie sa se exprime în condicade predare într-un limbaj stiintific. sa corespunda cu datele din celelalte documente si sa cuprinda toate sarcinile referitoare la bolnav. Din acest motiv este bine daca anumite date mai importante. în acest caz alaturi de rubricile necesare pentru predarea obisnuita a serviciului. modificarile survenite în tratamentul bolnavului în cursul serviciului. . defalcat pe ore. concis si într-un stil carenu permite interpretarea gresi ta a datelor. care vulgarizeaza munca si reduc calitatea stilului stiintific de comunicare. doza. exacte. sarcinile concrete în legatura cu pregatirea bolnavilor pentruexaminari complement are de laborator. calea si orarul de administrarea medicamentelor.numele. asiste nta trebuie sa evite exprimarile nestiintifice. caci un scris greu descifrabil poate da nastere la greseli în detrimentul bolnavului. atragîndu-i atentia asupra adnotarilor scrise. Din acest motiv. în raportulei. Condica de predare a serviciului poate fi completata pe aceeasifoaie si pentru t oate cele trei schimburi. Datele cuprinse în documentele de predare sînt comunicate siverbal schimbului care p reia serviciul. cit si tratamentul aplicat. Foile se completeaza în fiecare zi cu o rubrica mai jos. problemele principale care trebuie supravegheate de asistenta în cursul serviciului urmator. tratamentele fizioterapice sau de alta natura pe care le primeste.

daca are. Daca nu doarme. La ora 6 dimineata se schimba compresa. 4 Korosi Alexandru Ciroza hepatica La orele 17 a varsat o cantitate mica de lichid La ora 24 se va repetainjectia de vitaminaK si veno-st at Dimineata sa se intereseze de rezultatul de laborator al lichidului varsat t> 41 nr. sa fie trimis la laborator. 2 lonescu loan Ulcer duodenal Nu primeste medicamente Dimineata ramîne nemîncat : merge la examen radiologie »> 40 nr. primesteoxigen pentruinhalatie timp de 3minute la flecare ora Sa fie tinut tn permane nta sub s uveghere . 3 Zamfir Pavel Suspect de hemoragiedigestiva Dupa masa i s-a facuttransfuzie. pentru punerea în evid e n t a a s t n ge lu i ir 40 nr.XII 1960 ora 20 40 nr. 1 Sârba Nicolae Pneumonie Primeste penicilina laorele : 24 si 4. Bolnavul sa fie controlat din ora în ora »» 40 nr. 2 Petrescu Petre Insuficienta cardiaca \ A Toata dupa masa fost nelinistit si prezinta o dispneechinuitoare Dimineata la orele 4 va primi din nou strofantina. cîte300000 u .TABELUL I O> Model de condica de predare a serviciului Dita Salonul Patul Numele bolnavului Diagnosticul Observatii în timpulserviciului Meâicatîa Alte sarcini 4. pe ca rea suportat-o bine în cursul noptii nu primeste medicamente Scaunul. 1 Dinca Gheza Pneumonie Nu mai primeste medicamente Mîine pleaca acasa t> 41 nr.

.

noaptea în camera surorilor. printr-un comut ator. Soneria de pe coridor deranjeaza bolnavii în cursul zilei. asemanator celorlalte sisteme de semnalizare. care trebuie sa cuprinda . In mod normal. Pentru a întrerupe semnalul acustic sau optic. facîndu-1 sa apara pe ol abia de comanda. asezata în camera surorilor. un electromagnet ridicanumarul salonu lui de unde porneste semnalul. Asistenta repune numarul la locul lui si intra înMiUonul de unde a fost chemata. Asistenta poate sa uite salonul unde a fost chemata mai ales «Iaca este solicitata deodata în 2 3 saloane. Asistenta în cazul acestor instalatii poate ascultadirect printr-un difuzor chemar ea bolnavului. în timpul cît asistenta este ocupata într-un salon ea poate fichemata într-un alt salon la cererea unui alt bolnav. asistenta este deci oblig ata sa intre în salonul respectiv. dinarest motiv este bin e ca clopotul sa fie prevazut cu amortizor de K| tomot sau sa se utilizeze. Este bine dacaiM't. de p e rn a s a u d e p l ap u m a . care nu se pot întinde dupa buton. conecliuza întreaga retea de semnalizare din camera ei. unele instalatiimut prevazute cu semnalizatoare optice sau acustice în toate saloanele deservite de aceeasi asistenta. Numeroase spitale folosesc semnalizatoare optice sau combinate. Paralel cu intrarea în functiune a soneriei. ziua pe « oridor. iar adoua de pe coridor o îndrum eaza în salonul respectiv. Prima lumina înstiinteaza asistenta despre chemare. La apasarea butonului se aprinde o lumina. Exista spitale unde paturile sînt înzestrate cu microfoane. care însa vor intra în functiunenumai dupa ce asiste nta le-a conectat la retea. în loc de clopot. Din acest motiv. Ele intra în functiune numai la apasarea unui buton. atît în camera surorilor. legatepriutr-un amplific ator de camera surorilor. cît si pe coridor deasupra usii salonului de unde s-a facut semnalizarea. în cazul bolnavilor înni are grava. Aceste apa rate sînt de obicei prevazute cu doua serii de sonerii. Butonul de semnalizare trebuie plasat la îndemîna bolnavului. estelotus i întarita cu un zumzier. asistenta întrerupe întîi semnalu l cu care a fost chemata sidaca este necesar sa ramîna lînga bolnav. sau va fi fixat cu benzi de leucoplast de margineap u du lu i . Astfel intrînd într-unHulon. Pentru a-si mentine în permanenta legatura cu restul bolnavilor.iunea lampii semnalizatoare. functionalitatea lor fiind dirij a t a cu a ju t o r u l u n u i c o mu t a to r. zumzier. el va fi asezat pe noptiera. care functioneaza alternativ. acesta va fi atârnatdeasupra patului. în salonul res pectiv. instalat i i l e moderne nu permit întreruperea semnalului decît de la locul deunde a fost de clansat.coridor sau din camera surorilor semnalizeaza chemarea bolnavului.

Acest principiu esteformat dintr -un aparat de emisie cu raze ultrascurte. . lenjerie de pat: cearceafuri. batiste. Pentru chemarea medicilor si asistentelor cu sarcini speciale. luînd astfel cunostinta de dorinta bolnavului sau a superiorilor. scurtîndastfel timpul de interventie al asistentei. Lenjeria utilizataîntr-o sectie se c ompune din : lenjerie de corp : camasi. pijamale. nefiind recunoscut totdeauna numai dupavoce. comprese etc. CIRCULATIA LENJERIEI Bolnavul trebuie asigurat cu lenjerie curata. Exista tendinte din ce în ce mai concrete pentru realizarea înpractica a unui sistem de intercomunicare audiovizuala între bolnav si asistenta medicala care se gaseste în camera de serviciu. în cazul acestor aparate. ASIGURAREA SECTIEI CU LENJERIE CURATA. a caror raza de activitate întrece limitele unei subunitati cu paturi. el poate sa m entioneze prin acest difuzor ce nevoi are. basmale etc. Acest sistem reduce si drumul parcurs de asistenta cu mai mult de 50%. fiecarefiind reglat la o alta lungime de unda. persoana cautata va chema la telefon centralista. prin apasarea butonului de la patul sau. însa actiunea difuzorului se limiteazanumai la camera surorilor. Apoi regleazaaparatul de emis ie la lungimea de unda a persoanei cautate si îicomunica direct dorinta bolnavului . Asistenta trebuie sa raspunda prompt si fara întîrziere la chemarea bolnavului prin aparatele de semnalizare. fete de perne. prin care centralista confirmaluarea la cunostinta a cererii bo lnavului. se utilizeaza semnalizarea cu raze ultrascurte. Aparatele mai simple de receptie nu receptioneaza testul. fete de plapumi etc. stergare. în ultimul timp. microfoanele se conecteaza la o centrala (eventual identica cu aceea dotelefon). lenjerie necesara aplicarii tehnicilor de investigatie si tratament. prin telefon. ceea ce reprezinta oeconomie serioasa d e energie.. asezat în centralade semnalizare si dint r-o retea de aparate de receptie (de aspectul simarimea unui stilou) care se gas esc în buzunarele personalului. ceea ce centralista confirma prin aprinderea becului de control de linga microfonul bolnavului. Instalatia de semnalizare de pe noptiera bolnavului poate fiprevazuta si cu lamp i de verificare. Din ac est motiv. ci dau numai un zgomot caracteristic. Bol navul. ca : traver se. conecteaza microfonul la centrala de semnalizare si comunica dorinta lui.si numarul de camera. care înregistr eaza dorinta bolnavului si o transmite imediatasistentei în cauza.

fecale etc. Lenjeria se confectioneaza în croitoria spitalului sau se cumparaICata confectiona ta. urina. daca a trecut perioada maxima de folosire a lenjeriei de spital. La acestea se mai adauga hainele de protectie ale personaluluiHoctiei. El nu poate fi culcat într-un asternut neschimbat.. puroi. daca se murdareste cu sînge. Lenjeria se schimba daca pleaca bolnavul. 19. care de obicei nu trebuie sa . unde se pas treaza. fie pe paturi pregatite pentru spitalizarea bolnavilor. chiar daca Itnijeria veche este în aparenta curata sau chiar daca bolnavul anterior n-a stat mai mu lt de 1/2 1 ora pe acest pat. Ea este data în inventarul sectiilor. fie în dulap uri-depozit. Stringerea lenjeriei de|»i t tn cosul pentru rufe murdare.l'lg. alimente. Bolnavul nou spitalizat trebuie sa primeasca totdeauna lenjerie curata.

la parturiente. 20. mai scurta la sectiile de copii decît la adulti. Adunarea (A) si transportul (B) rufelor murdare la spalatorie. si de corpdifera dupa car acterul spitalului si al sectiei. dublate 80 . daca bolnavul prezinta leziunicutanate sau o hipers ensibilitate a tegumentelor. care implica mereu o lenjerie curata sau chiar sterila pe suprafata corpului. în sfîrsit. mai scurta la maternitati si sectii chirurgicale si mai lunga la sectiile de boli inteine si ginecologie. se murdareste foarte repede si din acest motiv este necesar ca ea sa fie schimbatachiar de mai multe ori pe zi. Perioada de timp cît poate fi utilizata lenjeria de pat. la bolnavi cu hemoragii. Lenjeria murdara este adunata pe sectii în lazi captusite cutabla si prevazute cu orificii de aerisire sau în cosuri speciale. lacei cu incontinent a urinara si de materii fecale etc. Lenjeria la copii.in întreaca o saptamîna si. Aceasta perioada este Fig.

Dezinfectarea lenjeriei înainte de spalare nu este obligatorie.5 1% limpezite. pîna la punctul de predare (fig. Pentru lenjeria alba. a tît autoclavarea. pentru a nu expunespalatoresele unui pericol de infecti e. Forma cea mai operativa si sigura a circulatiei lenjeriei de spitaleste schimbar ea directa a rufariei murdare cu rufarie curata. 19). caci. spalatoresele vor iscalide preluarea rufelor murdare si vor elibera sectiei peste cîteva zileaceleasi rufe spalate calcate si reparate. cît sifierberea rufelor murdare si pline cu urmele dejectiilor. sa fietransportata zilnic la spalatorie. Adunarea l enjeriei pe mai multe zilescoate din circulatie un stoc însemnat de rufe. cît si calcarea cu fierul cald reprezinta douaprocese sufi ciente de dezinfectie. puroi sau sînge va fi înmuiata în solutii dezinfectante larece. iar depo zitarea lor înstare murdarita cu dejectii le degradeaza într-un timp foarte scurt. în spitalele de boli contagioase însarufele trebuie dezinfect ate înca înainte de spalare.cu saci de pînza înmuiati în substante dezinfectante sau în saci simpliconfectionati din tr-un material impermeabil (fig. Lenjeriaadunata i iu trebuie depozitata în s ectie. Transportullenjeriei legate în cearceafuri si purtate p e spate sau tîrîte pe coridoare nu este admisibil. în care se e videntiaza numericTelul articolelor de spalat. Eufele vor fi limpezite de mai multe oridupa care pot fi fierte sau autoclav ate si pe urma spalate ca oricerufarie. de preferint a solutie de cloramina 2 3% formol 3% sau sapocrezol 5% timp de 2 3 ore si spalate preliminar cu o solutie caldade bicarbonat de sodiu 2%. la spalatorie. 1 6 8 1 . pentru ca în eventualitatea unor exemplare infectate sa nu apara infectii intraspitalicesti produse tocmai prin rufelecurat e date bo lnav ilo r. fa c ca petelede pe lenjerie sa ramîna definitive. în care se înmoaie rufele 60 75 d eminute. Din acest motiv. în lipsa acestui stoc. lenjeria murdarac u fecale. în unele spitale pentru adunarea si transportullenjeriei se uti lizeaza un sistem de conducte cu diametru corespunzator prin care lenjeria ajunge de la sectii în subsol. pe carucioaresi ascensoare. Lenj eria destinata pentru spalatorie va fiînsotita de no ta de spalatorie ". Fierberea dupa spalare. 20 A si B). B -c . necolorata se mai utilizeaza si solutiede var cloros 0. Acest mod de schimbare a lenjeriei presupune existenta unuistoc circulant de ruf e. unde se adunain compartimente se parate pentru fiecare sectie si de unde se predapersonalului de spalatorie. ci daca este posibil. Pentru dezinfectia preliminaranu se pot utiliza metode fizice uzuale. Aducerea rufelor la spalatorie se va face pe alta cale decît scoaterea celor curate. Transportul lenjeriei murdare la spalatorie se va face în cosuricaptusite si acope rite sau în saci de pînza impermeabila.

Eufele murdare. Ultrasunetul aduce. în vibratie extrem de rapida. masina de spalat esteprevazuta cu un si stem vibrator. prin care se poate schimba dupa Fig. spalarea la rece se face prin ultrasunete.Spalarea lenjeriei de spital se face pe cale mecanica. apa din rezervor este înlocuita de mai multe ori pîna ce se terminaprocesul de limpe zire. 21 A si B). se introduc în re zervorul spalatorului si spalate la rece cuajutorul sistemului de roti care obli ga apa din rezervor sa traversezerufaria murdara de nenumarate ori. D sistemul de programare a masinii dorinta apa rece cu cea calda sau invers. A de spalat rufe. ce se învîrtesccu ajutorul unui motor electric (fig. 21. care. în aceste rezervoare» se unesc o serie de conducte de apa. prin mînuirea corespunzatoarea robinetel or. care lucreaza cu frecvente ultrasonore de peste 16 000 de hertzi. masina de spalat rufe. intrînd în pori si printre fibrele textile. în care apa esteadusa în miscare permanenta pri ntr-un sistem de roti. în vederea acestui scop. în aparatele u ltramoderne. apa. Spalatoarelemecanice sînt p revazute cu rezervoare care se închid. (A si B). elimina murdaria. dupa ce au fost înmuiate în solutie decloramina. Apoi prin manevrarea corespunzatoare arobi . Dupa terminarea spalarii la rece.

Datorita actiunii lor puternice de suprafata. dupa pr ocedeul de muncaobisnuit în spitalele de boli infecto-contagioase. Detergentii sînt substante dezinfectante. d i n c a r e m o t i v s e mai numesc sapunuri inverse. inclusiv virunurile (cu exceptia bacilului piocianic). tinîn d seama de posibilitatilei Multiple de infectare a lenjeriei prin cazurile laten te de hepatita epidemica în orice sectie. 22 Centrifuga pentru stoarcerea mecanica a rufelor spalate. ele vor fi apoi calcate la cald (fig. înmoaie si dezlipescmurdaria. totusi. de stafilocociile din sectiile de chirurgiedermatologie si pediatri e. . î*enIrii spalarea rufelor se utilizeaza bromocetul (cetazolul) în solutiede 1/500. D e s i . iar Fig. cu centrifuga (fig. sapun sau detergenti. Spre deosebire de sapunuri. pentru ca la terminarea procesului de spalare propriu-zisa rufele spalate sa fie din nou limpezite. iar dupa aceea. 24) si trecute înatelierul de rep aratie. 23). Pentru spalarea rufelor. care cu apa fac spuma. precum si de o serie d e alte cazuri infectioase internateIu diferite institutii spitalicesti. î n a f a r a s e c t i i l o r d e holi contagioase. la detergenti ionul activeste cationul (nu anionul ca la n a p u n u r i ) . 22).netelor. la fel ca si sapunul. este bin e ca procesul de dezinfectieHil se aplice în acelasi mod în toate spitalele. unde rufele trebuie controlate si reparate. eifavorizeaza patrunderea apei în interstitii. dupa care se «pala cu aceeasi solutie. în care se scufunda ruiVle 60 de minute. se continua spalarea mecanica cu apa calda. de infectiile tuberculoase din sectiile deTuberculoza. sapunul este înlocuit din ce în ce mai mult cu substante detergente. cu aburi supraîncalziti si solutie de soda. Stoarcerea rufelor spalate si limpezirease face mecani c. etapa dezinfectieipreliminare nu este obligatorie. emulsioneaza grasimilesi distrug microb ii. de dizenteriile atenuate si cronice din sectiiledo boli interne s i pediatrie. Uscarea rufelor se va face la uscatoria mecanica cu aer supraîncillzit (fig. Ei sînt saruri cuaternare de amoniu.

Fig. 24. _ Uscatorie mecanica cu aer supraîncalzit 84 Fig. . 23 (A si B). -Calcarea mecanica a lenjeriei.

Buf aria reparata se va depozita la magazia de rufe curate a spalatoriei si va fi eliberata în schimbul rufelor murdare aduse din sectie. l 'rin eliberarea din nou a acestor rufe se închide circuitul lenjeriei înHpital (fi g. Acidul picric. dupa care se spala bine cu sapun si apa. în legatura cu asigurarea bolnavului cu lenjerie curata si întretinerea acesteia. dupa care se spala cu multa apa. car e se lasa pe loc 30 60 de minute. Acetatul de plumb. Fig. Eestul acizilor care lasa urme se îndeparteaza cu solutie amoniacala 10%. 25. 25). Pata lasata de acetatul de plumb se poateîndeparta cu substante oxidante. Se umecteaza pata cu cloroform în repetaterînduri.exemplarele inutilizabile retinute pentru reforma si înlocuite imediatcu exemplare noi. apoi se freacaenergic cu o cîrpa locul patat. Kufaria nu trebuie sa ajunga înapoi în sectie în starerupta fara nasturi sau far a snururi de legatura. pata galbena ce ramîne prin aplicarea acestor substante seîndeparteaza apoi cu o solutie diluata de sodiu sau potasiu. ca apa oxigen ata sau perboratuldo sodiu . caci nu este nimic maiurît decît îmbracarea bolnavilo r cu rufe inu tilizab ile. spirt saponat si în sfîrsit cu apa si sapun. Distribuirea lenjeriei curate la saloane. Daca pata este mai veche se acoperapentru 1 2 minute cu o solutie apoasa de polisulfur a de potasiu (heparsulfuric). alimente sau de dejectii din lenjeria sihainele bolnav ului. partea patata HO spala pe rînd în alcool. 85 . asistenta trebuie sa cunoasca modul de îndepartare a petelor de medicamente. Balsamul peruvian. Pe pata proaspata se întinde o pasta de carbonat< l o magneziu. apoi aceasta s e îndeparteaza prin compresiune .

Pata se îndeparteaza tratînd-o pe rînd cu amestec deeter-alcool pentru îndepart area grasimii. Da ca pata nu se îndeparteaza va fi tratata cu o solutiede bisulfit de sodiu. Unele petede grasime s e îndeparteaza mai usor cu eter. Petele provocate de mucegairea lenjeriei se trateazacu amoniac. Eamasitele unor ali fii pot fi îndepartate printr-osolutie diluata de acid acetic. s au potasiu. Petele de cacao si cafea se spala cu o solutie concentrata de clorui'a de sodiu. dupa care rufa se limpezeste cu multa apa. Mtratul de argint de pe suprafata pielii(de exemplu de pe mîna asistentei etc. se spala cu o solutie de iodura de potasiu 10%. Nitratul de argint. Petele ramase dupa sucuri de fructe se spala cu laptedulce. Permanganatul de potasiu. usor ac idificat cu acid clorhidric. Aceasta lasa de multeori urme de iodura de argint. ca si cea de urina. Untura de peste poate fiîndepartata numai prin s pa lare cu apa s i sapun s au cu infuziede scoarta de quillaia. Lanolina. Petele vechi expuse mai mult timp la lumina si deci înnegrite. pata de mucegai. Iodul.Cacao si cafea. Se va avea o deosebita grija la pericolul de incendiu. Pata proaspata se poate îndeparta cu apa sisapun. frecînd u-se apoi suprafata cu un tampon de vata înmuiatîntr-o solutie de oxalat de sodiu 20 % . Ea . Pata se va spala cu benzol. Ultimile nuante se scot cu benzina saualcool. acetona. Din stofa alba. benzol sau cloroform. Se îndeparteaza cu eter. Se trateaza pata cu o solutie de sulfura de amoniu 5% sau se spala cu acid oxalic 10% fierbinte. Ihtiolul. Laptele. în sfîrsit se spala bine cu apa. Se spala lenjeria cu apa calda si sapun. Grasimea. Se freaca bine partea patata în benzina. benzina. urmata despalare cu apa oxigenata. Fructele. Se îndeparteaza grosul petei prin spalare cu apa sisapun sau cu terebent ina. de aceea încalzirea se va face înmuind flaconul cu substanta în apacalda. cloroform sau alcoolabsolut la cald. tetraclormetan sau tricloretil si la nevoie se calca sub hîrtie de filtru. Mucegaiul. Crisarobina. se îndeparteazaprintr-o pensu lare cu o solutie diluata de acid clorhidric. caldut. Gudronul.) se îndeparteaza cu o solutieapoasa saturata de iodura de sodiu. apoi cu o solutie diluatade amoniac pentru cazeina si în sfîrsit se l impezeste abundent cuapa pentru îndepartarea zaharului lactic. urmat de spalarea în apa rece si apoi în apa calda. Se trateaza suprafata patata cu o solutie de hidroxid deamoniu sau cu tio sulfat de sodiu 10%.

Se îndeparteaza foarte greu. iar asistenta . Urina. în acest ultim caz medicul va da indicatii specialeasupra compozitiei si cantitatii totale a componentelor. CURATIREA VESELEI Sl ÎNDEPARTAREA REZIDUURILOR ALIMENTARE Bolnavii internati într-o sectie de spital sînt supusi diferitelorregimuri alimentar e. Sarurile de mercur. Este bine daca sub pata se:i. Se îndeparteaza cu eter. A li me n t at ia bo ln avu lu i p oat e s a se în ca dr eze în reg im ur il eMp ale spitalului sau poate fi dirijata prin prescriptii individualizatedupa bolnav. la careMi adauga putin amoniac în solutie alcoolica. Se îndeparteaza prin tratare cu apa de plumb 30 %. Se îndeparteaza dupa metoda indicata la îndepartareapetelor de mucegai. urmata de limpezire. Hpalîndu-se apoi cu apa fierbinte. cu iodura de potasiu sau cu acid tartric.saza un st rat de hîrtie de filtru sau de pînza absorbanta. prescris fiecaruiholnav aparte. cloroform. Asigurarea regimului dietetic. din cauza pericolului de incendiu.. benzina. Sîngele. Petele de rugina se îndeparteaza cu solutie concentrata I o bioxalat de potasiu sau acid citric. Vinul rosu. Suprafata patata se umezeste cu apa oxigenata 3 %. ASIGURAREA ALIMENTELOR. Se îndeparteaza cu solutie de acid citric 10%. Se poate încerca cu benzoliucalzit cu foarte m are precautie. poste cîteva minute se spala cu apa. t otraclormetan sau benzotricloretilen. Rugina. Taninul. Sarurile de cupru. dupa care se limpezeste cu oHolutie calduta de clorura de sodiu . Independent de metoda utilizata va fi spâlu ta u lt e r io r mu lt ti mp cu apa. Eubarba. este una din c ele mai importante sarcini ale asistenteimedicale. Uleiul de in. Se îndeparteaza cu perborat de sodiu sau cu apa oxigenata. Petele proaspete pot fi îndepartatecu apa rece si sapun.mai poate fi îndepartata si cu Mposulfit de sodiu 20% acidificatusor cu acid clorh idric. Pata se pensuleaza cu tinctura de iod si apoi NO spala cu o solutie concentrata de iodura de potasiu. Uleiurile minerale. urmata de limpezire cu apamulta. Se freaca bine pata cu alcool amilic cald. Petelev ochi de sînge se vor t rata întîi cu solutie de oxalat de sodiu 20%. Resorcina. Se pensuleaza cu o solutie calda de iodurado potasiu 20% sau acid acetic 10%.

t l regim lactat. ?> 88 . diagnosticul. Foile de regimuri cuprind : numele bolnavilor. regimul acidifiant. le transmitela bucatarie în d oua exemplare pîna la orele 12 ale zilei precedente. regimulhiperclorurat. regimul alcalinizant etc. regi mul Mperpotasic. Pentru bolnavii care vor sosi peste aceasta ora. pe care le înainteaza asistentei dieteticiene. salonulsi numarul pa tului. totalizator. . spitalelemari au asistent e sau surori dieteticiene. Asistentele sefe. 4 8 regimuri mixte. dar bucatariile au datoria saprepare orice mîn care prescrisa pentru bolnavi. regimul carnat si regimul mixt sau complet. existînd în aceasta directie o foarte mare varietate. înaintarea foilor de regimuri nu poate suferi întîrzieri.. precum si regimurile cuprinse în tabelul lui Pevzner(vezi capitolul Alimentat ia bolnavului"). regimul semilichid si regimul de convalescenta. Eegimurile-tip din spitale depind si de obiceiurile spitalelor. regimul fainos. regimul lactat. Tabelele de regimuri trebuii» completate cu toate rubricile aratate mai sus. -. îngft aceasta metoda se preteaza la greseli.dietetica asupra modului de preparare a alimentelor prescrise. sectia. Dupa consistenta deosebim regimul lichid. pe bazadatelor adunate de la asiste ntele de tura referitoare la numarul bolnavilor pe categorii de boli si dupa indicatiile primite de la medic. dintre regimurile tip deosebim dupa compozitie: regimul absolut.:\. Astfel. necesare chia r pentru dimineata zilei urmatoare.t în unele spitale se considera suficient tabelul. regimulhidric. De exemplu : 2 regimuri desodate. regimul lacto-fainos-ve getarian. în afara de acestea se mai deosebesc : regimul desodat. 6 regimuri lacto-fainoase : j jj l regim carnat. alcatuiesc tabele de regimuri (foile de alimentatie). care. dupa totalizarea lor. regimullacto-fainos. în vederea asigurarii alimentelor necesare si potrivite. caci administratia spitalului poate va trebui sa procure unele alimente cuprinseîn foi. regimul de cruditati. La sfîrsitul tabelelor de regimuri se totalizeaza numeric cererilede regimuri tip. regimul alimentar si eventualele observatii suplimentare relativ la prepararea sau cantitatea alimentelor. Spitalele lucreaza cu regimuri tip. încaz ca este vorba de un regim alimentar special prescris. la rubricaobservatii se va descrie în mod amanuntit prescriptia mediculuirelativ la compozitia si modul de preparare a al imentelor. regimul hidrozahar at. asistentele de tura vor înaintadirect bu catariei completarile la foile de regimuri. Dietaacestor boln avi se prescrie în fiecare zi.

regimul dietetic se prescrie saptamînal. aducînd planu l d e meniuriIn-cunostinta bol navilor prin asistentele din sectii. în mu l te sp i ta le s e uti li zeaz a si s -t oi n ul. în aceste cazuri se mentioneazaiji numarul foii d e observatie a bolnavului. vin rosu etc. care vor11 a sigu rati cu alimen te pîn a l a ora p l ec ar i i t re nului .) linii cele administrate sub forma de alimentatie arficiala pentru întretinerea lui în viata (sucuri de fructe. Bolnavul care sosestem timpul noptii. dupa care bolnavul îsi alege cu o zi înainte mîncarea. necesare pentru alimentarea prin sonda) si în sfîrsit substantele alimentare necesare pentru anumite examinari de laborator (caglucoza pentru dete rminarea tolerantei fata de hidratii de carbon. Conform acestei metode bucataria îsi alcatuieste regimu rile tip cu un sortimen t mai variat. Bolnavii care ies din spital primesc în ziua plecarii numai micul dejun. pentru înviorarea proceselor vitale (cafea.. Indiferent de scopul pentru care se cere suplimentul de alimente. Totalizarea de la sfîrsitul tabelului nu se va face pe re gimuri tip. caci încadrul aceluiasi regim tip exista mai m u lte varian te. numai gustarea de dupa masa. oua pentru radiografia vezicii biliare dupa metoda Boyden sau preparate de carne pentru anumite determinari ale metabolismului) se comanda de asemenea sub forma de completari la tabelele de regimuri. acesta va fi motivat pe comanda. primeste alimenl. Cel care este internat pîna la orele 9 primeste gus iiirea de dimi neata. 89 . Internarea pîna la ora 11 asigura dreptul bolnavului pentru prînz.întrucît satisfacerea gustului personal al bolnavului are o deoim po r tan ta t er ap eut ic a. ci pe feluri comandate. pe care asistenta10 introduc e în tabelele de regimuri.). porto cale etc. Daca sectia sau spitalul nu are asistenta dieteticiana. iar cei care sosesc dupa aceasta ora vor primi. Pentru bolnavii « are se interneaza dupa ora cinei se vor asigura numai lichide. cît si pe completari trebuienotata exact masa în care se încadreaza bolnavul nou sosit sau la « arc mai are dreptul bolnavul care pleaca.semirestaurant" (Pevzner). amestecuri speciale. cu o zi înainte. Atît pe tabele obisnuite de regimuri. eventual numai cina. lapte. în limitele dietei precise si ale posibilitatilor bucatariei. pîna la servirea micului dejun. asistentelemedicale vor alcatui tabele de regimuri care apoi vor fi totalizate labucatarie. în institutiile sanatoriale sau în spitalele care gazduiesc bolnaviiun timp mai îndelu ngat. l'':ic exceptie de la aceasta regula bolnavii din alte localitati. smîntîna. iitie completa. Completarile tabelelor de regimuri se fac prin foi separate.Alii notitele si bauturile acordate bolnavului sub forma de suplimentepentru îmbunatati rea conditiei fizice (oua. Diu acest plan ei îsi vor alege alimentele preferate.

în unul din exemplarele tabelului de regim. alimentele vor fi la nevoie reîncalzite. Pe bazaacestuia. Alimentele preparate sînt trimise la oficiile alimentare din sectieîn marmite si can i izoterme. de asistenta dieteticiana sau în lipsa acesteia. Modificarile survenite prin sosirea si plecarea bolnavilor. vor fi trecute pe baza Flg. Oficiile alimentare alesectiilor au o par te din încapere cu vesela spalata.Daca bolnavul. completarilor. . prinschimbarea regim urilor sau din alte motive. canite. pahare). Din vasele colective. Spalarea mecanica a veselei. tavi sau alte vase. unde sosesc alimentele si o parte cu vesela utilizata. alimentele sînt repartizate în vasele individuale (farfurii. în lipsa vaselor izoterme. caruia prin tabelul de regim din ziua anterioara i s-au asigurat alimentele. asisten tele vor distribui regimul dietetic bolnavilor. care se va trimite înapoi la sectie împreuna cu alimentele. de personalul de la bucatarie. unde se spala (si la nevoie sedezinfecteaza) vas ele utilizate de bolnavi. asistenta va înstiinta în scris bucataria asupra modificarilor aparute în comanda. Ele nu vinniciodata în contact cu bolnavii. Vasele colective se spala în sectieîn prima parte a ofic iului si se trimit înapoi bucatariei. pleaca.

Ste rgerea ei cu materiale textile este interzisa. de pre ferinta în dulapuri special amenajate. agatatoaresi sa fie la îndemîna personalului. cîrlige. încarcarea spalatorului-sterilizator w face din partea cu vesela utilizata a oficiului.oasa din spalatorul sterilizator este fierbinte.ea de a doua p arte a oficiului de alimente. Curatenia de dimineata se începe imediat dupa terminareatoaletei bolnavilor si se termina înainte de începerea vizitei. Alimentele ramase în sectie sau acelea pe care le aduc apartinatorii bolnavilor vor fi pastrate exclusiv la frigider. atunci se va face o noua curatenie imediat. îndrumarea si controlarea lui cade însa în sarcina asistentei. Curatirea saloanelor. coridoareloroficiilor. salilor de trata mente. sînge. Saloanele se curata zilnic dimineata si dupa masa. coridoarelorsi a altor anexe. în zilele de vizita curatenia de dupa masase face imedia t dupa plecarea vizitatorilor. iar scoaterea în partea(Mi vese la curata. Bestui'l l o alimentelor din sectiile contagioase trebuie distruse. Pentru aceasta spitalul are personal special. Vesela se «Mirata apoi în spalatoare-sterilizatoare mecanice. aparate si mat eriale corespunzatoare. întretinute în stare de functionalitate perfecta si pastrate într-unHingur loc. 26). în acest fel se închide circuitul veselei.Vesela utilizata. fecale. dar înaintea începerii cinei. Ba va putea pretinde o munca de calitate de la subalterni numai daca cunoaste utilajelesi materialele de curatenie si întretinere a saloanelor. varsaturi etc. Curaten ia de dupa masa s e exe cu ta dupa odihna pasiv a a bolnavilor. Pentru efectuarea cu rateniei sectia de spital trebuieHa fie înzestrata cu unelte. . ea se usuca în cîtevaminute. excretii. sînt adunateIn c. a bailor. împreuna cu resturile de alimente. unde fiecareobiect are locul lui bine fixat pe suporturi. Vesela M'. alimentele vor fi pastrate la racitorulcontrai de la bucatarie. Aici resturile alimentaro sînt aruncate în vase închise si transportate din sectie.-urilor. în timpul procesului deîngrijire a bolnavil or cu secretii.C. în spitalele moderne acestea se instaleazaIntre cele 2 parti ale ofi ciului. care functioneaza(MI apa fierbin te (fig. Se in terzice categoric umplerea spatiilor dintregeamuri cu alimente. Daca salonul în cursul zilei s-ar murdari. W. ÎNTRETINEREA SALOANELOR Sl ANEXELOR Conditiile igienice si estetice ale mediului spitalicesc pot fiasigurate numai p rintr-o curatenie si întretinere perfecta si permanenta. Daca sectianu are nici un fel d e racitor. vase. independent de programul obisnuit. alimente varsate. rafturi.

Dero etc. cauciuc sau material plastic se spalacu apa calduta si c antitati moderate de sapun sau detergenti. este totdeauna infectat. aruncînd în galetile (închise cu capaceautomate) toate resturile de alimente. Aceasta dizolva grasimea.). a poi se limpezeste cu apa si se sterge cu o cîrpa stoarsa.La efectuarea oricarei curatenii se vor utiliza numai procedeuriumede pentru a n u ridica praful. Este bine ca substantele dezinfectante safie utilizate cu alternante pentru a preveni formarea chimiorezistenteila flora hospitaliera. La anumite intervale parchetul necesita o curatenie mai radicala. iar acestasi murdaria se vor aduna cu asp iratoare. apa trebuieimediat îndepartata cu cîrpa p entru ca lemnul sa nu se infiltrezecu umezeala. Dupa limpezire. Apoi se face ordine în noptiere. Aceasta se face în saloane prin frecare cu apa si prafuri de curatatpe baza de det ergenti (Alba. învelita într-ocîrpa umeda. Se matura podeaua cu o perie sau matura cu coada. hospitaliera si care poate genera infectii intraspit aii cesti cu germeni rezistenti la antibiotice. petrosin. detergenti (bromocet). ambalaje etc. cu benzina apoi se acopera cu o pudra . Continutul lor daca nu trebuie trimis la laborator se arunca. Spalarea se va face cu o periecu coada lunga. patrunzîndsub fiecare mobila în parte. care în spitale contine totdeauna o flora autohtona. Praful adunat dupa maturare sau golirea aspiratoarelor searde din cauza caracter ului lor infectios. Petele mai vechi se freaca. pansamente. Maturatu l se începe din colturile salonului. iar sugativa o absoarbe. Petele care nu au disparut dupa curatirea obisnuita a parchetuluise vor îndeparta în modul urmator : Petele de grasime vor fi acoperite cu o hîrtie de sugativa îmbibata în benzina. mai ales cel din crapaturi. white-spirtsau alte substante inflamabile este strict interzisa în spit ale. Pardoselele de ciment sau de mozaic se spala apoi cu apa fierbinte la care se adauga soda si sapun. Pardoseala de linoleum. Curatenia zilnica a saloanelor se începe cu golirea urinarelorsi scuipatoarelor si înlocuirea lor cu recipiente curate si sterile. Pardoseala de parchet se trateaza cît mai rar cu apa din cauzafisurilor dintre ele mente în care se retine praful infectat. Apafierbinte sau prea rece este dauna toare acestor materiale. Curatarea parchetului cu hîrtie abraziva nu este recomandabila din cauzaprafului pe care îl ri dica si care. pîna la pere te. în loc de soda se poate utiliza si cloramina sau în loc de sapun. Spalarea parchetului cu benzina. apoi se ve sterge bine cu oflanela groasa pentru a reîmprospata luciul.

Aparatul se deplas eaza singur în directie liniara. împre 93 Fig. atea motorului si învelisul metalic exercita o presiune asupra periilor. apoisu freaca cu lesie f ierbinte. aparatul este [ acordat cu ajutorul unei prize la curentul din retea. care acope ra moto ru l ap arat u lu i. Tinctura de iod se spala imedii i l » cu alcool si apoi cu apa calduta. pentru 1 2 ore. Lustruirea se face cu aparate electrice (fig. 26. Manivela este linuta vertical. . si segasesc dedesubtul cutiei. Parchetul. si se sterge cu o cîrpa moale. linoleum sau material plastic seccruiesc o data saptamînal si pestecîteva ore se lus truiesc. iar motorulporneste rotatia periei. apoi se deschidecircuitul electric. el va sta culcat sau se va ridica pe un suportde lemn. miscarea lui trebuie dirijata cu ajutorul manivelei. se limpezeste cu apa si se sterge. dupa uscare completa si orice pardoseala din saloane inclusiv cele din mozaic. Aparatul pentru lustruit dusumeaua are la baza una sau mai multe perii în forma de discuri. în loc de beny. Motorul începe sa se învîrteasca. Periile în functie de numarul lor au cîte un diametru de 10 30 cm. se freaca cu miez de lamîie sau solutie de acid citric pîna sa ce înmoaie si apoi seprocedeaza ca si în cazul petei pi'oaspete dupa tamponare.absorbanta : talc sau praf de creta. în niciun caz nu se admite sa stea pe perie. care se învârtesc fiind actionate de un motor electric. ina se poate îmbiba parchetul patat si cu terebentina. asigurînd un contact intim cu suprafata dusumelei. în stare de repaus. 27). Cînd vrem sa-1 punem în functiune. Aparatul are o manivela cu ajutorul careia i se pot dirija miscftrile. dupa care seîndeparteaza cu o p erie. Gr eu l. Petele de cerneala proaspata se tamponeaza cu sugativa. dupa care seprocedeaza la fel ca si dupa benzina. se apasa asupraunei pedale prin care maniv ela poate fi coborîta în jos. Lustruirea mecanica a parchetului dupa curatirea lui. Daca pata este mai veche.

rezi stenta la antibiotice si viciaza si aerul. apoi se spala cu apa si se sterge cu liîrtie de ziar. se sterg. Cînd sticla este mai murdara. apa amestecata cu sare de bucatarie.jurul periei mobile exista o perie circulara fixa. în apa de limpezire se introduc cîteva picaturi de clor. Se limpezesccu apa curata. în saloane le de boli infecto-contagioase. apoi de pepereti. cu putin alcool (în special iarna). Se stergepraful cu o perie învel ita în cîrpa. care are rolul de aînlatura eve ntualele murdarii din fata aparatului. Curatirea peretilor se face saptamînal. cu scrobealaalbastra sau cu petrol. Esteimportant sa se îndepa rteze praful si de deasupra dulapurilor si rafturilor mai înalte. Geamurile se mai pot spala cu apa cu otet în special cînd geamurile sînt stropite cu var. Dupa ce s-a frecat dusumeaua cu ajutorul periei. producîndmiros de praf în salon. apoi se lustr uiesc cu molton. Se ridica si se îndeparteaza mobilele transportabile. folosind aceleasi solutii ca si pentru sticla. Sobele de teracota si faianta se spala cu lesie sapunita sau cudetergenti. Spalarea oglinzilor se face cu o cîrpa moale sau cu o piele decaprioara. Geamurile se curata de praf mai întîi cu ajutorul unei cîrpemoi. Portiunea de faiant a sau vopsita cu vopsea deulei se spala cu apa claduta si sapun tot de sus în jos. La intervale de 10 15 minute se va verifica gradul de încalzire a aparatului. Mobilierul de lemnnevopsit se freaca în lungul fibrelor cu peria înmuiata în apa caldasi sapun sau în lesie. utili zînd o cîrpâ moale care nu le zgîrie. Praful de pe mobilier se sterge totdeauna cu cîrpa umeda. în apa cu care se spala se pot introduce cîteva picaturi de amoniac. cu soda. mai întîi de pe plafon. pentru a deconecta peria de motor. Pentru a pastra culoarea deschisa a lemnuluinevopsit. apa de var. de sus în jos. Mobilierul salonului se spala cu apa calduta si sapun sau cu ajutorul prafurilor de curatat pe baza de detergenti. . Masina nu trebuie sa functioneze mai mult de o ora. se mai lustruieste cu un strat de pîsla. Pentru spalarea materialelorplastice nu se va utiliza niciodata apa fierb inte. sarede lamîie sau apa oxigen ata. se limpezestecu apa curata si se sterge cu o cîrpa uscata. înainte de spalarea geamurilor se spala giurgiuveaua. Mobilierul tapisatcu materiale plas tice se spala cu o solutie diluata de sapun în apacalduta si se limpezeste cu mult a apa. înapa se introduc substante dezinfectante. iar paturile se acopera. fnainte de a opri aparatul se va ridica manivela în pozitie verticala. La fel se curata usile siferestrele. caci reprezinta o sursa importanta de infectie cuflora selectata.

în acest fel se evita depunerea si arderea. se va sterge p raful/iInie de pe ele mente ca si de pe acoperisul sobelor de teracota. sautuburilor f luorescente. pent ru desfundarea chiuvetelor la nevoie. se sterg tablourile si se dezinfecteaza scuipatorile. se uda florile ornamentale. Aceasta manopera trebuie facutacu atentie sa nu s e scurga apa la nivele inferioare si sa nu se murdareasca peretii.). Nn va avea grija sa se atinga numai partea sticloasa a becurilor. Podeaua se spala ca si orice pardoseala de ciment: curatirea peretilor se efectueaza ca si în salon. caci. Pentru dezodori-/. rezematoarele fere strelor. Curatirea scarilor se face de cîte ori este nevoie. lasîndgeamurile deschise înca cîteva minute. 95 .irderea acestui a. apoise spala si se limpezeste cu apa rece si se aeriseste camera. apoi se matura podeaua cu matura umezita si se spala pejos cu aceleasi solutii c a si în saloane. cel putin dedoua ori pe zi. Partea metalica a patulu i va fi spalata cu o solutie de cloramina. Dupa terminarea curateniei. Eobinetele se lustruiesc cu o emulsie de curatat (Sidol). dupacare se repun la loc. se limpezesc si se usuca cîrpa. Se continua pîna la etajul urmator. Daca bolnavul paraseste salonul definitiv atunci patul ramasliber va fi supus un ei curatenii radicale înainte de a-1 ceda unui altbolnav. se limpezesc si se usuca. Ba ia s e c u ra ta du p a fie ca re u ti li za re . mobilierul se pune la loc. Gratarele de lemn se freaca cu peria cu apa calda si lesie în directia fibrelor lemnului.în caz d e înca lzire centra la cu radiato are. Becurile electrice se sterg de asemenea zilnic cu o piele de caprioara înmuiata într-o solutie apoasa de alcool l 3 % si bine stoarsa. prafului pe ele. bromocet sau cu sapun. vic iaza aerul. Ca d a s e spal a c u p raf de curatat si se dezinfecteaza cu o solutie de cloramina B 5 %. Chiuvetele uscate se mai pot sterge si cu benzina. Tix etc. saltelele si paturile vor fi scuturatetji asp irate cu as piratorul de praf. în timpu l încalzitului. noptiera va fi golita si spalatacu aceleasi substante ca si p atul.ure se folosesc acidul clorhidrie sau alte preparate cu baza de clor. Alba menaj. Se spala 3 4 Irepte în ordinea maturatului. Se sterge cu o cîrpa umedapraful de pe mobilier. Chiuvetele se spala dupa întrebuintare cu apa si sapun sau cupraf de curatat cu ba za de detergenti (Stela. tu fiecare sectie se pastreaza o pompa aspiratoare decauciuc. Scarile se matura începînd cu treapta de sus. Curatenia coridoarelor se începe prin aerisire si adunarea scuipatorilor.

lapte de var. Sertarele si dulapurile s e spala cu lesie si sapun. se vor limpezi cu apa cu otet pentru a îndepartamirosul si se vor usca. daca nu cumva este deteriorata. Oficiul de bucatarie trebuie sa fie totdeauna în stare de perfectacuratenie. telefoanele din saloane si de pe coridor. 8e controleaza partea lemnoasa. în timpul verii se pot lasadeschise perman ent ferestrele. sau. o parte din agentii patogeni eliminînduse prin materii fecale si urina. Masini le de spalat vase se spala si se sterilizeaza automat. luînd masurile necesare pentru reparareadefectelor. curate. ceea ce ar putea sa produca unele microtraumatisme. Peretii se varuiesc lunar. se spala cuapa si sapun sau b romocet. Vesel a se pastreaza în dulapuri închise. se freaca zilnic cu lesie tare. apoi se împaturesc si se pastreaza într-un sertar special. e lectrica. spalatoarele de vase se vor curaticu lesie si sap un. în sectiile de boli contagioase se spalacu cloramina B 5%. CONTROLUL Sl ÎNTRETINEREA INSTALATIILOR Sl APARATURII Asistenta va verifica în fiecare zi instalatiile si aparatura dinsectorul ei de ac tivitate. Alimentelese tin acoperite. O atentie deosebita se acorda curatirii closetelor deoarece pot contribui la transmiterea unor infectii. Podeaua de ciment se opai este zilnic cuapa fierbinte sau lesie tare. . zilnic. Closetele. în afara de curatenia obisnuita. In caz daca totusi au patruns. Cîrpele de bucatarie se usuca dupa întrebuintare. daca sînt faiantati. de gaz metan. Ele vor fi des schimbate.Zilnic se controleaza functionarea cazanului respectiv. a sobelorsi se îndeparteaz a cenusa. sau alte substante dezodorizante. se spala cu detergent. în cazca scaunul este confecti onat din material plastic. pentru a le feri de praf si insecte. în spitale este foarte impoitantadezinfectia period ica a closetelor. Resturile alimentaroramase dupa servirea meselor se îndeparteaza imedi at pentru a nuatrage mustele si soarecii. instalatiile de semnalizare. Instalatia de apa. ferite dopraf. se limpezeste si se sterge cu cîrpa uscata. se limpezesc si se sterg cu cîrpa uscata. aspiratoarele de praf. Pentru înlaturarea mirosului neplacut se toarna în chiuveteacid clorhidrjc. canalizare. Oficiul se aeriseste des în timpul zilei. se face desmustizarea. dar în mod obligatoriu ele se acoperacu plasa metalica sau tifon p entru a împiedica patrunderea mustelor. Imediat dupa spalarea vaselor. aparatele de lustruit parchetul si linoleumul.

închizatoarele ferestrelor.( filatoarele de vesela. sterilizatoarele. venind în sectie. cum ar fi spargerea unei i'o iitlucte de apa s au stingerea luminii în tr-oaripa. . si sa le rezolve singura tAra a mai astepta ajutorul mecanicilor. pentru ca pe baza(Minus. zavoarele usilor. In ca z de urgenta. se iau mas uri illnwte. repararea sigurantei electrice etc. avizînd imediat verbal (eventual printelefon) atît atelierul i II ni in tendenta. în sectieIi'»'l>iiie sa existe o condica în care se semnaleaza deranjamentele. Asistenta trebuie sa aiba o instruire tehnica.tintelor sale proprii sa se poata orienta imediat asupra naturii|l localizarii defectelor si deranjamentelor simple uzuale. instalatiile de aragaz. «olmie sau caloriferul.ru ca mecanicii. care sînt(«nlo mai frecvente : strîngerea suruburil or. instalarea reductorului de iiwiune. HMil. trebuie sa functioneze ireprosabil. reduc< ou rele de presiune etc. sa se orienteze imediatI asupra irnlizarii ace stora.

Efectivul de bolnavi se raporteaza dimineata. pîna la orele 7. Foile de observatie. as istent Hr. dar în acel as i timp este si un documon! . Bolnavii primiti în sectie sînt înregistratiîn condica sectiei. vor specifica si boli Ininfectioas e care pot fi internate în paturile libere din saloanele undi' mai stau si alti bolnavi. Asistenta sefa a sectiei. Asistentele raporteaza zilnic numarul bolnavilor din saloanele lor. precum »jlnumarul paturilo r libere. Foile de observatie reprezinta dosarul i i i spital al bolnavului. util. Foaia <h observatie este un document practic. precum si numarul de iesi ioal foii de observatie . numarul foii de observatie. timpul de spitalizare cu data internai îlsi iesirii. Datele pe care le culege se refera la situatia faptlt rîn dimin eata preluarii serviciului.EVIDENTA Sl MISCAREA BOLNAVILOR EVIDENTA BOLNAVILOR Condica de sectie. Raportarea numerica a efectivului de bolnavi. înainteaza administratiei numarul de bolnavi ti biroului de primire numarul paturilor libere. d iagnosticul. Condica de sectie este tinuta de obicei de asistenta sefa a sectiei. pe baza caruia se dirijoiiKAtratament ul boln avulu i. pentru ca asistenta sefa sa-si poata totaliza datele obtinute pînil IM raportul de garda. dupa ce totalizea/fldatele primite. Aceas ta cuprinde datele personale ale bolnavului. în cazul sectiilor undi' sînt îng rijite mai mu lte categorii de boli infectio ase. pe lînga raportarea cifrica a paturilor libere.'U>.. Ele sînt administrate de asistenta. starea la iesire.

asistenta are o serie desarcini. me d i c u l d e s al o n î n ch i d e ev o l u t i a f dcHcriind epicriza. Foile eliberate 11 Io roHtituite si repuse la locul lor initial. Numarul din registrul alfabetic reprezinta numarul de iesire «iliuiv iilui. i l . unmotiv 'lcei de a fi tinute în siguranta. în acest caz num arul de iesire esteinutil. iar asistenta 4 fonia Irecînd în acelasi timp datele bolnavului într-un registru mile. Tocmai din acest motiv. Asistenta va trece în foaiade [ io rezultatul tuturor examinarilor de laborator. într-unloc i nubil bolnavilor. îm ' cu celelalte documente lelativ la bolnav. I m p l e c a r e a b o l n a v u l u i . . pe biletul de iesire se trece numarul cu care " i \ u l u fost înregistrat la internare care ramîne sinumarul foii imorv'iitie.4lf Io tfi inedico-legal. l''nilo aceluiasi salon vor fi tinute în aceeasi mapa.ie. caci datele cuprinse în f oi ar putea f iinterpretate ii « I r oi si i-ar demoraliza. ci în foaia de observatie. care sau u i .) care în l ocul foii de observatie introduce o nota carecuprindenlo bolnavului. definitiveaza diagnosticul. i urca o face arhivarul f oilor (înregistratoareamedicala. (''oile bolnavilor iesiti se pastreaza în arhiva sectiei înordinea i t i l l Im-din spital. î l mai sus. Pastrarea foilor pe grupe de bolieste însa mult (Ilintifica. aceasta poate fi gasita la nevoie. IESIREA BOLNAVULUI DIN SPITAL Momentul plecarii bolnavului este stabilit de mediculprimar10 Moet. asistentan| c.ie constituie obiectul secretului profesional. numarul foi i. Continutul foilor i vat.bH. II II ' I A U Iui. Circuitul dosarului de boala în continuare se va face înmodul . iar în regis-nlfn. ziua ridicarii foii. (foile pot fi eliberate din arhiva sectieinumai în cadrul spital ului. In uncie spitale. numelemedicului ti eorut foaia si iscalitura aceluia care o ridica. Din acest motiv pastrarea foilor de observatie uni* conditii este absolut necesara.ic se va mentiona dosarul în care se gaseste foaia. Acest n umar se noteaza pe fata anterio ara a foii . ci ou va aduna toata documentatia relativa la bolnav pe care o mito I i i dispozitia medicului de salon. In legatu ra cu aceasta. în vederea formulariiepi' i . nicifoaia iinporatura nu se va tine în salon.

p e n t r u a-i > ii iiMitfiira alimentatia pîna în ultimul moment.A u l M l o u t a v a f i x a c u b o l n a v u l o r a p l e c a r i i . Va .

verific a mai 11 l o daca hainel e cu care a sosit bolnav ul sînt corespunzato are 99 .

daca aceasta nu-i pericliteaza viata. Sarcinile asistentei în legatura cu iesirea bolnavilor evacuati din motive disciplinare sînt aceleasica si în cazul TRANSFERUL BOLNAVULUI ÎN ALTE SECTII SAU SPITALE în cursul tratamentului se iveste adesea necesitatea ca bolnavul sa fie transferat de la o sectie la alta (de exemplu de la sectia deinterne la s ectia de chirurgie) sau de la un spital la altul (de exemplu prin comportarea l a dispune evacuare lacerere proprie sau iesirilor obisnuite. în cazul bolnavilor minori. Va lamuri în special prescriptiile relative la regimul dietetic. .imedic si cuprinse în biletul de iesire. undoîl va ajuta sa-si primeasc a hainele. au fost dezinfectate si spalate. înainte de a-si lua ramas bun. daca era cazul. Daca bolnavul nu se supune tratamentului ce i s-a prescrissau ui dezorganizeaza viata din spital. Asistenta va însoti bolnavul pîna la magazia de efecte. va lua legaturiicu familia boln avului. Daca bolnavul pleaca singur. Daca acestea nu sînt corespunzatoare. cerînd sa fie aduse hainele potrivite.anotimpului. Bolnavul trebuie sa fie urmarit de grija ocrotitoare aasistentei pîna la parasirea spitalului. Asistenta va anunta cu 2 3 zile înainte familiei bolnavului data iesirii din spital. asistenta se va îngriji prin biroul administrativde a asigura biletul de calatorie la trenul indicat de bolnav. asistenta va verifica daca bolnavul are biletul de iesire si reteta prescrisa pentru tratamentul postspitalicesc. daca acesta este copil sau minor si trebuie sacalatorea sca departe sau daca nu poate pleca singur. care. dar fortele lui fizice nu permitun efort p rea mare. precum si asupra modulni dopreparare a aliment elor prescrise. necesitînd însotitor. Va verifica mai departe daca bolnavul si-a însusit în mod corespunzator tehncile necesar pentru continuarea tratamentului prescris la domiciliu si va insista ca la datiiindicata sa se prez inte neaparat la control. Bolnavul poate pleca din spital si la cerere prop rie. insistînd asupra variabilitatii posibile de alimentatie în cadrul regimului. Asistenta aprofundeaza cu bolnavul indicatiile primite de l. Daca cererealui concorda cu parerea medicului primar si nu se lasa convins denecesitatea sederii mai depa rte pentru continuarea tratamentului. atunci el va da o declaratie iscalita asupra raspunderii pe care si-oasuma o dat a cu parasirea spitalului. declaratia va fi data de parintii sau tutorele bolnavului. Declaratiapoate fi fa cuta si pe foaia de observatie. mediculsef are dreptul de a lui. Ea va prelua apoi de la bolnav efectele spitalului.

acordîn du-i îngrijii ile necesar e pe drum. se face la fel ca si în cazul iesirii obisnuite a boln avilor. Preda rea lui asistentei sectiei unde s-a f finit transferul. Completarea biletului de trimitere a cadavrului la sectia depnwectura. Asistenta trebuie sa pastreze aceeasi grija fata de bolnavult ni . întocmirii biletuluiilo l nmsfer. 101 . pentru a fi trimise spre o rientare împreuna cu bolnavul.dl» Iu maternitate la spitalul de boli infectocontagioase). asistenta are urmatoarele UIT ini : -Pregatirea documentatiei pentru medicul salonului. Scoaterea bolnavului din tabelul cu regimuri si condica demedicamente. cu medicatia primita sihutame n tu l ex ecutat p en t ru ziu a respectiva. asistenta are urmatoarele sarcini: Pregatirea documentatiei pentru medic în vederea întocmiriirpicrizei si a referatulu i de deces. Scoaterea bolnavului din evidenta sectiei si din comenzile d»-alimente. în vedereaIlirlinierii evoluti ei bolii. trebuie sa o îndemnedi< a se interesa în zilele urmatoar e de spre soarta bolnavului. î n legatura cu transferarea bolnavului. înstiintarea prosecturii si luarea masurilor pentru transportulcadavrului în vederea necropsiei. Asistenta va avea grija sa ia imediat înapoi inventarulifVmas asupra bolnavului. Anuntarea administratiei spitalului în vederea înstiintarii iipnrtinatorilor. avînd grija ca iii'i'Hta sa plece din sectie curat. Interesulttiintjfic. înstiintarea familiei despre trecerea bolnavului în cealalta unitate.(inferat pe ca re o are si fata de bolnavul care pleaca acasa. ca si grija fata de fostii ei bolnavi. ordonat. In ambeleimnuri. copierea foii de observatie si rezultatelor analizelor deIiiliorator. formularii epicrizei. abate numai l a ordinul medicului. De la acest lucru s evii. p recum si paturile si perna de pe targa. avînd grija ca totodata sa fie trimisa si foaia de ob servatie în ch ei ata. Pregatirea bolnavului pentru transport. trans ferarea se face pe baza întelegerii între cele doua unitati. medicamente etc. DECESUL în caz de deces. daca starealui ar necesita acest lucru. însotirea bolnavului pîna la sectia sau spitalul unde acestau font transferat.

Daca apartinatorii nu sînt înstiintati în momentul decesului. asistenta va aduna bunurile bolnavului si va întocmi un inventar. caro. în tot timpul cît cadavrul se gaseste în salon. în aceste momente. pentru a fi pastrate în casa de fier. cu exceptia banilor si obiectelor de valoare. . pe care-1 va iscali împreuna cu doi martori. Amtentele vor avea grija ca bolnavii sa nu stea în momentul transportuluipe coridor si usile saloanelor sa fie închise. se demoralizeaza usor. asistentava ramîne si ea în salon. încurajînd pe ceilalti bolnavi. Transportul cadavrului din sectie trebuie facut în liniste. linistita. care se predau la adminintiatie. Tot ceea ce s-a gasit asuprabolnavulu i se pastreaza într-un pachet pîna la sosirea apartinatorilor. Decesul influenteaza defavorabil bolnavii din salon si chiar din sectia întreaga.

în sa m unc a lo r es te di ri ja ta . însa de fiecare data bolnavul trebuie sa fie însotit « I c un cadru de specilitate de obicei de o asistenta care deci cunoaste principiile fundamentale ale transportului. precum si probleiimic pe care acesta le ridica. la f el si transportul bolnavului dintr-o institutie spitaliceasca. transportul în sala de operatie sau de tratament si înapoiereal u i în salon.TRANSPORTUL BOLNAVILOR Transportul bolnavilor face parte integranta din îngrijirea lor. trimiterea bolnavilor pentru examinari de specialitate în nidrul sectie i sau la alte sectii . de la locul de munca MIUI de la locul accidentului. al caror t ratament seface prin intermitenta si care nu sînt în stare sa se deplaseze singuri. Iloln av ii în stare grava nu se p ot deplasa singu ri si to cmai de ei11 chirie s a se ocupe mai mult personalul de îngrijire. Din acest motiv. eliberarea vremelnica sau definitiva din spital a unor bolnavicioni ci sau cu îmbo lnaviri de lunga durata. problemele ridicate de transportul bolnavilor trebuie bine cunoscute11 c» asistent a. într-alta. Transportul bolnavului la spital cade în competenta serviciuluii l c salvare. Tran sportul bo lnav ilo r în cadrul spitalulu i es te ex ecuta t demi le m ai mul te or i d e b ran ca rd ieri . mutarea bolnavului dintr-un salon în altul. Bolnavul poate fi transportat în urmatoarele împrejurari: internarea lui în spital de la domiciliu. transferarea lui la o alta sectie sau la o alta institutie sani tarii .

Pe acesti bol navi în cadrul deplasarilor în incinta. Asistentale va explica nece sitatea depl asarii . Din acest motiv. obnubilati si somnolenti. poate provocahemoragii. fiindu-le asigurate toate conditiile de conf ort. bolnavii scosi din sala de operatie sau de nastere. avioane sanitare (aviasan) sau helicoptere. contribuind la protectia leziunilor si la mentinerea unei stari generale multumitoare. pentru a combate frica si a le reda siguranta în mers. pe lînga faptul ca extenueaza bolnavul si intensifica fenomenelesubiective. Transportarea bolnavilor nu este o conditie obligatorie a spitalizarii. din cauzanesigurantei în mers nu au curajul de a porni si deci nu pot f i lasat ineînsotiti. adinamici. în sectie sau între sectii este suficient daca asistentii îi va tine de brat. varsa turi etc. c u scaun sau fotoliu rulant. în cazuri de urgentechiar si transpo rtul trebuie efectuat de ele sau de oricare angajaial spitalului. astenici. Ea va comunica mijlo cul dutransport. aratîndu-le ca acesta nu le va produ ce nici o durere sauoboseala în plus. cu carucioare. trebuie sa se tina seama dourmatoarele : Bolnavii vor fi pregatiti din timp pentru transport. Transportul efectuat în conditii bune evita agravarea durerilorsi a socului trauma tic. epuizati. insistînd asupra importante iac es teia în vede rea îns anatosir ii lor. bolnavii în stare grava. bolnavii cu tulburari nervoase si de echilibru. cu palprevazut cu roti. Vor fi transportati în orice caz urmatoarele categorii de bolnavi: bolnavii inconstienti. poate agrava starea bolnavului sau leziunile existente. bolnavii cu insuficienta cardio-pulmonara grava. Transportul bolnavului. cei suferinzi de afectiuni ale membrelor inferioare care îm piedica utilizarea lor pentru deplasare. la caremiscarea este contraindi cata. în functie de gravitatea afectiunii dec are suf er a. . Un numar foarte mare de bolnavi pot sa se deplaseze singuri. cu leziuni grave si ceicu leziuni usoare la membrele in ferioare. O alta categorie de bolnavi. precum si cu vehicule. bolnavii febrili. care însotesc totdeauna bolnavul. desi se pot deplasa singuri. poate transforma o fractura închisa într-una deschisa. Un transport necorespunzator. spitalului. indepedent de scopul saumijlocul cu care se executa t ransportul. autosalvari. bolnavii accidentati. unele categorii de bolnavi psihici. d e d is tan t a s i scop u l tr an spo rt ulu i se p oa te efec tu acu brancarda. emaciati.de asistente. în stare de soc.

Din aces t motiv. îl va supraveghea în tot timpul transportului si va lua în caz le nevoie masurile de prim-ajutor. pentru a amortiza eventualele zdrunciuAlnri. rezultatele examinarilorile laborator . Daca transportul este de lungailimila. El nu trebuie expus la scutuifiri sau zguduiri.).ru a nu lasa bolnavul cu capul în jos. în vederea acestui scop. în timpul încarcarii si descarcariiiiiiliiiivului de pe branc arda. carucioare cu trei sau patru roti si paturi rulante. i M l ile dureroase sa fie menajate. targa. Din acest motiv. traumatisme. sectii sau institutii Miiiiitare vor fi însotiti de documentatia stiintifica si administrativa enrespunzatoare (copia foii de observatie.Bolnavii vor fi îmbracati în mod corespunzator anotimpului. Acesti bolnavi vor fi transport u l i sin guri într-un autovehicul. 105 . biletul de trimitere etc. iar vehiculele sa fie prevazute cu arcuri sii t i t i cu garnituri de c auciuc. va apl ica medicatia prescrisa la plecare. M u oboseala. iar bandajele si pansamentele na fie bine fixate. în vederea acestui scop trebuie asigurat numarul nece" iii de persoane. Mijloacele de transport vor fi totdeauna dezinfectate «lupa transportul bolnavilor infectiosi. sustinute. în timpul transportului trebuie asigurat bolnavului maximum onfort posibil. ferestrele salonului vor fi închise. transportul pe mîini trebuief(Veiit cu foarte mare atentie. Eidicarea bolnavului si asezarea lui pe brancarda sau în pati* vor face cu foarte mare precautie ferindu-1 de dureri. ilmutoi drumului si mijlocului de transport. pentru a împiedica transmiterealiolii lor. fotoliul sau locul bolna11 i în vehiculele de transport trebuie bine captusite cu paturiperne. TRANSPORTUL ÎN INCINTA SPITALULUI Transportul pe teritoriul spitalului sau al sectiei se face cu targa NIUI fotolii rulante. cînd directia trebuie sa fie inversa. Ea trebuie sa satisfneil pe drum bolnavului anumite dorinte de exemplu sa opreasca(MitoHalvarea daca boln avul nu se simte bine etc. pentru ca sa nu raceascani' ilrum. Bolnavul transportat trebuie sa fie însotit de o asistenta i'iire. Efect înmiit transportului în perioada curatirii sau aerisirii saloanelor nu( " l n permisa. |ieiit. Bolnavul va fi asezat cu privirea îndreptata în directia mersului cu exceptia urcari i scarilor. Bolnavul transportat la alte servicii. Se va avea gri ja ca pozitia bolnavului sa fie cea mai comoda.

pînza este ridicat a de un suport metalic. la nevoie soadauga si o musam a si o traversa. Targa este prevazuta cu patru pi cioare metalice. Autosalvarile si avioanele sanitare au târgi confectionate dintuburi de metal care se culiseaza pe roti în sinele din vehicul. atîrnînd-o doar de cîte un singur min er de-a lungulmarginii patului (fig. Targa se va acoperi cu o patura si cu un cearceaf. Legatura dintre bare este asigurata prin doua cîrlige de îmbucare dinmetal. 2S. Targa va f i adusa pîna la marginea patului. 28). Traga este cel mai simplu mijloc do transport. Bolnavul va fi învelit cu o a doua patura. pentru capulbolnavului. pevazute la extremitati cu cîte un mîner. fiind tinuta lacele doua extremitati de doi bran cardieri. capatîiul se ridica automat. care pot fi strînse printr-o încheietura atunci cînd targa nu Fig. Pentrutransportul bolnavilor mai puti n gravi se utilizeaza si scaune portabile cu doua bare paralele de lemn. Scaun portabil. O dat a cu desfacerea ei. Ea setine strînsa si se desface numai în momentul utilizarii. se utilizeaza. pentru ca sa nu cada în timpul încarcariisi descarcarii bolnavului. La unul dincapetele targii. între cele doua bare de lemn si cele doua cîrlige demetal este întinsa o pînza pe care se va culca bolnavul. Cazarmamentul de patva fi bine fixat de targa. doua sau trei asistente se vor aseza de-a lungul patului. si introducînd mîinile cu palma si degetele . 29 A). Targile utilizate în spitale sînt alcatuite din doua bar« paralele de lemn. cînd targa va fi atîrnata. în functie de greutatea si gravitateab olnavului. prevazute cu mîner (fig. Asezarea bolnavului din pat pe targa trebuie facuta cu mareprecautie. La capatîi se pune o perna subtire.Transportul cu targa. Acestia aduc targa înpozitie orizontala. de partea targii atîrnate.

> asezarea largii linga pal. Trecerea bolnavu--r' l ui di n p at in targa. . 29. '.' «ducerea largii în pozilli> orizontala.' g. > asezarea largii linga pal. asezarea boliiuvului pe targa. U ridicarea bolnavului.

sprijinind ceafa acestuia pe antebratuls au . cu genunchii flectati. în cazul traumatismelor craniene. Capul bolnav ului va fi mentinut flectat. o pat ura rasucita în fo rma de s u l sau o perna c ilindrica. în acest moment. asistentele. Targa cu bolnavulva fi adusa pîna la marginea patu lui. în momentul cînd bolnavul a foslridicat din pat. cu exceptia cazurilor cîndnatura îmbolnavirii sau a trauma tismului cere o alta pozitie. persoana. daca are putere de a se atrîna de gîtul brancard ierulu i. dar cu miscarile inverse. Bolnavii cu traumatisme abdominale se asaza în decubil dorsal. Descarcarea se va facedupa aceeasi me toda. Bolnavii cu traumatisme toracice se transporta în pozitiesemisezînd. Transportul bolnavilor cu traumatisme ale coloanei vertebrale sau cu leziuni în re giunea spatelui sau regiunii fesiere se transporta în decubit ventral. rezemati de per ne sau de paturi rasucite în sul. îl vor ridica deodata în sus. Tot aceasta pozitie se recomanda si în caz de leziuni în regiuneagîtului. Cele trei asistente se vor aliniala marginea libera a targii si vor ridica bolnavul dupa aceeasi tehnica. aducînd -o în pozitie orizontala chiar sub bolnav. în asa fel ca regiuneamen toniera sa at inga to racel e . 29. Asistenta care se gaseste spre capul bolnavului comanda miscarile echipei. A d ou a a s is t e n t a rid i c a b ol n av u l d in re g iu n e a lo mb a ra . bolnavul va fi asezat pe targaîn pozitie sezînd. 108 . Pe brancarda. . sub fruntea lor se asaza un sul improvizat din cearceafuri. în acest caz. bolnavul va fi acoperit. i a ra treia de membrele inferioare. fac un pas înapoi (fig. s au an tebratu l flectat al trau mati za tu lu i. men tinut cu ajutorul pernelor plasate la spate. celetrei asistente vor face la coma nda un pas spre pat. Bolnavul poate fi urcat si coborît de pe targa si de o singura. Acesta asezat acum cu grija pe targa (fig. Dupa ce bolnavul a fost ridicat de pe targa brancardierii vor lasaîn jos marginea brancardei dinspre asistente.întinse sub bolnav. sprijinindu-1cu o mina sub omo plat si cu cealalta sub coapse. brancardierul va lua bolnavul în brate. iar brancardierii concomitent ridica si cealalta margine a brancardei. Bolnavii cu leziuni ale fetei se transpo rta în decubit ventral . 29 C). cu capul usor ridicat. asezînd cu grijabolnavul la locul lui. Pozitia lui va fi mentinutaîn decubit dorsa l. B). Se va avea grija în special de bolnavii cutraumatisme ale coloanei vertebrale care se transpo rta pe o suprafatarigida. la comanda. Sub regiunea poplitee se asaza perneîndoit e. Ea tine toracele si capul bolnavului.

î n t o tl i mpu i transpo rtu lui. 31). iar la coborîre.în caz de leziuni ale membrelor inferioare. Bolnavii nelinistiti. pentru ca. La nevoie se fixeaza în aceasta pozitie cu ajutorul unei « ijarfe. stînd fata în fata cu brancar dierul. Pe partea lor «uporioara este întinsa o pînza asemanatoare cu aceea de pe targi | M« care este culcat bolnavul. Kxista garnituri complexe de paturi cu porttargi la care suprafu( a utila a patului poate fi alunecata pe porttarga si invers. avînd însa grija ca gîtul si toracele sa(d ramîna libere. pozitia bolnavuluii ii timpul transpor tului va fi în decubit dorsal. vor fi fixati pe targa. Bo ln avul transpo rta t cu targa va fi s up ravegh eat to t ti mpu l. Dintre numeroasele prototipuri existente. avînd însa grija ca bolnavul sa aiba tot deauna capul în partea mai ridicata. Targa va fi dusa de doua sau patru persoane. Daca panta nu este prea accentuata. din acest motiv. cu pasi schimbati pentru a micsora oscilatiile targii. iar în caz de tulburari de deglutitie sau hipersecretie salivara. t a r g a t r e b u in d n i ci l eg a n at a. brancardierul l i n urma. 30). ducîndu-1 la urcus cu capul înainte. E le sînt prevazute cu 3 sau 4 roti. se poateuitate de la aceasta reg ula. pentru a preveni acumularea si aspiratia «(U'retiilor. Iu r la coborîre cu capul înapoi. neutru a nu cadea pe drum. ni c i s c u tu r a t a . sub membrul lezat ui asaza o perna sau o musama. cel dinainte. fig. în raport cu natura afectiunii. înpozitie Trendele nburg. Unele carucioare au în loc de pînzanumai un suport. în acest ultim caz este mai bine daca bolnavu l va fi culcat pe larga cu capul înainte. iar de aici înapoi . ei trebuie sa porneasca la comanda. evitândnul IVI transp unerea bolnavului din pat pe targa. excitati si psihici. sa poata fi mai usor supravegheat. care se mînuiesc usor si nu ocupan|iu|iu în plu s.la urcarea scarilor. pentru a se putea transporta usor bolnavul de pe carucior peninsa. ea trebuie mentinu ta dupa posibilitati înpozitie o rizontala. vor ridica targa pîna aproapeilt1 nivelul orizontal. Transportul cu caruciorul (fig. Pentru sincronizarea miscarilor. Mersul trebuie sa decurgac u p a s i u so r i. »«l u l preferabile porttargile pliante. fio de asistenta care însoteste transportul. Bolnavii inconstienti vor fi transportati în decubit semiventral. pe c are se poate aseza o targa adaptabila la canirior (porttarga. Carucioarele utilizate pent r u transportul bolnavului au în general înaltimea meselor de operatie. sau invers. fie de brancardierul dinurma. Membrul superior traumatizat se asaza peste toracele liolnavului.

~ Transportul bolnavului i cu caruciorul. -Ridicarea brancardei de p e portbrancarda. 31. 30. f Fig. .1-ig.

confectionate din tuburi de metal cu roti prevazute cu camere(HUMimatice asemanatoare cu acelea de la bicicleta sau cu garnituri umple de cauciuc plin. 32. acesta va fi plasat cu capul catre brancardier. de unde "4o manevrat de brancardier sau de asistenta. Transportul cu fotoliul rulant (fig. iar în spate are doua minere. iar îngrijirea lui se continua în ti mpu l < r: u i sportului (fig. 33). R o t i l e c a r u c i o a r e l o r s î n t p r e v a z u t e cu g a r n i tu r i d e c a u c i u c l M-ntru a rula f ara zgomot si a amortiza cele mai mici neregularitatin l» pardos elii.l Ig. ulu îngriji vta IdraMilui. fotoliul are ui porturi corespunzatoare. Ele i i n l. Dintre carucioare este de preferat cel cu patru roti. Fotoliul rulant se utilizeaza pentru transportul intraspitalicescal bolnavilor e maciati. astenici cu afectiuni articulare. în unele cazuri exceptionale cînd bolnavul trebuie transportat «li'. caci celanull/ poate sa se rastoarne foarte usor cu ocazia miscarilor mai ample.rsului. tecarucicare special amenajate. 32).s la diferite servicii de diagnostic si tratament. deci în directiaiiK'. împingerea caruciorului se face în asa fel calu|a bolnavului sa poata fi supravegheata în permanenta. Fotoliile rulante sînt carucioare în care bolnavii por fi transportati în pozitie sezînd. Pentru sustinerea picioarelor. el poate fi menU"ut pe ace ste caru cioare. leziuni trau . în timpul transport in pat. Aceste carucioare se misca usor si pot fi împinse de o Hingura persoana. Din acestmoUv.

matice. 34. care nu se poate ridica de loc în picioare. el va fi ridicat în pozitie sezi nilsi apoi rotat de-a lungul unui ax vertica l cu 90° pentru a ajunge Inpozitie transversala. inflamatoare sau paralitice ale membrelor inferioare sau ul<< bolnavilor la începutul convalescentei. ii în fo-Fig. Transportul . trebuie na astepte. Bolnavul. toliii rulant. dupa cua fost îmbracat în halatul de flan ela. în vederea acestui scop. va fi asezatîn fotoliul rulant de doua asistente. cînd acestia pot sa se im-ntina în pozitie sezîn d. pe pat. J i u rulant. l-'iij. Asezarea bolnavului în foto transportat la serviciile de diagnostic sau tratament. chiar sub spatele . aducîndu-1 cu spatele pîna la marginea patului. Asistenta de la picioare ocoleste apoipatul si împinge fot oliul pîna la marginea acestuia. însa nu este cazul sa faca deplasari în picioiirc. Prima asistenta se gaseste la spatele bolnavului si-1 sprijina de subsuoara . fiind sprijinit în tot timp ul de asistenti1 . 33. Fotoliile rulante se utilizeaza cu succes si în cazurile cînd bolnavul. cealalta aranjeaza picioarele si apoi le ridica.

Transportul cu patul rulant. pe care îl fizeaza cu ajutorul picioarelor. Rotile deînrl stl pot fi man evrate de bolnavi în vederea autodeplasarilor . Aceste carucioare «int cunoscute în institutiile noastre sub numele de ortocar. reducînd la jumatatenumarul transbordarilor. Pentru bolnavii cu afectiuni traumatice sau de alta natura nlf membrelor inferioare. care nu atinge solul. cu ajutorul rotitelor sau al dispozitivului rulant. sau la aparatulKontgen etc. Pe de alta parte. Cele doua asistente se orînduiesc acum la stînga si laMiviipta fotoliulu i. se utiliiMMiy. cu care se poate transporta orice pat care nu are roti (fig. cealalta mina o introduc sub genunchiiBolnavului. care îsi pastreaza fortele fizice. 36). elepul l'i imobilizate separat eu cîte o Mna. Carucioarele descrise. ci va fi transportat direct cu patul. 35. a caruciorul pliant destinat autodeplasarilor. bolnavul nu trebuie transpus mereuilln pat pe carucior . Este forma ideala a transportuluiIni raspitalicesc. Aceasta metoda de transport nu poate fi aplicata la toate spitalele vechi. 34). Transportul bolnavului între etaje t rrlmie sa se faca cu ascensorul. fiindpliabile. însa paralel cu rotile de cauriur are fixata cîte o roata de metal. de aici pe masa de operatie. f ara sa aibe pe nimeni în fataIni. Mai departe este necesar caIntre saloan e si coridoare sa nu existe praguri. atunci restructurarile de bolnavi se facfftnl sa se schimbe bolnavii din pat. i u mai mu lte etaje si transportul bolnavilor nici nu este posibil < 11 3 . Spitalele-bloc functioneaza pe 8 10. iar comunicatiaml i e etaje sa se faca cu a scensoare.. caci ea necesita o dimensionare corespunzatoare a coridoarelor. Fotoliul rulant este împins dinapoi. Daca paturilei l l n spital sînt un iforme. Transportul cu ascensorul. pîna le aranjeaza pe sustinatorul de picioareIn pozitie adecvata. bolnavul este foarte menajat. Plasarea bolnavului înapoi în pat se face la fel ca si scoaterea « l i n pat. dar cu miscari inverse. Acesta este confectii mat dupa principiul aratat mai sus. în acelasiIn i p se întorc pe jumatate fata în fata si cu mîinile dinspre fotoliu rind bolnavul sub axile. Fotoliulwlo imediat tras înapoi. trecînd pe fiecare împreuna HI patul sau în salonul fixat. Paturile pot fi prevazute cu roti la cele patru picioare.Bolnavului. pentru caIiiilnavul sa stea în directia mersulu i.1 6 . îl ridic a si îl aduc înapoi în fotoliu (fig. anticamerelor etc. unu pot fi racordate la un dispozitiv cu roti. fara ca asist entele sa scape membrele inferioare ale bolnavului. Prin utilizarea acestui «îNlcm de transport. Patul cu dispozitiv ul rulant asteaptabolnavul chiar la serviciul de primire si din acest moment el nuurni trebuie transpus din patul lui. pot fi depozitate într-un spatiu r estrîns. usilor.

35. T RANSPORTUL ÎN AFARA SPI TALULUI Transportul bolnavului în afara spitalului se face cu mijloacespeciale de transpor t: autosalvari. Montarea rotilor adaptabileFig. rulante.fara ascensoare. Acestea trebuie sa fie destul de încapatoare. asistenta ramînînd în pozitie corecta la spatele bolnavului. inclusiv patul prevazut cu dispozitivul rulatii. 36. Patul va fi împins în ascensor si brancardierul va intra dupa bolnav. dupa aplicarea rotilor adaptabile. . avioane sanitare sau helicoptere. fotoliul sau caruciorul va fi împins afara din cabina. parasind liftul înaintea bolnavului. Deplasarea bolnavului cu potla patu l obisnuit de spital. La iesire el va trage patul. ÎMI usi largi. brancardierulsau asistenta va intra întîi în asce nsor si va trage dupa sine fotoliulîn asa fel ca bolnavul sa priveasca spre usa ca binei. La sosire. încazul transportu lui cu fotoliul rulant sau carucior. pentru a putea cuprinde bolnavul cu mijloculsau de transport . Fig.

ea are totusiIrcina de a pregati bolnavul pentru transpor t si a-1 însoti pîna la Ftg. competitii «portive etc. imobilizate. 37). convulsii etc. va fi îmbracat în lenjerie curata siîmbracaminte comoda. Punerea bolnavului în autosalvare (fig. transportulItraspitalicesc nu mai cade în competenta asistentei. Fracturile si luxatiile vor fi bine. adecvata anotimpului si distantei drumului<w va fi parcurs. Pregatirea bolnavului pentru transport. Asezarea bolnavului în vehicul va fiIn f unctie de afectiunea de care sufera. pentru distante mari. pentru a nu avea problemeIn aceasta directie pe drum. avioane «imitare si helicoptere se va face cu targa pe care va fi pus patulIni. în functie de starea luiliiavului. împreuna cu toata documentatia. unde trebuie sa-1 predea biroului de primire. Daca starea bolnavului reclama. i se vor da doze suficiente de tttt'lmante. 37.) poate sa fie necesar transportul urgent al traumatiza 119 . iar în vagon ul cu paturi. el va fi îmbaiat. Dupa cum am aratat si mai sus. învederea evacuarii scaunului si urinii. în caz de traumatisme însotite de hemoragii sevit face hemostaza.unele cazuri. Asezarea bolnavului în autosalvare în prezenta asistentei. contractii. Incul de destinatie. Pansamentele vor fi controlate si la nevoie refawiUi. în unele împrejurari (accidente de circulatie. pentru a nu fi chinuit pe drum de dureri. pe brate. bolnavul poate fi transportatleu un vagon cu paturi. excursii. Se vor oferi bolnav ului bazinetul si urinoarul.

Targa se poate înlocui cu un scaun : traumatizatul se asazil pe un scaun cu spatar. Ridicarea scaunului se face cu miscari sincrone sub comanda persoanei din fata. însotirea bolnavului este bine sa o faca acea asistenta care 1-a îngrijit în spital. pîna la primul punct sanitar. iar cealalta în spatele trauma tizatului. cunoscîndbine bolnavul si afectiunea lui. asistenta trebuie sa improvizeze din materialele existente conditiiprielnice pen tru transportul bolnavului cu orice mijloc de transport. scînduri. în aceste cazuri. 38. iar doua persoane se plaseaza una în fata. Trusa de urgenta o va alcatui dupa natura compli catiilor si accidentelor ce s-ar putea instala în cursul transportului : dureri. Daca în lipsa de materialnu este posibil sa se improvi Fig. Asistenta trebuie wftfie înzestrata cu tot ceea ce i-ar trebui pe drum pe ntru acordareaunui prim ajutor. însotirea bolnavului pe drum. iar cea din spate apuca spatarul. usa etc. insuficienta respiratorie etc.tilor în lipsa mijloacelor obisnuite de transport. TJnele autosalvftr! 911 . Nu se pot transporta cu aceastilmetoda bolnavii inconstienti si cu fracturi. O targa improvizata se poateconfectiona din cearceaf. traumatizatul vamotorul Drager în t impul transportului tufi transportat pe brate. foi detabla. 38). Transportul cu t argile improvizate se face dupa tehniciiaratata la transportul cu targa. ea va putea sa-i acorde pe drum unprim ajutor la nevoie si va fi în stare de a da lamuriri suplimentarela institutia unde a fost transportat (f ig. fiindca. patura. palton (în acest din urma ca/ se introduc doua bare de lemn în mînecile paltonului întors p» 1 dos si încheiat). hemoragii. Reanimarea bolnavului cu pul-zeze o targa. Cea din fata prinde picioarele dinainte ale scaumi lui. autosalvarea. Aceasta metoda se utilizeaza numai pentru distante mici.

ea va cauta sa mentina moralul bolnavului si la nevoie. va dispune oprirea bolnavului la prima instituitinanitara de specialitat e. cerînd la nevoieijutorul mecanicil or din vehicul. Transportul sugarilor si în special al imaturilor necesita o grijartwwobita. La reîntoarcerea la locul de munca va raporta medicului sef sectie modul cum a suportat bolnavul drumul si starea în care ' i'usit sa-1 predea la destinatie.a viteza masinii. pretinzînd la nevoie de la conducator o deose-4atentie la curbe si la drumuri accidentate. melena.ilaerul din ca bina nu este conditionat. Ei vo r fi transportati totdeauna împreuna cu mama. iic. în tot cursul 'Mimului.ii»ate la transportul cazurilor de urgenta sînt înzestrate cu aparaterespiratie artific iala. In functie de starea bolnavului. le va capta ivase închise si le va pastra pîna la predarea lui. însa în fond pe baza acelorasi principii ca si în cazul Miluitilor. vomica etc. în cazul transpor-luicu aviasan. oxigenoterapie si alte utilaje si aparateoware pentru ca masurile de reech ilibrare a functiilor vitale salimita începe sau continua si în timpul transportului .. ca : hematemeza.rda al institutiei unde a fost transportat. Daca el se simte rau va dispune oprirea masinii. lillctul de transfer etc. se va îngriji sa nu se depaseasca altitudinea de i()0 l 500 m. ca si excretele captate si pastrate de peilriiin. ulii-i ajutorul necesar. Pentru linistea bolnai i i este bine daca ramîne lînga el pîna ce va fi amplasat în patul Documentatia referitoare la bolnav : copia foii de observatie. Asistenta va însoti bolnavul pîna la medicul . «MI autosanitare sau avioane special amenajate.. le va prezenta împreuna cu bolnavul. prevazute cu mijloaceti»* încalzire si incubator de transport sau cosulete speciale din nuielenu 11 material plastic c aptusite cu paturi de lîna si perne încalzite 117 . asistenta medicala va tine bolnavul '» supraveghere. TRANSPORTUL COPIILOR Transportul copiilor se face numai cu însotitori. sub suprave-atenta. Excretiile neobisnuite 'r bolnavului. în curs ul transportului. Predarea bolnavului. va regle nt. independent deal.iira vehic ulului.il starea lui întrece capacitatea ei de ajutorare. depasire care ar putea provoca tulburari respiratorii ic.>. Asistenta trebuie sa controleze temperatura bolnavului si venHuVia mijlocului de transport în cursul drumului. care-i va putea acorda acestuia îngri-ii'llti de urgenta.

osanitara trebuie sa fie prevazuta cu s ursa si mijloc de administnitioxigen (butelie cu tub si pîlnie). înainte de transport. în acest ultim caz. Imaturul va fi îmbracat corespunzator cu învelis de vata si asezat în incubator sau într-un cos captusit si încalzit. .so. toate în stare de perf« cta sterilitate. paloare. în lipsa unor astfel de vehicule special amenajate. trusa de urgenta cu seringi. pentru a crea conditiile necesaratransportului imaturului. apnee. pen. asigurînd pe tot parcurnuldrumului.cu termofoare sau sticle cu apa calda. Trusa se completeaza cu medicamente analeptin» cardiovasculare (Mcetamid. Micoren sau Karion). racirea sau supraîncalzirea lui luînd imediat masurile necesari» de îngrijire. se va verifica înca odata etanseitaten. Predarea si raportarea executarii sarcinii de transport se fiiola fel ca si în caz ul adultilor. o temperatura de 24 26°. pentru acest lucru de la medic. asistenta însotitoare va urmari 'in permanenta functiile vitale ale imaturului: respiratia. se poalnimproviza o autosanita ra obisnuita. modificari <h» puls. dopurilor de la termofoare sau sticle calde. Medicatia acordata în timpul drumului se notea/.rt. într-o foaie pe care o va atasa la documentele cu care transporlrtimaturul. termoreglarea si va înregistra orice schimbare ce s-ar produce Instarea copilului ca : crize de cianoza. imaturul va primi tratamentul de ur< genta. pansamente si casoleta cu lenjerie de rezerva. în cursul transportului. 12 14 pentru dezobstruarea cailor respiratorii). Asistenta însoritoare va porni cu cop ilul numai dupa ce a primit aprobare speciairt. circulatiu. Indicatiile medicului privind îngrijirile ce trebuie acordul^ imaturului pe drum vor fi notate în mod exact. Aut. sonde Nelaton (nr. Cofeina. indifer ent de anotimp.

aceasta trebuie sa lebine. cauciuc. sticla. INSTRUMENTARUL NECESAR EXAMINARILOR SI TRATAMENTELOR CURENTE INSTRUMENTE Sl MATERIALE PENTRU PRECIZAREA DIAGNOSTICULUI Spatul» linguala (apasatorul de limba) serveste pentru apalimbii la examinarea cavitatii bucale s i a faringelui. încît cunoasterea lor constituie o specialitate aparte. . rilizate si în parte utilizate de asistenta. Instrumentele uzuale necesare pentru examinare si tratamentconfectioneaza din me tale.. materiale plastice etc. care. Instrumentele medicale au o varietate foarte mare. stomatologia etc. Contactul spatulei cu mucoasa linguala pe o suprafata mai întinsa excita terminatiile nervoase ale acesteia. Unele oiiilitati ca : obstetrica si ginecologia. examinarile clinice si de laborator. din plastic sau din Mda. tehni ' do tratament necesita o serie de instrumente.INSTRUMENTARUL îngrijirea bolnavilor. fiind întretinute. Este i rmata dintr-o lama lunga de 12 15 cm prevazuta cu doua unduiriMoare. o. care-i dau o forma de S. pastrate. necesita un numar atît de mare de instruii|. Totalitatea ustenlor utilizate în practica medicala constituie instrumentarul. tu practica curenta de îngrijire a bolnavului se utilizeaza unmar restrîns de instru mente. Apasatoarel e de limba se confec din otel-carbon sau otel inoxidabil. Din acest motiv. chirurgia. oto-rino-larinlojjia.

oiide ebonit. I > r capetele acestor tuburi este prins cîte un tub de cauciuc. spatul. închisa printr-o membrana subtire de ebonit sau celuloid. Stetoscopul serveste pentru auscultarea inimii si plamînilor. Acest tip < l i > stetoscop se numeste stetoscop flexibil biauricular. Calitatea superioara a unui stetoscop reiese din: îmbucumit precisa a pieselor. Aceste stetosco ape poarta denumirea de fonendoscop(fonendoscopul Binaschi) si au menirea de a a mplifica fenomenaliacustice. c i s i p ri n pe ret i i l u i . atît pentru medic. asa încît deseori devin greu de apreciat. Este unul din instrumentele cele mai importante pentru examinareabolnavului. Stetoscoapele se confer tioneaza din lemn.il in gu al a es t e în d o i t a în un g h i d re p t . Unele dintre Hosînt demontabile. Cu a jutorul acestor tuburi metalice si alarculuisefixoux. dintr-un tub cilindric d« 15 20 cm. avînilfiecare o lungime d e 40 50 cm. finisarea lor perfecta. oît si pentru bolnav. legate între ele printr-un arc metalic si prevazute de asemenea cucîte o oliva. numita pavilion. avînd o extremita te largita în forma de pîlnie sau cornel. în esenta. Prin întarire însa. în unele cazuri. pentru a reducila minimum suprafat a de contact cu limba. cu un diametru de 2. caracterul fenomenelor acustice se mod i l'irrt de obicei. La unele stetoscoape flexibile biauriculare. fiind utilizai oîn obstetrica. prevazute la capatul opus cu cîlco oliva. . acustica corespunzal oiirosi elastic itatea tuburilor de cauciuc. iar pavilionul stetoscupului se aplica pe portiunea de examinat a corpului. numita placa auriculara (pîlnia acustica). Aceasta se aplica poteritoriul de exp lorat (pîlnia sonora). cornetul sau pa v llionul este înlocu it cu o cutie de rezonanta de forma cilindrica p lai fi. Stetoscopul tip Fila tov" con sta dintr-un pav ilion de me tn lsau material plast ic de care sînt fixate 2 tuburi scurte metalice. Stetoscopul se compune. Auscultatiiicu Stetoscoapele biauriculare este foarte comoda.unele spatule linguale sînt prevazute cu o serie de orificii sau sîn! formate numai dintr-o margine îngusta de metal. metale sau materiale plastice. tubulstetoscopului se întinde sub fo rma unei placi cu 6 8 cm diametru. La cealalta extremitate.5 cm. La aceste steto scoape tuburile de cauciuc pot fi prelungite si cu doua tuburi metalice. Aceste olive se introduc în urec hi. Sunetul se propaga în stetoscop nu numai prin coloana interi o ar a d e a er .ftmai bine stetoscopul în ure chi în timpul auscultatiei. De accaHlflmembrana poat e fi atasata o vergea metalica terminata cu un bnl. O forma speciala a acestor stetoscoape serveijlopentru auscultarea zgomotelor c ardiace ale fatului.

trebuie sa fie bine fixata pe rama. Speculul nazal serveste la examinarea portiunilor profunde ale i w latii nazale. Mlnerele se confectioneaza din metal sau material plastic. Exista diferite modele de specule nazale. Se confectioneaza în patru dimensiuni. Dupa forma se"«n u : v alv e si mpl e. iie dupa calibrul lor. miductul auditiv extern etc. Valva vaginala serveste pentru dilatarea vaginului în vedereamenelor sau tratamen telor in travaginale.Ciocanul de reflexe serveste pentru declansarea reflexelor ostecImdioase. care se int rodu ce în luciul auditiv extern. care se prelun . can el at e nu m ai la o ex tr emit at e (c ea la lt a. Oglinda frontala este formata dintr-o oglinda sferica concava 'Uata pe un cerc de material plastic cu diametrul reglabil. Speculul auiicular este format dintr-oii pîlnie metalica cu tubul uso r prelung it. Val v ele vaginale au uni diferite. se con( miieaza din alama nichelata si polisata. iar reflectarealuminii sa se faca corect. pentru femei nulipare si multipare. pentru declansarea reflexelor cutanate si examenul sensiOglinda îrontala este un dispozitiv pentru iluminarea cu lumina flcctata si examinarea cavitatilor prefoimate ale organismului ii re comunica direct cu exteriorul: cavitatea bucala. Dimensiunea bratelor variaza între 40 si 50 mm. îndreptate perpendi ii Iar pe mîner. Este format dintr-o coada (mîner) si ciocanul propriu-zis. Oglinda este mobila. . Partea metalica a ciocanului este nichelata si pornita. Bratele ' nlroduc într-unul din orificiile nazale si apoi prin strîngerea modei i a mînerelor dilata orificiul nazal respectiv. Ele sînt fnimate din 2 ramuri arcuite si articulate (mînerele). faringiana. din argint. lasînd sa patrunda i le de lumina în interiorul foselor nazale. i ud ca mîner) si d uble. Acestea se desfac în timpul examinarii prin strîngerea i merelor. Oglinda"Ic prevazuta cu un orificiu central si are o distanta focala de 15in.M'Hc dincolo de articulatie cu 2 brate fasonate. canelate la ambele extremitati. iar cio-' unul propriu-zis din metal la al carui capat se adapteaza o piesa cauciuc pentru ca loviturile de percutie sa aiba o elasticitaten espunzatoare. perfec t finisata. La unele ciocane de reflexe sînt adaptate si piese anexe (ac. alama nichelata sau din porteHuprafata exterioara a speculelor trebuie sa fie absolut neteda linutios polisata. p ermitînd îndreptarea ei în orice directieÎMI. Speeulul auricular serveste la îndreptarea canalului auditiv '' ni pentru examinarea portiunilor sale profunde si a timpanuluiijutorul oglinz ii frontale. i-rinta).

degetolotrebuie sa intre com plet. toarce în afara. fie prin umflare cu a er. 39. 39) consta din doua valvi» reunite între ele. Suprafata valvelor trebuie sa fie perfect neteda si margini In tesite pentru a nu rani mucoannManusile de cauciuc obiij nuitesînt confectionate d intr-nn cauciuc foarte fin. în acest ca/ 40. Fig. marginea întoarna . NA nu se rupa si sa reziste la tempo ratura de sterilizare. îmbracarea manusilor steril' s e po a te fac e cu sau fa ra a jutoiîn ambele cazuri avînd grija cu suprafata lor externa sa nu < > atinga de piele sau de alte obiect» Daca îmbracarea se face ci ajutor. îmbracarea manusilor de ca-marginea ambelor manusi se tu uciuc. Manusile de cauciuc sînt de diferite marimi. fiind numerotate. Manusile d« cauciuc asigura o izolare per fecta a mîinilor celui care Io poarta. în n utnusile corect îmbracate. 40) Este mai grea îmbracarea sin gura a manusilor. Specul ginecologic bivalv. sub ele.Speeulul ginecologie bivalv (fig. care se apropie sau se îndeparteaza cu ajutorul unui surub care le poate fixa la distanta dorita. Ele trebuie sa fie elastice. care se muleaza pe mîna. permitînd n miscare usoara si executant oricarei manipulari. Controlul integritatii manusilor se face. Este fo art e impo t ant ca ele sa fie alese to td eaun a d up a mari mcii mîinilor persoanei care le îmbracil. persoana care le îmbracintroduce mîna în manusa a can margine a fost întoarsa si tinui ide persoana care ajuta (fig. fie prin umplere cu lich id. altfel fiind incomode siputîndu-MM rupe în timpul manoperei. Mansctumanusilor trebuie sa acopere mlnecile halatului si sa nu trea»'rt.

La cele doua extremitati.uiftuusii stingi este prinsa cu degetul mare si aratatorul de la mîna ' pta si manusa este întinsa pe mîna stinga. în locul care corespunde portiunii dorsale a mîinii si apoi usa se întinde pe mîna si marg in ea îndoita se în toarce la loc. INSTRUMENTE PENTRU INJECTII Sl PUNCTII Seringile. i'mina apoi la fel si îmbracarea manusii mîinii stingi. Mîinile se vor pudra cu talc înainte de a îmbraca manusile. Dacae sînt umede. Seringile sînt mici pompe simple. terminîndu-sen l i f o r m a d e a m bo u p e c a r e s e fix ea z a a c u l . Seringile se confectioneaza numai din materiale perfect sterillKiihile. una închide cilindrul.ic ar ii nu es te pe r mi sa int rodu c er ea degetelor su b ma rg in ea ' misii. cilindrul este prevazut cu cîte o armahiril metalica.I sub presiune în locul indicat. Orificiul deunicare cu corpul seri ngii. cu sublimat sau cu alta substantani iKcptica. ele se îmbra ca pe mîinile umede. pe care s e adapteaza acul. Ele potdiferite modele. 11 b). 41 a) este tipul de seringa cel mai desutilizat la n oi. sîn t la ma jo ri ta t e a se ring ilo r cen trale. se aduc 2 sau 3 degete de la mîna stinga sub reverul usii. în timpul. pe marginea <'\ cilindrului. în alcatuirea ei intra doua ^materiale : sticla si fier nichelat. pentru a usura patrunderea cu acul în vena (fig. Seringa de tip Eecora (fig. Manusile nesterile îmbracate pe mîini se spala cu perie si cuApun. La un el engi de capacitate mai mare se plaseaza ex centric. La celalalt capat al cilindrului. Corpul de pompa se termina printr-unub cilindric. împreuna cu amboul pe care se aplical d e i n je ct ie. Lichidulin j e c t a t s e as p i r a c u a j u to r u l p i s to n u l u i î n c o r pu l de p o mp a>poi prin inversarea directiei miscarii pi stonului. în sa fiecare este construita dupa acelasi principiu. care servesc pentru iij wi area solutiilor medicamentoase sau pentru asp irarea produ 1 i fiziologice sau patologice din organismul bolnavului. apoi manusa dreapta ridicata. p e r m i t î n d t o tu s i ounicare cu corpul seringii printr-un orificiu strimt. lichidul este îmi'H I . armatura metalica are forma 123 . Dintre acestea. i le esentiale sînt reprezentate printr-un corp de pompa gradati re se misca un pi ston. denumit ambou. pentru ca sacauciucul. apoi se trateaza cu alcool. Corpul de pompa este confectionat dintr-un cilindru de «l lela gradat în zecimi de ml la seringile mai mici si în jumatati de IM l Iu seringile mai mari.

Pistonul se adapteaza perfect la suprafata interioara a corpi deseringa.unui inel. . Seringi pentru injectii. b -cu ambou e xce ntric . montat Inaceasta extremitate a seringii. e seringa pentr u tubemi ItnJk f seringa pentru insulina. Prin acesta se introduce pistonul metalic pnzut cu un mîner. Seringile tip Record se fabrica cu o capacitate de 0.5. 2 0 s i 5 0 m l . cu a mb ou c entral . Acesta are doua mici scobituricu care se fixeaza pe proeminenta de pe inelul met alic. l . Armatura metalica este sudata cu un aliaj cu baza de cositoipe cilindrul de stic la. c -s er inB â tip T. cu rolul de a proteja marginea sticlei si este prevazut < mica proeminenta. 1 0 . Dupa plasare a pistonului în corpul de pompa se aplica peHhacesta un închizator metalic (capac). 41. a -S e ri ngi tip B e cord.U M > d piesa intermediara (ambou metalic) pentru geringi de tip Luer. închidere a corpului de pompa se asigura printr-un i 10 l'ig. 2 i 5 . elastic de metal asezat într-un sant ce înconjura cilindrul plutonului.

124 .

ele se sterilizeaza însa 'îmi usor si sînt mult mai ieftine. Aceste seringi robu ie sa aiba gra d are si slefu i re perfecte. atît la pastrare. Seringa mixta se deosebeste de seringa de sticla prin aceea cau i o un ambou met alic pentru fixarea acului (fig. Cele doua armaturi metalice sîntlegate între ele prin doua bare me talice la exteriorul seringii. Seringa tip Roux este o seringa de tip Eecord. Pen tru a evita ad erarea . i'rincipiul de functionare si gradatia sînt aceleasi ii. Dupa in-rtiiuleioase. 41 d). i tji la sterilizare. neutra si termore1 intenta. 125 . Alaturi de seringa tip Eecord se mai utilizeaza i alte tipuri de seringi: Seringa tip Luer (fig. însa uneori se ga Guyon. iar pistonul sa se miste usor. Ea deriva din modelul Boux si Tollin. 42) este o seringa de pul celei Eecord. 41 e) sînt seringi de tipul Eecord «uu Luer. sa fie '\contate din sticla compacta. împartit e în 100 d e div iziuni. pistonul trebuie scos din cilindru. ca re tureaza injectarea. Serin\ n-stea au avantajul ca nu se sparg. Nu este permisa folosirea unui piston de la o seringa lailiid ru l unei alte seringi. De aceea. 41 c) este confectionata mi m a i d in s t i c l a. ilol'ormeaza prin fierbere. gradarea este facuta pe piston. me talul si sticla au un coeficient diferit dei atare la modif icarile de temperatura. Are capatul pentru ac excentric. Seringa tip Collin este facuta complet din metal. Ionului de cilindru. Seringa de tip Guyon (fig. Se foloseste în urologie si otomolaringologie.i la seringile tip Eecord. Fiecare piston corespunde unui anumit iindru. cu deosebireat rt. Seringile tipl.iuu1 se confectioneaza si din materiale plastice. avînd o capacil i t l e de 10 ml.FII/. l'l. ce serveste drept piston. Seringa dentara este prevazuta cu doua mînere laterale pentrnrealizarea unei presi uni puternice. caci în caz con-irsticla poate sa crape. seringile se spala cu eter sau ben-'i i i l si se usuca. s.Dupa cum se stie. Are o capacitate de 100 250 ml p r e z in t a un mî n e r la ar ma tu ra ei d is tala. Seringile pentru tuberculina (fig. seringa se spala dupa întreit ntare cu apa calduta si se sterge bine. cu o capacitat e d e l ml. B a c on s t a d i n t r-u n c i l i n d ru d e l icla slefuita în interior în care este introdus un alt iliudru slefuit în exterior.

.

. prin caro. Seringa nu trebuie sa permita scurgerea alcooluluiîntre piston si cilindru în decu rs de 11/2 minute. Pentru verificarea seringii la compresiune se procedeaza astfel: seaspira cu ser inga alcool de 90°. eterice etc. uleioase. de 4 kg pentru oseringa de 20 ml . volumul de 2 ml fiind împartit în 20. se astupa cu degetulorificiul unde se adapte aza acul si se exercita o presiune moderatiipe piston. Acele sînt de diferite marimi. pistonulpoate sa sara si lichidul de injectat sa patrunda mai brusc în tesuturis a u î n v e n a . Acele pentru seringi sînt.Pentru a se putea distinge clar gradatiile. ceea ce face ca în anumite parti sa fie nevoi** de o apasare mai puternica. trecînd de aceasta portiune. Se utilizeaza pentru injectii intradermice.) de locul introducerii lor în organism si de felul seringii la care vor fi aplicate. de 3. Acele pentru seringi (fig. Pentru v erificarea seringi lla aspiratie se trage putin pistonul.se injecte aza solutiile medicamentoase în organism. Seringile pentru insulina (fig. Verificarea gradatiilor este de asemenea foarte importanta muiales în cazul sering ilor care se folosesc pentru injectarea unor caiititati precise de medicamente. La o seringa de buna cali tate. Daca aceasta nu este perfecta pe toata întinderea corpului de pompa. Alegerea lor se va face în functie de proprietatile fizico-chimice ale solutiilor care vor fi injectate (solutii apoase. tuburi metalice fine si subtiri. Daca seringa este buna. respectiv 40 de diviziuni. si se recolteaza unele lichide. se închide ermetic si se apasa pepiston cu o forta de aproximati v de 2. în caz contrar. Calibrarea seringii este tot asa de importanta. corpul seringii este foarl nîngust dar cu o lungime corespunzatoare pentru cele 100 de gradatii. O seringa trebuie sa faca vid complet si nu trebuie sa permililscurgerea lichidu lui pe lînga piston. încarcarea soface defectuos si în timpul injectiei o parte din lichid fuge înapoi înseringa printre piston si corpul de pompa. Verificarea legaturilor dintre tubul de sticla si armatura metaliciise face în fel ul urmator : se trage apa în seringa.5 kg pentru o seringa de 5 si 10 ml. 43 44). pistonul va reveni la punctul de plecare. apa nu patrunde între armatura si sticla. mersul pistonului este inegal.5 kg pentru o seringa de l 2 ml. avînd o gradatie dubla pe o parte sipe alta a corpul ui de seringa. cu o extremitate ascutita. se astupa apoi cu dege tul orificiul de adaptare a acului si dupa aceasta se trage si mai mult pistonul. 41 f) sînt de asemenea de tip Ec cord cu o capacitate de 2 ml.

io «e aplica pe amboul serin' nr (. . Capul acelor se confectioneazaIpil doua tip uri: unele pentru seringi tip Record si altele pentru>iii(ti tip Luer. adapta la acestea si acele nfoc. lungi pentru destinatii speciale. jectii intramusculare.pt. aceste di n urma avînd un diametru mai mare.Acele se confectioneaza din alama nichelata.tionate pentru seringile HII Itecord.90 mm se noteaza de la l la 20.42 si 0. fara sa permita scurjjoioa de lichid împrejur. bine ascutite. Capul M'olor poarta de obicei numarulilimcnsional al acului.10 si 0. cu scopul de a se l ou. Ace pentru int e r m i n a p r i n t r -u n viii ascutit. acesta trebu ie sa o strapunga usor. Eestul acelor se noteaza numai dupa diametrul si lungimea lor. Acele cudiametrul cuprins. Se înmieste utilizarea unor piese numite vîrfuri intermediare.ip Luer. l distincte : capul si tubul acului. Capul trebuie sa se tmi. între 0. pentru injectii subcutanate si intramusculare. Tubul acului porneste de la c i i p s i s e l''ig. Apasînd a cul înc et dar cu fo rtacres cînda asupra pielii.42 si 3 mm.eze perfect la amboul omizilor. valoarea cifrelor fiind inv ers proport io n ala cu c alib rul lor. nefi ind fo losi te în Acele trebuie sa fie drepte si flexibile. platina. ele mod curent. rAce pentru punc intravenoase. dar mai din otel-carbon sau otel inoxidabil. vîrfuri scurte. 4:4. Diametrul acelor pentru inje ctii variaza între0. taiat în forma de lliitfhi.. pentru punctii si injectii Fig.20 mm. fara saproduc vreun zgomot. Dupa înclinatia planului detaiere al biroului. si vîrfuri jumatate tie lombara. sa taie pielea bolnavului si nu sa o rupa. Ele sînt alcatuite din doua. iar grosimea peretilor între 0. vîrfurile acelor pentru Injectii sînt de trei tipuri: vîrfuri lungi. t?>. numit bizou. Ascutisul lorse verifi ca prin strapungerea unei piei fine naturala sau artificiala decaprioara întinsa-p e un tambu r.

Tocarele pot fi drepte sau curbe. punctii si anestezie Pentru punctie lombara Pentru perfuzie subcutanata 0. în acest caz. Este un instrument folosit pentru strapungerea tesuturilor si extragerea lichidelor. el este protejat de un a parator.42 0. numit mandren. 45). INSTRUMENTELE UTILIZATE ÎN TRATAMENTUL CURENT Pensa simpla este o pîrghie de gradul trei care serveste pentruprinderea si manipu larea obiectelor sau tesuturilor care nu trebuitiatinse cu mîna.20 0.80 1. Ea este formata d . însa si cel mai mic este mai gros decît un ac obisnuit de punctie (fig. stiletule s t e f i x a t d e m î n e r p r i n î n s u r u b a r e . Trocarul este format dintr-un mîner prelungit prin s t i letul ascutit care patrunde într-un tub de metal numit camasa trocarului sau canula. Acesta împiedica astuparea acului si se utilizeaza si pentru curatirea lui.80 1.72 1.TABELVl II Diametrul. Exista trocare la care m" pot atasa mai multe stilete de diferite marimi.70 1.60 1 3 0. Trocarele se deosebesc prin dimensiunile lor.6 0. Sti letul în realitate reprezinta vîrful ascutit n ltrocarului.5 0. lungimea si vîrful apelor Felul acului Diametrul (mm) Lungimea (mm) Vîrful Pentru injectii intradermice Pentru injectii subcutanate Pentru injectii intramusculare Pentru punctii venoase Pentru aspiratii. Trocarul.20 3 6 13 35 40 50 70 30 40 80 160 70 100 80 scurt lung lung scurt diferit scurt lung Acele trebuie sa fie înarmate cu cîte un fir de metal de grosimt* corespunzatoare. Cele curbe sînt folosite pentrupunctia vezicii u rinare. la care se adapteaza un tub de cauciuc în timpulpunctiei. Sînt trocare care au si un tub lateral pentruscurgerea lichidului.90 0.

c ele din otel inoxidabil trebuie sa fie perfect polisate. sudate la una din extre mitatile lor. 46). Pensele ex<» cutate din otel-carbon trebuie sa fie acoperite cu un strat de nichotsau crom.in 2 brate metalice. Pensele anatomice (fig. P en s e l e s imp le a u di fe ri t e fo rme dup a întrebu in t a r e . din otel-carbonsau otel inoxidabil. Capetele de apucare ale acestorpense sînt prevazute în partea lor interioara cu crestaturi mici cart» intra exact în santurile corespunzatoare din partea opusa daca pensa 128 .

/. Pense chirur-limba. Fig. di nti (cîiiige) lungi de circa 2 mm. P en tru i'ii colo doua capete ale pensei sa coincida exact exista omica proie-i nintuita pe partea interioara a unui brat si un orificiu corespunzator |M* celalalt brat. . 45. 48) se foloseste pentru tra-UtMra limbii în caz de cadere a ei înapoi.ioneaza bine si în felul acesta capetele pensei se închidperfect. fonia. Trocare Fig. narcoza etc. 47. i ii. 48. gicale.fiita exterioara a bratelor este neteda sau poate sa fiecrestata. 47) se deosebesc de cele anatomice prin fn| ilni ca în loc de crestaturi au.l " l. Aceasta articulatie permite demonstrarea instru-nunitului pentru a fi curatat cu minutiozitate. <>lu anatomice sînt de diferite dimensiuni. care la strîngerea lor mentin vîrfurile în pozitie co-UM'la. Se folosesc pentru introducerea tampoanelor în urechi si la în departa rea corpu rilor straine d incan alul auditiv extern. Pensa pentru 11 n i paraeenteza. 4fi. tampoane devata etc. Pensa pentru apucarea limbii (fig. pentru sustinerea marginilor plagilor în momentul etc. l'ensele chirurgicale (fig. Falcile pensei pentru . Aceasta este formata din 2 brate reunite cu ajutorul unei saniere (luticulatie cu sant). Pense Fig. pe partea interioara a extremitatii Ina ((dor. anatomice. ele se folosesc pentru. are adiferitelor obiecte : ace de seringa. în starile de inconstienta. Sînt folosite pentru aputesuturilor. l l Pensa pentru urechi are brate curbe sau în baion eta.

. io 1 2g ...

Pensele hemostatice(fig. La o pensa de buna calitate. av î n d marg i n il e p er fe ct ta io a se . Exista mai multe modele de pense hemostatice. Fixarea mai strînsa a falcilor se face prin ficarea cremalierii pe ceilalti dinti. Ele sînt construite dupa principiul pensei p en tru apu carea l imb ii. Foarfeca. transfuzii etc. 41)) sînt folosite pentru apucarea iji comprimarea vaselor traumatizate. P e n se . falcile se suprapun pe toata lungimea lor. Bratele pensei hemostatice cu dinti sînt mai lungi decît acelea ale pensei cu falci ovale .Cea 111:11 folosita forma este pensa cu dinti. Se confectioneaza din otel-carbon sau otel inoxidabil ni ch e l a t respe ct iv po l is at.Fi g. care se deosebesc prin particularitatile falcilor. Atunci cînd cremaliera este închisa pe ultimul dintre ei. £Tu se admite nici o deplasare laterala a marginilor falcilor. a -cu dinti. La închiderea pe ultimul dinte al cremalierii nu trebuie m\ se observe deformatiile pensei.lim bii Iad* sl o. Dupa blocarea bratelor înacest fel. extremitatea falcilor trebuie sa sesuprapuna exact în momentul închiderii cremalierii pe primul dinte. La extremitati are dinti ascutiti. Aceste p ense au o articu latie de mon tabila cu pivot. Trecerea cremalierii de la un dintel a ce lalalt tr eb u ie sa se fac a u so r s i l en t. tifon sau alte materiale dupa felul penseisi fixarea pe ult imul dinte al cremalierei. pensa nu trebuie sa prezinte deformatii. Iar imni'r<«l<« pol/ fi fixate ou H j u torul uno Vcnlicnrou rezistentei si elasticii . Cele mai întrebuintate sînt pen sele hemostatice cu dinti (pense Kocher) si pensele cu f aici ovale prevazute cu dungi transversale (pense Pean). care se îmbuca perfect atunci cîn< lcremaliera este fixata pe ultimuldinte. iar în apropierea mînerului sînt prevazute cu cîte un dispozitiv de blocare cucremaliera si dinti. Verificarea rezistentei si elasticitatii pensei se face prin strîngerea unui tub de cauciuc. Pensa ginecologica. 6 sîngerînde.&(\ i pontici se faco prin strin gerea unui tub de cauciuc cu diametrul de 10 12 mm între falcilepensei. 43 . articulatia la ambele tipuri este demonstabila (cu pivot). însa au o larga aplicare siîn tehnica tratamentului cu perfuzii. h e m os tat ic e .

l'nnlr s : i n ( urlxi ol. fiO). cu care se poatevin'isi distanta d intre doua bare metalice. Lungimea lor este de 30 cm. încercarea acestor foarfece se face taind numai jMMiHiirnent gipsat întarit gros de 15 imn. prelungite fiecare cu un cutit cotit si articulate 'iil. Diferite tipuri de foarfece. acest prestub nu poatefi utilizat pentru reducerea lumenului t ubului. ilfinuea laicului l 'n irl'ocolor BO faco taind 2 4 0 straturi i Tifonul nu trebuie . perfuzie. Foarfecele pentru taierea pansamentelor se întrebuinteaza mai 'i In sala de pansamente. ci numai pentru înahlilwea lui. între care se asaza tubul de . maryluilo sectiunilor nu trebuie sa se sfarîme sau sa se retraga. foi'lu:i. Foarfecele cu cioc sînt folosite la scoaterea pansamentelor gip' ii. si ml NO deschida usor.Ji: t lunece între lame. La aceasta încercare. lor iln'|iln. 51). lor trebuie sa ramîna neteda. iar supraf n t n. Prestuburile sînt dispozitive simple careservesc pentru r eglarea si închiderea tuburilor de cauciuc de la aparaM« de transfuzie. iar bratele trebuie . Ele sînt mai mari decît celelalte tipuri sio forma frînta. BratulMi'ior este mai lung decît celalal t. Al doilea tip este actionat de un surub.s. (fift.nrliitlrt. Primul tipînchide tubul prin actiunea u nui arc de otel . avînd extremitatea rotunjita. Unele foarfeci sînt demontabile. Aceste foarfece sînt formate din 'ihiere îmbinate. 50.<i. adica bratele lor se pot desfaceu Intermediul une i articulatii cu pivot sau cu un sant.r-un surub. Celluni des ut ilizate sînt prestuburile Mohr si Hauffmann. aspiratie. B ratele lor sînt articulate printr-un pivot.MI foarfecelui i -t n do nhlpftl » l t > 14 HUN 17 Cin . alimentatie artificiala etc. rtg. l'restuburile (fig. Aceastamito ca dupa folosire sa se curete bine.

avînd în vedere ca de aceasta depinde efectuarea ru. -5/. de aceea asistenta medicala le v i iîntretine t otdeauna în perfecta stare de functionare. cu lama curba. vîrful metalic. Vîrful are forma de lo petica ascutita. Bisturiul trebuie sa fii» foarte ascutit. & model Hoffmann. Ele sînt formate din miner si lama. în care este introdus si fixat nisurub. 51 c) fie prin realizarea de frînturi de-a lungul tubului cu ajutorul unor placi metalice. Ea este formata dintr-un mîner care poiilofi din metal sau din material p lastic. diferite. c prestub di n materi al p lastic. Bisturiele sînt principalele instrumenlo taioase. B i s t u r i e c u l a m e . Bisturiele pot fi drepte. Lanteta de vaccinare. Lungimea lor variaza între 12 si 15 cm. Aparatele de perfuzie si tramfuzie din materiale plasti ce sînt prevazute cu prestuburi proprii.cauciuc. Sonda canelatâ se întrebuinteaza pentru explorarea traiectelorfistuloase si determin area directiei acestora. Prestuburi model Mohr. spre vîrf. Cu ajutorai acestui prestub se poate calibra usor si dupnnecesitati lum enul tubului de cauciuc. Este confectionat din otel de înall iicalitate. 5 2 . 52). lumenul tubului fie prin compresiunea progresiva a unui cilindrucare se rostogol este într-o sina (fig. Mînerul este mai Iun n decît lama si este mat sau polisat. pida si precisa a interventiilor . Ele sînt confertionate dupa mode le foarte variate. cu vîrf ascutit. care se arunca dupa utilizare împreuna cu aparatul. Cele mai multe reduc sau închi'l Fig. Bisturiele curbe au o lama mai lata spre capat. pentru explorarea caviF i g . Bisturiele (fig. Se utilizeaza pentru scarificarea pielii invederea unor va ccinari. butonal<< etc. lama lor fiind mai taioasil. partea lorcea mai taioa sa fiind cea din mijlocul lamei. Bisturiele drepte au forma alungita. Sondele Sînt instrumente destinate pentru introducerea l oi1 în conductele si traiectele pre-sau neformate ale organismului.

S o n d e u r e t r a l e a sonda Kilaton. cele maifbuintate au o lungime de 14 17 cm. Ele s e executa din fier sau alama.! -un material plastic. p e c a re a r il. Un capa t al sondei este rotunjit.l'iita neteda si marginile Honda butonata are forma nnci ti je rotunde. 5 3 . Malecot sau Casper.on la un capat si o urecheI n c e l a l a l t . lungindu-se IM nivelul butonului. 6 scndo. c sondi . la11 ullatura vezicii urinare. (hi este formata dintr-o lama metalica îngusta si lunga. iar celalalt latit în forma11 Iaca triunghiulara. Sonda trebuie sa se poataîndoi la un unghiu de 90° sinft HO îndrepte apoi fara sa jiroainte vreo f rîntura la locul In îndoire. prevazutain sant. 53 c). Cele inui bune sînt acelea din nsrint. nu praf ata ei neteda. sticla.9 mm. cauciuc sau 11 i n (. Acestea sînt confectionate F i g . Sondele uretrale pentru noi po t fi e x ecutate din niH. este necesar ca pe suprafatalor sa nu existe nici un l de zgîrieturasi polisarea lor sa fieminutioasa.oa-o leza. Sondele canelate trebuiel ie drepte sa aiba o su. Tiemann. sau cu unlnil. marginiIo Iesite. Pentru drenarea vezicii urinare la femei se utilizeaza sondele <l/.Avînd în vedere o le vi n în c on t ac t cu mu c o a s a u r e t ral a s i vez i c a l a . butonat aIn iinibele capete. Sondele uretrale sînt f oloNite la eliminarea urinii.lor.er (fig. Are o lungime de 16 cm si diameli ni de 2. prei i u si la drenarea vezicii. pentru introducerea tampoanelor cu ocazia pansamentelor etc. ele au o lungime de 15cm si vîrful în forma cioc. E s t e e x e c u t a t a îl l n argint sau alte metalenichelate si polisate. Pe acesta se gasesc l 2 orificii laterale. Urechea (icl)uie sa fie perfect ovala.al.

La aceasta extremitate se poatoaplica seringa Guyon. în care sînt tai ate si marcate gauri începînd de laprima pîna la a 30 a gradatie (l cm). 54). scari pentru determinarea diametru lui cateterelor Charier". dintre care cel largreprezinta sonda propriu-zisa. F i g . l 2 orificii. prin care sondaînca poate fi trecuta. Astfel gradatia a3-a are un diamet ru de l mm. iar cealal ta usor largita în forma de pîlnie. gradatia a 6-a 2 mm. pri ma gradatie echivalînd cu 1/3 mm din diametrul extern. Sondele utilizate pentru sondajul vezical la barbat sînt confectionate din cauciuc. Lungimea acestor sonde este între 24 36 cm. cele din apropierea vîrfului împiedicînd astfel caderea sondei din vezica. Salonasul din apropiereavîrfului se înfasoara în stare goala împ rejurul sondei. iar cel strimt servestepentru umflarea balonasului din apropierea vîriuluisondei. Daca marcajul se sterge. Pentru controlul gradului de umflare a acestuibalonas. gradatia :i 18-a 6 mm etc.din cauciuc moale. Determinarea so ndelor cu ajutorul acestor scari se face prin stabilirea ultimei gauri. In locul acestor sonde pot fi utilizate. materiale plastice sau metal. utiliza ta în cazul spalaturilor vezicale. . aTÎnd extremitatea care se introduce în vezicaumflata. Se insufla apoi aer prin lumenul corespunzatoral sondei. cu mult succes. la aceeasi extremitate. iar gradatiile urmatoare cxi cîte 1/3 mm în plus. S o n-atunci diametrul poate l'i determinat pe asa-numitele da cu balonas. sondele uretrale prevazute cu balonase umflabile (fig. Acestea sînt formate dintr-o placa de metal decirca 4 12 cm. Sondele au o extremitate cu vîrful închis si rotunjit. Aceste sonde sîntprevazute cu doua lumene paralele. Ele sînt preva zute cu mandrene. iar grosimea variaza dupa necesitati. 5 4 . Grosimea sondei se exprima în unitatile scarii de gradatieCharier. umf-lînd ambele balonase. care la acest nivel este mai îngustat si se introduce învezica. Diametrul sondelor exprimat în unitati Charier este marcat la capatul lor deschis. Capatul celalaltal sondei este desc his si usor largit. sonda este prevazuta la cealalta extremitatecu un balonas de control caro se umfla si se desumfla împreuna cu primul balon. Sondele de cauciuc au o consistenta moale sau semimoale. ele sînt de mai mult» tipuri. Dupîimodul cum este confo rmat ciocul sondei. iar în apropierea vîrfului. cu ajutorul carora se introduc în vezica.

Hl. i n lotrul ei este de obicei de 8 10 12 mm. La ca-spalaturi stomacale. La 45 cm de la capatul ro pîna unde trebuie intro« gaseste la nivelul m stomac. faringe. care arata lumi sonda. 55) este un tub de uciuc lung de 70 75 cm. în esenta este însa format din doua piese de metal care se in . pr ev a zut a cu nu meroase orificii laterale. l afitt cm la pilor. Fonda duodenala (Einhorn) (fig.. mi i d i n tr e c ap e te es te în ch is si ro tu nj it . Sonda pentru H 5 mm si o lungime de 140 150 cm. subtiat. 55. aproape ascutit cu o foarte usoara'i (latura pe vîrf. iar la 70 75 cm în duoden. Pentru executarea unor investigatii si îngrijiri medicale se utilUoaza diferite sonde cu unu. 53 a). s o n d a a j u n g e î n s t o m a c . 53 b) are ciocul de asemenea încurbat. iar sonda Thiemann l runde cu mai mare usurinta în partile mi t e a l e u ret re i . lanevoie. ciocul sondei este în continuare directa cu ' pul sondei (fig. Sondele cu ciocul încurbat se angajeaza i usor în canalul uretral. unele prevftyute cu baloane de etanseizare sau bifurcatii pentru introducereaUnor medicamente în plus etc. Deschizatorul de gura se confectioneaza dupa diferi te mot l i ' l c . Sonda este gradata din 5 în 5 cm. Cînd acest semn se arcadei dentare. laringe etc. \ i i > mai sus de acest capat sînt cîteva orificii x marginile netede pentru a nu tunjit esteim Kemn. ' vîrful sondei este circular ca l a sond a Nelaton . sonda a ajuns rani mucoasagu.rica. 56) este un t ni) de cauciuc subtire cu un diametru de Fig. Sond ele de metal sînt încu rbate în forma Sonda gastrica (fig. doua sau trei compartimente. Sonda Thiemann (fig. cu peretii grosi. jiiUul sondei care se introduce în duoden estefix at a o p ies a me ta li ca o v a la ra . L a 4 5 c m d e l a a r ca d a d e n t a r a .La sonda Nelaton. Descrierea lor o vom da la tratarealeii meilor respective. în cazul manevrelor d e investigatie si de tratament din(jura. precum s i în caz de narcoza. n u mit a oliv a. esofag. La sonda Mercier. ciocul sondei este îndoit în unghi obtuz. Deschizatorul de gura sau departatorul de maxilare se utilizeazapentru deschider ea cavitatii bucale si mentinerea acesteia în stareili'Hchisa.

. Deschizator de gura (a si b). Deschizator de gura (pentru mentinerea gurii deschise). 56. Einhorn. Fig. 59.Fig. Fig. -Casolelâ. Sonda duodenala Fig. 57. SX.

136 .

Prin învîr 11 rea acestui cilindru. Orificiile casoletelor cu material nesterilizat trebuie sa fie ne pilrat deschise în timpul sterilizarii. 58). 59) sînt cutii rotunde de metal cu peretii perfo uiti. care se misca împrejurul unor axe de la baza. La unele modele. cu punctul de sprijin comun. se introduc între arcadele dentare la mijloc. cu orificii. i i r i i . Dupa terminarea acestei operatii prin învîrtirea cilindrului \(crn se închid orificiile si interiorul casoletei ramîne izolat. 57 b). prevazute cu un capac. Casoletele (fig. La exterior. urc. Fixarea lui în pozitie se |IMΫ cu ajutorul unei cremaliere (fig. cele doua bare se însurubeaza piesa. îndepartînd prin aceasta maxila-. fiind formate din doua pîrghii de gradul al II-lea îndoite la ui si asezate fata în fata. mentinînddeschisa ii vitatea bucala cu ajutorul a doua cremaliere laterale care se gasescin afara c omisurii buzelor. care repre-. casoleta cu ma iiTiul sterilizat trebuie sa fie prevazuta si cu o eticheta pe care scrie .troduc între arcadele dentare cu ajutorul unui surub sau cremaliera K largeste deschizatura dintre ele. suprafata de contact a deschizatoarelor de gura « n arcada dentara este captusita cu plumb sau cauciuc. prevazut de asemenea. Alte modele îndeparteaza arcadele dentare prin strîngerea mî-'H'i'iilui.Ic. casoleta este înconjurata « I n un cilindru mobil. în afara de aceasta. Aceste modelese introduc p rintre dintii molari ai arcadei superioare si inferioare. nlro. i uluite la extremitate. . Un model mai comod de utilizat este acela format din doua ircnde de metal (fig. care prin înaintare inde-'lU'leaza vîrfurile îndoite ale barelor (fig. M o de lu l ce l ma i sim plu es te fo rm at din do ua bare me t a li c e . încurbate la mijloc pentru dintii incisivi. orificiile casoletei si ale cilindrului se pot supra pune si astfel aburii patrund usor în interiorul ei în timpul sterili-. iar casoletele cu material steril 11 chirie sa aiba orificiile închise. Uita si axa de miscare a departatorului. 57 a).

portelan. ovale 'mii cilindrice. instrumentelor întrebuintate etc. carton im prognat sau material plastic. la varsaturi. confectionat din metal emailat.Cea 137 . Ceasul de nisip este format din doua recipiente de sticla.unjite. cu marginile lol. Prin forma sa speciala este bine adap l i i l n l â pe regiuni curbate ale corpului. pentru aruncarea laiiipoanelor. pentru colectarea salivei. Unul din tre cilin d ri este ump lut cu nisip . Prin rasturnarea ceasului se va scurge nisipul din cilindrul superior în cilindrul inferior într-un interval de timp determinat. a pansamentelor. sondaje. sticla. din care motiv este folosita la.ibil sterilizat". unite între ele printr-un canal îngust si fixate într-un i'lutiv de lemn. Tavita renala este un vas de forma unui rinichi.vi/.

Tuburile de cauciuc sînt folosite la irigatoare.Diame trul vîrfului pipetei este de l mm.surile de nisip sînt de doua feluri: de masa. sanu intre în para de cauciuc. instrumentele trebuie curatate. pipeta este prevazuta cu o mica para de cauciuc. de 2 5 si 10 minute. a bailor. pe marginea careia este gravata o scara. Ceasurile de nisip sînt folosite pentru masurarea si evidenta intervalelor mai mici de timp. iradiatiilor etc. Acestea sînt fixate pe o placa. Tuburile de cauciuc sînt folosite ca accesorii pentru diverse dispozitive. la aspiratia secretiilor. ca : durata sterilizarilor. 100). Ele sînt formate dintr-untub de sticla lung de5 6cm. dar si pastra rea lor constituie o problemacare trebuie cunoscut de asistenta. pentru confectionarea pipetelor. La numeroa se dispozitive ele se înlocuiesc cu tuburi de materialplastic. cu un diametru interior care variaza de la l la 6 mm. O astfel de pipeta aspira10 12 picaturi. Tuburile de sticla au diametre diferite si sînt utilizate pentru aface legatura într e tuburile de cauciuc. si de perete. care poate fi ata cata si distrusa. subtia t la una din extremitati. Grija fata de instrumente si aparate consta în manipularea lor corecta. cee a ce permite rasturnarea ceasului dupa scurgerea nisipului din cilindrul superior în cel inferior. daca este cazul sterilizate în prealabil si ase zate apoi fiecare la locul unde se pastreaza (fig. deoarece decalitatea lor depind e într-o masura mare si calitatea tratamentelor. sifoanelor etc. din . întretinerea si pastrarea instrumentelor si aparatelor se facedupa felul materialu lui din care sînt confectionate: din metal. farafisuri. 60). drenaje etc. de 15 20 si 30 de minute. Placa este fixata printr-osarniera. Tubul de cauciuc de buna calitate trebuie sa fie elastic. nas si urechi. în vederea aceluiasiscop s e utilizeaza si ceasurile semnalizatoare (vezi voi. Pipetele sînt tuburi de sticla cu o extremitate efilata. Din acest motivnu numai întretinerea. la aparate de transfuzii. Pipetelecele mai simple sîn t picuratoarele normale. II fig. PASTRAREA Sl ÎNTRETINEREA INSTRUMENTARULUI Instrumentele si aparatele cer o îngrijire atenta. Aspirarea lich idelor trebuie facuta cu atentie. Instrumentele si aparatele trebuie întretinute si pastrate în asafel ca în oricare mom ent sa ne putem folosi de ele. Sînt fabricate din cauciuc de buna calitate. cu ajutorul careia se aspira si sepicura diferite sol utii în ochi. perfuzii. întretinerea si pastrarea lor dupa anumite reguli. Dupa întrebuintar e. avînd peretii de diferitegrosimi. La celalalt capat.

dulapuri de instrumente. Instru . Daca au urme de grame sau ulei. din cauciuc. crestaturi sau suruburi vor fi desfacute.la. 61. Pastrarea instrumentelor curate în Flg. santuri. instrumentelor. se sterilizeaza si se pastreaza separat în dulapurile de instrumente. Se va patrunde întoate adînciturile. imediat dupa întrebuintare. curatate cu atentie si spalate în stare demontata. 60. avînd însa grija sa nu se deschida partile componente ale diferitelor instrumente între ele. respectînd particularitatile de îngrijire a fiecaruia parte. acestea se îndeparteaza cu benzina. i njta si sapun. în special la articulatii. Instrumentele astfel curatate si uscate. Cele utilizate mai rar vor fi unse cu un strat subtire de vaselina sau ulei de parafina. dupa aceasta manopera. Cele care sînt folosite mai des. Instrumentele din metal vor fi curatate bine si spalate cu peria. Instrumentele care ' iii. sterse cu o flanela se pot pastra nesteril în cutii metalice sau de carton. suruburiH c.ic. Perii pentru curatirea nu articulatii.

Spalarea acestor instrumente se face cu perii speciale prevazutecu o coada. obiectele de sticla se clatesc obligatoriu cu apadistilata si apoi se usuca. tuburi de cauciuoetc. La spalarea sticlei cuapa calda se pot întrebuinta cu folos substante. cum sînt: bisturiele. La curatir ea aparatelor confectionate din sticlanu se folosesc materiale care pot zgîria sti cla. rogoz. var. ca : f osfatul de sodiu. avînd grija totodata sa nu se foloseasca substante care eventual ar putea dizolva aliajul cu care sînt lipite partile metalice decele din sticla. 61). Seringile se pastreaza perfect curate în cutiile lor originale. în cutii individuale pe cît posibil încutiile originale în care au fost livra te. curatate siuscate. avînd însa în vedere pericolul de incendiu. stiind ca murdaria se depoziteaza în specialla locurile de jonctiune a sticlei cu metalul. vatasau tifon. lesie. benzen.. dupa care vor fi spalate.mentele taioase. care curata bine peretii vaselor. Pentru a spala unvas murdar se pune înauntru unul din aceste materiale si se adaugaapoi apa. prin metodele aratate mai sus. confectionate din mai multe feluri de materiale. sputa. se pastreaza înfasurate în tifon în cutii de carton sau lemn. cade exemplu seringile. eter. varsaturi etc. Dupa spalare. într-un dula p separat. se pudreaza <u . tavitele renale si alteobiecte de sticla în care au fost reco ltate sînge. manusi. se usuol. iarseringile tip R ecord cu pistonul scos si uns cu vaselina.) se spala imedia t dupa întrebuintare cu apa calduta. Instrumentele de sticla se pastreaza ambalate în hîrtie. cutitele etc. Dacavasul este murdarit cu substante org anice insolubile în apa se întrebuinteaza solventi organici: alcool. unde se tin 24 deore. care permite introducerea ei în partile cilindrice aleaparatelor (fig. avînd grija sa nu se schimbe pistoanele de la o seringala alta. Trebuie acordata o atentie deosebita spalarii si curatirii instrumentelor mixte. Instrumentele de sticla se pastreaza spalate bine. Este bine daca seringile sînt grupate dupa calibru în cutiiseparate. Acestea prin urmare necesita o curatire minutioasa pentru îndepartarea substantelor depozitate. Vasele. imediat dupa folosire se clatesc sub un curent de apa si apoi se scufunda într-un amestec sulfo-cromic sau sublimat. clatind energic. Un vas de sticla este bine spalat daca apa. eprubstele. benzina etc. aceste substante fiindinflamabile. învelite fiecare separat. notînd si pe capac ca pacitatea.. Instrumentarul de cauciuc (sonde. prin stergeie sau tamponare cu o pînza de bumbac. asezate pe muche cutaisul în sus. distilata se scurge fara a lasa picaturi sau urme pe el.

Se recomanda ca persoanele care lucreaz a cu manusi sa-si iiift perechea lor pastrata într-un saculet etichetat cu numele resînainte de a fi puse la pastrate. ataca instrumentele iar nubstantele organice de pe instrumentele utilizate reprezinta mediirttt cultura pentru microorganisme. atît în interior. manusile se pudreaza cu talc si sejiftMtreaza fiecare pereche separa t. cît si la exterior. soluti e de lizol 5% sau formalina). Cu aceasta l oda se pot spala o data 5 10 sonde. ferit de umezeala. grasimi si Instrumentarul din "i'iltat si uscat. Pastrarea lo r în stare încolacita nu este ' misa. Fiecare bucata trebuie învelita separat în tifon. Sondele de cauciuc vor fi spalate la un curent de apa cel putini | > de 5 6 ore. p entru îndepartarea substantelor din interiorul A c ea s t a s pa l ar e se p o a t e re a l i z a mo n t în d s o n d e l e p e u n tu b l ulic cu mai multe brate. îngreuneaza munca în momentulh/arii. Chimicalele. adaptat la robinetul cu apa. cu apa si sapun. ruptura mica sau o întepatura pot fi cîrpite prin lipire. într-un loc racoros. Pentru interventiirurgicale nu se vor utiliza manusi lipite. apoi limpezite într-o solude bicarbonat de sodiu si dezinfectate într-o solutie antisepticail)limat 1°/00. II). Manusile de cauciuc trebuie spalate imediat dupa folosirea lor. manusile trebuie verificate. caci pastrînd aceasta forma. Tub u ri l e de ca uc iuc uti li za te p en t ru pe rf uz ii si tr a n s fu zi i s e i la dupa o tehnica speciala (vezi voi. care le deterioreaza. îndoirea mater ialului de cauciuc este interzisa. în «i pot fi asezate drept. Sondele linie asezate în aceste cutii pe un strat de tifon sau învelite fie o separat. d sînt înca pe mîini.. Distanta între ele sa fie de 2 3 cm si deasupra sa fie>|Kirite apo i cu o bucata de tifon. împachetate în tifon si asezatefu c. prin evaporare lenta. Instrumentarul din i i i . bine în cutii suficient de mari pentru a nu sta înghesuite u încolacite. .utii. D upa uscare. cauciuc trebuie ferit de contactul cu beni caldura. materiale plastice se pastreaza la fel. Lipirea se va face cu o solutiecauciuc în acetona pe ambele fete ale manusii. dupa care manusile sînt uscate peiiiliipod cu degete. Peteculvii lua dintr-o man use veche rupta. Solutia dezin Uinta se îndeparteaza cu apa. Sond ele se pastreaza în cutii de lungime corespun zatoare. apoi se împacheteaza fiecare i'iirat într-o bucata de tifon sau pînza si se pastreaza în cutii cu '«tii gauriti. Este interzisa pastrarea substantelor chimice sau a instrumenh'lor murdare în dulapurile destinate materialelor si instrumentalului.

avînd însa o aplicare restrînsa nefiind utilizabiliipentru steriliza rea instrumentelor. . Actiuneadistrugatoare a caldurii este explicata prin faptul ca sub influentiiei se coaguleaza substant ele albuminoide care intra în compozitiamicrobilor. Ultrasunetul. 1. METODELE FIZICE DE STERILIZARE Metoda cea mai utilizata pentru sterilizare este caldura. pentru a evita orice riscde infectar e a bolnavului. pe de o parte. . . Formele de rezistenta (spori) suporta însa o temperatura mult mulînalta. distrugîndu-s e abia la 120° în timp de 15 minute. uscata si umeda.STERILIZAREA INSTRUMENTELOR Sl MATERIALELOR Instrumentele si materialele care vin în contact cu bolnavii trebuie riguros sterilizate. pentru a nu suprainf ec1 uprodusele recoltate pentru examenele de laborator. Ca metode chimice se folosesc diferite substante cu ac|funi» antimicrobiana. Tehnica.. Caldura umeda. Se considera steril ac el obiect care este complet lipsiide orice forma de existenta a microorganismelo r. Caldura uscata. în stare lichida. Bazele ultraviolete. grosimii membranei lor protectoare si a uscaciunii lor. Ea consta în introducerea direrl îla obiectelor în flacara. :4 3. Metode chimice. 4. . Metodele de sterilizare folosite în practica îngrijirii bolnavuluise împart în doua grup e: I. Eprubetele sau baloanele sterile si goale sau cu medii de culturA. Prin sterilizare se întelege distrugerea sau îndepartarea tuturorformelor de existen ta a microorganismelor dintr-un mediu sau dope un obiect. gura balonului sau a eprubetei la înmVmîntari sau la reco ltari sterile etc. Prin a ceasta metoda se sterilizeaza : lame <l« microscop. vîrful pipetelor. Caldura poate fi utilizata pentru sterilizare sub doua formo . Formele vegetative ale unor sp ecii de microbi mor in30 de minute la temperatura de 50 60° si în 5 10 minute la 70". Sterilizarea prin caldura uscata. a) Flambarea este o metodil simpla si rapida. din cau/a. Metode fizice. ^ II. flambînd-o astfel pe amîndoua fetolo. . gazoasa sau solida. 2. Se prinde lama cu doua degete pe marginea ei si notrece de 2 3 ori prin flacara. pe de alta parte. Ca metode fizice de sterilizare se folosesc : 1.

l . Pe peretelesuperior se gaseste un orificiu ii care se introduce untermometru. cac i picaturile din produsulrecoltat pot sari l ui1. eficace si nu trebuie întrebuint ata. 11 este o cutie cu peretii metalici. cu ia deschiderii flacoanelor si fiolelor cu substantesterile. ansase steriliza i mediat din nou. pe care se asaza obiectele pentru sterilizare. Singurul i'ument care se sterilizeaza în mod obisnuit prin aceasta metoda ansa de platina. ea avînd l de a distruge prin ardere microorganismeledepuse la suprafata ma si marginea gu rii vaselor. pe carecaldura uscata nu l e na. acestea ramîn în zona rece aarderii. Sterilizarea la aer cald se face în etuva Poupinel (fig. 62). pentru controlarea temper a-i i . Ma-nilul de sterilizattrebuie sa fie perfect curat. Flambarea se utilizeaza la recoltarea produselor patologicepen-cxaminari de labo rator. iar sub pereteleinterior se afla sistemul de încalzire electric i c.u becu ri de gaz. ansa nu se introducede la în-iit. întrucît partea activa a flacarii înacest caz întrece rumentele . iire se t oarna alcool. direct în flacara. care sa împiedice patrunderea aerului ctat în vas. în interiorul etuvei Poupinel se gasesc rafturi Iiilice. Tehnica. 1>) încalzirea la rosu are avantajul ca se efectueaza repede. învîrtindu-le pentru ca safie flambate plet. Aceasta metoda se foloseste numai i instrumentele confectionate în întregime din metal: ace deseringi. Se tine ansa de platina în mîna dreapta ca un creionn arde mai întîi firul de p latina pîna ce se înroseste. uscat si învelit în l ie. deci metoda nu . Flambarea se utilizeaza în caz de extrema urgenta si pentru ilizarea instrumentelor de metal. ntroduc cu gura în flacara. si numai în caz de extrema urgenta. Dupa recoltare si însamîntare. Peretele tirior constituie usa. apoi setrece metalica (portansa) orizontal prin flacara de 2 3 oripîna la 'i atâtea minerului. dubli izolati cu asbest.i! n pa destupare (tinînd dopul între degetul mic si podul palmeidrepte). asezîndu-le într-o tavita renala. Ansa se tine alaturi de flacar a 1 2 minute pîna ce se usuca poi se introduce în flacara si se flambeazapîna la rosu. de a împiedica depunerea pe aceasta -. avînd grijaca dopul tinut iîna sa nu se atinga de nimic. deterioreaza instrumentele. la însamîntari pe medii de cultura. instrumentele se ibeaza. în acest caz. dop a unor microorganismedin aer si de a realiza un curent de din vas catre exterior. gaurite. xator de limba etc. Prin aprinderea alcoolului. Se va lucra rapid si cu atentie. c) Steriliza rea cu aer cala este metoda cea mai buna de sterili-n a obiectelor de metal si de sticla.

Sterilizarea prin caldura umeda. A M se utilizeaza benzonaftolul care se topeste la 110°. starea lampii si a tubului prin care becurile sînt racordate la surmide gaz. sterilizari. tuburi etc. îngalliinirea hîrtiei în care sînt împachetate obiectele este semnul unei bun. a întrerupatorul ui si a cablului. cilajutorul carora se poate mon Fig. Poupinelolo moderne sînt prevazute cil dispozitive de termoreglare. trocare etc.înainte de a începe sterilizarea se va verifica starea termomotrului. Steri lizarea se faco In temperatura de 160 180° tini|i de 1 11/2 ore. Hîrtia sau dopul de vata nu trebuie sa fie înarse si nu trebuie sa aiba miros de fu m. Acestea sînt formate din licu substante chimi ce al caror punct de topire este cunoscut. Dupa expirarea timpului de sterilizare se întrerupe încalzirea si HM lasa aparatul sa se raceasca pîna la 50° sau si mai nnill. pune în interiorul lor teste speciale. Dupa aceea se deschide usa si se scot obiectele sterilizate. Cînd temperatura n ajuns la nivelul dorit. se reglea/ilsursa de caldura pentru mentlnerea ei. Dupa aceasta se introduc materialele. apasatoa re de limba.. antipirina la 11s u l f u l l a 1 1 ° e t c . 2. pense. Sterilizati» este format dintr-o cutie metalica cu capac care se închide perl'i 144 .). 62. Fierberea corecta se face numai în sterilizatoare. Se foloseste peirsterilizarea in strumentelor de sticla (seringi. caci indica faptul ca materia organica a atins tempn > tura de carbonizare. Etuva Poupinel. Dupa închiderea usii se da drumul la curentul electric sau m aprind becurile de gaz. iar daca functioneaza cu ga/. canule etc. tine temperatura dorita farft supraveghere permanenta. avînd grija ca obiectoli» sa nu se atinga de peretii aparatului si aerul fierbinte sa patrund îl si sa circule liber printre ele. de nu(sonde. de cau r» sau material plastic (sonde. ace. Pentru controlul functionarii aparatelor de sterilizare se . urmii < rind din timp ridicarea temperaturii. Temperatura trebuie Hrtseridicela 160 170° în 10 IU minute. a) Fierberea este meii"1 cea mai d es întrebu intata d e catre as istenta.).).

apoi se ridica capacul si se asaza cu parteaexterioara pe o masa curata. prevazut cu 2 minere cucare se poate scoate. Ele se fierb împreuna cu instrumentele. Se umple sterilizatorulcu apa pîna ce se acopera obiectele de sterilizat. Daca nu exista ceas semnalizator. Se arunca apa din sterilizator. în interiorul sterilizatorului se gaseste o tava din metal gaurit. pe un asternut<le 4 5 straturi de tifon. se monteazaceasul semnaliza tor pentru 30 de minute. al carei capat trebuie sa ramîna afaradin apa. Dupa terminarea sterilizarii se întrerupe încalzirea. Daca instrumenteleHterilizate sînt pregatite pentru interventii chirurgicale. l )aca pensa lunga a cazut si ea între celelalte instrumente în timpulfierberii. Instrumentele curatite perfect se asaza ordonat pe tavaKterilizatorului. Se închide capacul si se pune în functiune sterilizatorul. care segasesc tot în interiorul sterilizatoru lui. în timpul fierberii este categoric interzisa introducerea altor obiecte în sterilizator sau daca aceasta este absolut necesar atunci timpul sterili zarii se socoteste din nou din momentul introducerii ultimului obiect. Fiec a r e p i e s a v a f i l a r î n d u l e i F< 9-63 învelita separat si totul va fi -~ Fierbator electric. se noteaza timpul cînd a încetat fierberea. La partea inferioara a sterilizatoarelor electrice este montat un resou electric.(fig. Alaturi de obiectese mai asaza si o pensa lunga . se asteaptapîna ce se raceste ap aratul. cu ajutorul acesteia se prind cîrligele. Capacul are doua minere îmbracate într-un material rauconducator de caldu ra. Aceste minere sînt prinse cu 2 cîrlige. cu ajutorul caruia apa din sterilizatorse încalzeste uniform. acoperit din nou cu 2 3 straiuri de tifon. ne pune înapoi tava si se acopera din nou pîna la racire completa. ele pot firasturnate din tava direct pe masa sterila. 63). pentru a putea fi ridicat. se. Cu aceasta se vor scoate cele dou a cîrlige pentru ridicareatavii cu instrumente din apa dupa terminarea sterilizari i. Cînd apa începe sa fiarba. va folosi o alta pensa sterilizata prin flambare dar înnici un caz cîrligele nu se vor scoate cu mâna. Se pregateste un ceas semnalizator. 1 8 14 5 . cu care se ridica tavaKterilizatorului si se asaza pe capac. Se scoate pensa pusa numai cu vîrfulîn apa . apoi se scot cu o pensa lunga. l » -c .

Sterilizarea la temperatura mai ridicatava scurta timpul ne cesar. care. car e va ridica si punctul de fierbere (pînala 104°). ceea ce atrage dupasine cresterea temperaturii vaporilor de apa. Pent ru instrumentele de cauciuc. 64 65). Ventilul de siguranta deschide automat autoclavulcînd presiunea a deven it prea mare si aparatul risca sa explodeze. prinsarurile care se g asesc în apa. La partea sa superioara eleste acope rit cu un capac care se închide ermetic printr-o serie desuruburi mari (buloane). se introduce în autoclav materialul de sterilizare. în momentul în care prin robinet ies numai vapori. Dedesubt se afla o coroanade becuri de gaz. . în partea superioara a autoclavului sau pe capac este înca un orificiu. Cazanul trebuie sa aiba peretii rezistenti. Modul de întrebuintare : se toarna în autoclav apa pîna la înaltimea robinetului denivel. Pe partea laterala a cazanului se gasesteun orificiu în legatura cu un tub de nive l si cu un robinet de scurgerecu ajutorul carora se poate citi nivelul apei din aparat. acesta seînchide. Aparatul este prevazut cu un termometru. obiectele sînt supuse la actiunea vaporilor de apa supraîncalziti. în sterilizator se poate pune o solutiede bicarbonat de sodiu 2 %. un manometru si un ventil de siguranta. servind la iesirea aerului si vaporilor din cazan. se deschide robinetul de vapori pentru eliminarea aerului dinautoclav. Manometrul masoara presiunea vaporilor. s e a pr i n d b e c u r il e d e g a z .Pentru a preveni deteriorarea instrumentelor la fierbere. distrugînd mai repede microbii. Aparatul întrebuintat cel mai des pentrusterilizarea cu ajutorul vaporilor de apa sub presiune este autoclavul(fig. iar termometrul temperatura din cazan. b) Autoclavarea este o alta metoda de sterilizare prin calduraumeda. care printrun robinet pune în legatura interiorul aparatului cu mediul extern. la cîtiva centimetri de desubtul suportului pe care se asaza materialul de sterilizat. Partea principala a autoclavului este cazanul în care se încalzeste apa. Presiunea din aut oclav începe sa creasca. în aceasta me toda. în cazan se produc vaporii de apa. tinuti sub presiunefac sa creasca te mperatura si în acest fel se sterilizeaza materialele. care serv este pentru încalzirea apei din cazan. în interiorul cazanului se gaseste un gratar mobil pe care se asazamaterialele int roduse pentru sterilizare. în loc de bicarbonat de sodiu se întrebuinteaza boraxul2 % sau sulfatul de amoniu. se închide capacul si se strîng suruburile asezate fata înfata 2 cîte 2 .

se sting becurile si se M a n o m e t r u S u p a p a Fig. fiecare casoleta con-tinîndnumai un singur fel de material. 64. Fig. Aceste grupari pot fi alcatuite în asa fel ca sa contina fiecare Iunfel d e materiale sau instrumente. Sectiune prin autoclav. manusi de cauciuc. necesara distru gerii tuturor microorganismelor din autoclav.cînd s-a obtinut temperatura de sterilizare (120°). 60. ele sînt împa 147 T e r m o m e l . de exemplu pentru o transfuziede sînge. în acest caz. = isteapta pîna ce acul manometrului revine la zero. se micsoreaza flacara becurilor de gaz. sau pot fi alcatuite truse cu toateImaterialele nec esare pentru anumite interventii. fesi. Autoclav cu cazan dublu. fie în pachete seIparate. separat. se deschide ro îinetul de vapori si numai dupa aceea capacul autoclavului. iar în casolete le mari se va pregatimaterialul necesar pentru o interventie. cind a expirat timpul de sterilizare. Se pot pregati pachete separate si fara casoleta. lperii. seringi etc. fie în casolete. De exemplu. pentru mentinerea presiunii constantetimp de 20 30 minute. în lcasolete mai mici vor fi pregati te pentru sterilizare : tampoane. Materialele se pun în autoclav. mai ales l asterilizarea materialelor moi.

în spitalele bine înzestrate exista autoclave mari. Dupa uscare se unge cu o solutie Lugol. paturilor. Pachetele seleaga bine. sau direct pe plita.. O metoda simpla si usor realizabila este urmatoarea : se scrie pe o bucatade hîrtie alba. ambelefunctionînd la o presiune de 2. Toate au însa dezavantajul ca durata ciclului de sterilizare este de peste oora. gaze lichefiate. ele vor arata temperatura cea mai înalta obtinuta.5 atmosfere cu o cantitate redusa deapa. peste care se aplica apoi o musama si înca un cearsaf. Dup a acest interval materialul trebuie steriliztdin nou.Miclav".Miclav". Fiecare pachet sau casoleta trebuie sa fie prevazuta cu o eticheta de musamape care se s crie cu un creion chimic cîte si ce fel de obiecte se gasescînauntru. transporta bile care pot fi manipulate de asistenta chiar însectie : autoclavul orizontal Kapi d" si autoclavul . Ta mpoanele se pot pregati în saculete. 48 de ore. care îl protejazâ de lovituriîn timpul transportului si functionarii. în care obiectele se introduc în carucioare. resou electric. Daca hîrtia a stfel tratata se tine cel putin 20 de minute la temperatura de 100°. ceea ce ar putea împiedica patrunderea uniforma a aburilor printre obiecte. lampa debenzina. culoarea albastra dispare. autoclavele ocupa camere întregi. Seplaseaza termometre maximale în diferite locuri din interiorul autoclavului. Materialelesterilizate în cea rsaf pot fi pastrate 12 ore în stare sterila. Autoclavul esteprevazut cu o bara circulara exterioara. s ubtire. Autoclavul Eapid" (fig. Controlul sterilizarii în autoclav se face prin diferite metode. Controlul se mai poate face si cu ajutorul termometrelor. amidonul devine albastru. iarautoclavul . cu substante chimice. casoletele si pachetele se plombeaza. obiectelor de camera. pentru steriliza rea hainelor.turite si asezate unele peste altele. euvîntul sterilizat". iar cuvîntul s cris devine vizibil. cu cerneala sau cu creion chimic. în marile institutii spitalicesti. iar cele dincasolete. far a sa se preseze unele de altele. rufelor etc. cu gaze naturale. Una din aceste metode. unele din eleramînînd nesterile. în unele cazuri. falcoanelor. iar pe hîrtia albastra-închis cuvîntul scris nu se maivede. apoi se îmbiba cu o so lutie de amidon 10%. instrumentelor si ustensilelor de marimi reduse exista autoclavemici.. hîrtia îsi recapata culoareainitiala. 66) se încalezste cu curent electri c. Acesta din urma poate fiutilizat deci cu su cces si în lipsa curentului electric. a fost descrisa la Poupinel. Sub influenta iodului. Pentru sterilizarea la aburi sub presiune a seringilor. învelite apoi într-un cearsaf.. în forma dedulap. .

. la care evacuarea aerului se face fortat prin mijloace mecanice. 14 9 Autoclav Rapid" pentru sterilizarea seringilor.Azi se utilizeaza în practica si autoclave cu ciclu rapid de funci lonare. 66. i <'Hlizind o stare de vid în cîteva secunde. Vaporii supraîncalziti Fig.

Bazele ultraviolete au o intensa actiune bactericida. se utilizeaza agregate de tip Campson (fig. Sînt produse de lampi speciale de cuar(. Ele produc efecte mecanice. Astfel obie ctele sterilizai oprin aceasta metoda nu mai necesita nici o precautie în cursul t ransportului. inclusiv asupra ac elora. Razele ultraviolete. a ci lilor si deci la distrugerea microorganismului. Bazeleultraviolete sînt folosite de asemenea pentru dezinfectarea unor instrumente medicale (mai ales cele optice) care nu pot fi st erilizateprin actiunea caldurii umede sau uscate. 4. Pe lînga blocurile operatoare. Razele Roentgen. . astfel obiectele pot fi sterilizate . Ele se folosescmai ales pentru dezin fectarea aerului din saloane. din salile de radiologie sau din laboratoarele de microbiologie si virusologie. B azele Boentgen. razele y sau (3.67) care funrtioneaza atît cu vapori de apa supraîncalziti cît si cu aer uscat încalzit. pentru sterilizare. duce la ruperea memb ranei. în interiorul carora arderea se petrece învaporii de mercu r. ra zelep si y actioneaza si în profunzime. se deschideautoclavul s i se continua încalzirea pentru uscarea obiectelor un iozite de vaporii de apa. f urnizînd în acelasi timp si apa steriliiprecum si solutie clorura-sodica izotonica s terila. Miscarile vibratorii produse de ultrasunete pun inmiscare protoplasma mi croogranismelor si cauzeaza modificari structurale importante în elementele lor co mponente : actiunea mecanic:'). fara sa aiba efect de profunzime.siambalate în pungi de material plastic. inhibînd microbii sau întîrziind dezvoltarea lor. Ultras u netele p ot fi uti lizate d e asemene n . Sterilizeaza orice obiect cumare eficacitat e fara sa le deterioreze. Actioneaza asupra tuturor germenilor. care retin toate microorganismele în suspensie. care prin alte mijloace se distrug mai greu cade exemplu virusul hepat it ei epidemice. 3. precum si unele statii centrale < l i < sterilizare. precum si pentru steriliz a r e a l ap t e lu i s i a ap e i . în felul acesta timpul < l sterilizare se scurteaza la 8 10 minute. Agregatele de sterilizare Campson se încalzesc cu curent electric. Dupa sterilizare. Pa trunderea aerului în autoclav se face prinfiltre speciale. fizico-chimice si biologice impo rtante. Ultrasu netele.pîna la 160° patrund cu forta deodata în toate punctele interioruluiautoclavului pîna pr intre tesatura rufariei. confectionate din fibre de sticla. dupa metoda Poupinel. indiferent de materialul din care este confectionat. fixe sau transpo rtabile. Bazele ultraviolete au marele inconvenient ca actioneaza nu mai pe suprafetele atinse. 5.

întrucît substantele chimice utilizate pîna în prezent nu dau o sterilitateprefecta. clorul. însa demulte ori lasa int acte forme lor de rezistenta. Astfel pielea bolnavului.. insIru mentele endoscopice co mplexe cu sisteme optice fragile etc.. '' u toate acestea. 67. aplicarea în practica a metodelor chimice este nertssara si astazi. întrucît metodele fizice nu pot fi întotdeauna utilizate. l-'ig.METODELE CHIMICE DE STERILIZARE Sterilizarea prin substante chimice este înlocuita din ce în ce mai mult prin metodele fizice de sterilizare. 151 . nu suporta sterilizarea prin caldura si trebuie deci sterilizate prinmijloace ch imice combinate cu mijloace mecanice. Pe de alta parte. nuna medicului si a asistentei. (A si B) Agregate de tip Campson. tinctura de iod. distrug în general microorganismele. Sub-ntan tele chimice ca : alcoolul. o serie întreaga de virusuri filtrabile s-au dovedit rezistentefata de subs tantele chimice. sapunul etc. sporii.

cu miros caracteristic. usor soliibila în apa.Tinctura de iod se utilizeaza pentru sterilizarea suprafetelor cutanate în caz de interventii chirurgicale. care vor fi cufundate total timp de 30 60 de minute în solutia respectiva. precipitîndule la suprafata celulelor microbiene si scazînd astfel putereside patrundere a ant isepticului în adîncul celulei. Din acest motiv de/ infectia tegumentelor este mai mult o degresare si spalare a lor. Din acest motivse încearca aplicarea unor mici turbove ntilatoare. Se foloseste în concentratia de 70° care este mai favorabil:!. Se poate utiliza si un amestec de alcool70° cu glice rina 5 %. pîna la cîteva ore.d . precipitînd proteinele. piesele componente ale rinichii! lui artificial. Difuziunea spontana de vapori de formol nu realizeaza o steri lizare perfecta a instrumentelor si aparatelor complexe. Actiunea microbicida a vaporilor de formol este mult întariUi. care. datorii :imicrobilor ca re adera de partile anfractuoase ale acestora cu resturide sînge. decît dezinfectie propriu-zisa. Aceasta substanl. deoarece alcoolul de 96° coaguleaza prea repede proteinele. favo rizeaza pa trun derea lo r în toa te fisurile. Vaporii de formol sînt folositi pentru sterilizarea unor instrumente care nu su/po rta caldura. Sub forma (livapori se utiliz eaza la dezinfectia camerelor. Pentru aceasta metoda sîuifolosite crista lizoare mari de sticla. Alcoolul de 70° seutilizeaza pentru dezinfectia tegume ntelor. cu c are da o solutie putin opalescenta.. pentru dezinfectarea mîinilor si a unor instrumente. înainte de întrebuintare vor l't bine spalate cu ap a sterila . care se închid ermetic. ca cistoscoapele si alte endoscoapc. sau cateterele semidure. alcoolul trebuie sa stea în contact cu germenii un timp oarecare. puroi. în cristnlizor s e p un t ab lete de formo l. Obiectele steriliza te cu vapori de formol. daca vaporii sînt umeziti printr-un hidro-evaporator reglabil. deo arece resturile de formol irita nuicoasele. ap o i se intro du ce sta tivu l pe camsînt asezate endoscoapele spalate în prealabil foarte bine. Alcoolul are însemnate proprietati bactericide. sau secre tii normale sau patologice. Formolul se foloseste ca antiseptic în solutie de 2 pîna la 4". Cristal izoarele se tin închise cel putin 24 de ore. Cloramina este o pulbere alba. Pentru a-si putea desfasura actiunea bactericida. prin miscam iv ap orilor. recoltari de produse patologice. sonde de intubatie pentru narcoza. Alcoolul nu are nici o actiune asupra majoritatiivirusurilor. în solutie formolul mfoloseste pentru dezinfectarea lenjeriei si rufariei. fara K:I ramîn a parti din ele dea supra lichidului.

fecale etc.cst. Sapunul se foloseste sub doua forme : sapunul tare. urina. ele sînt îndeparla te de pe suprafata pielii. Azi se utilizeaza din ce în ce mai mult la sterilizarea obiectelor fragile. La noi. Cu apa fac spuma la fel ca si sapunul si distrug. Sterilizarea cu oxidul de etilen se face în aparate asemanatoarecu autoclavele obi snuite. care fierbe la 10. detergentii fiind în gener al foarte solubili în apa. Acesta se întrebuinteaza în concentratie de l % pentru dezinfectia pielii înainte de operatie si pentru dezinfectia instrumentelorchirurgicale si a b ricelor de ras (pe care nu le deterioreaza cu altetlezinfectante). prin eliminarea fortata a aerului. Detergentii sînt substante asemanatoare sapunurilor atît dinpunct de vedere fizic. oxidul de etilen se întrebuinteaza în. De exemplu. Avînd proprietati bactericide. Formele vegetative ale majoritatii germenilor mor subictiunea sapunului. întrucît în. Sterilizarea set' ace la tem peratura de 55°C timp de 6 ore sau ridicînd presiuneadin autoclav la 1. Se realizeaza. secretii.5 kg/cm2 3 ore . dejectii si în concentratie de 2. puroi etc. c it si din punct de vedere chimic. avînd însaionii inversati.e folosita ca dezinfectant îutr-o solutie de l pîna la 1. i mestec cu aerai explodeaza. sapunul este folosit la dezinfec1.5 3% pentru rufaria murdarita cu singe. Solutiile de lucru sînt usor de preparat. în forma sa solubila loramina este folosita ca dezinfectant pentru materiile fecale. Permanganatul de potasiu este un antiseptic oxidant. i lupa care se introduce amestecul de gaze în aparat. si sapunul moale format din acizi grasii hidrat de potasiu. din care apoi se prepara solutiile delucru. iar prin actiunea lui mecanica. pata. microbii. adaugînd la l litru de apa 5 ml dintr-o solutieinama 20% (o lingurita plina) se capata o solutie de lucru de 1°/00Pentru solutie de 1/500 se amesteca 10 ml din solutia-mama. carenu suport a caldura.111 mîinilor. dupa care se evacueaza gazul . format din izi grasi si hidrat de sodiu. agregatelerinichiului artificial . un vid avansat. Oxidul de etilen este un lichid. ca piesele optice ale endoscoapelor.5 % pentrulenjeria nepa tata cu.8°C. dintre detergenti se foloseste bromocetul (cetazol). Se obisnuieste totusi sa se faca solutiimama de 20 25% în alcool. în care se introduc obiectele de sterilizat. Se utili' aza în solutie de 1°/00 l°/0oo la dezinfectia mucoaselor (gît. i mestec cu gaze inerte freon sau bioxid de carbon în pro portie del 5/85. Oxidul1 1 e etilen actioneaza pri n distrugerea nucleului celular. sondele si camilele de material plastic etc.

Temperatura de fierbere se ridica. prin caroapa poate ci rcula în timpul fierberii. Obiectele mici vor fi asezate în cutii speciale cu orificii. iar lama va fi învelita în vata. STERILIZAREA DIFERITELOR INSTRUMENTE Sl MATERIALE Metodele de sterilizare descrise nu se pot aplica la toate materialele utilizate în practica îngrijirii bolnavului. altor instrumente de ele (fig. 68. timpul d<> expunere la aer cald putînd fi prelungit pîna la 2 ore daca instrumentele au venit în contact cu germenii septici ai gangrenei gazoase. Instrumentele taioase din metal trebuie sterilizate cu cea mai maro precautie. ele vor fi asezate în sterilizator fiind sterilizate prinfierbere. Instrumentele de metal vor fi fierte în solutie de bicarbonat de sodiu 2% sau borat de sodiu 2%. bisturiile.vor fi asezate în fierbator în stare desfacuta. în primul rînd. instrumentele vor fi curatite riguros. la tem peratura de 180°. dupa o curatire mecanica riguroasa. Pentru reducerea timpului de fierbere. astfel pîna la 110°. Instrumentele complicate. bisturiilo Fig. formate din numeroase piese. Cutie cu suport pentru bisturie. Din acest motiv. vor fi tinute timp de 24 de ore în alcool70° în urma careia timpul de fierbere poate fi scurtat la 15 minute. metoda de sterilizare va fi în functie.pîna la starea de vid si apoi se reintroduce aer atmosferic prin filtrele speciale. timp de 30 de minute. la fel ca si în cazulautoclavelor obi snuite utilizate la vid înalt. înainte de fierbere. confectionate din fibre de sticla. Sul» aceasta forma. caci în contact cu restul instrumentelor ele se tocesc. Instrumentele de metal pot fi sterilizate si la aer uscat în etuvaPoupinel. 68). Pentru fiecare material. iarîncalzirea pre lungita decaleste otelul. . model Collin. de natura sasi de rezistenta f ata de agentii fizici si chimici ce ne stau la dispozitie. cacifierberea fixeaza materialele organice pe suprafata instrumentelorprotejînd virusurile de actiunea c aldurii. durata fierberii este de 30 de minute. vor fi asezate într-un cadru special de metal care împiedica atingerea.

Foarfecele vor fi sterilizate prin fierbere ca si celelalte instru mente din metal. sau daca. Sterilizarea se va face la 1. asezîndu-le între ma-i «riale textile. prin caldura uscata. cloramina sau amestec sulfo« Tomic. înainte de întrebuintare. este strict interzisa. fiind încalzite progresiv împreuna cu l»a la temperatura de fierbere. dupa metoda aratata mai sus. 'lupa plecarea unuia. iar în degete se introduce cîte oluicata de tifo n presarata de asemenea cu pudra de talc. 11 orcanul avînd vata pe fund pentru a evita lovirea termometrului. ele vor fi unse cu un strat de glicerinanu vaselina si împachetate în tifon. termometrul urmeaza a fi repartizat altui ixilnav. daca a fost corect pregatita. Manusile de cauciuc vor fi tinute la autoclav la presiunea de 2 îl mosfere timp de 20 de minute. o suporta destul Io bine.l. prin caldura umeda. Fierberea se « o totdeauna în apa distilata fara bicarbonat de sodiu. substanta dezinfectanta trebuieîndepartata prin spala re cu apa. se sterilizeaza lailoclav. manu-il o etc. fiind ineficace. Cauciucul suporta mai bine autolavarea decît fierberea. caci acestai-putea modifica s au descompune substantele chimice ce se vor pune HI vasele respective. Kle. vasele de sticla. Fiecare obiect va fi învelit în tifon pentrun sa nu se lipeasca cu al tele sub influenta caldurii. numai prin tinerea instrumentelor de luc'tal în alcool. Instrumentele si obiectele de sticla vor fi ase-. într-o solutie dezinfectanta. Se va avea 155 . vor fi tinute în borcane de sticla. el va fi spalat cu apa si sapun si sters cu un tampon înmuiat u tinctura de iod. baghetele de sticla etc. pipetele. sondele.i. ele vor fi bine spalate cu apa si sapun sauniiti bine cu detergent i (Bromocet). înainte de a letipune influen tei caldurii. Manusile bine spalate si uscate vor fi despartiteîntre ele printr-o compresa de tifon cu talc. se sterilizeaza la autoclav sau prin fierbere. în acest caz. lindrii gradati. ele vor fi fierte.5 itinosfere timp de 20 de minute. fiind pastrat apoi.!0°. Termometrele vor fi rezervate separat pentru fiecare bolnav. fenol.a obiectele sînt prea voluminoase..Bisturiile pot fi sterilizate si la autoclav. Sterilizarea fara caldura. tuburile.o în sterilizator în apa rece. ':M. Instrumentele de tuns si barbierit utilizate de la un bolnav la 11 ui vor fi sterilizate prin fierbere timp de 30 de minute sau auto ivate 20 de minute înainte de fiecare întrebuintare. Instrumentele si obiectele de cauciuc. ni hipermanganat de potasiu. pe care manusa. ceea ce realizeaza o temperatura de i '. seringile Luer. Instrumentele si obiectele din sticla. l >iica însa termometrul se utilizeaza la mai multi bolnavi.. sau la Poupinel.

.

se desfac în partile lor componente.si învapori de formol (desi acestia cu tim pulîntaresc cauciucul) sau cu oxid de etilen. cîmpurile sterile. dupa care instrumentele trebuie spalate si sterse steril.side aceea trebuie evitat dupa posibilitati. sterilizarea cistoscoapelorprecum si seringile pentru injectii. Materialele textile : pansamentele. Descrierea acestor metode de sterilizare se gaseste la capitolul transfuziilor. Tuburile de cauciuc pot fi sterilizate . dar ace stea înnegresc cauciucul . caci impuritatile din apara. Endoscoapele si aparatele optice complexe. din acest motiv eslobine sa fie ase zate în cutii de forma corespunzatoare. Fierberea deterioreaza materialele de cauciuc. Cristalizor pentru. ca : cistoscoapelc. cum sînt: endoscoapele cu sistemo Fig. Mult mai grea este sterilizarea obiec telor si aparatelor confectionate din mai multe feluri de materiale cu proprietati diferite. foarte minutioasa.optice. obiectele de cauciuc vor fi fierte.! oar putea declansa accid ente posttransfuzionale foarte grave.grija ca manusile sa nu fie îndoite în autoclav. care degajeaza vapori actionînd asupra microorganismelor de ]>osuprafata instrumen telor. aparatele de perfuzie si transfuzie. în cazuri de urgenta.. 69). mastile etc. Sistemul lor optic va fi dezinfectat jwcale chimic a prin vapori de formol. toracoscoapele etc. La nevoie. Instr umentele. Pentru acest scop se utilizeazatablete de formol. Aparatele de perfuzie si transfuzie se spala si se sterilizeaza dupao metoda com plexa. sînt asozate în vase de forma corespunzatoare. se sterilizeaza Iuautoclav în casolete metalice.. ele pot fi fierte împreuna cu instrumentelede metal. Tuburile metalice care vin în contact cu bolnavul vor l'i fierte dupa metoda obisnuita. însa înloc de bicarbonat de sodiu se va utiliza o solutie saturata de sulfai de amoniu. Sterilizarea materialelor de cauciuc printinerea lor în diferite substante antisep ticiilichide este cu totul insuficienta. Formolizarea trebuie sa dureze 24 de oro. 60. împreuna cu instrumentele se asaza în vas si tablete de formol. dupa curatirea mecanica. Ele KO cu vapori de formol. ca re se închid ermetic (fiy. bronhoscoapele. sterilizeaza prin metode combinate chimicosi fizice. pentru îndepartarea de p e suprafata lo r a u rmelor de formol c are ar putea 156 .

este un locpreferat pent ru acumularea materiilor organice. insistînd asupra îndepartarii tuturorurmelor de materii or ganice: sînge. fiecarecilindru va fi ase zat pe fundul sterilizatorului împreuna cu pistonullui. Cantitatea de apa ce se toarna în sterilizator trebuie astfel cal culata încît seringile sa ramîna sub apa si dupa terminarea fierberii. atunci stratul de tifon sau vata trebuie sa fie maitfros. Seringile dupa utilizare vor fi imediat desfacute si spalate. Utilizarea carbonatului de sodiu tehnic deterioreaza seringile. pistonul de metal crapa cilindrul de sticla. alcool sau eter. I ii special la locurile de jonctiune a sticlei cu metalul. Seringile pentru injectii constituie un obiect principal al sterilizarii în practica curenta de îngrijire a bolnavului. apoi totd jumatate de minut cu o solute de car bonat de sodiu 2%. Interiorul capului acelor. pe cîtevastraturi de tifon sau vata. Corpu rile de seringi vor fi învelite cu tifon si este bine dacane introduc în interiorul lor cîteva comprese. sînt interzise. puroi. sa se faca progresiv. Seringile se asazape tava sau gratarul sterilizatorului într-un singur rînd. Este bin e ca punctionarea colectiilor purulente sa se l'ac a cu sering i Luer.tce cu oxidul de etilen. Apa trebuie sa fie rece de la început. Curatirea. Seringile se asaza în sterilizatoare demontate. care trebuie totdeauna eliminate. la o oarecare distanta de seringa urmatoare. Sterilizarea se va face prin fierbere la 100° în apa distilata sausolutie de carbona t de sodiu chimic pur 1% timp de 30 de minute. Seringile pot reprezenta unul din mijloacele cele mai importante de transmitere aImpatitei epidemice. Daca vasul în care se face fierbere a nu are tava sau gratar.irita mucoasele. datorita indicelui de dilatare mai mare. care s e st erilizeaza mai us or. seringile vor fi spalatetimp de o jumatate de minut cu o solutie de amoniac 1%. O sterilizare mai perfecta a acestor instrumente se i. Elevor fi în mod riguros curatite si înarmate cu mandren. caci altfel. Seringile si acele vor fi ujtilizate din tava fierba 157 . formate din cuplarea metalului cu sticla. Sterilizarea si pastrarea seringilor în substante chimice (alcool) <-tc. înanite d e a l e steriliza din nou ele vo r fi ri guros curatite. din acest motiv. Pentru a nu se amesteca pistoanele între ele. substante uleioase etc. (i va face cu apa. Pentru îndepartarea urmelor de sînge. care vine aplicat pe amboul seringilor. pentru ca încalzirea seringilor. Timpul de fierbere se va socoti din momentul cînd apa începe saclocoteasca. Acele de seringa trebuie sterilizate împreuna cu seringile. sterilizarea lor trebuie efectuata « u cea mai mare minutiozitate si constiinciozitate.

fara sa fie transpuse în cristalizoaresau alte v ase. . care vor fiastfel utilizate numai pentru un singur bolnav. ace bine sterilizate se aplica pe seringi folosite si la altbolnav sau nesterile. acele si seringile nu au fost curatite mecanic înaintea fierberii. Pentru prevenirea unora din aceste greseli s-a preconizat înunele spitale ca fieca re pat sa aiba seringile si acele sale. deci practic nesterile. se aplica piese intermediare între ac si seringa pentru a împiedica infectarea serin gilor în timpul vaccinarilor. Fig. care au ca rezultat pierderea asepsiei injectiilor. Sterilizarea seringilor prin autoclavare. materialul injectabil seutilizeaza la mai multe persoanedin aceeasi seringa. clatirea cu apa sau serfiziologic a seringilor între douainjectii. torului sau direct din fierbator. Aceste seringi si acose vor steriliza în f ierbatorul lor propr iu. 10. Atît fierberea. în timpul fierberii se introduc în sterilizator instru mente nesterile. seringi corect sterilizatese tin în cristalizoare sapalate cu substante chimice. Sterilizarea seringilor prin autoclavare. cît si modul de utilizare a seringilor. Fig. 10. care nu se va utiliza pentrualte seringi sau instrumente. pot da nas tere la greseli. mai ales cuocazia vaccinarilor. Gre-selile cele mai curente sînt urmatoarele: sterilizarea seringilor siacelor prin substante chimice în loc de caldura.utilizarea vaccinurilor si a altor substante injectabile dinacelasi flacon la ze ci si sute de persoane.

ace de injectie. 70). Aceste materialeofera o maxima securitate pr ivind profilaxia infectiilor însa.Pentru eliminarea tuturor greselilor posibile în policlinici sispitale s-au introd us servicii centrale pentru sterilizarea seringilor. care asigura o sterilizare perfecta a seringilor si acelor. Serviciul centralde sterilizare elibe reaza atîtea seringi sterilizate cîte injectii trebuiesa administreze asistenta. . în cutiiindividuale de metal (fig. seringi. Sterilizarea seringilor în aceste servicii se face numaiprin autoclavar e la l 2 atmosfere timp de 30 de minute. pe care se trec data sterilizarii si semnatura aceluia care a efectuatoperatia. deocamdata. Cutiile metalice contin si acele necesare. care dupa o singura utilizare se arunca (aparate de per-l'uzie. în vederea instalarii securitatii procedeelor de tehnica medicala. de obic ei prin iradiatii cu raze roentgen. Serviciul central de sterilizare functioneaza sub controlul permanent de specialitate. Ele poarta numele de ma-Icriale disponibile. sonde etc. nu sînt suficient de economicoase.). unde asistenta medicala înlocuieste seringile utilizate cu altele sterilizate. Sterilizarea lor se face dupaambalare. Pe fiecare cutie se aplica o banderola. :izi se folosesc pe scara din ce în ce mai mare instrumente si materiale i le uz curent.

I .

.

163 . pentru ca îng rijirile. Un pat. fie cu capul prea ridicat. atît pentru odihnailnavului. cît si pentr u manevrarea lui de catre personalul îngrijiii1. fara a se putea misca sau întinde dupa. prec um si la aplicarea diferitelor îngrijiri necesare bolnailiii.ÎNGRIJIRILE GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI PATUL BOLNAVULUI Patul este mobilierul cel mai important din salon. Daca este mai scurt de 2 m obliga bolnavul de a lua anumiten/. t« în decubit lateral ghemuit. Mifectionata din sîrma inoxidabila si întinsa pe un cadran de fiernlernic. Partea utila a patului este reprezentata de o somiera metalica. dar rezistente. latiK< a 80 90 cm. Patul este confectionat din tuburi usoare de metal. ntru a fi miscat fara prea mari eforturi în timpul curatirii lui si aloriului. trebuie sa aiba urmatoarele dimensiuni: lungimea 2 m. Patuli-buie sa fie comod. fie cu picioarele flectate. iiie. investigatiile si tratamenteleilicate bolnavului sa nu fie împiedicate. aici petrecîni -s i bolnavul majoritatea timpului de boala si convalescenta. Patul este vopsit în alb pentru a se putea curata frumos si ntru a se observa orice urma de necuratenie. usor de manipulatsi . înaltimea de la dusumea pîna la saltea 60 cm.oi-de curatat. care sa satisfaca toate cerintele. de dimensiuni potrivite.itii incomode.

Tipurile de paturi mari. Patul nu are rezemâtoarp. în timpul aplicarii unor îngrijirisau tratamente. cînd rotitele ramîn suspendate. înaltimea cea mai potrivita pentru patul bolnavului este de60 cm. unele dintre ele fiind confectionate special pentru îngrijirea anumitei1 categorii de bolnavi. Pentru ca patul sa fie cît mai usor de deplasat este bine sa fi« asezat pe rotite. elastica.Un pat mai strimt de cit 80 90 cm limiteaza miscarile boJnn vului. ci deplasarea lor se face aplicîndu-se asupra lor un dispozitiv de ridicat prevazut cu rotite. moderne nu sînt prevazute cu roti't*1 . atît din cauza suprafetei mai redusa. pozitia semisezîrulftse realizeaza cu un numar mai mare de perne. Marginea patului e ste înlocuita de marginea cadranului pe cai'» este întinsa plasa de sîrma a somierei. 71). la care treimea cefalicfta somierei poate fi r idicata în pozitie oblica pîna la 45°. Pozitia ridicata a acestei portiuni se asigura cu ajutorul unei pîrghii metalic». elasticitatea. sau patul ridicat pe picioareleprevazute cu tampoan e de cauciuc. . sa poata sprijinipicio arele comod pe dusumea fara ca marginea patului sa comprimevasele sanguine din r egiunea posterioara a coapselor. deoarece nu obli ga medicul sau asistenta sa stea într-o pozitieprea aplecata în timpul examinarii. Partea principala a patului este somiera. Tipurile de paturi existente în spitalele noastre sînt numeroase. cu rezemator mobil. Suprafata patului ticbuie sa-i mentin a pozitia ei orizontala. pentru a nu ceda sub greutatea bolnavului. Astfel avem : patul simplu cu somiera confectionata dintr-o singura bucata. patul simplu. deranjînd circulatia acestei regiuni. Somiera trebuie sa fie puternica. Suprafata. De asemenea. care dupa deplasarea patului se îndeparteaza. prevazute cu cauciucuri. cit si de teama de a uncadea iar unul cu latimea mai mare decît 90 cm ar incomoda efo tuarea manoperelor de îngrijire. rezistenta la tractiune si integritateasomierelor treb uie controlate dupa plecarea fiecarui bolnav si lanevoie date la reparat sau înloc uite. daca doreste sa stea în pozitie sezînda. care-i imprima pozitii foarte obositoare ti cîteodata chiar penibile (fig. bolnavul poate la nevo ie sa cobeaudin pat. Pentiu a li se asigura stabilitatea rotitele pot fi imobilizate. investigatie si tratament. permite deci bolnavului numai pozitia întinsa. indiferent daca patul este golsau cu bolnav. obligi mipersonalul de a aduce bolnavul mereu la marginea patului sau NI solicite bolnavul sa se deplaseze de fiecare data. bine întinsi!. Calitatile plasei dometal hotarasc în ma re masura valoarea patului si implicit si odihniibolnavului. Paturile c u somiere laxe sau slabe ofera bolnavului o suprafata concava.

sigura un numar foarte mare de pozitii. pozitia cu picioarele flectat e. fig. are M Iranul somierei confectionat din mai multe bucati articulate între Fig.u r c se îmbuca cu crestaturile unei bare dintate sau cu un surub. isigurînd bolnavului o pozitie semisezînda cu coapsele flectate pe n bd o men si ga mbe le p e co ap s e. 74). Influenta somierei asupra pozitiei bolnavului în pat. articulîndu-se cu aceasta. . Unele variante ale paturilor cu somiera metalica articulara potM. denu mi t si patu l o rtop edi c. cu ajutorul manivelei. unele varietati ale acestui tip de pat. pozitia Trend elenburg ic. 72) este util izabil j MI ritm majoritatea categoriilor de bolnavi. p a tul cu somie ra mo bi la. Fixarea pa rtilor în pozitiile resp ectiv e se asigura cu ajuto rulunor ghiven turi. patul universal (p atu l tip dr.ire pot fi ridicate separat. care se adapteaza la ghiventele unui dispozitiv mecanic de ridicare si coborîre(fig. rezematorul nu face parte MII somiera. cerute de starea bolnavului(fig. uniform si procresiv. pentru mentinerea bolnavului în pozitia "tnisezînd a. încet. Partile componente alexomierei po t fi manipulate cu ajutorul unei manivele. 71. 73). n. Miscarea ghiventului inferior ridica partea mijlocie a somierei. permitând asezarea bolnavului în pozitii foarte variate. Exista i'iituri cu cadranul somie rei con fection at d i 2 3 sau 4 bucati. ' l < t . i ulica sau coboara partea cefalica a somierei. Lupu . 165 . ci este o piesa atasabila. însurubarea ghiventului superior.

articulate Fig. 75) are cadranul somierei mobil. Somiera este formata din patru placi gaurite de aluminiu. Pat universal. . 73. oscilînd în jurul a doua puncte articulate.patul universal pentru tratamentul osteo-articular (fig. fiind actionat printr-o manivela pîna la o înclinatie de 30°. Instalatie pentru ridicarea partilor somierei. Fig. 72.

74. regiunii lombare . modificînd astfel profunzimea patului dupaui Uimea copilului. care pot fi actionate separat sau împreuna. acceso-n p roprii.i1. Fig.. Unele tipuri au somiera mobila. Io doua roti pot fi suspenda te si înlocuite cu doua picioarepreva-u l e cu tampoane de cauciuc. Cele patru parti ale somierei sînt destinate capului siirucelui. Patul este nevazut cu oplanseta proprie. B). Acesta este de obicei capitonat. psihici sau inconlitMiti. în sensul canav de patul cu soHprafata utila a patului poate fi ridicata sau co-miera mobila articulata. daca patul trebuie deplasat. Pozitiile 'i i l .. Cu aceeasi pedala se pot ridica tampoanele de niciuc.re ele. care serve ste ca ui ha pentrualimentatie. 76 A. pentru ii* bolnavul sa nu se raneasca în timpul miscailor involuntare. care prin ' larea somierei articulate pot fi transformate la nevoie în! i i etc. paturile care schimba în mod automatia bolnavului din decubit dors al în decubit lateral. ru ca sa nu se deschida de la sine sau de catre asigurate pentru bol" pil. puiul fi înclinata îndiferite u nghiuri. Tot sub somiera paul . ea este acoperita cu o saltea din material plastic espandat (bu-"lo). patul închis cu plasa se utilizeaza pentru -igi'ijirea bolnavilor agitati. pentru a u porta utilajele auxiliare speciale de extensie. patul utilizat în sectiile de traumatologie ii'lmie sa fie mai greu si mai rezistent. nril. scris si citat etc. 167 . Patul este prevazut cu 4 roti avîndbandaje r cauciuc. iar dupa uti-/iiro introdusa sub somiera. L a unul din capetele patului. I o deplasat cu patul. sau din decuileral stîng în decubitul lateral drept si invers. cu ajutorul unori a nivele. paturile utilizate u îngrijirea bolnavilor cu insuficienta circulatorie.it. care poate fi deschis de bolnav : t'Nta înlocuieste noptiera atunci cînd bolnavul . gros de 10 12 cm. Pentru îngrijirea speciala a unor categorii de bolnavi se confec iiuicaza paturi cu o constructie deosebita cum sînt diferitele tipurini reanimare (fig. coapselor si gambelor. care pot fi ridicate sau coborîte dupa nevoie. folosite în chirurgia osteo-articulara. Cadrul lui este astfel alca-nii. încît i se pot adapta oserie de utilaje. patul pentru sugari si copii are gratii moilc. Somiera fiind riulii. iruUile sînt prevazute cu dispozitive de siguranta.ireun sertar. cu ajutorul uneipedale. care imobilize aza pa-i l .

itastfel al catuita încît prin modificarea pozitiei partilor ei componentiisa asigure aducerea b olnavului în cele mai variate pozitii pe caroîngrijirea lui o cere. prevazut. ? . patul bolnavului devine un obiect din ce în ce mai com plex. mese de operatii etc.. împreuna cu bolnavul. Din acest motiv s-a încercat ascunderea mecanismelor cu suprafete lemnoase sau fibroaglomerate. iar de pe targa pe mesele de examinare si tratament (roentgen. precum si a meselorde examinari si de tratamente. se experimenteaza diferite îmbunatatirice pot fi aduse pentru asigurarea com oditatii bolnavului. Data fiind marea importanta a paturilor de spital în îngrijiriisi tratamentul bolnav ilor. cu numeroase anexe mecanice. care se muta de pe un suport pe altul. de pe una pe alta. a porttargilor. Astfel. "'*' suprafata utila a patului. alunecînd prin mecanisme automati» Fig. sa fie apropiat ca aspect cît mai mult. care tulbur:!. lu struite în culorile mobilierului obisnuit. electrocardiograf ie.Pentru a evita transportarea bolnavului din patul sau pe targii. Exista numeroase încercari pentru ca patul bolnavului. de mobilierul casnic cu care este obisnuit bolnavul. Astfel HO încearca aplicarea la pat a unei pompe de ulei sau a unor motoaro . metabolism bazai. Patul universal pentru tratamentul osteoarticular. est. Partea mobila a patului.) se fac încercaride a uniformiza înaltim ea paturilor. într-o masura mai mica psihicul bolnavului în momentul internarii.

(A si B) Montarea aparatoarelor la patul de reanimare. . Tipul ideal de pat nu scoate din uz celelalte tipuri.strice cu turatie redusa care ar putea fi actionate de bolnavultusi. desi estei preferabil. Est e bine sa se stabileasca tipul necesar de pat din Fig. pentru a ri dica sau coborî diferitele parti ale patului etc. T).

pentru a nu incomoda bolnavul. fn nici un caz nu se întrebuinteaza plapurui . deseuri de lin a sau par de cal si învelite cu o pînza rezistenta. Unele din aceste saltele sînt automate. Salteaua poate fi confectionata dintr-o singura. uneori cu dejectiile bornavilor în stare grava.» de cauciuc. fel suprafata de sprijin a corpului. care se încalzeste mai greu. care poate sa fie din burei. devenindun rezervor de microbi. Plapuma de val4prezinta inconvenientul ca nu se poa te spala. Salteaua trebuie sa fie de dimensiuni potrivite cu somiera. care se adapteaza suprafetei corpului si se curatiimai usor. alt material plastic sau din puf. Saltelele de tip vechi sînt umplute cu iarbade mare. Pentru a apara salteaua de sîrma somierei. umplute cu apa sau cu aer (saltele* de apa sau saltele pneumatice). fixata bine de celepatru colturi ale somierei. Salteaua ideala este formata diiitrei buc ati. dar au inconvenientul ca se impregneazausor cu praf. Deasupra ei se asaza a doua perna. Dintre ele una va fi umpluta cu par de cal sau iarba de mare. Dimensiunea necesara pentru a asigura bolnavului o pozitie comodasi suficienta p entru sprijinirea capului este de 55 cm latime si 75 cmlungime. fiindca se poate schimba mai usor.momentul internarii pentru ca bolnavul sa nu fie deranjat ulteriorprin mutarea d intr-un pat într-altul. se utilizeaza saltelode cauciuc sau din material p lastic. Patura este confectionata din lîna moale si calduroasa. acestea din urma fiind compartimentate. umflarea si dezumflarea alternativa a compartimentelor facîn-du-se cu ajutorul unu i compresor la intervale dinainte reglate (fig. Calitatea saltelelor are o deosebita importanta în general si înspecial pentru preve nirea escarelor. de oarece dezinfectarea lor se face destul dogreu. în acest scop. din doua sau din trei bucati. 77). fara sa fie prea umpluta. Din acest motiv s-a trecut la fo losirea saltelelor de burete. de marimea saltelei. Ele ofera bolnavului o suprafata destul de rigida cu o buna aerisire. va avea o forma dreptunghiulara sau cuneiforma si va fi asezata sub perna obisnuita. Aceastaperna se încalzeste ma i greu si asigura o pozitie mai comoda boln. schimbîndu-se în acest. Exista o varietate a saltelelor pneumatice compartimentate. ceea ce permite umflarea succesiva a compartimentelor dupa necesitate.ivului. în unolospitale se întrebuinte aza plapuma din lîna sau vata. caroau mai multe dis pozitive de umflare. confectionate din materiale plastice. care asigura bolnavului o suprafataelastica s i moale. cea din lîna se poal« curata ceva mai usor. Pernele trebuie sa fie în numar de doua. Accesoriile patului. se asaza peste aceasta o tesatura de in sau cînepa.

cearsaful plic se înlocuieste cu fata'< plapuma. Lenjeria de pat este confectionata din material alb. Dimensiunile ' ursafului trebuie sa fie 2. P re g a t i r e a p a tu l u i d up a a c e a s t a m e to d a n u e s t e o re z o l v a r e H leala. El apara ambele suprafete ale paturii. dintre care unul simplu si unul în forma de plic. care absoarbe usor praful. este greu de curatat si este prea Mduroasa. 2 fete de perna. Cearsaful trebuie sa fie confectionat din tr-o singura bucata.50 m ca sa depaseasca margin Ic si extremitatile patului cu cîte 30 cm în vederea fixarii lui subiltea. care se aseza peste bolnav. sub patura. fara nniiunente si cu cît mai putine cusaturi (acestea pot jena bolnavul). Saltele pneumatice compartimentate care permit umflarea succesiva a c ompartimentelor dupa necesitate. In trecut. în locul cearsafului plic s-a utilizat înca un cearsafmplu. looarece cusaturile favorizeaza aparitia escarelor. C e a r sa fu l p l ic s erv es te pent ru a cope ri re a p a turii cu c ar e se ivoieste bolnavul. Aceasta metoda se lilizeaza în unele locuri si astazi.l i n puf. caci cearsaful se aduna sub patura si enerveaza de multe ori . o aleza sau traversa. Ma este compusa din urmatoarele: l / /(/. 77. n musama. Cînd bol-ivul este acop erit cu plapuma. 2 cearsafuri. moale.60 m x 1.

Partea prin care se introduce perna nu va fi încheiata cu nasturi. Ea va fi de aceeasi lungime cu musamaua. care necesita schimbarea cearsafuluide mai mu l te o ri p e zi. Musamaua este confectionata din cauciuc sau material plastic.10 m. supuratii etc. Ea se/ asazadeasupra cearsa fului numai la unii dintre bolnavi si anume la cei înstare grava. car e apara ambele suprafete ale paturii. PREGATIREA Sl SCHIMBAREA PATULUI Pregatirea patului fara bolnav. în locul acestora se întrebuinteaza snur. însa cu 15 20 cm mai lata de fiecareparte. cu deschizatura suprapusa de 10 15 cm. avînd rolul de a feri salteaua de diferitele dejectii. IJn alt tip de fata de perna se confectioneaza fara snur. deoarece i-ar produce o senzatie neplacuta de frig cît sipentru a înlatura umezeala continua care favoriz eaza formarea escarelor. ramînînddescoperita. avînd astfel posibilitatea de a oschimba ori de cîte ori este necesar. pe de alta parte. 2 perne. La sectiile cu profil neinfectios. mentinîndu-1 tot timpul curat si economisind cearsafurile. hemoragii abundente.pe bolnav. 1 2 paturi.. Un cearsaf si un plic de pînza pentru patura(sau doua cearsafu ri). Ea va fi acoperita cu o aleza. . varsaturi etc. 78). care sînt greu de curatat si incomodeaza bolnavul. suprafata superioara a paturii. Pregatirea patului fara bolnavpoate fi executata de una sau doua asistente (fig. sputa. se poate murdari cu resturi de alimente si medicamente. pentru ca aceasta sa nu vina în atingere directa cu pieleabolnavului. fata de plapuma sau plicul poate avea o taietura ovala. Aleza (traversa) este o bucata de pînza fina. Aleza este confectionata din material alb moale. Fata de perna este confectionata din acelasi material ca si restul lenjeriei. Dimensiunile ei sînt 75 x 55 cm. pentru ca prin culoarea paturii sa dispara monotoniadata de le n jeria alba. Materiale necesare. pentru a o a coperi perfect. unde ar putea jena spatele bolnavului.50 m xX 1. Musamaua se va aseza transversal peste cearsaf. Mus amaua are dimen siun ile de 1. care se asaza pestemusama. sub bolnav. 2 fete d e pern a. Fata de perna nu va fi brodata. Aleza are avantajul ca poate fischimbata mai usor decît cearsaful. menajînd bolna vul de miscariinutile. Din acest motiv este bine ca cearsaful de subpatura sa fie înlocuit cu o fata de plapuma sau cu o învelitoare înforma de plic închisa complet. cu incontinenta de urina si fecale. la nivelul necesar. care se coase pe marginea laterala a perneisi nu pe margin ea ei inferioara. scurgeri vaginale. ca sa nu jeneze bol navul. dantelata.

k a patului. 7$. Se îndep arte aza noptiera de lînga pat. Una din ele c onduce facerea patului si va servi sinjeria. fara bolnav. Se introduce cearsaful adînc sub saltea la capatul patului pentrui în timpul miscari lor bolnavului sa nu se adune sub el. cu cearsaf sub patura. Aceasta este înlocuita în rnajorioa. Se va lua unul din cearsafuri si se va pune la mijlocul patului. Pe somiera se aranje aza salteaua. l'ig. în ordinea întrebuintarii. pernele.In cele de mai jos se va descrie tehnica clasica a facerii patului. M o mîna asistentele desfac o parte spre cap. pentru a face esibil patul din toate partile si se asaza un scaun cu speteaza la>. cu mîna de lînga pat prind partea< i orala lib era a cearsafului la o distanta egala de colt cu lungimea partii . Aceasta metoda este mai uodla pentru bolnav. institutiilor spitalicesti cu tehnica pregatirii patului cu paturai plapuma intr odusa în plic de pînza. executînd miscarile i < .ltul patului. Tehnica. <\ sta la baza celorlalte metode. patu i împaturite corect. mai igienica. Ambele trebuie sa lucreze însa deodat a. Cele dou a a sis tente vor sta fata în fata. Pe scaun se pregates c lenjeria curata. necesita un timp mai redus sinnit^ ferirea pa turii si plapumei de murdarire. de o parte si dei . iar peste aceasta se înt indeirsafu l. r o n . Pat simplu. Se va executapui coltul în forma de plic în fe lul urmator : cele doua asistente se M i orc cu fata spre capatîiul patului. iar cu cealalta întind u'tea spre picioare.

Pregatirea patuluibolnavilor ca re se pot scula din pat se executa dupa tehnica descrisamai sus. colturile si marginile se introduc sub saltea. 80. 79 B). se introduce în plic prin deschizitura sa. cu exceptia ca se ridica patura si cearsaful de margine în dreptul cutei. Ambele asistente care executa facerea patului vor aseza palma mîiniidinspre picioa re pe patura. lînga saltea (fig. Bolnavii în stare mai putin grava îsi fac concomitent toaleta do dimineata. Patura introdusa în plic se îndoaie în trei si se asaza pe scaunul pregatit cu restul lenjeriei curate si la tehnica descrisa anterior. se întinde bine. apoi se pri nd cele doua colturi ale paturii si se introduc încolturile plicului. în acest fel se fcrt 1meaza un triunghi. unde se fixe aza cu ace de siguranta. cît si patura. j Se asaza dupa aceasta cearsaful al doilea peste care se/întin<lopatura. Se va avea grija ca si acest cearsaf sa fie bine întins/rasfrîngînduse marginea dinspre cap peste patura. Se asaza cele doua perne. se pun scaunulsi noptiera la loc. Colturile cearsafului si paturii se executa ca si cel descris mai sus. Cearsaful trebuie bine întins sa nu prezinte cute. din care se introduce sub saltea partea care depaseste în jos salteau a (fig. sau se cos pentrua nu permite alunecarea si strîngerea pa turii în interiorul plicului. Pentru a usur a pozitia bolnavului /în pat sipentru ca patura sa nu constituie o greutate asupra degetelor picioarelor bolnavului se va face o cuta. Se va introduce apoisub capatul de la pici oare al saltelei atît cearsaful dintre patura sibolnav. este îmbracat cuhalat. se formeaza o cuta. atît din cearsaf. A. introduse în fetele de perna curate. Pregatirea patului cu bolnav (fig.atîrnate si o ridica în sus. Apoise asaza patura introdusa în plic (daca este capul cu deschizatura. La sfîrsit se asaza cele doua perne la capul patului. ovala orientata în sus). Eidicînd din tr-o data cearsaful si patu ra pes te palma opusa. se f ace plica de la nivelul degetelorpicioarelor bolnavului . Pregatirea patului cu bolnavul în pat se face în felul urmator : cele doua asistente se asaza de o parte si de alta a patului si desfao . Se lasa apoi în jos partea din cearsafridicata la marginea saltelei si se introduce sub saltea restul triunghiului împreuna cu toata partea laterala a cearsafului (fig. Cele lalte doua colturi se f andupa aceeasi tehnica. se introduce capatul dinsprepicioarele bol navului sub saltea. Se întindi< cearsaful. iar cealalta mîna o vor introduce sub cears af. Preg atirea patulu i cu plic fara bolnav se face în felu l urma tor : patura se îndoaie în lungime. Bolnavul este a jutat sa coboare din pat. 79 A). asezat pe un scaun sau fotoliu în t imp ce asistenta face patul. B. marginile se introduc sub saltea. C). 79 C). cît si din patura. se fixeaza colturile.

B.175 Fio. C. D) Facerea coltului la asternutul de pat. 79 (A. .

Cearsafurile se vor împaturi în aceeasi ordine si se vor introduci* în cosul pentru rufe murdare. o împaturewîn trei. Tehnica. îndeparteaza firimiturile de alimente si de alte substante (gips. / Se trage patura cu cearsaful al doilea sau plicul cu patura la locsi se efectuea za plica. se îndoaie apoi transversal în doua si se asaza pe speteazascaunului. se scoate fata de perna murdara si se arunca încos./apoi Ktîntinde bine cearsaful de sub bolnav. executînd miscarile sincron (fig. l plic sau 2 cearsafurisimple. . Cele doua asistente vor sta fata în fata» de o. Se asaza materialele ca pentru pregatirea patului simplu. se îndoaie în doua în lungime si se trage fatacurata. medica. fara a produce în salondezordine. toata lenjeria se va schimba. se lea ga la capatul patului un cearsaf în forma de sac (fig. Nu se va uita plicaturarea paturii/deasuprndegetelor de la picioare ale bolnavului. Salteaua. astfel încît cel e doua treimi externe se suprapun peste treimea. Se îndoaie patura si cearsaful de patura peste bolnav. cos pentru nifomurdare (în lipsa acestuia se va folosi un cearsaf). posibil eu geamurile deschise. 82 A. fiind efect uata. descriu la patul fara bolnav. se. 8]). înainte de a fi întoarsa. l matura mica cu lopatica. cu multa grija. perna si patulse aerisesc si la nevoie se dezinfecteaza. colturile si fixarea paturii. l cearsaf simplu.) cu ajutorul unei maturi mici si al unei lopatele. întoarcerea începe cu portiunea de saltea situata sub capul bolna . iar salteaua. patura. întoarcerea saltelelor. isi cearsaf si. Asistentele desfac patura si dupa ci» cu ajutorul maturii îndeparteaza farîmiturile de pe ea.parte si de alta a patului. Dupa plecarea unui bolnav. Apoi se scoate perna de sul' capul bolnavului. 2 fete de perna. se scutura. Aceasta manopera trebuie sa decurgafoarte repede. Se ia perna din pat. mente etc. cearsaful de patura si patura sau plicul cupatura. în lipsacosului. Aceasta manopera trebuie sa fie executata pe cîl. de aceea în timpul iernii ceilalti bolnavidin salon vor fi bine acoperiti. apoi se asaza pe scaun. se întoarce pe partea cealalta/si se punela loc. ajutîndu-se si cu cealalta mîna. Ele introduc apoi o mîna între salte. înaintînd catre capatul distal al patului. Materialele necesare. B). l Schimbarea patului fara bolnav. mijlocie. desfac de/subsaltea cearsaful de pat. Perna se scutura. se fac colturile si se introduci' restul cearsafului sub saltea. S«» aduce la picioarele patului cosul pentru rufe murdare sau.cearsaful de la capul bolnavului. murdarie si praf. asa cum s-s. se vamatura dinspre cap spre picioare.

A c u c e a r s a f s i m p l u . 8 0 ( A . £ c u c e a r s a f t & i a t î n o v a l . c u b o l n a v . 17 7 c u c e a r . B . C ) P a t s i m p l u .C s a fp l l o .F i g .

Asistenta. Schimbarea patului./ vului. (A si . iar cu mîna dreapta. care va sta în partea dreapta a patului. întoarcerea saltelelor... Asistenta care sta în partea opusa. . de coltul de la capatîiul patimii. iar cu stînga coltul de la capa tîiul patului (fig. va prinde» cu mîna stînga coltul saltelei care se învecineaza cu coltul saltelei «din mijloc. Fig. cu mîna dreapta va prinde coltulsaltelei învecinat e cu cea din mijloc. 81. Flg. Mîinile asezate încrucisat vor fi readuse în . 82 A).

83. Salteaua confectionata dintr-o singura bucata se poate întoarceIn modul urmator : se ridica partea dinspre capatîi si se îndoaie îniloiia. le si întoarca cu fata dinspre somiera în sus (fig. mare greutate. pir. 83). în asa fel ca sa le inverseze locul si în acelasi timpml. 82JB). . 84). se vor matura d in nou. Este de preferat ca întoarcerea saltelelor «rt. HO iaca în asa fel ca în acelasi timp bucatile componente sa fie schim-ainlocurile l or. deoarece bucata din mijloc. cu mîna stinga va prinde salteaua de la mijloclitr cu mîna dreapt a mijlocul saltelei de la cap. iar partea de la. dupa caresalte-Iclo. Cealalta asistenta vaproceda invers.iojdtie normala introducînd salteaua cu o singura miscare (fig. Schimbarea saltelelor. aducînd-o pîna la partea dinspre picioare. Pentru aceasta manopera combinatami va proceda în felul urmator : cele doua asistente vor sta în dreptulunirii celor doua bucati de saltea (cap si mijloc). Schimbarea saltelei. Cu o singura miscare puternica vor trage ambele sali. Schimbarea saltelei confectionata din doua bucati se face la fel. I n partea dreapta. ii acelasi fel se vor întoarce si celelalte doua bucati. determinînd o Hcobitura la mijlocul patului. Asistenta care sta. cile una peste alta. se va uza mai repede decît celelalte doua.ioare se trage de sub salteaua împaturita spre capul patului<fip. suportînd cea mai Fig.

Pentru aerisire. Pregatirea patului cu lenjerie curata se face dupa tehnica aratatala pregatirea patului fara bolnav. încît sa fie îndoit a exact în doua în lungimea ei/Cumîna dreapta se va tine aceasta margine pe loc. saupentru re împ ro sp ata rea patulu i. înlocuirea saltelei în timp ce bolnavul este în pat este necesara atuncicînd salteaua a fost murdarita. 8 5). 3 scaune. se trece la îmbracareapatului cu lenjerie cura ta. iar c u stinga se trage pe dedesubt partea sa opusa. Schimbarea patului cu bolnavul în pat are loc în cazurile în care afectiunea si starea generala a bolnavului nu permit mobilizarea lui. Miscarile se vor executa în asa fel. patura se scoate din salon peterasa sau în curte si se scutura bine. Cosul cu rufe murdare se scoatedin salon. saltelele seasaza ridicate pe muchie. cears af curat. fie înzig-zag. gura bucata.Salteaua dintr-o singura bucata se poate întoarce si în lungirileîn felul urmator : ma rginea dreapta a saltelei se va duce spre margineastinga în asa fel. scaun) se asaza la loc. Apoi se în departeaza praful ramas din saltea si patu ra cu aspirato rul electric. 84. nu trebuie sa fie sifonatasau patata si sa fie împaturitaîn mod corespunzator înca de întoarcerea saltelei dintr-o sin-la spalatorie. Mobilierul (noptiera. fie ridicînd b ucata dinmijloc pe muchie si sprijinind-o cu cele doua bucati ex t reme (fig. 86). în timpul aerisirii saloane lor. . Lenjeria. Fig. umezita cu dejectii sau sînge. împreuna cu lopata si matura. O saltea curata. ca sa nu se murdareasca haina de protectie. Cînd salteaua este confectionata din doua bucati. celedoua jumatati se ridica sub forma de acoperis de casa. Dupa aerisire si întoarcereasaltelei. întoarcerea saltelei dintr-o singura bucata estede preferat sa fie executata dedoua asistente (fig. în perfecta stare de curatenie. Materialu l necesar.

Aerisirea saltelelor. So. Patura învelita în cearsaf se îndoaie Ml/. întoarcerea saltelei dintr-o singura bucata este de preferat sa fie execu tata de doua asistente.Tehnica. . pe c ele 3 scaune. Flg. 86. Pentru efectuarea acestei manopere sînt necesare 4 5 Salteaua curata acoperita cu cearsaf curat se asaza linga patulliolnavului.

ori de cîte ori este necesara înlocuirea l enjeriei murdarite. îl vor mu ta în patul cu lenjerie si saltea proaspata. Pîna la schimbarea cearsafului de sub patura. Rularea se face de catre doua asistentedeodata. Cearsaful care va fi asternut sub bolnav va fi rulat în lungime. Schimbarea patului în lungime necesita totdeauna 2 3 persoane. Schimbarea lenjeriei cu bolnavul în pat se executa de obiceidimineata înainte de cur atenie. dar s e poate efectua si de mai multeori pe zi.vpatului. Pentru a pute a schimba patul. Patulvechi se va scoate din salon cu ajutorul dispozitivului cu rotite. lenjeria se împatureste într-un anumit fel si se va aseza pescaun în ordinea înt rebuintarii. la comanda asistentei care se gaseste la capulbolnavului. Cînd locul de jonctiune a celor doua saltele ajunge la mijlocul patului. luareapulsului si toaleta bolnavului. o matura mica. Alta metoda pentru înlocuirea saltelei este înlocuirea completa. a patului cu un alt pat înzestrat cu saltea si lenjerie curata. Perna. pe fata. schimbarea lenjeriei se face în lungime. Cele doua asistente se asaza de o parte si de alta .? pentru rufe murdare. o traversa (aleza). Trei asistente vor ridica bolnavul dupa tehnica aratata la transportul bolnavului si. Patul va fiprevazu t cu un dispozitiv cu roti. cu ajutorul caruia se introduceîn salon si se asaza în l ocul patului murdarit. Lenjeria completa de pat. înt r-o singura directie. Se t rage încet salteaua cu bolnavul de pe somiera. Materialul necesar. Cea din partea dreapta va prinde bolnavu l asezînd mînu . Doua asistente întorc bolnavul în decubit lateral si îl deplaseaza spre marginea saltelei lînga care este asezata salteauacurata. se aduce bolnavul la mi jlocul ei si se face patul. iar cînd poate fi sprijinit în pozitie semisezîndschimbarea se efect ueaza în latime. iarcea murdara se va îndeparta din salon. bolnavul trebuie asezat îndecubit lateral. Tehnica. un co. o musama.peste bolnav pentru a-1 feri de raceala si ca sa nu stinghereasca asistentele în munca. bolnavul ramîneacoperit. Atuncicînd bolnavul se poate întoarce în dec ubit lateral. bolnavul va fi transpus cu foarte mare grija pe salteaua curata. inutil. Schimbarea lenjeriei cu bolnavul în pat se face tinînd seama destarea generala a bol navului si de posibilitatea de a-1 misca. o lopatica pentru murdarie. Patura împreuna cu cearsaful se împatureste în trei sub forma de armonica. lenjeria curatiise asaza pe scaun în ordinea întrebuintarii lor. Pentru a usura munca si ca bolnavul sa nu fie miscat. dupa masurarea temperaturii. patura. Se trage salteaua curata laloc. avînd în vedere ca bolnavul trebuie sprijinit. Aleza împreuna cu musamaua se ruleaza în latime. în acelasitimp alte 2 asistente intro duc în pat salteaua curata de pe scaune.

B) Mutarea bolnavului la marginea patului pentru schimbarea lenjeriei H<MG în aceeasi directie (fig. iar mîna stinga o va introduce sub umeriilui. Se trage usor perna H pro marginea patului catre asistenta. 87 (A. 87 B).Iruapta în axila dreapta. 87 A). bolnavul va fi întors . apoi introduce mîna stinga sub genunchii bolnavului. iar cu mîna dreapta îi flecteazauijor gambele spre coap se. sprijinindu-i capul pe antebrat (fig. ridicîndu-1 putin. bolnavul fiind ajutat sa se deplal'l< l. Din aceasta pozitie.

Apoi. cu mîna doaceeasi parte prinde bolna vul de axila stinga. pîna Fig. întoarcerea bolnavului din decubit lateral drept în decubit lateralstîng se face de am bele asistente. Cu mîna stinga trage perna pe marginea stinga a patului si asaza capul bolnavului pe perna. bine acoperit. în acest moment. aducîndu-1 astfelpe cealalta margine a patului. sprijinindu-1 în regiunea omoplatilor si sub genunchi. Bolnavul. Se întindebine cearsaful pe jumatatea libera a patului si apoi se întoarce bolnavul cu foarte mare grija în decubit lateral stîng. care are rolulprincip al în aceasta miscare. dincolo de cele doua suluri de lenjerie. Apoi asistenta din stînga. sulul de lenjerie murdara se gaseste alaturi de sulul lenjeriei curate. .pe partea dreapta. Facerea patului. este mentinut de catre asistenta înaceasta pozitie. 88). schimbarea lenjeriei tn lungime. sprijinind bolnavul dospate si în regiun ea poplitee. Cealalta asistenta va rula cearsaful împreuna cu musamaua sialeza murdara pîna la sp atele bolnavului si le va înlocui cu lenjeriecurata (rulata mai înainte). ' lînga lenjeria murdara rulata (fig. sprijinindu-i capul pe antebratul drept. Bolnavul este mai întîi adus în decubit dorsal cu membrele inferioare flectate de catre asistenta din partea dreapta. X8. îl întoarce în decubit lateral stîng. acoperind partea libera a patului. fiind sprijinit în regiunea omoplatilor si genunchilor. îl ridica usor si introduce» mîna dreapta sub spatele bolnavului.

Se întinde bine cearsaful si se executa colturile. Dupa ce s-au facut pregatirile preliminare (îndepartarea nopti' i . vor apuca cu mîinile apropiate de pat colturile inferioa re ale cearsafului curat. Plicul murdar va fi sch imbat cu unul curat. Materialul este pregatit la fel ca si în cazul precedent. Asistentele. Bolnavulenl. Ceal alta stînd de partea stînga a patului. musamaua si aleza curate si pe cealalta jumatate a patului. asistenta din partea M iifta. iar cu cealalta mîna colturilesuperioare ale cearsafului murdar si printr-o miscare atenta. darhot. pentru ca sa ramînan parte suficie nta pentru a se introduce sub saltea. stînd la cele doua margini ale patului. Dupa aceasta boliiu vul va fi culcat. Se îndeparteaza patura. în locul ei asezînd trans' rsal cearsaful curat (rulat în prealabil) pe care-1 întinde pîna la npatele bolnavului. însa rulareacearsafului de sub bolnav se face transversal. tu rest. iar a musamalei si aitlezei în sens longitudinal (fig.o readus în decubit dorsal. Schimbarea patului înUltime se executa la b olnavii a caror stare nu permite întoarcerea lorIu decubit lateral drept sau stîng.arîta si neîntrerupta în directia picioarel or bolnavului. Se asaza peste acesta cearsaful curat. avînd rolul principal în întoarcerea lui. se înlocuieste patura prov izoriu cu o alta patura sau cu o înveliti iar e de molton. terminînd schimbarea lenjeriei11 n pa tehnica obisn uita. îndeparteazacearsaful murdar si acopera bolnavul cu cel curat. Asezarea lenjeriei curate se va face atent. se scoate înveliloarea de pe bolnav si se înlocuieste cu patura si cearsaful plic curat. în forma de armonica. pregatirea materialului etc. Schimbarea lenjeriei în latimea palului. Se fixeaza colturile paturii în colturile cearsafului plic. mentinerea colturilor va fi efectuata de0 alta persoan a. plasînd-o la egala distanta de marginile patului. Se asaza patura peste cearsaf. dar pot fi asezati în pozitie sezînd. împaturit\\\ trei. /Vceasta tehnica nu poate fi aplicata în cazul paturilor îmbracatecu cearsafuri plic . în acest caz.Se îndeparteaza lenjeria murdara si se întinde cearsaful.) se acopera bolnavul bine si se ridica 11 pozitie sezînd. 89). 185 . schimbarea lenjeriei se face dupa tehnica descrisa anterior.a-n fata cu bolnavul. unde portiunea rulata se întîlneste cu portiunearulata a cearsaf ului murdar. de data aceasta. Se invita bolnavul sa tinacu mîinile cele doua colturi de sus ale acestui cearsaf sau. dupa schimbarea cearsafului de subholnav. avînd grija ca una din marginile luillliore sa ajunga sub barbia bolnavului. Una dintre asistente va sustine bolnavul în aceasta1 -'/îitie. va îndeparta pernelei npoi va rula spre bolnav lenjeria murdara. bolnavul ramînînd acoperit numaicu cearsaful murdar. daca stareaIu l nu permite acest lucru. fnt.

cele doua asistente vor introduce mînsi. Se va avea grija ca bolnavul sa nu fie descoperit. dinspre capul bolnavului sub bazinul lui. aleza trebuie schimbata d<» mai multe ori pe zi. rolul ei fiind tocmai de . de sub saltea si vor fi îndoite peste bolnav. maiFig. Schimbarea alezei. eventual sapunul) sevor preg ati lîngapat. O data cu schimbarea alezei se curata si musamaua. înl ocuindu-le imediat cu cele curate. din carrmotiv patura s i cearsaful vor fi desfacute de la marginile si extremitatea distala a patului. în caz contrar. iar cu cealalta mîna vor trage spre picioarele bolnavului cearsaful sialeza murdare. în unele cazuriînsa. De aici. înlocuire: ialezei murdare cu una curai ii se va face dupa una din metodele uzuale.Pentru a se putea continua rularea cearsafului este nevoie sa soridice putin bol navul.peuj» scaun. cearsafului în latime. Daca starea sa o permite va fi invitat sa seridice singur. Schimbarea alezei în latimea patului. fie pe loc. ligheanul cu apa sau solutie dezinfectanta încalzita. Facerea patului: schimbarea teri alele necesare (aleza curata. Schimbarea alezei în cadrul schimbarii patului se executa dupa tehnicadescrisa mai înainte.iproteja cearsaful. în functie de stareasi posibilitatile de miscare alobolnavului. Aceasta metoda se aplica Iubolnavii care pot fi ridicati în pozitie sezînd si se pot ajuta într-ooarecare masura ei singuri. fara sa fi<» nevoie si de schimbarea cearsafului. Oînd schimbarea cearsafului nu este necesara. Schimbarea alezei se poate efectua o l data cu schimbarea restului lenjeriei de pat. J 86 . cu palmele suprapuse. schimbarea patului se va continua prin tehnica descrisa anterior. Pentru ca operatiunea sa decurga cît mai rapid. 89. Aleza curata (eventual cu o musama) estorulata de 2 asistente în lungime si asezata pe scaunul de lînga pat. fiescotîndo afara din pat si înlocuind-ocu una curata si uscata. cîrpa sau buretele umed si uscat.

sp re U I T form a cute. întinderea alezei adunate sub forma de armonica sub bolnav m i face apucînd-o de cele doua colturi si aducînd-o pîna la cealaltamargine a patului . aranjîndu-se si capetele alezei curate simusamalei su b saltea. K scot de sub sal tea c a pet ele a le zei m urda re . Schimbarea alezei în lungimea patului. sau nu pot sa se i i i l . se sterge musamaua. va sterge restul suprafetei de 11 sama si va derula complet aleza curata. Bolnavul este culcat pe pat. Se aduceiipoi bolnavul în decubit lateral de partea opu sa.îtid. se r ule a za a leza m urda ra pî na la m ij loc ul(Mitului.una cu 10 15 cm la ambele capete si se deruleaza progresiv spre ilnav. Daca fortele fizice ale bolnavului nu-i permit sa se ridice singur.solutie dezinfectanta si se usuca cu un materialuscat. 187 . rulîndu-se în latimea ei pîna la jumatate.M Montele se asaza apoi pe cele doua parti ale patului si desfac alezainnlara de sub saltea. e de loc singuri. Strîngerea alezeimurdare si spalarea musamalei se executa la fel ca si în proced eul anlorior. bolnavul Ui culcat pe spate. Lînga sul ul format se asaza aleza curata îndoita în forma dearmonica si se întinde imediat pe j umatatea libera a patului.s Lenta va îndeparta aleza murdara. Aceasta metoda se aplica i i bolnavii care nu pot fi ridicati în pozitie sezînd. Asistenta care a tinutbolnavul în pozitie sezînd va ajuta acum sa-si ridice regiunea lombofesiera. Se spala m usamaua cu o cîrpa sau burete. avînd grija sa depaseasca musa. Se aduc e bolnav ul"i dec ubit lateral de catre una din asistente apoi se ruleaza aleza mur ura spre bolnav. în timp ce cealalta ruleaza aleza murdara pîna sub fesele bol-iviilui. f/rebuie sa fie ridicat de doua asistente. Cînd sulurile celor doua aleze ajungunul linga alt ul. înmuiate în apa ut . Dupa ce bolnavul a fostî nlu s î n decu bi t l ate ra l. î nt in zî n du-se b in e p a r te a de r ul ata . apoi se i n/il în pat aleza curata pregatita. b) S c hi m ba r e a al e ze i în l un g im ea pat ulu i se po at e ef e c tu a s iiiilunînd aleza curata în forma de armonica. Ea poate fi executata dupa mai multetehnici: a) Se pregateste aleza. Bolnavul se readuce în decubit dorsal si se aranjeazacapetele alezei si musamale i sub saltea. lateral în decubit dorsal si înapoi se efectueaza dupa metoda desci'isa la schimbarea lenjeriei cu bolnavul în pat. Bolnavul KI< readuce în decubit dorsal. i. se întind cele doua capete ale alezei MO introduce marginea lor sub saltea. Schimbarile de pozitie ale bolnavului din decuhil. Una dintre asistente ridica bolnavul în pozitie /. Dupa aceasta. bolnavul se aduce în decubit lairriil opus (peste aleza curata întinsa). se asaza partea rulata a alezei ur a te l în ga c e a m ur da ra . în timp ce a treia efectueazaIiimbarea alezei. Se curata musam aua si se deruleaza aleza curata. strîngîndu-se imediat alezamurdara. pîna cînd cealalta .

Cu ajutorul utilajelor auxiliare se pot p reveni multe complicatii. orizontal. avînd un cadran fix. UTILAJUL AUXILIAR AL PATULUI Prin utilajul auxiliar al patului se întelege materialul cu care bolnavul este mentinut în diferite pozitii. care se asaza sub talpile bolnavului pentru a mialuneca în jo s cînd este asezat în pozitie sezînd sau semisezînd. Sprijinitorul este confectionatdin fier si din material plastic. pîna cîndasistenta monteaza sprijinitorul de perne în pat. o întind si îi introduc marginile libere sub saltea. care pot lua nastereprin imobilizarea îndelungata a boln avului. Aceaslftmetoda se aplica la bolnavii care se pot ridica singuri din solduri.c) Aleza curata poate fi rulata si de la cele doua capete spnimijloc. prevazut cu plasa de sîrma sau material plastic rezistenta si elastica. sa fie bine întinsa. pe care sr» culca bolnavul. iar capetele sa fie introduse în suficienta masura sub saltea pentru a nu se putea aduna subbolnav în timpul misca rilor acestuia. în toate cazurile se va avea grija ca aleza sa depaseasca ambelemargini ale musama lei. sprijinindu-se pe coate. dupa care cele doua asistente. se utilizeaza la paturile simple. una din asistente îndeparteaza aleza murdara. In acest momenl. derulînd capetele alezei. prin care nutrece nisipul. Sacii eu nisip se confectioneaza din pînza deasa. de marime variabila. apoise invita b olnavul sa-si ridice regiunea lombo-fesiera. Rezematorul de picioare este o cutie sau un cadran de lemn. avînd scopul de a favoriza si accelera procesul de vindecare side a conferi bolnavului senzatia de siguranta în pat. Cu ajutorul sacilorde nisip. lasînd întinsa numai partea care vine sub bolnav. si uncadran mobil. bolnavii pot fi mentinuti în diferite atitudini (uneori for . Se desface aleza murdara de sub saltea. Bolnaviiîn stare mai putin grava se mentin singuri în pozitie sezînd. ale caror somiere nu pot fi ridicate. Bezematorul este sprijinit de extremitatea distala a patului. el trebuie întretinut curat si se îmbraca într-o învelitoare în momentul asezarii lui în pat. care poate fi ridicat pîna la un unghi de 60°. Asezarealui se face astf el: asistenta cu fata spre bolnav asaza mîinile sub omoplatul bolnavului ridicîndu-1 împreuna cu pernele si mentinîndu-1în aceasta pozitie pîna ce un aj utor pune la loc sprijinitorul. spala musamaua 9! asaza sub bolnav aleza curata rulata la cele doua capete. Dintre acestea amintim : Sprijinitorul de perne este un dispozitiv. avînd f orma si marime variabile. cu care bolnavul poatefi adus în poziti e sezînd sau semisezînd. de relaxare sau de imobili' zare.

Aparatoarele laterale sînt confectionate din scîn dura neteda. captusite cu flanela. pentru a nu stînj eni circulatia. Aparatoarele laterale se utilizeaza în scopul împiedicarii caderii l i n pat a bolnavului agitat sau inconstient. fie a trunchiului. preluînd o parte aKuprafetei de sp rijin a corpului si permitînd prin aceasta o mai buna . irea în anumite pozitii. în timpulxaminarilor. imobilizati mai mult timpin pozitii pasive sau fortate. Chingile nu trebuiestrînse prea tare. La unele paturi se pot aplica aparaI oarele de plasa. fie la nivelul crestelor iliace sau al tuberozitatii trohanterului mare. pentru ca bolnavul sa nu se traumal izeze în timpul miscarilor involuntare din cursul acceselor convulMve sau al agitatiei psihomotorii. precomatoase sau postnarcotice.tarea genunchilor bolnavului asezat în decubit dorsal sacul fiind nlrodus sub regiunea poplitee. acoperite si captusite « u paturi. în acest fel. agitati.a nevoie vor fi îmbracate într-o musama pentru a nu se impregna. Colacul de cauciuc umplut cu aer. care se fixeaza de margineapatului. de forma rotunda. l . Ele se aplica la nivelul articulati ilor radiocarpiene si tibiotarsiene avînd grija ca suprafetele respective sa fie protejate cu cîtevastraturi de flanela. fie sub regiunea sacrata sau fesiera. cearsafuri sau perne. care servesc pentru ridi. data la rindea. în cazul în care nu exista paturi speciale pentru acest scop. de exemplu la examenul ginecologic sau tuseul rectal. învelite în cearsafuri. Chingile sînt formate din curele depînza sau piele. to t cu scopul de a nu se traumatizaholnavul agitat.M te) pentru a imprima membrelor sau trunchiului o pozitie corectar i «revenind deformarile (de exemplu în caz de poliomielita). membrele se pot sprijini. Cu ajutorul lor se asigura pozitii mai comode. în acelasi timp. captusite eventual cu vata. colaculeste introdus. gol lamijloc. în f unctie de pozitia bolnavului. musculatura membrelorinferioare este relaxata si. Plasa se confectioneazadin snur tar e si nu din metal. umplute cuirba de mare si pa r de cal. Margi nea cearsafurilor care întrece sulul se rasuceste si se introduce sub i Itea. de exempluMcc. se asaza sub b olnavii în stare grava. care acopera patul complet. Chingile se utilizeaza pentru imobilizarea relativa a unor bolnavipsihici sau fe brili. Bolnavii fixati prin ch ingi sau cearsafurivor fi sup ravegheati tot timpul de cat re asisten ta. Bolnavul poate fifixat de pat si cu ajutorul cearsafurilor trecu te peste torace si genunchisi legate dedesubtul patului. sînt perne tari. Pernele cun eiforme con fec tion ate din p înza tare. fie a capului. ii dejectiile bo lnavului sau cu sînge. furiosi sau cu excitatii psihomotorii. imobilizîndu-1. Sacii eu par de cal se confectioneaza de asemenea din pînza leasa. K i pot fi înlocuiti si cu suluri de patura.

fara a o mai îmbraca în prealabil. care se adapte aza foarte bine suprafetelor corpului. se presara cu talc si se asaza sub bol nav. O alta varianta este perna do cauciuc umpluta cu apa la temperatura de37°. dupa tehnica descrisa la transportul bolnavilor. colacului de cauciuc. Colacul se umfla la o presiune pro portionala cu greutatea bolnavului. dupa ce a fost controlata daca nu curge. iar cealalta asistenta introduce colacul si aranjeaza lenjeria bolnavului (fig. . avînd grija ca ventilul sa ajunga în partea laterala â bolnavului. Pernele de cauciuc sînt deobicei compartimentate. se asaza sub cearsaf pe saltea. avînd grija ca în timpul umplerii sa nu patrunda aer. Perna de cauciuc. în acest fel. Apoi se îmbraca într-o învelitoaro de pînza special confectionata. Ele t r e b u i e s a f i e s u f i c i e n t d e mari pentru a asigura bolnavului o pozitie comoda. 90). Pernele elastice sînt confectionate din pînza cauciucata saucauciuc. Utilizarea colacului fara învelitoare este interzisa. Perna nu seumple complet pentru a nu fi p rea tare.irigatie a tesuturilor cuprinse între suprafetele osoase si pat. utilizarea colacului de cauciuc este unul din mijloacele cele mai im portante în prevenirea escarelor. Asezarea colacului sub bolnavul în staregrava neces ita cel putin doua asistente. dintre care una ridica bolnavul introducînd mîinile cu palmele întinse sub el. umflate cu aer cu ajutorul unei pompe. Eidicarea bolnavului poate fi efectuata de catre doua asistente. sub bolnav. 90. Introducerea lor sub bolnav se faco dupa tehnica descrisa la introducerea Asezarea colacului de cauciuc Fig. dedesubtul si deasupra locului unde va fi asezat colacul. care ar împiedica mularea ei perfecta pe suprafata corpului. ci în proportie de 3/4. de forma patrata. în lipsa acesteia se va utiliza o fata de perna.

avînd 'larime variabila. pr ecum si între genunchi. Coviltir pentru plapuma patura. vor deIcrmina aparitia de dureri si escare. confectionate special pentru prevenirea escarelor. 91). Exista si inele de burete. Inelul se fixeaza cu ajutorul a l oua legaturi de tifon. 191 . i i l e osoase si suprafata patului. ele se îmbraca în pînza la fel ca si colacul decauciuc. 111 timpul utilizarii. realimd un inel neted si destul de solid. daca bolnavula în decubit lateral. din tifon si vata. daca nu sînt prevenite. Inelele sînt confectionate de asistenta. Presiunea durabila a memb relor pe saltea cau : i/fi tulburari locale de circulatie în tesuturile cuprinse între planu F ubFifl. din cauciuc plin nu umplute cu aer. care. pentru ca în timpul miscarii membrelor sami se deplaseze (fig. Se formeaza un cerc din cîteva ture de tifon la care c adauga un strat de vata si apoi totul se îmbraca cu o fasa. 92.Colacii de vata sau inelele servesc pentru sustinerea calcîieloivMitelor si eventu al a regiunii occipitale a bolnavilor în stare gravalobilizati în decubit dorsal.

de carese atîrna agatatoare de fier de forma triunghiulara. p aralizate. înclinarea se fa ce în sensul ridicarii partii distale a patului. patul poate fi asezat în pozitii înclinate. Suporturile pentru ridicarea picioarelor patului sînt confectionate din bucati de lemn taiate în forma dreptunghiulara sau trunchi de piramida. membrulde sub coviltir se raceste mai usor. în acest scop se mai poate utiliza si un ridi cator mecanic (tip Badulescu). care practic nu are nici o gre utate. învelitoarea va ramîne la « anumita distanta de suprafata corpului. de exemplu în cazurile de anemii acute. dre naj postural sau în cazurile de fracturi ale membrelor inferioaretratate prin extensie etc. servescsi pentru sustine rea obiectelor de scris. Exista diferite tipuri de mese adaptabile la pat. pe masa. cu ajutorul unui surub cu filet trapezoidal. 94).Coviltirul (fig. Forma cea mai simpla este reprezentata de o banda depînza fixata de capatul distal al patului si pe care bolnavul o tine înmîna. Maifrecvent. bolnavul sprijinindu-se pe ele în pozitie sezînd. Cu a jutorul lor. citit. mentinînd capul mai jos.). se asaza o perna pe care bolnavul se apleaca cumîinile încrucisate. dar ele reprezinta în acelasi timp si un utilaj auxiliar pretios în caz dedispnee gr ava. Fiind însa destul de înalt. Exista coviltire care sustin învelitorileîn întregime deasupra bo lnavului. pentru a n u exercita o presiune prea mare asupra regi unii pe care sînt aplicate. de apasara acestora. Din acest motiv. Agatatoarele se utilizeaza pentru usurarea mobilizarii active. reglabil la înaltimi diferite între 10si 60 cm si care. paralizii infe rioare etc. 92) sau sustinatorul de învelitoare are rolul di a suporta greutatea paturilor sau a plapumei pentru a scuti regiunile dureroase. 93). Descrierea lor se gaseste la capitolul alimentatiei. în sectiile de ortopedie si traumatologie se utilizeaza o serie deaparate si utila je accesorii în vederea repunerii în pozitie corecta a . dupa dorinta bolnavului. utilizate în timpul alimentatiei. ajutîndu-se de ea la ridicarea în pozitie sezînd sau la schim barea de pozitie. pentrumodificaril e de pozitie ale bolnavilor imobilizati. înacest caz. avînd aspectul unui schelet d« coviltir. Coviltirul se mai utilizeaza si pentru suspendarea pungilorde gheata. fixate la îndemînabolnavului (fig. dar cu forta muscu lara a membrelor superioare relativ pastrata (fracturi. vopsite în alb pentru ca sa se poata spala si curata bine(fig. ridicasau coboara extremitatea patului dupa necesitate. El est» confectionat din lemn sau metal. Mesele adaptate la pat. operate etc. în unele servicii exista suporturi metalice. ceea ce face necesara acoperi rea lui cu o învelitoare de flanela.

94. mobilizarii active. Suporturi pentru ridicarea picioa munar mare de afectiuni. sau boala de baza îi obliga la acestea. atelele cu scr ipeti (f ig. 97). S3. au scopul de a asigura repausul bolnavului laîl. pîrghiile. în alte cazuri este conditia esentiala a tratamentului. singur repausul la pat constituie un factoric'nipeutic important. cum sînt cadrul de extensiei>5 96). POZITIILE BOLNAVULUI ÎN PAT Calitatile patului si lenjeriei. cani ilajele aux iliare. relor patului. aparatele de extensiehla etc . aceasta fiind o masura el ementara în cursul îngrijirii lui. Agatatoare pentru usurareaFit}. într-un lflfl.«mhrelor operate sau traumatizate. (nilul trebuie ales si pregatit de la început în functie de pozitia pe . facerea si schimbarea patului. Deoarece unii bolnavi trebuie sa pastreze anumite pozitiipeciale în scop terapeuti c.

losite în sectiile de ortopedie sitraumatologie 194 . _ Aparate de extensie fo.fi Fig. Fig. 95 si 96. 97. Atole cu scripete.

Din acest motiv înfura unor cazuri exce ptionale. Pr esiunea exercitata asupra tesuturilor cuprinse întreiliuiurile osoase si suprafata dura a patului poate provoca tulburari iiritle de circulatie. de intensitate variabila. iar la batrîni. pasiva s au fortata. El e pot fi determinate de afectiunea de baza a bolnavuluiui impuse de tratament.. care si-au pierdut forta fizica. de exemplu în cursul tratamentului fracturilor cu ajutoruln paratelor de extensie. Pozitia fortata este caracterizata prin luarea anumitor atitudinineobisnuite. Pozitia bolnavului în aceste cazuri este indepen i ru t a d e v ointa lu i . acelasi pictor determina pneumonii hipostatice etc. ) pozitia bolnavilor trebuie schimbata în m od regulat. necesita ajuini'iil asistentei. cînd orice miscare activa sau pasivar periclita viata bolnavilor (infarc t miocardic. în functie de starea generala si de afectiunea lor.sînt cazuti în pat". la ulcrvale re lativ scurte. putînd merge pîna la n>c. 195 . Pozitia activa este caracteristica bolnavilor în stare mai usoara u forta fizica pastrata. P oz i t i a p a s i v a e s t e c a r a ct e r i s t i c a b o l n av i l o r în s t a r e g r av a . ca o reactie de aparare constienta sau inconstienta a organis« i ului fata de procesul patologic. dînd impresia ca .roze. Pozitia lor în pat este dei crminata de forta de gravitate. pozitiile în care acestia trebuie adusi cuni/ia unor îngrijiri si ex aminari speciale si în sfîrsit manoperele priniiro se asigura schimbarile de pozitie ale bolnavilor în stare grava. Imobilizarea la pat poate însa predispune organismul si la o seriel« complicatii. ca o masura terapeutica. A stfel. atitutidinile fortate pot sa apara : ca o consecinta a modificarilor produse de boala în organism. Asistenta trebuie sa cunoas ca pozitiile pei mi le iau bolnavii în pat. absolut necesara pentru vindecarea bolnavului. \rosti bolnavi. neputînd sa-si schimbe singuri pozitia. pericolul emboliilori c . bolnaviiocupa n pat o pozitie activa. Ei se misca singuri neavînd nevoie dejutorul asistentei. paralizia unilaterala a musculaturii jghea'' iirilor vertebrale. ca de exemplu pozitia ghemuita D cursul crizelor dureroase de ulcer sau colelitiaza. încetinirea vitezei de circulatie în clinostatism favorizeazan anumite con ditii formarea trombozelor. ca o masura profilactica în prevenirea unor complicatii cambolia în cursul trombofleb itelor. i de exemplu tetanosul. pozitia lor în pat nu se deosebeste cu nimici i i pozitia unui om sanatos.Mire trebuie sa o ocupe bolnavul si utilat cu aparatele auxiliare îni'dcrea asigur arii maximului de confort. dinamici.

Aceasta pozitie esl. se va introduc e sub regiunea lombara un sulsubtire de flanela sau o perna moale. poate dev eni o pozitie fortata impusa de conduita terapeutica. impusa). slabiti. mentinînd regiu nea lombariia coloanei vertebrale în usoara lordoza. fie cu ajutorul dispozitivului mecanic în cazulsomierei mobile. bolnavu l poate fi ridicat la pozitie semisezînd. Pentru ca bolnavul sa nu alunece spre extremita tea distala apatului se asaza sub talpi un sprijinitor îmbracat. Aceasta pozitie seimpune bolnavilor d upa punctia lombara. Indiferent de forma lor (activa. El ramîne mai departeculcat pe spate. cu saci de nisip sau suluri însirate de-a 196 ^ . precum si în unele afectiuni ale coloanei vertebrale. care la un bolnav mai putin grav este opozitieactiva. pasiva. b o l n a v i i i a u î n p a t u r m a t o a r e l e p o z i t i i : Decubitul dorsal. La restul bolnavilor mentinuti în decubit dorsal se vor lasa sub cap cele doua perneobisnuite. cu fata în sus. Bolnavul poate fi culcat întins. Din pozitia decubitului dorsal. fara perna. Daca bolnavul pastreaza aceasta pozitie timp mai îndelungat i se vaaseza un colac de cauciuc sub regiunea fesiera. Astfel. precum si celor din perioada de convalescenta (fig. La bolnavii adinamici. Bolnavul va fi lasat numai cu o perna subtire în caz de anemiiposthemoragice precu m si în unele afectiuni cerebrale. în aceasta pozitie. Mentinerea acestei pozitii timp îndelungat poate cauza durerila nivelul coloanei l ombare. în mod obisnuit. fie cu sprijinitorul introdus sub perne. în cazur ile somierei fixe. bolnavilor în vîrsta. precum si p erne penumatice sau colaci sub regiunea sacratasi fesiera. în special la bolnavul culcat pe o pernasubtire. la unele cate. în cazul din urma se va avea grija cas u p r a f a t a p a t u l u i s a f i e c î t m a i t a r e . Din toate acestea rezulta ca pozitiile fortate pot fi active. bolnavul sta culcat pespate. D ecubitul dorsal este una din cele mai obisnuiti1 pozitii luate de bolnavi si cu predilectie de cei slabiti. în vederea prevenirii pneumoniei hipostatice. Sub regiunea popi i tee se va aseza la nevoie o perna subtire sau un sul moale de flanela. 98). adinamici. se va asigura pozitia corecta a picioarelor cu ajutorul unui rezemal orasezat la plantele bolnavului. Decubitul dorsal poate fi asociat cu diferite pozitii fortate.Aceeasi pozitie. se vor aseza inele sub calcîi sicoate. pasivesau impuse d e cadrele medicale.oindicata bolnavilor cu afe ctiuni cardiace si pulmonare. operati. Preventiv. în caz de paralizie a unor grupuri musculare de la membrele inferioare.gorii de operati. dar toracele formeaza cu linia orizontala un unghi do30 45°. fie cu ajutorulunor perne în plus.

Prin ridicarea extremitatii proximale sau distale a patului. iar suportul tare de dedesubt nu va depasi Fig. toracele bolnavului trebuie usor ridicat cui utorul pernelor. de exemplucursul fracturilor membrelor i nferioare. Pozitia cu genuchii flectati. avînd grij a ca marginea suportului sacomprime vasele din regiunea poplitee. membrul b olnav va fi sustinut de un suport de perne sau< atela captusita cu vata. poate ajunge la un unghi depeste 40° l.itii de orizontal. în caz de tromboflebita membruluiMiicrior.lungul gambelor si coapselor. extremitatea distala a itului trebuie sa fie mai ridicata pentru ca greutatea bolnavului sa Iiilibreze forta de tractiune a contragreutatii cu care se realizeaza11 (>nsia. decubitul dorsalcombina cu p ozitia impusa de aparatele de extensie. bolivul culcat în decubit dorsal va ajunge într-o pozitie oblica. Sub capul bolnavului se poate pune o perna subtire. Diferenta lintre înaltimea celor doua extremitati ale patului poatevaria de 11.'iunea. Pozitia Trendelenburg se realizeaza prin ridicarea extremitatii listale a patului sau cu ajutorul suporturilor cuneiforme. 98. în acest caz sub genunchia aseza o perna moale. fie cuicioarele mai sus poz itia Trendelenburg fie cu capul mai sus. Pentru a evita posibilitatea alunecarii bolnavului 197 . I'o/jtia Trendelenburg. 10 la 60 cm. realizata pe masa de operatie în cazul sincopelorII in cur sul anesteziei generale. în acest caz. ^. în cazul fracturilor tratate prin extensie.

Aceasl ii pozitie poate fi foarte bine asigurata în paturile universale (tip dr. sau în lipsa acestuia. fig. preventiv. Bolnavul are coapsele flectal. precum si de dureri ale regiunii lombare. Pentru a reduce aceste acuze. aproape pîna la pozitia verti cala. în cazul tratamentului fracturilor membrelor inferioare prin extensie cucontragreut ate. Decubitul dorsal.de pe masa de operatie. stînd astfel cu genunchii ridicati. sub regiunea dureroasa se va aseza o perna subtire si la nevoie. se va aseza coviltirul sub patura si rezematoarele sub planta. Aceasta pozitie poate fi asigurata si prin aranjarea pernelor obliila stinga si dreapta bolnavului în forma de V. Daca patul bolnavuluieste de alt tip si nu permi te ridicarea partilor somierei. pentru a f:ivoriza îndepartarea secreti ilor din caile respiratorii superioare. patul fiind transform at într-un fotoliu. 72). Portiunile din somiera pot fi ridicate sau coborîte dupacererea boln avului sau indicatia medicului. Fotoliul astfel obtinut în pat asigura o pozitie sezînd foarte comodil . mentinut timp îndelungat la bolnavii cu hipotonie musculara. pentru autotransfuzii. poa te determina deformarea picioarelor prin apasarea permanenta a paturilor. Trunchiul formeaza cu membrele inferioare un unghi drept. Bolnavii asezati în aceasta pozitie se plîng adesea de ameteli. el va fi fixat cu ajutorul unor chingi sau curezematoare speciale de umar. Cu ajutorul manivelei adaptate la aceste paturi sopoate ridica p artea cefalica a somierei. iar partea ei mijloacie în forma de acoperis de casa pîna la înal timea dorita. sprijinit la spate eualte perne (aseza te peste capetele posterioare ale pernelor laterale). Daca bolnavul este adus în pozitiiTrendelenburg. num. pozitia bol navului se va asigura prin alte mijloace. De ace ea. Pozitia Trendelenburg se indiciibolnavilor cu anemi i acute.epe bazin si gambele pe coapsa. dupa anestezie intrarahidiana. iar capul bol navului se va mentine în pozitie sprijinit de o perna mai mica saude una asezata v ertical. Pozitia sezînd. Sub spatele bolnavului sopoate aseza s prijinitorul de perna. se va întrerupe pentru scurt timp mentinereaacestei pozitii. Sub bratele bolnavului se poate aseza doasemenea cîte o perna ceea ce fac e ca bolnavul sa nu oboseasca prearepede în aceasta pozitie. pentru oprireahemoragiilor membrelor inferioare si ale organelor genitale feminini* dupa interventii ginecologice. Lupu. deasupra per'nei tari se vor pune înca 4 5 perne asezate în trepte. Bolnavul culcat în pat poate fi adus] în pozitii* sezînd cu ajutorul utilajului auxiliar. precum si în cazul drenajului postural. în pat i se va p roteja capul cu ajutorul unei periiasezata vertical la capatîiul patului.i ila indic atia medicului. pentru extensia coloanei cervicale. Pozitia oblica cu capul mai sus se utilizeaza în cursul tratament ulii l ortopedic.

în unele cazuri complet întinse. Bolnavii cu insuficienta cardiaca. în cursul acceselor de dispneenocturna. între genunch iti maleole se introduc inele de vata. pozitie preferata de bolnavi. Decubitul lateraliioate fi combinat cu ridicarea toracelui pîna la un unghi de 20 25° iuta de orizontala. Decubitul lateral. Pozitia sezînd poate fi asigurata bolnavilor si în fotolii. avînd grija în specialde temperatur a picioarelor. halat cald) si acoperit cu patura. nu prea înalte si captusite cu perne. se asaz a de multe ori la marginea patului cu picioarele atîrnute. dupa interventii intratoracice si renale. Sub regiunea sacrata se va aseza înmod prevent iv un colac de cauciuc. Aceasta pozitie poate fi asigurata de catre bolnav NU n de catre asistenta. precum si dupa anumite interventiichirurgicale. în aceasta pozitie vor fi tinuti bolnavii dispneici în caz de pneumonii întinse. menin< l e . operat sau 'nreros. în perioada acceselor de astmlironsic. Confortul bolnavilor dispneici în pozitie sezînd poate fi imbuna-I ii^. în cursul manoperei de aducere în decubit lateral. în cazul drenajului cavi 199 . fracturat. bolnavi. 99). bolnavul este culcatpe o parte. Fotoliiletrebuie sa fie destul de mari. cu ajutorul pernelor sau rezematoarelor « p e d a l e . p e n t r u c a b o l n a v u l s a n u s e r o s t o g o l e a s c a î n a p o iIn decubit dorsal.-fl. avînd ca pul sprijinit pe o singura perna si membrele inferioare flectate usor. îngrijirea lor necesita o atentie mai mare. Decubitul lateral.it cu ajutorul masutelor de pat prevazute cu perne. Pentru ampiedica alunecarea bolnavulu i se va aseza sub regiunea popliteep nerna îndoita sau mai bine un sul de paturi îmb racat într-un cearsafiiKucit la extremitati si fixat sub saltea iar sub picioare o rezematoare. în aceasta pozitie. insuficienta cardiaca. luîndmasuri pentru a ment ine constanta temperatura membrelor inferioare. acestai fi mentinut de o asistenta si asezat separat cugrijape suportulprei l i t în prealabil. Bolnavii pastreaza decubitul lateral în caz de pleurezii.i'(intru. din acest motiv. pecare bolim vu l se apleaca în cursul acceselor de respiratie grea. bolnavii mai vîrstnici. V coasta pozitie este indicata de obicei bolnavilor într-o stare maigra-. Bolnavul tinut în fotoliu trebuie îmbracat corespunzator în hainele de «pital (pijama. 1 iiîndu-se masuri de activare a circulatiei periferice prin spalarea si fric-[ lonarea pielii cu alcool. Pentru a împiedica aparitia escarelor. Daca bolnavul are un membru paralizat. iar sub trohanterul mare un colac Ic cauciuc îmbracat (fig.. poate fi drept sau stîng. însa are inconvenientul ca necesita mult materiali în unele cazur i este greu de suportat. Acesti bolnavi trebuie asezati în pozitia preferata de ei. încalzindu-se usor.

ipatului. Sub torace si abdomense pot aseza pe rne subtiri si moi. a caror pozitie trebuie din cînd incînd schimbata.tatii pleurale. 99. Bolnavii adinamici si cei batrîni trebuie întorsi Iii intervale de l 2 3 ore dintr-o parte în alta. Bolnavul va fi adus în decubit lateral în cursul toaletei. al administrarii clismelor si supozitoarelor. ventral sa fie astfel facuta ca acesta sa-si poata vedea anturajul. temperaturii pe cale rectala. al schinibarii lenjeriei. pentru punctia lombara. Bolnavul este culcat pe abdomen cu capulaplecat într-o parte si asezat pe o perna subtire. Membrele superioaresînt asezate la stinga si la dreapt a capului cu fata palmara pe suprafat.li» sa-si schimbe pozitia membrelor superioare. . pentru prevenirn» escarelor si a pneumoniei hipostatice. în functie de afectiunea de care sufera. care împiedica asezarea înalte pozitii. Drenajul postura! cu picioarele ridicatep o a t e f i e f e c tu a t s i în d e c ub i t l a t e r a l. unor grupuri musculare. prec um si pentru drenarea unor colectii purulente. escare extinse. Este importan t ca asezarea bolnavului în decubil. bolnavul pon . precum si încursul sondajulu i duodenal. Pozitia în decubit lateral mentinuta cu sul. Bolnavii sînt mentinuti în decubit ventral în caz de paralizu. Sub glezn e se asaza o perna cilindriciisau cuneiforma pentru ca picioarele sa nu fie întins e în pozitie fortai îlpe saltea. al masurarii Fig. Decubitul ventral. cu degetele în extensie.

Asistenta care ridica bolnavul trebuie sa iiseze în asa fel ca baza de sustinere a picioarelor sa fie cît mai mare.a pe marginea opusa a patului. Amîndouai. sigur. Schimbarile active le executa volitional bolnavul singur. în aceasta pozitie bolnavul poate fi mentinut cu ajutorul suluir asezate în lung ime la spate. fie din cauza trata ntului aplicat (aparate gipsate etc. întorcîndu-1 spre ea. întrucît schimbarile pozitie. Schimbarea pozitiei din decubit dorsal în decubit lateral se poate cuta de una sau doua asistente. cu antebratul si palmaspre capul bolnavului îi propteste spatele. Asistenta de la capul bolnavului 201 . examinari si tratamente de specialitate etc. pentru executarea lor este necesara. reducerea la loc a celor care a u alunecat în jos de pe perna. în aceasta c. imobilizati. fiind deplasat mai jos. sa-1 scuteasca de efort. iar cu cealalta mînaeste bazinul si membrele inferioare. Miscarile pasive cele mai frecvente sînt: întoarcerea bolnavuluin decubit dorsal în la teral si înapoi. Asistenta trebuie sa cunoasca tehnica corecta a miscarilor pasive. fie din cauza bolii de baza. proi i i i d regiunile dureroase. ridicarea bolnavilor în pozitieind. Dupa ceacele a fost înto rs în fixat în noua pozitie. ridica patura. ca poziti a genu-pectorala. iar în acelasi timp cu mînacealalta roduce patura sub spatele bolnavului pentru a-1 sprijini. asistenta trebuie sa-si îndrep te toata aten tiaipra bolnavului. inconstienti. | Hi/. î '«scrierea lor va fi redata la capitolele respective.itie.itiile ginecologice. în timpuluimbarii pozi tie i. Schimbarea poate fi executata si de doua asistente.faza la aceeasi marg ine a patului. utru ca deplasarea sa se poata executa în mod convenabil. Asistenta se asaza de partea patuspre care vrea sa întoarca bolnavul. Apucarea bolnavului se face precis. sa nu-i produca dureri. utilizata în cursul rectoscopiei.Cu scop explorator. Schimi'ile pasive sînt cele efectuate cu ajutorul asistentei la bolnavii adiinici. aiba genunchii usor flectati si corpul aplecat înainte. Schimbarile de pozitie. de cele mai multe. l faca sa se simta în siguranta în mîinile ei. ridi «a bolnavului necesita un efort mai mic si în acelasi timp asistenta ' v a me ntin e e ch il ibr ul. o pliaza si o/. bolnavul mai poate fi asezat într-o serie depozitii. paralizati si la cei care nu pot executa cît anumite miscari. prezenta a 2 3 asistente. Prinde apoi bolnavul de umar. cu degei i i alaturate. asezînd palma pe suprafata corpului bolnavului. centrul de greutate al corpului. cu toata mîna. idica. necesita si un efort fizicinsiderabil. pe lînga cunostinte profesionale.). Pozitia bolnavului poate sa fie schimbatal iv s au p asi v .

t«. iar celalte doua mîini vor fi mentinute împreunate la spatele bolna vului. întoarcerea bolnavului în decubit lateral în vederea schimbarii lenjeriei a fost aratata în subcapitolul Schimbarea patului". cu sprijinitoare. Cu mîna dinspre picioare pri nde regiunea axilara a bolnavului. se utilizeaza paturi speciale. a doua asistenta introduceantebratul si palma dinspre capul bolnavului în regiunea sacrata. Ambele vor trece de partea opusa a patului. miscarea se va executa astfel: mîinile cucare s-a sprijin it în axila se vor aseza de data aceasta pe omoplat. îndoiutlpatura. suluri nuli genunchi si saci de nisip sub plante. Asistenta asezata la capul bolnavului îl va apuca pe acesta de sub axila. se aranjeaza patul si pernulitavînd grija c a bolnavul sa nu cada sau sa fie repus brusc în initiala. Asistenta poate sa-si fixeze ca punct de sprijin capatul distal al patului. Eeaducerea bolnavului din decubit lateral în decubit dorsal so face de doua asistente. care se asaza de o parte si de alta a patului. cu o singura miscare. sprijinindu-i capul ouantebratul. Ridicarea din aecubit dorsal în pozitie sezîndâ se poate face iufelul urmator : asiste nta va descoperi bolnavul pîna la mijloc. iar cu cealalta mîna. Bolnavii în stare grava sau cei cu plagi în regiunea dorsalavorfijridicati cu ajutor ul unei traverse asezata în prealabil sub spat. Boln avul daca starea sa generala îi permite se poatosprijini prinzînd bratul asistentei. pentru a putea depune un efort fizic mai mare. asezînd palmele pe omoplatii bolnavului. readucîndu1 în decubit dorsal. Cu cealalta mîna prind bolnavul de axila. Se îndeparteaza sprijinitoarele. Pentru bolnavii care necesita schimbari frecvente de pozitiepe o perioada mai lu nga de timp. sprijinindu-i capul pe antebrat. ridica bolnavul în po zitia sezînd. Bolnavul se poate ridica cu o sin gura miscare în pozitie sezînd.va executa aceleasi miscari descrise mai sus pentru întoarcereapartii superioare a corpului. realizeaza rotirea bazinului si membrelor infe rioare. La comanda uneiadintre ele. în acelasi timp. Ele încruciseazaantebratele în regiun ea dorsala. Mentinerea bolnavului în pozitie sezînd se face cu ajutorulpernelor asezate la spate le bolnavului. Daca bolnavul este greu. Bepunerea în decubit dorsal se face cu aceleasi miscari în ««MI* invers. cealalta asistenta va introduce mînustînga sub bazi nul bolnavului. cart» întorc automat bolnavul la comanda asistentei. . Se va avea grija ca cele doua asistente sa-tisincronizeze mis carile. Bidicarea bolnavului în stare mai grava se executa de doua asintente. iar cu mîna dreapta îl roteste. iar cu cealalta mîna îl îmbratiseaza din spate.

Asistenta va picioarele bolnavului într-un unghi de 90°. Mobilizarea bolnavilor se începe cu miscarea capului si cu ridi-'ii si schimbarea pozitiei membrelor superioare si inferioare. sta rea g en erala. asistenta va suprajhea atent bolnavul. pu lsul si respiratia. o asaza sub regiunea fesieraîolnavului. cu fata spre capul ai. Aceasta miscare se executa dupa ce bol-kvulse poate men tine singur în pozitie sezînd. coloratia tegumenr. care se asaza de o parte si de alta a bolnavului. iar mai t îrziu|»liv. pentru capjiiavul sa nu raceasca. mîna dinspre pat prinde bolnavul de spate. miscar e care poate fi asociata cu exer( l i de respiratie. Urmeaza apoiUrarea în poziti a sezînd în mo d p asiv la în cepu t. fie îmbratisînd gîtul asistentei. imediat ce st area lor permiteest lucru. Imobilizarea îndelungata a bolnavuluip at poate fav oriza ap aritia unor co mpli catii care sa împiediceKvoltarea procesului de vindecare. Ou mîna dinspre pat prind bolnavul de axila. picioavor atîrna pe marginea patului. jinentul în care se va începe mobilizarea si scularea lui din pat.Readucerea bolnavilor alunecati. Mutarea bolnavului de pe un pat pe altul se face dupa tehnica|atata la t ranspo rtul bolnavilor si la schimbarea sa ltelei. Eeaducerea bolnavilor alunecati de catre o singura asistenta sece în felul urmator : asistenta se asaza lînga marginea patului cuta întoarsa spre capatul patului.itacu cea a asistent ei de partea opusa. iar cealalta mîna . în felul acesta. bol-Lvulpastrînd poziti a de decubit. Executarea mobilizarii în bune conditii cade dompetenta asistentei. asistent a îl va îmbraca cu halat si ciorapi. într-o pozitie comoda. fie sprijinindu-semarginea patului. Int roduce mîinile sub axila bolLvului. si solicitîndu-1 sa-si întoarca fata în partea opusa. la comanda uneia d intre ele. urmarind expresia fetei. Deoarece mobilizarea depinde de mai multi factori ca: k tura b olii. tipul de re activitate a bo lnavu lu i. Preventiv. iar cealalta mîna o asazal» regiunea poplit ee. Eeaducerea bolnavilor alunecati josdin pozitia sezînd sau semisezînd se poate face de doua asis-ite. ridicaplnavul pîna la pozi tia initiala. Urmatoarea faza de mobilizare este asezarea bolnavului în pozitie Ut n d la marginea patului. Aceste miscari activeaza circulatia | l)Kiiina si previn aparitia trombozelor si escarelor. presi ritmul în care el va fi read aptat la activitatea lu i obisnuita brfi hotarîte de me dic. Aceasta manopera se poate efec 203 . si. Bolnavul se poate ajuta. ridica bolnavul pîna larelul dorit. Mobilizarea bolnavilor. de mai multe ori pe zi. D in aceasta cauza este importantbolnavii sa fie mobilizati precoce. în tot timpul miscarilor pasive sau active.

Bolnavul nu trebuie mentinut mult timp în aceasta pozitia. va putea fi asezat într-un fotoliu lînga palAsezarea în fotoliu poate fi efectua ta de l sau 2 asistente. îndreptînd picioarele în directia dorita. controlîndu-i-se pulsul. ele vor fi situatede-o parte si de alta a bolnavului.! cu halat si ciorapi. pentru a-i asigura o pozitie mai comoda. trebuie totdeauna supravegheati cu marti . se poat. Duratii sederii la marginea patului în ziua urmatoare se poate prelungi cucîteva minute. 100). daca marginea patuluinu este rece sau nu comprima vasele regiunii poplitee si apoi îi v:ipune papucii. dupa o perioada mai lungitde imobilizare la pat. apoi rotîndu-1 în d irectia corespunzatoare îlvor aseza cu precautie în fotoliu si-1 vor acoperi cu pled ul. sub picioarele bolnavului se poate aseza un scaunel sau suport (fin. Bepunereabolnavului în pat se face cu aceleasi miscari în ordine inversatii. Pe fotoliu va pune un pled. 101). Eepunerea în pat se face cu aceleasi miscari în ordine inversa. Daca el devine palid sau cianotic sau daca se plînge de ameteli. Bolnavul va fi îmbraca. care sta lîngil. întoarsa cu spatele catre pat. Asistenta se va convingedaca pozitia bolnavu lui este comoda sau nu. în acest caz. iar daca prezinta ametelise reasaza în pat. A sistenta se asaza în fata bolnavului.nmentine în acea sta pozitie cîteva minute. Eiaicarea bolnavului în pozitie ortostatica se face în felul urmator : bolnavul se asaza în pozitie sezînd pe marginea patului în asa felîncît sa ajunga cu picio arele pe dusumea. asezat pe marginea patului dupa metoda amintitasi încaltat. Cînd asezarea în fotoliu se face de 2 asistente. bolnav. care sta în pozitie sezînd pe margineapatului si cu mîna de lîn ga bolnav introdusa sub axila îl vor ridic. va sprijini bolnavul de sul» ambele axile si-1 va ridica. Primii pasi pe care-i face bolnavul. vnfi imediat asez at înapoi în pat. a doua îl va prinde de glezne.tua si de doua persoane. Asistenta. prima asistenta va sprijin ibolnavul dupa m etoda aratata mai sus. prima asezare pe marginea patului sa fie numai de cîteva minute. avînd grija s a-si tina capul întors într-o parteBolnavul se sprijina cu mîinile pe bratele sau umer ii asistenteiCu o miscare aceasta va ridica bolnavul în picioare si întorcîndu icu spa tele catre fotoliu îl va aseza încet si-1 va acoperi cu pledulDaca fotoliul este înalt . Daca bolnavul se simte bine.niîn picioare (fig. Asistenta va aseza fotoliul eu rezemâtoarea laterala lipita demarginea patului. Daca bolnavul nu a prezentat ameteli si a suportat bine asezarea pe marginea pat ului. introduce mînile înaxilele acestuia.

în timp de iarna : femeile. Fotoliu cu suport pentru asi-Flg. Lenjeria 205 . Asezarea în fotoliu a bolnavugurarea unei pozitii comode. îmbraca o jacheta de flanela. Dupa ce a fost ridicat în pozitie ortostatica. 100. sa se scoale din pat. 101. asistenta va duce munca de lamurire asupra importantei misflilrilor active. femeile mai întrebuinteaza pentrupus pe cap un batic. jteste camasa de noapte. Cu acestia. în caz d e nevoie. DEZBRACAREA Sl ÎMBRACAREA BOLNAVULUI Lenjeria de corp a bolnavului consta din camasa de noapteunu pijama. In afara de acestea. cu toate ca starea lor generala ar permite plimbarea. fiindu-le frica sa nu cada. bolnavul va face prima plimbare în salon. iar barbatii bonet a. sa i se poata acorda tratamentul de urgenta. este bine ca aceasta miscare sa aiba loc în prezenta mediculuia. lui de catre doua asistente. sprijinit în axila Io catre cele 2 asistente. 11 nii bolnavi. i't/l.' t cntie.

asezata de partea dreapta a patului. imobilizati. inconstienti sau paralizati. fara aju tor. Bol navii se jeneaza de multe ori sa apeleze la ajutorul celor din jur. Tocmai datorita acestui fapt. sa poata asigura bolnavilor rufo curate. asistenta. La bolnavii care se pol.este confectionata din material moale. Va ridica bolnavul în pozitie sezînd. lenjeria de corp. Daca bolnavul poate sedea. dezbarcarea si îmbracarea se fac usor. Asistenta va controlaca sub camas a de noapte sau sub pijama bolnavul sa nu mai poartosi alta lenjerie. se confectioneaza din finet. cu care a fost îmbracat la internare. Nu este aceeasi situatie cu bolnavii adinamici. apoi va aduco cu mîna toata camasa strînsadin . Asistenta trebui» sa asigure inventarul sau cu lenjerie de corp suficienta. pentru cu atunci cînd se interneaza unbol * nav nou sau este necesara schimbarea lenjeriei murdarite. Pentru iarna. ridica din pat. asistenta trebuie sa fi« deosebit de atenta fata de ei si sa-i ajute cu mult tact si blîndete la îmbracare si dezbra care. îi va deschide camasa sau jacheta de pi j an ma si le va trage de sub regiunea fesiera. usor lavabil.

102. în acest caz. . Apoi se scoate usor mîneca do o parte si apoi de cealalta. 102). iar a doua va scoate camasa cu o miscare de laspate spre cap. i se trage camasa usor în sus pîna la torace. Dezbracarea bolnavului. 206 Fiy. dezbracarea lui se va facode catre doua persoan e. facînd aceeasi operatie. Daca bolnavul nu se poate misca. Una din asistente va ridica bolnavul introducînd mîna sub camasa.sîn decubit lateral opus. apoi este întor. dupa care este readusîn decubit dorsal. bolnavul este asezat în decubitlateral. cul cînd apoi bolnavul si continuînd dezbracareaîncet dupa metoda de mai sus.spate în fata peste capul lui (fig.

103 ). prevazuta cu sireturi. urc au mîneca deschisa. Fig. m dezb raca întîi b ratul sanatos si pe urma cel bolnav (fig. î mbracînd în tîi b ratul bolnav si pe Fig. 103. ezbracarea unui bolnav cu o afectiune a membrului superior drept. l Vutru bolnavii cu aparate gipsate se pot confectiona camasi speciale. .Daca bolnavu l pre zinta o afectiu ne la memb rel e s up erio are . 104. La îmbracare se pro cedeaza în ord ine inv ersa. îmbracarea unui bolnav cu o afectiune a membrului superior drept. .

descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare. obisnuiti cu toaleta completa de acasa. latura mai mare a camasii se introduce sub spate. Da ca starea bolnavului nu permit»» nici o miscare. în acest caz. acoperind partea anterioara a corpului. dar exista bolnavi mai putin îngrijiti. favorizînd mobilizarea anticorpilor formati în celulele reticulo-endoteliale din tesutul celular subcutanat. Una din asistente va sustine bolnavul. amestecate cu praf. Daca starea bolnavului permileanumite miscari.. Nu se recomanda pijama pentru bolnavii cu afectiuni ale membrelor inferioare. de dimineata linisteste bolnavul. îndepar tarea acestora deschide orificiile de excretie ale glandelor pielii. Pantaloniise trag în sus pîna la brîu. pentru ca sa stpoata încheia lateral. . alimente. introducînd si celalalt picior. apoi cealalta si se încheieîn fata. se pot utiliz a camasi deschise lateral. produce <> hiperemie activa a pielii. trebuie sa le dezvolte deprinderile unei toalete complete pe baza normelor stiintifice ale iginei personale. iar cele doua margini aledeschizaturii s e asaza lînga bolnav. asemanatoare camasutelor de copii. îmbracarea pijamalei se începe cu îmbracarea jachetei. Se îmbraca întîi o mîna. Astfelîmbracat poate fi condus în sala de tratament sau se poate depl asala laboratoarele spitalului. a dintilor. Toaleta. Si* deschide jacheta. bolnavul fiind ridicat de una sau doua persoane. carora asistenta în timpul spitalizarii. pe urma cealalta. avînd un efect evident sedativ asupra organismului. Din acest motiv. Pentru îmbrac area pantalonilor se aduna cu doua mîiniuna din ramurile pijamalei si se trece pri n ea laba piciorului. apoise aduna a doua ramura. 104). iar dezbracarease termina cu acelasi picior. continuîndu-se îmbracarea cu trecereacamasii peste capu l bolnavului si tragînd-o apoi peste spate. învioreaza circulatia cutanata si a întregului organism. resturi de dejectii si alte substante straine care adera de piele. reclama spalarea corpului. se introduce o mîna. Majoritatea bolnavilor. se îmbraca cu o camasa deschisa la spate. Cînd bolnavul se scoala din pat.urma cel sanatos (fig. schimbarea lenjeriei etc. cior api si papuci. Daca bolnavii pretind totusi utilizarea lor. îl creeaza o stare placuta de confort. a parului. TOALETA BOLNAVULUI Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabil»» ale procesului de vindecare. soîmbraca cu halat (confectionat din molton). îmbracareapantalonilor de pijama se începe cu piciorul bolnav. întimp ce una din asistente îl sustine. Prin toaleta de dimineata se îndeparteaza de pe suprafata pielii stratul cornos.

.

pentru a le putea deosebi. Se umple ligheanul 2/3 cu apa calda (37°) si se controleaza temperaturii apei cu ajutorul termometrului de baie sau cu cotul. organelejjimitale si la sfîrsit reg iunea perianala. în timpul toaletei. membrele superioare. membrele inferioare. Materialele pentru toaleta bolnavului se vor aseza pe o masutaiicoperita cu o fa ta de masa de material plastic sau musama sauliit. Ordineat » c a r e s e v a e f e ct u a t o a l e t a t re b u i e s a f i e re s p e ct a t a : s e v atl ioope totdeauna cu fata. Pentru efectuarea toaletei bolnavului la pat este nevoie de irmatorul material: un paravan. pi l a . u galeata pentru apa murdara. perii de unghii. Se îndeparteaza una dintre perne. foarfecep i 'i i t r u u ng h i i. apoi urmeaza gîtul. pudriera cu pudra de talc. sapun neutru. patura se poate înlocui cu o flanela. trei prosoape de culori diferite. partea posterioara a toracelui. ea va închide geamurile si va înterzice sa seiliwîhida usa în timpul efectuarii toaletei. asigurîndu-si timp suficient pentru a se ocupa de fiecare. musama. Desteptarea de dimineata trebuie facuta linistit.sura ceruta de starea lui. To al et a z iln ic a a b oln av ulu i tr eb u i e ex e cut at a în con d it ii de M niste si confort. în nil. cana pentru apa calda. tmt'tca anterioara a toracelui. litfliean. ili'Kcoperind progresiv numai partea care se va spala.r-o tava pe un scaun.! utiliza pe regiuni. pentru a nu se umezi acoperitoarea. u mu lt tac t. Asistenta vaHVtMi grija c a temperatura din salon sa fie de cel putin 20° si sa nuf l« curenti de aer rece. sapuniera. p a h ar p e n t ru palat pe dinti si un pahar cu solutie antiseptica pentru gargara. iar celalta se acopera cu omusama. ca sa nu(Io prea calda. peste musama asezîndu-senu prosop sau un cearsaf. iar celor în stare mai grava le va executa ea toate manoperele loccsare.nistenta se va îngriji si va controla felul cum îsi fac toaleta si bol iivii care se pot scula. în fata bolnavului se asaza un prosop. pe ri e d e d i n t i . luna manusi de baie de culori deosebite. abdomenul. Baia partiala la pat consta în spalarea întregului corp pe regiuni. Asistenta va crea bolnavilor în stare nai pu tin grav a co nditiil e necesare pentru a -s i exec u t a sing u ri naleta. bolnavulifliuînînd dezbracat s i acoperit cu cearsaful si flaiiela. fara sa speri e bolnav ii printr-un din amism exagerat urc nu are ce cauta în spitale. regiunea sacrata. . Asistenta va programa ordinea în care va face toaleta bolnaIlor. p a s t a de d in t i . o flanela sau un cearsaf. Se îndepar teaza noptiera si în jurul patului «PI întinde paravanul. coapsele. un termometrui l « baie si spirt me ntolat sau camfo rat. pentru a o pr oteja de umezeala.

.

Urmeaza apoi spalarea gîtului. Se va insista în special la axile. st ergînduse imediat. începînd de la umar spre capatul distal. asistenta va trece dopartea opusa si va efectua spalarea dupa tehnica descrisa. insistînd la femei Lipliurile submamar e si apoi se trece la abdomen. se spala ochii. Dupa ce s-aspalat cu sapu n si s-a limpezit cu apa de cîteva ori. a membrelor superioare mutindmusamaua sub regiunea respectiva. unde se adun:isecretiile în timpul noptii. umezita. Toaletiise continua cu partea anterioara a toracelui. tamponîndu-se pînfila perfecta usc are (fig. de la mijloc spre tîmple. Manusa de baie. si se sterge imediat cu primul prosop. se spala cu miscaricirculare reg iunea periorala si perinazala. portiunea spalatiitrebuie stearsa imediat pentru a nu ramîne umeda si a predispunebolnavul la raceala. deasupra învelitorii si p rin miscari circulare wexecuta spalarea. 105). Daca bolnavul se poate întoarce îndecubit lateral spalarea celuilalt membru superior se va face înaceasta pozitie. Musamaua si prosopul se întindsub întreg bratul. 105. Se continua cu fruntea. unde se va avengrija în special de ombilic. unii bo lnavi internîndu-se în spital cu . santurile pavilionului si la regiunea retroauriculara. Daca nu se poate întoarce. 106).Cu mîna îmbracata în prima manusa de baie (fig. La urechi se insista în Fig. de la comisura externa la cea interna.

i mb i l i c u l f o ar t e mu r d a r . cu aten' leosebita la spatiile inl»<i digitale. Spatel e bolnavului este bine sa se spele în pozitie sezînd este posibil. cu alcool (diluat. care absoarbe umezeala. dupa tehnica descrisa . Spalarea picioarelor se mai poate face si cu lighea nul în pat. si poplitee. 11 usa debaie si prosopul fi înlo cuitecu altele cura-i 'entru spalarea! membre-i iiferioare'se readuce bolul în decubit dorsal.. spirt mentolat sau spirt camforat. partiala. l h1 cele mai multe ori. Aceasta metoda usureaza curatirea si taierea un ghiilor. patul fiind proli'jat cu musamaua (fig. Este bine ca dupa spalare. îna-i' -d e a se apuca de baia ' i. iar picioarele se introi| ii(! în lighean. unapse. 107). si se I a. se unge regiuneaiselina. 1. La sfîrsit se face toaleta organelor genitale si a regiunii perianale. bolnavului sa i se faca o frectie cu o «olutie stimulanta a circulatiei. Dupa frectie se pudreaza plicile naturale cu pudra de talc. insistînd asuplicilor din regiunea înghi. Toaleta Oambele se flecteaza usor pe Fig. iar daca nu ^cubit lateral. ombilicul se spala cu apa si sapun. pentru a se evita iritatiile. coapsele. loe. fiind sus-. apa. iala a jumatatii inf erioa-i corpuluibolnavului. î n d e p a r t a r e a d e p o z i t u l u i d e m u rd a r ief poate face cu ajutorul unui tampon de vata montat pe por ttamponi înmuiat în benzina. pentru a nu uscategumentele). bolnavul doreste sa ef ectuaze spalarea acestor 211 .cerea patului în lungiasezînd musamaua pe i r apîna sub bolnav. . 't «? '. Gambele si ionii vo r fi spalate ca si I1 ibrele superioare. iar la bolna u pielea sensibila.

Se pu dreaza cu pudra de talc. îngrijirea cavitatii bucale. Bolnavul va fi îmb racat si i se va aranja patul. pentru prevenire. Stergerea se face foarte atentîn special în plici. apoi Fig.regiuni singur. Dupa o baie partiala corect executata. va îmbrac. va începe spalarea organelor genitale cu manusa de baie îmbracat:! peste cea de cauciuc. Ea va . dupa ce în prealabil s-a verificat temper atura turamdcîteva picaturi pe fata interna a antebratului. Daca starea generala a bolnavului o permite. Spalarea picioarelor. îndepartarea lui se va face foarte atentresturile de sapun putind pro duce prurit. asistentiiva admite acest lucru. Se indica folosirea sapunului neutru care nuirita pielea s i mucoasele. care va fi izolat de saltea cu musamaua si traversa. dar va controla daca s-a executat corectAsistenta va aseza sub reg iunea sacrata a bolnavului bazinetul. 107. va aseza bolnavul în pozitie ginecologica. tmtertrigoului. Dupa limpezire asisten tiiscoate benzinetul de sub bolnav si cu al treilea prosop va stero-oorganele ge nitale si regiunea din jur. eventual inflamatii. imanusa de cauciuc . Limpezirea cu apa curata se poate face cu ajut orul unui jet de apa turnatdintr-o cana. Asistenta are sarcina sa îndrume si sa controleze efectuarea îngrijirii bucale la bolnavii constientisi sa efectuez e toaleta cavitatii bucale la cei inconstienti. bolnavul se simte învioratsi munca asistent ei este rasplatita prin recunostinta pe care i-oarata bolnavul.

ptmsa linguala. apa boricata. Se va avea grija de tratamentul cariilor dentareulo acestor bolnavi. nare. manifestate prin nefroza. asistenta asaza bolnavul în pozitiefl/. paharul cu apapwilru cladit gura si ta vita renala. pot apare inflamatii locale*)i generale. Pentrucuratirea cavitatii bucale la bolnavi i inconstienti este nevoie de urmatoarele materiale: prosop. utilizata numai pentru acest scop. vor efectua i'iiratirea dintilor si a cavitati bucale. Se introduce 213 . în acest caz. îngrijirea cavitatii bucale la bolnavii inconstienti. Cea mai mi ca manifestare pe care asistentao obsearva în cursul toaletei cavitatii bucale va fi raportata medicului. care trebuie îndepartat. NIUI un pahar cu tub de sticla. asistenta îi va da celalalt pahar cu solutia dezinfectanta jiontru gargara. iar perna se acopera cu musamaua învelita în prosop.înd si îi pune prosopul în jurul gîtului ca sa nu se )stropeasca. îngrijirea cavitatii bucale prezinta o deosebita importantaIn cursul tratamentului cu saruri de mercur sau bismut. 108). solutie 3 %). tifon. glicerina boraxata (fig. urmatadi< garg ara cu o substanta antiseptica în solutie diluata (clorat depotasiu. Tehnica. H<i va amîna administrarea dozei urmatoare de medicament în cauza piua la noi indicatii. vata. îngrijirea cavitatii bucale la bolnavii inconstienti MO face în decubit dorsal. lamurind bolnavii asupra urmarilorlinwe care se pot ivi din cauza neglijarii toaletei cavitatii bucalesl li va învata tehnica cor ecta a spalarii dintilor. La bolnavii Inconstienti. pastrarea igienei cavitatii bucale este deosebit de impor tanta. Daca este nevoie. cu capul întors într-o parte. întrucît la locurile de eliminare se realizeazau concentratie mai înalta a metalului. iar Iu fata barbi ei îi tine tavita renala. Dupa ce a pregatit peria cu pasta de dintii. colite sau stomatite. Sub barbiabolnavului se pune un prosop. si nguri sau cu ajutorul asistentei. Metalele gi'ole se elimina foarte greu din organism prin urina. sucuri digestive(duci si prin saliva). deschizator de gura. Tavita renala se asaza lînga fata bol navului.duce munca de educatie sanitara. tavita renala. spatula. l da peria în mîna derapta si paharul cu apa înmîna stînga. Pe dantura si pe mucoasele bucala si linguala ale acestorbolnavi se formeaza un depozit gros. Bolnavii tratati cu saruri de mercur sau de bismut vor beneficia « I t i toaleta danturii eu pasta de dinti dupa fiecare alimentare. Dupa ce bolnavul s-a spalat IIP dinti. porttampon. bolnavul va fi sprijinit în timpul efectuariil oaletei cavitatii bucale. apoi se deschide gura si se mentine »n aceasta stare cu ajutorul deschizatorului de gura. Bolnavii care nu se pot ridica vor fi asezati\\\ decubit lateral si. în loc de paharno va întrebui nta o ceasca cu cioc.

La bolnavii cu proteze dentare mobilese va lucra cu mult tact. apoi bolta palatina. care apare sub forma. Materiale necesare pentru toaleta cavitatii bucale. ele se vor unge cu glicerina sau ceara labiala. La bolnavii în stare grava. la glicerina anumite substante fungicide ca stamicina sau micostatina. se dezvoltaîn cavitatea buca la levura Candida albicans. La bolnavii inconstienti. unui depozit alb. îngrijirea protezelor dentare. mai ales daca sînt tratati cu doze mari de antibiotice. 108. stergîndmucoasa bucala în ordinea aratata mai sus. buzele sînt uscate si crapate. avînd în vedere ca cei mai multi evita sascoata proteza în prezenta altora . bucala cu ocazia toaletei si de a descoperi la timp primele semne alecandidozei. dezechilibrati. dens. Cavitateabucala se po ate curata si cu degetul aratator. proteza trebuie scoasa obligatoriu si spalata zilnic. precum si la cei inconstienti. înfasurat într-o bucatade tifon. ce prinde partial sau complet suprafata. îmbibat în glicerina boraxata sau zeama de lamîie. Bolnavii constienti . limba este tinuta cu spatula sau prinsa cu pensa linguala. în continuare suprafata interna a arcadelordentare si la urma suprafata lor extrena. mucoasei bucale. astenici. Pentru prevenirea dezvoltarii acestei levuri se pot adauga.cu mîna dreapta tamponul de vata înmuiat în glicerina boraxatil2 % si cu miscari usoar e se va sterge limba dinspre baza înspre vîrf. Asistenta are obligatia de a supraveghea cavitatea. în timpul curatirii danturii Fig. pentru a preveni aparitialeziunilor mai grave. Pentru a fi îngrijita. Acea sta metoda nu se utilizeaza la bolnavii agitati si psihici.

La bolnaviiIVlnili. care transpira m ult. precum si spalarea lui de doua ori pe lun a. Daca bolnavul este inconstient. în faringe sau laringe. pen tru ca sa nu se vada continutul. îngrijirea parului. un cristalizatei 1 cu tampon do vata. daca aceastapozitie nu este permisa. Tehnica. Se întoarce capul bolnavei pe cealalta parte sim> continua pieptanatul în felul descris. apoi cel des si pe urma peria. Proteza se scoate prinzînd-o cu o bucata de tifonou sa nu alunece. cu parul spre asistenta care executa pieptanatul . iar mîna introdus a în gura bolnavului va fi totdeauna îmbracata cu manusa. dantura si proteza cu periutati pasta. deoarece lipsa igienei. Paharul se acopera cu o compresa de tifon. îngrijirea parului consta în pieptanatul si periatul zilnic. toate instrumentele vor fi dezinfectate prin fierbere iar tampoanele de vata si(ifonul arse. Dupa ce va fi pieptanata o parte. Pentru pieptanarea parului este nevoie de urmatorul material: un pieptene des. pe lînga senzatia permanenta de prurit pe care0 poate da. o tavita renala. facînd carare la mijloc. perie de par. produci tul astfel pagube bolnavului si punîndu-1 în imposibilitatea de aw alimenta. apropiindu-se din ce în ce mai mult 1 le radacina. 109). Daca bolnava nu are pieptene propriu. pentru ca parul împletit sa nu in comodeze bolnava cîndte culca pe perna. Dupa ef ectuarea toaletei cavitatii bucale. Bolnava este adusa în pozitie sezînd. Pieptanatul parului. pentru ca acestea sa nu cada. pieptanatul va fi executat în pozitie culcat(l'ig. Parul se va pieptananvita cu suvita întîi capat ul. parul se murdareste si mai repede. iar noaptea vor scoate proteza si o vor pune într-un paharc u apa. se limpezeste si seiiitaza în paharul întrebuintat pentru acest scop. Se desfaceparai în doua parti. Se cere o mareNicntie în manipularea protezelor dentare pentru a nu l e rupe. Dupa ce proteza a fost scoasa. dupa ce în preala bil a fost curatita cu peria. un dezinfectant. Se întrebuinteaza întîipieptenul rar. începînd împletirea imediat lînga pavilionulurechii. Pieptanatul parului se face la sfîrsitul (oaletei de dimineata. Asistenta va avea grija sa nu oboseascabolnava si ia nu-i produca dureri.l j i vor spala zilnic cavitatea bucala. Este de doritÎMI paharul sa nu fie transaparent. parul seîmpleteste în cosi ta. pieptenul si peria utilizate vor fi spalate dupa fiecare 215 . îngrijirea parului necesita o deosebita atentie. se curatari« catre asistenta cu periuta si pasta de dinti. cel putin dedoua ori. Se asaza sub cap un proso p si se întoarce capul într-oparte. mai favorizeaza si dezvoltarea parazitilor. punîndu-se accent pe acest lucru în specialIu femeile cu paru l lung. protezele mobile trebuie îndepartate. obstruîndfftile respiratorii. prosop.

Una dintremetodele care se întrebuinteaza pentru spalarea parului este aceeade a d uce bolnavul cu capul la marginea patului. necesitînd taierea. spalar ea decurgînd du pa toate regulile igienice obis nuite. înainte de a începe spalarea. 109. compresa de tifon. piep tene. 110). iar margin ea de jos sa fie introdusa în galeata Fig. un cearsaf. Bolnavii care se pot scula din pat sîntcondusi la baie. 2 prosoape. Pieptanatul parujui. Se asaza pe unscaun cu capul spre c ada saulighean. avînd spatele acoperitcu o flanela pentru ca sa nuraceasca. otet pentru clatireaparului. parul nu va fi încîlcit si nici nu va fi dificil la pieptanat. sapun lichid sau sampon. Daca pieptanatul se face constiincios în fiecarozi. asezîndu-1 în pozitie. Spalarea pârului. galeata. Tehnica. întrucît pa rul încîlcit în aceasta perioada nu va putea fi desfacut mai tîrziu. cana cu apa cal da si rece. se va controla temperatura dinsalon si se va acoperi b ine bolnavul. pentru ca întimpul spalatului asistsnta sa nu plece de linga bolnav. dar asistenta nu arovoie sa-1 taie decît cu consimtamântul bolna vei si numai în cazuri absolut necesare.bolnava în parte. Musamaua. pe untaburet. Spalarea parului la pat. se va aseza tava cu tot materia lul necesar. Spalarea parului la pat se exe cuta la bolnavii imobilizati. oblica si îndepartînd peina de sub cap (fig. . toate pregatite pe o tava. La marginea patului. Materialul necesar. Pieptanarea parului se vaface foarte atent la bolnavele îu stare inconstienta. apa rat Foehn. Ingrijireueste mai usoara daca paru l este taiat scurt. fara sa caute sa o influenteze în aceasta directie. Se ruleaza spre centru cele doua capete ale musamaleisi se asaza pe pat ul bolnavului în asa fel ca marginea de sus sa fiesub capul bolnavului.

Mu sama ua s e a c o pe ra cu u n p ro so p l anive lul cefei pentru ca sa nu vina în atingere directa cu pielea bolnavului. Se aranjeaza patul si dupa uscarea comple-Ift. pentru ca apa sa nu udeItMijeria. Spalarea parului. se asaza în jurul paruluiti<rmofoare cu APA cal da. Daca salteaua este confectionata din Itrei Miratii. Asistenta sustine capul bolnavului cu mîna stinga. Ce le d oua ca pete ru la te v or fo rma jg h e abu l p r in care *n scu rg e ap a în galea ta . iar pe 217 . I I) Sau. Dupa ce s-a spalat toatapiolea paroasa si parul. pentruii îndeparta sapunul de pe par. dupa care se paptana. masînd( idea cap ului cu vîiful degetelor. în functie de afectiunile bolnavului se pot aplica si alte metode M'Uirru spalarea parului. In locul saltelei m* introduce musamaua. iar cu mîna ilroapta se introduce sub capullui un prosop încalzit. S e s p a l a ln i io radacina parului. daca starea b olimvului o permite. Daca salteaua este confectionata dinti-o singura bucata. 1 < treapta umezeste parul. Parul se timica prin tamponare si frecarem un prosop încalzit (fig. Pentru ca uscarea paFig. 110. peste care ss asaza ligheanul. cu mînani i liga se ridica capul bolnavului. parul se piaptana din nou. cu aprobarea medicului.p regati ta. Hn leaga apoi capul cu un prosopiMii'sit sau cu un batic si se lasa dteva minute. l ului sa fie grabita. se utilizeazaap aratul Fo ehn cu aer cal d (v ezi v oi. partea de sub capul bolnavului se scoate. 111). apoi irna putin cîte putin sampon ' i s a p u n l i c h i d . Se acopera o chii bolnavului cu o compresa pentru a se feri «Io sapun. atuncilungea de sub cap ul bolnavului sa îndoaie sub restul saltelei. fara sa o zgîrie. Se limpeniujte apoi cu apa multa. se lasa sa alunece musamaua în galeata. Se stergefiita bolnavului c u prosopul aseRiii în jurul gîtului. în jurul gîtului se asaza un cearsaf. Iu ultima apa de limpezire se tidauga otet sau zeama de lainiic.

Nu se va taia eponichinldin jurul unghiilor caci leziunile mici. neîngrijite. Se aduce bolnavul la marginea patului si cucapul aplecat deasu pra ligheanului se efectueaza spalarea parului. Daca bolnavul se poate ridica. Fig. microbilor. eventual a oualorde paraziti. atîrnînd usor deasupruligheanului. favorizîmldepozitarea sub ele a impuritatilor. pentru a nu provoca durerisi a nu favoriza cresterea lor d eformata. inere nte acestei operatiuni. îngrijirea unghiilor constituie o part*» integranta din toaleta bolnavului. ligheanul se asaza pt< un scaun lînga pat. îngrijirea unghiilor. 111. Dupa efectuarea baii generale sau partiale se curata si se taiounghiile cu grija . pot deveni porti de intrare pentru microbi. iar peste aceasta se asazAcapul bolnavul ui în usoara hiperextensie. . a caror toalHAva începe c u înmuiarea lor. T aierea unghiilor de la membrele inferioaredup a o teh nica g resita favorizeaza formarea unghiei încarn ate. Unghiile lungi. no la s i s e a s a z a l a l o c .somiera se asaza ligheanul pe o musama (fig. constituie un focar de infectie. Aceeasi atentie trebuii» acordata si u ng hiilo r de la memb rele i n feri o are. se dezinfecteaza. Uscarea parului. Musamaua NO prelungeste pîna deasupra saltelei îndoite. niciodata prea adînc. La sfîrsit se trage tot materialul utilizat. realizata prin introducerea picioarelorîn apa calda 20 de minute. po lînga aspectul inestetic. 112).

1 aschiile de unghie sa nu se împrastie în patul bolnavului. în special a hepatiteiepidemice. p en tr u . Asezarea ligheanului pe oFig. suprafata taiata se va slefuit . prosop. . va avea grija sa nu se lezeze degetele. Toaleta unghiilor. pentru îndepartarea eventualelor asperitati ramase în urmalaierii. S e as az a su b mem br ul re sp e ct iv u n p ro so p . pe somiera. In stru men tele taio as e p entru to aleta unghiilor po t repre zentaun mijloc de transmitere a unor boli infectioase.Materialul necesar pentru taierea unghiilor : foarfeca de taiatunghii le. ne spala se dezinfecteaza si se asaza la loc. instrumentele se curata. Asistenta va lua fiecare degeti ti parte . u pila. de vor fi dez inf ec ta te rigu ros pr in fi er be re d up a f ie ca re boln av. Dupa ce unghiile au tost taiate. 113. Din acest motiv. daca bolnava nu are instrumente proprii. Tehn i ca. Se l-iti.chiar daca ac es t lu cru este în detrimentul lor. . 112. 113). caci ijimgînd sub el îi pot produce microtraumatisme suparatoare. musama. acoperind cu dosul mîini restul degetelor bolnavului (fig. pil a pentru unghii. Materialul întrebui ntat se strînge.

Bolnavul se îmbracflîn lenjerie c urata. si se reîntoarce la patul lui. I se va atrage atentia sa nu închida camera de baie. baia se va întreruj»i< imediat. în nici un caz baiunu va fi permisa cu o ora înainte de masa sau c u 2 ore dupa luarctimesei. se va aranja în ordinea întrebuintarii lenjeria de corp curata. C î n d t e m p er a tu ra ap e i c o r e s p un d e s e v a c on d u c e b o l n av u lla baie. la nevoie. solutie de crezol 5% saualta solutie de zinfectanta. asistenta sa poata intra. bolnavul sa faca un duijla o tempera tura mai scazuta decît apa din cada. cu halatul cald. Asistentava avea gri ja sa nu faca aburi în camera de baie. va in tra imediat în camei nde baie. bolnavului o sonerie bine izolata prin care poate semnala imediat1 . Asistenta va pregati pentru baie urmatoarele . periide unghii. 2 manusi de baie. Asistenta trebuie sa fie atenta si la bolnavi i care fac baie singuri si la ccnmai mica suspiciune. Se va cere bolnavului sa n u manevreze robinetele. Cada va fi dezinfectata cu praf de soda. Temperatura din camera de baie va fi de 21 22". caci poate sa se opareasca cu apa fierbintesau sa dea drum ul la prea multa apa rece. pentruca. bolnavul trebu ie supus unei bai generale. Pe un scaun. . cearsaf de baie. gratar lînga cada. care nu po t fa ce baie singuri. Materialul necesar. zgomote neobisnuite. Pentru respectarea simtuluide pudoare al bolnavului s e va aseza în fata cazii un paravan. un halat de bai<> si pentru femei un batic sa-si lege parul. cel putin o datftpe sap tamîna. Este bine ca dupa terminarea baii. d u p a c u m s -a a r a t a t . Asistenta va avea grija sa aiba la dispozitie o cantitate suficientiide apa cald a. vor fi s p a l a t i d e a s i s t e n t a . Timpulfavorabil pentru baie este dim ineata sau seara. Bolnavul se înveleste bine si daca vn. pila de unghii. bolnavul se acopera cu un cearsaf de b aie încalzit si se stergi» repede. lînga cadi1!. de aceea întîi vnda drumul la apa rece si apoi la apa calda. Bolnavii în stare g rava. Apoi va controla temperntura apei cu un termometru de baie sau int roduc înd cotul în ap fl. Daca bolnavul prezinta tulburari subiectivi» sau asistenta constata alterarea starii generale. Camera de baie va fi curatita.Baia generala. daca are nevoie de ceva. prezenta frisoane va fi încalzit cu termofoare si hidratat cu lichidncalde indifer ente. Introducerea bolnavului în baie în timpul digestiei estr interzisa. care îl înviorea/itsi-i va produce o vasoconstric tie periferica. Pentru îndepartarea murdariei de pe suprafatapielii. el va fi lasat sa se îmbaicze singur. cari» între timp a fost schimbat. La nevoie se va face si toaleta unghiilor. 2 prosoape. Trebuie sa existe la îndemînn. Daca starea sanatatii sale o permite. daca afectiun ea de ca re sufe ra o p ermite. foa rfece. sapun neutru. Dupa terminarea dusiilui. acordînd ajutorul necesar.

Forta presiuniii deci efectul ei variaza în functie de distanta la cara va fi apropiataozeta dusului mobil de su prafata corpului. în ' nod obisnuit. La dus. cu forte fizice mult diminuate. îl asaza pe cearsaf. DupaiiTminarea bai i se asaza în fotoliu cearsaful de baie încalzit. dar evitînd capul(fata. ( m i z a t i .st scop se va ase za în cada un scaunel. Tehnica. asistenta\ a proiecta apa umezind supraf ata tegumentelor. Cearsafulmentine tot timpu l baii pe fundul cazii. cu ajutorul unui dus mobil. asistentele ridica bolnavul din cada i^iriîndu-l de sub axile. Se vor introduce mai'u l i i picioarel e. apoi se ridica i'tilnavul de sub axile si cu grija se lasa sa alunece în cada.i se asaza pe gra tar de lemn. t i n î n d d u s u l l a o d i s t a n t a m a i m a r e . culcati pe un cearsaf curat si sapuniti. Se va avea grija sa nui1. apoiisistentele ridica bolnavul. îl îmbracau lenjerie curata si îl transporta înapoi în salon. Bolnavii care nu pot i expusi nici la acest efort. Bolnavii în stare mai grava vor fi spalati> i pozit ie sezînd. Cu ajutorul dusului mobil. Baia în cada este înlocuita din ce în ce mai mult u dusul. vor fi culc ati pe un gratar de lemn sil taiati cu dusul mobil.Bolnavii. Dupa ce sapunul a fost'departat dupa te gumente. prin presiunea jetului de apa. îl înfasoara într-un cearsaf uscat si încalzitii culca pe canape aua din camera de baie sau pe o targa acoperita imusama si cerasaf curat. el va fi sters si nbracat. în cam era de baie bolnavul este dezbracat. sezînd sau culcat. urechile si gîtul se vor spala cu manusa d e baie dupa tehnica. vor dezbracati complet. umezit si sapunit niiid înca în fotoliu si apoi introdus în cada. iHtente îl introduc apoi cu ajutorul cearsafului în cada. pe un fotoliu rulant. Doua. Pentrucc. care nu pot sa se mentina în pozitie ortostatica. acoperit cu un cearsafurat. actioneze cu o presiune prea mare as upra bolnavilor slabi. Existainstalatii de d usuri fixe si dusuri mobile. în acest caz. sînt adusi i baie de doua asistente. dusul se va face în pozitie ortostatica. 221 . Boln avii adin amici care fac dus în pozitie culcat se dezb raca. bolnavii se spala în tot cursul baii cu apa cui ata. sub dusul fix. pentru ca la nevoie bolna-' i l sa poata fi scos repede cu ajutorul lui. Spalarea sub dus exercita si o actiune mecanica Kupra organismului. Acesta este un mijloc de îmbaiere mult mai igienic. Spalarea acestor bolnavi se poate face în pozitie sezînd. în pozit ie culcat. Baia la dus. în functie de gravitateabolnavilor. maicon omic s i n u e pui ze az a org anis mu l într-o mas ur a as a de m ar e a o b a i e î n c a d a . astenici. sapunireai l i m p e z i re a se fac î n c ad a . Bolnavii în stare mai usoara ss vor spala singuri. Bolnavii adinamici. îl sterg. tinînd fotoliul strîns lipit de baie.

Daca bolnavul se poate ajuta singur este solicitat sa se ridice putin. în lipsa capacului se p ot acoperi cu un servet confectionat din material plastic. cele cu smaltul dezlipit putînd leza b olnavulîn timpul utilizarii si fiind greu de curatit. depi nde în mare masura evolutia bolii lor. învioreaza circulatia si respiratia si îmbunatate^tstarea gener ala a bolnavului. pentru actul de defecare plosca confectionata din metal emailai. la efectuare. Plosca de cauciuc este confectionata într -un mod asemanator cu colacul de cauciuc. plosca este umflata la fel ca si colacu l de cauciuc. cauciuc sau material plastic. Pentru captarea produselor dejectiilor fiziologice si patolo gice se utilizeaza plosca (bazinetul). de forma ovala. Dupa aceea se sapuneste suprafata corpuluisi se spala cu ajutorul dusului mobil. pentru clisme etc. va fi încalzita cu apa fierbinteDaca bolnavul este internat într-un salon comun. asistenta sau infirmiera îi ridica camasa de noapte sau îi dezbracapijamaua. portelan. Introdu ce apoi mîna stinga cu palma în sus sub regiuneusacrata.aratata la baia partiala). Sub bolnav se asaza o musama si o aleza. scuipatorul. Plosca (bazinetul). Dupa terminarea baii de curatenie se va continua stropircusuprafetei corpului cu apa la o temperatura mai scazuta ca si iucazul bailor în cada. în jurul patuluise asaza un paravan ori de cîte ori are nevoie de plosca. Plosca se utilizeaza pentru necesitatile bolnavilor. în afara de faptul ca baia cu dus în pozitie culcat este biiwsuportata si de bolnavi i în stare grava. în mod curent wutilizeaza cele di n metal emailat. tavitu renala etc. faianta. cu o pompa. urinarul. ci dimpotrivil. Pentru ca atingere:irece a metalului sau cau ciucului sa nu produca o senzatie neplacutii. SERVIREA BOLNAVILOR LA PAT Asistenta nu trebuie sa considere ca o munca degradanta îngrijirea corporala a bol navilor care nu pot parasi patul. Plosca de cauciuc se întrebuinteaza la bolnavii slabiti. deoarece. trebuie sa le acorde o atentie deosebita. înainte de a fi introdusa sub bolnav. tonifica tesuturile. înainte de întrebuintâre. prin efectul ei mecanic. însa la mijloceste închisa cu o placa de c auciuc impermeabila. de felul cum sînlîngrijiti. Se va avea grijiide integritatea lor. iar daca nu poati'. care se poate curati usor. itoaletei org anelor genitale. aceasta. la cari' simpla atingere a pielii produce dureri. prevazute cumîner si capac. ridica bolnavul si în acelasi timp cu mîna dreapta introduce* . Bolnavii imobilizati la pat întrebuintea/ii.

oiu'o dezinfecteaza si curata vasele cu dejectiile bolnavului (fig. transparente. 1 11 sa plosca acoperita într-o camera speciala a grupului sanitar. Dupa aceea i se da hîrtie igienica si în cazl o iic. Pentru transportul urinalelor se pot utiliza M I porturi de metal vopsite în alb. Peria.C. cloramina 5%. spala mîinilelioliutvului si se spala si ea pe mîini. Daca materiile focale trebuie pastrate pîna la vizita medicala. apoi cu apa . Pentru acesti bolnavi se poate utiliza 'imul rulant special a carui înaltime corespunde cu înaltimea 'imului W. 116). nu maru l sa lonulu i si IM i ului si cu ora evacuarii. permite asezarea a 6 8 urinale fara sa fie atinse cu mîna (fig. sticla sau mulcriale plastice . Numerosi bolnavi imediat ce se pot ajuta refuza plosca si pretind i fio lasati sau dusi la W.(iloHcu sub bolnav. clorura tio var 20%. Urinalul va fi acoperit cu un capactivind deasu pra un servet. se poate confectiona un suport din sîrma. Bolnavul este acoperit si mentinut asa pîna i'iinina actul defecarii. la îndemîna bolnavului pentru ca el sa. 115). 118). lesie etc. w poata servi singur (fig. permit urmarire a proprietatilor fizice ale urinii si se pot spala usor (fig. Servirea urinalelor si îndepartarea lor se fac în mod asemanator i1 1 1 ale plostii. 114). care se folosesc si pentru plosca. Deschiza-I iirit lor este diierit a : pentru barbati în forma de tub. pentru a pe rmite adaptarea lor la organeleMt<ni|-.. la mijloc prevazute cu miner. nul ata sa t un bilet cu n umele b olnavu lui. Asezarea bolnavilor pe acest scaun l i ce la fel ca si asezarea lor în fotolii. ni ro. «n pastreaza în solutii dezinfectante : lizol 5%. pentru femei uniiscurta si latita. -ului (fig. aeriseste salonul.C. 117). destinate captarii urinii bolnavilor la pat. Pentru bolnavii care solicita urinalul foarte frecvent si nu se pot scula din pat. care se în trebu inteaza numai pentru acest scop. Asistenta reface patul bolnavului.ale externe. Dupa ce plosca a fost golita se spala cu apa rece. care serlxoaza la mar ginea patului. 223 .voie s e spala regiunea perianala. Cele mai avantajoase sînt urin alele confectionatei l l n sticla. dar starea lor de întretinere trebuie sa fie controlata de asistenta. Urinatel e sînt recipiente confecti onate din metal. îndepartarea resturilor de pe peretii vasului se face cu ajutoruliiiic perii. Se acopera im ediat cu capacul sau servetul(MVKiltit si se îndeparteaza din salon. care sînt usoare. Curatirea plostilor cade în sarcina infirmierelor sau îngrijitoarelor. îndepartarea plostii se faceii multa precautie pentru a nu se rasturna si împrastia continutul ll »i i lenjerie sau dusumea. Spalarea mai corecta se face mecanic cu jeturi de vapori fierbinti.

urinalul se goleste si se curata imediat dupa întw* tmintare. Scuipatorile sînt recipiente închise cu capac. 114. Pentru curatirea lor se poate instala la robinetul de apft un conduct în derivatie îndreptat în sus. Fiecare bolnav care expectoreaza trebuitisa a iba scuipatoare. Urinalele curate se pastreaza într-o camera speciala la un loo «u plostile. . Fig. confectionate diumetal emailat sau st icla. care tîsnind puternic «pala interioru l urinalulu i (fig. Spalator mecanic de bazinete. care permite adaptariuirecipientului cu desc hizatura pe jetul de apa. Scaun rulant neci-siir pentrudeplasarea bolnavilor la \V. 115.Ca si plosca. 119).C.

11 S. 119. îl -o. lului la patul bolnavului. Suport pentru transportul . urinalelor. HI. 22 5 Spalarea urinalelor./ i i / . 18 Fig. Suport pentru fixarea urina-Fig.

Scuipatorile de buzunar slut confectionate în majoritatea cazurilo rd in s t i c l a s a u met a l si s în t p r ev a z u t e cu u n cap ac c u ca re M\ închid ermetic. amesteca l«« cu soda caustica. i. prevazute cu mîner si acoperite cu capa» rotund în forma de pîlnie cu un orificiu la mijloc. Pen tru ca sp uta sa n u ad e r e de fu ndu l scu ip ato ri i s e t o a rn ftîn ea solutie dezinfectanta: lizol 3% sau fenol 2. Scuip ato rile se pastreaza într-un dulap înch is. si scuipatorulnu are grad atie proprie. Scuipatorile trebuie curatate în fiecare zi. Mai des întrebuintate sînt cele din sticla cu doini orificii. Capacul superior se deschide usor prin apa s ar ea pe un b uton . pentru a stabili si câni i tatea sputei expectorate. bolnavii cu expectoratie abundenta. sustine cu mîna dreapta fruntea bolnavului. Daca este nevoie de determinarea cantitatii eliminate. Unele din acestea sînt prevazul»» Fig. scu ipato rii. în interior exista o pîlnie pe caro se scurge sputa în vas si în acelasi timp îm piedica varsarea sputei în caz de rasturn are a recipientului. iar în fata bolnavului un prosop. Pentru protejarea lenjeriei si a rufelorde pat . si cu gradatii în ml. iar In. 120. Se golestecontinutul . Captarea varsaturilor. se spala cu apa rece si apoi cu apa calda si se freaca cu operie folosita numa i pentru acest scop. peste patura se pune musamaua. Daca starea bolnavului el va ramâne culcat si cap se pune un prosop. în timpul varsaturilor bolnavii se ridintIn pozitie sezînd. cu ocapacitate de circa 20 0 ml. care poarte fi USOL ridicat. numai capul îi va fi întors într-o parte. Se recomanda ca Scuipatorile de buzunar sa fie fierte în fiecare /i.5%. Dupa spalare se dezinfecteaza prin fierbere. separat de u rin ai» si bazinete.E x i s t a ma i m u l t e t i p u ri d e s c u i p a t o r i . sputa va fi masurata într-un cilindru gradai. lu i. 120). pastrata permanent într <» solutie dezinfectanta. ia r cu ce al al A nu permite ridicarea în pozitie sezînd. ia r ce l in ferio r est e fi xa i prin însurubare si serveste la golirea si curatire. -Scuipatoare. S cu ip atorile trebu i e în tretinu te curat si în cazu rile în c aro sputa nu se reco lteaza pen tru vreo examinare bacteriologica. a sistenta va sta de partea stinga a patului si vn. de mai multe ori pe zi. prevazute fiecare cu un capac. unul superior si altul inferior. Bolnavului i se da «> tavita renala curata a si uscata. rotunde. Sul» Asistenta va sprijini cu o mîna fruntea bolnavu ta mî n a v a tin e t av ita ren al a cu r a t a si u sc al . Scuipatorile de mîna (fig. sînt vase mici.

.

j.h fata acestuia luînd în prealabil masuri de îndepartare a protezed e n t a r e m ob i l e d in c av i t a t e a b uc a l a . Daca bolnavul prezinta varsaturi dupa interventii chirurgicale i iiabdominale, el va fi sfatuit ca în timp ce vomeaza sa comprime i r ou palma plaga operatorie, în acest fel durerile vor diminua, pericolul de desfacere a suturii va fi mai mic. C înd bo ln avul s-a lin ist it se înd ep arteaza tavita renala si i s e o solutie aromata sasi clateasca gura. Aceasta solutie se va arunca r-un alt vas, pentru ca produsele vomitate sa se pastreze în forma initiala. Se sterge gura bolnavului, se scot musamaua, prosopul ne aeriseste salonul. Bolnavul este asezat apoi în repaus si supravegheat în continuare. vizita medicului, asistenta va raporta frecventa, orarul, caracterul, ulitatea, continutul varsaturilor, precum si simptomele însotitoare <(>rvate la bolnav. PREVENIREA ESCARELOR DE DECUBIT .Bo lnavii cu motilitatea activa pas trata îsi modifica des tul de ilrn pozitia în pat, prin aceste schimbari punînd în contact cu patul ini-rcu alte suprafete ale corpului. La bolnavii în stare grava, adina"> in, inconstieti, cu paralizii, care n-au posibilitatea sa-si schimbe ' j^uri pozitia în pat, aceleasi suprafete sînt supuse presiunii permanencxercitate de greutatea corpului. La acesti bolnavi, regiunile unde re tegument si suprafata osoasa nu se interpune un strat de tesut l»os sau muscular, care sa protejeze tesutul cutanat si subcutanat, fi irigate într-o masura insuficienta ceea ce va avea ca rezultat i r i t i a u no r tu l bu r a r i t ro f i c e , m a n i fe s t a t e su b f o rma de e s c ar e . început apare o zona dureroasa la presiune si pielea se înroseste '< irita tulburarii de circulatie. Alimentarea tesuturilor neputîndul'ace în mod corespunzator se produc escare. Eegiunile predispuse aparitiei escarelor la bolnavii în decubit l i "i sal sînt: regiunea occipitala, a omoplatului, sacrata, deasupra ( ranului si calcîiele, iar pentru bolnavii asezati în decubit lateral, 'junea deasupra crestei iliace, a trohanterului mare, partea externa;i intern a a genunchilor si reg iunea maleolara. Factorii favorizanti ai aparitiei escarelor sînt: caldura, umezeala (liic.ontinenta de urina, fecale, scurgeri vaginale, transpiratii abunden( ( < etc.), neglijarea igienei tegumentelor, cearsaful mototolit, neîntins N ii u orice neregularitate de pe suprafata patului, edemele, pieleasi subtire, vîrsta în aintata , s tarea d e su bn utritie. 227 !'

Sînt anumite îmbolnaviri care predispun la aparitia escarelortulburari de circulatie , paralizii ale membrelor, afectiuni ale maduveispinarii etc. Pentru a împiedica aparitia escarelor, asistenta trebuie î uprimul rînd sa împiedice pre siunea continua pe aceleasi regiuni. Aceasta se poate realiza prin schimbarile frecvente de pozitie alobolnavului adi namic, în masura în care starea generala îi permite. La bolnavii în stare grava se poate întocmi si afisa orarul schimbariipozitiei, spec ificînd, pentru fiecare perioada de timp, pozitia î ucare trebuie culcat. Fixarea or arului o face medicul. Se asigura bolnavilor un pat comod, cu lenjerie curata, cearsafbine întins, fara c ute, saltea antidecubit din burete sau pneumaticii, compartimentata; sub regiunile periclitate se asaza perne si colacide protectie. Se vor îndeparta din pat cu mare atentie resturi Ioalimentare si obiectele care a r putea produce prin comprimare tulburari locale de circulatie : nasturi, medica mente, bucatele de gips etc. Asistenta se va îngriji ca bolnavul sa fie îmbracat în lenjeriecurata, iar toaleta zil nica sa fie riguros efectuata. Pentru activare: icirculatiei se vor efectua fric tiuni, în special în regiunea spatelui, insistînd asupra partilor declive. Lenjeria de corp sau de pat umezitava fi imedia t îndepartata si înlocuita cu alta uscata si curata. Cu ocazia toaletei zilnice, asistenta va examina tegumentelebolnavului si la apa ritia celui mai mic semn, va anunta medicul. Ea va întreba zilnic bolnavii daca nu au dureri în regiunile predispusela formarea e scarelor si chiar daca nu se vede nici un semn obiectiv, se vor lua toate masurile preventive. Daca, cu toate îngrijirile preventive acordate, s-au format escarese va anunta med icul si plaga se va îngriji dupa principiile tratamentelor plagilor. Starea tegumentelor reprezinta oglinda calitatii muncii profesionale de îngrijire si constiinciozitate a asistentei. Aparitia escarelorse datoreste, în m area majoritate a cazurilor, neglijentei acelor» care au sarcina îngrijirii bolnavului.

ALIMENTATIA BOLNAVULUI PRINCIPIILE GENERALE ALE ALIMENTATIEI BOLNAVILOR Una din cele mai importante probleme ale îngrijirii bolnavului i'» alimentatia. Asigurarea aportului caloric necesar pentru sustinefortelor fizice ale bolnavului, stabilirea regimului alimentar fvat pentru asigurarea conditiilor de vindecare si administrarea '' lentelor pe cale naturala sau artificiala constituie sarcini elementareîngrijir ii oricarui bolnav spitalizat sau tratat la domiciliu. Alimentatia bolnavului urmareste: Sa acopere cheltuielile energetice de baza ale organismului, " necesare cresterii (în cazul copiilor), cît si cele necesare refaceriii'dcrilor pr in cheltuieli exagerate. S a asigure aportul de vitamine si saruri min erale necesare il«'*fasurarii normale a metabolismului, cresterii si celorlalte functiii»h> organis mului. Sa favorizeze conditiile prielnice procesului de vindecare, >lind organele îmbo lnavit e si asigurînd un aport de substantec sar e organismului. Alimentatia rationala este si un factor tera11 ic important. Ba poate influenta tabloul clinic al majoritatii (miilor, caracterul procesului patologic si ritmul evolutiei acestuia. Sa previna o evolutie nefavorabila în cazul unei îmbolnaviriInltmte, sa împidice transf ormarea bolilor acute în cronice, precumti aparitia recidivelor. Sa consolideze rezultatele terapeutice obtinute prin alte d e t r a t a m e n t . 229

Tinînd seama de cele de mai sus, regimul dietetic al bolnaviloitrebuie astfel alca tuit, încît sa satisfaca, atît necesitatile cantitativ»1 , cît si pe cele calitative ale organismului. ASIGURAREA NECESITATILOR CANTITATIVE ALE ORGANISMULUI Aportul cantitativ al substantelor alimentare necesare organismnlui este dirijat în stare normala de factori fiziologici ca : setea, foamea, obisnuinta etc. în cazul bolnavilor, acesti factori nu sînt totdeaunajaloane destul d e sigure pentru dirijarea aportului alimentar. într-i> serie de boli, lipsa poftei de mâncare este un simptom precoce si d<> minant sau setea poate fi exagerata în foarte multe cazuri. Bolnaviiinconstienti, comatosi, precum si cei somnolenti sînt complet lipsitide senzatiile de sete si fo ame; ei nu-si pot dirija si asigura aportulnecesar de alimente. De aceea, person alul care îngrijeste bolnavulare un rol foarte important în alimentarea lui. Aportul de substante alimentare trebuie asigurat pe baza necewitatilor reale de calorii, în caz ca nu se asigura cantitatea necesarii de alimente, organismul recurge la rezervele proprii tisulare. NecesitAtile calor ice ale unui bolnav adult variaza între 2 500 si 3 OUt> de calorii; daca organismul este supus unui regim de foame, va consuma din tesut urile sale proprii circa l kg în 24 de ore, ceea ce se tmduce printr-o slabire rap ida în greutate, mascata eventual printr-i> retentie exagerata de apa. Necesitatile calorice la bolnavul în repaus absolut la pat N I< apreciaza în jurul cifrei de 25 calorii/kilocorp. Astfel un bolnav cu greutate corporala de 60 kg va avea nevoi< de l 500 de calorii în 24 de ore. Necesitatile calorice ale copiilor sîiiicu 20 30% mai mari, iar ale batrînilor cu 10 15% mai miriAceasta cantitate de substante alimentar e acopera cheltuielile met abolismului bazai. Necesitatile bolnavului ambulant, mai ales dacii lucreaza, sînt mai mari în raport cu intensitatea efortului pe caro ldepune. Astfel, acelasi bolnav, în cazul unei munci usoare, executa! în stare sezînd, necesita 2 500 3 000 de calorii, iar în cazul utirimunci grele, pîna la 5 000 6 000 de calorii. Necesitatile calorice ale bolnavilor febrili se maresc mult in raport cu metabolismul. Distractiile de tesuturi, produse sub influenta microorg anismelor, ridica necesitatile calorice cu 10%. Fiecaregrad de temperatura impli ca un aport energetic de înca 13%. Cheltnielile energetice care se mai pot adauga, de exemplu cele rezultai»> din stari de neliniste si agitatie, prin miscari involuntare, contractii, convulsii etc. ridica necesitatile energetice în functie de interul

. lor cu înca 10 30%. Astfel, un bolnav de 60 kg, suferind'Uu os , cu temp er at ur a d e 40 °, cu con trac ti i acc entu a t e , ar e -pentru acoperirea metabolismului ba^al 60 x 25 calorii =1500 de calorii -pentru acoperirea pierderilor prin distractii celulare 10% = 150 de calorii pentru acoperirea arderilor intensificate prin febra 3 x 13% = 600 de calorii pentru acoperirea pierderilor cauzate de contractii 30 % = 480 de calorii Total 2 730 de calorii .sigurarea aportului de substante alimentare poate fi realizata ti prin calcularea exacta a necesitatilor, tinînd seama de valoarea Jfotica a principiilor alimentare, care încazul Mdratilor de car ti al proteinelor este de 4,1 calorii, iar în cazul grasimilor de c a l o r i i , î n v ed e r ea a c e s tu i s c o p a s is t en t a t r e b u i e : -sa cîntareasca bolnavul la internare si sa controleze evolu14 greutatii corporale în timpul spitalizarii; sa observe comportarea bolnavului si sa aprecieze cheltuieilu energetice în plus; sa calculeze valorile calorice ale alimentelor pe baza de ta'( lo, care trebuie sa fie afisate în camera asistentelor, pentru a fi i. iiulemîna tuturor. Fndependent de felul regimului sau forma si consistenta ali-telor, el trebuie sa fie astfel alcatuit ca sa acopere necesitatile ,'etice în întregime, caci numai în acest fel se pot mentine for-fizice ale organismului, factor absolut necesar pentru procesul ' \indicate. ASI GURAR E A NE CESI T A TILOR C A L I TATIVE A LE ORGA NI S MULUI Compozitia chimica a alimentelor. Kegimul alimentar trebuie i aprinda toti factorii necesari pentru mentinerea vietii si asigu i. tu turor functiilor org anis mului în co nditii no rmale: H iar a t i i de ca rbon rep rezint a masa principala ; get ica a org anismului n o rmal si în t imp ul majo ritatii bolilo rales al bol ilor fe b rile. Digerarea si asi mila rea lor n u solicitauis mu l p re a mu lt, de acee a es te b i n e c a 50 % din n e c e sit at il e>rice ale organismului sa se asigure prin hidrati de carbon, dacaîuteles nu exista o contraindicatie în cee a ce priveste aportul lordiab etul zah arat, colita de fermentati e etc.). în curs u l sta rilo r . i mie hid rocarbonate le pot fi administrate sub forma de lichid ei.iropnri, c eaiuri îndulcite, limonade, sucuri de fructe etc.). Ele

refac depozitele de glicogeu ale ficatului si asigura astfel o bun . functionare a celulei hepatice cu rol atît de important în metabolismul intermediar si în functia de dezintoxicare a organismului. Aportul de glu cid e trebuie marit în starile casectice, denu tritio, b o l i fe b r il e, a fe ct iun i h ep at ic e si ren a l e . 1) ) S ub stan t e l e p ro te ic e re pr ez in ta ma te ri al el e p l as ti ce ;ilo organismului, ele înlocuind substantele distruse prin uzura f i 7. i ologica sau patologica. Substantele proteice reprezinta în acelasitimp o su rsa im portan ta de ene rg ie s i consti tu ie materia prima ufermentilor si a hormonil or. Orice modificare în metabolismul proteic survenita în mod f i/ iologic ca sarcina, a laptarea, sau în mod patologic ca în cur.snl insuficientei hepatice, tulburarilor de digestie sau absorbtie, sau prinpierderi patologice în arsurile întinse, prin plasmexodie în nefrow, în expectoratii abundente, prin evacuari repetate de exsudat, in hemoragii precum si în caz de arderi exagerate în organism, ca în bol i Iofebrile va d etermina cresterea necesitatii organismului în proteiiu1 . Rezistenta organismului fata de infectii depinde în mare masuriide modul cum sînt sa tisfacute necesitatile lui în proteine. Substan tele necesare procesului de vindecare, refacerii tesuturilor distrus^, vindecarii plagilor etc. se formeaza de asemenea pe seama proteinelor din aportul alimentar. Formarea lor, în caz de carenta protHni ca, în tî rz ie s au dev ine d e fi ci ta ra sau imp o sib il a. Aportul insuficient de substante proteice de lunga durata determina scaderea proteinelor plasmatice, distrugerea parenchimulii! hepatic, aparitia unei anemii si, prin scaderea presiunii coloidowmotice a sîngelui, retentia apei în organism cu formare de edem o. Necesitatea de substante proteice a organismului sanatos eslode l 1,5 g/kilocorp în 24 de ore. Astfel, o persoana de 60 kg necesit îlzilnic 60 90 g proteine. Aceasta cantitate echivaleaza cu 240 3<>0de calorii si reprezinta 10 15% din necesitatile t otale ale organinmului. în cazurile de arderi exagerate sau pierderi patologice, necesitatile de proteine se maresc pîna la 2 3 g/kilocorp, necesitat lca re trebuie neap arat sa tisfacute, caci în caz con trar organismulva recurge la rezervele sale proprii si în primul rînd la tesutul mu ncular. în caz de afectiuni cu insuficienta renala, în vederea menajariirinichiului, ratia z ilnica de proteine se va reduce vremelnic de exemplula 1/2 g/kilocorp. Necesitatile în proteine ale organismului nu pot fi satisfacuttotd eaun a imedi at . Imp orta nt este ca pierderi le din faza acu ta ubolii sa fie compensate print r-un aport marit dupa trecerea aceslolfaze; aceasta deoarece în cazul bolilor infe ctioase febrile, cu toni* arderile intensificate, nu este oportuna depasirea cantitatii de 50 u

11 faune în 24 de ore, caci organismul nu o poate utiliza, deoarece 11 lentii, secretiile digestive si energia necesara pentrumetaboli n<it complexa a proteinelor sînt partial blocate. Dupa primeler, Insa, cînd simptoma tologia începe sa se reduca, ratia de proteineva mari treptat în raport cu necesitat ile fiziologice, pentru caperioada de reparatie a bolii sa se completeze tot cee a ce a fostminus în perioada acuta, putînd ridica ratia zilnica pîna la 120 < K-în alegerea substantelor proteice se va da prioritateacelora io cuprind toti acizii aminati (esentiali). Din acest motiv, cel putin (iO % din proteinele consumate, trebuie sa fie de origine animala |i l, o si derivatele sale, carne, oua, viscere etc.), care contin proiiu » complete si restul de origine vegetala (cereale, legume uscate, n'ki, zarzavaturi), care contin proteine incomplete. r. ) Gr as im ile s î nt s ubs ta nte a lime nta re cu o va lo ar e ca lo rl înalta, introducînd în organism substante cu valoare energeil, mare într-un volum mic. Alaturi de rolul lor energetic, ele maii rit si în compoziti a tesutului nervos si a stromei eritrocitare, iar, forma depozitata, reprezinta rezervele de energie ale organismuluit.oHutul de su stinere pentru organele interne. Cantitatea de lipide necesara organismului sanatos este de lî g/kilocorp în 24 de ore, ceea ce reprezinta 30 40% din ratianrgetica totala a organ ismului. Eatia de grasimi se va reduce în / u l tulburarilor în metabolismul grasimilor, precum si în cazuluficientei glandelo r care intervin în digestia si metabolizarea lor nuficienta hepatica, pancreatica, nefroza lipoidica, ateromatoza, iilxvt-, zaharat cu acidoza etc., precum si în caz de obezitate). Digestia si metabolizarea grasimilor necesita eforturi din partea rii'iiismului; din acest motiv, în cursul bolilor febrile, lipidele voriulministra te numai în cantitati necesare pentru aportul vitamilor liposolubile. în unele cazuri, grasimile se exclud complet dinH inul dietetic pent ru un anumit interval de timp. Katia de grasimi se mareste în stari de subnutritie si în cazurilearderi exagerate d in cursul hipertiroidismului. Aportul de grasimi trebuie sa fie, atît de origine animala, cît vegetala, pentru a asigura toti acizii grasi necesari organismului. d ) V i t a m i n e l e s î n t a b s o l u t n e c e s a r e p e n t r u m e n t i n e r e ai lubolismului normal al organismului. Necesitatea în vitamine i'K l e în timpul activitatii celulare exagerate din cursulmajoritatiii holnaviril or. Necesitatile normale de vitamine în cursul diferitelor l i pot ajunge pîna la 150 mg vitamina C, 25 mg vitamina Bx, mg vitamina 336, 8 mg vitamina PP si 20 mg vitamina K, ceea HO asigura prin introducerea fructelor, sucurilor de fructe, salatelor

si logurnolor în ratia zilnica de alimente si prin prepara te vitamino. e) A p a si sarurile minerale trebuie administr în proportia necesara organismului. Stabilirea ratiei zilnice este d sebitde import anta, în apa se petrec toate reactiile biochimice < iorganism, sarurile minerale f iind necesare ca substante structur.Hsi catalizatoare. Necesitatile zilnice de a pa ale organismului sanatvariaza între 2 500 3 000 ml. Ele se acopera pe de o parte prin licli dele ingerate, pe de alta parte din arderea hidratilor de carbon a grasimilor. Paralel cu nevoile de apa se satisfac si nevoile de sarimminerale. O rganismul sanatos necesita în 24 de ore : 4 g 'Na, 3 4 g K, 2 g Ca, 0,15 g Mg, precum si o serie de alte substante mineral»', ca : fier, cupru, iod etc. Satisfacerea nevoilor de apa si de saruri minerale trebuie sa M« faca în mod proportional, altfel, cu tot aportul de apa si de saruri, daca acestea sînt în proportii neadecvate, organismul ramîne î» dezechilibru hidro-mineral(vezi capitolul Hidratarea organismului"), Necesitatile de apa si de saruri miner ale cresc în cursul pierde rilor exagerate, ca: transpiratii abundente, perspiratie exagerul.il (boli febrile), diaree, varsaturi, aspiratie intestinala, hemoragii abundente, plasmoragie (arsuri întinse), diureza exagerata eio. Dimpotriva, aportul de lichide trebuie redus în cursul insuficienteicardiace, în per ioada de formare a exsudatelor si transsudatelor (poliserozita, ciroza hepatica etc.). Cantitatile necesare de apa si saruri minerale trebuie bine calcu late în cazuri patologice, stabilind prin masuratori sau aprecierigenerale, pierderile de lichide ale organismului. Pierderile de apa prinvarsaturi, diaree, hemoragie, fistula intestinala, evacuarea exsudutelor precum si prin aspiratia continutului tubului digestiv merxparalel cu pierderile proportionale de saruri minerale. Completareapierderilor în aceste cazuri se va f ace cu ape minerale, supe, solutii» Einger sau alte solutii de saruri minerale. Pierderile de apa prin perspiratie sau transpiratie sînt mai abundente decît proportii* corespunzatoare de saruri minerale pierdute si astfel acestea m» concentreaza în organism. Completarea pierderilor în aceste cazurise va face cu solu tii zaharate, siropuri, sucuri de fructe, limonadi» sau prin solutii da glucoza, în sfîrsit pierderile exagerate de saruriminerale, fata da pierderile de apa din cursul diurezelor exagerate, fortate prin medicamente diuretice, se completeaza prin solutii hiportonice de saruri minerale. Calcularea necesitatilor de lichide ewU» prezentata la capitolul Hidratarea si mineralizarea organismului" (voi. II).

Starea de agregatie a alimentelor. Dupa starea lor de agregatie, 'iin«ntele pot fi lichide, semilichide sau pastoase si solide. AlimenteleUdo la rînd ul lor pot fi servite bolnavului ca atare sau în starerlinitata. Consistenta lor p oate fi diferita. Alimentele solide cer un efort de digestie mai mare. Din acest i îl i v, la prescrierea regimului alimentar, se va tine seama destarea îtiuiismului si în special a organelor digestive. Astfel, în faza acuta liniilor febrile, cînd toleranta tubului digestiv este de obicei scazuta, i vor recomanda în special alimentele lichide; pe masura ce boalaMilueaza spre vin decare se va îmbogati si dieta cu alimente semiIiide si apoi solide. Afectiunile ulcerative dureroase ale cavitatii bucale, faringei, esofagului, stomacului si duodenului reclama evitarea alimentelor11 ld o. Hemora giile tubului digestiv permit numai o alimentatieIiida. Insuficienta glandelor d igestive si tulburarile de motricitaten tubului digestiv f ac necesara farîmitarea alimentelor solide înainte< utilizare. Starea de agregatie a alimentelor are o deosebita importanta i cursul tratamentului febrei tifoide, ulcerului gastroduodenal si 11 /.cnteriei. Pregatirea alimentelor. Alimentele supuse proceselor de prega ro (amestecare, framîntare, fermentare, conservare, fierbere, pra10 etc.) sufera transformari calitative însemnate în compozitia r chimica. Alimentele supuse proceselor de pregatire se denatureaza. HI acest motiv trebuie data o mare atentie modului de prepararehranei pentru boln avi. Astfel, prajirea grasimilor de orice natura elibereaza acizii grasi nlatili, greu suportati în afectiunile duodeno-vezicale si complet iiitraindicati în boala ulceroasa. Din acest motiv alimentele prepa-i,l.oprin prajire, ca: friptu ra, chiftelele, snitelul, preparatele fai-IIIIKO prajite în grasime, desi ca alimente de baza ar fi permise, "ilusi vor fi excluse din cauza denaturarii lor cu ocazia procedeului ic prelucrare. Alimentele conservate prin afumare se impregneaza cu produse 'I c gudron, iritante, atît pentru muccasa tubului digestiv, cît si l'ciitru celula hepatica. Carnea fiarta pierde o serie de substante organice si minerale, ii schimb, proteinele din interiorul ei se coaguleaza uniform. Dimpoi riva, carnea prajita îsi pastreaza toate substantele componente, caci1'riu prajire se coaguleaza repede stratul exterior, ceea ce împiedical'icrderile. Alimentele preparate la cald ramîn mult mai sarace în vitamine. 235

Asistenta, care alimenteaza bolnavul, trebuie sa cunoasca moi 11ficarile pe care le sufera alimentele cu ocazia proceselor de prepar;u< si va tine seama de aceste modificari ori de cîte ori sînt necesarii reîncalzirea, conservarea sau pastrarea acestora sau în cazul acceptarii alimentelor aduse de familia bolnavului. ALIMENTATIA DIETETICA Bolnavii internati în spitale primesc de multe ori un regim diotetic, acesta reprezentînd unul din factorii cei mai importanti altratamentului. Din aces t motiv, asistenta trebuie sa cunoasca bazele, alimentatiei dietetice, sa se orienteze printre variatele si multiploloregimuri de alimentatie si sa stie sa aplice în mod just cunostintelesale, distribuind core ct alimentele bolnavilor pe care-i îngrijeste. Regimurile dietetice sînt foarte variate. Alcatuirea si prescrierea lor vor fi facute de medic, iar asistenta dieteticiana le va con cretiza pentru bucatarie. Aceste probleme, desi apartin asistentei dieteticiene, totusi asistenta medicala sau de pediatrie trebuie sille cunoasca si sa aibe anumite jaloane de orientare pentru aplicarealor în mod stiintific. Eegimurile dietetice sînt variate în functie de calitatea si cantitatea alimentelor pe care le contin. Pe baza criteriilor cantitative, regimurile pot fi hipercaloricosau hipocalorice . Eegimurile hipocalorice sînt recomandate în c;mde obezitate sau pentru crutarea un or organe cît si în caz de hipertensiune arteriala. Durata lor de aplicare este vremelnica, ele neasigurînd necesitatile reale ale organismului. Begimul hipercaloric se aplica bolnavilor slabiti si în toate cazurile în care necesitatile organismului cresc. Pentru fiecare caz în parlese vor calcula e xact necesitatile organismului pe baza formuleloraratate mai sus, la care se vor putea adauga sau scadea cantitatilecerute de medic. Eegimurile alcatuite pe baza criteriilor calitative au o sferilmult mai larga, d ar în aplicarea lor se vor lua totdeauna în conside rare si criteriile cantitative. Se prescrie regim alcatuit pe criteriucalitativ în cazu rile în care se urmareste: a) Punerea în repaus si crutarea unor organe, aparate sau sisteme. Aici se încadreaza regimurile de crutare a intestinului subtire încaz de febra tifoi da, a intestinului gros în caz de dizenterie, a mucoaseibucale în caz de stomatita, a stomacului si duodenului în caz dogastrita, duodenita, ulcer gastro-duodenal, a ficatului în caz de hepatita, ciroze, a functiei vezicii biliare în caz de colecistita, a rinichiului tn caz de nefrita etc. La alcatuirea regimului de crutare se va tino

i i , n ia de compozitia chimica a alimentelor, de modul de preparare, i w. i i m s i d e st a re a l o r d e a g r e g at i e . />) Echilibrarea unor functii deficitare sau exagerate ale orgaM i n ului. Astfel, în caz de colita de fermentatie, se va prescrie un tflm bogat în substante proteice; în colita de putrefactie, dimpo i vil, se va da un regim cu baza de hidrati de carbon, în perioada 1 < formare a exsudatelor, în ciroza hepatica ascitogena, precum si i insuficienta cardiaca se va administra un regim sarac în lichide. c) Comp ensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glan lor endocrine. Astfel se va stabili toleranta la hidratii de carbon i diabetul zaharat, iar reg imul va fi adaptat la aceasta toleran ta. i u caz de hip ertireoza, regimul va fi hipoproteinic, dar bogat în iliimine. d) Satisfacerea unor necesitati exagerate ale organismului, de UMiiplu regimul bogat în vitamine în cazul bolilor infectioase, ({imul bogat în saruri de calciu în cursul unei îmbolnaviri osoase ui infectii tuberculoase, sau regimul bogat în proteine în cursul nitamentului cu hormoni cortico-suprarenali. e) îndepartarea unor produse patologice de pe peretii intesti nii, ca : puroi, mucus, cu ajutorul regimului de mere sau morcovi rasi. Dupa stabilirea necesitatilor cantitative si calitative ale orga i sinului se va alcatui lista alimentelor cu care ele vor fi acoperite i HO va stabili programul de alimentatie. Pentru aceasta se vor lua n consideratie: compozitia chimica a alimentelor, valoarea lor calol< îa, preferintele bolnavului, posibilitatile de prelucrare a mateiiilor, i n'«cum si scopul pentru care a fost prescris regimul dietetic. în v ede rea acord arii une i alimentatii dietetice c ît mai variate -i functie de posibilitatile de adaptare momentane ale bucatariei, 'intenta trebuie sa cunoasca echivalentele cantitative si calitative Io diferitelor principii alimentare, pe baza carora în anumite cazuri n r putea înlo cu i unele alimente cu alt ele. Astfel: 100 g hidrati de carbon pot fi asigurate prin 100 g zahar, 120 g roz, 135 g taitei, 150 g fructe uscate, 200 g pîine, 200 g legume 'în o a te , 5 00 g c artof i, 6 50 g fru c te p roasp et e. 100 g substante pro teice pot fi asigu rate prin 2 000 ml lapte, i . >0 g carne alba de vitel sau pasare (fara os), 650 g peste sau 400 gi'iinza. Proteinele de origine vegetala fiind proteine incomplete nuc iau în consideratie la calcularea echivalentelor cantitatii de pro-i «ine, ele neputînd acoperi necesitatile organismului; pe de alta parte, i luU mt a co n t in u tu lu i lo r bog at în ce lu lo za , ar în ca rc a p re a mu lti ulmi digestiv, daca pe lînga ratia de hidrati de carbon, cea de pro<

«ine s-ar servi bolnavului tot sub forma de alimente vegetale. 245 l

100 g grasimi sînt cuprinse în aceeasi cantitate de unt, ul«lv e g e t a l s au u n t u r a d e p o r c . Numarul regimurilor dietetice este foarte mare. în cursul fi« carei boli se pot aplica regimuri dietetice speciale si chiar la aceeatlboala al imentatia poate sa difere în functie de stadiul si gravitatei* bolii, de posibilitatile locale si preferintele bolnavului, în spitaln ! sînt fixate un numar oarecare de regimuri tip, care sa acopere majoritatea necesitatilor, urmînd ca pentru cazurile care nu pot fi încadrate în aceste regimuri sa se prescrie alimentatia de la caz la ca/,. Eegimurile alimentare tip pot fi clasificate dupa compozitii*, dupa consistenta, temperatura, frecventa de administrare, dupa actiunea lor asupra pH sanguin, precum si dupa reziduurile pe care le lasft. 1. Dupa compozitia lor, regimurile se împart în: Regimul absolut sau regimul de foame. Bolnavul nu primestope calea tubului diges tiv nici un aliment, organismul lui fiind nevoii, de a recurge la rezervele sale proprii. Numai la indicatia specialiidata de medi c, bolnavul va putea primi apa. Eegimul absolut poal.iifi mentinut numai pentru un timp foarte limitat, în caz contrar organismul trebuie hidratat si eventual si alimentat pe cale parenterala. Eegimu l absolut se aplica în caz de ocluzii intestinale, varsaturi incoercibile, hematem eze, insuficiente hepatice grave, glomorulonefrite acute, dupa interventii chiru rgicale etc. Regimul hidrie este alcatuit din apa si saruri minerale. Bolnavulprimeste mici c antitati de apa, sifon, ape minerale reci sau micibucati de gheata în gura. Eegimu l nu are nici o valoare calorica; si în acest caz organismul recurge la rezervele sale proprii. Din acent. motiv, regimul hidrie se va aplica numai pe un timp foarte limitat sau se va combina cu alimentatia parenterala a bolnavului. Scopulregimului hidrie es te de a menaja tubul digestiv, asigurînd totuisihidratarea organismului. El se apl ica, în caz de hematemeze, varsaturi incoercibile, gastrite, duodenite, hepatite, pancreatite însotitede intoleranta gastrica, dupa interventii chirurgicale asupra tubri luixdigestiv, în cursul crizelor de litiaza biliara etc. Regimul hidro-zaharat este format din lichide zaharate cu bazftde apa: limonade, ceaiuri îndulcite cu zahar, siropuri, zeama decompot, înghetate (fara lapte sau cac ao), sucuri de fructe si zarzavaturi, supe strecurate de zarzavaturi, bulioane de cereale, infuziide cafea (fara lapte ). Valoarea alimentara a regimului hidro-zaharateste în functie de cantitatea de z ahar adaugata; sucurile de fruct osi de zarzavaturi asigura un aport însemnat de v itamine. Fiind lipsit de substante plastice nu poate fi aplicat timp mai îndelungai, dar, prin completarea lui cu proteine sub forma de transfuzii doplasma sau perfu zii de acizi aminati, poate fi administrat, dupi\

în afectiunile cardiace. înainte si imed iat dupa interventie etc.st supuse actiunii caldurii. Se aplica la bolnavi în perioada de vinde-. precum si fructe proaspete saurrte. i însumate ca atare sau pregatite cu alte substante ca salate.u-aroane. Completat cu pîine biscuiti formeaza regimul din cursul hepatitelor epidemice. frisca).tro-duodenale. fie sub-fina de supa de fainoase. . Regimul lacto-îainos-vegetarian sau regimul de tranzitie. Daca fructele si zarzavaturile sînt trecuter i n sita. Astfel.indicatia medicului.u'e. Regimul lacto-îainos cuprinde diferite produse fainoase fierte ' i lapte sau în apa si servite cu unt proaspat sau brînza de vaci. orez. un interval de timp mai lung. fie fierte în apa. regim lactat diluat cu ceaiuri sau ape mine' i d alcaline. chefir. dupa hemoragii. taitei. Acest regim se"<lica în cursul starilor febrile.. iaurt. ntinutul regimului poate fi îmbogatit cu oua si zahar amestecatelapte. penga preparatele de lap te si fainoase aratate mai sus (regimul lactomios) mai contine si zarzavaturi. precum si în toate bolile febrile. El se aplica în cazuide ulcer gastro-duodenal în perioada dureroasa. Eegimul lacto-fainos recomanda în cursul perioadei de stare si de convalescenta al boli r febrile. colecistite acute. precum si în colite de putrefactie. în a cest caz. renale si hepatice. r egimul se poate recomanda si în perioada de convales nta a ulcerului gastro-duodenal. regim lactat propriu-zis (lapte cu ceai. lapte batut. i. pre cum si în unele afectiuni cardiace. cafea si cacao. lapte cu cafea. Eegimuli'tat propriu-zis poate fi însa îmbogatit în asa fel ca sa satisfacacesitatile organismului. fulgi de ovaz etc. 1 mai contine la pte simplu. în insuficienta renala acuta. pe lînga cele de mai sus. El se aplica în pe rioada de convalescenta a afectiunilor cari. Regimul de cruditati este format din fructe si zarzavaturi crude. laptele trebuie degresat. i cacao. precum si în cursulicrelor. apendicita ita. brînza de vaca. ca: gris. Eegimul strict lactat nu asigura necesitatile calorice ale organisilui si se administreaza numai pe timp limitat. înainte de a trece la regimul complet. Se indica în perioada ' < tranzitie a unor enterite. Eegimul complet de tranzitie. crize de colelitiaza. Sub aceasta forma va fi aplicat în perioadauta a bolilor infecto-contagioase.ce. fara a fi M». regimul de cruditatipoate fi ipl icat sub forma de : 239 . alca I. în gastrite. în insuicnta cardiaca. contine carne de pasare fiarta. exclusiv din lapte. smîntîna. în perioada dureroasa a ulcerului gastro-duodenal dupa^imul lactat. Regimul lactat se poate prezenta ca: regim strict lactat. Regimul fainos este alcatuit din produse fainoase. Ele se prepara.

Valoarea lui calorica corespunde ratieinormale de în tretinere. Regimul de cruditati este hipocaloric si hipoazotat. Regimul cama t este alcatuit aproape exclusiv din carne <lnpasare. iar aportul ma re de potasiuîl face foarte util în afectiunile renale si cardiace. peste e tc. ca ca o. pîine. siropuri de fructe si de zarzavaturi. Este alcatuit în mod variat din toate principiile alimentare. Regimul semisolid cuprinde alimente de consistenta pastoasa. înghetatii. Din cauza caracterului lui hipocaloric si hipoproteinic. cacao. Dupa consistenta alimentelor componente se deosebesc : Regimul lichid alcatuit din lichidele amintite anterior : apil. însotite de eden i o. Valoarea calorica a acestui regim poate fi crescuta dupa procedeulob is nu it . smîntîna. vita. Prin continutul sau hipoclorurat s i hipoproteic este indiculla bolnavii cu hipertensiune arteriala. lapte batut. regijimlde cruditati se recomanda în obezitate si guta. cafea. oua. Regimul mixt sau complet. ou a. unt. Alimentele trebuie astfel variate. p rin a da ug ar e de za ha r. ape minerale. pîine prajita si înmuiata. îmbogatite caloric prin zahar. precum siînsotitorilor bolnavilor. 2. salate de fructe crude pregatite cu zahar si zeama de lamîn salate de zarzavaturi pregatite cu uleiuri. ceaiuriîndulcite cu zahar. facîndu-le absorbabile în cea mai maromasura si lasînd foarte putin e reziduri. El poate fi variat prinadaug ar ea de b rî nz a de vac i pr oa sp ata. . el poate fi îmbogatit cu cantil^ mici de lapte. Bolnavii suporta de obicei greu acest regim.sucuri de fructe si de zarzavaturi în cantitati de 2 3 i pe zi. încît sa se asigure aportul necesar de vitamino. cu sau fara lapte. Peni aceasta. zeama sau H:I de lamîie. Prin trecerea fructelor si zarzavaturilor prin sita se înlatura o partodin continu tul lor în celuloza. preparate sub forma de pireuri si anume : orez si faina de ovaz f iert» > în lapte. otet etc. care fac sa-i creasca valurea calorica. oua cu brînza. lapte dulce. Se indica în cursul diareelor de fermentatio. unt . coapte* sau pasate. El se indica în spital bolnavilor care nutrebuie supusi nici unei diete terapeutice sau preventive. bulion de zarzavaturi si de cereale. iaurt. Datorita continutuluisau mai mare de celuloza se utilizeaza în tratamentul constipatiilmcronice. brînza. unt si oua. limonade. brînza de vaca. lapte cu ou. creme dolapte cu oua si zahar. la indicatia med'icului. Eeg imul de cruditati este bogat în celuloza si vitaminîn forma lui initiala contine can titati reduse de clorura de sodi" în schimb aduce un aport mare de potasiu. zarzavaturi si fructe fierte.

Dupa clasificarea Pevzner. creme. 'inpoturi.ao). cafea cu lapter u'. tetanie. lapte simplu. Regimul alcalinizant influenteaza pH în sens alcalin. supe strecurate etc. ss t regim acopera toate necesitatile can titativ e si cal itative ale ' nanismului si reprezinta trecerea spre regimul normal mixt. ceai cu rom. Este format mai ales din carne. fica t t sau fript si tocat. fructe crude. calculoza etc. Alimenta tia va cuprinde în special orez.k k Regimul de convalescenta cuprinde alimentele regimului semi-d. oua. lapte dulce. cereale si preparate fainoase. Dupa temperatura lor. 3. lapte cu 'iii . creier. siropuri. cu splina 'M. iaurt. oua te moi. biscuiti. peste slab. Poate fi hipondat cînd bo lnavu l p rimeste pîin e o bis nuita p regatita cu sare s i 'li-sodat complet. ). Eegimulhiperpotasic seutilizeaza în c azul afectiunilor cardiace si renale însotite de edeme i tu c u r su l t r a ta m e n t u l u i cu c o r t i zo n . regimurilei ut grupate p e tabele numerotate de la l la 15. Este format mai ales dinfructe. înghetate. regimurile se clasifica în: Regimuri reci (limonade. pîine p recum si preparate fainoase. au scopuri substitutive : d e ex emp lu. î n c a d ru l f i e c a r u ii bel exista 3 subdiviziuni: regimuri A. fiecare avînd indii t i a l u i p e n t r u u n a n u m i t g r u p d e a f e c t i u n i . B. fulgi de vaz. utilizata în unele institutii. . lapte batut. Se indica în starile de acidoza i serealizeaza prin întregirea reg imului de baza. cac ao. Regimuri fierbinti (ceaiuri. hipertensiune arteriala. zarz avaturi si lapte. fosfaturie. ceaiuri. miere. cafea. adaptate la f azavolutiva a bolii respective. poliglobulii si eritremii etc. care se realizeaza prin administrarea regimului Io cruditati sau de legume si fructe uscate. zahar. Seindica în ca z de alcaloza. C. ilimentatia cu ficat proaspat de vitel de porc cu triturat de mucoasaa strica de porc sau maduva rosie în anemii hipocrome. Dupa compozitia lor în saruri minerale si actiunea asupra. glomerulonefrita acuta Regimul hiperpotasic este format din alimente cu continut de potasiu cît mai mare. Acest regim se administreaza încaz de insuficienta cardiaca. nuci etc. la care se mai adauga: budinci. cînd se pregateste bolnavului si pîine speciala faraurc. sucuri de fructe. Regimul acidifiant are scopul de a influenta pH sîngelui în sens i rid. sufleuri. Regimurile organoterapice cu o cantitate de viscere sau glande c re p arate în mod special. carne de pasare sau vita fiartasi tocata. pil organismului deosebim: Regimul desodat este pregatit fara sare sodica. 4.

concretizat prin respectarea alimentelor preferate de bolnavi. se va adauga progresiv regimulcu alimente sub forma semilichida si apoi solida. nu poate fi însa singurul jalon calauzitor în întocmirea regimuluidietetic. cît si cantitatile iiiconsumate. Toleranta individuala.în cazurile în care este necesara o cîntarire exacta a alimentelu administrate bolnavului. otet sau alte substante sapide. Criteriul de apreciere în general este determinat de boala de bazil. se vor prescrie regimuri individuale (asll'i în diabetul zaharat. de exemplu incazul bolilor digestive unde este necesar sa se tatoneze capacitatea < l otoleranta a stomacului si intestinelor. Alimentele pot fi preparateîn unele cazuri cu condimente sau facute mai gustoase cu zahar. 242 . cantitatiide alimente p rescrise si consumate de bolnav. iar }»ode alta parte. atît cantitativa cît si calitativa. este unalt factor care va fi luat totdeauna în consideratie.i controla toate alimentele pe care vizitatorii doresc sa le aduca Lispital pentru bolnavul lor. pentru ca regimul dietetic. în vederea aceluiasi scop. caci acesta supune organismul la cel mai micefort si suplineste pierderile datorite transpiratiei intense. pe masuriice boala înainteaza spre vin decare. insuficienta renala). asistenta v. se consemneaza în foaia de observatie. deoarece b olnavii prefera de multe ori tocmai alimenteluinterzise sau cantitatile pretinse nu sînt în concordanta cu prescriptiile medicale. Asistenta trebuie sa explice si sa imprime bolnavului necesitatea mentinerii prescriptiilor medicale relative la alimentatia terapeutica. în unele cazuri este necesar sa se indice pentru bucatarie si modul de pregatire a unor alimente. pentru ca acesta sa nu pretinda servireu unor alimente interzise. pe de o parte. Eegimul dietetic trebuie sa se adapteze la stadiul evolutiv nibolii. Factorul psihogen. Eegimurile tip pot fi combinate sau variate în cadrul unor limitedestul de largi. daca starea bolii sau preferinta bolnavului vor necesita acest lucru. sa nu exagereze excitabilitatea mucoasei digestive. Gustul si dorinta bolnavului trebuie de asemenea luate în consideratie în cadrul limitelor permise de regimul prescris. în aceste cazuri. refuzînd categoric tot ceea ce este interzi* înca înainte ca bolnavul sa fi aflat intentia vizitatorilor. în perioada a cuta si în cursul bolilor febrile se va prefera regimul dietetic lichid. Este foarte important ca bolnavul sa nu consume alte alimentedecît cele prescrise. sa nu fie eliminat prin varsaturi sau diaree. exista însa si cazuri speciale cînd însisi bolnavii ne atrag ateneuasupra lipsei de to leranta fata de unele alimente.

ircina aceasta nu poate fi predata nici infirmierei nici îngrijitoarelor salon. lasîndu-r iu (alimentati pîna dimineata zilei u rmatoare. vor fi ali mentati în perioadele cînd temperatura lor scade sau cînd se amelio-ii-iiza durerile. caci modul în care bolnavul primeste alimentele are de multeori aceeasi im portanta ca si regimul propriu-zis. Intervalul de noapte dintre alimentatia de Seara si cea de dimineatanu va întrece perioada permisa. Eestul meselor se vor repartiza laIntervale aproximativ egale în tre masa de dimineata si cea de seara. ca perioada de flamînzire din cursul noptii sa nu fie maimare de 10 max imum 11 ore. La acesti bolnavi. adica în m omentele cînd se simt mai bine. trebuie sa dispara. în acestf ol. Alimentele sosesc deIu. Orarul si repartizarea meselor au o deosebita importanta.ALIMENTAREA BOLNAVULUI SERVIREA MESELOR Servirea mesei bolnavilor ridica multe probleme în munca asî« Lentei. Orarul de alimentatie preconizat în sectie nu poate fi aplicatmecanic la toti boln avii. iar ultima masacit mai târziu. în functie de stadiul în care se ga-"iijte ulcerul. în leg at u ra cu s e r vi re a me se lo r bo ln av ilor . as is t ent a va t in e ^ ama de urmatoarele : 1. indiferent i d programul sectiei.Un ora în ora. în cursul zilei adaugind 1 2 mese si încursul noptii. Servirea mesei de catre persoane pe care bolnavul le-a zut curatind coridoarele sau closetele chiar si cu manusi de ' iuciuc constituie o greseala grosolana. Bolnavii cu hipersecretie gastrica sau ulcer gastroduodenal vor 11 alimentati la intervale scurte. care poate i duca bolnavul la un negativism alimentar. bucataria spitalului în vase izoterme pentru un numar mare deiiolnavi. In functie de regulamentul interior al sectiei si legat de programul detratament si de odihna al bolnavilor.. . 11 i atribuirea si servirea alimentelor se executa totdeauna de asistenta.. alimentele trebuie servite cîteodata. iar în unele cazuri. Din acest motiv este necesar ca miculdejun sa se serveasc a dimineata cît mai devreme. considerînd 8 ore de somn fiziologic pentru peri oada de noapte. febrili. ele trebuie sa fie distribuite bolnavilor pe portii sau în vasemici individuale. Iu alimentatia bolnavului. daca bolnavul se gaseste la un regim individual. Sistemul de alimentatie preco-ni zat în unele spitale de a servi ultima masa la orele 18. ireparabila. unde starea bolnavului o impune si mai putin. dar totusi cu circa doua ore înaintea culcarii. 243. Bolnavii în stare grava. Intervalele dintre mese trebuie astfel1 ntabilite.

cît si noaptea.. vor fi acoperite sau scoase din salon. Mesele principale nu vor fi servite niciodata înaintea aplicariitratamentului. înaintou laringoscopiilor. Bolnavii cu aspect neplacut: arsi. Asistenta trebuie sa consemneze acest lucru în condica de predare userviciului si sa comunice verbal. ceea ce se va lua în consideratie Iustabilirea orarului lor de alimentatie. Ore le de dupa prînz trebuie rezervate pentru odihniicaci în aceasta perioada procesul d e digestie blocheaza energia orgiinismului. în preajma interventiilor chirurgicale. adinamici. iar cantitatile consumatetrebuie notate a parte. Din acest motiv. care ar putea declansa voma si în sfîrsit. tablou sanguin. . înaintea unorrecoltari de produse biologic e (hemograma. individualizînd la nevoie orarul slrepartizarea meselor. în stare grava. a t ubajeloigastro-duodenale. nu pot ingera deodal flcantitatile ob isnuite de alimente. ei vor fi alim entati dupa un program special prin HHW mici dar dese. inclusiv vizita. tratamentele. recoltarile. Asistenta trebuie sa se acomodez»1 intereselor reale ale bolnavilor. daca nu pot fi izolati în rezerve. urinatele. examinarile medicale si de laborator. 2. Alimentatia bolnavilor nu trebuii* sa fie deranjata de nimic. ea trebuie sa rezerve pentrubolnavii problema alimente le necesare. tavitele renaleetc. Se va avoagrija ca înainte d e servirea meselor sa nu se execute tratamentedureroase sau suparatoare pentru b olnav. greu oflamînzire mai lunga de 6 ore.). a determinarii metabolismului bazai. bronhoscopiilor si a altor proceduri de examinaresi tratament. de asemenea. Orarul de alimentatie al acestor bolnavi trebuie consemnat în foaia de tratament. pastrîndu-le la oficiul de alimente în conditii adecvate. însa nupoate fi aplicat la toti bolnavii. bolnavul trebuie sa ramîna nemîncal. Pregatirea servirii meselor. ca sicei care ar varsa în timpul alimentatiei. Orarul de alimentatie face parte din programul sectiei. iar obiectele care ar putea deranja pofta domîncare a boln avilor. ca : scuipatoarele. Bolimvii cardiaci si cei cu sistem nervos labil suporta. Saloanele voi1 ti aerisite. bolnavilor li se va oferi bazinetul cel putin cu jumatate de ora înainteaservirii mesei.Bolnavii febrili. trebuie terminate pîna la ora meselor. Pentru aceasta. atît bolnavului. repartizate în 24 de ore. pentru ca nu cumva sa deranjeze pofta de mîncaro acelorlalti bolnavi tocmai în timpul alimentatiei. cît si asistente» lcare o schimba din serviciu. atît ziua. pentru a le administra totuijlratia zilnica. puse în ordine. viteza desedimentare a hematiilor etc. prin angajarea unei mari cantitati d e sînge la nivelul organelor abdominale. cu piodermite întinse. din acest motiv activitatea din sectie. Se vor îndeparta din salon factorii dezgustatori.

Distribuirea alimentelor trebuie facuta curat. ar putea dauna R conditiOr regimului de protectie. îmbracamanusi albe c urate si îsi aranjeaza boneta în asa fel ca parul sa nu(iada în alimentele servite bol navului. 121. asistenta anotimpului rece. ar putea crea nemultumiri. Servirea estetica si curata a meselor contribuie la îmbunata1 Mesele calde au suprafata confectionata din metal în grosimea caruia sîntInstalate d ispozitive de încalzit cu aburi sau curent electric. '. E a tyi va calcula timpul în asa fel ca în momentul sosirii alimente lor s a le po a t a dis tr ib u i si Horvi imediat. iar pe de alta arte. îsi spala bine mîinile. Pîna la sosirea alimentelor din bucatarie trebuie pregatit ||! oficiul de alimente. farfuriile vor fi încal zite pe masa calda x sau în lipKii acesteia în apa fierbinte sau vapori. Se va scoate vesela necesara din dulapuri. pentru a nu raci alimentele servite (fig. pi g. . pentru ca bolnavii sa o astepte. iarnlraciorul de servit va fi tras în fata oficiului. Asisten ta trebu i e sa aiba grija ca vesela sa fie suficienta pentru toate felurile de alimente pe r a r e l e vo r p ri m i b o l n a vi i . Ele au rolul de a mentineIu s tare calda alimentele bolnavilor în timpul împartirii lor pe farfurii. pentru a nu se raci si denatura iji pentru a nu expune bolnavii la asteptari inutile. operativ si estetic. î m b r a c a u n s o r t c u r a t s a u u n halat alb de protectie peste uniforma ei. pe de o parte.vor fi izolati de restul bolnavilor prin paravane. 121). ceea ce. încalzirea farfuriilor în timpul La sosirea mesei. . în cursul anotimpului rece. bolnavii în stare grava vor fi ajutatiIu aceasta de asistent e sau infirmiere. anu ntînd-o . Asistenta trebuie sa creeze o atmosfera corespunzatoare pentruwrvirea mesei. 3. fara întîrziere. Se va da posibilitatebolnavil or sa-si spele mîinile.

daca artrebui sa continue alimentatia terapeutica si dupa iesir ea din spital. aspectul si v aloarea lor calorica initiala. pe aceeasi farfurie. Alimentele nu trebuie atinse niciodata direct cu mîna. feliile de pîine. prajitura. asistentele dieteticiene pregatesc fise individuale doregim pentr u fiecare bolnav. în cazul regimurilor individuale. Vesela utilizata tr ebuie imediat ridicata. zaharul vor fi servite cu furculita sau cuclestele sp ecial de servit (fig. racirea si denaturarea lor. transportul si servirea trebuie sa fie y lmai operat ive. completate cu cererile suplimentare pentru bolnavii noi. pentru f iecare aliment. caci vederea ciprovoaca unor bolnavi greata. Ceaiul de dimineata se serveste în cesti. asiatenta va asigura farfurie curata. pentru a le utiliza mai tîrziu. modificate eventual de bucatarie si remise într-un exemplar sectiol. Untul. pîinea. pentru a preveni deformare:!. salamul se vor pune pe farfurioarei. cînd se aduc în sectie portii separate. Este foarte important ca fiecare aliment sa fie servit în vase corespunzatoare. asaîncît alimentul sa ajunga de la bucatarie pe masubolnavului în decurs de cîte va minute. ci pe rînd. Alimentele vor fi duse pe carucioare (fig. ceea ce asigura declansare» secretiei sucurilor digestive si pe cale psihica. Operativitatea împiedicAdenatura rea si racirea alimentelor servite. bolnavul trebuie sa primeasca si un cutit pentru a tainpîinea sau a întinde untul sau marmel ada. prajitura în cosulete. 124) pîna în fata salonului ylapoi pe tavi acoperite . Alimentele gatite trebuie asezate pe farfurii încalzite cu grijii. împartirea alimentelor se va face în oficiul de alimente. marmelada. Nu se admite ca alimente cu efect. la bolnavi. care se înmîneaza bolnavului împreunftcu masa. care astfel îsi pastrea/ftforma.tirea poftei de mîncare a bolnavului. sapid diferit (ca salamul si marmelada) sa fie puse pe aceeasi farfurioara sau s a f ie servite pe aceeasi felie de pîine. sub care se va pune cîte <> farfurioara pentru a nu murdari lenjeria de pat sau fetele de pt< noptiera. pentru a pastra un aspect estetic. acasa. Nu se admit e ca felurile doi si trei s:1fie servite succesiv. în masura în care el termina felii lanterior. dupa preferintele bolna . Asistenta de salon tr ebuie sa învete bolnavul sa strînga ijlsa pastreze aceste fise. Carnea. Nu este bine sa se serveasca deodata toate felurile de alimente potava în fata bol navului. în unele locuri. Distribuirea alimentelor la bolnavi se va face pe baza tabelei* >t de alimentatie. Daca natura alimentelor o cere. Aducerea vaselor izoterme ale buciitariei pe carucioare în saloane n u trebuie practicata. 122) Este bine ca în oficiul de alimente sa existe unele substante pentru corectarea gustului unor alimente.

au primit masa. Asistenta va distribui Rntîi regimul comun. Cleste pentru servirea pîinii. 247 . acestiamanînca de obicei încet si reclama multa rabdare si perseverenta. pentru c. alimentele servite. Alimentareapoate fi efectuata în trei fe luri: a) alimentarea activa. 4. ca re se pot alimenta singuri. cînd bolnavii manînca singuri. zahar etc.). MODURILE DE ALIMENTARE A BOLNAVILOR Modul în care se face alimentarea bolnavului depinde de naturabolii de care acesta sufera precum si de starea lui generala. Dupace bolnavii. asistentane va ocupa pe ilnd de boln avii care trebuie alimentati de ea. Orarul de alimentatie al bolnavilor hraniti artificial trebuie fixat în afara programului de alimentatie al restului bolnavilor. terapeutica nu se încadreaza în nici unul dintre regimurile tip. Ordinea de servire a mesei bolnavilor.aasistenta sa aiba posibilitatea de a ss ocupa linistita si cu rabdare deei. 122. fara ajutor. cu care asistenta va servi bolnavii aca nu sînt în contradictie cu dieta aplicata. fie înainte. apoi regimurile tip si la urma va dispune aduerea regimurilor individuale pentru bolnavii a caror alimentatie Fig. sare. fie d upa terminarea distribuirii maselor în sectie.rilor ((otet.

avînd rezem atoarele ascunsesub fata inferioara a tavii. unele sectii de spitale poseda sufragerii pentru bolnavi. Daca starea lor o permite. pe care bolnavul va aseza cartea sau h trtia descris. c are se asaza deasupra plapumei. bolnavii supusi la un regim foarte sevei'. fara s a ocupeîn oficiul alimentar un spatiu în plus. 125). Aceste masute. vor fiserviti la pat . Alimentarea activa. aducînd suprafata lor sau ev entual' numai o parte a acesteia în pozitie oblica. Bolnavii cu stare generala relativ buna ijlcu digestie pastr ata se alimenteaza singuri. cu picioare scurtede 20 30 cm. creîndu-se tot confortul necesarpentru acest scop. Ma sa se serveste pe mese speciale rulante adaptate la patul bolnavului(fig. cînd alimentele trebuie introduse înorganismul bolnavulu i prin mijloace artificiale. tava transformîndu-se ast fel într-o masuta care se poateaseza pe suprafata patului si pe care bolnavul poat e mînca comod. fete de mese alese cu gust contribuie mult Juîmbunatatirea dispozitiei de alimentare a bolnavilor si face parte dinprincipiile de baza ale regimului terap eutic de protectie. cînd starea generala a bolnavilor nu Iopermite sa se alime nteze singuri si deci trebuie sa fie ajutati. avînd suprafete utile duble. în acest sens. spriji nite de suportul lor solid numai dintr-o singuraparte. caci consumarea de catre unii a alimentelori nterzise pentru ceilalti creeaza la acestia efecte secretoare nedorite. Daca sectia nu poseda sufragerie. ei se vor ridica din pat si se vor aseza la masa ca oamenii sanatosi. Bolnaviivor fi asezati la mese mici. în unele spitale exista masute speciale de servire. Aceste mese ofera o suprafata destul de solida iar bolnavul se poate alimenta comod 1 . în vederea acestui scop se poate utiliza cu succes tava deservit cu picioare pliante (fig. . 123). picioarele masuteisprijinindu-se pe suprafata pa tului la stînga si la dreapta bolnavului(fig. si cei mîncaciosi nu trebuie serviti în sufrageria comuna. flori. a carei suprafata se întind e pe latimea patului. cea superioara poate fi 1 Aceste mese se folosesc si pentru lectura si scris. în vederea acestui scop. dar se pot alimenta singuri. Tocmai din acest motiv.ft) alimentarea pasiva. c) alimentarea artificiala. Picioarele pliante pot fideschise prt ntr-o singura miscare a degetului mediu de la ambelemîini. cu ajutorul rezematoarelor de pat si cu perne. se utilizeaza ca orice tava. bolnavii care se pot scula dinpat se vor alime nta în salon la masa. ei vor fi asezati în pozitiesezînd sau semisezînd si mentinut i în aceasta pozitie cît maicomod. Crearea unui anturaj estetic si placut în sufragerie prin înzestrareaei cu mobilier. 126). avînd grija ca cei de la aceeasi masa silmanînce acelas regim. Bolnavii care nu se pot scula. care.

ÎTu se va da niciodata farfuria în mîna bolnavului. Daca nu exista mesele amintite mai sus. Tava cu mînca re se asaza fiepe marginea patului pe un servet curat. bolnavul va consuma[alimentele de pe o t ava asezata pe genunchi sau coapse. deoarece el nu va puteautiliza nici mîi nile în mod corespunzator. fie pe o masuta de înaltime . fara sa se oboseasca. De asemenea. n u se va servi masa pe noptiera. pentrua nu-1 obliga sa se întoarca si sa se rasuce asca pentru fiecare lingurade mîncare. Bolnavii care nu se pot ridica din pozitia orizontala si dorescsa se alimenteze activ. iar în spate vor fisprijiniti de alte perne sau suporturi. miscare cît se poate de incomoda pentru el. A si B Masa rulanta adaptabila la patul bolnavului. murdarind în cele din urmalenjeria de pat. pentru a da posibilitate bolnavului sa ci 'easca sau sa scrie în pat.ridicata în pozitie oblica. sub cap li se va ase za o perna. «e va aseza la picioarele bolnavului o rezematoare pentru a-i mentine enuncnii ridicat i. t-aci aceasta creeaza multe inconveniente. L enjeria depat si de corp va fi aparata în toate cazurile cu un servet curat. 123. în aceste cazuri Mg. ceea ce scade mult confortul alimentatiei. vor fi întorsi pe partea stînga pastrînd mînadreapta libera. peste plajpuma.

iar patul se acopera cu un alt servet.adecvata trasa lînga pat. închis*> pe jumatate în partea lor superioara si prevazute cu un cioc.s. va ramîne în pozitie orizontala. daca el se murdareste în timpul alimentatiei. acesti bolnavi obosesc destul de repede. caci aceasta le-ar putea diminua pofta de mîncare. Ei vor fi serviti nu mai dupa distribuirea alimente lor la restial bolnavilor. pentru ca asistenta sa aibe timpul necesar pentru aceasta. Bolnavii în stare grava. Carucior pentru distribuirea asezat în pozitie semisezînd sau. alimentelor. adinamici. epuizati sau cei cu tulburari usoare de deglutitie vor fi alimentati de asistenta. Lichidele vor fi baute din câni umplute pe jumatate sau din cani speciale. Bolnavul putîndu-se servi numai de o sin gura mina. alimentele solide vor fi taiate de asistenta. Alimentarea pasiva. fie pe noptiera. C apul bol navului trebuie sa fie usor ridicat si aplecat spre barbie.i. îndecubit dorsal. Asistenta se va aseza pe scaun lînga pat (fig. ceea ce usureaza actul deglutitiei. cu pauze mai mari între felurile servite. ca si în cazul alimentarii active. accentuînd si prin £50 . imobilizati. Cu acesta se va sterge 'si barbia bolnavului. curate si fierte. Bolnavii care vor fi alimentati pasiv sînt de obicei si mai sensibili. Bolnavul va fi Fig . de aceea ritmul alimentatiei tre buie sa fie mai încet. paralizati. lichidele pot fi aspi rate si prin tuburi de sticlii. în lip. daca sta rea lui nu permite sa fie mobi lizat. acestora. din acest motiv asistenta nu tre buie sa dea impresia ca se gra beste. atunci chiar la marginea patului. fie pe o masuta plasata peste bolnav. 1 24 . Alimentele servite pe tava trebuie asezate în asa fel ca bolnavul s a vada ce manînca. 127) sau daca trebuie sa sprijine în acelasi timp si bolnavul. Pe de alta parte. Sub barbia bolnavului se întinde un ser vet pentru a nu murdari lenjeria de corp.

126. Fig. din cani cu ciocuri. inclusiv gupa. vor fi adminitrate sub forma de bautura din vase semiumplute (fig. 128) sau dacabolnavul nu se poat e ridica din pozitie orizontala. Masuta pentru servirea alimentelor la pat. Lichidele. Pentrui putea lu cra cu mîna dreapta. asistenta va ocupa loc totdeauna îni»artea dreapta a bolnavului.'.(«asta ca timpul ei este rezervat numai pentru alimentarea lui. Tava cu picioare pliante pentru servirea mesei. 125. Fig. .

la bolnavii adinamici. . 128.La folosirea acestor cani. Alimentarea bolnavului cu lichide din pahar. Cu ocaziuînghitirii l ichidelor. pentru a nu-1 încarca pe acesta peste posibilitatii» lui de deglutitie si a-1 împiedica în acelasi timp sa înghita aer. 127. Fig. în stare gravii. Alimentarea pasiva a bolnavului în stare grava. asistenta trebuie sa supravegheze debitul lichidului care curge îngura bolnavului. asistenta va ridica usor cu o mîna capul bolnaFig.

Fig. înghi titurile oferite sa nu fie prea mari. precum si cei cu tulburari de deglutitie. Bolnavii în stare foarte grava. la orice semn de intolerantarespiratorie ca tus e. admiuistrarea lichidelor se va face cu lingura sau lingurita. caci bolnavul.vului. Ritmul alimentarii trebuie sa fie adaptat la starea bolnavului. 'ea ce declanseaza în mod reflex deschiderea cavitatii bucale. Asistenta. l H ac es t mo me nt s e intr od uc e us or lin gu ra di nc ol o de ar cada Icntara si ridicînd concomitent coada lingurii. în aceste cazuri. eventual împreuna cu perna. Bolnavii în stare foarte grava vor fi alimentati cu ajutorul pipetelor... 129 ). Din acest motiv. adinamici vor fi lasati dupa 2 3 lingurite sa seodihneasca. Acelasi timp sprijina vîrful lingurii de buza inferioara a bolnavului. nu se pot servi nici de vasele de baut. 129. dispnee. «lupa ce a umplut lingura. golind -o într-o tavita renala. solicita bolnavul sa deschida gura. ar putea sa le aspire si sa produca bronhopnenmonii prin aspiratie. în. Alimentarea bolnavului din cana cu cioc. continutul se varsaîncet în gura. Aplecarea exagerata a capului împiedica înghitirea. iar cealalta va tine vasul din cambea (fig. se va întrerupe alimentarea si se va< ontrola cavitatea bucala. înghititurilea. neputînd sa le înghita. Bolnavii epuizati. nu fie însa nici prea mici caci mestecarea si înghitirea lor cer camefort ca si cele obisnuite si prelungesc în mod inutil timpul 25$ .

^bolnavul. ea nu trebuie sa re fuze acest lucru. Eacirea alimentelor fierbinti nu trebuie facuti\ prin suflare. Dupa terminarea alimentarii. ceea ce oboseste. înfoucati corespun zatoare capacitatii sale de mestecare. 3>e care bolnavul nu le poate mînca. Alimentarea artificiala poate fi efectuata prin sonda gastricii. precum si la cei cu tulburari de deglutitie. Taierea carnii sau a fructelor trebuie facuta în fata bolnavului. care împiedica patrunderea bolului alimentar din cavitatea bucala în stomac. încurajare a în timpul alimentar ii bolnavuluiîn mod pasiv si asigurarea lui de contributia alimentelor la proco sul de vindecare au totdeauna efect bun asupra apetitului bolnavului. Alimentarea prin sonda se va face la bolnavii inconstienti. caci bolul alimentar poato . Alimentarea bolnavilor trebuie facuta. cei cu tulburari dodeglutitie. prin gustare cu o lingura separata. la nevoie i se spala mîinile si apoi i se aranjeaza patul. duodenala sau intestinala. prin fistula stomacala. chiar daca bolnavul încearca în unele cazuri sa înghita.necesar pentru alimentatie. la ei controlul trebuie sa fie efectuat adesea de asistenta. nega tivisti. caro. pot contribui la formarea escarelor. de prajitura sau alte resturi alimentare. carnurile tari nemestecabile. bolnavul trebuie sters la gura. ajungînd sub bolnav. pe cale naturala. Alimentele solide vor fi taiate si pregatite tot de asistenta. Daca însa starea lor estomai buna s i doresc ca asistenta sa le vorbeasca. în aceste cazurinu trebuie înc ercata alimentarea pe cale naturala. sîmburii de fructe etc. psihopatii cu negativism alimentar. cu intoler anta sau hemoragii digestive. de asemenea.. Ei nu trebuie obositi prin convorbiri inutile. Bolnavii în stare grava de multe ori nu simt temperatura si gustul alimentelor. Bolnavii în stare grava au nevoie de liniste în timpul alimentarii. cei operati pe tubul digestiv si organele anexe. bolnavii cu stricturi esofagiene si ale cardiei. vor fi scoase pe lingura si îndepartate. îndepartîndlarîmiturile de pîin e. daca este posibil. Se va recurge laalimentare artificiala la bolnavii inconstient i. Sînt însa cazuri cînd aceasta nupoate fi rezolvat a si este necesar ca alimentele sa fie introduse înorganismul bolnavului prin mijl oace artificiale. Oscioarele. prin clisme alimentare. pe cale parenterala intravenoasa sau în perfuzii subcutanate. Lenjeriamurdarita trebui e schimbata si apoi bolnavul va fi lasat în linistopentru a se odihni dupa oboseal a pricinuita de actul alimentarii. Asistenta nu se atinge de nimic care a fost în gura bolnavului. Alimentarea artificiala.

U'unde în caile respiratorii. însotite de o hipersecretie livara. se utilizeaza curentpen t r u a sp i ra ti a co nt in ua in tes tin al a. prin care se alimenteaza bolnavul.i. dupa aplicarea mijloacelor obisnuite de verif i are (vezi voi. iar cealalta în duoden. 11 renta se utilizeaza de obicei o singura sonda. poate sa ramîna în stomac sau poate n introdusa mai departe în duoden sau intestinul subtire. pregatirea bolnavului. daca sonda ar fipa tr uns în t rah e e. Sonda gastrica se aplica de obicei la psihopati. Sonda duodenala si cea intestinala se pot introduce prin gurar Misa ele ramînînd pe loc timp mai îndelungat.hi confectionate din cauciuc semirigid. Alaturi de sondele c. uti li z în d son de cu lumen lublu si triplu. Pe n t ru alimentare a p rin s on d a se utilizeaza sond a gastrica t ada duodenala Einhorn sau sonda intestinala. la ordinul medicului. II). una în stomac. azi se utilizeaza sondele11 polietilen . fi lubrefiata cu glicerina sau ulei de vaselina si apoi introdusai-lua în stomac. este necesar sa se intro luca în acelasi timp doua sonde. ar presupune o eventuala patrundere asondei în rtile respiratorii. precum si tehnica propriu-zisa de introhic. bolnavul fiind tinut imobilizat cu mina saucamasa de protec tie. Ea se introducei|) a tehnica obisnuita. II). care sînt putin mai tari decît sonda Einhorn. La proxima alimentare buie procedat la fel. Aceasta tehnica. însa în unele împreMi ari ca staza sau hipersecretia gastrica etc. dînd ixastere la accidente sau compliii grave. este preferabil sa fieintroduse prin una din narile bolnavului.i. ere a sondei sînt aceleasi ca în cazul tubajului intestinal (veziol. se vor ri d i ca bu l e de a er în ti mp u l e xp ir at ie i. Daca bolnavul reactioneazai M iu reflexe de aparare : st ranut etc. prin care se poate în d epa rta p rin a spiratie lichidu l sta g nant s au se exe cuta o sp alai ni a stomacala. mucoasa nazala va fi anesteuita cu ajutorul unei solutii de cocaina 2%. louda. cu modificarile adecvate. 255 . Sonda se spala apoiy cînd prin ea putina apa si se îndeparteaza. în practica. dupa tehnica o bisnuita. Pregatirea materialelor neceUT. Acest procedeu de alimentare se mai utili-. în care. va mai face înca un control prin introducerea extre mitatii libere a sondei într-un pahar cu apa./a si în cazul tulburarilor de deglutitie. La capatul extern al sondei se aplica o pîlnieprelungirea unui tub de cauciuc si prin aceasta se introduc deodata' o 400 pîna la 500 ml lich id alimentar. care ar putea periclita permeabilitatea cailor respiratori "' cazul ramînerii sondei pe loc.. Se aprecia za ca sonda a ajuns în stomac cînd a fost introdusa i'inîi la o profunzime de 45 50 cm (ceea ce se verifica prin citireanidatiei de pe sonda la nivelul arcadei dentare). Sonda fiarta si racita. Daca asistenta.

întrucît nu vin în contact cu corpusculii gustativi ai cavitatii bucale. continutul în vitamine si alte principii alimentare si gradul de digerabilitate a componentelor. dupa carese va putea reintroduce. Cantitatea de continut gastric aspirat va fi masurata exaolînt-un cilindru gradat si se va adauga la cantitatea lichidelor eliminate. trebuie controlai continutul gastric. sondntrebuie îndepart ata pentru 6 8 ore (repausul de noapte). pîna la 4 6 zile. înainte de introducerea alimentelor prin sonda. Extremitate: ilibera a sondei se fixeaza cu un leucoplast de fata si urechea bolnavului(fig. Este recomandabil ca sonda sa fie mobilizata de mai multe ori în cursul zilei. Fixarea capatului liber al sondei duodenale. are nici o importanta gustul lichidelor alimentare care se vorintroduce prin son da. Mentinerea lorpeste acest termen poate cauza leziuni ale mucoasei nazale. favorizînd prin aceasta circulatia sanguina normala h t } ' Fig. în caz de staza. 130. ri. în perioada dintre alimenta nivelul suprafetelor apasate de ea. factorii calauzitori în alcatuirea amestecurilor vor fi valoarea calorica. La intervale de 3 5 zile.Sondele de cauciuc pot fi lasate pe loc 2 3 zile. 130). continutul va fi aspirat si la nevoit' se va executa o spalatura gastrica. însa prin nara de partea opusa. Astfel bulionul poate fi îmbogatit caloric cu ou crud sau cu . Din acest motiv. pentru ca necesitatile de lichid ale organismului sa fie calculatemai exact. Sondelode polietilen pot fi mentinute si tolerate mai mult.

Lichidul alimentar va fi încalzit la temp eratu ra corpu l u i . urcuKta însa dupa o practica îndelungata. In nici un caz nu se vormlministra mai mul t de 200 250 ml într-o ora. pot fi administrate orice alimente a caror consistenta permite i (. " ' 'u ajutorul unei seringi Guyon. laptele cu zahar si cu adaos de sare si preparate de vitamine. prevazute cu tub de control grad at. foarte încet. < '!i astupa sonda. putea aprecia cantitatile administrate dupa numarul picaturilor. în cazul introduceriipicatura cu picatura. Introducerea ratiei zilnice se va face în 4 6 doze. precum si momentul cînd aparatul se apropie de golire (fig. bolnavul sa pri-'« iiNca si ratia corespunzatoare de lichide pentru acoperirea necesi-ii Iilor hidrice care trebuie calculate exact (vezi voi. iu mentinerea lui la temperatura constanta este bine sa se uti o ca rezervor pentru aparatul de perfuzie vase izoterme (termo' i i i i ) . pentru a supraveghea ti i Miititâtile administrate. prin sonda se vor introduce si medinijnontele prescrise pe cale bucala. Viteza de scurgere se supravegheaza prin picatorul aparatului. care ar! >n l . eliminarea aerului din tubul de legatura si racordarea i sonda se fac la fel ca în cazul hidratarii bolnavului cu aparatul i-iflfuzie (vezi voi. II). ceea ce se po ate urmari pe tubul de control. împreuna cu alimentele. viteza de scurgere a lichidului. Din acest motiv ele vor fi strecurate prin tifonmpa tu rit î n 8 straturi. ir l ii cacao se poate dispersa o cantitate apreciabila de unt. va insufla apoi putin aer. u mplerea voiului. lumivîscozitatea li chidelor alimentare nefiind uniforma.tliilr. ura cu picatura (fi g . asistenta > u. 132). 131 ). Este n portant ca alaturi de aportul caloric si vitaminic. pentru a o goli complet si se va închide vu emitatea li . întrucît i ilnu vi i a li me nta ti arti ficial p rin so nd a a u o to lema t a dig est i va 11 n ii. fie mai bine cu apartul de perfuzie. Amestecurile preparate pentru alimentarea prin sonda trebuie>i fin deci lichide si lipsite de grunji sau alte conglomerate. II). ea va fi mai întîi spalata pe loc prin perfuzarea ei cu o canti-1 n-de 200 300 ml apa care face paite din ratia zilnica a bolnavului.inducerea prin sonda si corespund criteriilor de mai sus. Preg atirea aparatului. P e n t ru 'iista. înd ep ai ta re a so nde i se v a f ac e du pa golire a e i to ta la . i.

i e 25 7 . Alimentarea prin clisme.iiHci. anostea putind fi aspirate de bolnavul inconstient. hemoragii gastro-duodenale. «hiar moitale. A spitarea lor poate da nastere la bronhopneumonii grave. lipsit de reflexull. precum si în c . în cazurile de intoleranta gastrica : vfirsaturi incoercibile.bera cu o clama Hoffmann sau o pensa Pean. împiediciud picurarea ramasitelor de li chid din sonda în faringe si laringe.

pentru alimentatia artificiala. princlisme alimentare. diverse alimente ca : supe de carne. vin negru. zeama de fructe. 132. solutii zaharoase de diferite concentratii.2 2 cazurile în care sonda gastro-duodenala nu poate fi introdusa d i ncauza stricturi lor esofagiene sau daca exista contraindicatii în aceasidirectie (inflamatia mucoa sei esofagiene sau varice esofagienrbolnavul poate fi alimentat vremelnic si par tial pe cale rectala. Aceasta metoda nu prezinta niol o garantie de. lapte. în trecut se practicauclisme alimentare de 50 200 ml in troducînd în rect. Termos obisnuit utilii»! duodenala. Prin clisme nu se poate asigura o a limentatie L D Fig. în care S-IMI amestecat cîteva picaturi de tinctura de opiu. E l e p o t f i î n s a u n a d j u v a n t p r e tios în hidratarea si alimentarea bolnavului pentru o durata relativscurta de timp. eficacitate. oua crude. cît mai SUH. 131. c o m p l e t a s i d e d u r a t a . car e sa nu treaca de cîteva zile. întrucît rectul nu are fermenti pentru dl . pentru ca prezenti». Alimentarea prin sonda Fig. substantelor alimentare sa nu declanseze senzatia de defecare si dod eliminarea substantelor introduse.

ic atu ra cu pi ca tu ra. caci acesti bolnavi au de obiceinu sistem nervos slab. Alimentarea prin fistula stomacala. este compensata într-o oarecare masura de reîncalzirea Ioanei de lichid în portiunea din tubul irigatorului de sub plapuma. producîn d cîteodata leziuni inflamatoare apreciabile. Cantitatea introdusa deodata uu va întrece 500 ml. la intervale obisnuite dupa « rarul de alimentare al bolnavilor. în locul rezervorului obisnuit al irigalorului.substantelor alimentare. nu ma i cu solu ti i i zoton ice: solu ti e E ing er. care este mainijor suportata de bolnavi si asigu ra o resorbtie perfecta. Suprafata cutanata din jurulfistulei poate sa s e irite sub actiunea sucului gastric care se prelingeadesea pe lînga sonda. a unui termos montat la fel ca si în cazul alimentatiei prin<mda. sonda se închide pentru a împiedica refularea alimentelor introduse. Eacirea solutiei. în cazul alimentarii prin fistula se vor respecta aceleasi principiini în cazul alim entarii prin sonda. Metoda alimentarii prin clisme pierde din ce în ce mai mult dinimportanta ei. în cazul clismelor administrate picatur picatura. avînd mai mult un rol hidratant si într-oi usura mai mic a nutritiv. ca si instalareap a ra l u i s i s u p r a v eg h e r e a l u i s e fa c d u p a t e h n i c a o b n u i t a alismelor. ili t u i s a'i rea lu i de aer. independent de gustul lor. r u rabdare si foarte multa întelegere. Eacirea solutiei de administrat poatei 1 prevenita si prin utilizarea. Se vor utiliza aceleasi amestecuriilimentare. în cazul stricturilor esofai'iene. dupa arsuri sau intoxicatii cu substante caustice. Alimentarea pe cale rectala se face azi prin clismele Katzenstein. încalzite la temperatura corpului si introduse în doze fractionate. Injectarea solutiilor alimentare se va face încet. iar substanteleoteice introduse în rect sînt eliminate ca atare sau sînt supuse unuioces de putrefactie. iar mucoasa rectala absoarbe numai ilutiile izotonice si pe acestea în mod inconstant. regiunea dimprejurul fistulei trebuie uscata. in tro ducerea can ulei (so nd ei).. alimentele vor fi introduseui organis mul bolnavului printr-o fistula stomacala. aplicata cel putin o jumatate de ora înainte de începerea hidrairii. în aceasta fisi u la este fixata o sonda de cauciuc. i ude înainteaza foarte încet. iar infirmitatea lor îi face mai Dupa introducerea alimentelor. în fav oarea alimentarii intravenoase. Clisma alimentara va fi precedata de o[înlatura a rectului si a colonu lui descendent printr-o clisma evacuI oare. Din acest motiv. Pregatirea lichidului de administrat. ilutie de glucoza 47°/00etc. umplerea aparatului. prin intermediul careia alimenteleint intro duse cu ajuto ru l unei sering i Guyon. cînd alimen( ntia artificiala ia un caracter de durata. dezechilibrat. 259 .

10%). Este important ca necesitatile calorice ale organismului sa fiesatisfacute în întreg ime. dextroza. Cu exceptia alimentarii intravenoase. intramuscular. care contin principiile de baza ale acestorsubstante. în doze moderate. soliitii de fructoza 20%. Substantele proteice pot fi asigurate sub f ori n îl de plasma sau sub forma hidrolizatelor proteice (ex. izosau hipertonice. hidratii de carbon pot fi ad ministrati subforma de solutii hipertonice de glucoza 10 23 33 sau 40%. ca solutiile izotonieede gluco za. a cizii aminiiji Calea intravenoasa permite si administrarea grasimilor sub forum de p rep arate emu lsion ate în mod sp ecial (ex . pe lînga efectul sedativ si la alimentarea intravenoanfl. El e t r e b u i e s a co re s p u n d a u r m a t o a r e l o r c r i t e r i i : sa po ata fi util izate direct d e catre te su tu ri. permitîinlad mi nis trarea un ei a li me n t a ti i m a i co m pl exe si în co n cen trat iimai mari. sau 40%. Posibilitatilecaii de administrare i ntravenoase sînt mult mai largi. sa aiba o înalta valoare calorica. dextroze si saruri minerale) sau sub formAde alcool. pentru a acoperi necesitatileorganismului.5 calorii/ /g) se preteaza.acoperita cu o alifie protectoare si antimicrobiana si pansata stenicu un pansam ent absorbant.C. Acesta din urma. asemanatoareflacoanelor B. Alimentarea parenterala. zahar invertit 20 33%. Ringer) sau de centrul de recoltare a sîngelui (plasma). alcatu irea planului de alimen . sa nu ai b a p rop rieta ti antigenice. Lipo fund in ul).T. si în dilutii corespunzatoare (sol. iar substantele energetice sa fie vechiculaleîntr-o cantitate suficienta de a pa. Daca introducerea alimentara printubul digestiv nu este posibila. Aminofuzîn). soldextrin(cu continut de dextrine. Binger. intravenos si intnimedular sau intraosos. Este interzisa introducerea prin fistulna alimentelor mestecate d e bolnavi. plasma preparata din sînge de om. altele sosesc gata preparate de industria de medicamente în flacoane de 300. 500 sau l 000 ml. Astfel. pentru satisfacerea necesitatiireale a organismului. Sustantele utilizate pentru alimentarea parenterala vor fi biu< al e s e. pe cale parenterala NO pot introduce numai solutii izotonice neiritante. Din acest motiv. avînd o valo are calorica înalta (7. Unele din aceste substante sînt preparate de farmacia spitalului(solutiile de gluc oza. Lichidele introduse pe cale int ravenoasa pot fi hipo-. împarti l e pe toata durata zilei. sa nu aiba o actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilorcu c ar e v in în c o n ta ct . se regurge la alimentarea parenteral. fara act iu neaprealabila a sucurilor digestive.ipe urmatoarele cai: subcutanat.

montarea aparatului si supravegherea bolnavului si a procedeului « i c -alimentare sînt identice cu cele descrise în capitolul Hidratarea". solut ia «l« glucoza sub 10% poate fi administrata pîna la 150 de picaturii xi minut. Este bine ca . sau se introduc printr-o canula de metalu n i i g ros . Il id r ol iz at el e d e f ic at s e vor admini st ra si m ai î n cet n edep as i ndf>0 ml pe ora. Alimentarea bolnavilor inapetenti. Camilele de metal treb uieNohimbate din 2 în 2 zile. A l i m e n t a r e a p a r e n t e r a l a s e f a c e d u p a a c e e a s i t e h n i c a c a s iii u i ratarea. asistentatrebuie sa se orien teze dupa indicatiile medicului. Aceasta cantitate nu tulbura procesulde coagulare a sîngelui. c are d upa i n tr od u c erea tubu lu i d e m at eria l p la sti c tti lu menul venos se retrag e (fig. O problema aparte o constihiie alimentarea bolnavilor inapetenti. Pregatirea aparaturii si a materialelor. D a c a a l i m e n t a r e a i n t ra v e n o a s a t r e b u i e m e n t i n u t a u n t i m pluai îndelungat. E i t m u l d e ad mi n i s t r a re a a l i m e n t e l o r p e c a l e i n t r a v en o a s ai»Hte în functie de natura si concentratia preparatelor.u ser fiz iolog ic sau solu tie glucozata izotoni ca. canula va fi legata în vena. cele de polietilen pot fi mentinute saptamîniilt< a rînd ul fara nici un inconvenient. 261 . Pentru fixarea acestora se ilonudeaza de obicei vena. . Eitmul de ad min istrare intraveno asa a solu tiilo r alimentare uste influentat si de starea bolnavului.' n se va face pe baza calcularii valorii calorice a ratiei alimentare 'iice si a ratiei de lichide în care se vor dizolva principiile aliment-. completînd daca este cazul nevoia de lichide a organismu r. De multe ori acesti bolnavi 1 Exista truse speciale care cuprind atît canula metalica. cît si tubul de material | i l . l )aca solutia este mai concentrata nu trebuie trecut peste 200 ml/ora. ceea ce e chiv aleaza cu aprox imativ 500 ml într-o ora. a bo lnavului.de mari de glucoza sa fie însotite cu administrare de mici cantii de insulina. Este bine ca tuburile du polietilen sa fie introduse cît mai sus de locul de patrundere (event u a l p î n a î n v e n a c a v a ) . a plasmei si i emulsiilor de grasimi pe cale intravenoasa se va face totdeaunai M I mai prin m etoda perfuziei. i s t i c care se introduce prin canula în vena. Introducerea alcoolului. însa este suficienta pentru a împiedica formarea trombozelor. din acest motiv. picatura cu picatura. Astfel. a hidrolizatelor proteice. Pentru prevenirea trombozelor venoase se obisnuieste a se tulministra concomitent cu lichidul de perfuzie cantitati mici de lifvparina (50 mg/24 de ore). 133) 1.

Portiile servite bolnavului inapetent trebuie sa fie mici. asistenta trebui»» . 133. cacao. Alimentele trebuie îmbunatatite cu zahar. Bolnavii inapetenti vor fi alimentat imai des. la intervale de 2 3 ore. în organismul bolnavului inapetent. perseverenta si nivelul Fig. diferite condimente sau alte substante dupa preferinta bolnavului. cunostintelor profesionale ale asistentei. Prin ad ministrarea repetata d<> mici cantitati se pot asigura valorile calorice necesare. în acest ult im caz. alimentele cuprinse în regimuloferit bolnavului trebuie schimbate cu altel e. Asistenta trebuie sa afle în primul rînd daca inapetenta bornavului este totala sau repulsia lui se manifesta numai fata de alimente l rdietei prescrise. dupa preferintele lui. dar totdeaunaîn limita dietei presc rise. cantitatile mari de a limente pe farfurie provocînd chiar numai la simpluvedere o senzatie de plenitudin e. Introducerea unor cantitati suficiente de alimente. dar în special de încredereape care a reu s it s a o ins ufle bolnavului.tocmai din cauza inapetentei sînt si slabiti si ar avea nevoii1 de un aport mai mare de principii alimentare. de calita! corespunzatoare. Introducerea camilelor de material plastic tn vena pe cale transcutana ta prin canule de metal. dar numai în cadrul limitelor permise de prescriptia med i cala. depinde inmare masura de rabd area. constiinciozitatea. în vederea acestui scop.

i tel de preparate hranitoare. Pentru isfacerea senzatiei de sete. . în vederea declansariiapetitului. ea trebuie sa noteze exact toate cantitatile consu"' i l. galbenus de ou si completate cu zeamalamîie sau portocala.atie de plenitudine s i favorizeaza adesea diareea. ridicînd astfel valoarea calorica a alimentelor introduse.ure zilnic 2 500 3 000 de calorii sub forma de preparate lichideU)lnavilor lipsiti complet de pofta de mîncare. bolnavul va primi doze mici de 200 glichide la inte rvale de 2 3 ore.e de bolnav si sa calculeze valoarea lor calorica. lichidele vor fi servitesi usor acidifiat e cu lamîie. i ar cacaua unt. caci gustul dulce provoaca relativ repede or. galbenus de ou sau cazeinat de calciu. Albuminele supradozate (sub forma de brînza sau carne) voaca meteorism si accentueaza în consecinta si mai mult inape1 a. iaurt sau lapte acidulat. la altiiice. unt. Bulionul de le gume se poate îmbogati cu11 a. preparate d e zahar. La bolnavul complet inapetent. ea va reusi sai". sucurile de fructe vor fi îmbogatite cu praflapte. Toleranta fata de substanteleteice poate fi îmb unatatita daca se administreaza sub formabrînza diluata. în vederea orientarii 'i r . trecuta prin sita. cu un continut variat si cît mai ut. Alimentele hiperzaharate nu trebuie adminis10 peste masura. Astfel laptele. Prin pregatirea preparatelor hipercalorice bolnavulu ' vite cu gust si administrate cu multa insistenta. în astfel de cazuri se va administra laptele sub forma de o batut. si a medicului. alternîndu-le pentru a asigura o . daca ele se disperseaza usor si nu altereaza mirosul mm gustul alimentului. pentru a se putea orienta în ceea ce priveste"perirea necesi tatilor zilnice ale bolnavului. fara sa ceara i niicursul bucatariei. serv irea mesei trebuie facuta mai estetic. senzatia de sete trebuie exploatapentru a introduce necesitatile calorice în organism. în aceste amestecuri se pot introduce si prepara lo de vitamine. Asistenta trebuie sa lupte pentru a acoperi necesitatile calorice> ! < i inapetent. pe baza tabelelor i stau la dispozitie. Pentru diminuarea senzatiei de greata.itie cit mai mare.tiba la îndemîna în oficiul alimentar toate substantele necesare > l r u satisfacerea dorintelor bolnavilor. Laptele înlitate mai mare de l kg pe zi provoaca la unii greata. brînza. hipercalorice pot fi imaginate la m!mit si asistenta trebuie sa stie sa le prepare pe loc.

în restul zilei. care trebuie sa culeaga toate datele relativ la stareagenerala si la evolutia bolii sale. Comportamentul bolnavului. bolnavul se gaseste sub supravegherea asistentei.SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI Supravegherea bolnavului este una din sarcinile cele mai importante ale asistentei medicale. Asistenta. în cursul oricarei munci. Observatia medicului este discontinua. Aparitia unor manifestari patologice. eventual cu scopul educatiei sanitare. însa. miscarile active pe care le executa etc. 2. Ea trebuie sa-i urmareasca. metodice si sa cuno asca coanume trebuie sa observe. pentru cainformatiile ei sa fie într-adevar complete si valoroase. . pozitia pe care o iau. sa tina sub supraveghere bolnavii. el vede bolnavul numai la vizite sau cu ocazia aplicariiunor trata mente. intermitenta. URMARIREA COMPORTAMENTULUI BOLNAVULUI Asistenta trebuie sa se obisnuiasca ca. Eelatiile pe care le realizea/ii cu bolnavul în timpul îngrijirii lui. va urmari: 1. stînd în permanenta la patul bolnavului. ca si convorbirile provocat-" intentionat. ea trebuiosa stie sa faca observatii sistematice. trebuie sa fiotot atîtea prile juri de a studia starea bolnavului din toate punctelede vedere. Asistenta trebuie sa raporte/omedicului tot ce observa în cu rsul zilei la bolnav. 3. expresia fetei. Functiile vitale si vegetative ale organismului. H ti observe atitudinea lor în pat.

pozitia lui fiind determinata de legile gravitatiei. el devine adinamic. abces pulmonar si tuberculoza cavitar fl. din cauza contractiilor generale ale muschilor cu predominanta acelora ai jgheaburilorVertebrale. Aceasta situatie poarta numel e deui'lopnee. caci prezenta secretiei lor în bronhiiIr-ar provo ca accese de tuse. Aceasta pozitie poarta numele de opistotonus. bolnavu l v a caut a sa s te a în a sa f el c a ev a cua re a c a v i tatilor Ini rapulmonare sa fie îngreunata. avînd forma unuiHm cu concavitatea dorsala. bolnavul i a cu lc a t p e p a rt e a b o ln a v a . în afectiunile însotite de dureri. Daca starea bolnavului este mai putin grava. Se spune a s t a î n p a t î n p o z i t i e p a s i v a . Musculatura îsi pastreaza tonicitatea sa normala. cînd contractura musculaturii spatelui are o predo 265 . Pozitia bolnavului în pat poate fi determinata si de nevoia de au «ura unele functii ale organismului. cît si aceea a genunchiului(iioxitie în co cos de pusca"). Daca însa starea bolnavului este grava. boln av ii iau an umite atitu d ini s p eciale. atît în articulatia coxo-f emurala. cu c apul î n hiperex t ens i e si cu mem br el e i n fe ri oa reî Iertate. Astfel. pleurezie cu lichid abundent. Astfel.« în stare sa ex ecute miscari active. iirocum si în cele pulmo nare. i'liiur patognomonice. i i 'i i t r u n u e x a g e ra d u r e r il e p r i n c o mp r i ma r e a p a r t i l o r af e c t a t e . în afectiunile cardiace însotite de insuficienta circulatorie. care. în caz de tetanos. i n ulcerul gastric sau duodenita. bolnavul cauta sa menajezepartea dureroasa. care scad suprafata res pirato rie a pld mînilor. bolnav ul se gaseste în hiperextensie. l î s i p a s t re a z a î n p a t o a t i tu d i n e a s e m a n a t o a re cu a c e e a a u ne ipersoane sanatoase. bolna vul va sta pe partea sanatoasa. iar pacientul nu maint. Se spune ca bolnavul I i i î n p a t î n p o z i t i e a c t iv a . p e n t ru a pu t e a co m p en s a p l a mî nu l ii functia redusa prin miscari respiratorii mai ample ale partii in l mine. pozitia fiind dirijata de miscarile sale active. bolnavul de multe ori se asaza înlo r u b i t v en t ra l s au î n d ec u b i t l a t e ra l s t î n g . Astfel. precum si prin derivarea unei parti a sîngelui în portiunile inferioare ale corpului. în unele afectiuni. prin crearea puHibilitatii interventiei muschilor inspiratori accesori.. în bronsiectazie. luînd d iferite pozitii fortate. pneumotorax etc. în caz de meningita tuberculoasa bolnavul sta în decubit lateral. lusculatura îsi pierde tonicitatea sa normala.Pozitia bolnavului în pat este determinata de gravitatea bolii '!« care acesta sufera. în afectiunile care scot lIn functiune sau diminueaza mult respiratia unui plamîn ca : pneu monie. Alteori. în caz deiiUMirita sau de fractura costala. cu spatele îndreptat spre lumina I fi it of ob ie). boln avii vo r sta în pozitie sezînd. '^ureaza res pirati a bolnavului. dînd impresia ca este cazut" n pat.

exer citînd si o presiune cu pumnul asupra regiuniidureroase. Ea se va orienta în primul rînd dacftbolnavul îsi pastreaza cunostinta. în unele boli. cu ochii sclipitori. înbolile infectioase grave. destul de frecvent în bolile infectioasoacute. Astfel. în timpul acceselor dureroase. Expresia fetei bolnavului poate trada gradul de inteligenta abolnavului.minanta unilaterala. însotita de iluzii. precum si anumite stari psihice ca : durere. de exemplu. nasul ascutit s i privirea anxioasa (fata peritoneala). spaima. putîndu-se manif esta. poarta numele de delir. din acest motiv supravegherea fizionomiei bolnavului trebuie sa fie o preocupare permanenta a asistentei. intoxicatii etc. poarta numele de stare tifica si denota gravitatea extrema abolii. asemanatoare «u prinderea mustelor din aer sau de pe patura învelitoare si este numitiicarfologie. în cu/ de tetanos. Aceasta stare desi se întllneste si în alte boli inf ectioase acute. daca este obnubilat sau complotinconstient.. fie sub forma violenta. agitata. ochii înfundati si înconjurati cu cearcanoalbastre. Expresia fetei poate sa se schimbe relativ repede în raport cumodificarea starii b olnavului. Tulburarile de cunostinta pot sa se manifeste sub diferite gradeca : obnubilatia . Expresia fetei tradeaza spaima în boala Basedow. pasnica. agresivft. un intere* deosebit pentru asistenta. în s chiml». în formolograve de febra tifoida. privirea absenta si stau în pat nemiscati. bolnavii au cunostinta tulbu rata. de asemenea. Aceeasi stare. Apatia se manifesta printr-o stare de dezinteres fata de mediu fi . în ulcerul gastric penetrant. ca tifos exantematic. alteori tradeaz a o oboseala sau asteniograva. bolnavulse înghemuie. bolnavul va descrie un arc cu concavitatoulaterala. oboseala etc. asemanatoare cu luna plina. afectiuni cerebrale. ochilor si nariloi simuleaza un rînjet. mai tîrziu si amintirile lui vor fi incomplete dinaceasta perioada. fatneste acoperita cu sudori reci. de multe ori f ata bolnavului este congestionuta. agitatie. indiferenta. cînd bolnavul sesizeaza numai partial evenimentolndin anturajul lui. fata este anxioasa si cianotica la bolnavii cu insuficienta circulatori»» grava. în peritonita. adînc întristata. septicemiietc. Dezorientarea în timp si în spatiu. trasaturile fetei dimprejurul gurii. Aceasta pozitie poarta numele de pleurostotonus". Aceastil expresie bizara poarta numele de rîs sardonic. cu fruntea încretita. fie sub forma linistita. halucinatii. iluziile si halucinatiiltibolnavului pot fi observate prima data de asi stenta. depresiune. hiperexcl-tatii.. în mixedem fata este rotunda. Starea psihica a bolnavului prezinta. bucurie. ileus si alte afectiuni abdominale grave. expresia fetei poate sa fie caracteristica. Ea poate fi însotita de miscari automate.

dar nu raspunde la întrebari. Astfel. iiltli cantitativ. Pofta de mîncare a bolnavului va fi. urmaritad« asistenta. vorbim de sopor. dar adoarme imediat.« I n persoana proprie. Sînt bolnavi în stare grava care îsi pastreaza pofta demîncare. Numarul afectiunilor care se prevaleaza prin tulburari de cunosllnta este extrem de mare. cînd bolnavul sta în stare de imobilitate si insensibiliinic. i ntoxicatii cu alcool.). în orele de dimineata sau dupa masa etc. Somnolenta sei nldeaza prin necesit atea de a dormi îndelungat. vorbimih< coma. Apetitul preferential poate sa se datoreze anumitor i c. barbiturice. Pentru stabilirea duratei somnului nu se va ghida niciodataîl u pa afirmatiile bol navilor care de cele mai deseori nu sînt multumitiÎMI numarul orelor dormite. se va observa orele cînd doarme. insuficienta hepatica. uremie. diabet fiiharat etc. asistenta trebuie sa seorienteze usor prin tre diferitele forme ale acestor stari si trebuie sacunoasca bolile unde poate f i asteptata instalarea unei tulburarii l n cunostinta (boli infectioase acute. ca de exemplu hidrati i' carbon. Asistenta va urmari daca afirmatiaIntluavului asupra lipsei poft ei de mîncare este sau nu reala. poate fi trezit. Tulburarile de cunostinta sînt expresia unor stari foarte graveti ele trebuie imed iat raportate medicului. de asemenea. Asistenta va cauta sa afle daca lipsa apetitului este generala sau bolnavulii i 'o totusi anumite alimente preferate. cît si calitativ. " i uzarea anumitor alimente poate avea si o valoare simptomatica i ' i i r t e valoroasa pentru stabilirea diagnosticului. Somnul bolnavului trebuie. saruri minerale (calciu la gravide) etc. Daca liolnavul doarme si ziua. de asemenea. iar altii dimpotriva au oroare fata de ab'mente. întrucît In multe ori bolnavii se plîng de lipsa apetitului.nte ale substantei respective din organism. Bolnavul se trezesteiiijor. bolnavii im sufera de cancer al stomacului refuza de obicei carnea de vaca. De asemenea. morfina. Homnolenta care se instaleaza imediat dupa alimentatie tradeaza 267 . O forma mai înaintata de tulburare de cunostintacute stupoar ea. înainteliui dupa alimenta tie. Pentru stabilirea duratei somnului este iiwosar sa se adune numarul orelor dormite ziua si noaptea. din acest motiv. precum si din punctul de vedere alitmriilui. urmarit de asistenta. rloral hidrat. ia r cînd bolnavul nuurni poate fi trezit si nu reactioneaza nici la excitatii putern ice. imliiavii în faza preicterica a hepatitei epidemice au un dezgustdeosebit fata de alimente grase. sau daca refuzarea anumitor 11 cgorii de alimente nu se datoreste fricii (întemeiata sau neîntemeiaii i de a mînca. dar în realitate »« alimenteaza în mod exagerat. Daca bolnavul poate filtrezitTnumai cuexcitatii foarte puternice.

stari de tensiune nervoasa etc. precum sivariatia lor cu ocazia unor acte fiziologice. Se întîmplilfoarte des ca în urma s omnului exagerat din cursul zilei. de tratamente epuizante etc.). fi. durata si orarul lor. arsuraetc. Intensitatea durerilor este variabila. asistenta sa încerce. prin palpari si alte manevre. Caracterul durerilor este foarte variat. Precizarea si descrie rea caracterului durerii depind în maremasura de inteligenta bolnavului si de mult e ori asistenta trebuiesa ajut 3 bolnavul fara sa-1 influenteze pentru a putea p rezentamedicului date concrete. daca doarme fara întrerupere sau cu întreruperi repetate. cu perioade dureroase scurtede cîteva minute. presiune. Intensitatea semnalata de bolnav. Adesea. Din acest motiv ori de cîte ori bolnavul se plînge de dureri. De multe ori durerea este mai intensa în regiunea iradiata decît . diaree. necesitate de mictiuni. Accesele durer oase ale cailor biliare pol. prec um side gradul lui de epuizare fizica si nervoasa. asistenta se va interesa de caracterul durerilor. localizarea durerilor. cu loca lizare nesigura. O colica renala poate dura de la cîtevuore la cîteva zile si sa fie întrer upta de o miscare violenta. localizarea durerilor nu este usoara. Durerile articulare reuma toide sînt în general suportabile. de asemenea. Ele pot sa se prezinteca o jena.un grad oarecare de insuficienta hepatica pe cînd somnul de dimineata se constata la bolnavii de hepatita epidemica etc. raportulsomnului între zi si noapte sa se inver seze. de durata. Durata perioadeidureroase poate fi variabila. Durerile pot fi spontane sau provocatede miscari sau de presiunea exercitata asupra regiunilor dureroase. Durerea poate fi permanenta sau intermitenta. ruptura. pentru a le suporta sau usura. Nu este admisca în caz de dureri mari. Durerile semnalate de bolnavi trebuie sa fie sesizate si raportatemedicului de a sistenta. apasar e. precum si modu l cum suporta durereasînt în functie si de tipul sistemului ^Qrvos al acestuia. sfîsiere. în schimb durerile abdominale în caz dodizenterie au un caracter intermitent. Durerile cauzate de colicile hepaticesau renale p ot avea o intensitate foarte mare. obligînd bolnavulla luarea unor pozitii bizare. de dureri anterioare. de oboseala. crampe. directia în care acestea iradiaza. deplasareasau transportul bolnavului. de duratalunga a bolii. Asistenta va urmari daca somnul bolnavului este linistit sau agitat. nemaiputînd sa adoarma. torsiune. Este necesar ca asistentasa cunoasca si orarul somnului de noapte: daca bo lnavul doarmepîna dimineata sau se trezeste prea devreme. Este important sa se precizeze directia în care iradiaza durerile. motivele întreruperilor (dureri de foame. ea putind fi uneorimai intensa în lo curile iradiate decît la originea ei.

bolnavului. Totalizarea observatiilor asuprafunctiilor vita le si vegetative se consemneaza înfoaia de temperatura u. Urmarirea trebuie facuta stiintific si obiectiv. eventual dupa enervare. bolnavul misizeaza apropierea crizelor. medic ul sa se orienteze asupra . î n u m a r u l d r e p t e t c . în timpul somnului sau sub influentaunei excitatii. FO AI A DE T EMPERA TURA Pen tru posib ilit atea urmaririi evolutiei bolilor. dintr-o singura privire. Astfe l du rerile în ulc erele sto maculuiti duoden ului iradiaza în spatele bolnavului. Supraveghereaiji notarea modificarilor produse în starea bolnavului. De multe ori. urmarite de tenta . d eo arece pîn a l a sosirea medicu lui el e po t sa disp ara s i . ilurerile articulare se intensifica cu ocazia miscarilor active si pasive' ir.ie durata accesel or.in locul de und e po rn est e. se atenueaza dupa evacuarea intestinului. date le cu lesedo asistenta relativ la functiile vitale si vegetative ale organismuluibolnavului se noteaza în foaia de temperatura. precum si numarul lor si le va nota într-orubrica speciala a foii de temperatu ra. Durerile pot sa se exacerbeze cu ocazia unor acte fiziologice. fac i mposibila asigurarea îngrijiriicalitative a bolnavilor. URMARIREA FUNCTIILOR VITALE Sl VEGETATIVE ALE ORGANISMULUI Urmarirea functiilor vitale si vegetative ale organismului esteobligatorie în curs ul oricarei boli. A lteori. i în enterocolita acuta sau dupa emisia urinii. durerile din cursuli r i / e i d e c o l e l i t i a z a . precum si evolutia si gravitatea bolii de care sufera. de asemenea. caci modificarea lor reflecta în mare masura starea generala a bolnavului. Este important satl. tenta singu ra marto ra vizuala trebuie sa stie sa descrie ni mod exact ceea ce a observat. iar observatiileinilese trebuie sa redea fidel tabloul patologic aparut. cistita acuta provoaca dureri cu ocazia mictiunilor. Beprezentarea graficaI1 un ora dintre ac es te date si o rîn du ire a cro no logica a altora facposibil ca. Daca sînt localizate va observa înca se extind si daca sînt uni-sau bilaterale. Ea trebuie sa observe daca convul-Mi i ks sînt generalizate sau localizate. facute farapricepere si cunostinte obiective. Asistenta va urmari orice modificare în comportamentul bolnavului. Trebuie stiut daca accesele M au produs în aparenta spontan. I io exemplu. ca în cistita acuta Convulsiile si contractiile vor fi. dimpotriva.

socotind si zilele cît bolnavul a stat acasa înainte de a se interna.starii bolnavului si evolutiei bolii lui. Deasupra coloanelor rezervateipentru zilele de boala se va nota data (ziua). mai curpind înca doua sisteme de coordonate. pulsului si temperaturii. este un document medical. Ea esto completata de asistenta. Pe ordonata graficului de coordonate se vor nota valorile temperaturii. care raspunde în fata superiorilor si Li. Pentru o mai usoara orientare si apreciere a evolutiei bolii în timp. Foile utilizate în medicina infantila. a 14 a. în foaia obisnuita însa. precum si cantitatile dourina emise în 24 de ore. pentru areflecta într-ade var starea bolnavului. La iesireabolnavului. ca o foaie sa fie completata si pentru bolnavii îngrijiti la domiciliu. zilelor (a 7 a. termoreglarea si diureza. Partea esentiala a foii de temperatura este un sistem de coordonate. adaptat reprezentarilor grafice ale functiilor de baza ale organismului : circulatia. numarul patuluisi numarul foii de observatie sau din registrul de internare. în vederea ace stui scop. nevoie si în fata legii pentru exactitatea si sinceritatea datelor incluse. una dinliniile orizontale este mai groasa. a 21 a s. alaturi ducoordonatele de mai sus. clar si ordonat. frecventa pulsului si a respiratiei. Foaia de temperatura. spre partea inferioara a foi i. vîrsta.). Privind importanta ei multilaterala. adica numarul zilelor parcurse de la începutul bolii. asistenta va nota în mod exact numele si prenumele bolnavului. pentru a putea cuprinde mai multe grafice pe acelasisistem de coor donate. iar dedesubtul ei ziuad e boala. se obisnuiesteca peri oadele de o saptamîna sa fie notate pe foaie prin încercuirea. Foaia de temperatura trebuie sa cuprinda datele personale» ale bolnavului si datele principale legate de internarea lui. Este de dorit. cor espunzatoare valorilor normalosi patologice ale diurezei. respiratiei. parte integranta din foaia de observatie. unul pentru reprezentarea evolutiei greutatii corporale. _ celalalt pentru reprezentarea grafica a alimentelor consumate. tinuta la curent pe ore. Gradatiile ordonatelor sînt în . stiintific si medico-judiciar.d. va încheia fo aia prin introducerea diagnosticului doiesire sub diagnosticul de internare si d ata iesirii din spital.a. respiratia. se vor utiliza culori si modalitati diferite doreprezentare. abscisa este împartita pe zile doboala. Alcatuirea foii de temperaturiieste ab solut obligatorie pentru bolnavii spitalizati. diagnosticul de internare. Astfel. Pentruindicarea valorilor normale. iar la marg inea stinga a foii se tiparesc patru ordonatoparalele cu gradatii deosebite. iar zilele în cîte doua jumatati re zervate pentru adnotarilede dimineata (D) si dupa masa (S).m. foaia de temperatura trebui»» condusa exact. Pe abscisa acestei coordonate se noteaza timpul în cadrul caruia evolueazaboala. data internarii.

Foaia de temperatura poate servi si pentru alcatuirea planuluide examinare si de tratament al bolnavului. Aceste medicamente sînt numerotate în ordinea aplicarii lor. vor fi mai usor interpretate pentru aprecierea «tarii bolnavului. pregatirea bolnavilor pentru examinari radiologice. care.) sau interventii chirurgicale. Pe marginea foii si deasupra locului rezervat ordonatelor functiilor vitale ale organismului se noteaza numele si doza medicamentelor prescrise. numarul si felul varsaturilor si eventual alte date specifice bolii de care sufera bolnavul.liar ceea ce ajunge sub linia valorilor normale reprezinta o . compl icatii (frisoane.Unica a in volutiei uterine si a lohiilor etc. Ded esu b tu l co o rdo n at elo r s e gas es c o s e ri e d e ru b rici. c a n t i t a t e a l i ch i d e lo r i n g e r a t e î n 2 4 d e or e . Tot ceea ce ajunge pe foaie deasupra liniei normale reprenita o valoare în plus (hipertermie. iar asistentele si surorile «lin schimburile urmatoare vor avea o oglinda fidela asupra sarcinilor ce le revin pentru îngrijirea bolnavului (recoltari de sînge. Medicatia zilnica se introduce. ca linia groasa sa corespunda cu valorilelormale . Unele date. de asemenea si în foaia de temperatura. Foile bolnavilor cu afectiunibronho-pulmonar e vor cuprinde si cantitatea zilnica de sputa expecto ra ta et c.ilei respecti ve cifrele reprezentînd medicamentele respective. eruptii. Astfel nu se vauita sau amîna nimic din programul prescris.iloare în minus (hipotermie.ia fel plasate pe spatiul foii. boala serului etc. hipoventilatie. pe cînd cele calitative cu semne conventionale. numarul si felul scaunelor. l «Misiunea arteriala. 4'ontribuie la reflectarea grafica a evolutiei bolii. foile sectiilor de obstetrica cuprind rubrici pentru notarea/. introd us e p e parc u rs în tratamen tu l boln av ului. tahicardie.). alaturi de curbele termice si ale celorlaltevalori trecute în foaie. V a l or il e c ant i ta tiv e ale d at elo r d e mai su s s e no te az a l ii cifre. urmînd ca pentru fiecare zi sa se introduca în rubricay. ioliurie etc. Dispozitiile mediculuirelativ la examinarile complemen tare de laborator. care variaza <Io la spital la spital. pot fi reprezentate si grafic. Pe foaia de temperatura se pot mentiona aparitia unor manifestarido boala. urina. oligurie ete. precum si launele masuri de tratament vor fi trecute sub form a de sarcini în rubricile zilelor urmatoare ale foii de temperatura.). trimiterea lor nentru consultatie la alte sectii etc. bradicardie.). Astfel. vor 271 . hiperventilatie. în vederea aceluiasi «cop este bine daca anumite date de laborator sînt notate si pe foiado temperatura. cum este de exemplucantitatea Npute i expectorate. care fiind notate în subrubricile zilelor respective. ca : g re u t a t ea co rp o ra l a. und ei iot fi notate datele asupra evolutiei bolii si tratamentului. Medicame n t ele n oi.

întrucît acesta este documentulde baza cu care lucreaza asistenta. hidro-zaharjit. Adnotarile în foaia de temperatura se fac de obicei prin reprezen tari conventionale. care necesita schimbarea relativ frecventa a regimului d ietetic. caci continutul foii trebuie sa fie întelcMde orice cadru medico -sanitar. care variaza de la spitalla spital. de culoare rosie sau galbena. Aceasta problema nu aparj. acestea sînt urmate de frisoane.iiuistrict de foaia de te mperatura. Se vor trece sub forma de grafice cantitatile» consumate (nu cele prescrise) în grame. As tazi se utilizeaza din ce în ce mul mult indicarea exacta a regimului. în cazul îngrijirii unor bolnavi în stare grava cu medicatiocomplexa sau al acelora ca re necesita o observatie mai atenta simai minutioasa se utilizeaza foi de terapi e intensiva. cuprind si planulcomplex de în grijire si tratamentul bolnavului defalcat pe ore fixe. în boli le cu evolut-iuciclica. lactat. . lacto-fainos etc. alaturide datele referitoare la functiile vitale ale organism ului înregistrat^ din ora în ora si dinamica rezultatelor de laborator. în acelasi timp. La sugari este obligatorie introducerea alimentatiei complet oîn foaia de temperat ura. dar scrise clar si citet. curbolofebrile din foai e vor veni în contact cu vîrful sagetilor care reprezint îlcaiiza lor. Dieta se noteaza tnpartea infer ioara a foii de temperatura. adnotarile din foaie relative la dieta vor usura si orientarea medicului asupra modului de reactie si de comportare a bolnavului fata doregimurile aplica te si vor constitui un factor ajutator pentru schimburea lor. Eeprezentarile cu caracltrindividu al nu sînt permise. dupa substanta transfuzata. ca : regim hidric.fi numerotate în continuare si astfel medicatia zilnica! va putea !'! foarte usor urmarita. dar. Ultima problema importanta care trebuie trecuta pe foaia <lt» temperatura este regimul dietetic al bolnavului. laptel e de vaca cu albastru. Transfuziile de sînge si de plasma aplicate în cursul tratamentuluivor fi mentionate prin sageti verticale cu vîrful îndreptat în jon. Este important ca orice schimbjare de dozujsa fie mentiona ta si pe foaia de temperatura. preparatele de laploacidulat cu verde. iar preparatele din fainoasecu brun. Daeft. Adnotarea regimurilor dietetice în foaia de temperatii nise poate face prin i ndicarea regimului prescris bolnavului sau prinsemne sau cifre conventionale. legumele cu galben . e ste bine ca si regimul dieteticsa fie în permanenta în fata ei. cu urcare de temperatura. Dedesubtul coloanei respective a alimenta tiei se totalizea/ilzilnic valoarea calorica a alimentelor consumate. care. Calitatea alimentelor un noteaza prin culori si semne conventionale. Astfel se obisnuieste de exemplu ca laptele de mama siVfie notat cu rosu.

pentru a le put ea nota în foaia de temperatura sau a lem.O necesar ca ea sa aiba cunostinte pentru culegerea si interpretarea Ulcior necesare completarii ei. spre deosebire de f oile obisnuite de temperatura. jumatate în jumatate de ora.1. Ea trebuie sai ccunoasca manif estarile fiziologice si patologice pe care le prezintaixilnavul. -1 6 273 . una pentru notareatemperaturii. luate la intervale prescrise de medic. iar pe a treia. respiratiei. Rama cu fisa de terapie intensiva aplicata la patul bolnavului. programul de alimentat ie si de hidratare a bolnav ului. îl supravegheaza atît ziua. asi stenta va nota cantitatile consumate de bolnav. esalonat pe termene si cantitati fixe si calculat dupa necesitatile :ilorice ale organismului.porta medicului. cît si noaptea.. Pe aceasta foaie. 134).! pulsului. concretizat pe orar fix si pedoza. a cantitatilor «Io urina emisa etc. în lipsa acestoranu ataseaza ioii de temperatura înca trei anexe. alaturi de cantitatileprescrise.\caste foi. 134. Pe cealalta foaie se va nota planulAii administrare a medicamen telor. Asistenta sta în permanenta cu i'iiluavul. Sistemul neuro-endocrin dirijeaza procesele I I c . sepastreazala cap atul paturilor de terapie intensiva (fig. întrucît foaia de temperatura este tinuta de asistenta medicala K|. TEMPERATURA Temperatura omului se mentine constanta între 36 si 37° datoritaprocesului de termor eglare. tensiun ii arteriale. de exemplu Fig. termometrizarea din ora în ora sau numararea frecventei respiratieidin. sa reiasa masura în care s-au putut respecta prescriptiile. pentru .

iau nastere tot pe care reflexa contractii musculare mici. Invers.de reglare termica prin mecanisme chimice si fizicej modificînd. . reiese ca organismul pierde zilnic pe aceasta cale circa 400 500 decalorii mari. frigului. eliminarea caldurii cu aerul expirat. Caldura este rezultatul proceselor oxidative din organism. Daca însa scaderea temperaturii mediului ambiant. ce se traduc prin tremuraturi si aparitia frisonului. iar cantitatea de sudoare evaporata de pe suprafatacorpului în 24 de ore în conditiile de repaus este de circa 800 ml. dupa necesitate. Mecanismu l intim al pierderii de caldura de pe suprafata corpului se realizeazaprin modific area calibrului vaselor sanguine din piele. termogeneza sau termoliza. daca temperatura aerului creste. care. intensitatea metabolismului scade. Organele principale ale termogenezei sînt muschii si ficatul. Intensificarea procesului de termogeneza se face în mod reflex. As tfel prin scaderea temperaturii aerului se intensificaarderile din organism si c a atare termogeneza creste. determina intensificarea arderilor dinorganism eliberînd cantitatil e necesare de caldura. în vederea compensarii pierderilor. întrucîl* fiecare gram de sudoare evaporata sustrage organismului 0. a caror intensitate este variabila în raport cu temperatura mediuluiînconjurator. vasele în primul rînd arterele se contracta. termogeneza diminueaza.58 docalorii mari. aportul de sînge la suprafata devinemai mare si deci pierderea de caldura se intensifica. Sub influentiicaldurii. în acest caz ea se face prin secretia si evaporarea sudorala. prin radiatie. va sele se dilata. Contractiilemuscular e din cursul frisonului intensifica metabolismul si elibereaza o cantitate mai mare de energie calorica. Sub influentii. evaporarea apei prin pielo. precum si prin consumul decaldura în vederea încalzirii fecalelor si a urinii eliminate. Eeglarea fizica intervine în mecanismul de pierdere a calduriisi se face prin conv ectie. urcînd temperatura organismului. Termoreglarea chimica priveste productia de caldura (termogeneza). pe cale reflexa. caci viteza de evaporare a sudorii de pe suprafatacorpului este invers proportionala cu umiditatea relativ a a atmosfereiambiante. se excita receptoriipielii. Daca temperatura mediului înconjurator scade. pierderea de caldura prin convectie si radiatie devine imposibila . C antitatea de caldura pierduta prin transpiratie însanu creste totdeauna paralel cu intensitatea eliminarilor de lichidepe aceasta cale. curentulsanguin scade spre supr afata corpului. Daca temperatura mediului ambiant este egala sau mai mare decît aceea a corpului. continua. aportul de caldura din profunzime devine mai mic si deci scade si pierderea de caldura.

Temperatura cea mai joasa se masoara dimineata între orele 4 si 5. t e m p e r a t u r a c r e s t e . Oscilatiile fiziologice ale temperaturii variaza si cu vîrsta. în stare normala.5 la 1°. fiindca la persoanele care lucreazatio obicei noaptea si se odihnesc în cursul z ilei. Temperatura poate prezenta si mici oscilatii individuale în cadrul limitelor fiziologice. temperatura 275 . Valorilede seara sînt mai ridicate la tineri decît la batrîni. precum si oscialtiile ei sînt date foarte valoroase pentru stabilirea diagnosticului. productia si pierderea de caldura se gasesc u echilibru. pîna la 38°. pe cale pur subiectiva. ApreciereaTemperaturii pri n palpare este în mare masura influentata de temperatura mîinii si ne indica în primul rînd daca pielea este mai calda HIIU mai rece decît mîna exploratoare. în con di ti i pa to log i ce . sau sa creasca peste 37% rlnd vorbim de hipertemie. de asemenea. Cînd acest echilibru este rupt se instaleaza starile deIiipertermie si hipotermie. temperatura începe sa se ridice usor. în a do u a ju mat a t eA ciclu lui menstrual. putind ajunge în uneleorgane. î n a i n t e d ei i itrodueerea termometrului în practica îngrijirii bolnavului. atingîndrole mai mari valori spre seara. constituie una din sarcinile elementare ale îngrijirii bolnavilor. ca de exemplu în ficat. între orele 16 si 20. examinatorul apreciind.Evaporarea apei prin plamîni si încalzirea aerului inspirat 'Ontribuie. Aceste variatiiHÎut legate de gradul de activitate . du pai m orar fix. Dosul mîinii. l'e la orele 9 10. ceea ce asigura în mod activ constanta temperaturii Cganismului. în cursul zilei. la pierderea de caldura. Din acest motiv. temperatura normala oscileaza între 36 si 37°. « Io la 0. pot aparea micioscilatii de temperatu ra. valoarea aproximativa a temperaturii. era aplicatpo suprafata corpului bolnavului. Pe de alta parte. în cursul digestieisi a l e f o r t u lu i m us c u l a r. care are< i se nsibilitate mai mare fata de variatiile de temperatura. variatia zilnica a tempe raturii se poate inversa. cînd vorbim de hipotermie. Temperatura prezinta mici oscilatii fiziologice. aprecierii asupra evolutieibolii si a eficacit atii tratamentului aplicat. durata starilorde hiper-si hip otermie. în axila. M a s u r a r e a t e m p e r a t u r i i s e f a c e c u t e r m o m e t r u l . ap reciereatemperaturii corporale se facea prin palpare.ada sub 36°. temp er at ur a o rgan is mu lu i p oa te s a »c. Gradul de temperatura. masurare a si înr eg is t ra re a sist emat ic a a t emp er at ur ii b oln av ulu i. precum si în cursul sarcinii. Temperatura organelor interne temperatura centrala este mai ridicata decît temperatura periferica si este în functie de intensitatea si starea de activitate a organelor.

Coloana de mercur se rupeimediat sub gîtuitura si astfel va indica totdeauna temperaturamaxima. P artea esentialaa termometrului este un tub capilar din sticla. verificate oficial. El este un termometru cu scara redusa. favorizînd cit irea niveluluila care s-a urcat. stiintifica a caldurii corporale se face cu termometrul. Solutia dezinfectanta trebuie schimbata din 5 în 5 zile. pentru a putea fi introdus cuusurinta în cav itatile corporale unde se masoara temperatura. însa trebuie totdeaumicompletata cu masuratori instrumentale pre cise. pentru a nupermite lovirea rezervoarelor de fundul vasului de sticla.5 pîna la 42°. 135) este graduldupa scara Celsius. care permite trecerea mercurului împiiiNde forta de dilata tie a acestuia sub influenta caldurii. Masurarea temperaturii cu termometrul maximal obisnuit se faco în cavitatile închise sau semiînchise. Tubul capilar este prins pe un perete de sti cla laptoasace poarta gradatia si totul este cuprins într-un rezervor închis dosticl a. Pe fundul borcanelor se pune vata acoperita cu tifon. numit si termometrulmedical. O data cu racirea aerului mercurul se retracta.periferica la nivelul pielii nu corespunde cu temperatura interniisi nici nu var iaza paralel cu aceasta. Termometrul maximal utilizat în medicina (fig. prin careimaginea coloanei de mercur apare latita. pentru a obtine temperaturacea mai apropiata de cea centrala. Tipurile de termometre utilizate în practica sînt diferite. în plica inghinala. La trecerea dintre rezervorul de mercur si tubul capilar exista o mica gîtuire de sticla. . dar gîtuirea de pe capilar nu-lmai permite r eîntoarcerea în rezervor. Coloanade mercur fiind foarte sub tire si deci greu de observat. în gura. care trebuie calibrat cît mai mic. sectiuneacapilarului are forma de lentila cilindr ica convergenta. dar masuratori mai precise seobtin totusi numai în rect si vagin. Astfel. Lumenul tubului capilar este foarte mic. scara variatiilor pat ologice ale temperaturii corporaleumane. Gradele sînt divizate în zecimi de grade. de In34. corespunzator volumului redus al rezervoru lui. Termometrele în uz sînt tinute în solutii dezinfectante subli mat sau cianura de mercur 1% 0-Solutia nu trebuie sa acoperetermometrele tinute vert ical în borcane decît pîna la jumatato. Aprecierea exacta. masurarea se poate faco : în axila. închis si largit Iu unul din capete pentru rezervorul de mercur. Cel mai obisnuit este termometrul maximal. Aceasta metoda este aplicatasi azi pentru orientare la patul bolnavului. înainte de a fi date în folosinta termometrele medicale sini.

Scuturarea mercurului semai poate face si prin miscari de rotatie. de a-1 scufunda în apa curata si a-1 sterge. atunci vom scutura mercurul d in capilar. priuzînd termometrulnproape de rezervor între palma. dupa scoatere a din ilutia dezinfectanta. Perete l aptos le n t ililin d r ici a c ciin te rg e n al S c a ra g ra d a ta T u b c a p ila r p e n tr u m e r c u r 135. cînd în virtutea fortei centrifuge mercurul din capilar revine în rezervor. Un astfel de aparat poate scutura simultanîn decurs de 5 secunde 12 termomet re prin miscari vibratorii foarte 277 . Termometre maximale. ele r fi spalate înainte de întrebuintare. Daca termometrul este utilizat i mai la un singur bolnav ne vommultumi.l înainte de masurare. 136). aratator si degetul mediu si smucindu-1energic cu mîna de sus în jos (fig. termometrul va fi controlat daca nu este ricat. 13fi. rte va verifica daca coloana de mercur din capilar a fost readusala nivelul grad atiei minime dupa masuratoarea anterioara. Daca avem termometre utilizate la mai multi bolnavi. Fig. Scuturarea termometrului se poate efectua si cu ajutorul unoruparate electromeca nice. Dacanu. Scuturarea corecta a tcrmo metrului.

b) Masurarea temperaturii în plica inghinala. Fiind o metoda foarte simpla si comoda. Termometrele se u. este utilizata cel mai des în practica de toate zilele. precum si la copii. se ridica bratul si se asaza rezervorul termometrului în vîrful axiloi apoi se apropie bratul bolnavului de trunchi.s.i. Masurarea temperaturii în plica inghinala se face la bolnavii foarte slabiti si la copiiimici. (A si B) rii în axila. Dupdcitirea temperatur ii. Termometrul se mentine în groapa axilara timp de 10 minute. termometrul se introduce înapoi în solutia dezinfectanta. i c ir cu lar în a p a ra t. bratn lva fi mentinut în aceasta poz itie de asistenta tot timpul masurarii. centrala. Pentru usurarcupozitiei. sau agitat/nervos. Termometrul se asa/ilîn plica inghinala si se flecteaza coapsa peste bazin.fine. A asezarea corecta a termometrului In axlli: B IM zitia bratului si antebratului in timpul maturlrlt temperaturii In a xi la. 137. B). Se sterge bine axila cu un prosop. iar antebratul flectuise plaseaza pe suprafata anterioara a toracelui (fig. 137 A. Daoftbolnavul este foarte s labit. Temperatura axilara in» indica o temperatura periferica (axila nefiind o cavitate fiziologlrftînchisa). Bolnavul a dult sta în decubit lateral. Ea este cu 4 5 zecimi de grad mai joasa decît temperatura Flg. gamba va fi îndoita pe coapsa si tre cuta peste celalalt membru 278 Masurarea temperatii" . care actioneaza cu o frecventa ridicata. c u ca re vor fi t ra nspor ta t e din sa lon în s alona) Masurarea temperaturii în axila.

precum si la copii. Valoarea lor este cu 0. Masurarea dureaza 5 minute. Cel puti n cu 10 minute înainte de introducerea termome( rului nu va mînca si nu va bea nimic cald sau rece. Pentru cavitatea bucala exista termometre speciale. Termometrul trebuie fixat în tot timpulmasurarii.5° mai mare decît temperatura :i. pentru a nuinfluenta temperatu ra locala. putînd da accidente. Masurarea temperaturii în cavitatea bucala necesita pregatireabolnavului. Temperatura rectala si vaginala se apropie mai mult de temp eratura centrala. se sterge si apoi se introduce oblic în cavitate a bucala. la o adîncime de 4 5 cm. Pentru utilizarej rectala. li se ridicapicioarele si li se introduce în rect termometrul. Bezervorul termometru1 ui uscat se cufunda în ulei sau se unge cu vaselina si apoi se introduce -fara violenta în rect. fiind mentinutnici timp de 5 minute. sub limba. pe de altaparte. peritonita etc. din cauza respiratiei. ajungînd la odiferenta <le l si chiar pîna la 2°.xilara. sau pe latura externa a arcadeidentare. Masurarea temperaturii în rect este contraindicata în bolile rectului si la bolnavii agitati. care trebuie sa fietinut fixat cu mina în tot timpul masurarii. Din acelasi motiv în preajma masurariiel va renunta si la fumat. Bolnavul este asezat în decubit lateral. Se invita bolnavul sa închida gura si sa respire pe nas. alienati. Copiii mici sînt culcati pe spate. Copi ii pot fi termometri-//ati si în decubit ventral. introducîndu-se termometrul în vagin. culcati cu abdomenul pegenunchii examina t orului. caci gura nu constituie o cavitate perfect închisa.ste contraindicat în bolile aparatu lui genital feminin. Se procedeaza la fel ca sila masurarea rectala . c) Masurarea temperaturii în cavitatea bucala. La sug a ri . d) Masurarea temperaturii în rect. ma su ra re a te mp erat u rii în pli ca in gh in a la s e l'.u>. Diferenta dintre temperatura rectala si cea 279 .f e r io r. Este categoric contraindicata la bolnavii nelinistiti. caapendicita. o p arte a caldurii bucale se pierde princurentii de aer ai respiratiei.xllare. e) Masurarea temperaturii în vagin. i l'ectiunile cavitatii bucale si în îmbolnavirile cailor respiratorii supe rioare.. dar pot fi folosite si termometrelen. anexita. Se spala bine termometrul cu apa. Metoda se v a aplica la bolnavii foarteslabiti.e în decubit dorsal. în unele tari «e fabrica termometre colorate. Procedeulc. temperatura rectala se ridica înmod dis proportionat fat a de temperatura axilara. unde axila nu poate fi suficient închisa. Masurarea temperaturii în cavitatea bucala nu este destul deprecisa. îfu se recomanda în schimb în. si în afectiunile der matologice axilare bilaterale etc. cu membrele inferioare în semiflexie. în afectiunile inflamatoare intraabdominale.

poate fi utilizat pentru masurareatemperaturii re ctale la bolnavii tratati cu substante neuroplegioo. Pe de alta. întrucît citirea temperaturii trebuie facuta chiar în timpul cît rezervorul este pe loc (la îndepartare. înregistreaza temperatura de la 34°.Fig. în starile hipotermice provocate prin hibernatia artificiala ewti» necesar sa controlam temperatura centrala a organismului din car»» motiv intrumentul de masurat trebuie introdus cît mai sus în reci. c<«<ii ce asigura o înregistrare prcoinrtsi rapida. Acest rezervor se adapteaza inul bine suprafetei cutanate si aNtlV) suprafata de contact dintre i'n zervorul de mercur si piele dovine mai intima si mai mare. deci ale temperaturii centrali». coloana de mercur coboara la valorii»» mediului ambiant). de forma încrubata în unghi drept. Termometru l pentru masurarea temperaturii g lo bu lui ocularare o constructie s peciala. Temperatura cutanal ftse determina si mai operativ cu termometre termoelectrice. utilizat»» în practica curenta. dupAvariatiile tempera turii sîngelui arterial. axilara poate sa fie un ajutor în diagnosticul proceselor inflamatoareacute din et ajul in ferior al abdomenului. termometrele medicale cu scara redusa nu mai sînt corespunzatoare. Pentru masuratori si mai precise. . adaptata nevoilor urmarite. din care motiv valorile înr<« gistrate la suprafata corpului difera în minus fata de toni peratura ax ila ra sau rectala. Pielea cedeaza repede nildura sa mediului înconj urator. forma dreapta nu poate fi utilizata. Pentru masurarea temperaturii în starile hipotermice. ele nu pot fi in troduse suficien t de mult în reci. Termometrul medical pentru determinarea temperaturii cutiuiitte (îig. sau cu termistoare (vezi muljos). 138) are rezervorul format dintr-un tub curbat în forma <li> spirala. Necesitatea unor noi instrum ente de masurat s-a ivit în special dupa introdu cerea în practica a tratamentului cu substante neuroplegice si a hibernarii artificiale. înregistrarea trebuie facuta in esofag întrucît temperatura rectului se modifica relativ încet. 138. i ar v a ri at iile m ici nici nu sînt se si za te. Termometrul de termostat cu scara de la 18 38° sau 10 50". Termometrele medicale cu scara redusa. asezat într-un singur plan. Termometru pentru masurarea temperaturii cutanate.5 în SU H \ pe de alta parte.

nichel-constantan sau platina-fier. 139) functioneaza pe baza rl'ectului termoelectric care ia mistere într-un sistem de doua 11 letale diferite. împreuna la extremitati. Termoelementele dau olorta electromoto rie relativ redusa de cîtiva microvolti. Azi se tinde din ce în ce na i mu lt la folosirea unor ini rumente de masurat ale caror itire si urmarire pot f i efectuate Io la o distanta cît mai mare de latul bolnavului. Se cunosc mai multe va-i uitati de termometre electrice. lire de metale diferite. sudate Termocupiu. d e e x e p lu l a 0 ° (g h e a t a l m cale de top ire). scara termomei r u l u i d r e p t d i s p a r e î n r e c t . Diferenta de potential ce se stabileste între cele doua extremitatirste în functie d e' diferenta de temp eratura. Termometrul poate fi citit comod pe scara verticala. De aceea.te. cai c includ un galvanometru formînd un circuit. iar cealalta sudura se asaza în punctul a ca ru i l cmperatura vrem sa o determinam. P ar t e a es ent iala a t e rm onietrului este formata din doua Fig-139f _ Termometru termoelectric. Diferenta depotential ce nastere între cele doua suduri este determinata dediferenta de t e m p e r a r a d i n t re c e l e d o u a ex t re m e s i c u m l a u n ad i n s u d u r 281 m ia t u i . Una din suduri este m e n t i n u t a l a o t e m p e ra t u r a co n s t an t a . sudate împreuna . daca termometrul este introdus prea profund. partea orizontala cu rezervorul de mercur va fi introdusani întregime în rect. A p l i c î n d f o r ma î n c u r b a t a a a c e s t o ri urmometre. în practica se foloseste cuplul termoelectric format din fier-« onstantan.t>rea în practica medicala a («'rmometrelor electrice. iar partea verticala va fi fixata între coapseleBolnav ului. termocuplu sau cuplu termoelectric. se asociaza maimulte termoele mente în serie si astfel forta electromotorie va creste proportional cu numarul cuplurilor legate în serie. Aceasta proi >lema a fost rezolvata prin apli . Termometrul termoelectric d'ig. pentru masurarea diferentelor mici de temperatura. Acest sistem poarta numele de element termoelectric. Tinînd extremitatile l udate la doua temperaturi diferite. termoeleii >ent. apare în circuit un curent electric.

.

Pentru fabricarea termistoarelor se utilizeaza oxidul de fior. Antena aparatului se introduce în rect. în functie de factorul timp. în unele cazuri este necesar sa se faca înregistrari permanenti» de temperatura.l i o antena de platina cuprinsa într-unînvelis flexibil de 20 cm. Termometrul cu rezistenta. aparatul intra în functiune si pettl i» 15 20 de secunde temperatura corporala poate fi citita pe cadranulgalvanometru l ui cu o o p recizie de 1/2 0 g rade. indicata imediat de acul galvanometrului . de nic h el. format dintr-o panglica de platiuft. care. a carei rezistenta variaza cu temperatura si care alcatuieste una dincele 4 rezi stente ale unei punti Wheatstone prevazuta cu un indicatorgalvanometric (fig. Aparatul este format din doua parj. precu m s i oxizll . de vanadiu. care la rîndulei atrage dupa sine sch imbarea echilibruluielectric al puntii. diferenta este reprezentata de temperaturiiceleilalte sudu ri. înregistrarea se face de asemenea la distanta. Aparatele construite dupa acest principiuînregistreaza temperatura între O si 45° deodata din 5 surse diferi tt» de la unul sau de la diferiti bolnavi pe aceeasi banda de hîrtio. aplicate în sistemul de conexiuni» asemanator unor termometre cu rezistenta. fiind format dintr-o pereche de tuburi de platina. Termistoarele sînt rezistente electricii construite din oxizi metalici. Cu aceste termometre se poate determin a temp eratura dlu esofag sau din cavitatile tubului digestiv. construit tot pe principiul termoslementelor. mang an . pot fi utilizate pentrumasurarea tempe raturii corpurilor. O varietate a termometrului termoelectric utilizata în practic* medicala este acul termoelectric. cu care antena este legata prin conducte electrice. în vederea acestui scop. Cînd se închide circuitul electric. pentru care sursa de energii» e s t e a s ig u ra t a d i n r e t e a . Schimbarea temperatu rii modifica rezistenta panglidllde platina. miscarile indicatorului galvanometric sînt transpuse unui punctograf. Kecent se construiesc termometre electrice p» baza de termistoare.temperatura este de 0°. se asaza pe masft. înregistrarile grafia» necesita o forta electromotorie mai mare. care înregistrea/Avalorile temperaturi i corporale în mod grafic pe o banda de hîrtic. titan . Cu ajutorul aparatului poate fi masurata temperatura corporala între 25 si 4f>". Aceste termometre în limbajul curent se identifica cu notiunea de termistor. tll interiorul carora este sudat cîte un fir de fier. Ca sursa electrica se utilizeaza o batoriode 4.lungitnusi 3 mm diamet ru grosime. Termistoarele. Aparatul propriu-zin.5 volti. gasind o baza de aplicare si litpatul bolnavului. care se introduce adine în rect sau tuesofag. tungsten. si instrumentul propriuzis. 14 0).

Termometrele cutermistoa re Itilizate în medicina sînt asemana-loare cu termometrele cu rezis-|enta. r e zi s t e n t a^rmistoarelor la temperaturi mai Ite este mai mica. pot cere ca temperatura bolnavuluina fie masurata la intervale mai mici. F a t a d e a c ea s t a .Fig. 140. Cu aceste aparate. 140. E s t e cu n o s cu t f a p tu l c a r e z i s t e n t a m e t a l e l o r s e m od i fi c a în i p o r tc u ri d i c a r ea t e m p er a t u r i i l o r . Fig. dimineata si dupa masa. Modificarilerezistenta ale termistoarelor va riatiile d e temperatura sînt lult mai mari decît ale metalelor. de exemplu din 2 în 2 ore. durata tormometrizarii se reduce la cîteva peci de secunde. Termistorul propriu-zis poatefi cuprins si în ace cu un calibrupîna la 0. le underezulta ca termometrele cu rmistoare sînt foarte sensibile.75 mm. se pot citi în mod direct valo. Termistorul este cuprins la Etremitatea unui tub desticla în Antena aparatului legata desiste-de co nexiune al aparatuluibropriu-zis. pu-id înregistra sivariatii de 1/100°. Schema termometrului electric cu rezistenta. cît si trata mentul aplicat'. Aparatele existente în circulatie au'scara activa Intre 24 si 44° si se mînuiesc cu foarte mare usurinta. Pe scara acesluia. 283 . care introduse îndiferitele parti ale org anismu lui p ot da re l a ti i a su pr a te mp erat u rii c en tr al e sau even tual a sup ra temperaturii tumorilor. tor metale. avînd ca indicator unInicroampermetru. Masurarea temperaturii corporale la bolnavi se face obisnuit «Io doua ori pe zi. sub forma de pulberi care se supun unor procedeeAsemanatoare fab ric arii materialelo r ceramice pîn a ce se obtin eIn corp compact si dur. Natura sau gravitateabolii. file temperaturii masurate. Schema termometrului electric cu rezistenta. wau dupa administrarea anumitor medicamente etc. . cu propriet ati de semiconductor.

din care motiv hipertermia este de obicei însotita <lrcefalee. termenul febril se confunda cu acela de hiportermie. Pe abcisa sistemului de cooi n at e K G n ote a z a ti mp ul . g rad u l t em peratu ri i. c în d v o rbim deremisia matinala. reactia febriliise î mparte în urmato ar e le cat egorii : Temperatura normala 36 37° Temperatura subfebrila 37 38° Febra moderata 38 39° Febra ridicata 39-41° Hiperpirexie 41 42° eventual si mai mult. sete . locul deîntîlnire a prelungirilor trase din abcisa si ordonata se fix< cu unpunct gr adul de temperatura la momentul respectiv. fie unei scaderi a pierderilor de caldura. p revazut cu punctograf. m a s u ra t a în c u r s d e 24 d e o ro . accelerarea pulsului si nrespiratiei. Te mp eratu ra m asu ra t a fa ra în regi st ra to r a u t o m a t se no te înfoaia de temperatura a bolnavului. tulbur ari nervoamcare pot sa duca în unele cazuri pîna la tulburari de cunostinta tidelir. temperatura maxima. fie unei cresteri a prodiU'nrii de caldura.ar»> duc la aparitia hipertermiei determina modificari în metabolismulorganismului. D imine at a es te ma i jo asa . întruclipe fo aia de te m peratu ra limita supe rioara a tempera tu rii normalie st e m ar ca ta cu o lin ie m ai g roa sa. Vorbim despre hipertermie daca temperaturiiaxilara se ridica peste 37°.D a c a se ur maresc osc ila ti il e d e t emp e ra t u ra în cu rsu l izile. în practica curenta însa. limba uscata. cînd vorbim de exacerbarea vesperala. Ui punctelemasurate la intervale fixe de timp cu o linie. Febra prezinta în mod obisnuit aceleasi oscilatii zilnice ca s it emp e ra t u ra no rm al a. inapetenta. denumita si diagrama termica sau cu rba de temperatu ra. i ar p e o rd on a t a . T e m p er a t u ra c ea mai jo a s a . Hipertermia. i ar seara este mai ridicata. . oligurUcu urini concentrate si o stare generala alterata. Totalitatea acestor simptome formeaza sindromul febril. iar temperatura cea mai ridicata. în ancazuri însa este bine sa fie folosit un termometru electric înregistr. Cauzele o. Ea se datoreaza. Dupa gradul de hipertermie masurata în axila. precu msi gradul acesteia. se numeste temperatura minima. d in tr -o singu ra p riv i re v om put ea cit i de p e fo aie da ca bo ln avul este în hip ertermie. temp eratura poate fi masurata si din 1/2 în 1/2 de ora. dureri în spate si în extr emitati. congestia fetei. obtinui n » diagrama care reprezinta curba evolutiei temperaturii bolnavului.

Perioada initiala sau de invazie a febrei. 142). Temper atura se ridica brusc sub formade acces pentru cîteva ore dupa care scade sub 37°. 6) subfebrilitatea cu oscilatii fiziologice" (fig. debutul febrei poate fi lent. 1. 141).. Ace asta curba o întîlnim în pneumonie. în aceasta perioada. temperatura urcîndprogresiv din zi în zi mai sus sub forma unor oscilatii ascendente. Se întîlneste în septicemii. supuratii. în decurs de cîteva ore. însotita de senzatia de frig.6 37°.1 0.a dupa epuizarea acestora sa se atace si depozitele de proteine. Perioada de stare dureaza de la cîteva ore pîna la cîteva saptainîni. unele forme de bronhopneumonii etc. Cantitatea de caldura necesara pentru starea de hipertermie în aceastaperioada este furnizata în primul rînd de ficat. 143). iar pe de alta parte. 144). per ioada de stare si perioada de declin. temperatura ajungînd pîna la 39 40% « a de exemplu în pneumonie. de contractiile musculare sub forma de tremuraI uri. dar accesele se repeta la acelasi interval de timp. Temperatura nu depaseste37°. ca de exemplu în febra tifoida.4 0. Durata si evolutiaperioadelor pot fi bine studiate pe foile de temperatura (fig. putînd fi separate . 145). A ceasta febra o întîlnim în septicemii si anumite forme de tuberculoza pulmonara . temperaturaajunge pîna la 37. de natura umorala sau vegetativa . dar temperatura se mentinetot timpul deasupra valorii norma le.5°. oscilatiile dintre temperatura dedimineata si cea de seara depasesc 1°. de scaderea pierderilor de caldura printr-ovasoconstrictie periferica puter nica.. bolnavul este tot timpul febril. tifos exantematic etc. tuberculoza pulmonara grava. /) febra intermitenta periodica are caracterele febrei intermitente. în fierastrau. pe seama proceselorenergetice determinate de arderea gluci delor si grasimilor.8 iar oscilatiile sînt de 0.2°. febra atinge punctul ei culminant.In evolutia oricarei febre se pot distinge trei perioade : perioadainitiala. febra tifoida. Aceastafebra este de obicei neinfectioasa. pe de o pa rte.4 iar oscilatii le din cursul zilei sînt abia de 0. a) febra remitenta (fig. 2. temperatura minimaatingînd valorile normale. dar oscilatiile dintre temperatura de dimineata si cea de seara nudepasesc 1°. Dupa oscilatiile zilnice ale temperaturii si dupa evolutie deosebimîn aceasta peri oada diferite tipuri de febra : a) subfebrilitate rigida. e) febra intermitenta (fig. diferenta dintre temperaturade dimineata si ce a de seara este de cîteva grade. Se întîlnesteîn infectiile de focar si în tube za pulmonara incipienta. ^manifestate prin frisonul de debut. Febra poate urcabrusc. c) febra continua (fig. pentruc. în alte cazuri. Acumularea imensa de caldura estefavorizata.

f c O co foaie de temperatura C S> r ----PA TU L tir.pafu/oi l M e d ic_______________ Nume/e \Diagriosticu/ sectiei \Virsta ta co /iw/t <* temperatura M e J i C---------------P A T U L H r._ . _ \Nr.

/a tu lui 7i le ae toala Greutatea t/j: P.y42. fo p o 160 6 i tU} 50 T U O L f?D M twt ÎMI W I 'W SQ 2 ~ W fff~ o 40 f HpQ ÎfT ÎU/ d/itr/Pr/for S c aune Mrsjturi Ftg. -Curba termica. ff. /a tu lui 7i le ae toala Greutatea t/j: P. Starea subfebril a. .N r. fo p o 160 6 i tU} 50 T U O L f?D M twt ÎMI W I 'W SQ 2 ~ W fff~ o 40 f HpQ ÎfT ÎU/ d/itr/Pr/for S c aune Mrsjturi N r. ff.

GD 00 F o a i e d e t e m p e r a t u r a P A T U L H r . Med/c 1--------Fi*.Medi c . HI Wiagnosh'cu/ sectiei /â?* ^° temperatura DSDSDSDSDSDSDSDSDSDSOSDSDSDSDSDS P A T U L N r.

. Febra remitenta. 144.00 «5 Fig.

însa trecerea de la perioadaut'ebrila la cea febrila nu se face brusc. g) febra hectica prezinta o curba asemanatoare cu cea a febreiIntermitente. Se întîlne ste în septicemii si formeleKrave de tuberculoza pulmonara . j) feb ra de tip invers. centrii nervosi de termore . progresiva sau litica. Se întîlneste în bruceloza. temperatura sc ade în cîtevaore la normal sau c hiar sub normal. cu scaderi bruste pînahi. temperatura min ima se înreg istreaza «oara. Hipotermia. Paralel se amendeaza în mod relativ brusc si celelalte simptome ale sindromului febril. Febra poate sa se termin e si lent regresiv cînd temperatu ranoade încet în mai multe zile prin oscilatii descendente ca de exempluIn febra tifoida sau scarlatina.ti (le zile afebrile.). 148). Acceselepot fi zilni ce (febra cotidiana). iar temperatura maxima dimineata. perioadele febrile alterneaza cuperioade afebrile ca si febra de tip recurent. Aceasta febra o întâlnim în caz de malarie. u. fie de o interventie a sistemului nervosrentral. Aceasta cu rb a se întî ln este în feb ra recurenta. anemii înaintate etc. tulburari endocrine. la doua zile (febra terta) (fig. Starile de hipotermie au luat o importanta deosebita în ultimiiuni prin introducer ea în clinica a hibernoterapiei. 146) K R U la trei zile (febra cvarta). precum s iIn unele forme ale limfogranulomatozei maligne. Prin aceasta metoda HO deconecteaza. i) febra ondulanta (fig. k) febra neregulata. Perioada ae declin sau stadiul de defervescenta. h) febra recurenta (fig. 3. în acest caz vorb im de febra neregu lat a.^fie de scaderea pronuntata a me tabolismului si diminuarea arderilor din organism si deci a productiei de caldura(ca de exemp lu în inanitie. ascensiunil e si scaderile de temp eraturanu po t fi sist e matiz ate. 147) : perioadele febrile de 4 6 zile catemperatura conti nua alterneaza cu perioade afebrile de aceeasi du rata. coma hepatica. insuficienta circulatorie. Vorbim de hipot ermie atunci cînd temperaturaorganismului scade sub 36°. temperatura subnormala. totul terminînduse cu transpiratii abundente si poliurie (de exemplu pneumonieiji tifos exantema tic). Starea de hipotermie este determinatafie de o pierdere excesiva de caldura (ca de exemplu la persoaneexpuse frigului puternic). asemanatoaredebutului. dar cu oscilatii zilnice de 3 5°. pierderi masivede sînge. In caz de terminare brusca a febrei. ci treptat prin oscilatii ascendente si descendente. dînd curbei febrile caracterul unei linii ondulani. pe cale medicamentoasa. Aceasta febra este caracI «ristica pentru tuberculoza pulmonara grava. poate fi brusca sau critica si lenta. afectiuni cardiopulmonare.

M ed/ Numel c e S O S D DS D iagnosticul sectiei ososD S D S D S OS OS OS y o \s o s fo a ie d e te m p e r a tu r a Sa u n e Fij.p a tu /u i N u m e /e V ir s ts P A T U L ffr. OSOS D S D S D S D S D SD S D S D S D SD S \ D S O S D S D S D DD S SS DS OS O S O S O S DS DS i/r J7XK T 1Z L J30 Regimu/ . HI -Ftfcri fo a ie d e tem pera feri N r ._ D ia g n o s t i c u l s e c t ie i M e a / c w w iL u r a7 1 ie ffeD o a lf G re u fo fe a fi.«D U) PATUL Nr.

1 4 7. Feb ra recuren ta. .t a <» co F ig .

tiedi c .ta Foaie de PATUL temperatura Nr.

se deformeaza de multe ori curbele febrile clasice.re. în cursul tratamentului. prin hibernare artificiala. în sfîrsit ca. de exemplu în cele doua axile sau în plus si înnrt si în cavitatea bucala. termomeiii/. temperatura ^ganismului poate fi redusa la 26 32°. Mentionam. ritmice. Se M I. Con statarea starii de afebrilitate imediat dupa afirmareai larii febrile de catre b olnav pledeaza sigur pentru simularea febrei. necesitat introducerea unor metode noi de masurare a temperaturii. f i e nevrotici) nu va da niciodata date concludente la masuratorilimultane. cînd pericolul hemoragiei se reduce mult jin cauza încetinirii proceselor vitale. prin scaderea metabolismului. fatate mai sus. pentru a putea reduce temperatura s ub valorile normale. ra sa se epuizeze rezervele organismului prin procesul normal de Itoaparare. îngrijirea bolnavilor tratati cu substan . de unde numele de puls. scade si nevoia de oxigen a fganismului (vezi capitolul neuroplegice"). sincrona cu sistolele ventrittlare. sîngele este împins din cavitatileentriculare în arte rele mari. Se fac interventii chirurgicale temperatura de 27 28°. de natura termometrica". Temperatura poate fi redusa mult sub valorile normale . în urma administrarii abuzive de antiIiiotice si alte medicamente înainte de stabilirea exacta a diagnosticul u i . interpretarealor deven ind foarte grea sau chiar imposibila. analiza apoi în mod amanuntit curba termica. PULSUL Cu ocazia sistolei ventriculare. înregistrarea constiincioasa a temperaturii bolnavului poate întâmpine greutati în cazul simulantilor. area bolnavului se va face numai sub supraveghere directa. Conflictul care ia nastereatre cele doua volume de sînge se propaga prin coloana sanguinaarbo rele arterial sub forma unei unde vibratorii si se exteriorizeaprin destinderea ritmica a arterelor. Daca se naste banuiala lebra înregistrata ar fi ireala. Febra simulantilor (fie rau intentionati . Mai depar te se va masura temperatura cu maiuuilte termometre. care de obiceinu va corespunde c u starea generala a bolnavului si nici cu tipurileuliisnuite de febra. Aceasta masa de sînge întîlneste întotemul arterial o alta masa de sînge de car e se loveste sub influentaDntractiei puternice a muschiului cardiac. Aceasta destindere ritmica poate fi palpata (apasînd usor arterele suprafete dure osoase) sub forma unor zvîcnituri usoare. Aceste stari de hipotermie : . astfel. Isatile.

Pulsul arterei femurale se plapeaza în partea superioara a I r iunghiului Scarpa. Dupa ce s-a reperat santul lui.întrucît la aparitia pulsului intervin. Fixarmdegetelor se realizeaza cu ajutorul policelui. la o distanta de 3 4 c nide acesta. 1411). Pulsul poate fi luat pe oricare artera accesibilapalpatiei. Pulsul arterei pedioase se va cauta pe f. La luarea pulsului. sub arcada crurala. în practiciicurenta. examinare». se vn exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial (echivalentiiaproximativ cu presiunea din interiorul vasului) cu cele trei deget" palpatoare. Se reperea/asantul ra dial (denumit si santul pulsului) pe extremitatea distala nantebratului. atît starea functionala a inimii. elva reflecta. temporu la superficiala. Pulsul arterei temporale superficiale se ia deasupra si în afsirnunghiului tempora l al fantei palpebrale. Palparea pulsului se face cu vîrful degetelor index.. întrucît nuefort sau o emotie oarecare. cu care îmbratiseii/. în contin uarea policelui. iar pulsul arterei carotide la gît. humerala. pulsul oglindeste gravitatea infectii iPrognosticul d epinde în aceste cazuri în mare masura de calitatiipulsului.lantebratul la nivelul res pectiv. mediu ijlinelar de la mîna drea pta. în timpul sau înai ntea luarii pulsului. în bolile infectioase acute. atît inima. ea va fi cautata în tabuchera anatomica. ar putea modifica valorile reale.. în santul . cît si pe aceea a arterolmdînd în acelasi timp indicii pretioas e asupra starii anatomice a arboi lui arterial. femurala. pe traiectoria arterei. Se usureaza palparea. Uneori artera radiala prezinta anomalii de pozitie si nu va f lgasita în santul pu lsului. prin puls se întelege pulsul arterei radiale (fig. Modificarile caracterul ui pulsului determina si conduilnterapeutica în cele mai multe cazuri. pentru ca muschiul antebratului sa se relaxeze. cît si va. Bratul bolnavului trebuie sa fio sprijinit. pulsul se ia la nivelul arterei radiale din care motiv. deasupra primului spatiu intermetatarsian. sant marginit de ten doanele muschilor flexor radial al carpului si brahioradialul. Din acest m otiv. in profunzimea caruia se gaseste artera radiala. daca MI ridica soldul cu o perna.ijudorsala a piciorului. car e poate fi comprimata pe un plan osos : radiala. tulimbaj cotidian. bolnavul trebuie sa fie în repaus fizic ijlpsihic cel putin 5 10 minute înainte de numaratoare. Luarea pulsului. în aceste cazuri. pedioasa etc. în apropierea marginii extrima fetei anterioare a antebratului da m de uu. pîna la perceperea zvîcniturilor pline ale pulsului. urmarirea s i notarea pulsului au o deosebita importanta pentruîngrijirea bolnavil or. carotida.

Sfigmograf. 29 7 Luarea pulsului la nivelularterei radiale. 149. Sfigmograma.( . Fig. ISO. 151.. Fig. .

luarea pulsului se poef e c t u a si d e m a i mu l t e o r i . pulsul femeilor este cu 7 8 batai mai frecvoul decît al barbatilor.ivolum. Exista aparate care înregistrezconcomitent cu frecventa pulsului s i tensiunea medie. în stare normala cu frecventa sistolelor ventriculare. tinut în mîna libera.I>|MH se numara. Pulsul se va lua. Frecventa pulsului la adultul sanatos este de 70 80 pe minut. se l. emotii pozitia corpului. efort. Numaratoarea se va fac e de la linie pîna la linie pe cadranulsecundarului de la ceasornic si se va începe totdeauna cu O. este recomandabil ca frecvtm^ ta pulsului (în cazurile suspecte sau indicate de medic) sa fie confruu* tata cu frecventa batailor cardiace. întrucît în un»<l«t> cazuri de miocardita nu toate contractiile ventriculare sînt transmisii de coloana de sînge în sistemul arterial. pulsul prin intermediul unei mansete. tensiune si celeritate. Pulsul poate fi înregistrat si pe cale instrumentala. frecventa lui coincid o. în functie de vîrâtâ» frecventa pulsului variaza în modul urmator : la nou-nascut 130 140 pe minut la copilul mic 100 120 pe minut 298 . iar cârd' tahimetrul sesizeaza personalul de îngrijire prin semnale acustic» luminoase si asupra modificarilor de frecventa ale pulsului. iar fre cventa lu i v a fi not ata pe foaia de tempe ratiiLa cererea medicului sau în scop de orientare. în conditii fiziologice. cu ajutorul ceasului obisnuit. vîrsta. numaratoarea se va încup» cînd aratatorul secundarului arata 1/4 1/2 3/4 sau l minut întrojf ( Numararea dureaza l minut. frecventa pulsului variaza dupa s«s. Pulsul fiind declansat de contractiile cardiace. Astfel. ritmicit. Se stabileste |> numararea pulsatiilor pe minut. Dintre acestea. previi cusecundar . resper. satreaca cîteva pulsatii.u grafica continua a pulsului. Pentru o mai usoara orientare.Uvcu 4.format între marginea anterioara a sterno-cleido-mastoidianului laringe. stari fiziolo* gice etc. în unele institutii exista aparate speciale pentru înregistr. pîna ce zvîcniturile devin frecvente si . înmultind rezultatul cu 2. pentru unu numara începutul si sfîrsitul timpului de doua ori. la bolnavii spitalizati. în mod regulat de d< o ri pe zi. însa dupa o practica oarecare timpulpoate fi redus la 1 /2 sau 1/4 minut. unele receptionc. pe cînd pulsulbarbatilor se apropie mai mult de cifra 70. înaltimea corpului. apropiindu-se mai mult de cifra 80. Dupa ce s-a palpat pulsul. La luarea pulsului se va tine seama de: frecventa. îl înregistreaza electronicîi transmite frecvent a pe un cadran. Frecventa pulsului poate f i lenta sau rapida.

în unele cazuri este necesar sa se ia frecventa pulsului si dupafort fizic. datorita reduceri i necesitatilor energetice aleii nanismului. dimpotriva. De aici în sus sau în jos. trase din cele doua puncte notate. Prin unirea acestor punctei t « obtine o curba care reflecta oscilatiile pul sului în cursul zilei si înursul îmbolnavirii. frecventa pulsului scade fata de ac eea din starea dei'ghe. atît frecventa pulsului obisnuit. luate la nivelul socului apexian. numarul pulsatiilor putind sa se ridice pîna la 150 200|m minut si chiar mai mult. tim pul cînd s-a luat pulsul. Frecventa pulsului poate sa creasca sau sa scada si în cazuripatologice. p ulsu l es t e ma i rar d e cî t în poz it i a s ez înd. 299 . poate fi determinat de cauze cardiace si extrai'itrdiace. întrucît lipsa de orespondenta arata totdeauna un minus al frecventei pulsului. î u picioare este ceva mai frecvent. în aceste cazurin va urmari si timpul necesar pent ru revenirea la frecventa de repaus. tensiune ner voasa. Pe ordonata sistemului de coordonate se va nota frec-«mta pulsului (echivalenta cu numarul batailor pe minut). în caz demotii. pulsul este asa de frecvent(ucît nu poate fi urmarit. dupa n'«le de odihna. fiecare linie subtire echivaleaza u patru pulsatii pe minut. pulsul este ceva mai rar decît la cele scunde. Notarea pulsului se face cu cerneala sa u cu creion iiiju. Din acest motiv.la 10 ani 90 100 pe minut la 20 de ani 60 80 pe minut de la 60 de ani în sus 90 95 pe minut La persoanele înalte. precum si în cursul digestiei. i ar liniile groase cu cîte 20 de pulsatii. în unele cazuri. acesta va purta numele de puls deficitar. în p o zit ia cul ca t. în timpul"înnului. se vor înregistra înfi mia de temperatur a. însa înainte de cina. Pulsul tahicardie. se fixeaza printr-uniniuct frecventa pulsului la ora respec tiva. iarpe iliscisa. cît si frecventabiUailor cardiace printr-o lini e rosie întrerupta. iar în al doilea< l o puls bradicardic. bolnavului. Cifrele valorilor posibile ale pulsului sînt în asa fel tiparite pei 'niiia de temperatura. Pulsul se accelereaza în caz de efort fizic sau psihic. pulsul se va lua dimineata pe nemîncatelu pa desteptare dar înainte de ridicarea din pat si dupa masa. în primul c az vorbim de puls tahicardie. ca linia groasa considerata ca limita între normal si patologic sa corespunda cu o frecventa de 80 de pulsatiii iu minut. înregistrarea frecventei pulsului se face pe foaia de temperatura \. La înaltimea liniei verticale siirizontale. Daca frecventa pulsului periferic nu corespunde frecventei batailor cardiace. comparîn du-1 cu frecventa lui dinainte.

hemoragii abunde nte. numarul pulsatiilor pe minut poate sa scada pîna la '«>. de exemplu. oiuloidite. în urma defii deoxigen al creierului si chiar al inimii. compunmt l realizîndu-se prin cresterea vitezei de circulatie. Tahicardia poate aparea si în afara febrei ca un mecanism compensare a deficitului de oxigenare a tesuturilor. 152). la o temj»' de 39°. Cresterea dispropor afrecventei pulsului fata de tempe ratura denota ca aceasta M reste în afara hipertermiei si unei alte cau^e de obicei r. precum si în OH tulburarilor cardiace de natura nervoasa si endocrina. de exemplu în ca» insuficiente circulatorii centrale sau periferice (miocardite. frecventa pulsului creste paralel cu t r i » it u r a . tumorile intracraniene. intoxicatia cu di^ll-* mercur etc. unele maningito «iprecum si în caz de i nanitie. pauzele dintre pi . P e n t r u fi e ca re g r a d d e t e m p e r a t u ra.e scada la 60 50 40 pe minut sau si mai putin . în unele cazuri febrile. sau chiar si mai mult. ca si pulsul tahicardie.).. discordanta dintre valorile pulsuluiale temperaturii se m anifesta tocmai invers. Acest grad de bradicardie nu mai este îi» saaprovizioneze org anismul cu sîngele necesar. cu rba d e t emp sicurba pulsulu i merg de obicei paralel. Tahicardia poate sa apara si sub forma de paroxisme. adica tempri I înalta cu puls accelerat în masura mai mica decît cel ce ar fipuuzator gradului de tem peratura. în am* cazuri. p u ls u l c re s t e c up uls at ii p e mi nu t. hemoragia cerebrala. leziu ni valvulare. Pulsul bradicard ie apare în unele cazuri de mioca rd ito am(difterica. m ixedem. tifica). Crizele paroxistice de tahicardlt» no teaza to td eaun a în fo ile de temp eratu ra. în caz de tulburari de conducere în sistemul excitoconduci al inimii. P e f oi le de temp er at ur a. icter accentuat. în stare norînnlvolumul si intensi tatea pulsatiilor sînt uniforme. unele intoxicatii. Numarul pulsatiilor. poul. Pulsul poate fi ritmic sau aritmie. starea lui fi ind foarte siînsotita de pericol de moarte (sindromul Adams-Stokes). un puls de numai 76 în loc de 90 pe minut cît ar fi de asAceasta stare poarta num ele de bradicardie relativa si se îulilnîn febra tifoida si în unele meningite. înregistrarea pulsului se va face dupa necesitati. indepomlide orarul fix al înregistrarilor. în afectiunile care maresc tensiunea intracraniaiift. Pulsul bradicardie. colaps circulator etc.în mod constant. si pune în garda personalul de îngrijire în sensul unei evoulninsuficiente cardiace (fig. în caz de anemii iiintate.. bolnavul pierde cun<> sieste cuprins de convulsii tonico-clonice. poate fi deterwhde cauze cardiace s i extracardiace. Ritmicitatea.

. 152. Discordanta Intre puls si temperatura.Fig.

pentru ca în expiratie sa reapara normal sau sa HO intensifice. pentru sesizarea aritmiilor.satii fiind egale. In unele îmbolnaviri ale mediastinului. tuberculoza pulmonara. întrucît si ust ar e n o rmala frec ve nta p u l sulu i va ri az a c u re sp i ra ti a. Din cauza aderentelor circulatia venoasa este stînji-nita si astfel în timpul inspiratiei inima primeste numai o cantitn. î n ti mp "' inspiratiei. de multe ori este necesara o observara mai îndelungul Asi sistematica a pulsului. Transformarea unui puls ritmic în puls aritmie mai ales darii este însotit si de scaderea fortei de contractie a inimii sau cu taliicardie denota totdeauna înrautatirea functiei cardiace. Nu putem vorbi despre o ritmicitate perfecta. Acesta se numeste puls dicrot. Daca pulsatiile nu sinunifo rm e si sînt separate între ele de distante ineg ale. în timpul inspiratiei pulsul este mai mic sau chim1 dispare complet. realizeaza un puls asimetric. pulsul aritmie este determini!ide o îmbolnavire a miocardului sau a plexurilor nervoase din jurulinimii. . Aritmia pou l nsa se pre zinte cu regularitate. anemii gra\i<. Volumul pulsuluieste determinat de cantitatea de sînge pe care inima o arunca iuartere în cursul unei sistole. el se va palpa de ambele parti. cerebro-spinal sau simpatic. Acesta este pulsul paradoxal Kussmaul.. inimii este prea scurt.li» foarte redusa de sînge. endarteritele etc. Uneori. în majoritatea cazurilor însa. Din ace st motiv. El HI» micsoreaza pe masura ce ne îndepartam de inima. în caz de puls mic. iar în expiratie mai rin Aceasta este aritmia respiratorie si nu are nici o semnificatie patul» gica. cu itumorile. cicat ricile. Deseori aritmia este urmarea unei suferinte a sistemului nervu» central. Dimpotriva. în caz de debilitate cardiaca sau a unui obstaculîn calea sîng elui (de exemplu stenoza aortica). sau hftapara numai din cînd în cînd. Volumul sau amplitudinea pulsului poate fi mare sau mic. lipsita de orice regularitae. pulsul devine mai frecvent. cu aderente intratoracin» si pericardice. Un astfel de puls este ritmic. M» percepe o pulsatie mai slaba cu doua unde de intensitati diferii< < . pe lînga pulsatia normala care are o singura unda. Pentru a sesiza starile de aritmie se vor observa intensitatea i)\ volumul pulsatiilor. Din acest motiv. Afectiunile care diminueaza lumenul arterelor pîna la radiala. cînd timpul a fectat pentru umplerea diastolica n. el va fi totdeauna « l i » amplitudine mai mare cînd inima normala sau hipertrofiata lucreu/rtenergic si nu e ste nici un obstacol în calea sîngelui. iucaz de tahicardie. ceea < wtrebuie adus imediat la c unostinta medicului. Apare în febra tioida. precum si distanta care le separa. comparativ. pulsul omaritmie. pulsul este mic.

Artera va fi comprimata si apoi rostogolitaMiib degete. Ea include urmatoarele etape: . caci unda pulsatila disparepede prin refu larea unei parti a sîng elu i din aort a în ventricululmg. prin încarcarea lor cu saruri minerale de calciu. Modificarile de amplitudine. tensiunea pulsului scade si acesta devine moale în cazu11 In cînd scade forta de contractie a inimii. Palpînd un puls trebuie stabilit daca peretii arteriali nu prezintamodificari pato logice. Sen zatia tactil a ob t in uta cu oc azia palp arii p ulsului depind e i n mare masura de starea peretilor arteriali. Peretii arteriali îsi pot pierde elasticitatea. precum si în caz de arterioscleroza. pulsul are o durata mai lunga. pu lsu l poat e f i ce le r s au t ard .sensul ca de partea afectata pulsul devine mic. Tensiunea pulsului poate fi dura sau moale. însa aceasta numai cade în compe tenta asistentei. cînd exista un obstacol ii calea sîngelui.sa ramîne de volum normal. Aceeasi diferenta de volum poate samte si între pulsul radial si pulsul membrelor inferioare. ceea ce reprezinta în fond viteza de efectuare ails at i e i. Pu lsu l te celer în caz de insuficienta aortica. Dimpotriva. adicate t ard . tensiune si celeritate HO vor interpreta în aceste cazuri în functie de modificarile anato mice ale peretilor arteriali. pmitru a putea aprecia valoarea pulsului si la acei bolnavi care preuita diferite îmbolnaviri ale vaselor. pot deveni rigizi. în caz de steno za aortica. Pulsul este dur în cazul afectiunilor însotite de hipertrofia utriculului stîng. RESPIRATIA Aportul de oxigen necesar proceselor vitale ale organismului seusigura prin resp iratie. Aceasta mareste forta de contractie a inimii si upinge sîngele din ventriculul stîng cu o putere mai mare în artere. sinuosi. pu lsul d in tr-oi rte sau de la membrele inferioare poate sa apara putin întîrziat fata > partea sanatoasa. îngrosati. în functiei localizarea procesului mo rbid. Aprecierea tensiunii pulsuluiface prin aprecierea fortei necesare pentru comprimarea arterei <<liale. Palparea arterelor da indicii pretioase pentru stabilirea diagnosticului. Totusi ea trebuie sa cunoasca iMioste senzatii tactile determinate de modificarea peretilor arteriali. în u n ele cazu ri. i «împotriva. iar de partea sana ii. Celeritatea pulsului reprezinta iuteala de ridicare si de disparitieundei pulsat ile. Ea este determinata 1 valoarea fortei de contractie a inimii. cînd elastici> lea vaselor este mai redusa. Sub a ce st r a po rt . Peretele arteria l trebuie sa dea în mod normal senzatiaunui tub perfect elastic.

Etapa circulatorie reprezentata de transportul oxigenul npîna în tesuturi si a bi oxidului de carbon de la tesuturi la alveolrlipulmonare pentru eliminare. dar în l imbajul curent prin observare si înregistram» respiratiei în foaia de temperatura a bolnavului. circulatia poate interveni în reglarea res piratiei. expirutia se face cu ajutorul musch ilor expiratori. revenirea ei (expiratii i) se face în mod pasiv. Dilatarea cutiei toracice (inspiratia) este asigurata prinmuschii insp iratori si inspiratori accesorii .1. aprc cierea evoluutiei bolii. Miscarile cutiei toracice sînt simetrice. Asistenta va putea tine sub observatie fazele respiratiei în unsamblul lor. timp de bioxidul de carbon si de apa. 2. iar bioxidul de carbon este încorpora t în sînge ni scopul de a fi eliminat prin plamîni. Oxigenul duaerul inspirat este predat sîngelu i. Frecventa normala este de 16 20 pe minut dar poate prezenlausoare variatii dupa se x si vîrsta. tulburarile de respiratie vor constituiun indiciu foarte important pentru stabilirea diagno sticului. datorita elasticitatii plamînilor si toracelui. ca si pentruprognosticul bolii. recunoasterea complicatiilor. Etapa pulmonara. Etapa sanguina reprezentata de schimburile de gaze diiilnaerul alveolar si sîng ele din capilarele circulatiei mici. reprezentata de perioada în carepatrunde prin caile respirator ii pîna la plamîni si se distribuio iialveolele pulmonare. urmarirea respiratiei si înregistrarea ei pe foaia de temp eratura a bolnavului reprezinta o etapa obli gatorie a muncii de îngrijire a bolnavului. Din acest motiv. C um procesele de hematoza pot fi deranjai rîn îmbolnaviri foarte variate. acesta debarasîndu-se în acolit-. Etapa tisulara reprezentata de schimbul de gaze dintre singosi tesuturi cu aj utorul unui sistem complex enzimatic. 3. Prin m odificarea distributiei sîngHinîn organism. mod! ficînd debitul circulator al diferitelor organe dupa nevoile nioliibolice ale acestora. Daca toracele si-a pierdut elasticitatea sau daca evacuarea aeiulnidin plamîni est e împiedicata de un obstacol pe caile aeriene. în urma crtruia oxigenul este cedat tesuturi lor în vederea asigurarii proceselorde ardere. Patrunderea aerului în cutia toracica pîna în alveole si eliminaroului sînt asigurate de miscarile de dilatare si de revenire ale cutie! toracice. se întelege numii lfaza pulmonara a acesteia. Amplitudinea si frecventa miscarilor respiratorii se adaptea/:idupa necesitatile de oxigen si gradul de saturatie cu bioxid de carbonal sîngelui si tesuturilor. . fara nici un efori . Respiratia în stare normala se face linistit. ritmice si abia vizibile. 4.

Miscarile respiratorii ale <elor doua hemitorac'e sînt în stare normala simetrice.. ca : îngrijirea bolnavilor inconstienti. de marirea amplitudinilor respiratorii. masoara si tensiunea arteriala si este prevazut cu un integrator pentrudetermina rea frecventei pulsului. La femei. tipurile de respiratie se pot modifica. dilatarea priveste mai mult diametruluntero-poste rior. paralizia nervilor frenici sau în caz de dispnee foarte pronuntata respiratia va fi si la barbati de tip costal superior. hemitorarele bolnav îsi dim inueaz a mi scarile sa u se imobi lizeaz a com plet. c) Amplitudinea miscarilor respiratorii se modifica de obicei pa ra le l c u frec ve nt a r es pi r a ti ei .. cum este cardioIronul. în caz ca diafragmul este tulburat în functiunea sa prin procese simfize pleurale. meteorism. alaturi de amplitudinea si frecventa respiratorie. mai mult diametrul vertical. ac cen tuînd pri n ace asta asimetria misc arilo r respiratorii. La barbati se dilata mai mult diametrul transversal. TJnele aparate fac înregistrari mai complexe. în caz de nevralgii intercostale. respiratia devine abdominala si la femei. Elementele care trebuie urmarite la luarea respiratiei (bolnavulfiind dezbracat) sînt: a) Timpul respirator. l n mod compensator. necesita controlul me canic. în unele stari patologice. copii si batrîni. o respiratie1 ip costal inferior la ba rbati si o respiratie tip abdominal la copii sibatrîni. Invers.Urmarirea mecanicii respiratorii se face în practica curenta prin H 11 apia observatie si numararea miscarilor respiratorii pe minut(tehnica numar atului vezi mai jos). î n c az de du re riacce ntuate ale pe re te lui to racic sa u a le pleurei.. miscarile devin maiam ple. 305 t o -c . Controlul constantelor fiziologice în cursul bolilor însotite de insuficienta respiratorie. de partea ramasa indemna. 1 6 . automat si continuu al respiratiei. iar la. Prin dilatarea cutiei toracice se maresc toate diametrele ei. în caz de paraliz iamusculaturii unui hemitorac e. în ge ne ra l . ascita inflamatoare de vecinatate accentuata. care. precum si de scoaterea din functiunel otala sau partiala a unui plamîn ca si în c olectii pleurale abundente. anesteziati etc. precum sii ii cursul tratam entelor complexe. paralizia muschilor Ltoraclui etc. b) Simetria miscarilor respiratorii. cei doi plamînipart icipîn d în m od e gal l a proc e sul de respir ati e. Conform acestor trei directii de marire a capacitatii cutiei toracice deosebim o respiratie tip costal superior la femei. prin contractia diafragmului. iar scaderea frecv entei. f r ec v e n ta m ai ma re arespiratiei este însotita de micsorarea amplitudinii. obstruarea unei bronhii principale.. realizat prin ridicarea si proiectarea înainte a ster nului. pneumonie masiva. în stare de hibernatie.

necesitînd un aport mai mare de oxigtiu. scazînd treptat pîna în jurul vîrstei de 30 de ani. temporal^ mediului ambia n t. iar la foitii»! de 18 20. inconstient. numarul inspiratiilor este de 40 50 pe miiiuf. acest raport poate sa se modifice foaHn multîntr-o serie de stari patolog ice. fara stirea bolnavului. Cele trei curbe înregistreaza troifunctii de baza a le organismului: circulatia. Orice încrucisare între ac este trei curbe semnalizeaza o abatem în functia organelor vitale si poate sa fie indiciul instalarii unor complicatii. precu m si d e starea de vegh e sau somn. dar controlat de voiuttt. în somn.d) Frecventa miscarilor respiratorii în stare fiziologica esl» fun ctie de ses. numarul respiratiilor creste si mai mult. se va aseza mîna usor cu fata palma ra pe suprafata torncelui bolnavului si se vor numara inspiratiile dupa miscaril e de rid lcare a peretelui toracic (fig. frecventa este mai mica decît în pozitie sezilid. Temperatura mediului ambiant influenteaza frecventa. de bradipnee. Nu m ar ar ea mi sc ar ilo r resp irat o ri i se face ti mp de l mi mi l. din care motiv bolnavul. «ftolrespiratia est e un act reflex. dupa terminarea numararii batailor pulsului. Dimpotriva. activita te mu scu lara. cînd se stabili/ouaila cifrele de mai sus. întreg. Daca este pos ibil. provoaca o crestere a frecventei mscarilor respiratorii în raport nuintensitatea e fortului muscular. numarul respiratiilor scade sub frecventa constatata în stare de veghe. Exista în mod normal un raport constant între frecventa roHjil-ratieisi a pulsului d e 4 : l. pozitie. reprezinta un mijloc de pierdere de caldura a organismului. avînd grija ca operatia sa se faca fara stirea bolnavului. Daca frecventa respiratiei se accelereaza vorbim de tahljinee. constie nt. iar în caz contrar. urmarind miscftrile cutiei toracice sau ale peretelui abdominal numai prin inspectio. Graficul se va desena cu creion albastru. în pozitie culcat. Creslornu temperaturii mediului va determina o crestere paralela a frecventulmiscarilor re spiratorii. Frecventa respiratiei se înregistreaza în foaia de temperaturala fel ca si temperatu ra si pulsul. Polipneea. Activitatea musculara. Curba respiratiei trebuie sa mearga paralel cu curba (io temperatura si curba pulsului. . se vor numara si miscarile respiratorii. îsi poate modifica ritmul si astfel nu se mai obtinvalori reale. numaratoarea se va face în timpulsomnului. La barbati frecventa respiratiei este de 16 pe minut. fara a se parasi mîni» bolnavului. observînd ca i se numara frecventa miscftrilor respirator ii. în picioare. vîrsta. aparuta la o temperatura mul înalta. Daca bolnavul este treaz. respiratia si termoreglurea. 153). La nou-nascuti.

HI caz de pierdere a elasticitat i i cutiei toracice. ! > rinichiului. în cazul existentei unor obstacole mai importante. I'ig. poarta numele de tiraj. dezordonat (vezi Dispneea"). automatismul miscarilor respiratorii este grav tulburat. precum si în spatiile intercostale. Bi tH iul respirator poate ti tulburatl>rin atingerea centrilor nervosi<le cauze tox ice. în timpuleforturilor de inspirati e neputînd intra o cantitate suficienta de aerîn plamîni. în acest caz. i nanismul cauta sa compensezeirttcitul de oxigen prin crestei ni frecventei respiratiei. autotoxice (hepatice. corespunzatoare gradului de dilatatie a toracelui.Frecventa respiratiei creste în caz de emotii. intoxicatii cu oxid de carbon. în bolile care reduc suprafata respiratorie. în cursul bolilor infectioase acute. 307 . aritmie. epigastrica. e) Ritmul. manifestata prin depresiune în timpul inspira tiei. în bolile inimii. creatîn 1 impui inspiratiei. mis-« arile respiratorii succedîndu-se neregulat. în unele cazuri de obstacole în caile respiratorii. în stari febrile. vidul relativ intratoracic. Miscarile [respilatorii îsi pastreaza în stare normala un ritm regulat. efort fizic. inspii. hipertii" idism.ure. Frecventa respiratiei scade HI caz de obstacole în caile resioratorii superioare sau inferi . hematoza fiind deranjata. inspiratia prelungita si profunda poate fi însotita de un zgomot numit cornaj. itiile si expiratiile succedîndu o la intervale con stante. în i omii. în afecti-' i iile peretilor toracici. infectioase. în tumorile mediastinale. Numararea respiratiei. Aceasta miscare paradoxala a peretilor toracic i. se creeaza0 diferenta de presiune între aerul atmosferic si aerul intraalveolar. în toate aceste cazuri. neuroreflexe etc. 153. hemoragii. determinînd o deprimare în regiunile supra-si subclaviculara. determinat de trecerea aerului prin portiunea strîmtata. va aspira partile moi ale peretelui toracic. ta vederea echilibrarii aces teia. renale).

.

Bradipneea poate fi determinata de deranjarea fazei in spiratorii sau a fazei expiratorii a respiratiei.). ca si modificarile elementare ale miseiirilor respiratorii.Dispneea. 2. Ea se întîlneste îucaz de obstacol al cailor respirator ii superioare. iar inspiratiile devin profunde. nu mita ortopnee. scalenii. care constituie grupa muschilor respiratorii accesori . sprijinindu-se de ele pentru a putea imobili zaumerii. Se întîlneste în toate cazurile de reducere a suprafetei respiratorii. în bolile cardiace care tulbura hematoza. în anemii. în cad rul bradipneei deosebim dispneeuinspiratorie si dispneea expiratorie. Frecventa respiratiei poate sa scada la 12 10 8 sauchiar si mai putin. Pe baza acestui criteriu. procese intraabdominale care ridica baza plamînilor si reducastfel suprafata respi ratorie (meteorism. ascita. fortata. ci se co mbina între ele. în pozitie sezînd. si dintatulmic. pectoralul ma re si mic. bolnavul se va aseza într-o pozitie fortata. Inspiratia este înso . stari toxi-infeotioase. vor fi dete rminate nu numai de îmbolnavirile ajmrâtului respirator. amplitudinea micsorata. dintatul mare. amplitudinea si ritmicitatea respiratiei.. sarcina etc. Paralel cu s caderea frecventei creste amplitudinea. manifestîndu-se sub forma caraol< ristica a dispneelor. Frecventa respiratiei este maritii. ci si de toate afectiunile care tulbura schimburi Innormale de gaze. dar ritmica. Diferitele modificari ale respiratiei nu apar în gononiizolate. anevoioasa. Pentru cuacesti muschi sa-si gaseasca un punct de sprijin fix în vederea dilntar ii cutiei toracice. ca : strno-cleido-mastoidianul. Dispnee cu accelerarea ritmului respi rator (tahipnee sau polipnee). intra în actiune alti muschi. respiratia este superficiala. iar. obiectiv prin miscari respiratorii fortate. Cînd bolnavul nu mai poate îndeplini eforturi de respiratie nimuschii utilizati obis nuit. care în modnormal nu participa la procesul de re spiratie. cu capul si trunchiul aplecate înainl usi cu bratele fixa te în jos. deosebim urmatoarele tipuri de dispnee : 1. Setea de aer OH d determinata de excitatia centrului respirator prin sîngele încarcincu bioxid de carb on sau eventual de alte substante straine care circii l o în sînge si reprezinta semnalul de alarma al deficitului de oxigonDin acest motiv. SubiooM\ ea se manifesta printr-o sete mai mult sau mai putin accentuata < l > aer. a) Dispneea inspiratorie sau braaipneea inspiratorie se caracterizeaza printr-o inspiratie grea. Aceasta forma de dispnee se întâlnesteîn caz de obsta cole în caile respiratorii. Prin dispnee se întelege respiratie grea. Di s p n e e c u r a r i r e a r i t mu l u i r e s p i r a t o r(bradipnee). cuparticiparea activa a tuturor muschilor accesori. Dupa frecventa. d ispneea. constienta.

fortat a. cîno lipsa de elasticitate a plâmînilor împiedica l'otractia lor fiziologica. în arterioscleroza cerebrala. în cursul perioadei de apnee HO acumuleaza în sînge si tesuturi bioxid de carbon. Dispnee cu perturbarea ritmica si perio d i c a a respiratiei. meningite. creste si frecventa lor pîria la un maxim. precum si în cazdo emzifem pulmonar. Ele se datoresc perturbarilor functionale alecentrilor respiratori. unor perioade de respiratie accelerata întrerupte prin scurte perioade de apne e. coma diabetica si agonie. Ciclul res pirator este format dintr-o inspiratielunga si fortata. Se con stata în caz de hipertensiune intracraniana. b) Dispneea Kiissmaul se caracterizeaza printr-o bradipneefoarte accentuata. Miscarile respiratorii sînt la început superficiale. cît si amplitudinea. c) Dispneea Bouchut se caracterizeaza prin inversarea timpuluirespiratiei normal e. zgomotoasa. cu o inspiratie profunda si zgomotoasa. dupa care urmeaza fara nici o pauza ins piratiaciclului urmator. însamodificarile care car acterizeaza aritmia se manifesta dupa o pe riodicitate ritmica. insuficienta circulatorie.tlta de coraaj si tiraj. Frecventa miscarilor respiratorii poate sa scada pîna la 10 8 sausi mai mult. penibila. Eespiratia Cheyne-Stokes apare în caz de îmbolnaviri însotite de hipertensiune intracraniana ca tumori si hemoragii cerebrale.i. necesitînd interventia unor muschi expiratori. care excita centrul respirator si ciclul reîncepe. constienta. Eespiratia pierde ritmul ei normal. în sensul prelungirii inspiratiei fata de o expiratie mult scurtata. Acest tip de respiratie mai poate aparea si în caz de paralizie incompleta a muschilor respiratori. pîna ce se instaleaza o perioada de apnee de 5 20 de secun de. Ciclurile de respiratie de tip invers se repeta înmod rit mic. devin apoi din ce în ce mai ample. Aceasta forma de dispnee a pare în caz de obstacol încilile respiratorii inferioare. paralel cu cresterea amplitudinii. din acest moment începe saucada. respsctiv obstructia bronhiolelor). Deo sebim mai multe forme de dispnee cu peri urbare ritmica si periodica a respiratiei: a) Dispneea Cheyne-Stokes este formata din succesiunea ciclica . pre cum si în uremie. urmata de pauza respirat orie si dintr-o expiratiebrusca. urmata de o pauza lunga si apoi de o expiratie tot asa de lunga ca si inspiratia. 309 . însotita adesea deun geamat. urmata de o expiratieUrca. 3. b) Dispneea expiratoris sau bradipneea expiratorie se caracterizeaza printr-o inspiratie relativ normala. atît frecv enta. scurta. ca în astm bronsic sau brons iolita capi lara (spasmul. infectii grave.

musolill . infectii grav«). fiind determinatade dereglarea grava a centrilor res piratori prin diferite procese intrucraniene (encefalite. o circulatie insuficienta în plamîni.l» de ortopnee. sau stari de încordarenervoasa etc. sau prin procese pleuro-pulmonare sau diafragmatice. Iu decubit dorsal. cari» reduc suprafata respiratorie prin comprimarea parenchimului. Dispneea de efort indica saturatia insuficienta a organismului cu oxigen în timpul efortului datorita tulburarii sau încetinirii circii ln> tiei pulmonare. fltflrlcomatoase si în agonie. hemoragii cerebrale. reprezentînd stadiul preletal. de asemenea. toxl» infectioase (intoxicatie cu alcool. Dispneea de decubit tradea?. fiind determinata de scadeiea accentuata a excitabilitatii centrului respirator. C î n d r e s p i r a t i a n u i n u l prezinta nici o ritmicitate sau periodicitate constatabila vorbim d» dispnee dezordonata. Aceasta poate fi determinata de o îmbolnavire. 4 . de origine cardi aca. presiunea intraabdominala ridica diafragmul »>l comprima si mai mult plamînii. umorale (insuficienta hepatica si renala. Sub acont* raport deosebim : dispneea de efort. tumori. diafragmul coboara jos. în pozi(. despartite de intervale inegale. dispneea de decubit si dispncwi* de repaus. Dispneea de decubit apare în pozitia culcat. AceuHtftforma de dispnee este d e obicei extrarespiratorie. D i s p n e e a d e z o r d o n a t a . iar afluxul veno» din membrele inferioare spre plamîni este mult usurat. insolatie). inspiratia si expiratia pot devenisacadate. d) Dispneea Biot se caracterizeaza prin miscari respiratorii ritmice. Se vor observa conditiile de producere a dispneei. fiind tras de greutatea organ»» lor intraabdominale si astfel plamînii se dilata mai mult.». fit a aparatului circulator. fie a aparatului respirator. monoxid de carbon. mod ificarile nu se repeta la intervale determinate. din care moti y impune bolnavului o pozitie sezînd. acidoze accentuate) sau uouroreflexe (dureri foarte accentuate.Dispneea Bouchut este însotita de obicei de bataile aripilor unsului si de cianoza. Miscarile respiratorii au amplitudini diferite. Toracele întins pe suprafata patului executa miscari mai mici decît în pozitie sezînd. Dis pneea Biot se întîlneste în meningite. de amplitudine normala.). emotii mari. Se întîlneste în bronhopneumonia copiilor. dar despartite de pauze mai lungide 10 30 de secunde.

Dispneea de repaus este o dispnee permanenta care apare inclil» siv în pozitia de ortopnee. iar sîngele venos din membrele inferioare va stagna.respiratori accesorii vor putea destinde în mai mare masura cu tiu toracica. Ea se datoreste. debara» sînd circulatia de un surplus de sînge. fie unui obstacol în calit .

fie unei insuficientecirculato rii de o gravitate extrema. Ea este întîlnita în astm bronsic. pneumonie. ca bioxid de carbon. în raport cu modul de aparitie si cu orarul dispneei deosebimdispneea paroxistica si dispneea accidentala.respiratorii. Dispneea accidentala apare neasteptat. Cunoasterea diferitelor forme de dispnee. traducînd o tulburareacuta de hematoza în cur sul unor procese patologice acute ale plamînilor sau ale cailor respiratorii. ca : bronhopneumonie. Dispneea paroxistica apare în accese repetate. efectulmedicame ntelor ca si aparitia eventuala a unor complicatii în cursulîmbolnavirii de baza. precum siîn intox icatii cu anumite substante. cît si noaptea. corpi straini intralaringieni. atît ziua. pneumotorax sufocant. infarct pulmonar. cea din cursulastmului cardiac si ede mului pulmonar are un orar mai ales nocturn. astm cardiac si edempulmonar. rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul sistemului vascular si de viscozitatea sîngelui. scaderea accentuata se produce numai în arteriole. aparitia sub forma de a'cbese paroxistice sau accidentale vor reflecta evolutia bolii. Tensiunea arteriala scade în mod progresiv de la centru la periferie. aspirinaetc. fie tulburarii de reglare centrala. datorîndu-se insuficientei acute ventriculare stingi. pîna la arterele la nivelul carora se obisnuiestecurent sa se det ermine tensiunea arteriala. TENSIUNEA ARTERIALA Presiunea exercitata de sîngele circulant asupra peretilor arteriali constituie tensiunea arteriala. recunoasterea lor lapatul bolnavului s i interpretarea lor vor ajuta asistenta sa-si îndeplineasca sarcina de supraveghere a bolnavilor. de rezistenta întîmpinata de sînge. Di n acest motiv.. laringita subglotica. Aparitia sau disparitiaunei dispnee sau mo dificarea caracterului ei. nu este prea însemnata. laringita striduloasa etc. Valoarea tensiunii arteriale fiind determinata în primul rînd deforta de contractie a inimii. observarea si înregistrarea pefoaia de temperatura a respiratiei bo lnavului constituie o sarcina totasa de importanta ca si masurarea si înregistrare a valorilor temperaturii corporale. Dispneea par oxistica din cursul astmului bronsic se observa mai ales dimineata si se datoreste contractiei spastice a bronhiolelor. ea variaza în mod fiziologic în raport . care îngreuiaza expiratia aerului din plamîni. Valoarea ei este determinata de forta de contractie a inimii (care asigura propulsarea sîngelui în arborele arterial). Aceasta scadere. crup difteric.

pentru a împiedica refluxul sîngelui de la periferie spre emiliSe va exercita apoi cu inde xul o presiune crescînda asupra ailm* pîna ce unda pulsatila dispare de sub degetul mediu. Eane indica rezisten ta pe care trobin învinga inima cu ocaziacontractiei ventriculare. Aceasta tensiune poarta detensiune sistolica sau m axima. din care motiv masurarea si înr<<ul»|irea valorilor ei sînt obligator ii. r cursul diastolei o parte a sîngelui din artere trece catro m capilar. în asa fel ca inelarul sa aiba o p<ml| periferica. urcarea ei. Cu acesta se va. gratie elasticii n vor cauta sasi revina la calibrul lor anterior sistolei. alaturi de cantitatea i' existenta în arborele vascular. O vasodilatatie generala determina scaderea presiunii ai-(oi Inpe cînd vasoconstri ctia.cu fazele revolutiei cardiace. Tensiunea arteriala va n\ mai mica valoare în cursul diastolei. Din acest motiv factorii carw *tîn stare sa modifice calibrul ar terelor (factorii renali.. presiunearezultata din forta de contractie a Elasticitatea si calibrul vaselor determina rezistenta ]» va întîmpina sîngele la periferie. inima mai pompeaza înca o <M de sînge peste cel existent în vase. Imintologice. rasculare. endocrine. energieipotentiale din peretii vaselor. mediu si inelar de la mîna dreapta pe artera nul iulla nivelul santului pulsului. la intervale stabilite de medic. Iul. înregistrarea acestora în foaia de tem piutura a bolnavului. Pierderea elasticitatii vaselor prin <hln procese patologice. Tehnica masurarii valorilor tensiunii arteriale trebuie «ft l cunoscuta de asistenta. ateromatoza depunerea de saruri numTiiliperetii lor etc. valorile celemai joase ale te nsiunii arteriale le vom la sfîrsitul diastolei. care. cînd forta de contractii» i fiindabsenta.1 rilortensiunii arteriale. Pentru aceasta se vor iiphdegetele index. exercita o presiune mai mare asupra iu irei. la care se n în t impul sistolei. ne uropsihice etc. renale. Astfel tensiunea arteriala va prezenta modificari import u într-o serie de afectiuni cardiace. cade în sarcinii Tensiunea arteriala poate fi apreciata dupa tensiunea piilmilcare este în functie de tensiunea arteriala. neurovegetativi etc. avînd un rol hotarîtor as n i . cînd.) vor provoca si modificari ale tonalicarteriale. care piilpim» foarte fin artera. umilii endocrini. Tensiunea arteriala prezinti vnl" cea mai înalta în cursul sistolei. au ca rezultat urcarea tensiunii maxime si softilntensiunii minime. Presiunea digitala a indexului exercitata i momentul disparitiei undei pulsatile de sub degetul mediu . atît pentru stabilirea diagnoBUoiilicît si pentru urmarirea evolutiei bolii. presiunea va fi determinata numai de actii. Aceasta presiune poarta numele do |c diastolica sau minima.

a tensiunii arteriale se face cu matmetre speciale. Dupa metoda Riva-Rocci. aceastaliivalînd cu tensiu nea maxima. Metoda Riva-Rocci. M U acest moment. Acest pro cedeu n ecesi ta o ex pe rien ta înd elun gata din p artea^minatorului s i cu toate acestea aprecierea ramîne pui-subiectiva. determinarea arteriale se face pe calepalpatorie. pîna ce a pare prima unda pulsatila. Palparea pulsului periferic devine posibilaniiiai dupa reducer ea accentuata a compresiunii exterioare. lisiunea existenta în manseta în acest moment echivaleaza cu pre-| nc. Aparat ul este format illntr-o manseta pneumatica în comunicare cu o para de cauciuc. dini-«Ht motiv. < 'u ajutorul perei de cauciuc se introduce aer în mansetapneumatica. Se decomprima apoip Lat presiunea din manseta. i <-u cealalta mîna. examinatorul palpeaza pulsul radial al bolnailui de la acelasi membru. masurarea tensiunii arteriale se face dupaItoda indirecta. în practica curenta.a maxima a sîngelui din artera comprimata. în vederea acestui scop se comprimatn <» manseta pneumatica legata de un manometru segmentul meml'iilui la nivelul caruia se face determinarea. care practic echivalea za cuiitoarea tensiunii din artera. se va determina în mod indirect forta necesara pentruluinprimarea completa a unei artere. rezemîn du-sibratele. se face decomp rimarea rului de manseta. din ce în ce maiuit. denumite tonometre si sfigmomanometre. b olnavu l va fi asezatIn pozitie culcat sau sezînd într-un fotoliu . Hi» fixeaza bratul de lînga manometru în extensie si se aplicamanseta. în l oc sa se determine direct tensiunea sîngeluiartera. Korotkov a introdus metoda ausculta . Prin introducerea aerului în manseta. 154). prin care continutul de aer al mansetei pneumatice poate fi evacuat(fig. stiintifica. l l Metoda Korotlcov. Miu iometru l se plaseaza pe noptiera sau pe masuta lîngabolnav. în momentul cînd trece prima unda pulsatila noteaza valoarea tensionala de pe manometrul cu mercur. pîna ce dispar completjln. Mista se umfla si comprima în mod circular bratul. Aparatul este prevazut cu o supapa reglabila rt<< la para de cauciuc. Valoarea ei se poate' pe tonometrul legat cu circuitul mansetei. i.>tiile arterei d e sub nivelul compresiei.l'ox i ma ti v c u va lo a re a t e n siun ii ar te ri al e d e l a n iv elu l ar te re i Hale. pîna ce închide co mplet lumenul arterei. rminarea exacta. cînd dispare pulsul. cu aju torul ventilului. pin metoda palpatorie se obtin valori tensionale putin i ai scazute decît realitatea. acest motiv nu serveste decît pentru o orientare aproximativa. Pentru d eterminarea tens iu nii art erial e.iiinenul mansetei este în legatura cu un manometru cu mercur gi'iulat pîna la 300 mm.

155.l 314 Fig. . Fig. Sfigmotensiofon. Ut. -Aparat Riva-Rocci pentru masurarea tensiunii arteriale.

pîna la disparitia pulsului radial. Unele manometre metalice au cadrane cu gradatii duble : unade culoare rosie. Continuînd d ecomprimarea. ton urile devin din ce în ce mai puternice. înacest moment. intensitatea tonurilor arteriale scade brusc. reprezinta valoarea tensiunii diastolice din artera. car e indica valoric presiunea în greutatea coloaneide mercur. nu se va auzi nici u nfenomen acustic deasupra arterei cercetate. Manomet rele metalice pierd cu timpul din elasticitatea lor. Din acest moment. pentruca la un moment dat tonul arterial s a se transforme. Se aplica un steto scop imediat sub margineainferioara a mansetei. Dupa aplicarea mansetei pe bratul bolnavului. care indica valorile presiuniiîn greutatea coloanei de apa. progresiv. Astfel cunoastem fonosfigmomanometrul si sfigmotensiofonul unde manometrul cu mercur esteînlocuit cu un manometru metali c. Pentru simplificarea masurarii tensiunii arteriale s-au elaboratdiferite aparate usor transportabile. Presiuneaaratata de manometru. deasupra arterei numerale. care asigura perceperea mult mai precoce amiscarilor pulsat ile. si lucreaza precis. La noi se ob isnuieste a se exprimavalorile tensionale în greutatea coloanei de mercur. tonurile arteriale reapar. dar acum sînt mult mai puternice. Cît tim p presiuneadin manseta este superioara tensiunii sistolice. foarte sonore. de culoar e neagra. într-un suflu. conform legiloracustice ale lichidelor. Pe masura ce se continuadecomprimarea. pentru ca în scurt timp sa dispara total. aceasta se decomprima lent. Prin deschiderea supapeimansetei pn eumatice. fara sa necesi te verificariperiodice. la anumiteinterv ale. chiar vibrante. deci pestetensiunea maxima. este bine sa fie verificate prin comparatie cu manometrelede mercur. iar cealalta. 315 . reprezinta valoarea tensiunii maxime. Presiunea din manseta. Azi se con struiesc astfel de aparate cu sistempeifect închis care pot fi transportate fara s a se scurga mercurul dinrezervor sau din tub. utilizarea tensiometrelor cu manometru demercur este preferabila. din care motiv.torie de înregistrare. înregistrata pe manometru în momentul cîndtonurile arteriale slabesc brus c. se pompeaza aerîn lumenul mansetei. sîngele de deasupra comprima rii destinde cu fortaperetii arteriali si patrunde în partea distala a arterei. De ace ea. De stindereabrusca a peretilor arteriali prin presiunea sistolica maxima si decompr imarea lor în timpul presiunii diastolice minime da nastere la unton ritmic legat de vibr atiile peretilor arteriali comprimati. în momentul cînd se percepe primul ton arterial. pînace presiunea ei scade imediat sub valoarea presiunii intraarteriale. deci imediat dupa deschiderea lumeixului arterial si trecerea primei unde de sînge.

modificarile de presiune determinate de schimbarile de calibru ale arterei se egaleaza prin faptulca schimbarile tens ionale intereseaza atît interiorul cît si exteriorul capsulei si astfel nu se instaleaza nici o diferenta de presiune întnicele doua pa rti ale acesteia. exprimate de acul manometrului Fig. atunc i toate modificarile de valori ale arterei se vor transmite direct la capsula.Metoda oscilometrica. . Manometrul comunica cu un rezervor. Intensitatea acestor vibratii este în functie de gradul de comprimaresi astfel ten siunile maxima si minima pot fi determinate din observarea sau înscrierea acestor vibratii. compus dintr-omanseta pneum atica. Aparatele utilizate pentru înregistrarea oscilatiilor arteriale poarta numele de oscilometre. Tipul acestor aparate este oscilometrul Pachon (fig. 157). metalic sub forma unor oscilatii. Cît timp lumenul mansetei este în legatura cumanometrul prin rezervorul mare. în interiorul caruia se gaseste fixata o capsula cu pereti metalici. foarte subtiri si sensibili la oscilatiile cît de mici pe care le-arexecuta pereti i arteriali si pe care le înregistreaza prin intermediulunui ac indicator. ramînînd încontact numai cu suprafata interna a capsulei. Daca însa lumenul mansetei se separade rezervor si manometru (cu ajutorul unui buton). carola rîndul ei prin ac ul indicator le va înregistra sub forma de oscilatii. Masurarea tensiunii arteriale cu tensiofoiiul. 156. care arataconstant presiunea din manseta. legata de un manometru metalic. Comprimarea progresiva a aiterelor prinmanseta pneumatica provoaca vibratii din partea peretilor arteriali.

întrucît unda sanguina sistolica dezlipeste peretii arteriali numaipentru timpul sis tolei. în acest moment. unda sanguina sistolica dezlipeste peretii arterialicomprimati si patrunde în artera. retinute înpropagarea lor spre periferie de compresiunea mansetei. Prin deschiderea butonului se maso ara cu manometrul tensiunea din manseta echivalenta cu tensiunea din artera. Se începe decomprimarea mansetei prin deschiderea yentilului. ceea ce da nastere la mici oscilatiiuniforme. manseta ramînînd în contact directnumai cu lumenul interior a l capsulei.l Tehnica utilizata pentru determinarea tensiunii arteriale cu <>»cilometrul Pachon (fig. pîna ce presiunea din manseta scade sub nivelul tensiunii maxime. Din acest moment. lumenul arterial sa ramînamai departecomprimat. artera este complet închisa. gelui în vasul respectiv oprindu-se. se lovesc<le marginea superioara a acesteia . pentru ca în timpul diastolei (cînd tensiuneacoloanei de sînge este mai mica). ceea ce da nastere unei miscarioscilatoare de o amplitudine mai mare decît oscilatiile supramaximale. Valoarea . circulatia sînFig. 157. Aceste osc ilatii pot fi puse în evidenta prin închiderea comunicatiei mansetei cu rezervorul ti manometrul (cu ajutorul butonului). Undele sanguine. numite supramaximale. Oscilometrul Pachon. oscilatiile mai mari se mentin mai departe. Se aplica manseta pneumatica pe bratul bolnavului si se pompezaIn ea aer pîn a ce se obtine o tensiune superioara celeia presupusa dinartera. In acest moment. 158) este tot cea a decomprimarii progreKive.

în mo mentul cînd amplitudinea oscilatiilor scadobrusc. în momentul cînd amplitudinea oscilatiilor creste în mod brusc. Eezervorul proximal al mansetei amortizeaza oscilatiile supramaximale. în momentul cînd presiunea din mansetaa devenit egala cu cea din timp ul diastolM. aplicate unit peste alta subforma tiglelo r de pe acoperis. Valo area tensiunii din manseta. Prin deschide reabutonului se va masura presiunea din manseta în acest moment. Aceste oscilati lpoarta n umele de inframinimale. Oscilometrele construite dupa principiul aparatului Pachon Htnt destul de numeroase. Sesizarea precisa a momentului cînd oscilatiile supramaximale se transformai» oscilatiile tensiunii maximale. vor mai constata prezenta unor oscilatii determinate de expansiunea sistolica obi's nuita a peretilor arteriali. Oscilometrul Eazumov functioneaza cu un'manometru cu alcool si da posibilitatea unor determinari foarte precis. sub nivelul tensiunii mini n ic. Amintim oscilometrul Uskov si oscilotonomeU'lll Eeklinghausen. care echivalea/. 138. reprezinta valoarea tensiunii arteriale maximo. precum si a momentului cînd oscilatiile tensiunii diasto li ce se t ra nsf or ma în o sc il a ti i in fram in imal e.tensiunii din manseta. diastolice. reprezinta valoarea tensiunii mi nime. ceea ce se înregistreaza la acul indicator prin scaderea brusca uamplitudinii oscilatiilor. unda sanguina sistolici destinde peretii arteriali din cetîn ce[ mai mult. dînd nastere la oso. artera îsi recapata calibrul ei normal si îndiastola si astfel miscarile peretilor d evinbrusc mai reduse. care astfel nu voi1 ma i d er an ja v a ri at ii le d e p r e siun e din man se ta a d o ua. Oscilometrele pot fi utilizate si pentru staKlirea permeabilii atii arterelor la extremitati. adica cu tensiunea minima. Schema oscilometruhii Pachon.l« latii din ce în ce mai ample. es te d if i c il a sl cere o experienta îndelungata.ft cu presiunea intraarteriala din timpuldiastolei.! Continuînd decomprimarea mansetei. Fig. Din acest motiv se preconizeaza ull lizarea a doua rezervoare de aer în manseta pneumatica. Eeducînd mai departe presiunea dinmanseta. .

Pentru masurarea oscilatiilor arteriale de o amplitudine minimala. permite scaparea unui jet constantIde aer comp rimat. Alte tipuri de aparate! înscriu sub f orma unei curbe continue tensiunea arteriala medie pe! un kimograf obisnuit. 319 . 159. care pot fi înscrise cu ajutorul unui tambur special pe un kimograf. Unele dintre acestea înscriu grafic curba Fig. în functie de oscilatiile membranei pe care estel fixat. Aparat pentru înregistrarea continua « tensiunii arteriale. Manseta es te plina cu lichid. se utili zeaza oscilometre speciale. ca de exemplu în starile de hipotensiune controlata. variatiilor tensionale într-o unitate de timp. Man seta acestor aparate este confectionatal dintr-un material absolut inextensibil. preluînd oscilati ile membranei determinate de variatiile tensioInale ale lichidului din manseta. Astfel se creeaza diferente de presiune în interiorul aparatului. care se muleaza perfect pepartea distala a antebratului. Pe aceasta membrana este fixata o piesa intermediaracare. 159). carel transmite undele sistolice ale pulsului radial unei membrane deca uciuc. legate de amplificatoare electronice. Pentru înregistrarea continua a tensiunii arteriale exista aparatespecial construi te (fig.

Daca valorile obtinute vor fi diferite. Manometrul se plaseaza la nivelul arterei. Manseta va fi legata strîns de bratul bolnavului. Acestea ln« registreaza tensiunea medie dupa duritatea si amplitudinea pulmilui radial. în sensul ca partea aparatului care face înscrierea grafica a tensiunii. decomprimînd numai bratu l în intervalele dintremasuratori. se va t ine seama decele obtinute la ultima determinare. Determinarea tensiunii arteriale se va face totdeauna în repaui* Bolnavul obosit. înurma oblitera rii partiale sau totale a rumenului unui vas. alteori exista o diferenta peste limita fiziologicaîntre tensiunea masurata la membrele superioare fata de cea do lamembrele inferioare. Alte tipuri de aparate înregistreaza variatiile tensiunii arteriali» pe cale fotografica. se va avea grija ca diviziunea O a tubului manometric sa fie la nivelularterei. Daca se utilizeaza un manometru cu mercur. în unele cazuri. valorile tensionale pot fi diferite la cele douamembre superioare . Daca aplicarea mansetei se face lax. din acest motiv. Din acest. Aceasta diferenta tens ionala se datoreste unei scaderi a circulatiei arteriale de la nivelul membrului respectiv. De ac eea este necesar ca în caz de suspiciune sa repetam nulsurarea (eventual de mai mu lte ori). asemanatoare electrocardiografelor. fara sa scoatem manseta de pebratul bolnavului. aceasta nu se va modela bine pe suprafata bratului si tensiunea din mansei a nu va reflecta tensiunea arteriala. denumit e fototensiometre. înfasurata eii pînza sa exterioara lipsita de elasticitate si fixata bine cu cataramele curelelor exterioare. Valorile tensiunii arteriale în primele momente dupa aplicareamansetei sînt uneori m ai crescute decît la masuratorile ulterioare. Din acelasi motiv trebuie evitata si discutarea valorilor ton sionale obtinute. încît artera "m cauza sa fie la înaltimea inimii. asupra careia se faeedeterminarea ten siunii. ceea ce se datoreste reactiei psihice declansata de comprimarea briitului. poate fi asezata la distanta de bolnav. Aceste aparate. Bolnavul trebuie totdeauna astfel asezat. Tensiometrele electrice înregistratoare functioneaza si la distanl/1. emotionat sau în timpul unui efort fizic prezintatotdeauna modifi cari tensionale. Uricare ar li aparatul sau metoda utilizata pentru masurarentensiunii arteriale este bine sa se tina seama de anumite reguli praetice elementare pentru a evita unele erori de înregistrare. . functioneaza cu o celula fotoelectrieft.Exista si aparate care functioneaza fara mansete. masurarea ten«iunii arteriale trebuie sa fie pre cedata totdeauna de linistirea bolnuvului.

tio asemenea. în jit are de repaus fizic si psihic. tensiunea diastolicâ variaza între 50 si 60 mmHgîn copilarie tensiunea sist olica variaza între 90 si 110 mmHgin copilarie tensiunea diastolica variaza între 60 si 65 mmHgîn pubertate tensiunea sistolica variaza între 100 si 120 mmHgîn pubertate tensiunea diastolica variaza între 65 si 75 mmHgla adulti tensiunea sistolica vari aza între 115 si 140 mmHgla adulti tensiunea diastolica variaza între 75 si 90 mmHgp este 50 de ani tensiunea sistolica ajunge pîna la 150 mmHgpeste 50 de ani tensiune a diasto li ca ajunge pîna la 90 mmHg Cunoasterea raportului dintre tensiunea maxima si minima este. Dimineata. tensiunea arteriala este în general ceva mai mica (cu T» 10 mmHg) decît la barbati. ridicîndu-se spre seara. Valorile tensoriale sînt influentate si de temperatura mediului înconjurator. La femei. dimpotriva. daca foaia de temperatura nu are rubrici speciale | >eiitru tensiunea arteriala. datorita vasoconstrictiei generalizate. 16 . Oradul de urcare a tensiunii arteriale în aceste stari nu depinde numai IU -C. Tensiunea arteriala se urca în cursul eforturilor fizice. Valorile tensiunii arteriale se raporteaza la greutatea coloanei Ir mercur din manometru exprimata în milimetri sau centimetri. tensiunea arteriala creste. urmate de valorile tensionale maxima siftiiiiiima. Variatiile zilnice sînt în legatura cu gradul de activitate a organismului si cu temperaturamediului ambiant. vîrsta. precum si în cursul emotiilor. Nivelul tensiunii arteriale variaza si în cursul aceleiasi zile. Astfel: în primii ani ai vietii. notarea valorilor se va specifica dupal! i va Eocci cu literele EE. foarte importanta. valorile sînt de asemenea mai mici. dupa mese abundente. cu exceptia peiioadei pubei tatii. Tens i unea cea mai coborîta se gaseste în timpul somnului. dupa indicatiile medicului. Nivelul tensiunii arteriale variaza în raport cu sexul. tensiunea sistolica variaza între 75 si 90 mmHgîn primii ani ai vietii. Diferenta dintre tensiunea sistolica ij i cea diastolica poarta numele de tensiune diferentiala. La frig.Iliotiv. Valorile tensiunii arteriale se înregistreaza în foaia de temperatura a bolnavului în subrubricile rezervate de-a lungul marginii inferioare a foii. în camere supraîncalzite sau în cursuly. variaza între 115 si 140 mmHg pentru pensiunea maxima si între 75 si 90 mmHg pentru tensiunea minima. se vor face masuratori comparative ni de cîte ori se iveste vreo suspiciune în acest sens. prezentând oscilatii de 10 20 mmHg. în timpul activitatii.ilelor caldtuoase tensiun ea arteriala scade. | t»recum si cu oi ai ui activitatii fiziologice în cursul zilei. de exemplu : EE = 125/80 mmHg. Valorile obtinute prin metoda auscultatorie la adultul sanatos.

32 1 .

boala hip ertensiva. variatiile tensiunii maxime si minime nu se fac paralel. care acumulate. cît si tensiunea maxima. însa. varsaturi accentuate. boala Basedow. diareic. ci si de gradul de reactivitate norganismulu i. ceea ce determinamodificarea tensi unii diferentiale. în sînge devin toxice pentru organism. cînd vorbim de I i ipotensiune. prin relaxarea peretilor vasc ulari (ca în vasodilatatia paralitica a bolilor infectioase). Modifi carea divergenta a tensiunii maxime si minime se observa în caz deinsuficienta aor tica.). Modificarile (în plu s sau în minus) pot sa intereseze. sau în minus. DIUREZA Diureza are scopul de a elimina din organism substantele iniitile provenite din metabolismul intermediar protidic. Mvelul tensiunii arteriale poate sa depaseasca valorile normale inplus. prin scadereatensiunii maxime si cresterea concomitenta a celei minime. hipotensiune maxi ma. în tulburari endocrine. care determina variatii individuale. ale rinichilor. Variatiile independente ale tensiunii maxime si minime pot avenun sens divergent prin cresterea tensiunii maxime cu scaderea concomitenta a tensiunii minime. ceea ce reclama înregisti :irea sistematica si constiincioasa a tensiunii art eriale. în aceste cazuri. Hipertensiunea arteriala apare ca un simptom în bolile Arascu lare. dar si aceste modificari relalhmici pot avea o semnificatie patolog ica. în caz de reducerea mesei sanguine (hemoragii. maxi mum 30 mmHg. Variatiile fiziologice ale tensiunii arteriale în cursul zilei nudepasesc 20. transpiratii abundente etc. precum si o se rie de alte substante de dezasimilatiode care organismul nu mai are nevoie. cînd vorbi m de hipertensiune. afectiuni valvulare stabilizate) a poi în caz de insiuficienta circulatorie periferica. menopauza. Hipotensiunea arteriala apare o data cu scaderea fortei « l e contractie a inimii (miocardite. Mod ificarea co nvergenta se constata în stenoza mitrala. anemii accentuate si sclerozavaselo r mari. în alte cazuri. ten s iunea diferential a ramîne nemodificata. precum si uneletulburari end ocrine (de exemplu insuficienta glandelor suprarenale). Eliminarea acestor substantese face în solutie apoasa si împreuna cu ele parasesc organismul ijisarurile minerale. realizînd tablourile de hipertensiune maxima. boala Ba sedow.de intensitatea factorilor cauzali. hipertensiune minima si hipotensiune minima. sau constituie o boalflindependenta. endocardite. hipercorl icism. . al i l/ tensiunea minima. sa u de sens convergent . intoxicatia saturnina etc.

prosI u l ite etc. cu : cistite. a unor procese intravezicale sau de vecinatate. l''. Emisiunea urinii este de-. calculi inclavati în uretra. Pentru a putea furniza datele necesare stabilirii diagnosticu l u i si conducerii tratame ntului. Cantitatea de urina emisa poate fi foarte mica. 2. De aceea. scleroza renala. calculoza vezicala. în mod normal. influentate toate de acti latea sistemului nervos. Tulburarile metabolismului intermediar repercuteaza. Nevoia anormala de a urina se datoreste actiunii iritative asupramucoasei v ezicale. examenul calitativ si cantitativ . Hiperexcitabilitatea mucoasei vezicale poate sa apara siIn nevrop ati. c antitatea de urina emisa în 24 de ore. dar în acelasi timp va putea da medicului date pretioase pentru stabilirea diagnosticului. noaptea emisiunile i i i n d reduse. ca în colicile renii le. ca: wlricturi cicatriceale. tuberculoza si neoplasm vezical. Vturi de rinichi si tubul digestiv. Tulburarile de emisiune urinara. ficatul. afectiuni uterine. glandele cu secretie interna. inflainatii pelviene.1 u rinii es te un c ri te ri u d e a a p rec i a b il an tu l nu t ri tiv . cît si calitatea urmii excretate. în alte cazuri. frecventa anormala a emisiunilor de urina ' datoreste unei excretii mai abundente de urina. de exemplu în bolile de nutritie. hipertrofia prostateimm alte procese de vecinatate. urmarirea evolutiei si stal u l irea prognosticului într-o serie de îmbolnaviri.misiunile urinare au loc cu predominanta ziua.ire a mictiuni lor. influentînd atît canti-'lea. b) I s c h u r i a sau retentia de urina. Ba ne va furniza date pretioase în primul rînd asupra starii Miaratului urinar. prin care se întelege incapacitatea vezi cii urinare de a-si evacua continutul. de asemenea. asistenta va urmari: 1.In mecanismul de eliminare a produsilor de dezasimilare intervin. numarul emisiunilor în decurs de 24 de ore este de 5 6 la barbati si 4 5 la femei. 1. lansata de senzatia de mictiune. ' li iar si cîteva picaturi. care însemneaza lipsa secretiei renale. tulbu rarile d e emis iune urin ara . însa senzatia de mictiune apare foarte frec\ cnt. irea functionala a aparatului circulator. caracterele calitative ale urinii. diabetul zaharat si insipid etc. Ischuriapoate fi d at orita unui o bs taco l în c alea de elimi n are a urin ii. în cazuri patologice pot aparea urmatoarele tulburari 11 c mictiune : a) P o l a k i î i r i a prin care întelegem frecventa anormal de11 i. 3. urmarirea diurezei analiza uriinii constituie o etapa obligatorie a îngrijirii oricarui olnav. în unele îmbolna-iri. asupra diurezei. Ea nu trebuie nmfundata cu anuria. care comprima calea de evacuare aurinii sau unei paralizi . uretrite acute si cronice.

poliomielita. traum atisme medulare etc.i a vezicii urinare sau sfincterelor. ca în miei i ! c. sau eventual . tabes..

nicturia va.) sau eventual în pareze vezicale. hipertrofia de prostata etc. spina bifida. ca febra tifoida. vorbim de disurie. dupa interventii chirurgicale intraabdominale . Ea apare în leziuni medulare. Daca raportul aratat ss egaleaza sau se inverseaza. . la sfîrsitul accesului de epilepsie. în acest e cazuri vorbim de enureza nocturna.inu a asigura t trecerea prin rinichi a unei cantitati necesare de sîngrpentru a elimina cantita tea corespunzatoare de urina si compensatorexcretia de urina se continua în cursul noptii. e) I n c o n t i n e n t a u r i n a r a . c) N ic tu ri a pr in ca re se înt eleg e in ve rs ar ea r ap or tu lu i numarului de emisiuni si a cantitatii de urina emisa în timpul zilei siîn timpul noptii. Ea apare în cursulinflamatiilor acute ale uretrei. edeme ale mucoasei uretrale. sfincterul u retral cedeaza si urina începe sa se evacueze picatura cu picatura. 2. precum si în coma. encefalite. penibila. meningite. d) D i s uri a. Se obisnuieste a HO începe colectarea urinii dimineata la ora 8 si a se termina în ziuuurmatoare la acee asi ora. camielit a transversa. Colectarea urinii trebuie începuta si facuta dupa un orar fix. septicemii. aparea în cazurile de insuficienta ventriculara stinga. Determinarea cantitatii de urina emisa în 24 de ore are un scop dublu : de a cunoaste volumul diurezei si de a efectua unelwdeterminari cal itative din cantitatea totala de urina emisa. analizele biochimic» din urina se vor face din mostre luate din amestecul cantitatii totalo de urina emisa în decurs de 24 de ore. Cînd eliminarea urinii S3 faca cu mare greutatesau este dureroasa. S e t r a d u c e p r i n e m i s i u n i u r inare involuntare si inconstiente. Compozitia putind sa se modifice în cursul zilei. în urma presiunii marite din vezica daca nu este un obstacol mecanic. valabil pentru toti bolnavii sectiei si nu dupa orarii deosebite.. vorbim de nicturie. Eetentia urinara determina o distensie extrema a vezicii. Da aceea. în caz de obstacole mecanice cu localizare uretrala (stricturi cicatriceale. Li* copii se semnaleaza de multe ori în cursul noptii fara nici o bazaorganica. traumatisme medulare. Acest fenomen poarta numele de ischurie paradoxala sau incontinenta prin regurgitare. Cant itatea de urina ce se evacueaza în cursul nopti ireprezinta cel mult 25% din canti tatea totala de urina evacuatiiîn 24 de ore. în timp ce în caz de anur ie vezica ramîne goala. careva bomba si va put ea fi pusa în evidenta prin palpare deasupmsimfizei pubiene.unei pareze trecatoare în cursul infectiilor grave. Ea se datoreaza faptului ca în cursul zilei inim. cadiacestea ar putea da nastere la erori regretabile. în unele infectii si intoxicatii grave.

purtînd numeleliolnavului. Hasurarea se face cu creion albastru. i prin scaun etc. apa pierduta prin perspiratie. alaturi de înregistrarea volumului diurezei. supa. La diabetici. pentru urmarirea dinamica alorantei fata de hidratii de carbon.i cantitatea eliminata reflecta bilantul circulatiei apei în organism. Sticlele trebuie etichetate... Urina emisa de bolnavi în urinale va fi colectata în vase cilindrice. se va recolta senit urina emisa între orele 8 si 21 si cea eliminata între orele 21 si ilitnineata urmatoare. Pentru a ne putea da seama de circulatia lichidelor din organism *l e necesar ca. cu glt larg. în acest fel. dupa numa-Imeselor consumate de bolnav. Acest raport fiind influentat si de o serie de alti factori ca : natural'iochimi ca a alimentelor consumate. peiwe-1 vom grada noi pe b aza masuratorilor anterioare cu un creion dermatogiaf. sau cu benzi de leucoplast. la care se vor adauga si lichidele provenite din zarzavaturile si11 netele consumate. ceea ce ar împiedica determinarea exacta a ei. lipite vertical pellicle si pe c are se noteaza cu cerneala nivelurile corespunzatoare Volumelor fixe de urina. curatite riguros si bine acoperite. gradate. Daca nu avem la dispozitie vase gradate de la fabrica vom putea utiliza orice borcan de 2 4 kg. prin cîntarirea zilni ca a bolnavului. Bolnavul imobilizat la pat va fi invitat înainte de defecare sa-si goleasca vezica urinara. es te bine ca paralel cu determinarea cantitatilor'I c urina emise si de lichide co nsumate sa se faca si graficul evolutieigreutatii corporale. distantaafectata pe ordonata foi i de temperatura pentru l grad de tempera 325 . Asistenta va educa bolnavul sa urineze numai în urinai si sa nu unce u rina. sa seoteze exact si cantitatile de lichide ingerate. Cantitatea de urina emisa în 24 de ore se noteaza zilnic pe foaiai le temperatura a bolnavului (fig. Notarea se face prin hasui . pentru a preveni descompunereaIii inii în timpul colectarii. cafea. P entru a împiedica procesele de fermen tatie se vor adauga la urina colectata cîteva cristale de timol (carelin modifica reacti ile chimice)./. fiecare linie orizonInla în plus sau în minus echivalînd cu 100 g.. pentru a nu eli iua urina în plosca. sirop U. urina totala din 24 de ore se valecta separat în trei (eventu al în mai multe) mostre. n umarul camerei si al patului. Eaportul dintre cantitatea de lichide ingerate.Pentru a se putea orienta asupra raportului dintre cantitatea doma emisa în cursul zilei si cea din cursul noptii. Determinarea can titatii de urina nu se poate face pe. Prin lichide ingerate întelege tot ceea ce a baut bolnavul: apa.a aprecieri i bolnavului. ceai. VaseleVor fi tinute to tdeauna la racoare.irea patratelelor corespunzatoare cantitatilor de urina si zilelor respective. Nivelul liniei groasen foii de temperatura corespunde cu 11 de urina. 160).

/c Fio. !« .w to f Mie de O3 PATUL tied temperatura Nr.

Aceasta poliurie poartan utnele de p oliurie critica sau criza urinara. hepatita epidemica. poliuria trecatoare apare : în p erioad a d e d ef er ve sc enta a uno r b oli inf ec tio a s e. iar pe de p a rt e. nu a putut-o îndeplini. din mo tive extrarenale. Notarea diurezei se face totIciuina dimineata. In Kchimb poliuria si oliguria pot fi considerate ca senine patologiceun mai dac a se produc în lipsa factorilor fiziologici de marire sau reducere a excretiei.200 1. caci rinichiul îndeplineste acum o functiepe care mai înainte. cînd vorbim de anurie. 1.»n nici o semnificatie patologica. excretiaiu inii poate fi marita la peste 3 000 ml cînd vorbim de poliurie. malaria etc. ' . evaporare. accese de ang ina pectorala. Astfel.800 l. în perioada de resorbtie a edemelor. l 327 . cînd vorbim de oligurie sau poate fi completsuprimata. La barbati. mictticata sub l 000 ml. cînd prin încetarea cauzei care a determinat retentiade lichide în organi sm se produce o poliurie. Poliui l l l e si oliguriile fiziologice sînt totdeauna trecatoare. prin plamîni). Astfel de variatii. nu are nici o semnificatie patologica si în realitate se încadreazaprintre poliuriil e fiziologice. de cantitatile de lichide ingerate. Poliuria trecatoare se constata în starile terminale ale perioa delor de oligurie. pe de o parte. Dimpoi1 regimul sec. retia de urina creste în emotii sau sub influenta frigului. în perioada de compensare a starilor de insuficienta circulaInrie . Variatiile patologice ale diurezei. Anuria este totdeauna patologica. dupa crize de colici renale. cantitatea este ceva mai mare. Astfel se poate întîmpla ca o poliurie fiziologica safir de un volum ma i mare de cît o poliurie patologica sau oliguriaf Ixiologica sa fie de un volum ma i mic decît oliguria patologica. scaun. întrucît volumul urinii este anctie. îi nu recunosc alte cauze se încadreaza în limite fiziologice si nu .). » femei ceva mai mica.4001. a) P ol i u r ia s u rv e n i t a î n st a r i p a to lo g i c e p oat e fi t r e ca t o a re NU 11 durabila. ca : pneumonia. în aceste cazuri.000 1.iicit echivaleaza cu 500 ml de urina. transsudatelor si exsu11 atelor seroase. poliui'la. volumul urinii poate iu si în conditii normale între limite foarte mari (500 3 000 ml. munca fizica însoti ta de transp iratii abund ente l trecator volumul urinii. de c ant ita ti le d e li chid e p ie rd ut e p e ca l e e x t rau rin a r a aspiratii. în conditii patologice. 1. oricît de mari ar fi. Cantitatea de urina eliminata în 24 de ore este de aproximativ ' O 1. d er|>ilepsie si ister ie. pentru a cuprinde atît urina emisa în timpul zilei II si pe cea din timpul noptii.

este neces. în aceste cazuri. în aceste cazuri. în al doilea caz.Poliuria durabila sau permanenta apare în caz de : Scleroza renala si degenerescenta amiloida. ca si oliguria. cînd poliuria se datoreste uni ircauze hormonale . pielonefrite. anuria se produce pe cal e reflexa. poate avea cauze renale si extrarenale. în aceste cazi iri. Asistenta va examina urinu din punct de vedere macroscopic si. 3. tuberculoza renala si uneori în cistito. produselor de dezasimilatie si a sarurilor minerale în exces. eliminarea cantitatilor mari de glucoza prin urina necesita. varsaturi incoercibile. în nefro patia gravidica. cînd rinichi ' si-a pierdut capacitatea de concentrare si astfel. pentru eliminai. cantitatea urii M poate sa creasca pîna la 5 6 litri în 24 de ore . în perioada de formare a colectiilor seroase. în diabetul zaharat si insipid. c) An uri a este o stare foarte grava. hepatito etc. cantitatea de urina eliminata poate sa ajunga pîna la 10 30 de litri j în pielite. daca are dispozitii în acest sens. o anurie.i o mai mare cantitate de solvent. cînd excretia marita de urina are un caracter de reflex de apaniroa organismului. Astfel ea poate surveni în caz de glomerulonefrita acuta. în primul caz. Modificarile constatate le semnaleazii . în nef roze toxice. interventii chirurgicale în special asupraaparatului urinar. în caz <letraumatisme lo mbare. diaree accentuate j în cazul hemoragiilor abundente. în cazuri de insuficienta circulatorie cu formare de edemo t în colici renale prin reducerea secretiei renale pe cale reflexa . Ea apare . conform legilor osmotice. b) Oii g u r i a. Insuficienta circulatorie în stare decompensata poate determina. în caz de arsuri întinse etc. survenita în starile patologice poate fi determinata de cauze re nale si extrarenale. ea t rebu ie M\ cunoasca cazurile cînd poate sa se astepte la instalarea acestui simptom. Di n acest mo tiv. Oliguria însoteste în mod trecator toate starile febrile. va determina si densitatea ei. lipsa de secretie a hormonului antidiuretinhipofizar împiedica resorbtia tubulara a apei. de asemenea. Anuria apare si în starile de soc traumatic si chirurgical. Caracterele calitative ale urinii. în cazul afectiunilor însotite de deshidratarea organismuluiprin transpiratii abunde nte. în perioada acuta a unor boli infectioase (pneumonie. Anuria. pe care asistenta trebuio s a o raportez e ime d i at me d i cu lu i. în glomerulonefrite acute însotite de edeme.). sau în caz de an gajarea unui calcul într-unul dinuretere. o mare cantitatiide apa.

Pingele coloreaza urina în rosu-deschis. de la galben-deschis ca paiul pîna lalin-închis. lupa un timp. Ea poatevarieze în limite n ormale. care va avea o culoare mai închisa. urina este închisa. rosu-închis sau rosu-brun. asistenta trebuie sa cunoasca caractereleJitative ale urinii emise : Culoarea. Un regim bogatcarne acidifica urina. în cazuri patologice. l>uca se ridica banuiala prezentei sîngelui în urina. ca febra. piramidonul în roz. rosu-galben. spre exemplu uterina (menstruatie. Numeroase medicamente schimba culoarta urinii: antipirinaroloreaza urina în galben -intens. pe cîndîgimul ve g et ar ia n. înstarile oligurie. Astfel. Pent ru a putea descrieIna în mod sistema tic. t r a n s p a r e n t . d imp o t r iv a. cu cît urina va fi mai diluata. ina emisa este complet incolora ca si apa. fiindca se poate întîmpla ca ea sa-si schimbe culoareaIlupa un anumit timp sau din c laia sa devina tulbure. rosie-verzuie. galbena-bruna sau rosie-bruna. (dar si în staril e fiziologice cupier-i-re mare de apa pe cale extrarenala. precum si atunci cînd apar în urina substante colorate anorJmle. se va cercetajluca nu are o al ta provenienta. culoarea urmii devine bruna-închia si. Dimpotriva. iincer uterin et c. Urina normala are o culoare galbena-deschis. chinina. i'osu-caramiziu. în diabetul z aharat si insipid sau în cazuri de sclerozarenala. ca în eforturi muscular eaccen-mute). ea poate deveni tulbure si în mod normal se formeaza 329 . nefrite etc. Concentratia urinii normale în substante colorante depinde si dejimul dietetic. Astfel. acidul salicilic în cafeniuIrosu sau b ru n-negru. A s p e c t u l u r i n i i n o rm al e e s t e cl a r l a e m i s i u n e . Culoarea urinii se modifica în cazurile cînd se elimina prin eaflibstante colorante. ca re det ermi n a si reactia urinii .iisa. lupa cantitatea pe care o contine. componenti normali ai urinii în cantitati exairate. p entru a nu fi îngrijorati. foca ce este mai semnificativ si spuma urinii prezinta aceeasi culoare. alca lin iz eaza u rin a s i va av ea o.iloare mai deschisa. Asistenta are sarcina ca ori de cîte ori administreaza bolnavilor iiHttel de medicamente.O tulbure . De multe ori urina sanguinolenta|H(. în poliurie. culoarea urinii este foartedes-. emisiune.)-Este important ca urina sa fie vazuta imediatin. în caz de ictere. sa atraga atentia efectului lor asupra culoriiin inii. folia Uxae ursi.Idicului sau le pastreaza pîn a la vizita. iar bromoformul în verde. Culoarea urinii depinde de continutul ei în substanteflorante. cu atît va fi maiJ«cbisa la culoare si invers. alba stru l de metilen în albastru-verd e. tri 'jmflavina în galben aprins. asemanatoare cu o spalatura de carne.

aspectul se datoreste unei pielite sau cistilncronice. în urma careia fosfatii calcioi. în acest. urina devenindtulbure si fetida. care favorizea/. puroiului sau microbilor. fiind determinat de puroi.mai întîi un nor asemanator fumului de tigara. Caderea lorpe fundul vasului în care urineaza bolnavul atrage atentia prin zgomotul produs. care antreneaza si celulele epiteliale din aceste cai si mucusiil organelor genitale. Acizii volatili aromatici din urina îi confera un mu'un asemanator cu cel al bulionului. Reactia. devine tulbure prin precipitarea sarurilor minerale pe care li» contine. ea capata un miros amoniacal.ilprecipita si astfel densitat ea se schimba. Aceasta este bine sa fie determinata imediat dupilemisiune.»» cazuri se produce în vezica o fermentatie alcalina. miros urinos. Mirosul. care rezulta din coagularea mucinei spalate de urina din caile uri nare. aceasta putind deveni chiar alcalinii. amoniaco-magnezieni si carbonatii terosi se precipita. în unele cazuri se pot elimina cu urina mici calculi.ilprecipitarea sarurilor. învarsaturi abundente s i de lunga durata. dar uneori si la temperatura camerei. urina poate prezenta un miros particular aromatic. mucozitati si saruri minerale cârtiau precipitat în interiorul vezicii înca înai nte de eliminare . în cazuri patologice. Dupa enisiune. Urina.5. aspectul tulbure al urinii poate fi datoriisarurilor mineral e. în stare proaspata. Nubecula se asaza repede pe fundul vasului. caci pri n racire sarurile minerale aflate în stare dizolval. denumit nubeculil. Daca urina este tinuta la rece. ea prezintamirosul amoniaca l imediat dupa evacuare. pe cînd regimul vegi» tarian scade aciditatea urinii. Densitatea. inanitie. ca diabetul zaharat. Urina în stare normala are o reactie acida. în caz de fermentatie alcalina intravezicala a urinii. Numeroase substante alimentare împrumuta urinii mirosul lor caracteristic. devine alcalina. prin procesul fermentatiei alca line. de fructe coapte sau de cloroform. avînd pH-ulSub 6. Eeactia hiperacida si alcalina favorizeaza precipitarea substantelor dizolvate în urina si formarea calculilor în caile urinare. Urina nu pastreaza acest miros decit. în primul caz. Din acest motiv. Eegimul bogat în carne acidifica si mai mult. asistenta . dupa eliminare. în starile însotite de acidoza. Urina poate fi tulbur»» de la emisiune sau poate sa se tulbure numai dupa un timp de Iuemisiune. datoritiiacetonei. în contact mai îndelungat cu aerul si a fermentatiei amoniaca le. Eeactia uri nei depinde în primul rînd de regimul alimentai1 .

densitatea urinii poate sa scadai l 001 1 002. modificarile lui patologice. Densitatea urinii se ridica în caz de febra din cauza eliminarii ubstantelor de dezasimilare rezultate din arderile mai intense. o tavita renala pentru aruncarea Serialelor folo site. La ingerarea deiirtitati mari de lichide sau de apa. Raportata la densitatea apei. aceastatare poarta nume le de hipostenurie. în cazul ca bolnavii pre 331 . Variatia mare a cantitatii si densitatii urinii în con l itii fiziologice este semnul sigur al functionarii normale arinichilor. Examinarea curenta a scaunului se face fara pregatirea bolnav ului. sora sau asistentavor examina primele scaune ale bolnavului. bogat în saruri. vata hidrofila pentru r ge re a u r o d e ns im e t r u l u i . Densitatea urinii este în functie de cantitatea substantelor dizoli te. SCAUNUL Urmarirea tranzitului intestinal si examinarea sistematica a Ncaunelor au o deosebita importanta pentru stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei unui numar însemnat de îmbolnaviri ale tubului digestiv si glandelor anexe. un cilindru gradat de 70 100 cm3. rinichiul pierzînd capacitatea de coni cntrare. în caz de regim sec.tea urinii este foarte ridicata. urina va avea în permanenta densitatea scazuta. în caz de oligurie. Daca urina cu densitate sca. densitatea urinii este de l 015 1 020. urina este de culoare deschisa si cu h-nsitate mica. în < uz de diabet zaharat. Eecoltarea mostrelor de urina pentru determinari biochimice siiiacteriologice a fost descrisa în capitolul Pregatirea si asistarea «xaminarilor clinice si de laborator". h î r t i e d e f i l t r u p e n t r u a s p i r a r e a imei de la suprafata urinii. De aceea. Obisnuit. Instrumentarul si materialele necesare pentru determinarea Lsitatii trebuie sa lie totdeauna pregatite pe o tavita : urodensitrul.' lUta se mentine în permanenta la acelasi nivel. densi-i a. densitatea urinii poate prezentaniatii mari si în împrejurari fiziologice. vorbim de izostenurie. în bolile renale cronice. cu toata poliuria si culoarea deschisa. Indiferent de boala cu care a fost internat. culoarea si densitatea urinii se gasesc în strînsa interdependenta. în caz depoliurie. la un regim ali"^ ntar mixt. urina este de culoare închisa si cu iknsitate mare. v. precum si tulburarile aparute în legatura cu actul defecatiei. Cantitatea. densitatea ei i'oate urca pîna la l 030 1 040. asistenta trebuie sacunoasca cara cterele scaunului normal. 398). I.f sa cunoasca determinarea densitatii urinii (vezi voi..

.

semilichide sau lichide. din celule descaumate de JH< suprafata tubului digestiv si din glandele digestive. Datele în legatura cu tranzitul intestinal se vor strînge în moi lsistematic. Alimen tele sîn t în cea mai marc parte digerate complet si resorbite în intestinul subtire si numai »» cantitate redusa apare în materiile fecale sub forma de reziduuri nedigerate. urmarirea scaunelor se va face în mod sistematic. poliomielita etc. hepatita epidemica. în conditii patologice evacuarile pot varia înfunctie de viteza tranzitului intest inal. ca ifebra tifoida. orarul emisiunilor. în ca zul bolilor infectioase cu transmitere digestiva. dacftspitalul nu are tanc septic. Emisiunea se face usor. Dupa vizita (daca nu s-a dispus altfel). bolnavu l nu are de locscaun si se instaleaza starea nu mita ileus. în acest caz vorbim deconstipatie. exagerarea secretiei . scaunul poatnfi aruncat. cu miros caraeteristic de p utrefactie.. precum si de gradul de digestie a alimentelor con sumati' Frecventa scaunelor. culoarea. bolnavii au l 2 scauneîn decurs de 24 de ore . fara eforturi. de consistentiiscazuta. dizenterie. care prezinta modificari patologice sau sînt suspect»'. iar cele care semnaleaza o complicatii» care necesita interventie medicala de urgenta (de exemplu meleniVcu sînge proaspat ) se vor raporta imediat medicului. Tranzitul accelerat provoaca scaune frecvente. pastoa se. tinînd sea ma de frecventa. Pentru ausura o examinare mai completa. Scaunele. Tran zitul întîrziat face ca evacuarile de scaun sa fie mai rare (de exemplu o data la 3 4 zile). Din acest motiv. Diareea este determinata de trei factori : exagerarea peristaltismului intestinal. asistenta se poate folosi de o bugheta de sticla. Plosca se acoporiVbine si se pastreaza într-o boxa anexata grupului sanitar. m irosul.zinta tulbu rari subiective si obie ctive în sfera aparatului digestiisi a glandel or anexe. în caz de op rire a tranzitulu i. consistenta. Scaunul normal este de culoare bruna. dupa ce bolnavul a urinat într-un alt vas. f ara gaze. De multe ori apar numeroaw»' resturi alimentare nedigerate. Diareea este caracterizata prin scaune frecvente. de eventualele substantestraine care s-ar fi putut amesteca cu scaunul s au s-ar gasi pe suprufata lui. în conditii normale. în acest caz vorbim de diaree. vor fi pastrate pentru vizita. cantitntea. lipsa scaunului nu poate fi motivai ivprin lipsa' s au alimentatia insuficienta a bolnavului. Scaunul este alcatuit din reziduuri Ioramase în urma diges tiei alimentelor. Omul sanatos are zilnic un singur scaun. Scaunul pastrat pentru vizita va fi recoltat într-un bazinet (pionca) curat. forma. din produsei»' de excretie ale tubului digestiv si ale glandelor anexe si contine unnu mar foar te mare de micro bi. scaunu l va fi dezinfectat timp de 2 or»».

este dimineata dupa sculare. Pierderea orarului obisnuit al evacuarii are mai totdeauna un caracter pur functional si are la baza lipsa de educatie a senzatiei de defecare. Ileusul poate avea cauze functionale. dar la intervale mainuri decît cel e fiziologice. la aceeasi ora a zilei. încît se imobilizeaza sub forma unor tuburirigide. Necesitatea evacuarii Hraunelor este semnalata prin senzatia de defecare. Eaii pare în caz de enterite. la majoritateapersoane lor. Ileusul este caracterizat prin suprimarea completa a eliminarii i <'silelor si a gazelor. d ar poate sa creasca la 20 30. Orarul scaunelor. Acesti factori pot fi declansati de y. gastro-'niestinale. enterocolite.estei lini i reprezinta prin conventie aspectul scaunului evacuat(o vezi mai jos). ca ocluzii. Numarul scaunelor în diaree poate sa fie de 3 6 zilnic în cazenterite. Constipatia este caracterizata prin scaune rare. unul la 2 4 zile. l i -volum redus. Numarul scaunelor va fi notat de asistenta pe foaia de tempera-t ura a bolnavului în rubrica zilei respective. care dupaun timp duce la constipatie habituala. datoritaabsorbtiei lor i nsuficiente. obstructii intestinale. în ambele cazur i vorbim de ileus dinamic.t-nterie. fara resturi alimentare digerabile. Constipatia poate M visa cauze functionale (accidentale sau habituale). Pozitianc. inflamatoare sau de un continut intestinal cu efect itan t (mecanic sau chimic) asu pra perist altismu lui si se creti ei stinale. care este determina t de cauze mecanice. producerii în cantitati exagerate în urmaunei alimentatii bogate în celul oza. tulburari endocrine. cînd peristaltismul este ubolit. i ui si mai rar. Fecalele sînt de consistenta lll obisnuita. spre deosebire deIleusul mecanic. esofagiene. ciroza incipienta. precum si înstari 11 c cons tipatie. câteodata chiar un ritm regulat."Htinale si scaderea resorbtiei. Eliminarea scaunului în conditii normale se fiice ritmic.). tulburari în evacuarea sig-nioidiana sau poate fi simptomatica în afectiuni pelvine. mecanice (ste-noise intestinale. si anume : paralizia musculaturii peretilor intestinali. sau spasmul peretilor intestinali. cînd contractiile intestinelor «int atît de puternice. Alteori exista numai tulburari în evacuarea gazelor din intestin. Adunareado cantitati mari de gaze în intestine produce fenomenul denumitmeteorism. în caz de ii/. Pentru a nu comite greseli. ea va trage cîte o linie imediat dupa fiecare scaun. . (lazele pot sa se acumuleze în cantitati mari în intestine. colite. iar în cazuri extreme pîna la 80 100. cancer al colonului etc. sau în urma aerofagiei. Orarul de evacuare. eliminarea lor mai frecventa reprezinta flatulenta.e nervoase. strangulatii etc.

datorita presiunii reciproce ascibalelor. Dup a o evacuare de scaun solid. se va prezentaca o masa fecaloida abundenta în caz de constipatie atona. în caz de diaree datorita tranzitului intestinal rapid cârtiîmpiedica concentrarea lui în ultimele portiuni ale colonului. în speci al dupa purgative saline. poate sa urmezo o cantitate de scaun semilichid sau lichid (falsa diaree). Acest scaun îl întîlnim în primul rînd în cazde enterocolite acute si cronice sau în febra tifoida si poate avea oconsistenta lichida. omogena. dimpotriva. numai un caracter trecator. în caz ca a stagnat mult timp în rect. apoasa. în constipatio.Cantitatea. cînd traver seaza regiunea ano-rectala. daca portiunea ano-rectala a tubului digestiv este strîmtata. de lungime variabila. Forma. Consistenta. Consistenta scaunului normal este pastoasa. prin stagnarea continutului intestinalla nivelul colonului. dilatatia si alungirea anormala a colonului). de intensitatea proceselor de absorbtie». în caz de constipatie. forma. în caz de dizenterie se eliminfl. caracteristica a scaunului va avea un caracter permanent. în conditiile unei alimen tatii normale. precum si de viteza tranzitului intestinal. Scaunul are aspectul excrementelor de capra (bile dure. în conditii fiziologice. de marimea maslinelor) în constipatia spastica. dar însotit*» de tenesme si dureri abdominale. Ea este determinata de cantitatea si calitatea alimentelor consumati^ de gradul lor de digestie. forma filiforma a scaunului va aven. o pers oana sanatoasa ev acu eaza zilnic 150 200 yde materii fecale. Scaunul poate avea forma unor bile conglomerate multilobate. cu un diametru de 3 5 cm. putind lua aspectul unor coproliti. în aceste cazuri. Dimpotriva. consistente. ca de exemplu în cancerul rectal. el poate avea aspectul de balega de vaca în caz de colite. Cantitatea scaunului poate sa ajunga pîna la cîteva kilograme în cazul unor anomalii de dezvoltare a colonului (dolico-megacolon. scaune reduse caracteristice. scaunele se concentreaza si devin tari. scaunele au o forma cilindrica. în caz dospasme ale regi unii ano-rectale. Aceasta forma oprimesc la nivelul ultimei portiuni a tubului digestiv. în conditii patologice. ale colonului. precum si îndiareele gastrogene de natura aclorhidrica. cantitatea materiilor fecale este redusa. Consistenta scaunului poatefi neomogena. precumsi hipersecretiei intestinale si reduce rii absorbtiei consistenta scaunului va fi scazuta. scaunul poate sa ia o forma de panglica sau de creion. . dur. Cantitatea materiilor fecale nu este constanta. cîteodata numai 10 15 g. Cantitatea scaunului este mult marita în afectiunile pancreasului.

febra tifoida) sau daca scaunul este format dinMilei cantitati de mucus. chiar galbena. afinele dau scau nelor culoarea lor caracteristica. în acest caz scaunul va fi de culoare verde (foarte des întîl-nl! lacopii). bilirubina neavînd timp sa mreduca din cauza tranzitului accelerat. culoarea scaunelor va fi determinata pri mul rînd de vit eza tran zitu lui intestin al. Scaunul va fi hipercolorat. fara ca acesta sa fie trecut prin procesele de fer 335 . moale si lucios. hemoragia provine din portiunea inferioara a tubului digestiv. ca deexemplu în pancreatitele cronice. în caz de co nstipatie. în conditii patologice. carbunele în neg ru-mat. Astfel. Scaunul va fi de culoare albicioasa. Acest miros este foarte variabil si în conditii fiziologice. pur oi sau sînge (dizenterie). Sîngele ajuns1n lumenul tubu lui digestiv este transformat de sucurile digestive. asa c um se întâlneste în icterul mecanic. calomelul în verde. ro. Aceasta fuioare este data de stercobilina. pentru a nu da interpretarigresite unor modifi cari lipsite de substrat patologic.su. Mirosul materiilor fecale este determinat de substantele rezultate din procesele de fermentatie si de putrefactie din intestinul gros. bariulIu alb. Intensitatea ÎMI lorii este în functie si de felul alimentelor consumate. Bilirubina poate sa se oxide/. derivat al bilirubinei. în caz de icter hemolitic. Begimul nat da scaunelor o culoare bruna-închis. I'enetrabilitatea mirosului este în functie si de consistenta scaunului. Culoarea normala a scaunelor este bruna. iM'csta va lua o culoare mai închisa. Scaunul de culoare neagra ca pacura. f ierul în negru-verzui. legumele verzi în verde. prin concentrarea scaunului. Astfel bismutulcoloreaza materiile fecale în b run-negru. Mirosul. Scaun ul va avea o M l oare galbena-aurie în caz de diaree. Begimul lactat 1 " sa apara scaune de culoare mai deschisa. Asistenta trebuie sa le cunoasca.e coloreaza mate riile fecale în negru. Daca scaunul este amestecat sau acoperit cu sînge proaspat. Alimentele preparate din. brun-închis. iarrele. luînd aceasta culoare neagra. Aceeasi culoare areW'iiunul daca contine o mare c antitate de grasimi nedigerate. denota o hemoragie în portiunea superioara a tubului digestiv.ela nivelul intes tinului gros (sau eventual dupa evacuarea scaunului) . ca argila. Culoarea. în lipsa pigmentilorbiliari.i" Nu se poate vorbi de forma scaunului în cazul evacuarilor lichide(enterocolite acu te. scaunele dure au un miros mai putin pronunta t. ciocolata. lipsit de luciu(ceea ce îl deosebeste de melena). Numeroase medicamente confera scaunelor o culoare caracteristica. sau este format numai din sînge. în diaree cu tranzit foarte accelerat cînd se evacueaza rapid continutul intestinului subtire.

sau eliminati inde pendent. grunjos si cel superior. se desparte în doua straturi: cel inferior. sau cu supa de linte. semanînd cu zeama de pepene. mirosul rînced. Astfelpot sa apara resturi de tesut muscular nedigerat sub forma de micibastoane de culoare bruna. caci se pot rupe usor. La copilul mic scaunele se pastreaza tnpreuna cu scutecele. asistenta va recolta timp de 3 4 zile probele de scaun de Libolnav si le va trimit e la laborator pentru cautaiea oualor de paraziti. pen tru a fi prezentate la vizita. In primele 2 3 zile dupa nastere.mentatie si putrefactie ale intestinului gros prezinta aproape nici un miros. scaunele sînt foarte fetide în caz d<< cancer al colonului si rectului. Scaunul poate contine elemente patologice. Scaunul poate contine resturi de alimente nedigerate. materiile fecale nu Mirosul acid se constata în caz de fermentatii exagerate. în lambliaza sau în holera. în caz de cancerrectal sau intes tinal. Scaunul poate contine grasimi nedigerate (steatoree). . Foarte frecvent. Parazitii evacuat ivor fi pastrati si prezent ati cu ocazia vizitei. Lasat cîtva timpîn vas. continutul intestinal din timpul vietiifetale reprezentînd produsul secretiilo r glandelor intestinale ameste cate cu bila si celule descuamate. Scaunul poate avea un aspect caracteristic în caz de febra tifoida. pseudomembranoase. datorit a achiliei gastrice sau pancreatiteicronice. ca : mucus.. foarte patrunzator. Daca scaunul a fostaruncat de persoane necompetente si se ridica suspiciunea parazitozei. Scaune eu aspect deosebit si cu continut de elemente anormale. lichid. miro sul putred. copilul elimina un scaunverde-brun-închis (meconiu l). în specialatunci cînd tranzitul intestinal este foarte acc elerat si timpul parcursde alimente în tubul digestiv nu a fost suficient pentru a le digera. care se evacueaza partial. în scaun maipot sa apara fragmente de morc ovi. cartofi porumb etc. nu vor fitrasi afara nicioda ta mecanic. Para zitii de dimensiuni mai lungi. o data cu materiile fecale se evacueaza si para zitii intestinali. puroi. se datoreste prezentei unei can titati de grasimi nedigerate. în lipsa sucurilor respective tesutul muscular nu poate fidigerat (creatoree). în caz de colite ulceroase. precum si în caz de dizenterie. Acestia pot fi amestecati în scaun. în caz de putrefactie exagerata la nivelul colonului. Cazurile acestea vor fi raportate imediat medicului. sînge. Scaunul poate avea aspectul zemii de orez în unele intoxicatii. ea apareîn caz de digestie s au absorbtie insuficienta a grasimilor.

Mirosul scaunelor muco-purulente este foartefetid. scaunul va fi de culoare galbena-deschis. ueomogena. Se caracterizeaza prin eliminarea de puroiîn cantitati variab ile. Daca sugarul este alimentat pe cale artific iala. nu va fi interpretata caun fenomen patolo gic. de consistenta mairrescuta. Numarul scaunelor este de 3 4 peBl pîna în a 6-a luna. Mi rosulfl&te usor acru. Cresterea numarului scaunelor la peste 3 4 în 24 de ore. baza lor o constituieînsa apa. usor legate. omogene. Dupa adaugarea de faina la alimentatia sugarului. daca copilul a fost alimen tat la sîn si adesea alcalina. tradînd existen ta unor procese fermentative în intestin. iar reactia alc alina sau neutra. Uneori contin grunji si filamente de mucus. care se a seaza în gramezi izolate. Mirosul si reactia variaza dupa felulalimentatiei (naturala sau artific iala). Sugar ul alimentat la sin are scaunul colorat în galbeninii'iu. de culoare si de compozitie. bruna. cînd se reduce la 2 3. putind ajunge pîna la 30 pe zi. cumult mucus. prin oxidarea bilirubinei. Caracterul principal al scauuului este prezenta unor grunji de forma neregulata. albi sau galben -verzui. gelatinoasa. Se caracterizeaza printr-un continut bogat înmucus. daca alimentatia s-a facut cu lapte de vaca. Consistenta acestora este semilichida. Au o coloratie galbena-verzuie. Numarul evacuarilor este de 5 10 în 24 de ore. scaunele iau. 18 . Uneori sînt formate dintr-un lichid aproape transparentsau galbui. în care se gasesc mici f locoane albicioase. Dupa aceste criterii se deosebesc : Scaune mueo-grunjoase. 22 -c. de volum maimare. culoarea vireazaapre verzui sau ch iar verde. reactia acida. cu mici grunji albi sau galbui. Scaun muco-purulent. ca re le da un luciu caracteristic. galbena sau verde. daca* copilul creste în greutate în ritm normal. Scaune mucoase.1 culoare închisa.Aspectul si culoarea scaunului la sugari sînt în functie de felulalimentatiei. Scaune lichide si semilichiâe sînt emise în jet si au un caracterspumos. galbui. Mirosulscaunului este fad. Numarul evacuariloreste de obicei d e peste 10 în 24 de ore. formate dintr-o substanta filanta. care apare întro masa lichida sub forma de gramezi vîscoase. Acesta apare sub forma de insule galbene-verzui printre mucozitati. cenusii. cu particule solide. de consistenta. Alteori au consistenta pireului. doar 1 2 pe zi. Reactia lor esteintens acida. de culoare galbena-brunabogate în mucus. incolora. iar evacuarile se reduc la 1 2 în 24 de ore. omogene. sau sub forma de placi. Mucusul se prezintaHUb forma de filamente si fl ocoane. în contact cu aerul. A spectul este acela alunei paste moi. Numarul ev acuarilor este mai mic. Caracterele patologice ale scaunului sugaruluislut determinate de modificar ile de cantitate. iar react ia alcalina.

Scaun muco-sanguinolent. pîna la hemoragii masive. sau prin excitare chimica pe cale sanguina cu diferite substante excitante pentru el ca : eter. daca aceste dureri auîncetat sau nu dupa evacuarea scaunului. uree. peritoneu. ci pe o hîrtie separata. Varsatura constituie un simptom foarte importantcare însoteste nu numa i îmbolnavirile aparatului digestiv. ca în meningite. Ingestia unor medicamente si alimente colorate produce aceleasimodificari de cul oare ale scaunului la copil ca si la adult. Alaturi de numarul scaunelor. apendice. encefalite. uter etc. tumori. Scaunul grunjos observat lacopii va fi notat prin litera z . aceastadin urma se no teaza cu creion rosu. de exemplu 16 . ci si oserie de alte afectiuni.). Mucusul se no teaza prin semnulx. iar mai departe caracteruldurerilor care au însotit evacuarea scaunelor etc. cloroform.lfi fost digerate. Voma este un act reflex cu centrul în bulbul rahidian. apos. iar scaunuldiareic. Unelo alimente preparate în mod nepotrivit pot aparea în scaun fara s. pentru a atrage mai bine atentia medicului. Contine sînge în cantitati variabilede la striuri fine si p ete. sau din faringe. scaunul moale printr-o linie oblica. El mai poate fiinfluentat direct prin cresterea presiunii intracraniene. toxino . hemoragii cerebrale. valul palatin etc. puroiul prin p. cînd scaunul estoformat numai din sînge si mucus. Se va raporta medicului daca scaunele au fost precedate sauînsotite de dureri abdo minale sau tenesme.iunei linii verticale. morfina. asistenta nu va mai f ace adnotarile înfoaia de temperatura a bolnavului. Tinînd seama de importanta mai mare a sîngelui. reprezentînd în mod obsnuit o modalitate de aparare fata de un continut stomacal daunator organismului. ci si din restul organelor intraabdominale (intestin. Centrul bulbar primeste excitatii nu numai din peretii gastrici. abcese cerebrale etc. Se obisnuieste ca scau nul normal sa fie notat sub forni. iar sîngele cu s. printr-o linie orizontala. în masa de mucus se pot amestecagrunji de materii fecale. VARSATURILE Prin varsaturi întelegem evacuarea prin gura a continutului stomacului.. Daca numarul scaunelor evacuateîntr-o zi este foarte mare. adica 16 scaune apoase. introdu cînd în foaie numai numarul total de scaune. ipeca. urmat de semnul conventional respectiv. din adnotarile facute în foaia dutemperatura a bolna vului trebuie sa rezulte si unele caractere aloscaunului.

determinîndu-se ulteriorniiiititatea totala întrun cilindru gradat. Prin asocierea excitantului neconditionat care a provocat voma unexcitant indife rent. orarul lor. varsaturile vor fi pastrate în vederea examinarii lor chimice si bacteriologice. Daca diagnosticul etiologic al vomei nu a fost stabilit. pneumonie etc. ci reprezinta un omen patologic. în dreptul rubricii rezervata pentruroKt scop. Dinucest punct de vede re distingem : a) Varsaturi matinale. în urma presiunii intrastoic. înmomentul vomei.) în aceste din ia cazuri. în stenoza pilorica varsaturile se produc dupa mese. cantitatea. Daca voma nu s-a putut' apta se va pastra pentru vizita toata lenjeria murdarita. apoi în faringe. mai ales daca se ridica banuiala unei intoxicatii. continutul si substanteleraine cuprinse în mas a evacuata. încadrat în simptomatologia îmbolnavirilor res tvve. Varsaturile prezinta demulte ori o oarec are periodicitate. varsaturile pot deveni reflexe conditionate. Daea varsaturile sînt prea dese. Fiecare varsatura este notata de asistenta pe foaia In temperatura cu un cerc. mirosul. r continutul stomacului este evacuat pe gura. varsatura nu este un reflex de aparare. Varsaturile sînt observate în majoritatea cazurilor de asistenta. Astfel. trebuie captate într-un vas separat. de fiecare data varsatuiilc. muschiiinlominali si diafragmul se contracta simultan. iar continutul stomacului ajunge sub presiune la> rdia. Din acest motiv nu este admis sa se arunce ri-Hte continutul evacuat apa. Daca bolnavul varsa de mai multe ori. pentru a. pentru a-1uita medicului la vizita. varsaturile pot filucoercibile. Frecventa. Ea va nota varsaturile pe foaia temperatura prin mici cercuri. ale. care în acest moment se deschide. atunci ni si în cazul scaunelor notarea va fi facuta pe o hîrtie separata.(în scarlatina. . Apar la alcoolici iji la gravide. nazo-faringele si laringele se închid. continutul gastric trece în esofag. dimineata pe stomacul gol. rilorul se închide. vata sau alte substante. u-l denatura si a îngreuna interpretarea. simptonle premergatoare. MI ce-i da posibilitatea sa urmareasca frecventa. Orarul. iar continutul stomacal evacuat îl va pastra. în acest >ment limba este trasa în jos. în acel asi timp. în graviditate si tabes. Vars aturile sînt ocazionale în cazul intoxicatiilor alimentare sau în bolile infectioase acute. musculatura p eretilor stomacali.. Orarul varsaturilor se raporteaza la alimentatie. Iar pe foaie se va însemna numarul total. difterie.

imediat dupa alimentare sau chiarîn timp ce bolnavul consuma alimentele. trs nspiratii reci.b) Varsaturile postprandidle. Alteori varsaturile se produc fara nici un efort si nu sînt precodate de senzatie de greata si de stare generala alterata. facaloid în caz de reflux al continutului in testinal în stomac (ileus) si de unt rînced în caz de fermentatie sto macala. în stenoza pilorica. Din acest punct de vedere deosebim : a) Varsaturi alimentare continînd de obicei alimentele consn mate cu cîteva ore mai înainte. Varsaturile au un miros fad. caroprin contractia lor. dureride cap. Alteori cantitatea expulzata din stomac se reduce la cîteva zeci de ml. Mirosul devine acru în caz de hiperclorhidrie. cantitatea varsaturilor este foarte abundenta. în aceste cazuri. b) Varsaturi mucoase. sînge etc. apoase. ameteli. salivatie abundenta. la 2 6 ore dupa consumarea alimentelor. la acestea adaugîndu-se si secretia exagerata a glandelor stomacale. varsaturile pot sa contina si anumite alimente consumate cu zile sau sajitamîni în urma. Varsatura aduce <1« obicei o usurare acestor bolnavi. în cazul varsfi -turilor alimentare. continutul duodenal si intestinal regurgitat. expulzeaza continutul stomacal. ca de exempl u în tusea convulsiva. Continutul varsaturilor. Varsaturile pot sa aiba un continut foarte variat.Apilorica. Unele varsaturi sin t precedate de greata. precum si resturi de la alimentatiile anterioare. Uneori varsaturile sînt provocate si deci precedate de accesode tuse. El rezulta din alimentele ingerate. suc gastric si duodenal. . tahicardie. Simptomele premergatoare varsaturilor. Se constata în caz de ulcer si cancer stomacal complicate cu steno/. Cantitatea. Ble apar si la etilici ijigravide sub forma varsatu rilor matinale. bolnavul varsa toata cantitatea alimentelor consumate. continînd produsele hipersecretielgastrice din cursu l gastritelor si cancerului. se constata de obicei Iunevropati. Aceste varsaturi au o origine centrala si se datoresc cresterii presiunii lichiduluicefalorahidia n. Mirosul. Cantitatea varsaturilor este variabila. adica unei cresteri a tensiunii intracraniene. Aceste varsaturi au origine digen« tiva sau uteroovariana si se datoresc unor excitatii pornite de livperiferie. în caz de stenoza pilorica. mult mai mare decît cantitatea alimentelor consumate. c) Varsaturi tardive. eforturile de tuse se repercuteaza si asupra muschilor abdominali. si uneori din exsudatulperetilor s tomacali. stare generala alterata.

Daca hemoragia este mai abundenta. varsaturile cu continut «anguinolent vor fi notate în foaia de temperatura cu creion rosu. Au culoarea galbena-verzuieverde-închis. palpitatii s i sînt foarte palizi. în gastrita flegmonoasa. De multe ori acest sînge ligerat este amestecat cu resturi alimentare. sau din organele învecinate. necesara protejarii suprafetei interioare 341 . prin regurgitarea continutului intestinal în stomac. avînd o culoarei'rana. De obicei se produc în eolecistopatii. rosu. Daca sîngele din stomac se gaseste în cantitate redusa. cu gus t amar. sete foarteaccentuata. mucoasa cailor respiratorii secreta doar o mica cantitate de mucus. EXPECTORATIA Prin expectoratie se întelege eliminarea sputei din caile respiratorii. Apar în caz d e ocluzie intestinala. e) Varsaturi purulente. gingii. gastrita cronica. Continutul stomacului este amestecat cu piiroi. ca : plamîni. Hemoragiile gastro-duodenale abundente slnt însotite de o staregenerala foarte alt erata. Sîngele poate sa provina din stomac. cu miros| frcaloid. Aceste varsaturile gasim în caz de ulcer gastro-duodenal. Bila ajunge în stomac din duoden jirin regurgitare. ca. ale unor organe înveci ite. mugele neavînd timp de a fi digerat si astfel varsaturile vor fi formate din sînge proaspat. Data fiind importantai}i gravitatea hemoragiilor gastro-duod enale. fiind înghitit si apoi eliminat prin varsaturan mod secun dar. nas etc. evacuarea continutului stomacal seface mai repede. VarsaturileJuiliare se n oteaza în foaia de temperatura cu culoare verde. fie unor boli generale. sau este format nunii din puroi. Uneori varsaturile pot fi compuse numaiti in materii fecale. de exemplu.. sub mfluenta acidului clorhidric din stomac. intoxicatiile cuibstante caus tice etc. iofag. determinata de anemia acuta posthemoragica. i în ulcerul si cancerul stomacal. cînd un abces al organelor învecinate se deschide îni omac. de aspectul drojdiei de cafea . Sputa reprezinta totalitatea substantelor ce se expulzeaza dinfaile respiratorii prin tuse. Aceasta culoare se datoreste lorhidratului de hematina care ia nastere din hemoglobina. în conditii fiziologice.. Astiel de varsaturi iut caracteristice pentru cancerul stomacal.c) Varsaturi biliare continînd bila. vîjîituri în urechi. Bolnavii se pling de ameteli. fie unor îmbolnaviri ale stomacului. d) Varsaturi îecaloide de culoare galbuie-murdara. f) Varsaturi sanguinolente si de sînge pur (hematemeza) se dato sc. el apareni varsatura sub for ma digerata sau semidigerata.

Independent de sputa colectata. care îngreuneaza aprecierea exactiia cantitatii sputei si poate sa o denatureze. patologica a mucoaselor bronho-pulmonare. sîmburi de fructe etc. asistenta trebuie sa urmareasca expectoratia bolnavului pentru ca si în cazurile unde expectoratiaeste minimala si deci nu se pune problema colectarii. ca: vata. din produse rezultate din descompunerea tesutului pulmonar si din substante straine inhalate. ca. asistenlava lasa cantitate a expectorata în 24 de ore într-un borcan de sticlii. în vas se va turna o cantitate fixa de substanta dezinfectanta. aceasta. Tinînd seama de marea importanta diagnostica a sputei. Expectoratia are o mare importanta pentru stabilirea multordiagnostice. fiind necesar organismului. Pentru determinarea modului de stratificare a sputei. va împiedica în acelasi timp ca sputa sa adere de fundul si peretiivasului. de aceea ea trebuie colectata si prezentata medicului. care ar putea denatura. Adunarea sputei se face timp de 24 de ore. Pentru determinaricantitative se util izeaza vase gradate. aspectul sputei. nu va fi aruncata decît dupa vizita si cu aprobarea medicului. a nu o scuipa în batista. în conditii patologice se aduna în caile respiratorii o cantitat» variabila de sputa. Acest mucus nu se elimina din caile respiratorii sl. d e a nu o împrastia. în acest caz nu este voiesa se adaug e nici o alta substanta în vas. (de obicei 100g) care trebu ie apoi scazuta din cantitatea totala din vas. atunci este bine sa fie expectorata în scuipatoare emailate cu capac. Colectarea sputei se începe prin educarea bolnavului în sensul de anu înghiti sputa. întimpul evacuarii prin fari nge si gura se mai adauga saliva. sau într-un pahar conic. nu declanseaza actul tusei. solutie de lisol 5 % sau permanganat de potasiu etc.. hîrtie etc. transsudatia si exsudatiii. Dinacest motiv. la u rmarirea expectoratiei se vor lua în considerare urmatoarele : 342 j . ci numai în vasul pe care-1 primeste pentru acest scopde la asistenta. acoperite cu placi de sticla. resturide mîncare. din descuamatia epitcliilor pulmonare si a cailor aeriene. bolnavul trebuie educat mai departe ca în vasul docolectare sa nu introduca nimic în afara de sputa. care înainte de utilizare vor fi bine curatite.a organelor respiratorii fata de uscaciune si de efectul nociv al aeru« lui si prafului. care actioneaza ca un corp strain si provoaca actultusei. Aceasta. Daca spu ta se aduna pentru aprecierea aspectului calitativ. secretii» nazala si faringiana. sa aiba posibilitatea de a raporta medicului calitatea sputei expectorate si modificarile de aspect ale substantelor evacuate din caile respiratorii. Sp uta este formata din secretia.

Apare în staza si edemul pulmonar. binej aerat. Hemoptizia survine în caz de tuberculoza pulmonara. a unui i upiem toracic sau a unui chist hidatic poate determina o cantitatei mai mare d e sputa.iu exsudat prin caile respi ratorii poarta numele de vomica. d) Sputa pseudonieml)raiioa>a este formata dintr-un exsudat cu foarte multa fibrina. aeratia. de culoare alba-cenusie. acoperit cu un strat gros de sputa. deculoare galbuie-ver zuie. sputa contine numeroase dopuri miciopalescente de substanta mucoasa.atii ale lor.. Bputa mucoasa se întîlneste în inflamatia bronhiilor si în astmulfbronsic. pot aparea în sputa lambouri de membrane de marimi variabile sau chiar vezicule hidatice. e) Hemoptizia. fiind formata în parte din serul sanguin care a transsu dat prin peretii alveolari. Ea depinde de inten-ilatea si întind erea proceselor patologice de la nivelul cailor respi-i11 orii. difteria larin tfiana si în bronsita pseudomembranoasa. aderent. Deosebim : a) Sputa mucoasa formata dintr-un lichid vîscos. Aspectul. i. Eliminarea acestor colectii masive de puroi. ' nititatea sputei poate varia între 50 si 100 ml/24 de ore. în cazul deschiderii prin l. usor rozat. de undenumele de sputa perlata. Cantitatea sputei este variabila. Aceasta sputa apara în bronsita difterica. transparenta si vîscozitatea ei. Vorbim de hemoptizie cînd sputa este formata din sînge. în culoare rosie. Aspectul sputei este în functie de consistenta. care apare sub forma de membrane albe. Uneori membranele iau forma bronhiilor. reproducând cele mai fine ramifi c. b) Sputa purulenta are o consistenta cremoasa sau lichida. în acesta din u rma. gangrene pulmonare si edemul pulmonar cantitatea sputei poate ajunge pîna la 1000 ml/24 de ore.Cantitatea. c) Sputa seroasa este formata dintr-un lichid transparent. Cantitatea de sputa expectorata se reprezinta grafic în foaia ilts temperatura la fel ca si urina. pneumonie. Sîngele expectorat este lichid. aseman atoare unor perle. în bronsita catara la. destul de omogena. cancer . la suprafata este acoperit cu un strat gros de spuma. în bronn'ctazie. bine aerat cu multe l>ule de aer.r-o bronhie a unui chist hidatic pulmonar sau hepatic. caverne tuberculoase. Se întîlneste în supuI ratiile pulmonare si în caz de deschidere a unei colectii purulente din vecinatatea plamînului într-o bronhie. dupa elimi narea lichidului hidatic sub forma de voma. mai mult sau mai putin transparent. tuberculoza incipienta etc.vacuarea prin caile respiratorii a unui abces pulmonar.

.pulmonar. infarct pulmonar siunele îmbolnaviri ale inimii si ale organelor hematopoietice. gangrena pulmonara. bronsiectazie.

iar în infarctul pulmonar este bruna-închis. dupa culoarea puroiu lui. Colorata în alb-galbui sau verzui. insuportabila. totusi în uneleafectiuni ea prezinta un miros fetid. net ransparenta. care se oxideaza în biliverdina. formînd o masa omogena. formata din mucus amestecat cu puroi. au o sputa neagra etc. care. De obicei apare într-o cantitate' m a r e . Culoarea sputei este foarte variata si de multe ori patognomica pentru anumite îmbolnaviri: sputa mucoasa este alba. spumos. Aceasta sputa e ste caracteristica pentru bronsiectazie si gangrena pulmonara. la care s-a amestecat si sînge. Astfel avem sputa ruginie» sau caramizie din pneumonie. în care înoataportiuni m uco-purulente urmat de stratul seros. Sputa nu are în general nici un miros. ca de exemplu în dilatatia bronsica. în gangrena pulmonara. sputa are mirosul pamântului sau al paiului umed. cu care tui amesteca. s e se p a ra în p a trustraturi: stratul superior.De multe ori este necesar ca hemoptizia sa fie deosebita de hematemeza. De multe ori sputa are un catracter mixt. din gang rena pu lmonara. Puroiul poate fi a mestecat cu mucu s. în unele supuratii pulmonare. purulenta sauseroasa etc. fetida. datorita impregnarii cu bilirubina. . Mirosul. sputa are ofetiditate penetrant a. ca : f) Sputa mueo-purulenta. format dinpuroi. sputa are o culoare ruginie-caramizie. sau sa fie sub forma de monede sau placiizolate în masa mucu sului. aderenta din infarctul pulmonar sau sputab ru na. aderenta de vas si foarto vîscoasa. în gangrena pulmonara. apoi stratul seros. în pneumonie. Astfel uneori. bruna-murdar. care inhaleaza praf de carbune. re co lt at a în tr -u n b o rc an d e st icla. vâscoasa. bolnaviiau o sputa a lba.. de culoare verzuie si stratul inferior grunjos. cavernele tuberculoase etc. fara portiuni mucopurulente. sputelepurulente sînt galbene-v erzui. albacenusie. în caz de hematemeza. sputa sero-sanguinolenta din edemulpulmonar. contine mucozitati sau restu ri alimentare si are o reactie acida. Icterul coloreaza si sputa într-o nuanta verde. sputue ste opaca. Sputa poate sa ia culoarea unor substante straine. cînd vorbim de sputa numulara. Culoarea. g) Sputa sero-muco-purulenta rezulta din amestecarea puroiuluisi a mucusului întro masa seroasa. sîngele este de multe ori coagulat. sputabruna-închis. sputa muco-purulenta are o nuanta galbuie-verzuie. în urma inhalarii prafului de faina. Minierii si fochistii. sputa rozata gelatinoasa din cancerul pulmonar. h) Sputa sanguinolenta este o sputa mucoasa. sub influenta acidului clorhidric devine brun-închis.

caracteristice pentru sputa bolnavilor de astm bronsic . tromboflebite. Se va renun ta la cîntarire : bolnavii cu infarct miocardic. membrane< l i n vez icula-mama a unui chist sau formatiuni calcare cu aspectuln nor pietre. spirale Curshmann (fibre subtiri. numite b ronsioliti. foarte compacte. Starea de nutritie a bolnavului adult poate fi apreciata si fara « . Din acest motiv. cu exceptia cazurilor la care mobilizareaactiva este contraindi cata. Modificarile în plus sau în minus. asistenta va recolta din cînd în cînd putina sputaItitr-o cutie Petri .întarire. cei cu traumatisme. Greutatile indica valori diferiteîn functie de distanta la care se afla de la punctul de sprijin al balantei. stari de soc. Cîntarirea bolnavilor adulti se face cu balantele antropometrice. aspectul si cantitatea sputei expectorate pot ii demulte ori denaturat e prin unele alimente sau medicamente ingerateKau tinute în gura înainte de expector area sputei. Ui cazul expectorarii unor spute mai deosebite. de la valorile considerateca normale. Miscarile de balansare ale « întarului sînt transpuse de un sistem de pîrghie verticala pîna aproa . Din acest motiv. asistenta va cere aprobarea medicului pentru cîntarire. se va determina greutatea corporala latoti bolnavii internati.Sputa poate sa contina anumite formatiuni macroscopice caracteristice. Pentru usurarea operatiei de cîntarire. Din acest motiv. Plasînd cutia pe o suprafata închisa la culoare. O importanta deosebita o prezinta cântarirea sistematica a nugarilor. se p ot stabili numai prin raportarea greutatii corporalela înaltimea persoanei respect ive si la greutatea anterioara îmbolnavirii. cîntarele se confectioneaza cudoua cursoare. GREUTATEA CORPORALA Sl Î NALTIMEA Cunoastrea greutatii corporale este importanta pentru aprecierea «tarii de nutritie a bolnavului. pentru stabilirea dozei terapeutice<le medicament e. construitedupa prin cipiul cîntarului roman. care pot servi medicului pentru stabilirea diagnosticului. Culoarea. sau daca aceasta ar întîrzia instituirea tratamentului. mucoase. în caz dedubiu. pentru stabilirea necesitatii calorice a organismului « ît si pentru urmarirea evolutiei bolilor. rasucite în forma de spirale. cu cursor si greutati fixe. lungi de 1 2 «in). unul pent ru modi ficarile de gre utate pîna la 10 kg(ji altul pentru variatiile pîna la l 000 g. medicul va putea sa recunoasca anumite elemente : cheaguri de fibrinamulate dupa arborizatia bronhiilor. <-are sînt balante de tip decimal. este bine ca asistentawa control eze cavitatea bucala a bolnavului. unde curba ponderala este un indiciu direct si imediatasupra starii d e nutritie a dezvoltarii copilului. hemoragii «>tc.

prin învîrtire pe surub. Daca balanta nu este echiJibrata. balanta ridica patul. Se citesc de pe scara cursorului valorile obtinute si se imobilizeaza din nou bratul balantei cu acul indicator mobil. si astfel se poate efectua cîntarirea dupa metoda. Grada rea si verificarea balantelor se fac la anumite intervale. postamentul de pe talerul unde sta bolnavul este prevazut cu un scaun. Unele tipuriale acestor cîntare sînt prevazute cu roti si se împing sub pat ul alcarui bolnav trebuie cîntarit. pîna c e acul indicator se stabileste pe punctul zero. Pe acestecîntare bolnavu l sta de obicei în picioare. pentru a înlesni citirea valorilor. d<' punctul de sprijin al balantei. Alte tipuri de cîntarcfac corp comun cu patul. el va fi ajutat sau asezat de asistentiisau brancar dieri pe scaunul cîntarului (fig. care faci' parte integranta din orice balanta antropometrica. în special în cazurile cînd aportul si pierderile de lichide constituie . balanta poate fi îndepartatade sub pat si uti lizata la un alt bolnav (fig. obisnuita. Cîntarirea bolnavilor pe aceste balante se face foarte usor. Manevrînd piulita pe surubul orizontal. Se apreciaza greutatea aproximativa a boln avului (eventual i se cer acestuia relatii) siapoi se împing greutatile pe cursoar e la valorile apreciate. 163). care stabilesc greutatea bolnavului împreunacu aceea a patului din care se s cade taraua patului. fixat în prelungirea bratului scurt al pîrghiei decimale. Dupa terminarea cîntaririi. apropiindu-se sau departîndu-se. variatiile mai mici nusînt de obicei sesizate de cîntarele utilizate în clinica adultului (fig. iar procesul de cîntarire este facilitat printrun mecanism electric (fig. Daca bolnavul este adinamic. a lenjeriei si acazarmamentului. obtinînd greutatea reala a b olnavului. Pe unele balante. Acesta este formaldintr-un su rub orizontal. peste care se întvîrteste o piulita de o oarecare greutate. lasînd sa oscileze vîrful indicator mobil pîna ce se oprestela vîrful indi cator fix al punctului zero. Aici. care nu pot sta înpicioare. însrtgradul lor de sens ibilitate se limiteaza la 100 g. Se deschidebratul balantei si în functie de directia de d eplasare a acului indicatorse vor manevra greutatile într-un sens sau în altul. adica balanta intra înechilibru. Pentru cîntarirea bolnavilor care nu pot fi ridicati din pat sefolosesc cîntare spec iale. 161). înainte de a efectua cîntarirea bolnavului se va verifica de fiecare data balanta. Dupa aducerea balantei în echilibru se imobilizeaza acul indicatei1 închizînd bratul balantei si se invita bolnavul sa se aseze pe cîntar. Aceste paturi-cîntare se folosesc. 164). acul balantei se stabileste în punctul zero. ea poate fi regla ta cu ajutorul sistemului de corectie. 162). pentru a usura cîntarirea bolnavilor în stare grava.pe de nivelul ochiului. cu ajutorul unui sistem de pîrghii. cînd bolnavul poate parasi cîntarul.

în cazul cîntaririi bolnavilor cu pat. Cîntarirea bolnavului în po- se va scadea din greutatea totala greutatea îmbracamintei si încaltamintei. se va utiliza totdeaunaacelasi caza rmament de pat si acelasi tip si cantitate de lenjerie. zitie seztnd.obiectul permanent si neîntrerupt al observatiei bolnavului (dializarxtrarenala. se va scadea din greutateatotala cîntarita. pentru cîntariri mai exacte Fig. în care se culca copilul. acarei greutate. iar celalalt taler cu cursoarele cu greutati fixe. avtnd aceeasi haina denpital si daca este posibil cu ace lasi cîntar. Fii. Cîntarele pentru copiifunctione aza pe acelasi principiu al greutatilor constante pe un bratde pîrghie de lungime variabila. Pentru cîntarirea sugarilor se utilizeaza crutare la care unul dintalere este înlocu it cu un cosulet sau scafa. IGl.). 752. Cîntarirea bolnavilor se va face totdeauna dimineata pe nemîncatedupa ce bolnavul a avut scaun si a urinat. 347 . Cîntarirea bolnavului. împreuna cu aceea a patului. care echilibreaza o greutate variabila. h idratare rapida etc..

Ele sînt prevazute cu trei cursoare. 163.ir« doua au scopuri identice cu acelea de la cîntarul antropometric utilizat la adulti. Pat clntar. pentru echilibrarea cîntarului cu greutatea scutecelor ce se pun sub copilul dezbracat cu ocazia cîntaririlm1 . Aceste cîntare functioneaza dobicei pîna la 10 kg. Fig. salteaua si patul). iar al treilea. 164.si un alt brat de pîrghie constant. dintre c. . Flg. Cîntar de pat (se introduce sub pat si diitareste bolnavul împreuna cu lenjeria.

în caresînt culcati copii. vor fi cîntariti împreuna cu asistenta. Ver ificarea si corectarea balantei preceda si aici cîntarireapropriu-zisa.Verificarea acestor cîntare se face la fel ca si la chitarele antropometrice. De multe ori. dupa care sepoate citi pe tija gradata înaltimea corpului. c alculînd diferenta de greutate. Acestea sînt jgheaburi gradate. Cînd cîntarirea se face numai pentru stabilirea cantitatilor delapte supte de copil nu este nevoie de scaderea greutatii lenjeriei. pentru ca. se va ech ilibra apoi cîntarul cu ajutorulcelui de-al treilea cursor negradat. Bolnavul este asezat în picioaresub cursorul taliometru lui si este invitat sa stea în pozitie cît maidreapta. în schimb se defecteaza foarteusor si nu sînt destul de precise. prevazute cu cursoare. gradata în cm. Determinarea înaltimii corporale se face cu taliometrul. balantele antropometrice destinate pentru cîntarirea adultilor sînt prevazute cu o tija verticala. Exista diferite tipuri. care nu pot fi asezati pe cîntar. Masurarea dezvoltarii staturale a copiilor mici se face în pediometre. Gradul lor de sensibilitate este pîna la 10 g. 165). pe care se miscaun curso r în pozitie perpendiculara. în timpul cîntaririi. Cîntarirea sugarilor pe aceste balante se face la fel ca si cîntarireaadultului. Atît pentru cîntarirea adultului. dupa care cînta rirea se va face înmod obisnuit. în aceste cazuri. pe carene poate citi si înaltimea bolnavului (fig. intereseaza numai diferenta de greutate acopilului înai nte si dupa alimentatie. . Masu rarea se face în acelasi fel ca si la adult. urmînd « a . Cînd cîntarul nu are cursor special pentru echilibrar eagreutatii scutecelor. care îi va tine în brate. Acestea nu prezinta nici unavantaj fata de cântarele cu greuta ti. Se va avea grijaca. pîna l a capul bolnavului.. acesta s epoate utiliza pentru situatiile în care sîntem nevoiti ca masuratoareasa se execute în pozitie orizontala. Un prototip practic detaliometru este acela format din segmente montabile. însa fiecare are la baza o tija gradata. Copilul se poate cîntari si îmbracatcu obligatia de a se sc adea greutatea îmbracamintei. Cursorul este lasat jos. imediat dupa stabilirea greutatii comune asistenta sa se cîntareascasingura. greutatea exacta a acestora se va scadea în modogligatoriu din greutatea masurata. ment/ inînd copilul în pozitia întins. Copiii mai mari în stare grava. Aceste balante pot fiutilizate pentru determinar ea raportului dintre greutatea corporala. întrucît sugar ul este cîntarit fara haine. caci miscarile violente împiedica oscilat iile libere ale aculuiindicator facînd imposibila cîntarirea. copilul sa ste a linistit în cosuletul sau scafabalantei. cît si pentru cîntarirea copiluluise mai utilizeaza si cîntare cu torsiune. pe cîntar se vaaseza un scutec sau o flanela. drept.

pre cum si în ziua plecarii.9 la femei. indicînd gradul de deshidratare a bolnavului. Scaderea brusca a greutatii corporale cu marirea diurezei semnaleaza începerea eliminarii lichidelor fixate sub forma de edeme. Daca starea generala nbolnavului nu permite ridicarea luidin pat si asezarea pe cîntar. prin Snregistrarea concomitenta a greutatii corporale. se asemenea. Astfel în afect hunile însotite de edeme (ca insuflcienta cardiac a. navului. Determinarea înaltimii bol-nului apa acumulata se eliminfl. Daca diureza se mentine. de asemenea. 165. afectiunile renali» edematoase. Raportul greutate/înaltime. în caz de ciroza UN citogena sau alte afectiuni înmi tite de hidropizie) bolnavul trebuit' cîntarit zilnic.2 la barbati si 3. sa ne putemorienta asupra gradului de r etentlelichidiana. Bolnavii adulti se cîntaresc la internare. înseamnA ca lichidele ingerate sînt încantitate mai mare decît cantitate a pres crisa. apoi de obicei de d t ori pe saptamîna. Corticoterapia favorizeaza retine r e a ap ei î n o rg a n i s m .i exprimata în kilograme si înaltimea bolnavului. iargreutatea corp orala stagneaza. cu ocazia stabilirii tolerantei iata de hidratiide carbon la bolnavii diabetici. Cîntarirea este obligatorie în timpul tratamentului cu medicamente diuretice. pentru ca. i a r o d a t i icu încetarea administrarii hormoFig. greutatea trebuie stabilita precis. Bolnavii supusi tratamentului cuACTHsau cortizon vor fi. în vederea determinarii metabolismului bazai. Pierderile mari de lichide prin varsaturi si diaree determina oscadere a greutat ii corporale. atunciva fi cîn tarit împreun a cu p atul cu ajutorul unui cîntar care NU introduce sub pat. a lichidelor consumate si a di u rezei. 350 . în unele afectiuni sau mcursul unor tratamente este nce»i= sar ca b olnavu l sa fie cîn tarit tu fiecare zi. exprimata în deci HM tri. cîntariti zilnic. < de 4. exprimat în valorile de mai sus.

fluida. acestea au o emnificatie patologica. apare în caz de fibrom uterin. salpin ftite. Scurgerea muco-purulenta sau purulenta este galbuie sau galbena verzuie. Scurgerea seroasa sau mucoasa. în inflamatiile cronice cantitatea jleucoreei este mica. culoarea. cu un miros penetrant respingator. care abia pateaza lenjeriabolnavei. galbuie-verzuie în caz de gonococie. pîna la cîteva sute ml. Alteori. putind ajunge pîna la 400 ml în 24 de ore. Oînd aceasta secretie devine mai abundenta. cantitatea acestei secretii esteDedusa. rosie apoasa saufcafenie în cazul tumorilor organelor genitale sau rosie-aprins cîndj este formata din sînge. scurgerile sînt amestecate sau sînt armate numai din sînge . în afara perioadelor menstruale. se exteriorizeaza ib forma unei scurgeri iritante. Cantitatea poate sa atinga 200 400 mlcaz de hidroree. La adulti. în schimb în afectiunile acute gonococice scurgereaeste de can titate abundenta. feare contribuie la procesul de autoaparare a aparatului genital fataîe infectii. adnotarea se face în kilograme. Aspectul scurgerilor patologice este de asemenea foarte diferit. de cantitate variabila si poarta nume de leucoree patologica.Greutatea corporala a bolnavului trebuie notata pe foaia de emperatura. alba sau incolora. aspectul si ritmul scurgerilor. SCURGERILE PATOLOGICE ALE ORGANELOR GENITALE FEMININE Glandele mucoasei genitale secreta o cantitate redusa de lichid. fluida. tulburari ovariene sau în nevropatii. Culoarea scurgerilor poate fi alba-laptoasa în caz de leucoree [a femeiilor tinere. Scurgerea sanguinolenta. viciu de pozitie a uterului. în prezenta unei astfel de scurgeri se vor analiza cantitatea. rosie-apoasa . foarte abundenta. Cantitatea este variabila de la cîtiva ml. asa încît nu se scurg e nici o data din vagin si deci nu pateazaifaria. debilitate. la copilul mic. Aceasta secretie constituie le ucoreea fiziologica. apare în metritele gonoco cice sau dupa avorturi septice. în rubricaszervata pentru ace st scop. în cantitate redusaj apare si la fete tinere si se datoreste de obicei unei tulburari generalea organismului: an emie. greutatea corporala estesprezentata grafic pe sistemul de coordonate rezervat în mod specialantru adnotarea curbei de dezvoltare ponderal a a copilului. în conditii fiziologice. Scurgerea seroasa. stare limfatica etc.

«au de culoare cafenie. cu miros fad. se cons . în cantitate mai redusa. (Scurgerea sanguinolenta-purulenta. apare în cancerul organelor genitale.

sau apare mai mult prov o c at a. URMARIREA APARITIEI UNOR MANIFESTARI PATOLOGICE în afara de comportamentul functiilor vitale si vegetative. putînd duce uneori la deshidratare! iorganismulu i. într-o cantitate exce siva are semnificatie patologica. în spitalele de specialitate. Adesea transpiratia apare dup. datorita hi persecretiei foliculare. datorita congestiei premenstruale. ca în c anc eru l u te ri n. Secretiile patologice din organele genitale trebuie prezentai c medicului la vizita. el nu va fi niciodata aruncat în cosulde hîrtii. Transpiratia poate fi continua sau periodica. cu aprobarea lui. polipi ai colului sau endometrite hemoragice. Scurgerile hemoragice pot aparea sub forma unor menstruatiiprelungite si în acest caz vorbim de menoragie. asistenta va urmari si aparitia eventuala a unor manifestari patologice. Transpiratia poate sa aiba un caracter regional. se con s t a ta Inc az de avort. Uneori se accentueaza în preajma menstruatie!. Transpiratia. Se întîmpla ca scurgerea sa survinftla mijlocul c iclului menstrual sub forma unei secretii de lichid clarca gelatina. felul si cantitatea scurgerilor se noteaza pe foai a de te mperatu ra. Transpiratia este un fenomen fiziologic prin careorganismul îsi inte nsifica pierderile de caldura. ca de exemplu în fibromul uterin. asistenta va aplicuun tampon de tifon (nu de vata) la vulva bolnavei. Tavita trebuie sa fin curata si uscata. Dupa ce a fost vazut de medic. Prezentarea se face cu ajutorul a doua pense. Descoperirea precoce a aceastora poate sa dea cheia diagnosticuluisau poate prev eni unele complicatii instalate în cursul bolilor. ca de exemplu în criza pneumonica. Astfel întîlninitranspiratia palmel or si a plantelor în cazul bolii Basedow. Ritmul scurgerilor. fo rmat a p repo nd eren t din s în g e. cînd vorbim de metroragie. sau sa indice sfîrsitul unei febre continue.lun orar mai mult sau mai putin regu lat. Hemoragia poate l'l spontana. adaugarea de substante dezinfectante peste sausub tampon nu es te permisa caci denatureaza aspectul secretiei. fixîndu-1 cu ajutorulunui pansament în T. 352 . Pentru recoltarea scurgerilor.tata în caz de inflamatii ale uterului s i în caz de cancer infe ctat Scu rg erea r osi e . Scurgerile pot fi continue sau pot aparea mut ales la oboseala. tamponul va fi ars. mînuirea cu mîna iitamponului nu este admisa. ca încazul febrelor intermitente. Tamponul cu secretie se pastreaza într-o tavitrirenala acoperita cu un capac netra nsparent. daca singerarea apare în afara pierderilor menstruale. sau în cursul perioa delor menstruale.

O paloare extrema se constata în(jazuri de colaps si soc datorita adunarii sîngelui în vasele abdominalebxcesiv dilatate. Coloratia galbena a tegumentelor apare în caz de ictere sau în irma consumarii unor medicamente ca: atebrina. congestionata. Coloratia icterica poate semnala aparitia[unei boli in fectioase. trebuie sa observe bine tegumentele jolnavului. Cianoza poate sa apara si localizata. cînd circulatia de reîntoarIcere a unei regiuni este deranjata printr-o tromboza sau compresiunealunei vene . O roseata anormala ipare si în unele afectiuni hemoragice. Totusi. culoarea bruna. icterul rubin areIo nuan ta rosie asemanatoare culorii portocalei. în cursul diferitelor îmbolnaviri pot sa apara pigmentatii anor-| maleale pielii. Paloarea exagerata 'a pielii se constata în caz de anemii si de | rigare insuficienta a pielii. de aceea va fi raportata imediat medicului. jumatatea de fata din jartea afectata este mai rosie. Eage datoreste tulbu rarilor de hematoza. cenusie-murdar în ciroza hepaJtica. acid picric etc. Cianoza se manifesta prin culoarea albastra a tegumentelor. culoarea cenusie-murdar în s up u ratii pulmon are cron ice etc. sau alterarea functiei[muschilor respiratori. pentru a putea sesiza modificarile survenite în timpul Jnternarii. 18 35 3 . de asemenea. precum si în unele boli congenitale ale inimii. Paloarea instalata în mod brusc se datoeste de obicei unei hemorag ii. lipsind pielea de o irigare suficienta. în pneumonie. icterul verdin esteIun icter intens cu nuanta verde. ele putind avea importanta în mersul bolii.Culoarea tegumentelor. ca de exemplu culoarea galbena ca paiul în cancer si [anemia pernicioasa. asistenta în Cazul îmbracarii si dezbracarii bolnavului. 23 -c. în cursul efor-| tului fizic sau în caz de febra. Astfel ea apare în afectiunile aparatuluitespirator care deranjeaza p rocesul de respiratie. în cursul afect iunilor aparatuluicirculator însotite de insuficienta inimii drepte cu staza venoa sa consecutiva. Eoseata intensa a pielii poate sa apara în emotii. care fac sa se acumuleze hemoglobina redusa în sînge. llcterul se manifesta mai întîi la sclerotice. cînd are o cauza{spastica. ca : obstacole încalea aerului. iar icterul melanic se caracterizeaza ! printr-o nuanta neagra. putind avea nuante sau intensitati diferite : icterul flavin este galben-palid. toaletei zilnice si cu ocazia Hplicarii procedeelor terapeutice. Ea poate aparea si sub forma de crize. reducerea suprafetei respir atorii. culoarea bronzata în boala Addison. Culegerea datelor semeiologice relativ pielea bolnavului cade în sarcina medicului. Prin pierderea unei can titati de lînge. organismul se anemiaza.

.

prin care bolnavul a trecutrecent. care. lucie si mai stravezia. Ele trebuie observate si semnalate imediat medicului.Edemul. ca : tromboza. subnutriti sau dupa perioade lungi de inanitie. compresiunea externa de catre o tumoare etc. carentiale sau inflamatoare. regiunea s i timpul în care a aparut. lamelara sau în lambouri si se va raporta medicului caracterul eiexact. Recunoa sterea ei poate contribui la stabilirea diagnosticuluibolii actuale. cînd vorbim de edemangioneurotic. El se mainumeste si edem albastru. Descuamatiile trebuie observate cît mai precoce. neurastenie. boala serului. herpes. ca : urticarie. se dat oreste stazei venoase. în distrofii hepatice etc. Edemul de culoare rosie localizat în jurul proceselor inflamatorepoarta numele de edem inflamator. . hiperexcitabilitatea nervilor vasomotori ai pielii. varicela. Edemul poate avea si o cauza alergica. cîndstaza venoasa este determinata d e un obstacol în calea unei vene. care apar uneori în meningite. localizat mai întîi la pleoape. rujeola. Edemul. El poate fi localizat. ea putînd fi: furfuracee. erizipel si erizipeloid. Eruptiile cutanate. apare ca o consecinta a scaderii proteinelor plasmatice si reduceriipresiunii co loid-osmotice a sîngelui si poarta numele de edem casectic.. sau generalizat în afectiunile cardiace si pulmonare. putînd reprezenta boli infecto-contagioase. cardiace. însotit de cianoza. ca dungileTrousseau si dermo grafismul. apoi Inorganele genitale. Descuamatiile. creeaz a o staza generala în sistemul venos. pielea mai palida. Eruptiile cuatanate pot fideterminate de : boli infectioase acute : scarlatina. tifos exantematic. prin insuficientainimii drepte. zona : reactii alergice. nu prezinta cute. Regiunea edrmatiata este mai voluminoasa.. Prezenta de scuamarilor are o mare importanta în specialla copiii la care bolile infectioase îns otite de descuamari sînt maifrecvente. Pielea îsi pierde elasticitatea si pastreaza un oarecare timpurmele de presiune a degetelor. se datoreste unor afectiuni renale. Edemul survenit la bolnavi casectici. în acest ultim caz vorbim de anasarcâ. Edemul este un fenomen foarte frecvent în cursul bolilor renale. caci pielea si tesutul subcutanat sînt infliltrate cuserozitate. boala Basedow etc. localizat initial în partile declivoale corpului. cancerosi. Edemul poate fi localizat sau genera liazt. Eruptiile cuatanate pot aparea în cursul spitalizarii. Se va observa caracterul descuamatiei. rubeola. ele putînd semnala o boala infectioasa. febra tifoida. Edemul de culoare alba. tuberculosi.

în bolile organelor hematopoie U»'. denumite petesii. care apar in cursul acceselor de tuse. Parezele si paraliziile. punctiforme. ovalare sau rotunde. Paraliziil e pot fi periferice sau centrale.. musculatura trunchiului. Ea trebuie sa stie sa localizeze deficitul motor la : membrele interioare. în caz de avita minoza. Hemoragiile de la nivelul pleoapelor si conjuctivelor.o. sau numai anumite KTiipe musculare. în afectiunile însotite de insuficienta hepatica. Hemoragiile cutanate pot aparea de la o zi la alta. în primu l caz este niins neuronul periferic. Ele apar în cursul bolilor infectioase acute. mai mult musculatura distala. salicilatul. lipsit »!(»tonicitate si miscarile pasive pot fi executate cu o amplitudine mult mai mare. sau poate fi total. numiteechimoze. bromul. iodul. inorfina si uneori antibioticele. dimpotriva. melena etc. se datoresc uneori stazei venoase. Ele trebuie: recunoscute în faz a precoce. hematemeza. Hemoragiile cutanate pot fi însotite de hemoragii ale mucoaselor : «tpistaxis. precum si în cursul intoxicatiilor medicamentoase. Pot aparea sub forma de hemoragii mici. de o modificare cantitativa sau functionala a trombocitelor sau de o fragilitate capi lara exagerata de natura toxica sau infectioasa. Caract erul lor hemoragie se diferentiaza de eruptiile conjjoBtive prin faptul ca nu dispar la presiunea digitala. cînd vorbim de pareze. moale. membrul atins este spastic. muschii fetei etc.actiunea toxica si de sensibilizare a unor substante medica[ inuntoase. Asistenta va observa daca se instaleaza tulburari de motricitate la bolnavul îngrijit. hemoragii gingivale. în al doilea caz. superioare. cu tonusul . antipirina. cînd vorbim de paralizii. caci pot fi semnale de alarma a unor starihemoragipare sau septice fo arte grave. apoi daca intereseaza un membru în întregime. fiind determinate de tulburari de coagulare a sîngelui. Niui sub forma de placi hemoragice de extindere mai mare. Deficitul motor poate l'i partial. beladona. ca : chinina. în acest ultim caz se va orienta daca paralizia intereseaza mai mult musculatura proximala a membrului atins sau. membrul paralizat este flasc.

Ea nu are dreptul de a face încercari sau tentative de miscari cu partile paralizate. Paraliziile membrelor pot fi însotite de paralizia musculaturiivezicii urinare sau rectului.pastrat. 355 . sau de paralizia sfincterelor. chiar exagerat. Asistenta aduna datele privind paraliziile si parezele exclusiv prin observatie. aceasta putind duce la agravarea Hlarii bolnavului. ceea ce se traduce prin retentie de urinaiji fecale. miscarile pasive se pot executa cu o ampliI udine mult mai mica. cînd apare fenomenul de inconI inenta urinara si de materii fecale.

bolnavului.Asistenta trebuie sa fie atenta la orice manifestare patologica u. ca si orice simptom subiectiv semnalat de bolnav (pocare acesta. caci numai prin aceasta strînsilcolaborare între asistenta si medic se va putea urmari într-adevarstiintific starea bolnavului. tulburarile do sensibilitate. modificarile aspectului limbii. pîna la vizita medicului îl uita). anginele. de multe ori. . trebuie sivfie aduse la cunostinta acestuia.

aducerea bolnavului în pozitiile adecvate examinarilor. adinaniici. contribuie lacrearea unui climat f avorabil între bolnav si medic. Sarcinile asistentei în pregatirea si asistarea unui examen clinicmedical sînt xirma toarele : pregatirea psihica a bolnavului. servindu-1 ji cu instrumentarul necesar. somnolenti. toate acestea intervenind pentru scurtarea timpului expunerii bolnavului în stare grava la traumatismulexaminarilor. . dezbracarea si îmbracarea bolnavului. Ajutorul acordat medicului si bolnavului în cursul examinarii clinice degreveaza pe acesta din urmade eforturi f izice. deservirea medicului cu instrumente. verificarea si pregatirea instrumentarului necesar. inconstienti. îi previne o serie de suferinte inutile. în acest f el.PREGATIREA Sl ASISTAREA EXAMINARILOR CLINICE Sl DE LABORATOR ASISTAREA EXAMINARII CLINICE A BOLNAVULUI Colaborarea la examinarea clinica a bolnavului este una din sarcinile importante ale asistentei. ajutorul asistentei la examinarile cliniceoRte indispensabil în cazul bolnavil or în stare grava : astenici. si foarte utila în cazultuturor bolnavi lor. adunarea. face accesibilamedicului explorarea tuturor regiun ilor organismului. imobilizati etc. asigurarea iluminatiei necesare la examinarile cavitatilor naturale.

manusi sterile de cauciuc. a extremitatilor în caz de edeme. un termometru. despartindu-1 cu un paravande celelalte paturi. Bolnavul nutrebuie niciodata indus în eroare caci as tfel va pierde încrederea Iunoi. un creion dermatograf pentru notarea pe piele a limiteloranumitor organe.ferirea bolnavului de traumatisme si raceala . stetoscopul si o bucata de tifon pentru auscultatie directa . constituie factorii importanti ai unei buuupregatiri ps ihice. ciocanul de reflexe pentru luarea reflexelor osteo-tendinoasc. atitudinea tovaraseasca.). în preajma examinarilor de orice natura. va suporta mult mai usor suferintele ca uzate de diversele explorari.1 reflecte dorinta permanenta de a-1 ajuta. Adunarea. o tavita renala pentru depunerea manusilor. tensiometrul cu fonendoscop propriu. Daca însa cunoaste esenta si importanta examinarilo r. palpa rea unui abdomen dureros etc. instrumente speciale în functie de natura examinarii si dorecomandarile examinat r ului (valve vaginale. vaselina. asistenta va izola patul bolnavului (în special la prima examinare). asezarea bolnavului în pat dupa examinare si facerea patului. 358 . specul nazal etc. ace si esteziometrul (pentru cercetarea sensibilitatii pielii). compreselor utilizate. în special la copii etc. obtinînd cooperarea lui activii ta reusita si operativitatea examinarilor. exsudate pleurale. crearea climatului favorabil. cautînd sa se reduca la minimum durerile care eventualtrebuie provoc ate prin unele manopere simple. o panglica-metru de masurat pentru determinarea circumferintei abdomenului în caz de ascite. prinîncrederea pe care i-am insuflat-o. obisnuit. Tinînd seama de simtul pudorii. eventual oglinda frontala. c eea ce linisteste pe multi bolnavi. Pentru examenul clinic medical. o lanternilelect rica (pentru examinarea reflexului pupilar si cercetarea cavitatiloraccesibile) .. asisteuUtrebuie sa lamureasca boln avul asupra caracterului inofensiv al examinarilor. asistenta pregateste urmatoarele : o învelitoare usoara de flanela. saupentru delimitarea cîmpurilor destinate ira dierii cu raze Bontgen. produs elor patologice. Atitudinea ei fata de bolnav trebuie . verificarea si pregatirea instrumentarului necesar examinarii clinice medicale. spatule linguale sterile. ca : examinarea urmiarticulatii inflamate. diferitele segmente ale corpului. j P r e g a t i r e a p s i h i c a a b o l n a v u l u ii l < « s e î n c a d r e a z a î n m u n c aeducatie si de linistire pe care asistenta o du ce cu bolnavul din in» mentul primirii lui în sectie.

se va scoate camasa sau pijamaua.doua prosoape curate si sapun pentru spalarea mîinilor. loliiavii trebuie dezbracati complet. apoi vor fi asezate pe o ta vita utilizata numai pentru acest scopînvelite cu un servet. însaHir. pledurile s i plapumile vor fi împaturite laMipatul distal al patului. Bol navul nu trebuie sa stea complet dezvelit înIutii oricarei examinari. umeri. pentru ca globul vezical sa nu induca în eroare pe medicul examinator. Aducerea bolnavului în pozitia adecvata examinarii si sprijinirea lui usureaza mult . La[iluminarea abdomenului. însa dezvelire a partiala a suprafetelor deexaminat prin tragerea si rasucirea camasii la gîtul b olnavului. asistenta va a coperi toracele bolnavului cu\\l\\ prosop curat si uscat. în acest timp. tragînd în jos învelitoarea pîna la simfizajmbiana. el trebuie adus totdeauna în pozitiile cele mai adecvate observatiei. Dezbracarea si îmbracarea bolnavului se vor face dupa princiaratate în capitolul îngrijirile generale acordate bolnavului". pentru ca la nevoie sa poata fi examinata la laborator. axile. însa este bine ca sa îmbrace pe\ toai'eurs camasa. bolnavul trebuie sa fie îmbracat în rufaria de spital. Pentru examinarile . Pentru examinarea organelor genitale si a membrelor infe r ioare se vor îndeparta si pantalonii. paitea inferioara a corpului[tliuînînd acoperita c u învelitoarea de flanela pîna la ombilic. pentru a nu provoca dureri sau miscari inutile. La nevoie. pentru a putea fi observate si tegumentele de pe fata posterioara a corpului. II). inspectia generala se va face aducînd bolnavul în decubit dorsal. membrele supe-flmivc. în cursul examinarii. Examinarea se începe prin luarea anamnezei. La examenul obiectiv însa. îmbracarea si dezbracarea trebuie dcctuate cu foarte mult tact si finete. înainte de începerea examinarii. asistenta va ajuta sa se întoarca.ii superioare a corpului: gît. sau dezvelirea partiala a abdomenului la bolnavul îmbracat lui trebuie practicata. Astfel. bolnavul sa-si goleasca vezica. caci aceasta poate ascunde o serie de simptomeimportante . Urina nu va fi aruncata pîna la d i «pozitia medicului. Instrumentele vor fi verificate în ceea ce priveste functionalitateai. torace. spreexemplu. Asistenta va avea grija ca. bolnavul va sta în pozitia cea mai comoda pentru el.braearea nu tr ebuie facuta neaparat deodata. cu ocazia examinarii. Asistenta va sta în fata medicului de cealalta parte a patului. 359 . Dupa terminarea examenului clinic. atît munca medicului cît si eforturile bolnavului. ffcvu cu instrumente o depune pe noptiera bolnavului. utilizînd metoda descrisa la capitolul indicat (vt-xi voi.

limbii. fiind sprijinit de asistenta. bolnavul va aplec. faringeluisi amigdalelor. ambele mîini. în acest fel. tinînd bin e bolnavul si eliberînd prin aceasta suprafatatoracelui pentru examinarile medical e. 166). lanterene electrice asezata la stînga medicului. La nevoie. sau daca acesta examineaza cu oglinda frontala. Pentru examenul mucoasn cavitatii bucale.Examinarea capului. de o pate si de alta. Bolnavul se va ridica dindecubit dorsal singur sau cu ajutorul asistentei. razele de lumina se vor reflectiifoate bine în cavitatea cercetata. Examinarea organelor toracice la bolnavul grav deosebit de ordinea obisnuita a examinarii clinice se va începe în decubit dorsal. sub caroasistenta introduce. Sprijinirea bolnavului grav la examinarea spatelui. care se va aseza pomarginea patului fata în fa ta cu bolnavul si îl va sprijini din regiuneaomoplatilor cu ambele mîini. 166. O data ridicat. icapul înap oi. ridicîndu-1 în pozitie sezînd. Dupa terminarea fetelor anteioara si laterala ale toracelui. cu ajutorul unei lampi sau Fig. atunci înapoia si la stînga bolnavului. elva sprijini capul pe umarul asistentei (fig. bolnavul va fi ridicat în pozitie sezînd împreuna cu pernele. gîtului si a cavitatii bucale se poate face In decubit dorsal sau în pozitie sezînd. în cazuri foarte grave. în nici un ca/ nu se admite ca bolnavul sa fie ridicat tragîndu-1 de una sau de ambele . asistenta coboara mîinile din regiunea omoplatilor pe treimea superioaraa bratelor. examinarea se va continua în pozitie sezînd. Asistenta va asigura l . inevoie iluminarea ca vitatii examinate. Liînaltimea urechilor lui .

pericol de embolii etc. medicul vaexamina numai fata anterioara si fetele l aterale ale toracelui. Pentru deli mitarea matitatii ficatului si a H plinei. lasînd libere numai partileutrict nece sare pentru examen. respectiv drept. îl ajuta la îmbracare a acesteia. se solicita bolnavul de a nu încordamuschii peretilor abdom inali. asistenta va veghea ca bolnavul sa întoarca . Mai departe. se va renunta la examinarea feteiposterioare a toracelui si a regiunii renale. ea va ajutaliolnavului de a aduce membrele în pozitia adecvata lu arii reflexelor. cu coapse le flectate pe abdomen. Ea prezinta apoimedicului manusa de cauciuc. ea vaiijuta boln avul de a se scula din pat si-1 va sprijini în timpul miscarilorj>o care medicul i le va cere. cu genunchii îndoiti si coapsele 361 . H va fi acoperit cu o învelitoare de flanela. imediat dupa examinarea toracelui. asistenta va culca bolnavul în decubitlateral stîng. în acest caz. Examinarea sistemului nervos va cere asistentei sa sustraga lanevoie atentia bol navului de la încercarile medicului de punere înevidenta a reflexelor osteo-tendinoa se. daca starea generalaii bolnavului o permite. lubref la/a cu vaselina degetul cu care se face tactul si solicita bolnavul sa-sirelaxe ze musculatura anala respirînd profund în cursul examinarii. asistenta va întoarce bolnavul la cererea medicului în decubit lateral stîng. Pentru tactul rectal. bolnava va fi culcata în pozitieginecologica : în decub it dorsal. iiHistenta aplica banda tensiometrului pe bratul bolnavului. în cazuri extreme ca: hemoragia organelor interne. în timpul xaminarii. ('u ocazia cercetarii echilibrului si a motricitatii membrelor. i'. ^ în cursul examinarii.ipul lateral. Pentru examenul ginecologic.. în vederea acestui scop. în acest f el se evidentiaza bine fetele laterale ale toraceluiti abdomenului. La femei grase cu glandeniiiimare ptozate.inîini. sau. pentru a nu respira în fata ei sau a medicului examinator. infarctmiocardic. Examinarea organelor abdominale se face în decubit dorsalcu bratele întinse si relax ate de-a lungul corpului si membrelorInferioare îndoite din genunchi. un servet la gura. bolnavulntînd în decubit dorsal.olnavilor tuberculosi cu leziuni deschise li se va tine. cu o perna sub cap. în pozit ie genupectorala. asistenta va ridica membreleMiperioare ale bolnavului deasupra capului. ridicare a sinilor se va face cu ajutorul unui prosopr u rât. pentru a rel axa musculatura abdominala. Examinarea organelor toracice se completeaza cu masurarea11 usiunii aiteriale. Pentru e xaminarea axilelor si a fetelor laterale ale toracelui. pentru a permite medicului palpareaorganelor intraabdominale. aducînd în acelasi timp minala ceafa. P entru aceasta.

Examinarea propriu-zisa trebuie sa fie precedata de goliroivvezicii urinare si a rectului. Dupa efectuarea examenului digital.îndepartate. Fig. ~ Masa ginecologica. însa. fie prin sondaj sau clisma. membn>lninferioare f iind mentinute în pozitia necesara prin jartierele de fixai o. pentru examinari minutioase HUII interventii pe organele genitale feminine. poate fi înclinata pîna la 30°. în vederea c ariivizibilitatii catre colul utrin si fundurile de sac ale vaginului. . se utilizeaza masa ginon. Masa. fie spontan. fiind prevazuta cu un cadra basculant. iar piciorul sprijinindu-se pe rezematoargspeciale. cu care va îndeparta peretii vaginali. care asigura . 167). legate mai sus de genunchi.bolnavei o pozitie comoda. Sub placa de sezut. logica (fig. lasînd libere uumulorganele genitale externe si abdomenul. are o tavita mobila. 167. medicul va cere la nevoie valv<>lovaginale. Aceasta pozitie poate fi realizata în patul bolnavei HUII pe orice masa de examinare. Bolnava se acopera cu învelitoarea de flanela. Asistenta ajuta medicul laîmbracarea manusilor sterile de ca uciuc si solicita bolnava sa-tl relaxeze musculatura peretilor abdominali prin respiratie adînca. Asin.

duleroase si termice. a acelor. cu ajutorul tampoanelor.vea manusilor de cauciuc de pe mtna medicului. precum si aeseri'ea medicuui cu instrumente ' r o atentie permanenta din lartea asistentei. Manusile împreuna u instrumentele folosite vor fi <lepuse în tavita renala.i. asis tenta trebu ie sa cu noasca bine o rd i n ea cron o log ica a unu i examen clinic. asistenta va ajuta la îndepari . aplicarea Tensiometrului pe bratul bol-.i. ca i i i manipularea sursei de lumina artificiala. . Din acest motiv. oglinzilor sau al altorinstrumente. Asigurarea ilminatiei nece< re pentru examinarea cavita' ov naturale. Predarea spai u l e i l i n g u a l e l a m o m e n t u l xaminarii cavitatii bucale. ajutorul dat la îmbraearea si dezbracarea manusilor t i o cauciuc. pîna cemedicul va cercet a. pentru a prevedea necesitatile de instrumente si de ajutor manual. Instrumentele si materialele cesare In timpul vizitei medicale. trebuie executate la momentul oportun. exact atunci cînd medicul are nevoie de instrumentele. bucatelelor de \ nt a si a eprub etelor umplute « u apa calda si rece la exami narea sensibilitatii tactile. a iocanului de reflexe la exami narea reflexelor osteotendinoase. p eretii vaginal i. « u care poate contribui la momentul opoitun la examinarea bolnavului. colul uteri n si fundu rile de sac ale< nginului. manoperele sau miscarile respective. legate stricttic stilul de munca si gradul de exigenta a medicului. Executarea 363 Fig. Dupa terminarea examinarii . deservirea medicului eu valvele vaginale sau cu alte mstrumnte cerute de natura examinarii pe care o executa. Ajutoru l aco rd at d e asistenta în cu rsul examenului clinictrebuie sa fereasca bolnavul ae traumatisme si oboseala. Ea trebuie sa observe cu atentie miscarile medicului. navului. Colaborarea îndelungata a medicului cu asistenta creeaza la. fixîndu-le în pozitia ceruta. 168.F ti'i nta va prelua valvele vaginale.ceasta o serie de de prinderi si gesturi profesionale.

Tot acum se stabilesc planul tratamentului. precum si ale celorlalte examinari complementare de laborator. obosesc bolnavul repede. Bolnavul va fi ferit si de raceala.unui examen nesistematic. Pregateste si controleaza starea de functionalitate a instrumentelor si material elor necesare pentru vizita (fig. dacas-au facut. v or fi de asemenea pregatite împreuna cu foile de observatie. precum si ad notarile relativ la medicatia si alimentatia bolnavilor. Pregateste si distribuie foile de observatie. are rolul ei bine definit în informarea medicilorla patul bolnavului. în legatura cu vizita. care cere bolnavului repetate eforturi pentru asezarea si ridicarea din pat. îngrijeste ca pîna la ora v izitei rezultatele de laborator sa fieaduse si atasate la foile de observatie al e bolnavilor. saloanele safie curatite si aranjate în ordine. cu geamurile închise. rezultatele examinarilor metabolismului bazai. perioada în care se gaseste boala lui. Badiografiile. Dezbracarea bolnavului pentruexaminare se va face în camere încalzite la temperatura corepunzatoare. putînd provoca si o agravare a bolii sale. electrocardiografiile. daca specificul bolii nu impune oalta poz itie. el va fi acoperit totdeauna cu o învelito are de flanela. asistenta are urmatoarele sarcini: Pregateste salonul si bolnavii. La sectiile chirurgicale. Acestein s t ru me n t e s i m a t e ri a l e s în t i d en t i c e cu a c e l ea u t i l i z at e p e n t ruexamenul clin ic. impunîndîntreruperea examinar ii. utilizarea fortelor sale fizicopeste masur a. în po zitia prefera ta de el. care sta în perma nenta lînga bolnav. pîna la începerea "vizitei. Se va e vita circulatia în timpul cît bolnavul este dezbracat. neglijarea sprijinirii bolnavului în pozitiile necesari* cerute de reusita examenului. s tarea generala. Daca coridoarele nu sînt încalzit e sau temperatura aerului este mai rece. foile de temperatura. cu aceasta ocazie se discuta diagnosticulbolnavului. asistenta pregateste pentru . 168). vizita este un moment hotarîtor în tratamentului bolnavilor si asistenta. precum si examinarile complementare care trebuie executate. bolnavul va fi asezat înpat. Dupa terminarea examinarii clinice. lasînd descoperite numai portiunile din corp exiim i n a t e î n a c e l mo m e n t . b olnavii sa fie reîntorsi de la laboratoare sau sali de tratamente si sa fie culcat i în paturile lor. masurile ce trebuie luateimediat în in teresul bolnavului. Din acest motiv. ASISTAREA VIZITEI MEDICALE Colaborarea medicului cu asistenta este foarte strînsa mai ale H în cursul vizitei medicale. Asistenta va supravegheaîngrijitoarele si infirmie rele ca.

în vederea acestui i>p. se constata efecte favorabile. cu ocazia vizitei. Asistenta va arata modul cum au fostaplicateprescriptiile m edicale. \sistentavasolicita medicul penii u întreruperea vizitei numai în '. mentionînd eventualele manifestari neobisnuite observate în ursul supravegherii. Informeaza medicii asupraFig. sa nu citeasca. sa nu se c u p e d e l u c ru l d e m în a s a u c uM de îndeletniciri care ar putea susi ruge atentia medicilor. n.n de urgenta. infirorelor etc. dimpotriva. pentru ontuale recoltari bacteriologice. informatii cerute de restul rsonalului. Asigura linistea necesara în timpul vizitei. daca a p rezen t at in toleran ta fata de me d i camen te s au . împiedicînd derane a me di cu lu i p ri n c h emari l a Utfon.tita si masuta rulanta de pansamente. 169. Bolnavii vor fi 'struiti în prealab il ca în cu rsul /atei sa nu discute între ei.ivilor în cursul perioadei de timp < :«. anumite date referitoare la starea Minerala a bolnavului chiar daca ele au fost înregistrate în foia del («mperatura în caz ca ele prezinta o importanta deosebita prin ampli . Este bine daca asistentapregateste utr u vizita si cîteva medii de cultura cu tampoane sterile. pentru a încerca i. Asistenta va raporta dinnou medicului . a îngrijitoarelor.re a trecut de la vizita ante-11 oara. precum si felul în care bolnavul a reactionat lauiwstea. a surorilor M I a asistentelor de la vizita. 169). asis u t a s e v a i n t er e s a as up r a m o ' velor chemarii.ita ar fi cliemat la telefon. intrarea si iesirea Inavilor. i Mea cineva din participantii lai/. sa nu plimbe. nu Irati" (fig. Asistenta se îngrijeste de i arii generale si comportarii bollinistea necesara în timpul vizitei medicale. rezolve problema fara a deranja in la vizita persoana chemata. întrucît aici unele pansamente r fi desfacute în cursul vizitei. ea va afisa pe usa salonului ^pectivo tabla pregatita în prei ibil cu instriptia Vizita.

atunci v a confrunta notele din caietul de vizita cu inentlunea medicului de pe foaia de temperatura. igputa bol un Preia toate indicatiile si prescriptiile relative la med nalimentatia. Astfel. Dezbraca boln avii si aco rda asisten ta necesara pentruminarile clinice.tudinea sau intensitatea lor (de exemplu. Po maisimple. Dupa terminarea vizitei asistenta totalizeaza sarcinile pe le-anotat în caietul ei si le clasifica în ordinea urgentei lor. îmbraca bolnavul daca a fost dezbracat. .). pe altele le pregateste în vederea exe cutau latermenul fixat. deserv este medicul cu instrumentele de pe tiuvizita. ca efectuarea unei clisme sau aplicare^ unei coni| leexecuta imediat. hidratare a si alte procedee de îngrijire si de tratiuprecum si asupra examinaiilor compleme ntare ce irnai trebuietu a te bo ln avu lu i si p en tru care ac es ta t re bu i e s at fie pr eg i llasistenta. c aci gest saucomunicare în soapta creeaza b olnavului stari de suspi' în legatura cu o reala sau închipuita înrautatire a sterii sale. orarul. aduce bolnavii în pozitie adecvata. Daca asistenta nu este sigura de dozajul vremnui medicatiiwlitprescris. Daca i s-a cerut dinainte sau ea considera raecesar. v a c e re co mp l e t a ri de la medicul de salon sau de la medicul de gardai». Sarcinile pe care le primeste le noteaza imediat în n ' de vizita. împreuna cu con>| tarile speciale ale medicului.di ca depiedm bolnavii planifica ti pentru trimiteri la examinaricomplementarei IM dimineata urmatoare etc. Eeylativ la medva înscrie exact felul med icamen telor ce vor fi administrate. varsaturile. spi. crizele dureroase ettc. scaunul. asistenta v a ev ita discu. iar daca nu reusesti» tHi s e l amu rea s c a nic i p e a ce a s t a c a l e . exacta. ca si preferintele bolnavului în ciulii * permis de dieta prescrisa. pulsul foarte aonci. chiar fa ra sa fie solicitata p> > acest lucru. destinat numai însemnarilor de acest fel. îl asaza lnn|ini comod în pat si reface patul dupa pocedeul obisnuit. Eegimul. în tot cu rsu l vizitei. Datele care trebuie an< în fatabol n av ulu i vor fi comunicate în afara salonu lui. oligo-sau anuria. si prezinta medicului urina..ijina po coi i în cursul examinarilor si asigura iluminatia necesara ca si în " oricarui examen clinic. vor fi de asemenea notat© în caiet.tii contradi' ' cu superiorii si cu tovarasii de munca. în raport cu necesitatile. va n ota în con. pentru recoltarile de produse biologice\ \ -co m pleta fo rmularele de reco ltare. precum si modul de administrare sa va repetavalorile cantitative în fata medicului. varsaturile. piinl.

NORME GENERALE DE R ECOLTARE A P RODU SE LOR PATOLOGICE Produsele recoltate în vederea analizelor de laborator constituie irialele de analizat. 367 . -ajuta la ap recierea eficacitatii tratamentulu i . -prin depistarea la timp a unor cazuri de boli infectioase.Duca prescriptiile medicale formulate de medicul secundar. produsele vor fi recol respectînd normele prescrise si trimise la laborator în conditii asigura so sirea lor î n stare n emodificata. -clarifica diagnosticul diferential fata de tablouri clinice tluilare . -reflecta obiectiv evolutia bolii . prei i i n si a purtatorilor de germeni. -atrage atentia asupra pericolului instalarii unor complicatii . -confirma vindecarea bolnavului . examenele de laborator au rol îni rnfllaxic. Importanta examinarilor de lab orator se concre-|ft«t»v/. fiziologia si biochimia organismului. Daca e fe ct uarea an al iz elo r ca d e apro ap e e x c lusiv în sa rc in a : (i ' Dualului de laborator. din acest motiv ele trebuie sa aiba stiuteprecise si manualitate corespunzatoare.ieibolilor. Obiectivitatea si deci utilitatea rezultatelor de laborator depind $B tloi factori de baza : recoltarea produselor biologice pentru analizasi tifoc tuarea analizelor. i'iirialist sau de medicul primar nusînt în concordanta. Ele pot fi produse normale sau patologice. ele con stituie un ajutor pretios. asistentaAplica totdeauna d ispozitia medicului cu gradul ierarhic mai RECOLTAREA PRODUSELOR PENTRU EXAMINARILE DE LABORATOR l'îxamenele de laborator exprima prin metode obiective modifi-i" Kiirvenite în morfologia.ilîn urmatoarele : -îmbogateste simptomatologia bolilor cu o serie de elemente -confirma sau infirma diagnosticul clinic . -informeaza asupra gravitatii cazului . de multe ori necesar ustabilirea diagnosticului. rostmotiv. majoritatea recoltarilor fac parte din i iile exclusive ale asistentelor. -ajuta la precizarea prognosticului . Pentru obtinerea unor rezultate corecte. inst ituirii tratamentului si urmarirea it.

tehnica speciala a diferitelor recoltari. p reg at irea s tic la ri ei în c ar e s e a d un a prod us el e. Pînala luarea probei respective bolnavul sa nu faca miscari. Bolnav ilor constienti sau însotitorilor. as i s ten ta t reb ui e s a c u no as ca : pregatirea bolnavilor pentru recoltare. se produc aproape aceleasi modificari în organismul lui ca si atunci cînd alimentele au ajuns efectiv în stomac. aceasta s a nu se faca dupa ora micului dejun. ca aceasta contribuie hotarîtor la stabilireadiagnosticului si tra tamentului. pe cît posib il. Unele recoltari se fac pe nemîncate. a umblat sa u s -a ocupat de alte îndeletniciri. pudoareabolnavilor. alese de la caz la caz. asteptînd mîncarea. Rezultate bune se vor obtine numaidaca aceasta munca de lamurire est e însotita cu manopere cît maiputin dureroase si neplacute. cînd bolnavul nu s-a sculat din pat.Indicatia pentru recoltarea produselor este data de medio \ totusi asistenta trebuie sa cunoasca esenta analizelor care se cer. sa fie ferit de influenta impresilor noiale zilei. sa nu se spelecu apa rece. iar altele de medic ajutat de asistenta. Este deci justificat sa se oblige bolnavul sa nu manînce pîna larecoltare. Pentr u aceasta asistenta trebuie sa foloseasca metode cît mai blînde si mai putin traumatizante. etichetarea recipientelor cu produsele recoltate. cantitatea de produse necesare analizelor cerute. bolnavul trebuie sa fie pregatit pentrurecoltare. sau dupa cebolnavul s-a spalat. mai sînt necesare si alte precautiipentru fiecare recolt are în parte. în amîndoua cazu ri le. bolnavii bine pregatiti vor ajuta ei însisi asistentei în efectuarea lor. li se va explica necesitatea analizelor. La fel trebuie stiut ca la ora obisnuita a micului dejun. amblarea probelor recoltate si transportul lor la laborator. Aceste recoltari vor fideci executate dimineata. . Avînd în vedere ca de multe ori aceleasi recoltari trebuie repetate în cursul bolii. Pregatirea bolnavului pentru recoltare. p reg at irea in s tr um e n te lo r s i u t ila ju l n e c e sa r. stiut fiind ca alimentatiaprovoaca secretia d e suc gastric. Ei trebuie sa fie convinsi ca recoltarease face în interesul lor. Bolnaviiagitati vor fi linistiti prin cuvinte potrivite sau la nevoie pe calomedicamentoasa. Pentru buna reusita a examenelor de laborator. Pe lîngâ pregatirea aratata. avînd în vedere ca unele recoltari sînt executate în întregime doasistenta. influenteaza numarul globuleloralbe si modifica compozitia chimic a a sîngelui. sa nu fumeze. conditii care pot falsifica în mare masura analiza respectiva. respectîndu-se.

nici nu se pote fe c t ua daca b oln a v ul a mîn ca t în a int e. utilajului si a sticlariei necesare pentrurecoltare. ia . Vasul în care se face recoltarea trebuie sa fie curat. ca sucul gastric sau duodenal. Eecoltarea se face dupa ce tot materialul necesar a fost pregatit. Etichetarea vas elor trebuie facuta cu mare grija. Maibune HÎnt însa etichetele lipite. ii -c. stiin d ca un produscare si-a pierdut eticheta nu poate fi folosit. numarul salonului si al patului. circum-Hcriptia medicala si întreprinderea sau institutia unde acesta lucreaza. cu urmari foarte grave pentru bolnav. ca deexemplu. Din acestmotiv. indicîndu-senumarul bonului însotitor. Bo n u ri l e d e ce re r e t reb u ie c o mp l e t a t e c i t et c u t o at e da t el e . recoltarea sîngelui pentru functiile hepatice cu bromsulfoiiftaleina. Pregatirea instrumentelor. sau dupa un regim alimentar special. asistenta trebuie sa aib a o evidenta a bolnavilor care vor fipi'cgatiti pentru examene de laborator si s a îi supravegheze înainte i Ic. p en tr u un el e e x a me ne s ero logi ce no vor mentiona si vîrsta. diagnosticul linie. Numarul vasului se poate scrie direct pe sticla cu un creion dermatografsau ni cerneala speciala (solutie saturata de fuxina în alcool). analiza ceruta. recoltare. dupa normele indicate pentru fiecare produs ti anali za în parte. în unele cazuri este bine daca se Ind ica si scop ul pen tru ca re se c ere examen ul.MI noteaza si spitalul care trimite produsul. pe lînga aceste date. de la fiecare bolnav. Nerespectarea normelor de pregatire atrage dupa sine rezultatefalse de laborator . vasele se vor eticheta. sexul. Sînt cazuricînd bonul însot itor. data recoltarii si numele aceluia cate a facut recoltarea. trebuie sa cuprinda sidate mai aman un ti te desp re b oln av . Produsele biologice trebuie recoltate în cantitate suficientapentru analiza ceruta . fara a se murdari partea exterioara a acestora. în nici un caz nu este permisafolosirea etichetelor volante sau rau atasate. ca de exemplurecoltarea materiilor fecale p entru punerea în evidenta a hemoragiilor oculte sau probele de digestie. natura produsului.. . As tfel . înainte de recoltare.Alte recoltari. Sînt cazuri cînd recoltarea respectiva trebuie executata dupamlrninistrarea unor med icamente sau substante chimice. adresa exacta a bolnavului. Daca produsul recoltat trebuie sa fie trimis într-un alt laborator. uscat sisteri-liy-at. Aceste date sînt absolut necesare din punct de vedere epidemiologie. Bonul în sotitor trebuie sa cuprinda : numele iji prenumele bolnavului. Produsele recoltate vor fi introduse în vase separate pentrufiecare analiza.

Se vor folosi instrumente si materiale care au fost sterilizat» prin fierbere. pentru recoltarea sterila a produselor se vor respecta urmatoarele norme : 1. Prin urmare. autoclavare sau prin caldura uscata. sa stranute sau sa vorbeasca în timpulprelevarii : prin germenii din aer care au ajuns în materialul recoltat de Iualte persoane. va fi evitata prin adaugare Iuprodus a unei cantitati reduse de ser fiziologic i zotonic steril. Un nu m ar mare d e p ro be se re co lt ea z a s te ri l. daca acest innu au fost înde partati printr-o toaleta si dezinfectie genitale. iar vam-hise vor steriliza la autoelav.) curate sau sterilizate la Poupinel. Suprainfectarea înseamna introducerea în produs a germenilor din afara. avînd gri ja sa nu se atingi . Produsele se pot suprainfecta : cu germeni straini proveniti de la bolnav. De e xemplu. Din instrumen tul cu care s-a facu t recolta rea. produsul sova transfera în re cipient cu foarte mare grija pentru a evita suprainfectarea. Recoltarea se face numai în vase (eprubete. sublimat et c. cutii Petri. prevazute cudopuri sau capac steril. urina poate fi suprainfectata cu germeni care se gasom» eventual pe tegumentele glandului sau în meatul urinar.La produselo caro au fost recoltate pentru examene bacteriolngice nu so vor adau ga substante antiseptice sau fixatoare. Se va flamba gîtul re cipientului dupa scoaterea dopuluiînainte si dupa introducerea produsului. asistenta nu trebuie sa tuseasca. fenol. Uscarea produselor în cazuri speciale ( i l nexemplu o cantitate mica din puroi). flacoane. De exemplu. dar din alte regiunisau produse. Produsul se mai poate infecta din aer daca a fost lasat mai mult timpîn contact cu aerul sau cu obiectele din jur sau daca transportul nuS-a facut în conditii cores punzatoare. prin germenii care au ramas pe vasele si instrumentele insu ficient curatite si sterilizate. De aceeu.). plosti etc. 3. ace stea vorbind sau tusind în camera. folosite pentru recoltare. cu germeni proveniti de la asistenta. întimpul recoltarii. în nici un caz nuse vor întrebui nta instrumente dezinfectate cu substante antiseptice(alcool. Recoltarea ni conditii sterile urmareste doua scopuri: a ) s a n u s e in fe c t e z e b o ln a vu l în t im p u l r e c o l t a ri i sib ) sa se evite suprainfectarea produsului recoltat. o hemocultura recoltata neatent poate fi suprainfectata cu stafilococi proveniti din gura sau nasul persoanei care a facut recoltarea. De aceea. 2. la recoltarea urmii pentru examene bact<> riologice. este interzisa cir culatia altor persoane prin camera.

îmbaiat într-o cu tie de lemn sau metal. e r s au a l co o l . recoltarea se va face într-un vas rezistent. mai putin expuse la lovituri si murdarie. în nici"n n caz nu s e va flamba dopul de vata care poate sa se aprinda. în timpul transportului se va evita udarea dopurilor de vata. a timpului de sîngerare si do coagulare etc. se va scrie material infectios". vata sterila. Pe ambalaj. ca de exemplu pentru numaratoarea elementelor figurate ale sîngelui. recoltarea se face din pulpa degetelor mijlociu sau inelar de la mîna stinga. daca este posibil.nimic dopul scos si. sa fie flambat si el. care va fi bine închis si. a) Recoltarea sîngelui prin întepare (recoltarea sîngelui copiilor) «t face atunci cînd este nevoie de o cantitate mica de sînge. Expedierea materialului. iar vara. Ui ambalare trebuie sa se tina seama de felul produsului. Din acest motiv se v a tine seama de urmatoarele : produsele recoltate vor fi trimise imediat la laborator pentru. pentru determinarea grupelor sanguine. i ceasta putînd fi cauza suprainfectarii produsului sau infectareapersoanei care l e transporta. Conditiile în care se face recoltarea : temperatura camerei trebuie nil fie de 18 20e. se va avea grija sa nu se schimbe bonurile însotitoare. La adult. pentru evitarea alterarii materialelor. RECOLTAREA SÎNGELUI Sîngele se recolteaza prin: a) înteparea pulpei degetului. Produsele recoltate trebuie sa ajungaui laborator în star e cît mai apropiata de aceea în care au fost înorganismul omului. 4. Iarna vesele vor fi împ achetate învata. în teparea va fi facuta putin la teral si nu chiar în mijloc u l pu lp ei . daca este c azul. respectînd re gulile speciale care vor fi descrise la fiecare produsi n parte.1 se evita altera rea. pentru a evita vasoconstrictia periferica. dac a produsul recoltat trebuie trimis într-o alta lo calitate. c ) p u nct ia a rt er ia la . prec u m s i de ano t imp . Pregatirea si transportul produselor trebuie facute cu multaTija. mîna din care se recolteaza va fi intro dusa temporar într-un vas cu apa calduta. unele prod use vor fi puse în ladite de lemn cu rumegusl >o fund. b) p un c t i e v en oas a. h î rt i e de f i l t r u . Daca bol inavul are extremitatile reci. Materialul necesar: un ac de seringa sterilizat. de analizacurata. între rumegus se pun bucatele mici de gheata. Produsul trebuie expediatimediat dupa recoltare prin post a sau mai bine cu un curier special. c t .

.

Aculde punctie sterilizat' v a fi mînuit cu o pensa Pe"an sterila pentru efectuarea punctiei. caruia i s-a taiat amboul. pentru c:i nl ugele sa tîsneasca singur. Daca sîngerarea s-a oprit si mai este nevoie de sînge pentru alicprobe.utlii cute aloi mal bogata. se opreste repede. rocoll ' HO faoo do po fa|a planIarA a dogclului nmro do la picior.<<. Se sterge prima picatura de sînge cu hîrtie de filtru sau cu vutftuscata. patrunde rapid întesaturi la profunzimea reglata anterior.iilin. u s c a t a s i c u r a t a ( v e z i v o i . Hemoragia. aceasta manopera putînd falsifica rezultatele. 372 . Itocolt nopoal»< faoe ijl din l obul u rodiii. b) Recoltarea sîngelui prin punctia venoasa se practica dimineata pe nemîncate dupa tehnica obisnuita. La ungari 9! copii mlol. Daca întepatura a fost prea suporficiala este pre ferabil sa fie repetata. acestafiind înlocu it cu un tub de material plastic fixat etans de ac. Aceste ace functioneaza cu ajutorul unui reso rt de otel care. se va sterge degetul cu o bucata de tifon si se va activa circulatia printr-o usoara frecare . sîngele vacurge prin tubul de material plastic pe rînd în eprubete tinute subcapatul liber al tubului. Becoltarea la adult se face obisnuit din venele plicii cotului: vena medio-bazilica si medio-cefalica. Dupa patrunderea acului în vena. Becoltarea sîngelui capilar poate fi efectuata si cu acul Iul Francke. dupafiecare întrebu intare. So dcgresoa za cu un tampon îmbibat în otor «i api.. folosirea lui s-a restrîns mult din cauza pericolului do transmitere a hepatitei epidemice. din vena jugulara.idezinfecteaza cu alcool suprafata care va fi înt epata. fara sa provoace dureri. Po locul pnfect uscat se înfige acul la o profunzime de 2 3 mm. folosind o seringa sterila. sau temporala superficiala. prin autoclavare. Locul do undo so faoo ror. dupa declansare. fara sa fie necesara stoarcerea de^H. Dupa recoltare se aplica un tamponde vata îmbibat în eter sau alcool pe regiunea înt epata. iar la sugari si copiii mici. Aceasta tehnica este exe cutata totodeaun a de medic. care la nev oie poate fi închis cu pensa pînase schimba eprubetele. în caz ca se fac deodata recoltari pentru mai multe examene. iar din ur matoarea se recolteaza pentru analizele corii (. deoarece sîngolc :i4h'l obtinut este amestecat cu limfa.oltaroa HO pmasa usor. deouivcK MUICIIlarlx. Ele trebuie sterilizate foarte constiincios. eventual din sinusullongitudinal prin fontanela anterioara. I I ) . este de preferat utilizarea unui ac. Tehnica recoltarii.

170. iar lama slefuita nu trebuie ridicata decît atunci cînd sîngele « a epuizat complet. c) este subtire. La aceastaop eratie trebu ie re spectate ma i mu lte reg uli: misca rea trebuie saf le rapida.o. serologieo si bacteriologu. Se vor evita hemoliza si coagularea ui. caci elementelefigurate din sînge se su prapun si nu mai pot fi recunoscute si numarate. Se agita î rb alonul timp d e 5 10 minute cu miscari cir cula re. unghiul dintre cele doua lameIrobuie sa fie de 45°. liun a slefuita nu trebuie apasata prea tare. Dupa dezinfectarea regiunii. Se împinge apoi lama slefuita cu o miscare uniforma spre cealalta extremitate a primei lame (cu sînge). idimca Ittrlml la injectiile iutraarl. deoarece mu lte celuledin sîng e pot fi lezate în acest fel. re se va întinde de-a lungul ei.«rliil(<. biochimice. Knl. Un frotiu bine executat nu ajunge la marginea lamei (fig. întinde rea fro tiu lui nu trebu ie întrerupta. i ri n a t p e l o c u l î n t e p a t u r i i . I I ) . se înteapa pulpa degetului ' HO sterge prima picatura de sînge cu un tampon de vata uscata. tinînd-o de marginile lungi. Picatura de sînge nu trebuie sa fie prea mare. caci altfel raspîndirea elementelor pe frotiu va fi inegala.ruobtinerea gl obulelor rosii. direct în balon. agitînd acesta în timpulrecoltarii. se ia o lama slefuita tinînd-o tot de marginile mai lungis e asaza înaintea picaturii sub un unghi de aproximativ 45°. d e ml. hematologice. Tehnica. ingolt) HO recolteaza pmtlru analize. S e v a a v e a g ri j a s a n u a j u n g a p î n ai i Huprafata pielii. Sîngele de fibrinat se trimite imediat la laborator. i i lcm de extremitatea lamei se atin ge picatura de sînge care s-a i. Pentru determinarea rezistentei globulare. /». încare s-a pus în pr ealabil 5 10 perle de sticla. transparent si are o coloratieKililbuie. de grosime uniforma. pîna ce picatura se întinde într-un strat subtire si omogen. se recolteaza 5 6 ml sîng e care se trec j i d i a tî n t r -u n b a l o n r o t u n d s a u E r l e n m e y e r c u r a t s i u s c a t . Recoltarea slnflclni pentru examene hematologice si parazito-i-c. caci da ca este mai mic elementele albe se îngra madesc la capatul fro tiului.e <> metoda mai rar l'olonitu | nl voi. în felul nsîngele se defibrineaza si nu se mai coaguleaza. Seige usor înapoi pîna cînd ma rginea lamei atinge picatura de sînge. Frotiurile nu trebuie facute prea groase. Prin punctie venoasa cu seringa si acul perfect uscate sau Halo cuser fiziolog i c. sîngele se recolteaza il. Se pune1 i na pe masa. ia olama perfect curat a si degresata. ci sa se atinga numai picatura de sînge. Pentru frotiul obisnuit de sînge se recolteaza si se întinde sîngele l in o lama de sticla. Recoltarea poate executa si fara seringa.i.c) Itfi'nlhtrm ttngelui i>rln /)im<'/iV< artrriala io faoe dnp. parazitolo n. în caz contrar 373 .

177 d). se ridica lama slefuita de pe lama se muta marginea ei cu cîtiva milimetri. recoltarea sîngelui se va face în cursul accesului febril. formînd o pata circulara. fie lasînd sa curga sîngelo \ .II se asteapta pîna ce ea s-a întins bine în santul format în ginii slefuite a lamei. 170. întindere corecta (a si malariei si pentru reactia Kudickcb) si gresita (c si d) a frotiului. frotiul va iesi întrerupt. prin agitare. Dupa întinderea frotiului. cu goluri (fitf. folosind o seringa curata. Se continua amestecarea picaturilor pîna ce se formeaza un mic cheag. lungul mar» cu picatura. Pentru determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor. 170 Daca lama nu a f ost bine degresatft. 171). se aplica din nou fa ta lamei si se executa întind erea frotiulu i (fig. Eecoltarea sîngelui pentru celelalte examene hematologice nu intra în competenta asistentei medicale. pe supraa ). cînd numarul parazitilor din sînge este cel mai mare. fiind executata de asistentul de laborator. uscata si sterilizata. dimineata pe nemîncate. Steuer în diagnosticul tifosului exantematic. Se vor recolta p e fiec are extremitat e a la mei cîto 2 3 picaturi de sînge cît mai apropiate între ele. se agitalama pentru a se usca imediat si se zgtrie pe frotiu cu un ac sau cu un creionnegru numele bolnavului si data recoltarii. daca acest lucru nu oslo posibil. Numele bolnavului sau numarul buletinului de analiza se scrie cu un creion dermatograf pe lama. Sîngele se recolteaza sub forma dopicatura groasa pentru diagnosticul Fig. Pentru examenul în picatura groa sa. timpului dosîngerare si coagulare si a grupelor sauguine (vezi voi. Pentru punerea în evidenta a plasmodiilor malariei. Uscarea se face ca si la frotiul obisnuit de sînge. care este semnul unei defibrinari complete. se pastreaza la adapost ferit domuste. Recoltarea sîngelui pentru examene chimice se face prin punctio venoasa. T eh n ica . cu diametrul de circa l cm (fig. Lama se trimite imediat la laborator sau. I). Cu coltul unol lame slefuite se amesteca picaturile. Eecoltarea se face fie cu seringa.

Se va evita utilizarea instrumentarului umed.llngur direct din ac în recipient. pentru ca modifica mai intens reactia sîngelui si raportul dintre compozitia chimica a . Anticoagulantii cei mai folositi pentru examene chimice sînt: fluorura de sodiu. dupa tehnica des crisa la recoltarea sîngelui pen-MO-"i. Pentru diferitele examene chimice se utilizeaza masa to tala a sîngelui. 172). sîngele se recolteaza fara anticoagulant.ru examene serologice. care vor falsifica rezultatele. oxalatul de potasiu sau amestecul oxalat de amoniu si potasiu. Determinarile de laborator nu pot avea nici o valoare dacaktngele s-a recoltat c u o seringa care continea resturi de substantephimice (glucoza. heparina si hirudina. Wintrobe Np2 EDTA (etilendiaminotetraacetat de sodiu). O seringa(mu eprubeta sterila nu este în ^Inod obligat oriu si curata din punctde vedere chimic. Seringa.). -Recoltarea stngeiui m picatura groas (. plasma sau nu mai serul. Citratii se folosesc mai rar. Hpalat cu ser fiziologic. în care scop se adauga HÎngelui o substanta anticoa ftulanta. avînd ' jtrija sa se obtina un ser nehe molizat. în primele doua ca y. coagularea trebuie împie dicata. caci apa produce hemoliza globulelor rosii (fig. acul si eprubeta trebuie sa"io perfect uscate. clor etc. Daca analiza se face din Hor.uri. Instrumentele si recipientele vor fi spalate cu apa distilata si apoi uscate perfect.

Heparina si hirudina sînt anticoagulanti ideali. 83 folosesc 2 mg fluorura de sodiu pentru l ml sînge. în acest fel nu se introduc . Oxalatul de potasiu se foloseste la recoltarea sîngelui pentru dozarea clorului plasmatic si globular si pentru determinarea pH si u rezervei alcaline.a ele uu modifica starea fizico-chimica a sîngelui.p l as m e i s i a e l e m e n t e l o r f i g u ra t e . blocînd astfel atît coagularea cît si liza globulara. avînd în vedere c. Fluorura de sodiu precipita calciul si inhibeaza secretia leucocitara. în proportie de 2 mg pentru l ml sînge. Fluorura de sodiu sa foloseste mai ales la recoltarea sîngelui pentru dozarea ureei si zaharului. Se folosesc în proportie de 6 10 unitati pentru l ml sînge. la recoltarea sîngelui pentru dozarea constituentilor neorganici.

fara provo care de staza. Dozarea se face deseori în sînge le total. Cantitatea necesara de sînge. Pentru dozarea oxigenului. varin dupa analizele cerute. poate fi folosita heparina sau hirudina 6 10 unitati pentru l nilsînge sau un ameste c în parti egale de oxalat de sodiu si amoniu (l IIIK pen tru l ml sînge). din ac est motiv. Amestecul d e agita uso r. luîndu-se toat e precautile pentru obtinerea unui ser nehemolizat. Eprubeta de centrifuga cu substanta antico.1 nilprin înteparea pulpei degetului sau a lobulului urechii. s e vo r ma i p reg a ti u rm ato a r e l e : un a c l un g d e s e ri ng a. sau direct cu o micropipeta de 0. o b ag h e t a d e st i c l a s ub t i r e . precum si modul recoltarii. sînge le se ag ita bine. ulei d e parafina steril. în acest caz se recoltea/itcu o micropipeta 0. . Pentru dozarea clorului din ser se recolteaza sîngele în mod obiijnuit. o eprubeta sau un alt re cipient. Pentru determinarea sideremiei se recolteaza 10 ml sînge înf r-oeprubeta fiarta si u scata complet.elemente minerale susceptibile de a modifica repartizarea elementuluiîntre globule si plasma.2 mg pentrul ml sîng e . fara seringa.2 ml sînge din pulpa degetul ui. pentru dozarea rezervei alcaline yi pentru determinarea pH sanguin. Aceasta recoltari» este executata de obicei de asistentul de laborator si nu de asistent/amedicala. Materialul necesar. Pentru dozarea glucozei se recolteaza 1 2 ml sînge prin punct ii« venoasa cu fluorura de sodiu. Asistenta medicala trebuie sa se intereseze si sa noteze înaintea recoltarii si la preluarea eprubetei care este cantitatea de sînge necesara. dire ct î n eprub eta. Recoltarea se face cu ac de platina. anticoagulanta : o parte fluorura de sodiu neutra si trei parti oxalatde potasiu neutru. o ep rub e t a de c ent ri fu g a cu u l ei d e p a ra fi n a si s u bst ant a. Pe lînga cele aratate pentru punctia venoasa.1 0. Dupa recoltare cu an ticoagulant.agulanta si cu uleide parafina este p regatita în laborator de asistentul de laborator. 172). sîngele trebuie ferit de contactulcu aerul. Pentru dozarea clorurilor se recolteaza 2 3 ml sînge prin punotiuvenoasa. direct într-o eprubeta de centrifugiigradata care contine substanta anticoagulanta. recoltarea trebuie facuta printr-o tehniciispeciala (fig. Din acest amestec se folosesc 0. Ca anticoagulanl.

apoi se facefecoltarea din vena. proba de disJ proteinemie. Se scoate acul din vena. încet. Pentru dozarea ureei si aci-Fig. potasiulu i.e cîte 10 ml sînge. a lipidelortotale. adapteaza la seringa acul cell lung. dozarea colesterolului total si esterificat. Se lasa sa se scurga l 2 ii caturi de sînge (în eprubeta n I | coagulanta. c. evitînd pe cît posibil provocarea stazei venoase(i introducînd acul fara seringa . Recoltarea de sînge sub ulei l îl ului uric se recolteaza cîte 5 6 l iul sînge. sediului. în conditii identice. Dupa aceasta aplica la ac seringa unsa cu jlei de parafina si se aspira can Hilx'itea necesara de sînge. coresHMinzatoare anticoagulantuluiUde obicei 10 ml).Se spala seringa si acul cu ulei de parafina steril. acesta se îndeparteaza imediat ce a cul a patruns în vena. carac . pentru ionograma dupa metoda flamfotometrica. Recoltarea sîngelui pentru examene serologice. c alciului. l ml în aceleasi conditiuni. acestaiu se va folosi. Pentru electroforeza. în celula microhiana precum si în corpul virusurilor exista numerosi antigeni. fara substanta antide parafina. avînd grija ca în timpul Jlirestei manipulari sa nu fugajjiistonul si sa nu intre aer în sejl'itiga. 172. Ou bagheta tio sticlase amesteca sîngele cu Kiibsta ntaanticoagulanta si se [ trimiteimediat la laborator.rial se va recolta sîn g e d inj ivrtera humerala sau femurala. dozarea proteinelor totale. Bagheta de shc/apentru d/nesfeca/ Pentru analiza sîngelui ari tc. l'rimel e picaturi de sîng e se colecteaza în eprubeta goala. Pentru dozarea indicanului si a reactiei xantroprotei care s-au colectat primele pi-| nituri) pentru a îndeparta coloa-I MII de aer din lumenul acului. f ara bule(1<> aer. a fosforului mineral se recolteaza cîte 5 6 ml sînge prin punctie venoasa fara anticoatfulant. Daca aplicarea garoului este totusinecesara. i segoleste seringa sub stra-tul de uleide parafi na din epru-beta decentrifuga.

Este recomandat ca sticlaria folosita pentru recoltari învederea examenelor serologice sa fie rezerva ta numai pentru acestscop. ca reactia Bordet-Wassermann. eprubete uscate. care provoacaaglutinarea. fac s a apara în ser anticorpi variati. Eeactiile prin care se cerceteaza anticorpii necunoscuti din serulbolnavului se numesc serologice. reactii de hemaglutinare si hemaglutinoinhibare. Kahn si Meinike si reactia de microfloculare pe lama V.L.D. reactiaWeil-Felix pentru tifosul exante matic. care. avînd grija ca în serul decantat sa nu ajunga sibucati din ch eag. în acest caz. spre exemplu : aglutininele. coagulare se desprinde cheagul cu o bagheta de sticla de pereteleeprubetei si se lasa la temperatura camerei 30 de minute pentru a seproduce retractia cheagului . Pentru evitarea hemolizei se vor folosi o seringa si o eprubetauscata sau spalat a cu ser fiziologic steril (în nici un caz cu alcool saueter). se decanteaza apoi serul aspirîndu-1cu o pipeta Pasteur sterila sau se toarna di rect într-o eprubeta curata. Materialul pentru recoltarea sîngelui: material necesar pentru punctia venoasa. hemoliza sau bacterioliza antigenilor carole-au provocat. Acesti anticor pi formati fata de tesuturile proprii aloorganismului poarta numele de autoantic orpi.8. este necesarc a serul sa fie separat dupa coagularea sîngelui. Examenele serologice sînt variate. reactii de fixarea complementului. cu acul fara seringa. Un ser nehemolizat are o culoare galbuie si este complet transparent. hemo lizinele. bacteriolizinele. care au suferit modificari structurale sau docompozitie sub in fluenta unor factori etiologici si au devenit strainede organism. ca : reactiile Citochol. uscata si stelirizata. în diagnosticul sifilisului. . trimitîndu-1 la laborator fara globule. Astfel cunoastem reactii de aglutinare ca : reactia Widal si aghitinarea Vi" în dia gnosticul febrei tifoide si paratiroide. patrunsi în organismuluman. sterile. ca cel e utilizate în diagnosticul unor viroze etc.. pentru a evita alterarea. dozarea antist reptolizinelor A.E. dupa cum si modul de combinare a anticorpilor cu antigenul estevariat. dupil. O colorati e roz denota ca serul este hemolizat sau contineeritrocite. precipitarea.teristici pentru fiecare germen infectios.L. sîngele se lasa sa se coaguleze.O. cu dop de vata. reactii de precipitare sau dofloculare. Vara. precipitinele. Eezultate foarte bune se obtin prin recoltarea direct a în epnibeta. Anticorpi asemanatori pot sa apara si fata de unele tesuturi proprii ale organismului.

bruceloza. Materialul necesar pentru recoltare este acelasi ca pentru oricepunctie venoasa. 174). respectînd toate masurile de asepsie. Acul este introdus într-o eprubeta de hemoliza printr-un dop devata. Prin aceasta metoda. ura se executa în caz de septicemii cu streptococi. Daca este posi bil. în acesta. Totul se steri lizeaza la autoclav. se va folosi o seringa de sticla Luer de 20 ml montata<'u ac si piston sterilizata într-o eprube ta mare. sîngele patrunde mai repede. La capatul liberal tubului de cauciuc este fixat acul de punctie armat cu mandren. Estebine daca un aj utor tine în mîna balonul cu mediul de cultura în 379 . sîngele este introdus direct în mediul de cultura. cînd germenii se gasesc în sînge în numarmai mare. El este închis ermetic cu un dop decauciuc si are avant ajul ca poate fi transportat în orice pozitie farariscul de a varsa continutul. prin însamînl. dar sterilizarea seringii trebuie facuta cu atentie>si mai mare. penicilinaza. la 150° (fig. stafilococi. Gîtul balonului si eprubeta de hemoliza cuprinzînd acul sîntînvelite în hîrtie (fig. Daca aceasta recoltare trebuie facuta în timpul tratamentului <'. IPunerea în evidenta a germenilor microbieni din sînge. atunci se va solicita de la laboratormedii de cultura care contin substante neutralizante pentru sulfamide si antibiotice : acid paraaminobenzoic. Hemocull. Eprubeta mare NC astupa apoi cu un dop de vata si se acopera cu hîrtie legata cuhfoara.u antibiotice sau chimioterapice. Rezultate bune se obtin folosind la recoltare un ac montat direct la balonul sau eprubeta cu mediul de cultura. Un alt tip de balon mai perfectionat are vid în interior. Aceste baloane sînt astupate cu un dop de vata învelit în tifon. Eecoltarea se face prin punctie venoasa. evitîndu-se astfel în mare masura posibilitatea de contaminare dinexterior. Steriliz area se face la autoclav sau la Poupinel. are pe medii de cultura. Dezinfectarea pielii se face cu tinctura de iod. poarta numele de hemocultura. Pentru examenele bacterie logice. hidroxilaI mina. Recoltarea sîngelui pentru examene microbiologice. recoltarea se va face înainte de a fi datbolnavului medicamente chimice sau a ntibiotice. Timpul cel mai potrivit pentru recoltare este în orele de dinaintea «au în timpul frisoanelor. leptospiroza etc.Cantitatea de sînge necesara pentru examene serologice variaza între 5 si 10 ml. ferind astfel vîiful acului. Pe gura acestei eprubete se va sprijini seringa. sîngele trebuie recoltat si însamîntat steril. cisteina si altele. Prin dop trece un tubde sticla pe care este montat un tub de cauciuc. 173). înfebra tifoida si paratifoida.

dup a 100 150 de picaturi se desprinde garou lsi se scoate acul din vena. 17-1. Balonul cu mediul de cultura se poate agita usor. Cantitatea de sînge recoltat se apreciaza dupa numarul piciiturilor. se flambea/ilcapatul seringii si gura balonului si se introduce sîngele în balon. Eecoltarea sîngelui pentru hemocultura cu seringa Luer se facenumai daca nu exista balo ane astfel pregatite. Seringa pregatita pentru hemocultura. atunci cînd cade. /r' e ----A c y Tub de s h c/â fy/ondes/ic/â BV//OU Tub de cauciuc . agitîndu-se usor ca sa se amestece cu mediul de cultura. C a p u s o . Eecoltarea se faerrespectînd conditiile de sterilitate . Bulon de hemocultura.timpul punctiei si urmareste aparitia primei picat mi de sîngo t libalon. care. v J Fig. se astupa gaura ramasa dupa dop. Se îndeparteaz a tubul de sticla din balon.Jen irh E p r i i b e M ^. fara a se deplasa dopul de vata. se acopera cu hîrtie. indica patrund erea sîngelui în tubulde cauciuc. se astupa si se trimite la laborator pentru a fi pus imediat în termostat. în general. Se flanibeaza apoi din no u gura balonului.^ ~~_ ____~"~ Fig. Sîngele recoltat se goleste în balonul cu mediul de cultura. 173. pentru nagata o picatura de bulion de extremitatea inferioara a tubului dusticla. se leaga cu sfoara si se aplica imediat etichetape balon. se scoate acul de la seringa.

respectînd conditiile cele mai riguroase alesterilitatii bacteriologice. usca te si sa nu con tina substante antiseptice. Aceste vase trebuie sa fie bine spalate. pahare. Dupa felul examenului cerut. Daca însamîntarea se face pentrumicrobi anaerobi se mai pregateste un vas pentru topirea mediilorHolide. Imlionul-bila sau bila de bou pentru bacili tifici. avînd grija sa nu se murdareasca exteriorulvasului. cutii Petri sau înscuipatoare speciale. sputa sepoate recolta proasp at sau adunata timp de 24 de ore. Materialele recoltate pentru examene inframicrobiologice setrimit de urgenta la laborator pentru a fi prelucrate imediat sau sepastreaza la o temperatura scazut a de +4 -------30 . sîngele sedefibrineaza prin agitare într-un balonas cu perle d e sticla sau setrateaza cu substante anticoagulante : heparina (se clateste seri ngacu o solutie de heparina) sau solutie de citrat de sodiu 3. materialul recoltat trebuie sa fie sputa propriu-zisa si nu salivadin gura. îna inte de a expectora. Pentru examene inframicrobiologice se recolteaza în general 5 ml sîngeprin punctie venoasa. Aceasta propor tie trebuie respectata. Uleiul se toarna pest e mediul lichidpentru obtinerea conditiilor anaerobe. bulionul glucozat. variaza dupamicrobul pe care-1 cautam.si neamestecata cu resturi de alimente. Cantitatea de sînge necesara pentru o hemoculturaimte a 10-a parte din can titatea mediului de cultura.8% (l mlla 9 ml sîng e). cînd boln avul o elimina în cea mai mare cantitate. însamîntarea sîngelui se poate face si în apa dislilata simpla. Tnsamîntarea se face cu unac lung sub stratul de ulei.Sîngele pentru hemocultura poate fi recoltat si prin punctielirteriala. Mediile de cultura. fie datorita numarului insuficient de germeni recol tati. . fie sub actiunea anticor pilor din sînge. Recoltarea sîngelui pentru examene inframicrobiologice. în mod obisnuit se folosesc : bulionulsimplu. Eecoltarease face în vase de sti cla cu gura larga. Pentru p revenirea coagularii. folosite pentru hemocultura. bulionul cu sînge pentru streptococi. caci în caz contrar. bulionul-ficat pentrubrucele . La nevoie. culturile pot ramîne sterile. bol navul trebuie sa-si clateasca gura si faringele cu apa. Aceasta me toda este recomandata mai ales în endocardita lenta. în ambelecazuri. RECOLTAREA SPUTEI Sputa pentru examinarile de laborator se recolteaza dimineatape nemîncate. un termometru pentru controlare a temperaturii apei si unbalon cu ulei de vaselina steril.

l tologice. morti. La acestia. Materiale necesare pentru recoltarea sputei prin frotiu faringian si laringian. / 2 3 Fig. avînd grijftsa nu contina bacilituberculoiji. Placile cu mediul de culturiiv o r f i t i nu t e î n t i m pu l tu s ei în f a t a c op i l u lu i t i mp d e u n mi m i l . Bolnavul face o si>< dinta de aerosoli de cel putin15 minute cu 10 15 ml ser f i ziologic izotonic sau cu o soliitie de teofilina 3% si sulfat "do stricnina 1%. atunci recoltarea se va face într-un pahar gradat acopwll Pentru examinari citoln gice. Daca cantitatea de sputa treimii' masurata. Se v u explica bolnavului sa nu înghita expectoratia si sa nu scuipe tubatista. care sînt si ei colorabill. precum si pentru pn pararea unui autovaccin. l a o d is ta n t a de c e a 1 0 c m. sau prin spalatii r Astomacala sau spalatura bronsica. ci numai în acest vas. ____Eecoltarea întîmpina greutati la unii bolnavi care înghit spuin(mai ales la copii) sau la acei care nu expectoreaza. 3 apa distilata sterila. recoltarea se va face în timpul acceselor de tuse. Bolimvul care expectoreaza putin p<m te sa strînga sputa timp « I n 2 3 zile. Vasele vor fi sterile. Aerosolizarea prealabila n».Baca sputa se recolteaza pentru examene macroscopice. bolnavultrebuie sa aiba o scuipatoare cu putina solutie antiseptica. la rece si la întuneri»1 . direct pe mediul ducultura Bordet-Gengou în cutii Petri. Pastrînd spnta mai mult timp. prevenind învechirmacesteia prin pastrare în VUNII închise. bacteriologice si para/. Pentru cautarea baciliiln Koch se recolteaza 5 15 m sputa proaspata. coltarii sputei îmbunatateau rezultatele. 176. l tampon faringian: 2 spatala llngnala. în caz de tuse convulsiva. reci > ltarea se face prin frotiu faringian sau laringian. . spu recoltata proaspat trebuie In misa la laborator. se înmultci < ceilalti microbi si bacilul Korl va fi mai greu de gasit.

Materiale twccsare : tampoane faringiene (fig. se pot utiliza sondeconfectionate din material plastic. Sonda folosita trebuie spalata cu un jet continuu de apa timpde 24 de ore. Daca recoltarea se face pentru însamîntare si lichidul trebuie trimis în alt laborator. dupa tehnica obisnuita si se aplica la ea pîlnia de sticla KIIU seringa pregatita. care se arunca dupa într ebuintare. sucul obtinut poatefi neutralizat cu bicarbonat de sodiu. setinga de 20 ml sau o pîlnie de sticla. 175. Lichidul recoltat trebuie trimis imediat la laborator. uscata. Tehnica recoltarii. Prin spalatura bronsica se pot pune în evidenta bacili incap =i . un pahar sau borcan pentru colectarea secretiei recoltate. apoi cu spatula se apasa limba bolnavului si se introduce tamponul în f aringe. 1) montate pe porfctampoane «Io lemn sau sîrme îndoite sau crestate la capat. Se introduc în stomac 200 ml apa distilatalucarbonatata ca lduta. Tehnica recoltarii. apoicu apa distilata si. care apoi imediat este evacuata sau esteextrasa cu ajutorul seringii. apa distilata bicarbonatata 2% sau apa distilata calduta (200 ml). Spalatura bronsicaeste utilizata la b olnavi cu tuberculoza cavitara care nu expecto reaza. Capatul celalalt aliilrmei este prev azut cu un dop de vata. fiarta . Pentru a evita orice posibilitatede infectie sau de eroare la o noua recoltare . care se înc hide cu dopul si se sterilizeazala caldura uscata. Tamponul se pune într-oi'prubeta curata. Lic hidul de spalatura se colecteaza înpaharul sau borcanul steril. 175 . Recoltarea sputei prin spalatura gastrica. întrucîtgermenii cautati pot fi distrusi daca stau mai mult timp în contact u mediul acid al sucului gastric. Frotiul laringian se recolteaza de catre medic. 175. Se introduce în stomac sonda dimineata peuomîncate. monta ta pe un tub metalic adaptat la robinet. Materialele necesare se pregatesc în stare de perfecta sterilitate : sonda Faucher sau Einhorn. Recoltarea sputei prin spalatura bronsica. 2). în sfîrsit.n Recoltarea sputei prin frotiu faringian si laringian. Se umezeste tamponul de vata cu apa distiluta sterila. apa distilata sterila (fig. patrunzînd cu tamponul pîna în laringe sub controlul laringoscopic indirect. Sputa înghitita se recolteaza din stomac prin spalatura gastrica. spatula linguala (fig. cerînd bolnavului sa tuseasca. se introduce imediat în eprubeta «terila si etichetata si se trimite la laborator. 3). Sputa eliminata *« prinde pe tamponul de vata.

.

folosind de fiecare data vase separate. repetate. masca de protectie pentru asmte nta. medii de cultura. relativ usor suportata dibo ln avi. 2. o spatula lingualil. o serin^nlaring i an d e p an to c ain a 1% p en t ru Tehnica recoltarii. în 4 zile succesive. Sputa expectorata se recolteaza într-unvas steril. Spalatura bronsica prin aparatul de aerosoli. 3. care nu apar în mod obisnuit în sputa bolnitvului. care declanseaza reflexul tusei. lame de microscop.sulati în submucoasa. Spalatura bronsica indirecta. Prin aceasta metoda germeniise izoleaza mai usor. Dupa anestezia laringelui si a portiuniloisuperioare ale tra heei. Spalatura bronsica indirecta este e ex e cu ta ta de me di c. Becoltartni. urmate de expiratii scurte. Pentru spalatura tenta va pregati o oglinda frontala. 2. daca bolnavul a fost tratat cu badl 384 . Se introduc în recipientul aparatului de aerosoli 5 ml ser fiziologic izotonic sau 4 ml solutie de teofilina 3 % cu l ml solutie de stricnina 1°/00. prin inspiratii adîucl. Dupa aceste aspirat ii. Tocmai din acest motiv. Pentru spalatura bronsica se utilizeaza în mod curent 3 tehnici 1. Ea es t bronsica indirecta. medicul instileaza încet în trahee 10 ml st'i fiziologic izotonic caldut. 3. Tehnica recoltarii. ani M o oglinda laringiana. Spalatura bronsica prin bronhoscop. Eecoltarea sputei trebuie repetata zilnic în urmat oarele4 zile. apoi se face o scurta pauza di4 5 secunde si se repeta pîna la aerosolizarea întregii cantitittide lichid. Eecoltarea se face dimineata pe nemîncatusau la cîteva ore dupa masa. 1. chiindaca nu au tusit niciodata. bolnavii încep sa tuseasca. a . Bolnavul trebuie sa inhaleze de cîteva ori. nefii nd amestecati cu flora nazala si a cavitiltilor buco-faringiene. Spalatura bronsica prin bronhoscop se practica în timpul bronhoscopiei direct d e la nivelul leziunilor. caci trecerea bolului alimentar princavitatea bucala si faringe antreneaza si o parte a produselor patolo gice. se face în 4 vase sterile. so lu t ie de co c ain a 2% s au anestezie locala. RECOLTAREA SECRETIEI Sl A EXSUDATULUI RINOFARINGIAN Pentru recoltarea secretiei si a exsudatului faringian se vor progati: un tampon faiingian sau o ansa de platina. Materiale necesare.

cu capul în ex tensie fortata. onic steril sau cu glicerina 15%. printre arcadele dentare. Asistenta îmbracai nasca de pr otectie apoi asaza bolnavul pe un scaun. Se apasai poi limba si se sterge cu un tampon faringian steril depozitul de peuiringe si amigdale. dezlip ind daca este cazul si o portiune mical i n falsa membrana. imediat dupa trezireabolnavului. Spalatura se executa cu o solutie izotonica de clorurade sodiu sterila. se va apasa cul cgetele în dr eptul molarilor sau li se va astupa nasul. Pe de alta parte. Daca acest lucru nu este posibil. P rodusulibtimit se întinde pe lame de sticla pentru frotiuri colorate sau se 'usamînteaza pe medii de cultura. în marginea si fundul ulceratiilor. se dezinfecteaza imediat dupa recoltare. precum si ansa de platina. sub false membrane. Pentru examinari virusologice. Bolnavul apleaca imediat capul înainte si lasa sa se scurga lichidul 8 5 -c . Eecoltarea secretiei nazale se face cu un tampon mai subtiremontat pe un porttam pon de sîrma usor îndoita. 1 6 38 5 . Bolnav ul este asezat în pozitie sezînd. manipularile în orofaringe dupa 'iu. imobilizmdu-le capul. înacest caz tamponu l trebuie în prealabil umezit cu ser fiziologic izol. Capatul liber al tubului taiat obli c se introduce într-una din narile bolnavului si se injecteaza solutia de spalatura. recoltarile care nu preirita urgenta trebuie amînate pe ziua urmatoare (de exemplu depisurea purtatorilor). introducînd ' mediat dupa deschiderea gurii.se ar putea declansa la bolnavi reflexul vomei. al carui ambou se prelu ngeste cu un tub subtire de cauciucde 2 4 cm. Spatula linguala. . fie prin spalarea nazol'aringiana. recoltarea se face fie prin suflarea puternica a nasului într-o cutie Petri sterila. Asistenta va evita sa se aseze chiar în fata bolnaului pentru a nu fi stropita daca acesta tuseste sau varsa. care se injecteaza în fosele nazale cu o seringa de10 ml. însamîntarea pe medii de culturai.rebuie facuta la p atul bolnavului. invitîndu-1a deschida gura. Spalatura se executa dimineata. Timpul scurs de la recoltare pîna I i i însamîntare nu trebuie sa depaseasca 5 6 ore. Eezultate si mai bune se obtin folosind ansa de platina care sepoate insinua în cr iptele amigdaliene. cu care se poatepatrunde în nazo-faringe respectînd în rest ace easi tehnica ca si încazul recoltarii exsudatului faringian. » t va trimite eprubeta cu tamponul cît mai repede la laborator. Copii trebuie tinuti în brate. Tehnica. Daca nu vor sa deschida gura.lonari sau gargara cu substante antiseptice. un depari ntor de maxilare. Gura eprubetei în care se introduce tamponulc flambeaza dupa tehnica utilizata la recoltarea sputei. 'iiîinile si picioarele.

se eli bereaza de laborator. Se va avea grija ca. Provocarea secretiei gastrice se facadupa metodele descrise la cap itolul Pregatirea. se lasa sa curga bila direct pe mediul decultura. parazito logice si bacteriologice. Eecoltarea se va face deasupra flacarii. biochimice. bulion simplu. II).. de unde se transvazeaza în eprubete etlchetate. apoi. cu care va fi trimis de urgenta la laborator. Bilicultura se face îngeneral din bi la B sau bila C sau din amîndoua. RECOLTAREA CONTINUTULUI STOMACAL Eecoltarea continutului stomacal se face prin tehnica obisnuitaa tubajului gastr ic (voi. mediulSabouraud). glucoza sînge. precum siextremitatea sondei. RECOLTAREA VARSATURILOR Varsaturile ocazionale ale bolnavilor se strîng în vase curate si la indicatia medicului se trimit la laborator. flambînd atît gura balonului cît si dopul. vezi capitolul: Explorarifunctionale ale f icatului. fara sa se atingtlcu sonda de gura balonului. Mediile de cuitura (glucoza simpla înclina ta. Primele picaturi din sonda vor fi aruncate. mediul Leifson. . bine ambalat. Eecoltarile pentru restul analizelor. RECOLTAREA SUCULUI DUODENAL Eecoltarea sucului duodenal se face prin tuba j duodenal (vezivoi.într-o cutie Petri sterila. pent ru contractia vezicii biliare si drenarea continutului ei se utilizeaza solutie de sulfat de magneziu sau ulei steril. mediu hiperclorurat. germenii ce s -ar gasi eventual în parenchimul hepatic. mediu cu selenit de sodiu. iar în al doilea caz. Daca trimiterea imediata a produselor recoltate nu este poslbila. în primul caz HO cerceteaza flora microbiana a vezicii biliare. în cazul recoltarilor în vederea examinariibacteriologice. cailor biliare si ale pancreasului. Dupa terminare a recoltarii se închide balonul si se asazfiimediat la termostat sau se trimite la laborator. asistarea si efectuare» probelor functionale ale aparatului digestiv si ale glandelor anexe". în mo mentul var s arii bilei pe mediul de cultura. Recoltarile pen tru exam inari bacteriologice (bilicultura)fân se direct pe medii de cultura în conditii sterile. atunci vor fi asezate fara întîrziere în ghetar. II). pentrua pierde cît mai putina caldura. Sucul ob tinut se trimite la laborator pentru examinari morfologice.

în cutii de carton sau de chibrituri. iiuostiatrebuie trimisi de asemenea la labor ator pentru indentifi-«MM'o. iu (dupaexamene radiologice). proaspat. Materiile fecale se recolteaza în vederea urliultoarelor examene : Pentru examenul macroscopic. prevazute cu capac. Scaunul va fi recoltat în întregime într-un vas jMMioctcurat si uscat. în acest caz scaunul trebuie pasii ut la rece. (dupa clisme). 176). i» a tehnica descrisa la explorarea functionala a pancreasului. sau în vase speciale «( litruacest scop (fig. se va pastra toata cantitatea deluutcrii fecale (vezi capitolul Supravegherea bolnavului"). se va trimitelaboratorului scaunul elimi->< 11. Tubul este închis într-o cutie de Imun pentru a fi protejat în timpul transportului. Examenul coprologic pentru paraziti tsri'lmie repetat de mai multe ori. sau . Pentru examene parazitologice materiile fecale se vor recolta Iu vase curate. Este rte important ca fecalele trimise pentru ana-i delaborator sa nu fie amestecate cu u rina.RECOLTAREA SUCULUI PANCREATIC Se face tubaj duodenal. în general dupa administrarea unui purgativ salin. formei. daca este ibil. excitînd secretia pancreatica cu eter. Parazitii nu vor fi trimisi în hîrtie sau cîrpe în care se usuca Fig. grasime (pro-uta dupa supozitoare sau purgative). fie dupa o defecare spontana. spontan. consistentei etc. -Tub recoltor pentru materiifecale. materiile fecale vorfi strînse în vase de sticla sau de t abla smaltuita. sau cel mai mult la 12 ore dupa eliminare. care serveste recoltarea si introducerea materiilor fe-iiuln în recipient. în cantitate cît mai mare. atra gîndu-i-se atentia ca în ziua aceea sa nu i'ousume grasimi. Dupa ce bolnavul a urinat. Acestea sînt nis te ful) uride sticla prevazute cu un dop de pluta. Seara bolnavul primeste un laxativ sau un purgativ salin (nu sauglicerina). Daca b olnavul a eliminat în scaun paraziti. dupa administrarea unor substante purgative sau clisme. 176. Nu seadmite trimiterea materiilor fe cale în Itlrtio. de estefixata o lingurita de tabla. cînd în vederea determinarii tiitutitatii. Pentru aceasta se utilizeaza vase largi umplute cu apa usor «urata. RECOLTAREA MATERIfLOR FECALE Recoltarea materiilor fecale se face. . Din acest motiv.

sulfat de sodiu sau amestecate în par(l egale) care prin efectele coloagoge elimina în tubul digestiv germenii cantonati în caile biliare.. iar de acolo ajung în continutul intestinul. recoltarea se va face totdeaunaînainte de a dministrarea de antibiotice sau chimioterapice. Eaclarea se face cu o s patula de os sau obagheta de lemn plata si bine lustruita. aceasta trebuie sa fie uscata ijl sterila. Tehnica recoltarii. Se utilizeaza în special la cautarea oualor de oxiuri care se îlpun în aceasta regiune.. care se fac pentru depistaroftbacilului tific. h" . Este recomandabil ca rac lrea sa se fac a la 2 3 ore dupa culcarea bolnavului sau dimintMdevreme. Pentru depistarea purtatorilor de germeni din grupul salmonclc lor. Cantita tea de scaun recoltat pentru coprocultura este de 5 10 g. Principiul metodei consta în raclarea pielii din vecinatatea orificiulanal. Cu lingura recipientului special de recoltare sau cu o bagheta de sticla se preleveaza cîteva mici fragmente de fecale din diferitii* parti ale scaunului. recomanda si recoltarea mucusului nazal si a depozitului de sub umjhMucusul naza l se recolteaza într-un flacon mic care contine puti' apa si se astupa apoi cu un dop. marginile si spatiul dsub unghie cu un tampon de vata si cu o pensa. recoltarea se va face dupa administrarea unui purgativ salin (20 30 g sulfat de magneziu. dupa care recoltarea se efectueaza ca mai sus. în afara de raclarea pielii din regiunea perianala. Eecoltarea se poate face din plosca sau rect. Eecoltarea oualor de paraziti se poate face si prin raclare. Pentru examenele bacteriologice. se agita bine si se trimite la laborator. La copii. în special din partile cu continut mucos si cu puroi. dizenterie.5 1%. eliminîndu-se cu materiile fecale. Materialul recoltmse introduce într-un flacon mic cu o solutie de hidrat de sodiu l %t se astupa. Eecoltarea directa din rect se face cu tampoane sonde sau cuanse sub controlul d irect vizual prin tubul rectoscopului. Vawloîn care se recolteaza materia lul vor fi peifect sterile si uscate. Daca recoltarea se face din plosca. care va fi în prealabil imuiata în glicerina cu apa în parti egale. dii| care se curata capatul proximal al unghiei. filrAnici o substanta antiseptica. a vibrionilor holerici. devenind neindentificabili. Bagheta cu care s-a facu t raclarea va fi introdusa întreprubeta curata si trimisa imediat la laborator. Daca bolnavul nu are scaun spontan atunci i se face o clisnift.si se altereaza. a geriui' nilor toxiinfectiilor alimentare etc. Alcoolul sau formol» deformeaza de asemenea parazitul. tuberculos. Depozitul de sub unghii se recolteaza înmuind toata marginiunghiei cu o solutie de hidrat de sodiu sau potasiu 0.

388 i .

Este bine ca însmîntarea produsului recoltat sa se faca imediat. unde conditiile de mediu nun t favorabile pe ntru anumiti germeni (de exemplu bacilul dizen-iic). Eecoltarea sub control direct vizual se face prin tubul rectoscoi ' i i l u i cu ajutorul unei anse de platina. Sondele asigurairi-oltarea direc ta din colonul sigmoid. însamîntarea se face pemedii l ide. Se ate apoi introduce în eprubeta. 177). Aspirareapoate face si cu o para de cauciuc. dupa rilizare ri g uroasa.i antagon ista a florei de asociatie. 177. în caz caînsami ntarea nu se poate face pe loc. Conditii mai bune de recoltare se realizeaza cu sondele Nelaton < iu'o se pot introduce la o profunzime mai mare. cu sau fara lichid conservant. Eprubetele steril e în care se tin tampoanele contin 0.5 . atunci materialul r ecoltat seva cleHcarca (în functie de germenii cautati sau tehnica utilizatapentru recoltare) în recipiente sterile. Sonda. Tambur pentru recoltarea continutului rectal. apoi se aplicaextremitat ea libera a ei cu ajutor u l unei piese intermediare oseringa cu care se aspira în sonda continutul colonul ui.. se in trod uce prin an us pîn a la o distanta de lputin 16 20 c m la adult si 10 15 cm la copil. Continutul sondei (dupa îndepartarea din rect) se descarca prinaiflare cu aceea si seringa sau para cu care s-a facu t recoltarea. iiiur la patul bolnavului. în functie de felul ge rmenilor cautati: mediul cu selenit desodiu. dupa tehnicadu mai sus.tru recoltarea continutului rectal sîntititate pe poitta mpoane prevazute cu dopuri de cauciuc si intro. i-diul Leifson. atunci vasele cu produse recoltate se vor tine la ({hciita. Tamponul steril se introduce înt. 16 18. Fig. n(i în eprubete sterile (fig. Eecoltarile pentru punerea în evidenta a virusurilor din fecalew fac din plosca st erila sau direct din rect cu tampoane. evitînd utilizarea continutul u i umpulei rectale pentru însamîntari. mediul cu dezoxicol at de sodiu etc. Daca trimitereatotusi treb uie sa întîrzie. si atunci între para si sondainte rpune un balonas de sticla pentru ca în cazu l aspirarii unei utitati mai mari de substanta sa nu se murdareasca para de cau-ic. caci numerosi germeni se distrug prinactiu-.Tampoanele utilizate per. si prin cîteva m iscari de rotatie se sterge mucoasa rectala. Pentru acest scop se utiliz eaza sondele m-. se eticheteaza si se trimite de urgenta la laborator.

vin rosu. Dupa ce tamponul a fost scos din n< < se introduce în eprubeta. probele se vor lua si de la suprafata si din profunzime. . lipsit de carne.i. Daca scaunul este consistent. acizilor biliari. Eezultate mul bune se pot obtine la însamîntare daca continutul sondei Nelatonse omogenizeaza în lic hidul conservant si din acesta se face trecere» pe mediul de cultura. Se pune cutia Petri cu capacul în sus p« masa. unde este agitat cîteva minute cu solii tnutritiva din fun dul acesteia. Pentru punerea în evidenta a sîngelui. cacao. acizilor organici. Pentru examenele biochimice. Se acopera apo i cu capacul pe care se noteaza numarul buletinului de recoltare si se trimite imediat în laborator. iar la femei determinarea sa nu se faca în timpul menstruatiei. urobilinei. avînd grija ca vasul sa nu contina urme d«isubstante antisep tice sau urina. Examenele cele mai des executate din materii fecale sînt: pune» rea în evidenta a bilirubinei. peniclina si 25 mg streptomicina.i.ml solutie nutritiva Hanks. Regimulva fi a lcatuit numai din lapte si fainoase. Materialul de examinat se va lua din diferite portiuni ale scaunului. Atît fecalele recoltate ca atare. materiile fecale se recolteaza în vase curate si uscate. sîngelui etc. Tehnica însamîntarii. extractii dentare sau alte interventiiîn gura sau pe farin ge. peste mat eria fecala recoltata din plosca se adauga cît<^ picaturi dintr-o solutie de penicilina 200 000 u. Hi» sterge usor în zig-zag suprafata mediului cu tamponul fara ml lzgîrîie. bolnavulnu va lua nici medic amente care contin fier si nu i se vor face sondaje gastrice sau duodenale. care pot falsifica rezultatele. substantelorproteice. patlagele rosii. legume. Trebuie acordata mare atentie ca vasul incare se recolteaza s a nu contina urme de sînge. 100 u. dupa care lichidul se decanteaza întialta eprubeta sterila închisa cu dop de cauciuc. în acelasi timp. se ridica capacul pe jumatate cu mîna stinga. cît si suspensia de continutrectal în lichidul nutri tiv se pastreaza la gheata sau la congelator. bolnavul trebuie pregatitîn modul urmator : tim p de trei zile va fi supus unui regim special. amoniacului. Greseli mai frecvente de recoltare a materiilor fecale pentruexamene bacteriolog ice sînt: folosirea aceleiasi plosti nesterilizat*» la mai multi bolnavi si trimiterea probelor de laborator cu întîrziere. în timp ce eudreapta se tine tam ponul cu care s-au recoltat materiile fecale. peste. Pentru a preveni distrugerea virusurilor de concurenta floimicrobiene. în vederea ace luiasi scop (în cazul recoltarii cu tampon) se vor adauga solutiei nutritive din eprubeta înca dinainte de efwtuarea recoltari i./lO ml apa distihiisi aceeasi cantitate dintr-o solutie de streptomicina I g/10 ml ajmdistilata.

analiza u rinii este o paite impoit anta a oricarui liuen medical. se introduce sonda în vezica urifwnl. lampa i| t« Hpirt. l r S. ser fiziologic steril. Pentru examenul fizic urina trebuie recoltata de 24 de ore. Gura eprubetei se flamliHizil dupa ce s-a scos dopul si dupa recoltare. -V a s Htntitate se face sedimentul urinar. pentru recoltareaPentru examene bacteriolog ice. însamînflrlltt din urina pentru cautarea acestor germeni sînt numite uroi'iilt. La femei. Urina se recolteaza fara sonda. Se astupa si «< trimite la laborator. Dupa ce se scurg primele picaturi de urina se introduce capatulumilei în eprubeta sterila a carei gura a fost flambata. urina se recolteazaIn nticle absolut curate. eprubete sterile cu dop de vata.RECOLTAREA URINII Examenul urinii da indicatii asupra starii functionale a rinichilor [ permite sa se aprecieze existenta unor tulburari în restul organis-llui. La aceasta se determina : can ti-wi. Examenul bac-urinii. Din aceasta Fir/. bacilului tific. De aceea. iiri. cla tite cu apa distilata. teriologic al urinii se face pentru depistarea baciluluiKoch. sterilizata prin fierbere si MUMII cu ulei de vaselina steril. Sonda Nelaton. La barbati se face fara sonda. Cantitatea pregatita | iimlru laborator va fi de 100 150 ml. Se facen curatire a v ulvei cu ser fiziologic. b olnavul urineaza în eprubeta sterila. Eecoltarea se face în vase sterili 391 . medii de culturaI i i funct ie de germenii cautati. Urina se va recolta steril pentru examenul bacteriologic. alcool. c olibacilului sau a altor germeni. aceasta recoltare se face prin sondarea vezicii. caIft mi-i schimbe compozitia. vata sterila. mirosul si densitatea. dupa o curatireminutioasa a g landului. aspectul. IndiWtwt de natura analizei cerute. dar înainte de urinare sefure toaleta m eatului si a vulvei. apoi HI Hor fiziologic steril si cu alcool. Urin a poate fi recoltata din tr-o singu ra emisi sau din emisiunile colec tate timp de 24 de ore 178). Cantitatea de urina necesara pentru uroculturil este de 10 20 ml. Tehnica recoltarii. Pentru cautarea bacilului Koch este nevoie de toata urina din 'l do ore. Dupa eliminarea primului jet deiicliia. Pentru examenul chimic se trimite urina recol timp de 24 de ore sau numai urina proaspata dimineata. Se spala bine glandul cu apa si sapun. care este cea mai concentrata. culoarea. Materialele necesare.

Pentru recoltarea urinii la copii pe 24 de ore si determinari-udiurezei. La fetite se pot transforma chilotii de material plastic în moilcorespunzator apli cînd la nivelul organelor genitale externe o pieNAîn forma de pîlnie. în absenta oricarei substante pentru împiedicaroufermentatiei. Copiii astfel pregatiti trebuie sa fie controlati cît mai < ! < « pentru a îndepait a recip ien tul imediat dupa urinare. U rina colectata se pastreaza la rece pîna ce se va traimporta la laborator. Eecoltarea urinii la sugar si copii se face în vase fixate IM » jorganele genitale e xterne. Eecoltarea urinii la sugar cu vata hidrofila si stoarcerea uite. La baieti se fixeaza o eprubeta pe penU. Fîsiade banda adeziva. avînd grija cusuprafata adeziva a leuco plastului sa ramîna îndreptata în sus. lunga de aproximativ 30 cin. Cu . Se va avea grija. este bine ca membrele inferioare ale sugaruluisau copilului mic sa fie imo bilizate de marginile patului. Pentru a preveni smulgerea recipientului de pe locul fixat i}lmai ales spargerea lui. se pot improviza unele dispozitive ajutatoare. Aceeasi improvizatie se poate f ace dintr-nntub de centrifuga. se fixeaza recipientul în plica inghinala. Este biimca bolnava.zate prin fierbere. care se gaureste la fund si se rotunjesc margini Iula flacara. respectiv regiunea fesiera a copilului. se despica la mijloc si la cele doua extremitati. ca tubul de legaturasa treaca pe sub coapsa cop ilului si nu deasupra. Astfel popenisul baietilor se poate fixa învelisul picuratorului de la un aparutde transfuzie al carui tub de material pla stic în prelungire se intmduce într-un vas colector. Fixare n recipientului de recoltare la sugar se poate face si printr-o înfasar» mai atenta. prelungingu-1 apoi cu un tub de cauciuc sau materii Uplastic pîna în v asul colector. rioara a ei nu este recomandata fiindca vata retine numeroase olo mente organice în suspensie din urina. Pozit. ! iar la fetite un balonas cu gît larg pe vulva cu ajutorul unei beiixlde leucoplast . respectiv gîtul balonasului. cu circa o spatamîna înainte.iikvasului precum si igiena locala trebuie contro late cît mai des. Cucele patru extremitati ale benzii. ceea ce falsifica rezultatei»» de laborator. Prin despicatura dinmijloc se trece eprubeta. iar cu doua zile înainte nici un fel de medicament. prelungita cu un tub pîna în vasul colector. sa nu ia preparate de clorpromazina. Eecoltarea urinii pentru analize curente cu catetei1 nu trebuit» practicata decît atunci cînd sondajul are si alte indicatii majore. Pentru dozari hormonale si reactii de sarcina din urina se recolteaza prima urina de dimineata în sticle curate si uscate.

conjunctiva oculara. în acelasi timp se flambeaza pavilionul acui| l de punctie si apoi se lasa sa picure lichidul pe mediile de cultura. ulceratii. Dupa ce s-au scurs cîteva picaturi prin acul de punctie se va «colta lichidul în cele doua epubete sterile. a caror gura va fi flambata. Se ster ilizeaza ansa prin încal 393 .). astupate cu dop de vataUVelit în tifon (pentru a nu lasa scame care ar împiedica evidentierearllului ulterior format pe peretii eprubetei). Instrumentele si materialele necesare. se va avea1 1 |ii ca în cursul transportulu i sa i se asigure o temperatura de apro-im ati v 37°. cît si dupa însamîntare. pentrutiuoltare. pentru ca urina sa fie cît mai concentrata.. tiu eprubete. Daca lichidul cefalorahidian însamîntat pe medii de cultura tre-t. bacteriologic. ii'7. bolnava va fi supusa unui regim sec. Pentru examenul chimic (clor. mediul Mller-Hinton. RECOLTAREA SECRETIILOR PURULENTE Recoltarea secretiilor purulente de pe suprafata tegumentelori! 1 1 L plagi supu rate. caci meningococii sînt foarte sensibili la variatiile de imperatura si se disting usor. iar pentru punerea în evidenta a meningococului. atît la scoafiwa dopului.. agar-ser sau agaruclta. se facefin cu an sa de platina. agar-sînge.. Eprubetele etichetate MI astupa cu dopurile lor. m. Pentru a ceasta va pregati 2 3 lame sterile. pentru examen citologic. o lampa de spirt. în cele mai multeridu ri.. iar pentru ionograma. organe genitale. se trimit1 1. Itonadotropine. oturna de platina si o lampa de spiit. trimis la un laborator în afara de cladirea sectiei. fie cu o pipeta Pasteur. RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN Lichidul cefalorahidian se recolteaza prin punctie lombara. Probele recoltate se asaza imediat l a termost at. din conductul auditiv extern etc. se vor pregati 2 eprubete sterile.iunile cavitatii bucale. glucoza. idiipa metoda flamfotometrica) l ml. cît mai putine lichide. precum si tehnica recol> 1 1 i sînt aproape aceleasi ca pentru punctiile rahidiene.. laborator c ea 10 ml de lichid cefalorahidian. albumine etc.de ore înainte de recoltare. în plus. biruie si serologic. de asemenea. epruiifte cu medii de cultura : ser cu bulion. sub ivipitala sau ventriculara. a sisten ta treb u ie sa e x ecute froti u ri din prod usul recoltatIn patul bolnavului.

Executarea unui froth dermatograf numarul buletinului de analiza pe lama si se tri. Se scrie cu un cm Fig. dupcuratire perfecta a suprafetei lor. ntat la o se ringa sterila. pustule. plimiacul în mai multe directii în derm. recoltarea se face prin punctie. 179.nla laborator. Se spala seringa cu ser fiziolo. Dupa dezinfect. ulceratii etc. Fig. 180). . cu ansa sau cu o pipeta de sub crisau de sub marginea ulcerati ilor.zirea la rosu (fig. Sterilizarea ansei. 179). se asteapta putin sa se raceasca si apoi iscoate o mic a portiune de puroi pe ansa. Din vezicule. produsul fiind apoi tr< în eprubete sterile.. recoltarea se face. Din papule. pielii cu tinctura de iod se punctioneaza leziunea cu un ac steril. Este bine sa se faca din acelasi material 2 3 f roi i Daca materialul se tvimite la laborator pentru diverse exam< recoltarea se va face cu pipete Pasteur. noduli si leziuni inflamatoare ale dermului daca dermul est3 intact. Acest material se va treipe o lama de sticla steril a si cu ajutorul ansei se va întinde pe supfata ei într-un strat subtire si uniform (fig. ISO. Se cauta sa se obtina serozitate.

t tratate cu alifii.ratul superficial lucios si apoi se racleaza din portiunile mai profunde. suprafata veziculelor sau a pustulelor. pe care se va face însaniiutarea. deoarece în peri si scuame ciuper-i<'i l o îsi pas treaza vitalitatea timp de cîtiva ani. i < cît posibil. Ele pot fi gasite si în scuame . de pe suprafetelei>. «> x simenul se poate repeta oricînd. Acestea pot fi scoase cu un aclunceolat sau cu virful bis turiului. Atunci cînd leziunile nit localizate pe pielea lipsita de par. Eecoltarea secretiei uretrale se va face dimineata înainte de uriRECOLTAREA MATERIALULUI PENTRU EXAMENE MICOLOGICE poate fa Ciupercile pot parazita tesuturile si organele omului. scuame. substante colorante etc. numai material patologic. leziunea trebuie tratata în prealabil cu un amestec eter si alcool. -i 1 special în regiunea periferica a focarului. Din materialul astfel pastrat. Ele vor fi pastrateiu pachete d e hîrtie alba. Din aces te fire se rup cîteva cu o pensa si se introduc într-o (irubeta sau se învelesc în hîrtie alba. Eecoltarea se face de obicei ca pentru examene microscopice siatru însamîntare. trebuie recoltate mici frag-1 i oiite de epiderm. iar prelevarea sa se faca dupa 3 zile. . Bolnavul va fi asezat în fata miei surse de lumina în asa fel încît sa se vada perii rupti în luminaLiterala. de cele mai multe ori. Firele de par lezate de ciuperca se rup uneori la nivelul pielii1.iroase. Materialul recoltat trebuie sa fie în cantitate suficienta : cel putin 2 3 fire de par sau cîteva bucati de scuame. în prac-'M'i l .1 atunci apar ca niste puncte negre. Dupa H roltare.ntwil si lichidul se introduce într-o eprubeta sterila. se întîlnesc leziuni micotice pepiele si H-xele ei. Pent ru obtinerea rezultatelor bune. Iu acest caz. Astfel. Este important ca pentru examene sa se recolteze. adica în zona dedezvoli ire a ciupercii. în aceste cazuri trebuiese spele leziunile cu apa si sapun. Pentru examenul micologic al unghiilor se scoate cu bisturiul «l. Eec oltarea se face cu o pensa sau cu un bistu riu st eril. acesta va fi din nou fiert. trebuie saevite pe cît posibil recoltarea material ului din focarele care au. recoltarea se face prin raclarea lor. Probele seeticheteaza si se 1 1 imit la laborator. Daca însa recoltarea materialului se face totusi dupa utili rea unei alifii. etichetate. se vor recolta perii rupti sau decolorati. Spalarea seringii' ' ce si cu mediul de cultura steril.

exci1'1 tiile. Materialele recoltate se eticheteaza si se trimit la laborator î u aceleasi conditii ca si celelalte produse recoltate cu scopul examinarilor bacteriologice. dimercaptopropanol sau tioglicolat de sodiu pentru a neutraliza actiunea streptomicinei. Mi siunea ei se termina o data cu trmiterea mato rialului recoltat. Din acest motiv. recoltarile sa nu se faca niciodata în fiole de penicilina.RECOLTAREA PRODUSELOR PENTRU ANTIBIOGRAMA Tratamentul stiintific si eficace cu chimioterapic'e si antibiotic» se bazeaza pa izolarea si identificarea germenilor în cauza si stabilironsensibili tatii lor fata de medicamentele respective. coli sau B. Recoltarea produselor m> face dupa tehnica descrisa la capitolele precedenta. se vor adaugala mediul de cultu ra 1 2 ml din solutia 1°/00 de acid paraaminobeuzoic sau novocaina l % pentru a neutraliza actiunea sulfamidelor. Izolarea germenilor se va face prin culturi din secretiile. subtilis (penicilinaza) pentru a inactiva penicilina. caropot fi deja suprain fectate sau autosterilizate. sa nu se utilizeze pentru antibiograma culturi alterate. Germenii izolati sînt cultivati în culturi pure si pusi apoi nicontact cu diferite a ntibiotice si chimioterapice pentru a stabili carodintre aceste substante inhibe aza sau opresc total cresterea coloniilorde microbi. pentru a preveni obtinerea unor rezultate false. ea trebuie sa tina seama de cîteva probleme. ea avînd sarcina doa recolta în mod riguros steril si în conditii optime materialele necosare din care se vor cultiva si identifica m icrobii. streptomicina sau alte substante bactericide sau bacteriostatice. l 2ml filtrat de 5 zi le de cultura de B. daca bolnavul a fost totusi tratat cu substante bacteriostntice. EXAMINARILE DE LABORATOR LA PATUL BOLNAVULUI Executarea examinarilor de laborator nu intra în competentaasistentei medicale. Totusi ea trebuie sa cunoasca unele examinari ele 396 . Astfel: recoltarea se va face totdeauna înainte de începerea tratamentului antibiotic. exsudatale si tesuturile bolnavilor. cisteina. cad ramasitele acestor substante ar putea sa distruga microbii pe carovrem sa-i iden tificam. acestea reprezentînd medicame ntul cu care trebuie tratul/ bolnavul. Asistenta medicala joaca un rol deosebit în problema identificariigermenilor si de terminarea chimiosensibilitatii. a caror necunoasteropoate sa periclit eze buna reusita a examinarilor.

i. 2 3 pipete. un densimetru. peroxid de bariu. solutie de citrat de sodiu 3.fentare de urgenta. eticheta. 2 cleme de lemn pentru eprub ete. acid acetic glacial. hîrtie de turnesol. aranjat pe o tava. reactiv Legal-Imbert. ap a dist il at a. lame s i lamele de sticl a. --ser fiziologic. apa oxigenata de 10 volume. o pensa anatomica. Pentru a putsa ex ecuta aceste examinari. pentru determinarea vitezei de sedimen^ (. alcool iodat 6 %. al serviciului noapte sau în orice perioada a activitatii zilnice. cu ajutorul caruiapot efectua cîteva determinari (fig. solutie de hidroxid de sodiu. pîlnie de sticla . 2 3 pahare Berzelius. --albuminometru Esbach.re a hematiilor . solutie de amoniac. reactiv Esbach. reactiv Ehrlich. Asistenta sa aiba la dispozitie urmatorii reactivi: solutie de acid sulfo-salicilic 20%. o lampa de spirt. 3 4 sticle de ceasornic. 2 3 baghete de sticla. asisten ta trebu ie sa'lispuna de un m ic laborator. care pot fi cerute în cursul vizitei. : seruri standard pentru determinarea grupelor sanguine. Ut il aju l c u re nt del abor at or a l a sis ten te i v a p ut ea cu p ri nd e : aparat Westergreen.8 %. 2 3 cutii Petri. un creion dermatograf si buletine de analiza. . hîrtie de filtru. 2 3 baloane Erlenmayer de 50 100 ml. benzidrina. 181). reactiv Nylander. un cilindru gradat de 200 ml. u n s t at i v c u 1 0 e p r u b e t e .

cifra care corespunde punctului inferior al menîscului d< suprafata urinii (citirea se va face ridicînd cilindrul pentru ca im niscul sa fie în dreptul ochiului celui care citeste). -. Determinarea demit.. 1 8 2 . Un cilindru gradat. imediat dupa emisiune. 182). pluteasca liber. în ultimul caz. <li 100 ml. l SI. Se toarna urina în cilindrul gradat avînd grija sa nu se f ori n. Daca totusi s-a format. omogenizata Fig. iar ulii' . asistenta trebuie sa poata nevoie urmatoarele reactii: Analiza sumara a u*r inii. se citeste valoarea densitatii pe seu. Daca cantitatea de urina emisa nu este suficienta pentru umpli* rea cilindrului gradat si urodensimttrul se loveste de fundul vamilnlatunci urin a se va dilua cu apa distilata în proportie de 1/1. urodensimetrul. simetrii si modul u de întrebuintai»: Instrumentarul si materialele necesare. -U i m l M navului. urma trebuie amestecata.-Laboratorul asistentei pentru analize la patul bolF i g . tace în urma proaspata. fara sa atinga fundul sau peretii vasului Dupurodensimetrul s-a oprit. hîitie de filtru (fig. spuma. înainte de a executa «lu minarea.Cu acest utilaj si reactivi. tata timp de 24 de ore. se aspira cu ajutorul hîrtiei de fiiApoi se introdu ce urodensimttrul în urina în asa fel ca acont < . sau în urina .

Urina acida înroseste hîrtia albastra . cu negativ 6. obtinând astfeliiiHitatea r eala. atunci pentru fiecare trei grade ea se face la temperatura mai scazuta. pensa. Doua eprubete pe un stativ. Analiza se face cu doua eprubete. Eprubetele trebuie sa fie din aceeasi sticla. Tehn ica determinarii. Materiale necesare. Eeactia urinii trebuie sa fie acida.»» turnesol.ntit ate de albumina dozabila. u Hlab pozitiv -J-. Acesta este format dintr-uu tub de 399 . care o alcalinizeaza. Se taie cîte o bucata mica din hîrtia de turnesol albastra si rosie ou o pensa se introduc în urina. Daca utilizarea se face ridi-»!iii<. cu acelasi diametrul n mi a din aceste eprubete se adauga reactivul iar cealalta servester-martor pentru c omparatie. albuminome tru Esbach. Determinarea cantitativa a albuminei se va face în cazurile în o»wo la proba calitativa s-a obtinut un precipitat abundent. Determinarea calitativa a albuminei la rece se face din urina ! jjorfoct transparenta. temperatura. Se va stab ili rea ctia urinii si daca este tilrnlina se va acidifica cu acid acetic glacial. Rezultatul se noteaza. deo arece o urina veche poate fi intrata în rmontatieamoniacala. într-una dintre ele se 'iga 10 15 picaturi de acid sulfosalicilic. cea alcalina albastreste hîrtia rosie. Uneifri tulbureala dispare si prin încalzire. analiza este negativa. la temperaturi mai se va adauga 0. trebuie filtrata.001. u r i n a c o n t i n e p u t i n a a l b u m i n a . urina fund distribuita în parti PI ' io. . lampa de spirt. atunci de 0. iardaca nillixar pentrufiecare f ml grade se va sca Reactia urinii. daca prezinta o usoara^ s c o n t a . iar urina neutraHchimba culoarea hîrtiei. foarte intens pozitiv + + + . Urodensimetrele sînt gradate pentru o anumita liniata pe scara lor. c a re a p re c i p i t a t c usul sulfosalicilic. co mp arînd -o cu epr u be ta ma rt o r. intens pozitiv ++. Eeactivul Esbach (solutie de acid picric sii»ltHo). dar poate sa li Ioi}i alcalin a sau neutra. transparenta. Materiale necesare. Se iau apoi doua eprui si se toarna în fiecare cîte 5 ml urina. acid acetic glacial. dupa aprecierea opalescentei sau a tulim. Gradul de aciditate se va determina numai urinaproaspat emisa. se agita si se observa pel n egru . O tulbureala apreciabila sau un precipitat arata. solutie de acid iilfimalicilic 20%. urina are o reactie acida. Normal.m ilc doua cifre ale valorii citite se vor înmulti cu doi. Da ca u rin a ra mî ne i i'ude. Daca urina este tulbure.001 din cifrele citite pe scara. pozitiv + sau eventu al cu mai multe cruci siii trece pe foaia de observatie în felul urmator : A = negativ 6 . hîrtie deMirmiHol.

prin umflarea globulelor albe. clema pentrueprubeta. peste maximum 10 15 minute lichi dul din eprubeta se coloreaza în negru. urina devi ne mai vîrscoasa. Se asaza îistativ si se lasa tubul în repaus în pozitie verticala timp de 24 d<» ore. pentru a se depune albumina precipitata. Dupa numarul si marimea bulelor precum si dupitviteza cu care acestea se ridica la suprafata. direct în g°/ 00 . Urina negativa nu-si schimbaculoarea. si se noteaza uifoaia de observatie dupa rezu ltatul analizei calitative (A = pozitiv g%o). Se toarna într-o eprubeta 2 3 ml de urina si soadauga cîteva picaturi dintr-o soluti e de perclorura de fier. In eprubeta. Determinarea calitativa a glucozei se bazeaza pe principiul caglucoza reduce nit ratul de bismut în bismut metalic. Determinarea puroiului. încalzirea se va face la nivelul de sus al lichidului din epru-beta. eprubeta . 183). 184). Dupa astupare. Daca urina contine glucoza. caci în caz contrar con tinutul tubului poate tîsni afara (fig. Eprubeta se va tine cuclema în timpul fier berii si se va introduce în flacara în pozitie încli nata cu orificiul îndreptat în directia opusa persoanei care efectueazalucrarea. siastfel bulele de aer ce se formeaza în ea nu se ridica la supraf atadecît cu întîrziere. se apreciaza gradul depozitivitate a reactiei. peste urina. se adaugiicîteva picaturi de sol utie de hidroxid de sodiu sau potasiu 20 %. în caz de pozitivitate se va trimite proba de urina la laborator pentrudeterminari cantitative. dujtacare se agita cu o miscare în for ma de TJ. Se citeste rezultatulla înaltimea st ratului precipitat. (urina). Se toarna în eprubeta 5 ml urina. . In pre zenta acidului acetil-acetic. peste care se adauga 2 ml reac tiv ISTylander. care la partea iar la mijloc semnul U la 12. în cazul prezentei puroiiilui. Tubul este gradat la partea inferioarade la 1/2 într-un supoit de lemn. reactiv JSfylander (solutie de nitrat de bismutsi hidroxid de sodiu). Se încalzeste pîna la fierbere. El se introduce la si este prevazut cu lui superioara are notat semnul B (reactiv). se agita bine prin rastunnarea tubului pentru amestecarea urini i cu reactivul. lampa de spirt. în mediu alca lin la cald.sticla. Materialele necesare. Se umple tubul Esbach cu urina pîna la semnul U si se adaugireactiv pîna la semnul E . în care nopoate fixa în pozitie vertica un dop de cauciuo(fig. pozitiv sau negativ. Determinarea acidului acetil-acetic se face în aceleasi conditii prinproba Gerhard . O eprubeta. Eezultatul se noteaza în foaia de observatie. apare o culoare rosie. avînd ca rezultat o schimbare de culoare.

Albuminometru Esbach. ISt. . ! '/(/.Fig. 401 Fierberea continutului .ZS3. A si B unei eprubete.

TJrobilinogenul este normal daca culoar ea rositiapare la încalzire si este scazut sau absent daca nu apare nici la cald. / Determinarea hemoglobinei din urina se face prin proba HellQi. la limita d«< separare a celor doua lichide. acid acetic glagial) si solutie du amoniac. reactiv Legal-Imbert (solutiede nitroprusiat d e sodiu 10% în. Hema tina rezultata din distrugerea eritrocitelor HO precipita împreuna cu fosfatii terosi pe care îi coloreaza în rosu. culoarea rositiaprins cu 3 cru ci (+ + +) si cea carmin cu 4 cruci (+ + ++). o lampa de spirt. Daca apare o cul oare rosie. Se toa rna în cele doua ep rub ete c îte 4 5 ml urina. în tr-unudin ele se picura cîteva p icaturi de reactiv. O eprubeta. apoi se prelinge pe marginea eprubetei l ml amoniac. Urina contine în mod normal urobilinogen într-o cantitate redusacare însa nu se poate evidentia decît prin încalzire. Se compara dupa l Uminute cu eprubeta martor. . Doua eprubete. Din acest motiv. solutie de hidroxid de potasjin 20 %. lampa de spirt. Se toarna în eprubeta 5 6 ml urina. cu grija sa nu se amestece cele doua lichid»!. denota ca urobilino genul este crescut si se noteaza cu 2 cruci (++). care apare dupa 1 2 minute. bilirubina se oxideaziiîn biliverdina dînd nastere unui inel verde la limita de separare >tlichidelor. denotit o reactie slab-pozitiva si se noteaza cu +. Gradul de pozitivitate a reactiei se apreciaza dupa intensitateaculorii: culoare a roz spre rosu. reactiv Ehrlich (solutie de paradimetilaminobenzaldehida 20% în acid clorhidiic concentrat). Materiale necesare: o eprubeta. Se adauga la 4 5 ml urina cîteva picaturi de hidroxid de pot:isiu si se fierbe. Sub influenta iodului. Ca si la determinarea albuminei si în acest caz se va folosi <> eprubeta martor. Eezultatul se noteaza cu pozitiv sau negativ. Materialele necesare. Determinarea urobilinogenului se face prin metoda Ehrlicli. pentru a nu obtine un rezultat. Se ag ita usor. Determinarea bilirubinei se face prin proba Eosin. Se toarna într-o eprubeta 4 5 ml urina . o clema pentru tinerea euprubetei. culoarea rosu intenn. urina trebuie racita înainte de analiza. fals. uribilinogenul este crescut. folosind ca reactiv alcool iodat 6%. aparuta imediat dupa adaugarea reactivului. Materialele necesare. se formeaza un disc violet.Determinarea acetonei se face totdeauna daca urina contine ghi' coza precum si la indicatia speciala a medicului. pe peretele ei se preling1 2 ml alcool iodat. Daca urina contine acetona. la care se adauga cîtevapicaturi de reactiv.

Timpul de coagulare esteperioada scursa de l a recoltarea sîngelui pîna la coagularea lui.Proba Eosin se face totdeauna paralel cu determinarea urobiliuogenului. Se dezinfecteaza lobului urechii sau pulpa degetului cu un tampon de vata îmbibata cu eter si se executa întepatura cu un ac sterilla o adîncime de circ a 4 mm. iTonometru sau ceas cu secundar. la care se adauga apoi reactivii. baghete de sticla. precumtji ora cînd a fost trasata. hîrtie de filtru. se absoarbe cu hîrtie de filtru la fiecare 20 30de secunde pic atura de sînge care apare în mod spontan. benzidrina. pe care se asaza doua. asistenta trebuie sa stie saexecute la patul boln avului urmatoarele analize : Determinarea timpului ae sîngerare. notînd care este prima. 8 în g el e. l Se to arna 2 3ml u rin a în tr-o eprub e ta. lame uscate sji curatevata. în legatura cu sîngele. Determinarea timpului ae coagulare. Cercetare a chimica a pigmentilor sanguini se face prin metoda Gregersen. care sel toate gasi în urina su b doua forme : bemoglobina fixata în globuluirosu si hemoglobina libera. prin oxidarea benzidrinei. Se agita bine si se adaugacîteva picaturi de peroxid de bariu sau apa oxigenat a. culoarea continutului eprubetei variaza. O eprubeta. ceas cu secundar. alcool. în prezentasîngelui. în care se tritureazaun fragment de fecale cu apa distilata. Stergerea picaturiloi de sînge trebuie facuta în asa f e1. Timpul de sîngerare este perioada care se scurge din momentul înteparii lobulului urecbii sau apulpei deget ului pîna la oprirea hemoragiei. se ad au ga un vîrf de jutit de benzidrinasi 10 15 picaturi de acid acetic glaci al. Materialele necesare. Materiile fecale vor fi diluate cu apa distilata. alco ol. încît peliîrtie sa apara linii rosii paralele. prin metoda Gregersen. fara a stoarce locul. Un ac steril. în conditiinormale. Se noteaza momentul întepaturii si apoi. Din acest e date se poate controla apoiusor cîte minute a durat sîngerarea.. Pigmentii sanguini sînt reprezentati de bemoglobina. i Materialele necesare. vata. <1<amera umeda se realizeaza punînd într-o cutie Petri o rondela dehîrtie de filtru îmbi bata cu apa distilata. în loc de eprubeta sepoate folosi si o pla ca de portelan cu godeu. Materialele necesare. . TJn ac steril de seringa. qe la verde la albastru. evitîndu-se astfel o eventualagreseala la urmarirea ceasului. P u n e r e a î n e v i d e n t a a s î n g e l u i d i n m a terii fecale se face la fel ca si din urina. camera umeda sau ulei de parafina. acid acetic glacial . sîngerarea se va opri dupa 2 4 minute. M a t e r i i l e f e c a l e . txroxid de bariu sau apa oxigenata de 10 volume.

iar a doua terminarea coagularii. timpul de coagulareeste de 5 8 minu te. pe care se sprijina extremitatea ascutita a pipetelor. pîn a cîndapare primul fir de fibrina pe ac. peste care se picura o picatura de sînge recoltat din pulpa degetului. gradate în milimetri de la o l a 2 0 0 . Cele malsimple si mai rapide sîn t urmatoarele : a) Se recolteaza pe o lama curata si uscata o picatura de sîngod i n pu lp a dege tu lu i. Peste 3 min ute se încearca sa se ridice cu acul picatura de sînge. în acest m oment. Stativul pen tru pip ete este format dintr-un cadran de metal. în mod normal. b) Se pune pe o lama de sticla o picatura de ulei de parafina. d intre c are p rima rep rezinta în cepu tu l . Rezultatul senote aza p rin do ua cifre. solutie sterila de citrat de sodiu 3. Se va repeta aceasta o pe ratie din 20 în 20 de s ecun de . fh partea de jos se gasesc o serie de dopuri de cauciuc. sîngele este coagulat. înclinîndu-se usor la dreapta si la stîngiicame ra cu lama. Se pu ne în camera umeda care se închide cu capac.Determinarea se poate face prin mai multe metode. Seobserva continuu picatura..8. în partea superioara a cadranului se gaseste un numar corespunzator de capacele metalice prevazute cu cîte un arc. d e s u s î n j o s . avînd g rija sa nu se scurg a picatura de pe lama. Variatiile vitezei de sedimentare depind în mare masura de diferitele fractiuni proteice din compozitia plasmei.5 mm.H. Daca o cantitate de sînge recoltat cu substanta anticoagulanta este lasat unanumit timp în repaus se observa ca globulele rosii se asaza pefundul vasului.).). Se noteaza timpul si se continuaoperatia pîna cînd se va ridica p icatura în întregime. materiale necesare pentru punctia venoasa (cu o seringa de 2 ml. picatura de sînge nu se mai deformeaza cînd 80înclina lama. Tuburile Westergreen sînt pipete gradate avînd o lungime de 30 cm si diametrul interior de 2.8 %. Globulele s-au s edimentat. S e no te az a ex a ct mo m en tul c în d pi ca tu r a aatins lama. plasma. iar deasupra lor ramîneun lichid galbui. Instrumente si materiale necesare. Ea prezinta în cazuri de boala modificari importante si ajuta la stabilirea diagnos ticului. Aparatul Westergreen cu tu buri proprii. Sedimentarea globulelor poate sa se produca mai încet sau mai repede. Extremitatea superioara a pipetelor se . Determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor (V. La un moment dat.

fixeaza cu aceste capacele care le apasa bine pe dopurile de cauciuc. Pipetele se asaza în stativ în pozitie verticala (fig. astfel ca sîngele din ele sa nu se poata scurge. 185). .

Aparatul Westergi-een va fi asezat într-un loc cu temperatura aproximativ constanta. în caz normal. Se asaza pipeta cu vîrfulpe dopul de cauciuc al stativului. ceea ceva falsifica rezultatul. Se astupa repede capatul superioral pipetei. Pe butonul arculuise fixeaza un bilet. Fig.H. Se recolteazaprin punctie ve noasa 1. Se agita de cîtev a ori seringa pentru omogenizareaamestecului. Fixarea pipetei Westergreen la stativ. Se spala seringa cu solutie sterila de citrat de sodiu . pe care estenotat numele bolnavului iji oracînd s-a pus pipeta în stativ. Citirea rezultatelor se face dupa l si 2 ore. = 2 mm/1 ora. 185. La se vor trece : V. numarul si ora fixarii tubului se noteaza într-un caiet. Pozitia tuburilor trebuie sa fie verticala. barbat si 4 8 mm la mm. Numele bolnavului. . astfel ca în seringa sa fie în total'J ml amestec.S. Se trece sîngele în pipetaaparatului.6 ml sînge.Fig. Rezultatul se da în foaia de observatie ore. care este trecut apoi într-o eprubet a mica.8% si se aspira în ac 0. Fixarea pipetei Westergreen la stativ. Locurile tuburilor sînt numerotate. Recol tarea sîngelui trebuie facuta cu mareatentie. avînd grija sa nu se coboare coloana <le sînge sub reperul 0. sa nu se aspire în seringa sau tub bul e de aer sau sînge «purnos. La determinarea vitezei de sedimentare trebuie folosita totdeauna seringa de 2 ml.4 ml din aceeasi solutie. 185. curata siuscata. Tehnica. Este bine ca asistenta sa foloseasca la efectuarea VSHului un ceas semnalizator pentru a nu uita citirea rezultatelor la timp. caci într-o seringa mai mare nu se poate respectacu precizie prop ortia exacta între sînge si citratul de sodiu. cu ajutorul unei pere decauciuc. si la cererea medicului si la 24 de ore. 18 mm/2 rezultatul dupa o ora este de 3 6 mm la femeie. exact pîna la gradatia 0.'1. se ridica degetul de pe orificiul superior «l tubului si se fixeaza încapacul cu arc.

Ele se pot forma însa în cursul vietii sub formaaglutininelor de imunitate. -schema compatibilitatii gru-raij existenti în plasma sanguina. eventual cu un mandren. si IV). capabile sa intre în reactie cu aglutinogenele res p ectiv e. ce ea ce are ca rezultat ag lu tin area hematiilorde care sînt fixa te aglutinogenele. Determinarea grupelor sanguine. Nu exista agluti nine naturale specific*» aglutinogenului Eh. Fata de ele. sîng ele. Aglutininele sînt anticorpi natuFtg. Daca în vîrful tuburilor s-a coagulai. avînd însa grija sa nu se sparga tubul. tuburile trebuie spalate cu apa de ro binet. apoi vor fi introduse într-o solutie de acid clorhidric 1% eupepsina sau hidrat de potasiu 10%. Dupa 12 24 de ore se vor spaladin nou cu apa de robinet. în sîngele altor persoane exista anticorpinaturali. ac es ta va fi înlatu rat cu aju to ru l un ui fii-de par d e cal. Din tre numeroasele aglu tinogene exist ente în sîng ele uman. aglutininele a si (3. Dupa felul în care sînt reprezentate în sîngele unei persoam» aglutinogenele A si B si aglutininele a si p se deosebesc patru grupi» sanguine (fig.Dupa citirea rezultatelor. fie la Poupinel. tuburile se vor usca. deosebindu-se astfel grupe O. II. deosebindu-se astfel : 0 ( I ) -A ( I I ) -B ( I H ) s i A B ( I V ) . III. Coexistenta unui aglutinogen cuaglutinina corespunzatoare (A si « sau B si P) la aceeasi persoananu este compatibila cu viata. 186). A. &[& a fi produge de ac tiunoa vreunui antigen. . Dupa clatire cu apa distilata. i se. Aglutinogenele au caracter de antigene . de o importanta deosebita sînt aglutinogenele A si B. este obligatoriu ca grupei <» sanguine sa fie notate dupa ambele clasificari. Grupele se noteaza. precum si aglutinogenul Eh. . Sîngele oamenilor contine o serie de aglutinogene si aglutinino. fie dupa numele aglutiiiogenului. B si AB. ele sînt fixate de eritrocite. fie cu cifre romani» (I. pelorsanguine. Transfuzia de sînge poate fi efectuata numai daca exista o identitate antigenica între sîngolodonatorului si primitorului. Pentru înlaturarea oricarei confuzii si prevenireatransfuziil or cu sînge de grup strain. fie cu o purAde cauciuc.

Persoanele dinaceasta grupa pot da sîng e numai pentru grupa lor. Ele sînt aglutinate de serurile cu aglutinina p. adica grupele B(III) si AB(IV). Eritrocitele contin aglutinogenul A. Persoaneledin aceasta grupa pot da sîn ge pentru grupa lor si grupa AB(IV). Ele sînt aglutinate de serurile care contin aglutinina a. Serul este complet lipsit de aglutinine si nu aglutineaza eritr ocitele nici uneia dintre celelalte grupe. adica de grupele O(I) si A(II). 3. Proba inversa se executa prin amestecarea serului sau a plasmei primitorului cu eritrocitele cunoscute din grupele A(II) si B(III). de aceeanu sînt aglutinate de niciunul dintre seruri. Eritrocitele contin aglutinogen A si B. Eritrocitele sînt lipsite de aglutinogen. Persoanele care apartin acestei grupe pot da sînge oricui. Persoanele din aceasta grupa pot da sînge pentru grupa lor si grupaAB(IV) si pot primi sînge de la grupa lor si grupa O(I). Determinarea grupei sanguine prin probadirecta se face prin am estecarea eritrocitelor primitorului cu serurilestandard O. plasma ramîne în partea de deasupra. indiferentde grup.1. la întuneric. Grupa A(II). Eritrocitele bolnavului si donatorului se obtin prin întepareapulpei degetului. Grupa B(III). recoltînd sînge prin punctie venoasacu citrat de sodiu. Eritrocitele contin aglutinogenul B. Grupa AB(IV). însa n u pot primi sînge decît numai de la persoane din grupalor (donatori universali). Proba directa. adica grupele A(II) si AB(IV). Serul contine ambeleaglutinine (a si (3) si aglutinea za eritrocitele celorlalte trei grupe. Serurile standard se prepara în institutele speciale de hematologie. care nu se modificaîn cursul vietii si s e mostenesc. Grupele sanguine sînt caractere permanente. însa neavîndaglutinine pot primi sînge de la persoane din or ice grupa (primitoriuniversali). Serul contine aglutinina si aglutineaza eritrocitele din grupele carecontin aglu tinogenul A. Grupa 0(1). Serul contine aglutinina si aglutineaza eritrocitelecare contin aglutino genul B. Controlul se face . Serurile trebuie controlate la fiecare15 zile si pastra te într-un loc racoros. observînd unde se produce aglutinarea. Determinarea grupelor sanguine se poate executa prin mai multemetode : 1. Elesînt aglutinate de ser urile care contin aglutinine oc si P. A si B. adica O(I). 4. A(II) si B(III). 2. adica de serul grupelorO(I) si B(III). Dupa depunerea eri trocitelor la fundul eprubeteisau dupa centrifugarea sîngelui. si pot primi sînge de la grupa lor si grupa O(I). care le livreaza în fiole. ia r plasma. 2.

O tulbureala cît de mica denotuca serul este alterat. Daca în acest. Daca aglutinarea nu a aparut cu serul grupei B(III). Eezult atul se citeste dupa 5 minute (fig. fie transparente. Se pune pe o lama de sticla. 187). 1. serul grupului B(III) trebuie sil. sîngele face parte din grupa O(I). fie în amîndoua. . Serurile trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte : Aglutinarea cu eritrocite corespunzatoare trebuie sa apariidupa 15 20 de secunde. dar exista în serurile grupelor O(I) si B(III). Se o mogenizeaza cele douapicaturi prin miscari circulare. Picaturile* vor fi asezate totdeauna în aceeasi ordine. Interpretarea rezultatelor : Daca nu se produce aglutinarea în nici unul dintre serurilotest. fie înserul grupei A (II). Se înteapa apoi pulpndegetului. iar din urmatoarea seia cu coltul lamei slefuite o pica tura de marimea unei gamalii de acsi se pune pe prima picatura de ser test. iar serul grupului O(l) eritrocitele grupului A(II) si B(III). Serul grupului A(II) trebuie sa aglutineze în l 3 minut onumai eritrocitele grupului B(II). aglutineze numai eritrocitele grupului A(II). Ele trebuie sil. ea mai trebuie sa apara neaparat.cu eritrocite din grupul O(I). ser s-a produs aglutinarea. de culoare galbuie. Determinarea directa (proba Beth-Vincent). sîngele face parte dingrupa B(III). A(II) si B(III) si materialelenecesare pe ntru recoltarea sîngelui din pulpa degetului. B(III). seruri standard O(I). din fiecare fiolacîte o picatura de ser test cu un diametru de 5 6 mm. cu pipete separate. Daca aglutinarea se produce în toate serurile. 3 pipete. Se controleaza în primul rînd serurile standard. sîngele facoparte din grupa AB(IV). se sterg e prima picatura de sînge. Capacitatea maxima de aglutinare apare la temperatura do + 4°C. în cazcontrar s-a comis o greseala si analiza trebuie repetata. fie în serul grupei B(III). O lama de sticla curata si uscata. Materialele necesare. sîngele face parte dingrupa A (II). dar se produce în serurile grupelor O(I) si A(II). Tehnica determinarii. Mei unul dintre aceste serurinu trebuie s a aglutineze în timp de 5 minute eritrocitele grupuluiO(I). Aceasta operatie se va rep eta întorcînd lama si folosind cîte un alt colt si cu celelalte doua picaturi doser test. Nu se vor folosi seruri cu termenul expirat. Daca aglutinarea nu a aparut cu serul grupei A(II). A(II). Se examineaza în primul rînd serul grupului O(I). o lama slefuita.

teca cu cîte o picatura de plasma din sîngele de cercetat. . 187.2. Materialele necesare unt aceleasi ca si la proba directa. dar în loc de seruri test se folosesc iritroc ite standard din grupul A(II) si B(III). sîngele face pa rte din grupa A(II). Daca aglutinarea se produce numai cu eritrocitele din grupaB(III). Se pune <'ite o picatura din eritrocitele standard pe lama de sticla si se amesI Stnffe de cerce fa \ f \ Sîngedecercehl' :ne fundamentele Serl-est-sanguine G/obu/e G A AglutininB Grupa l -e s f l a Agluh'nin A o a b fi /\ u IV l e S e s f B m O Z A p I A. Dupa 5minute se citeste r ezultatul. iar sîngele se recolteaza « u citrat de sodiu.o Metoda Beth-Vincenl-Metoda Simonin Fig. Determinarea se face în mod analog cu proba directa. sîngele faceparte din grupa O(I). Probe de hemotest. Determinarea inversa (proba Simonin). Daca aglutinarea se produce în ambele picaturi. Daca aglutinarea se produce numai cu eritrocitele din grupaA(II). sîngele face part e din grupa B(III).B.

Valabilitatea lor este de 3 4 luni de la preparare. O cantitateprea mare de eritrocite inhibeaza reactia de aglutinare. E ls p o t ap area s ub f or ma d e anti co rpi i mu niza ti l a pers o an o . Nu exista aglutinine naturale specifice fata de aglutinogenulEh . Temperatura optima pentru de terminare este de 16 18 °. Se va avea o deosebita grija ca pipetele sa nu se schimbe între elo. deoarece amestecarea serurilor sau a eritrocitelor test da rezultat» false. Aceasta metoda are avantajul ca nu cere conditii speciale doconservare si transp ort. Picatura de sînge trebuiosa fie de 10 20 de ori mai mica decît picatura de ser test. prost conservate sau cuvalabilitate d epasita. Determinarea grupelor sanguine trebuie executata concomitentprin cele doua probe . Este bine daca aceasta proba s e pract ica înaintea oricarei transfuzii. . rezultatul citindu-se comparativ. care se executa prin amestecarea directa a sîngelui de perfuzat cusîngele primitorul ui pe o lama de sticla. apoi soîmpacheteaz a în pachete de cîte 10. Sub 10°. în cursul determinarii grupelor sanguine se pot ivi erori. Atmosfera prea calda usuca marginea picaturilor. La întrebuintare. Fiecare fiola trebuie sa aiba pipeta ei. sîngele face partedin grupa AB(IV). A(II) si B(III) în picatura nu prea groasa. Pe carton tip carte de vizita sodepun serur ile test O(I).Daca aglutinarea nu s-a produs de loc. iar o cantitateprea mica face ca reactia sa nu poata fi o bservata cu ochiul liber. Cauzele posibile ale erorilor sînt urmatoarele : a) Raport incorect între sînge si ser. c) Temperatura necorespunzatoare. Acelasi rezultat fals se obtine daca amestecarea serurilor test cu sîngele s-a facut cu acelasi colt al lamei. fiecare picatura de ser test uscat se amesteca cu o picatura de apa distilata. b) Schimbarea pipetelor. d) Folosirea serurilor test cu titru slab.Determinarea factorului Rh. aglutinarea nu soproduce cu regularitat e. iar grupa sanguina ramîne fixata pe cartondupa executare. iar mai departe se procedeaza ca si la metoda obisnuita. Factorul Eh este un aglutinogeucare se poate gasi în eritrocite independent de aglutinogenele dinsistemul OAB. Determinarea de grupe în conditii speciale se face prin metoda serului test uscat pe carton lucios. separate prin foite pentru protectie si învelite în hîrtie neagra pentru a fi ferite de lumina. ca si pe lama. Se lasa sa se usuce lent la temperatura camerei. în caz de urgenta se foloseste proba încrucisata a compatibilitatii.

precum s i la acele femei careputeau sa se sensibilizeze în cursul sarcinilor cu antigen Eh provenitdin sîngele fetilor Eh-pozitivi. Rh-Rh O o O cr Fig. fie îneprubete.Ih-negative. 188. Citirea rezultatului se face comparativ cu rezultatele obtinute cu eritrocite Eh-pozitive si negative. caracterul antigenic al tacestuia fiind mos tenit de la tata. 188). Tehnica. Factorul Eh este important de cunoscut. se asaza într-ocamera umeda si se lasa 1/2 l ora la termosta t la 37° sau. carora prin transfuzii repetate cu sînge Eh-pozitiv. El trebuie sa îndeplineasca aceleasi conditii ca si serul test pentru determinareagrupelor din s istemul OAB. la cei supusi unuitratament hematopoietic îndelungat. Determinarea factorului Eh se poate face. cu grupul eritrocitelor cercetate. Acest lucru se impune maiales la bolnavi care au primit t ransfuzii repetate. dintrecare una slefuita. Serul test anti-Eheste livrat de Centrul de hematologie si transfu zie. La fiecare determinare trebuie sa se faca si o proba decontrol cu eritrocite Eh pozitive si eritrocite Eh negative de acelasigrup (în sistemul OAB). Din ele aratate reiese necesitatea cercetarii compatibilitatiisi în sistemul Eh cu ocazia transfuziilor. fie pe lama. l Aglutininele de imunizare anti-Eh apar si la femeile gravide |Bhnegative. mergînd uneori pîna la moarte. ser anti-Eh. la temperatura camerei. întrucît incompatibilitatea de factor Eh poate produce accidente postransfuzionale. în lipsaacestuia. Eritrocitele se amestecape o lama cu serul test anti-E h în proportie de 1/20. Tehnica determinarii este analoga cu aceea folositala determinarea grup elor sanguine (fig. al caror fat este Eh-pozitiv. Determinarea factorului Rh pe lama tn camera umeda. . Materialele necesare. Ijlutinogenul Eh i-a provocat. Pe lînga cele necesare recoltarii sîngeluidin pulpa degetului se vor mai pregati lame curate si uscate. camera umeda.

Uneori reactia locala poate avea un caracter bulos sau chiar eczornatoid. Orice alta proportie poate da rezultatofalse (în special daca se pune o cantitate mai mare de acid acetic. l . care sa dureze 1 2 zile. Din acest punct de vedere. se sensibilizeaza fata de ele. Prezentaagentului p atogen în organism sau contactul repetat cu diferito substante organice straine avînd caracter antigenic. pe suprafata sau în grosimea pielii sau a unor mucoase. fie prin schim barea modului de reactie a organismului fata de agentul cauzal al bolii. substanta organica nemicrobiana. Eeactiile cutanate alergice se bazeaza pe principiul reactiei modificate a organismului fata de substantele cu care se sensibilizeaza. Daca însa nuia nastere un precipitat vizibil. lichidul este exsudat. Aceste substante produc în organismanumite modificari. creeaza în organism o stare de reactivitate modificata. strict specifica fata de proteina care a declansat sensibilizarea organismului. care dizolva albuminele acidosolubile). în cazpozitiv. Reactiile cutanate alergice. Principiul de baza al reactiilor cutanate alergice este urmatorul : se aplica. Dupa un timp fix. lichi dul este un transsudat.Prezenta aglutinarii arata ca persoana ale carei eritrocite se cerceteaza este Bh-pozitiva. Eeactiile cutanatoalergice reprezi nta o manifestare a alergici locale si se utilizeaza pentru verificarea sau identificarea alergenului sensibilizant (agent patogen. reactiile cutanate se împart în : Eeactii cutanate alergice Eeactii cutanate toxinice. cu anumite substante straine. antigenul fata de care se presupune reactia modificata a organismului. REACTIILE CUTANATE : Eeactiile cutanate se utilizeaza pentru diagnosticul bolilorcauzate de substante antigenice. Organismul. Se picura apoi din lichidulde examinat o picatura în pahar . la locul aplicarii ant igenului se produce un eritem infiltrati vde marime variabila dupa gradul de sen sibilitate a organismului. Se toarna într-un pahar conic 300 ml de apa distilata si se adauga exact3 picaturi de acid acetic glacial. reactia este po zitiva. fie prin declansarea productieide anticorpi spe cifici fata de aceeasi cauza. venind în contacl. dar antigenica). dar limitat (6 12 24 48 de ore). daca se obtine o tulburare ca fumulde tigara. EXAMENUL REVARSATELOR DIN SEROASE Reactia Rivalta este folosita pentru determinarea naturii do exsudat sau transsudat al revarsatelor seroase obtinute prin punctio.

intracutanat. Injectarea intracutanata a solutiei antigenice. avînd grija ca bizoul acului sa fie îndreptat cuorificiul în sus si sa intre în întreg ime în piele.1 ml solutie de alergen. apoi se aplica pe regiunea degresata o picatura desolutie de antigen. Oftalmoreactia. pe o suprafata rotunda decirca 20 mm diamet ru.Eeactiile cutanate alergice se executa totdeauna cu martor. eventual cu 5% glicerina si 0. se nplica. apoi seinjecteaza cu ajutorul unei seringi de tuberculina. pe cealalta parte simetrica a suprafetei r r corpului. Se instileaza în sacul conjunctival o solutie diluata de antigen. Intradermo reactia se executa pe pielea suprafetei de flexie a antebratului. întli prin picatura martor si apoi prin solutia antigenica. Surplusul de alergen se îndeparteaza cu hîrtie de filtru sau vatadupa 8 10 minute. La locul injectieiapare o mica papula albicioasa. Curatirea si degresarea pielii se fac dupa metoda de mai sus. Eeactia pozitiva se manifesta printr-o hiperemie activa a vaselorconjunctivale. . cu ser fiziologic. 0. Intradermoreactia prin scarificare se executa tot pe fata anterioaraa antebratul ui. cu apa calda si sapun. cu ajutorulunui leucoplast. Injectia intracutanata se executa dupatehnica obisnui ta. Instilarea solutiei antigenice în sacul conjunctival. Aplicarea si fixarea antigenului îmbibat în tifon. prin solutiile depuse. Se îmbiba mici patratelede tifon cu solutie antigenica. iar pe antebratul din partea opusa solutia martor. Pregatirea suprafetei cutanate se face la fel ca si încazul precedent. Eeactiile alergice pot fi executate dupa urmatoarele tehnici: Frictiunea antigenului pe pielea bolnavului se executa de obicei pe fata anterioara a antebratului. se lasaHa se usuce suprafata cutanata prin volatilizarea substantei degresante si apoi se frictioneaza bine pielea. seexecuta proba martor. Cu ajutorul unui ac de scarificare sau cu o lanteta de vaccinare seexecuta doua scarificari superficiale în piele. apoi se degreseaza cu eter sau alcol. Introducerea antigenului în pielea bolnavului prin scarificare. Se spala bine regiuneainteresata. în sacul conjunctival al celuilalt ochi se introduce solutia martor. cu antigenul preparat sub forma unui unguent. dupa aceeasi tehnica. o data cu aplicarea locala a alergenului.5% fenol). o substanta indiferenta numita solutie martor (ser fiziologic. avînd grijasa se deschid a numai limfaticele superficiale si nu capilarele sanguine. simetric. Proba cutanata cu leucoplast. în vederea acestui scop. s e aplica cu ajutorul unui lecoplastpe pielea dezinfectata si degresata si se las a pe loc timp de 4 8 de ore. Pe celalalt antebr at. Prin compararea reactiei locale din cele doua parti se poate diferentia reactia alergica fata de reactia nespecifica it organismului.

Ea se executa prin aplicarea pe tegu mentul în prealabil pregatit a unei rondele pe care se afla depusa ocantitate de tubercul ina bruta în dilutia voita. Introducerea antigenului în piele cu ajutorul electroforezei. care se obtine prin filtrarea culturilorde Brucella. Persoana bolnava de tuberculoza este de 500 de ori mai sensibila la tuberculina decît cea normala. Intradermoreactia F r ei pentru diagnosticul limfogranulomatozeibenigne se execu ta dupa aceeasi tehnica. Se va avea grija ca pe piele sa seaplice totdeauna electrodul cor espunzator. Intradermoreactia Burnet pentru diagnosticul brucelozei se exe cuta cu melitina sau abortina. care cuprinde o unitate tuberculinica(0. Se mai utilizeaza pentru diagnosticul starilor de alergiereactia nazala.P.1 ml) si doza II (în fiole marcate cu culoare albastra). care persista cel putin 2 . Tuberculina purificata se foloseste în urmatoarele doze: Doza I (în fiolemarcate cu culoarea ros ie).'." care este o solutiede tuberculoproteina. zile. elaborata de mic obacterii de tip uman.D. din puroiul extras din ganglionii supurati ai bolnavilor de aceasta 414 .1 ml strict intracutanat. persistînd 24 48 de ore. Ea indica infectarea orga nismului cu Brucella si starea alergica fata de acest germen. uretral a etc. care este prezent în organism. cea mai curenta însa ramînînd reactiaintradermica.Pielea de sub leucoplast se macereaza si da posibilitatea antigenulul de a patrunde în piele. Intradermoreactia Mantoux. Pe acest fapt se bazeaza principiulreactiei. Proba se considera pozitiva daca la locul injectiei apare un edem i'osu inflamator. Metoda este mai sensibiladecît reactiile cutanate directe.1 ml). Se aplica pe piele electrodul impregnatcu sol utia antigenica si se porneste curentul electric care antreneazaparticulele de a ntigen în piele. care cuprinde10 unitati tuberculinice (0. antigenul fiind preparat. Depistarea s ensibilitatii fata dotuberculina se începe totdeauna cu doza I si numai daca rezul tatuleste dubios sau negativ se va repeta reactia peste 15 zile cu doza II. Ca martor se utilizeaza bulion simplu sterilizat. Rea ctia se citeste dupa 48 si 72 de ore si se considera pozitivadaca în jurul injecti ei de tuberculina apare o roseata maculopapuloasacu un diametru de minimum 5 6 mm. Ea indica o stare de hipersensibilitate fata de toxina baciluluituberculos .. Hipersensibilitatea fata de tuberculina se poate depista si prinreactia percutan ata cu plasture. Testul cutanat prin electroforeza. S e injecteaza o cantitate de 0. pentru diagnosticul tuberculozeise executa cu tubercu lina purificata P.

înconjurata de o zona eritematoasa. In ambele cazu ri reactia se con sid era pozitiva. dupa 30 60 de minute. Eezultatul se citeste dupa 48 de ore. Daca însa persoana este imuna fata de toxinadifterica. Reactia SchicJc se utilizeaza pentru determinarea receptivitatiifata de difterie . injectînd în grosimea pielii de pe suprafata anterioara a antebratuluidrept 0. înconjurata de o zona hiperemica. reactiatardiva caracteri zata printr-o papula. Eeactia se considera pozitiva daca la locul injectiei apare oi < ^eata. Eeactia se pozitiveaza în doua perioade: reactia precoce. care se indureaza. .2 mltoxina difterica inactiv ata prin încalzire. «'itirea rezultatului se face dupa 30 si 60 de minute cît si dupa 24 -l e ore. Intradermoreactia cu antigen de TricMnella spiralis pentruiliagnos ticul trichin elozei se execu ta cu un extract total din larva «l e TricMnella spiralis în ser fiziologic în dilutie de l :10 000. Ele se executa dupa tehnica cunoscuta a intradermoreactiilor. daca în locul inocularii toxinei se produce o congestie locala cu edem. însotite de solutia martor. însaprincipiul lor s e bazeaza pe alte considerente. Beactiile cutanate toxinice. Beactiile cutanate toxinice au scopulde a stabili i munitatea înnascuta sau dobîndita fata de anumite boli. Injectia > l c solutie martor executata cu ser fiziologic ramîne negativa.2 ml t oxina difterica si în acelasi loc pe antebratul stîng 0. antraxului. Eeactia se executa dupa tehnica obisnuita a intradermoreactiilor. morvei si al unor dermatomicoze se executa dupaaceeasi tehnica. executa cu lichidul de chist hidatic obtinut de la bovine sau ovine . înco njurata de un eritem neregulat cu caracter edematos. marcata de o veziculailb-roz. i are începe sa apara la 5 minute dupa inoculare. Eeactia se considera pozitiva daca peste 5 10 20 'l f minute de la injectarea antigenului apare o reactie locala urti <. actinomicozei. începe sa paleasca si dispare.i i'iana sau veziculoasa. apare abia la 18 24 de ore dupa inoculare. atunci antic orpii antidifterici din organismul lui vor neu1 valiza toxina injectata în piele si în acest caz nu se va observa niciu manifestare locala. Intradermoreactiile pentru diagnosticul tularemiei.8 1 mg).lioala. aceasta din urma servind camartor.icrificate. Antigenulrste livr at în aceasta dilutie în fiole închise. < are. Ea se bazeaza pe faptul ca toxina difterica injectataîn pielea unei persoane nei munizate produce o reactie locala eritematoasa si edematoasa. Se considera pozitiva. devenind un nodul care se mentine 8 10 zileIntradermoreactia Ca ssoni pentru diagnosticul chistului hidatic i-. Beactiile locale ale testelor cutanate alergice pot fi potentateprin injectii de polidina (2 ml) sau de histamina (0.

Ea se bazeaza pe faptul ca anticorpii antiscarlatinosineutralizeaza toxina s treptococului hemolitic din piele. este bine sa se renunte la seruride origine umana si sa se util izeze numai seruri de origine animala . antitoxic.2 ml toxinilde strepto coc scarlatinos. Reactia de stingere Sehultz-Charlton se utilizeaza pentru diagnosticul scarlatin ei. Ea indica receptivitatea organismuluifata de dift erie. Ca antigen se utilizeaza 0. Se va^ injecta 0. neutralizînd toxina streptocica. Principiul de baza cit si tehnica reactiei sînt iden tice cu acelea ale reactiei Schick. aceasta reactie utili zeaza anticorpii în loc de antigen. Din cauza pericolului de transmitere a unor boli infectioase si înprimul rînd a hepa titei epidemice. Ea se face dupa tehnica obisnuita a intradermoreactiilor într-o regiune undeexantemul scarlat inos este mai accentuat. Eeactinse considera pozitiva daca în locul injectiei se formeaza un eritem sauinfiltrat cu un diametru de cel putin l cm. Eeactia se poate executa cu un ser antiscarlatinos. Spre deosebire de restul reactiilor cutanate. facînd s. cu ser deconvalescent sau cu serul fostilor bolnavi de scarlatina. împrejurul injectiei.2 ml de seiantiscarlatinos. Reactia Dick se utilizeaza pentru determinarea receptivitatiifata de scarlatina. antitoxinele. acestea putind distruge toxinele utilizate.cu un diametru de circa 20 mm. Eezultatul se citeste dupa 18 ore. exantemul se va stinge. în cazul reactiilor Schick si Dick se va interzice cu desavîrsire utilizarea substantelor antiseptice pentru sterilizarea seringilor.'i dispara local exantemul scarlatinos. strict intradermic.

'REGATIREA Sl ASISTAREA EXPLORARILOR PARACLINICE PREGATIREA Sl ASISTAREA EXAMINARILOR RADIOLOG1CE Eazele Bontgen sînt oscilatii electromagnetice cu o lungime deunda foarte scurta. în calea lor. în func tie de ponderea atomica a acestora. în functe de compozitialor. Astfel. cu cît razele au fost mai putin absorbite de corp ur il e pe c ar e le-au tr av er s a t. pe care-1 aduc într-o fluorescentacu atît mai intensa. care. EazeleIlontgen au o putere de penetrabilitate mare. Astfel. ele sînt însa absorbit epartial de corpurile pe care le strabat. fiind deci mai transparente. deci si corpul omenesc. str abatând corpurilemateriale. Eazele care au scapat de absorbtia componentelor corpuluiomenesc cad pe un ecran fluorescent. care contine mult calciu si fo sfor. adica absorb maimulte raze fata de cele cu o pondere atomica ma i mica. vor lasa sa trea caaproape întreaga cantitate de raze care-i traverseaza. sistemulosos. corpurilecu o pondere atomica mai ma re sînt mai opace. Ele se produc în tuburi speciale prin frînareabrusca a electronilor liberi. care absorb o cantitate mai mica de raze. fiind umpluti cu aer. în proportie mai mica sau maimare. va absorbi mai multe razedecît muschii sau organele parenchimatoase si acest ea la rîndul lormai multe decît plamînii. animati de o viteza foarte mare. Absorbtia inegala a razelor' Eontgen de tesuturile corpuluiomenesc si proprietat ea razelor de a aduce în fluorescenta ecranul 27 -c. ele vor absorbi în mod inegal razele Eontgen. ie 417 . Tesuturile si organele corpului omenesc sînt formate din substante organice cu pondere atomica diferita.

wolframat de calciu sau platin-cianurAde bariu. care consta în înregistrarea radiografica a misca rilor anumitor organe interne. Imaginile obtinute au unformat de 7 x 7 sau 10 x 10 cm. uneori es te decisiv pentrudiagno sticul diferential si poate fi singurul mi jloc de evide ntierea unor modificari patologic. intestinelor. ascunse în profunzimea corpului. Tomografia. Radiofotografia: consta în fotografierea imaginii unui ecran fluorescent pe filme de dimensiuni reduse. Kimografia. Imaginea fiind fotografiata. razele Bontgen se vor p roiecta pe acestea. Eaconstituie forma cea mai obisnuita a examinarilor radiologice. plamîniloi. care este fixarea imaginii radiologice pe filmulradiologie la un mo ment dat. înlocuind ecranul flu orescent cu o placa fotografica sau cufilmul radiologie. modificari anatomo-patologice si functionale ale st omacului. Eadiografia e ste însa o metoda staticiide examinare. metoda se rveste în primul rînd profilactic pentru . putind fi interpretai asi de mai multi specialisti. Ele completeaza c elelate metode de investigatieasupra organismului sanatos sau bolnav . Radiografia. vezica urinara sau în alte organe cavitarc. Astfel. Astfel se obtine o imagine fotografica a regiunilor examinate. a tu mo ri lo r în di fe ri te org a n e si altele . dînd oimagine dinamica asupra organ elor examinate. care poarta numelede radiografie. inaccesibile investigarii clinice. se pot diagnostica sau confirma fracturisi luxatii ale sistemului osteo-articular. Prin examenul radiologie se pot studia morfologia si functii tnarea organelor in accesibile observatiei directe. impresionînd emulsia fotosensibila de pe suprafata lor. ca re est e examin area org an elor la ec ran. Datorita produ ctivitatii mari sifiind mai ieftine. Ecranul florescent este confectionat dintr-un carton acoperiide un strat de sulf ura de zinc. cum se întîmpla în radio grafia obisnuita. tulburari anatomice si functionale ale vezicii biliare. Aceasta metoda evMag re s el i l e d e in t er p e r t a r e ca re a r p u t e a re z u l t a d i n s up r a p u n e r e aimaginii stra turilor regiunii examinate.radiologie în functie de cantitatea si de intensitatea lor. ea se pr<tteaza la controale ulterioare m ai amanuntite. ale inimii. care este obtinerea imaginii radiografice a unuistrat oarecare dintr -o parte a organismului. mai ales ale inimii si a vaselor mari. stau la bazaformarii i maginii radioscopice. prin examenul radiologie. în funct ie de cântitatea si intensitatea cu care au scapat de absorbtie. prezenta calcnIilor în baz inetele renale. Din tre diferitel e metode de examinare mentionam : Ra diosco pia.

Rontgenoteleviziunea: conHla în captarea imaginii radiologice si televizarea ei. Pe ecranul a paratu luiradiologice. 189. în vederea efectuarii examinarilor cerute d e urgenta. fie cu ocazia vizitei. fracturi de craniu etc. fara intermediul ecranului . Filmele pot fi proiectate în11 iod obisnuit. fie la primirea bolna-aceasta s-a adaptat o camera Ariflex pentru filmat. Aceastametoda tinde sa înlocuiasca în viitor examenul radioscopic simplu. Filmul obtinut se proiecteaza pe un ecran obisnuit. vului. cancer bronhopulmonar si mediastinal.. imaginea putînd fi urmarita simultan le mai multe persoane. prerum si cu opriri pe regiunile siimaginile mai importante.depistarea activa si precoce a bolnavilor de tuberculoza pulmonara. în cazurilede urgenta. cu încetinitor. perforatii intraabdo-minale. consta în filmarea imaginilorp« ecranul radioscopi c. 189). Rontgencinematografia (fig. . Indicatiile date de medic sînt notate de asistenta si îndeplinite în cursul orelor de activitate ale serviciului de radiologie. La medicul. sub protectie perfecta f at/ a de razele Rontgen. Cu aceasta metoda personalul lucreaza la lumina. ileus. în special daca acesta estepentru prima data examinat în acest fe l. dînd o imagine radiologica dinamica evidentiind miscarile normale sau patologice ale unor organe. pentru a veni imediatla spital. fie subforma de imagine statica. precum si a bolilor de inima. Indicatia examina-este fixat un întaritor de imagini. sau direct dupa iesirea razelor din corpulomenesc. Regulile generale de pregatire Fig. Asistenta trebuie sa pregateasca bolnavul din punct de vederepsihic pentru exami narea radiologica. care maresterilor radiologice o face totdeaunainte nsitatea luminii ecranului de l 000 ori. fie Kiib forma de radiocinemato( jjraf ie televizata. va înstiinta medicul radiolog de serviciu. Trebuie sa-1 linisteasca pebolnav spunînd ca examinarea se va face într-o încapere în tunecoasa. Aparat de roentgencinematogra a bolnavilor pentru examinari fie cu stat iv mobil.

care vor fi eventual necesare pentru examinare. coz ile de par. asistenta va trebui sa se îndopari > cît mai mult de aparat si de bolnav. Bolnavii dd si copiii. Pregatirea bolvului pentru examinarile radiologice cade în competenta as istonidin acest motiv ea trebuie sa cunoasca posibilitatile si limitele fioriexa minari. unele examinari trebuie efectuai rstomacul gol. preuna cu datele personale ale bolnavului. precum si modul în cate trebuie pregatiti bolnavii pcnaceste examinari. Regiunea de examinat va fi dezbracata complet. Daca natura examinarii o cere. rele pot cauza greseli de interpretare a imaginii radiologice prin |iducerea uno r opacita ti atît pe ecra n. Bolnavul adus la serviciul de radiologie trebuie sa aibrb i l e t d e t r i m i t e re . asistenta va pregati bolimîn mod corespunzator. La nevoie asistenta trebuie sa arate bolnavul M acelasi timp ca examinarea radiologica nu este o metoda univoide diagnostic si a stfel sa nu pretinda de la medicul radiolog exairnrea unor organe care nu sînt acc esibile acestei metode. Asistenta trebuie sa se fereasca de actiunea razelor Bont|> care au un efect daunator asupra organismului si mai ales anii] gonadelor. parul IUIIK femeilor va fi legat pe crestetul capului. Asistenta trebuie sa însoteasca bolnavii la examinarile nu logic e. Timpul de examliii . sa le bea lnici o aversiu ne. cît si pe film. în momentul examinarii propriu / sau al expunerii unei radiografii.cu ajutorul unor masini complet inofensive. Ast fel. îmb racipentru a-i sp rijini daca starea lor generala o cere etc. ca si medalioanele si laritl'. A c e s t a t re b u i e s a c u p r i n d a î n a f a r a d e d uperso n ale si d e spit alizare ale boln avului. voiajutati sub protectia sortului si manusilor speciale. pen tru a le da aju to ru l necesar la dezb racare. altele dupa evacuarea colon ului etc. iar substantele de < trast. tot asa de daunatoare. margelele si lantisoarelofi scoase de la gît. datele din an amm rezultatele mai importante de laborator în functie de diagnoMprezumtiv. în biletul de trimitiapoi de a-1 da med icului pentru completarea diagnosticului prezunrsi a ind i ca ex amin area re sp e ct iva. care totusi necesita un ajutor din partea asistentei. confectionai o cauciuc plumbuit. care sub influenta razelor ItonUdevine sursa de raze secundare. deoarece atît nasturii de la haine. care absorb razele Bontgen. cît si obioriradioopace din buzunare. As is tenta are nde a scoate datele necesare din foa ia de observatie si a le trece. p recum si felul ex amin arii cerute. Din acest motiv.

Daca ilrile îi provoaca dureri (ca de exemplu în caz de fracturi.). iar unguli< Kiui alte forme medicamentoase vor fi îndepartate prin spalareilt'oo l sau ben zin a. în 10 minute ea creste de 50 de ori. l'ontru radiografia oaselor bazinului cu exceptiatraumatis-"i1 recente este bine ca bolnavul sa fie pregatitprintr-o clisma uatoare. este bine ca asistenta sa poarte ochelari cu sticla închisa }i do 10 20 de minute înainte de a însoti bolnavii la serviciul hidiologie. caci . asistenta. luxatii. Acuitatea vizuala creste foarte mult la lumina Hau la întuneric. Pentr u a se putea misca în siguranta la lumina aserviciului de radiologie fara sa piard a mult timp cu aco-tlM'oa. pentru a expune cît organismul asistentei la actiunea daunatoare a razelor. l tacamembrul examinat a suferit un traumatism atît de acc entuat nu poate fi mentinut în pozitie fara atele. In cursul examenului radiologie al sistemului osteo-articular.cazuri trebuie redus la minimum. pe masa de radiografie. activitatea în camerele de diagnostic radiologie se desfa-în obscuritate. bol ul va p rimi un medicamen t an algetic. Medicul radiolog va stabili pozitiavata a bolnavului pentru exam inare. se va av ea grija ca loasa fie confection ate dintr-o substan ta transparenta pentru IoX-. care « jtobolnavu l. înainte de examinare. interpretarea imaginilor ra diografice devenind astfel usoara. nil. . iar asistenta va trebui sa" bolnavul pentru ocuparea si mentinerea aceste i pozitii. în 20 de li t ode 200 de ori. Pansamentele vor fi ridicate de pe regiunile examinate. t r e b u i e sa se ac omo d e ze din t i mp la ac ea st a ift foarte slaba. Daca este posibil nu se vor me ntine atelele de metal. care sîn t adu si pentru ex aminare. (iitmeraîn care se fac exa minarile radiologice sa aiba o tem-turft optimade aproximativ 20°. prin sub stan t ele radioopace pe careiiiial le contin. i mut o ivi necesitatea opacifierii fistulelor osoase cu substante de l l'UHt. bolnavul va fin. cum doexemplu ate lele Kramer. M A! IREA BOLNAVILOR PENTRU EXAMENUL RADIOLOGIC AL SISTEMULUI OSTEOARTICULAR Trimiterea bolnavilor pentru examenul radiologie al sistemului i articular nu necesita o pregatire prealabila deosebita. l'(intru executarea radiografiilor osteo-articulare. pentru a nu pro voca frisoane v i lor febrili dezb rac ati. ele pot produc e opacitati pe imagine. atunci. înca în sectie.t. respectiv în semiobscuritate. Mo acute etc.

Bolnavii care trebuie sprijiniti de asistenta. oferind o orientare relativ usoar ipentru m edic. examenul se face sezînd. pozitii pe care asistentatrebuie sa le cunoasca. Explorarea radiologica a organelor toracice se începe cu radio scopia. în aceste pozitii. . examinarea se va face în decubit.vtrate pe ecran fara o nici pregatire prealabila. va fi în funct ie de continutul lor în aer si sînge. Situatia organelor intrutoracice permite o examinare radiologica fara pregatirea lor pnalabila.D. desi în aceasta pozitie diafragmulse ridica în sus s i acopera o parte din bazele pulmonare.) cu spatele laecran.A.A. Ace ste pozitii sînt determinate de incidenlu(directia) razelor Bontgen: incidenta postero anterioata (P.P.) cu fata sproec ra n. Plamînii organe pline cu aer contrasteaza cu opacitate \ inimii si a vaselor cutiei toracice.S. incidenta oblica anterioara stinga (O. Imaginea plamînilor.) cu fata spro ecran. m> umple cavitatea articulara cu aer sau oxigen. Examinamvse face în pozit ie ortostatica. în unghi de 30°.S.) cu spatele spr» ecran. în unele cazuri.D. incidenta în lor doza. care da o imagine dinamica a plamînilor si inimii. 190 A. aparuta pe ecran sau pe filmulradiografie.P. dupiiefectuarea rad iografiilor. PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU EXAMENUL RAD1OLOGIC AL ORGANELOR TO RACICE Eadioscopia si radiografia toracelui. î n ungh i de 30 ° si cu u ma ru l dr ep t î na in te. se resoarbe. B. care ulterior. în cazuri exceptionale cînd pozitia verticala este contraindicata. incidenta oblica posterioara dreapta (O. în unghi de 30° si cu umarul stîng înainte. c u acesta si cu umarul drept spre examinator \ incidenta oblica posterioara stinga (O. bolnavul va tine mîinile deasupwcapului. Sugarii si copiii mici vor fi suspendati în hamuri sau fixati pe oscîndura pentru a evita sustinerea lor de asistenta sau mama. Modidcarile de volum si de forma ale inimii. pentruevitarea imaginil or suprapuse. C). bolnavul stînd în picioare în doisiilecranului. vor fi adusi în timpulradiografiei în pozitiile cerute de medic.P. Daca acest lucru nu esl" posibil. în unghi de 30° cu acesta si cu umarul stîng spre examinator i incidentele laterale dreapta si stinga.) cu spatele spre ecran | incidenta oblica anterioara dreapta (O. caroastfel ar putea s a fie iradiate (fig.Pentru evidentierea cartilajelor articulare. cu mîinile asezate pe so lduri. c a si pulsatiile ei pot fi înregi.) cu fata spre ecran i incidenta antero posterioara (A.A. :.

C examenulinilioscopic al sugarului. 190. P'ixarea prin suspend are cu ajutorul hamurilor. C).iig. A Examenul railloftcopic al sugarului. B. Fixarea manualaIn lata ecranului. . (A. Fixarea prin înlasare | ic «n suport de scîndura . B examenul radioM'opic al sugarului.

Concomitent. preparate iodate dizolvate în ulei în concentratie de 20 40%. cu pieptul apropiat de casoUcare poarta filmul. pentru a reduce secretinsalivei si a gl andelor cailor respiratorii. Anestezia cailor respiratorii precum si introducerea sondei Metra* se face de catre medic. b o l n a v u l v a p r i m i e x p e c t o r a n t e . bolnavul va. kimografie etc. Substanta de con trast. II). Ea se începe cu anesteziaarborelui bronsic. Pregatirea bolnavului pentru examenul radiologie al arborelui bronsic. difuzîndu-se pîn a în cele mai finoramificatii ale acestuia. Pregatirea bolnavului. va fi introdusa încet. b o l navul va fi sedat cu o tableta de Fenobarbital sau Bromoval. . Lipiodolul se amesteca cu praf de sulfamida sau cu talc. al modificarilor topografiei si calibrului bronhiilor. cu o presiune moderata. bolnavul va fi asezat în faliiunui stativ în po zitie de ortostatism. usor încalzita. de calitatea anesteziei depinde reusita examinarii. care se amendeaza însa fara niciun f el de tratament. cu o jumatate de ora înaintea începerii bronhografiei. Examenul radiologie al arborelui bronsic sau bronhografinSe întrebuinteaz a pentru diagnosticul tumorilor pulmonare. La nevoie radiografia organelor toracice se va putea executa tiîn pozitia sezînd. obtinîndu-se o pasta. a ceasta da un contrast bun si adera bine de mucoamibronhiala. cu ioduronul B sau diiodonul. î n a j u n u l e x a m i n a r i i . sînt mai avantajoase. al atelectaziilor. Pasta lipiodolata s e încalzeste usor si se introduce ptiusonda Metras în arborele bronsic. se va administra o injectie de atropina. Organismul poate sa reactioneze l 2 zile la introducerea substantei de contrast.La radiografiile organelor toracice. Introdusa în arborele bronsic. Expunerea se va face în apnee du pil o inspiratie profunda. facînd < uel cîteva exercitii de respiratie. asistenta avînd sarcina de a-i acorda ajutoracestuia ca si la orice sondaj traheobronsic (vezi voi. Bolnavulva fi înclinat spre partea care trebuie injectata. Cu doua-trei zile înaintea bronhografiei. Ea dioscopia si radiografia pot fi completate cilalte metode de examinare radiologi ca : tomografie. în proportii» de 20 g lipiodol cu 8 g praf. primi si medicamente pentru calmarea excitatiei centrului tusigeu. caci se elimina îucîteva zile din arb orele bronsic în timp ce lipiodolul ramîne saptamîni sau ch iar lu ni î ntregi în caile re spiratorii. Mîinile boln avului vor fi asezate pe sold si coatc-lt» aduse înainte fara ridicarea umerilor. în ziua examinarii. Bronhografia se executa pe nemîncate. Substantele de contrast hidrosolubile. Se va explica apoi bolnavuluicum trebuie sa se comporte în timpul expunerii filmului. Substanta de contrast întrebuintata este lipiodolul sau iodlpinul. p rin stari febrile. teleradiografio.

organele abdominale au aceeasi putere de bsorbtie fata de razele X si. ileus. avînd o putere egala de absorbtie n. 425 . care uneori ar putea fi fatala. de unde poate fi resorbita. dorsal. la cei care sufera del roinboze. razelor E6ntgen. fiind culcat pe rînd în decubit ventral. bolnavul nu manînca si nu bea i p de 2 ore. Metoda este contraindicata în cursul proceselor acute supra lilugate. ca atare.'nu pot fi puse în evidenta decît dupa umplerea lorni o substanta de contrast. adminisi iirea substantelor radioopace ar putea provoca o agrvare a bolii ' » r de baza. în stare normala. adinamici. Organele abdominale cavitare. Examinarea radiologica gastro-intestinala va fi contraindicataIu bolnavii casect ici. Pe de alta parte. din acest motiv. ei vor fi ilnsi fara nici o pregatire prealabila. AMINAREA BOLNAVILOR CU ABDOMEN ACUT PRIN RADIOSCOPIE ABDOMINALA Examinarea radiologica a bolnavilor cu abdomen acut este o i«toda de explorare de mare urgenta. hemoragie gastro-intest luala acuta. Asistenta va educa bolnavul ca sa o elimine în scuipatoare.'n timpul injectarii substantei de contrast. drept -sting.Urunderea aerului în cavitatea peritoneala sau prin formarea 'livelurilor de lichid în ansele intestinale mult destinse care premta contraste radiologice cu mare valoare în diagnostic. Se va evita refluarea substantei de nh-ast si patrunderea ei în stomac. Dupa terminarea examinarii. Ea necesita o pregatire prealabila constiincioasa. perforatia tubului digestiv. timp în care înceteaza efectul anestezicului. pentru a pune în evidenta arborele bronsic din partile ponoare ale plamînilor. vor elimina substanta de contrast m tuse. iitru a nu se intoxica cu iod. peritonita acuta. bolnavul va fi asezattoracele moder at ridicat. capatînd sensibilitatea lor. nu pot fi diferentiate. Caile respiorii. lateral. precum si în prima jumatate a sarcinii. pentru bronhiile mijlocii si inferioare. în cazul l (domenului acut iau nastere însa transparente patologice prin ii. bolnavul va fi culcat în pozitia Trendelen rg. pro rînd intoxicatii. în stare grava. bolnavul îsi va schimba itia. l'KEGATIREA BOLNAVILOR PENTRU EXAMINAREA RADIOLOGICA GASTRO-INTESTIN A L A Examinarea radiologica a stomacului si intestinelor se indica labolnavii cu tulb urari gastro-intestinale.

în caz de hipers ecretie de suc gastric sau de steno/iipilorica. de preferinta cu cîteva ore înaintea examenului. deci utilizarea lor nu este dodorit. în proportii» de ba ri u/ ap a =3 : 2 . La fel se va interzice bolnavului sa fumeze. cînd lichidul adunat nu permite ex aminarea stomacului. pentru ca acesta irita mucoasa si produce el însusi o hipersecret i»' nedorita. Pentru examenul radiologie gastro-intenstinal se vor f olt IN l substante opace de contrast cu numar atomic ridicat. toxice pentru organism. fier. care nu mai polfi analizate. în orele de dimineata. deoarece acestea împiedica vizibilitateorganelor de examinat. caci exi. vase si vesela necesare pregatirii suspensiei (site. Se va evita admi nistrarea de purgative si se va suspenda cu 2 3 zile înainte administrarea medicamentelor cu continut de bismut. Pregatire a suspensiei cere atentie./. cu care se amesteca praful pîna se formeaza o pasti 426 . o susp ensie de bariu mai concentrata. fainoase. care au oputere de absorbti e mare dar nu sînt toxice. prin opacifierea st omacului si a intestinelor. acesta trebuie evacuat printr-un tubaj gastric cu sonda Einhorn. produse lactate. format din supo. în sectii de radiologie mai mari. O astfel de substanteieste sulfatul de bariu. înzestrata cu mobilier.i. oua. luminoasa. o încaper e separata. Unele medicamente schimba tomcitatea si motilitatea gastr ica. pentru ca ijlaceasta mare ste secretia gastrica. La unele preparate de bariu s-au adagat diverse corective de gust. Pentru o examinare sînt necesare suspensii de bariu de diferite concentratii. Pent ru examenul gastric se foloseste o suspensie mai subtire (bariu/apa/1/2).sUsaruri de bariu resorbabile. în s eara din ajunul examinarii se va face o clisma evacuatoare Examinarea se executa pe nemîncate. în mod obisnuit însa se va evita ex<> cutarea unui sondaj gastro-duodenal înaintea examenului radiologie. Pregatirea substantei de contrast se face în felul urmator : m» introduc într-un pahar sau cana 150 g sulfat de bariu sau un pachotoriginal (sulfa t de bariu pro Eb'ntgen) si se adauga o mica cantitati» de apa calda.ilsubstantele de co ntrast si acopera pliurile mucoasei. pentru ca mai tîrziu se aduna în stomac secretiile care diluea. din care cauza înaintea examenului nuse va da bolnavului nici un fel de medic ament. linguri dolemn etc. iar pentru examinarea mucoasei gastrice saua esofagului. calciusau bariu pe cale bucala. pîine prajita. pahare. unt. efectuat înaintea examinarii. bolnavul va fi pregatit printr-unregim alimentar u sor de digerat si neflatulent.Cu l 2 zile înaintea examinarii. iod. ). bariul se pregateste în bucatariade bariu. De cele mai multe ori se folosesc suspensiile de bariu în ap. însa acestea potprovoca o secretie gastrica marita.

Dupa 6 8 ore. 191 ). Stomacul sanatos elimina bariul înghititîn 2 3 ore si umple ansele intestinului subtire. 8 si 24 de ore. Bolnavii beau în general suspensia baritata fara nici o averHiune. de aceea li se va cere sarespire adînc de cîteva ori. bolnavul 427 . 191. «ibtine prin adaugare de 100 150 g de apa la 150 g de bariu. pîna cînd greturile dispar. Bariuldepune destul de repede pe fundul vasului si înainte de a se da Flg. coloana de bariu ajunge la cec. bolnavul va înghiti cantitatea necesara de bariu. O suspensie mai groasa. umple colonulIn întregime.isa. Inmînarea canii cu suspensie de bariu pentru examenul radiologie al tubu lui digestiv. iar dupa 24 de ore. Asistenta Introduce bolnavul dezbracat sub ecran si-i da în mîna stinga cana cubariu (fig. etichetate. bolnavului va fi resuspendat prin amestecare cu o lingura. umplerea intestinului subtire si a colonului. conform indicatiei medicului. dupa2. dar omogena. folosita pentru examenul esofagului. De aceea pîna ]a terminarea examenului complet. Bolnavul va fi rechemat. bolnavul nu are voie sa ia purgative sau n:i i se faca clismâ. La comanda medicului. pe ntru a urmari sub ecran evacuarea stomacului. Pentru aevita acciden tele se va folosi bariu din ambalaje originale. Se completeaza apoi paharul cui pîna la 250 300 g si se amesteca cu ajutorul unei linguri de lemn. La 2 ore dupa începutul examinarii. sînt însa unii care prezinta greturi. fara grunji.

în vederea acestui scop se va introduce sonda Einhorn.* pentru examinari radiologice si a comunica. j Dupa terminarea examinarii se va da bolnavului un purgativ. înaintarea sondei se controleazasub. fie prin administrarea unui amestec care genereaza gaze. Prin urmarirea înaintarii bariului în colon se poate examina apendicele. caci bariul produce Aneorlconstipatie. dupa metoda. cu ajutorul unei seringi. în unele cazuri se folosesc metode speciale pentru introducere. fie prin insuflarea de aer în stomac. iarpentru copiii mai mari 150 200 g. bolnavul înghitind din 10 în 10 minute cîte o înghititura din substantaopaca. i La copiii mici se va folosi bariul corectat cu caco sau cu gust dulamâie. bolnavul poate fi rochemat de mai multe ori înca în primele ore. Bariul s ugarilor se va prepara cu ceai sau cu lapte si nu cuapa si se va administra cu b iberonul. substanta de contrast direct în jejun. Asistenta are sarcina de a tine evidenta bolnavilor rechem. care dilueaza substanta de contrastat din cec. toate în dilutie de l : 2. obisnuita. de obicei o lingura de ulei de parafina. Substantade constrast se da copiilor cu lingura. cu ajutorul unei sonde. prin condica de predai o.». pentru ca sa nu se sperie. Cantitatea de suspensie bariu/apiVnecesara pentru ei este de 100 g. ora exacta la care trebuie sa se prezinte li* serviciul de radiologie. Scaunul va fi colorat în alb. Pentru examinarea intestinului subtire.ecran radioli gic. asistentase va îngriji ca bolnavul sa nu primeas ca nimic de mîncat sau bautsi sa nu i se administreze medicamente. pîna dincolo de duoden. în acest timp. intensifica peristaltismul ceculuisi usureaza u mplerea apendicelui. Uneori. pe ntru copiii mici 100 150 g. Ea se realizeaza. substantei de contrast în tubul digestiv al bolnavului. Examinarea stomacului se mai poate face si prin metoda contrastului gazos. suspensiade bariu poate fi introdusa direct în jejun printr-o sonda duodenala. controalele repetate nu trebuie sa fie executa penemîncate. Astfel. Amestecul gazogen utilizat este format din acid tartriosi bicarbonat de so diu. schimbului urmator. Cînd diviziunea 75 80 ajunge în dreptul arcadei dentare se introduce prin sonda. . SUHpensia de contrast se amesteca cu o lingura de sare amara. Timpul cel mai potrivit pentru acest lucru este la 24 d<* ore de la administrarea perorala a suspensiei baritate. Tot pentru examinarea intestinuluisubtire se utilizea za metoda introducerii fractionate a bariului.poate sa manânce. ceea ce trebuie comunicatbolnavului.

La sugari. Dupa masa se face bolnavului o clisma evacuatoare. evacuarea colonului cu purgative este absolut necesara. Se va avea grija sa nu se provoace durei i sauspasme ale colonului prin introducerea prea rapida sau sub presiunea substantei de contrast. fie pe c ale recta-la. Se mai foloseste si sulfatul de bariu (200 g) amestecat cu bolus alba (300 g) în l 000 ml apa încalzita. substanta de contrast se introduce cu ajutorulunei seringi. Itoaininarea radiologica a colonului necesita evacuarea lui pralabilallmmateriil e fecale si umplerea cu o substanta de contrast. nici apa ramasa în colon nu este totdeauna resorbita si astfel dilueazasubstanta d e contrast. uneori. Cu o zi înainte. în doza de 300 500 g în 1000 1500 ml apa usor încalzita. în dimineata urmatoare. Pentru aceasta examinare. la indicatiamedicului. Examinarea radiologica a colonului pi'in umplerea sa cu substanta<le contrast pe cale rectala poarta numele de irigoscopie. iar mai tîrziu1 se da 2 linguri de ulei de ricin. Introducerea substantei baritate se va face dupa tehnica obis nuita a clismelor. cu 8 10 ore înaintea timpului fixat pentru examinare. Substanta de contrast folosita este sulfatul de bariu în suspen sie. l Daca examinarea se rezuma numai la colon. 0 dqza de suspensie baritata. continuînd examenul radiologie aldl o macului si intestinului.Pregatirea bolnavului pentru examenul radiologie al colonului. în modobiskuit. prin irigoscopie. Aceastami poate face. Aceasta metoda deceleaza modificarile anatomice ale colonului. Instrument arul obisnuit se completeaza cu sonda Strauss. bolnavul trebuie sa fie pregatit foartecorect. se poate administra bolnavului. pentru ca ea elimina numai resturile de materii fecale din portiuneainferioara a tubului digestiv (sigmoid si rect). el va fi exaniinAt. nici apa cu care s-a facut clisma nu se evacueaza în întregime. pentru a scurtatimpul de examinare. Pregatirea clismei baritate se face dupa metoda obisnuita aclismelor. bolnavul primeste un regim hidric cu pireuri. Pe de alta parte. caci dil atarea brusca a ampulei rectale sia sigmoidului provoaca o contractie a colonulu i si eliminarea sub . Din acest motiv. Clisma singura nu este suficienta. substanta opaca ajunge în rect la 24 de ore dupa administrare. Aceasta este un dispozitiv cu ajutorul caruia se poate închide rectuldupa insuflar e cu pompa de aer si dupa introducerea substanteiopace. daca colonul nu s-a umplat înca în întregime se va urmariIiii intervale regulate înainta rea coloanei de bariu pîna la rect. Colonul trebuie sa fie complet golit de resturile de materiifecale. fie pe ca le bucala.

O cantitate mai mare de substanta introdusa la început poate sa deranjeze explorarea portiunii recto-sigmoidieiie. Dupa terminarea examinarii. în caz contrar ea trebuie sa fie umplutacu o substanta de contrast. Stomacul si intestinele astfel golite nu mai necesita nici un purgativ. Dupa terminarea acesteia. Pentru a efectua aceasta examinare se va umple colonul prin clisma baritata. fie pe cale orala. prin suprapunerea ampulei pe aceasta regiune. Pregatirea copiilor pentru examenul radiologie al colonului se va face dupa o pauza de alimentatie de 12 ore. continând 100 150 g sulfat de bariu. bolnavul va fi solicitat de a evacua partial substanta de contrast si se închide rectul cu sonda Strauss. PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU COLECISTOGRAFIE Sl COLANGIOGRAFIE Vezica biliara nu da imagine radiologica. Metoda cere precautii. Opacifierea întreguluisistem al cailo r biliare poate fi efectuata numai prin administrareaintravenoasa a unei substan te opace speciale. sub control la ecran. Daca nu reu seste. Se introduc apoi în colon 100 ml aer. introducereasubstantei de contrast se întrer upe.stantei introduse. va fi ajutat printr-o clisma evacuatoare. . Ea poate deveni vizibila pe filmul radiologie daca se impregneaza cu saruri calcare saudaca contine calcu li radioopaci. Umplerea vezicii biliare cu substanta de contrast se poate face. bolnavul evacueaza substanta decontrast. Umplerea vezicii biliare cu substante decontrast si radiografierea ei poarta nu mele de colecistografie. Colonul mai poate fi explorat radiologie si prin metoda ex^me nului cu dublu contrast Fischer. fie pe cale intravenoasa. cu aju torul unei seringi. aerul sub presiune poate perfora colonul modificat patologic. Sonda se va introduce la o adîncime de 5 la 10 cm. Atît pentru colecistografie cît si pentru colangiografie se utilizeaza substante cu continut. cu opre siune moderata. atît asistenta care administreaza clisma. La sugari se vor administra 50 100 g substanta baritata subforma de clisma. Dupa ce suspensia/dobariu a trecut prin sigmoid se va putea mari usor presiunea mai ales cînd bariul ajunge la flexurile colonului fiind necesara pentruînvingerea rezis tentei lor. Cînd bariul a ajuns la cec. cît si mediculsînt expusi iradierii. Se va administra 400 500 g substanta de contrast. Opacifierea întregului sistem al cailor biliare în vederea radiografierii lorpoarta numele de co langiografie. al carei balon introdus în j rect va fi umplut cu aer. e i vor lucra neaparat cu sorturi de protectie. întrucît.

de iod. .

dupa care bolnavul va fi culcat în decubit lateral drept timpde 30 60 de minute. dupa care va fi asezat în decubitl a t e r a l d r e p t t i m p d e 3 0 6 0 d e m i n u t e . Cu o zi înauftea examenului. ajungînd la ficat. pe care le înghite cu apasau ceai în decurs de cinci minute. în vederea acestuiKcopise va da bolnavului la orele 12 un prînz compus din oua. Substanta opaca administrata per os se resoarbe pe calea venei porte.I b amavilor un reg im dietetic usor digerabil. în acelasi scop se poate practica. Cu 1 2 zile înaintea colecistografiei sed. înaintea introducerii substanteide contrast o inj ectie de extract retrohipofizar sau se poate prescriecarbune animal 2 3 zile înainte a examinarilor. smîntînasi unt cu pîine. Acest prînz nu-si atinge totdeauna scopul.Colecistografia se executa de obicei prin introducerea substanteid(\ contrast pe cale orala. sau Acid iopanoic. La bolnavii colecistectomia ati se va aplica numai me toda intravenoasa . pentruu preveni aerocolia. Pentru evacuarea gazelor din colon. dupa care se poate începe admi nistrarea substantei de contrast. care provoaca c ontractii puternice si deci golirea veziciibiliare. ameteli. nici medicamente sau purgative. care se dizolva pe limba. Substanta de con . De la administrarea substantei de contrast pîna la terminarea examinarii. de 3 ori pe zi cîte2 tablete. bolnavul nu va mai primi nici de mîncat nici de baut. Se vor evita alimentele u continut bogat în celuloza si hidrocarbonate concentrate. în acest caz se renunta la continuarea probei. senzatie de arsura. fara a le sfarîma. în acest fel ajun g e în vez ica b iliara. \ Opacifierea vezicii biliare pe cale bucala se face cu Razebil. adica îngramadirea gazelor în colon. care umile vezica biliara la 14 16 ore. atunci peste 20 30 de mi nute mai primeste si restul de trei tablete. cîte una din 10 în 10 minute cu putina apa. Daca însa bolnavul suporta bine iodul. putind sa provoaceî u schimb accese durer oase. El poate fi înclocuit cu administrareade 50 g ciocolata sau cu un sondaj eva cuator. La bolnavii cu hipersensibilitate la iodapare o roseat a. tahicardie. Prima data bolnavul va primi numai o tableta sfarîmata. Dupa masa la orele 16 se vor adminis tra 4 tablete de Razebil. Evacuarea vezicii biliare de continutul ei nu este obligatorie pentru reusita unei radiog rafii a v e zi cii bili ar e. bolnavul va face dupa masa o clisma evacuatoare cu ser fiziologie sau ceai de musetel caldut. Pregatirea bolnavului. totu si e ste b in e sa se fa ca mai al es dacas e suspecteaza si o staza vezicala. A c i du l iopa no i c s e v a ad mi nis tra înt re o re le 1 8 20 în t o ta l 6 tablete. careu e î creta împreun a cu b ila. vezica biliara trebuie golita. furnicaturi. iar daca aceasta da rezultate insuficienteHiiVva completa cu metoda intravenoasa. care opacifiazaveziba la 10 14 ore dupa administrare. stare de rau general.

asistenta va pregati la îndemîna medicului substantele necesare unei interventii de urgenta : fiole. In caz de neumplerose vor putea administra înca 4 tablete de Razebil sau 6 ta biet^ do Acid iopanoic. care contine iod în pro portie de 30 50%. întrucît hipersen sibilitatea fata de iod este un fenomen destiil de frecvent. aparatul pentru oxi-genoterapie. Testarea se mai poate face prin injectarea foarte lenta a l ml de substanta pe caleintravenoasa . Opacifierea vezicii biliare pe cale intravenoasa. cefalee sau chiar o dispnee cu greturi sivarsaturi. Komergan Noratrinal. Bolnavul nu necesita nici o pregatire dietetica. Pentru acest scop exista în fiecare cutiede Pobilan o fiola de proba. încalzite la temperatura corpului. în cazde hiper sensibilitate. în vede rea acestui scop. Opacifierea îitregului sistem al cailor biliare se face prin administrarea substanteide contrast pe cal e intravenoasa. Pentru aceasta se utilizeaza JPobilanul. înaintea radiografiei se/vaputea face bolnavului înca o clisma evacuato are. respectiv 10 14 o/ocînd trebuie efectuata radiografia. în caz de hipersensibilitate vor aparea prurit intens. Eeactia hiperergica se va combate urgent cudensesibilizante de tipu l antihis-taminice.trast apare în vezica biliara dupa 14 16 ore. Administrarea Pobilanului se face în preajma executarii r. un preparat concentrat. La aparitia semnelor de intoleranta se întrerupe ad ministrarea substantei de contrast. iar examinarea se repeta a 3-a zi.diografiei. în decurs de 5 minute apare o hiper emieconjunctivala accentuata a ochiului respectiv. de acid %-amino-caproic. pîna la venirea medicului. instilînd o picatura în sacul conjunct ival al unui ochi. înainte de injectarea substantei radioopace se va testatoleijanta organi smului. din care se va executa o oftalmoreactieobisnuita.4 5 g substanta activa pe kilocorp. îndimineata examenului se evacuea za continutul intestinului gros printr o cMsma obisnuita. putin toxic. Din acest motiv. roseata si edem al fetei. lasînd acul în vena prin care se vor administra imediat medicamentele desensibilizante. Injectareaintravenoasa se va face foarte lent (aproximativ în 10 minute) în . La copii dozaeste de l ml sau 0. La adulti în functie de diagnosticul radiologie urmarit se injecteaza intra venos cîte o fiola de 20 ml din solutie de 30 sau 50%. solutie de glucoza pentru perfuzii. se instaleaza o perfuzieintravenoasa de g lucoza cu Koratrinal si se administreaza oxigen. în c az de reactie pozitiva se va renunta la administrarea Pobilanului. apoi se trece la administrarea lui. Daca toleranta organismului este buna se va trece la adminis trarea substantei. la executarea colecistografiei si colan-giografiei intiavenoase cu Pobilan. în unele cazuri se impune necesitatea luarii masurilor de reanimare. Hemisuccinat as hidroeortizon.

Pentru aceasta. evitînd alimentele cu reziduuri multe siceluloza ca : fructe. Se renunta la prînzul Boyden la colecistectomizati.1 administra într-o singura doza 2 3 linguri de sirop de codeina '"'. care. împiedica citirea radiografiilor. legume si z arzavaturi. Caile intrahepatice ' <. precum si înraz daca pe primele clisee s-a pus în eviden ta o calculoza biliara. Prima radiografie se va executa la 30 de minute. i lupa executarea radiografiei se va face proba Boyden.(. I'etru aceasta. pielotîrafie. Pentru aprecierea functiei acesteia. la intervale de 30 60 90 de minute. Pentru reusita examenului se cere o buna evacuare a gazelor intestinale.. metoda perorala nu va da rezultat. se vo r da timp de 2 zile. Coleeistograf ia este contraindicata în boala Basedow. PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU EXAMINAREA RADIOLOGICA A RINICHILOR St CAILOR URINARE Examenul radiologie al aparatului urinar poate pune în evidentacavitatile pielocal iceale ale rinichiului. în preajma zilei d e radiografie . niropii. insuficienta.i în cazul colangiografiilor executate la bolnavi colecistecto iinx/ani. hipertermie. precum si con tururile rinichilor. cu 2 3 zile înaintea examinarii se va da bolnavilorun regim usor de digerat. Indiferent de calea utilizata pentru opacifierea vezicii biliare. rc-nala acuta. Pk'înzul Boyden are scopul de a provoca contractia vezicii biliare.xtrahepatice se opacifiaza în 15 30 de minute. termen în care i-xecuta radiografiile.culcat pe masa de radiografie. Daca pe aceste clisee nu apar caile biliare. de treiori cîte 2 tablete de carbune animal. Daca bolnavul are tendintala distensia gazoasa a intestinelor.. icter grav. Prînzul Boyden poate fi amestecat cu 50 g sulfat de bariu. daca se suprapun cailor urmare. Pregatirea bolnavului pentru radiografia renala simpla. învederea examinarii conc omitente a stomacului si duodenului. la bolnavii în vîrsta. se \ . se vor face radiografii în serieiiKiipra regi unii respective. unici. în cazul stenozei pilorice. Ea se face prin radiografie renala simpla. la 40 de minute dupa terminarea injectiei intravenoase. la cei cu colecistogi'afii sau colangiografii anterioare nereusite. caile urinare. debilitate. urografie si pneumoperitoneu artificial. în cazulrolangiografiilor execut ate cu morfina sau codeina.1 de codeina se va administra imediat dupa injectarea Pobi liuiului. liolnayul ingereaza prînzul Boyden format din 2 galbenusuri crude<lc oui amestecat e eventual cu zahar sau din 50 g ciocolata sau unpahar j de apa de la gheata. Explorarea radiologica a vezicii urinare se numeste cistografie. pentru ca dupa terminarea injectiei sa se poata executa imediat radiografiile.

433 .

aplicînd acelasi regim ca si în cazul pregatirii bolnavului pentruradiografie renala simpla. iar iu . Dacabolnavul nu se plînge de dureri. Se vor introduce în fiec are parte circa 5 10 ml. bolnavul fiindtransportat apoi pe targa în sala de radiografie sau chiar pe masad e radiografie. bolnavul îsi va evacua vezica urinara/ sau a s i s t e n t a î i v a g o l i v e z i c a p r i n s o n d a j s i se v a c o n t r o l a r a d i o s :opio d a c a in t e s t i n u l n u c o n t i n e a e r . r a d i o g r a f i a p o a t e s a f i e e x e c u t a t a sp reg a tire p re a lab ila. bolnavul va fi pregatit ca si pentru o radiografie simpla. sau Odiston 30%. Ca substantade contrast se utilizeaza Odistonul care se gaseste în concentratie de 30. introducereasolutiei de contrast facîndu-se pe ca le intravenoasa. ea este obligatorie si se executa dupa metodelecunoscute de la colecistografie. caci se poate produce o ruptura a bazinetului. Substanta de contrast trebuie sa fiousor încalzita. Pielografiatrebuie executata în conditii de ase psie perfecta. av înd grija ca aeru l d in tubul irigatorului sa fie complet evacuat. Substanta opaca folositava fi iodura de sodiu în solutie de 10%. a r e n a l a s im p l a p u n e în e v id e n ta u m b r el e lcu lii r e n a l i. Pen tru efectuarea p e m a s a d e r R ad i o g r a f i r in :îhiloi1 e v e n tu a l c a a li . Pregatirea bolnavului pentru urografie.se vor ad m inistra bolnav ului 2 linguri de ulei de ricin. pentru a nu produce contractii spastice reflexe alobazinetului. Pregatirea bolnavului se începe prin evacuarea gazelor din intes tin. înainteaexecutarii radiogr afiei. bolnavul va fi dezbracat co^nplets ic u l c a t a d i o g r a f i e . r e u si ta exam e n u lu i î n ace s te ca zu ri f iin c fara problematica. Testarea sensibilitatii bolnavului fata de iod se va face înaintea introducerii substantei de contrast. Injectarea substantei de contrast nu trebuiofacu ta cu presiune mare. polînga regimul cuno scut se va restrînge si cantitatea de lichide. Substantade contrast se va introduce pe cale ascendenta printr-o sonda introdusa în ureter sub controlu l cistoscopului.Umplerea cavitatilorrenale în caz de urogra fie se face pe cale descendenta. Dupa terminarea radiografiei se vaîncerca extragerea su bstantei de contrast cu o seringa. în dim in ea ta zilei exam ina riise face o clism a cu apa ca ld a. se poate introduce sf o cantitatemai mare de solutie. î n c a z d e u r g e n t a .P entru pielografio . Introducerea sondelor în ureter se poate face în sala de cistoscopie. Seara nu mulm anînc a decît un ce ai cu pîine pra jita. radiografiei. întrucît intensitatea imaginii radiologiei» va fi în functie de concentratia urinii în substanta de contrast. 60 si 75%. sau un reflux pielo-renal. ca lc u lii u r e t er a li sa u v ezi c Pregatirea bolnavului pentru pielografie. pentru a nu-1 introduce în colon.

urtica rie. precum si în tuberculoza pulmonaraevolutiva. Injectarea substantei Io contrast se face pe masa de radiografie. anemii hemolitice.\ La copii se va administra. ea apare în urina. Unii Ixtlnavi se plîng de ameteli. Cantitatea de substanta de contrastnecesara es te de 20 ml din solutie de 75% sau 25 ml din solutie de "H)%. bolnavul nu va mai primi nimic de mîncat sau de Iiililt. Acest lucru trebuie sa fie prevazut de asiste nta cîndpregateste instrumentele si materialele necesare pentru urografie. în seara zilei dinaintea interventiei. cu scopul de a evidentia contururile rinichilor. aratîndui ca aceste fenomene suparatoare disparrepede fara nici o consecinta. apoi se va executa proba de toleranta fata de iod.li tui examinarii. bolnavul ajungînd repede în starede soc. Urografia poate fi asociata cu com presia ureterelor. se goleste colonul bolna vului printr-o clisma evacuatoare. profund. greturi sau dureri abdominale. insuficienta cardiaca decompensata. parestezii. Betropneumoperitoneul artificial consta în introducerea unui gaz aer sau oxigen în spatiulretroperitoneal. Pregatirea bolnavului pentru examenul radiologie dl rinichilorprin retropneumope ritoneu artificial. boala Basedow. Introdu cerea aerului sau oxigenului se face prin punctie 435 . Injectarea substantei opace poate sa provoace o durere de-alungul venei respecti ve. iunestecînd-0 cu sîngele bolnavului. dimineata nu va lua nici un felde alimente. cu precautie. <'i t si\în cazul colecistografiei. La 8 10 minute dupa efectuarea injectiei. care dureaza numai pîna la terminareainjectiei. Prin aceasta se va reduce mult volumul urinii. stari alergice. La nevoie. 5 15 ml solutiei'5% [pe cale i ntravenoasa. Un preajma injectarii substantei de contrast se va face înca o 'lisma evacuatoare. Intensitatea ei este în functie de viteza cu care se faceintroducerea substantei opace. în acest caz se va întrerupe i mediat administrarea substanteide contrast si se vor aplica masurile terapeutice de urgenta (vezicolecistografia). în fesa pîna la cantitatea de 25 ml «l iti solutia de 60 % fractionata în doua doze egale. în unele cazuri însa pot sa apara fenomene severe de intolerantaca varsaturi. obligînd rinichiul nfl Concentreze cît mai mult urina excretata. cu scopul de a ameliora imaginea calicelor si bazinetelor. Substanta de contrast se elimina foarte repede prin rinichi. în functie de vîrsta. Compresia se executa cu ajutorul unui balon de cauciuc. substanta poate fi adminis-i rata mi intramuscular. siatunci se face radiog rafia renala. Asistenta~va trebui sa previna bolnavulasupra ace stor fenomene pentru ca în cursul administrarii substanteina nu se sperie. foarte încet. Urografia este contraindicata în cazurile de insuficienta renalasi hepatica.

Bolnavul va fi culcat pe masa de radiografie si i se va introduce învezica o sonda Selaton sterilizata. Ea nu necesita nici o pregatire prealabila. sau prinumplerea acesteia cu o substantade contrast sterila. dupa evacuarea vezicii urinare. cu ajutorul uneiseringi G uyon sterilizate. Eadiografia simpla a vezicii urinare poate pune în evidenta calculii intravezicali. La 1 2 ore dupa terminarea injectiei. se introduc^ 100 200 ml iodura de sodiu10% sterila sau solutie d e Odiston. Roentgendiagnostic la patulbolnavului cu aparat portativ pentru cazuri chirurgicale. Concomitent cu retropneumoperitoneiil se poate practica si urografinintravenoasa. Cistografia este o metoda de explorare radiologica a vezicii urinare. Aceasta se realizeaza prin introducerea unei substante iodate concentrate în aorta abdominala. Ea poatefi executata printr-o radiografie vezicala simpla. ev entual ames te ca ta c u a er . Insuflarea gazului se va face cu aparâtul de p neumo to rax în cantit ate d e 100 0 1200 ml. d upa tforose vor executa radiografiile. se spala vezica cu o solutie sterila de acid boric si. Gazui introdus K<< resoarbe în decurs de maxijmuni2 zile. Asistenta va prezenta instrumentarul cerut de medicîn perfecta s tare de sterilitate. Se evacueaza urina prin sonda. substanta de Fig. Se închide sonda cu o pensa hemostatica si se executa imediat radiografia.în loja perirenala. Pentru cistografia cu sub stanta de contrast colonul bolnavului va fi evacuat printr-o clisma obisnuita cu apa calda. Vezica urinara se poate pune în evidenta si cu ocazia urografieiintravenoase. . i Arteriografia renala \ est<> mijlocul de electie pentru studierea sistemului vascular al rinichilor. 192. Pregatirea bolnavului pentru cistografie.

dînd posibilitatea sa fie radiografiata. aorta si ramurile sale. amestecata cu sînge. rapidîn decurs de cîteva secunde. Testarea sensibilitatii fatade iod se face la fel ca si în cazurile anterioare. Injectarea substanteide contrast se face pe cale intravenoasa. substanta de contrast în ve zica. Ca substanta de contrast se utilizeaza o solutie concentrata de iod. tuse. bolnavul este supus unei medicatiiHedative cu Fenobar bital.si se completeaza eventual cu Rom ergan sau cu o alta substanta antialergica. Examinarea se va face pe nemîncate. Se închideHouda cu o pensa hemostatica s i apoi se injecteaza. Cantitatea de substanta injectata va fi calc ulata de medicpe baza greutatii corporale a bolnavului. fenomenecare se amendeaza în urma unei inje ctii de adrenalina. Aceasta se repeta în dimineata examinarii. Introducerea substantei de con . cu ajutorul substantelor de contrast. Introducerea substantei de contrast seface direct în aorta . substanta de contrast poate provocavaluri de caldura. prin cateter. Pregatirea angiocardiografiei princateterism cardiac cade exclus iv în competenta medicilor. sau prin punctie. apoi se vorintroduce 100 15 0 ml aer. Substanta opacifianta poate fi introdusa si direct în cavitatileinimii printr-un c ateter cardiac. în aparatulcirculator si urmarire a ei în interiorul vaselor si al cavitatilor inimii. . Iu preajma examinarii. Arteriografia periferica evidentiaza arterele periferice prin injectarea lor cu substante radioopace. vezica se umple cu aer. vezica va fi golita si spalata. pentru ca sa nu fie prea diluata de sîngelecirculant. Cu 10 12 ore înaintea examinarii i se restrînge consumul de lichide. PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU EXAMINAREA RADIOLOGICA A CAVITATII INIMII Sl A VASELOR Cavitatile inimii si vasele sanguine pot fi puse în evidentaradiologie prin urmato arele metode : Angioeardiografia. Asistenta va avea grija ca bolnavul sa nu urineze decît dupa terminaVea examenului cistografic. \ Vezica urinara poate fi pusa în evidenta si prin pneumocistottratie. Bolnavul este pregatit ca si pentru o radiografie renala simpla. ce falee. prin punctionareammdei cu un ac. Prin angiocardiografie se întelege introducerea unei substante de contrast pe cale intravenoasa. peste care se injecteazapriit sonda substant a opaca. Aortografia pune în evidenta. cu ajutorul unei seringi Guyon. în urma injectiei rapide. dispnee. Cu o zi înaintea examinarii. în acest caz.«ontrast se aduna în vezica. congestia fetei.

Arteriografia cerebrala se utilizeaza pentru diagnosticul tuinorilor cerebrale sau al bolilor vasculare (anevrisme etc. precum si substanta de contrast. Pregatirea bolnavei. dupa care se e xecuta radiografia. Pregatirea bolnavilor /sitestarea sensibilitat ii lor fata de iod se vor face la fel ca si în cazurile precedente. Tot instrumentarul necesar. Flebografia evidentiaza modificarile patologice ale venelor. sînt asezate pe o masuta acoperita de un cîmp steril. Examenul se practica între a 7-a si a 18-azi a ciclului menst rual. C olul uterin va fi badijonat cu tinctura de iod sau cu osolutie de pansterina. Ca substantade contrast se întrebuinteaza io dipinul sau lipiodolul. Hi sterosalpingografia se practica sub protectiaantibioticelor. Substanta de contrast se injecteaza în artera carotida interna sau înartera vertebrala. bolnava va fi culcata pe masade radiologie în decu bit dorsal si i se vor aplica valvele pentru evidentierea colului uterin. PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU EXAMENUL RADIOLOGIC AL CAVITATII UTERINE Uterul si trompele uterine pot fi evidentiate radiologie prinintroducerea în cavit atile lor a unei substante de contrast. pentru a evacua rectul si colonul sigmoid. asistenta avînd sarcina saserveasca medicul. Ca substanta de contractse utili zeaza preparatele cu baza de iod. Acesta este format dintr-o seringa de 20 ml legata de ambourile detasabile printr-o piesa intermediara. cu ajutorul caruia se controleaza presiunea substanteide contrast int rodusa. Introducerea solutiei de contrast se face cu ajutorul aparatuluiSchultze. înaintea începerii examinarii se va face o spala/tura vaginala cu o substantaantiseptica. care cere aceeasi precautiesi conditii de aseps ie ca orice interventie ginecologica. Histerosalpingografia este o interventie chirurgicala. sub controlul radiologie. Cu 2 3 ore înaintea examinarii se face o clisma. cu o presiune de 100 200 mm mercur. Dupa terminarea radiografiei se îndeparteaza aparatul Schultzesi se spala uterul s i vaginul. întrucît radiografia se va repeta eventual . In acelasi timp seadministrea za o fiola de papaveriua si o tableta de Homergan.). Cu ajutorul aparatului Schultze se va introducesubstanta de cont rast. Aceasta metoda poartal numele de histerosalpingografie. prin injectarea lor cu o substanta de contrast.trast se face printr-o injectie intraarteriala. care poarta un manometru. Pentru executarea radiografiei.

PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU EXAMENUL RADIOLOGIC AL SPATIILOR SUBARAHNOIDIAN Sl EPIDURAL Spatiile subarahnoidiene ale canalului vertebral precum si spatiile epidurale. care poate fi 10 ml. în cursul encefalografiei. Apoi va fi transportatîn sala de ope ratie pentru trepanatie si ventriculografie sau în salade tratament pentru punctia lombara. în febra. Pentru orientarea generala este suficienta executarea radiografiei din fata si din profil. Pentru a face loc aerului. ocupat e de lichidul cefalorahidian. Substanta de contrast întrebuintata este aerul. Pentru a obtine o imagine radiologica a continutului cranianse va introduce o su bstanta de contrast în spatiile subarahnoidienesi în cavitatile ventriculare. pentru care li se voradministra injectii de glucoza în solutie hipertonica. în vederea encefalografiei. fie prin punctie lombara. precum si în caz desarcina se evita exam inarea. . bolnava nu va primi medicamente care ar putea sainfluenteze viz ibilitatea. Pregatirea bolnavului. cloralhidrat) pentru a se asigura pozitionarea si expunerea corecta. se va scoate în mod fractionat cantitateacorespunzatoar e de lichid cefalorahidian. pentru reperarea ventriculilor. în dimineata examinarii. bolnavul ramînenemîncat. a gaurii optice sau a stîncii temporalului. Dupa terminarea radiografiei. bolnavul va fi culcat în decubitdorsal si ramîne timp de 2 3 zile în aceasta pozitie. în afectiunile inflamatoare locale. pentru ca int roducerea aerului poate produce varsaturi. fie prin punctie ventriculara si în acest caz vorbim de ventriculografie. PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU EXAMENUL RADIOLOGIC AL CONTINUTULUI CRANIAN Radiografia simpla a craniului nu necesita nici o pregatire prealabila. Alteori medicul cere radiografia bazeicraniului.peste 24 de ore. Introducerea aerului se face. Oparte din bolnavi se plîng de dureri de c ap. copii mici sau bolnavii nelinistiti trebuie sedati pe cale medicamentoa sa (barbiturice. sau se înlocuieste chiar aproape toata cantitatea de lichidcefalorahidia n cu aer. pot fi puse în evidenta radiologie prin metoda mielografiei. 30 40 ml pentru umplerea completa a acestora. fara perna. cînd se vorbeste de encefalografie. Sugarii. a seii turcesti. Pentru linistire se va administra un sedativ. asistenta are aceleasisarcini ca si în cazul or icarei punctii rahidiene.

unele traumatisme mediastinale. histopatologice. Esenta oricarei endoscopii este patrunderea în organul cavitarcu un instrument tub ular prevazut cu sursa de lumina proprie si unsistem optic pentru efectuarea obs ervatiilor. hemoptizii netuberculoase. dupa evacuarea aceleiasi cantitati de lichid cefalorahidian. Metoda se aplica în cazul suspectarii de tumori intrarahidiene sauaderente meningi ene. cu timpuls-a extins si asupra organelor cavitare p erfect închise ca pleura saucavitatea peritoneala. Bronhoscopia se executa cu scop de diagnostic si terapeutic Cu scop diagnostic. pentru îndepartarea corpilorstraini de origine exogena si pentr u introducerea unor medicamenteîn arborele traheobronsic. ea realizeaza observatia directa. malformatii c ongenitale. o data introdusîn organul cavitar. PREGATIREA Sl ASISTAREA EXAMINARILOR ENDOSCOPI CE Bndoscopia este metoda de examinare a organelor cavitare pentru vizibilitate directa. a mucoasei bronsice si permite prelevari de secretii. bronhoscopia se executa în cazurile de suspiciune a unei tuberculoze bronsiale. suspiciunea unor corpi straini etc. în acest fel endoscopia are undublu scop : explorator si terapeutic. Aplicata initial asupraorganelor cavitare în comunicar e directa cu mediul exterior. cu ajutorul unor instrumente numite endoscoape. lungi de 30 40 cm.. Ea reprezinta extinderea metodei clasice de examinarede la suprafata corpului în profunzimea lui. supuratii bronhopulmonare.Substanta de contrast folosita este lipiodolul care se injecteazaîn spatiul subara hnoidian prin punctie suboccipitala în cantitatede 2 3 ml. iritatii traheobronsice de lungadurata. precumsi recoltar i de probe citologice si histologice (biopsie). PREGATIREA S! ASISTAREA EXAMENULUI BRONHOSCOPIC Prin bronhoscopie se întelege explorarea arborelui traheobronsicsub vizibilitate d irecta. poate fi utilizat si pentru alte scopuri ca : recoltaribacteriologice. Bronhoscopul este format dintr-o garnitura de tuburi rigide demetal cu un diamet ru de 4 9 mm. la majo . introducere de subst ante medicamentoase. cu ajutorul unui aparat numit bronhoscop. Extremitatea distala a tubului. bronhoscopia se executa pentru eliberarea cailor respiratoriide secretii abunden te prin aspiratii. Tubul. Cu scop terapeutic. prevazutecu orificii laterale (pentru trecerea aeru lui din bronhiile în fata caroratrece tubul bronhoscopului). vizuala. îndepartare de corp strain. tumori.

fie introdus cu o tija metalica pîna laextremitatea lui dista la. la extremitatea sa proximala. se spala cu apa calduta la presiune mare si se sterg.ritatea bronhoscoapelor. Tavita renala. Substantele anesteziante (cocaina 2 4%. avîndgrija în special de depozitele de la nivelul articulatiilor si se fierbîmpreuna cu tuburile si cu s ondele. pentru a nuprovoca lez iuni cu ocazia trecerii prin caile respiratorii. iar. Tuburile bron hoscopice. Bronhoscopul este insotit de o serie de anexe : spatule laringo-. Lampa de spirt. pense pentru corpi straini si biopsii. asistenta se va îngriji ca atît bronhoscopul cîtsi anexele sale sa fie pregatite totdeauna în stare de perfecta sterilitate. în caz de narcoza. pantocaina 1%. Tinînd seama de caracterul de extrema urgenta al unor exa minari bronhoscopice. Pentru efectuarea bronhoscopiei. dupa îndepartarea becurilor. prin acestase face respiratia asistata a bolnavului. aistenta va pregati urmatoarele : Bronhoscopul. Pregatirea instrumentelor si materialelor. Seringa laringiana de 5 ml. Tampoane pe porttampoane. tub aspirator. Radiografiile toracale ale bolnavului si negatoscopul pusîn functiune. ' Medicamentele necesare în caz de accidente. Pensele se demonteaza pentru a fi curatite. bronhiile principale. Sursa de lumina este reprezentata printr-un bec electric situat fie la extremi tatea proximala a tubului. porttampoane. cu toate anexele sale în stare de perfectasterilitate.scopice. Aparatura pentru oxigenoterapie. atît în exterior. Tubul este prevazut cu lupe maritoare ou lumina proprie prin care se obtine o vizibilitate mai buna subdiferite unghiu ri în trahee. pulveri-zator endobronsic. . Oglinda laringiana. sonde dilatatoare. este prevazut cu un racordcare se prelunges te în toata lungimea instrumentului. cît si la interior. Aspiratorul electric cu sondele respective. prin care sepoate executa aspiratia secretiil or. Comprese de tifon. Masti pentru medic si asistente. Pense. Departator de gura. precum si în bronhiilemari. este taiat oblic si fiu polizat. xilina 2-4%). Tubul. Oglinda frontala sau lampa Clar.

Bronhoscopia poate fi executata si în anestezie generala. dintre care una asigura pozitia bolnavului. linistirea bolnavului. atunci «ni» binesa-1 puna în legatura cu alti bolnavi carora li s-a mai facut aceasta examinare. Ajutorul asistentei în timpul examinarii. Din acest moment si pîna la începerea examinarii bolnavulramîne la pat. dar în specialnecesitatea d e a respira regulat. ceea ce are totdeauna un efect binefacator asuprapsihicului b olnavului. evitînd sil lînghita. în seara prezilei examinarii. va aduce bolnavul în pozitiile ceru l opentru împra stier ea anestezicului pe o suprafata cît mai mare a trahwlsi a bronhiilor princip ale (înclinari la dreapta si la stinga). izolata cu o saltea de cauciuc. în caz ca masa pe care se executa bronhoscopia estw . sarcinile lui legate de manoperele executate de medic. ceea ce îi va crea unele senzatiide corpi straini sau de greutate la înghitire si la respiratie. dar numai la indicatia modicului. Dupfl. iar cealall îl ajuta pe medic. Lumina necesara se va aranja ca si pentruorice interventie oto-rino-larin gologica. Asisto. bolnavul va primi un calmant. în tir eabolnavului pentru bronhoscopie. asistenta previne bolnavulasupra gustului amar al anestezicului. Examinarea se face dimineata pe nemîncate. care asigniAsi confortul ne cesar bolnavului. ceea ce va u guracooperarea lui cu ocazia anesteziei si a examenului propriu-/1 în c azca nu reu seste sa in hibeze s tarea de an xietate. încarca seringalarin giana cu anestezic si o ofera medicului. Asistenta va atrage ate ntia bolnavului sa tina anestezicul cilmai mult timp în gura si apoi sa-1 scuipe în tavita renala. Urmarind instilarea anestezicului d<> catre medic în caile respiratorii. Bronhoscopia necosi! A doua asistente. în acelasi timp da în mîna bolnavuluicîteva comprese cu tifon. bolnavul va fi asezat pe un scaun. se va administra bolnavului un anestezic de baza la timpulfixat. în caz de nevoie. La indicatii medicului. consta în linistirea lui. în vederea anesteziei.ii trebuie sa creeze bolnavului un climat de siguranta. pe masa de operatie. Asistenta va explica bolnavului necesitatea colaborarii lui perfecte la reusita examenului. metod Acare are o extind ere din ce în ce mai mare. Totodata. convn gîndu1 asupra necesitatii si inofensivitatii examenului. precum si asupra senzatii'! de îngrosare a gîtului sau a limbii. Apoi aprinde lampa de spirt.Pregatirea bolnavului. asistenta încalzeste usor anestezicul pîna Injurul a 35° si apo i ofera bolnavului cîtiva mililitri pentru a face gargara. Examinarea se executa în camera de bronhoscopie semiîntu urcata. i se vada o tavita renal a în mîna. Sarcina principala a asistentei. invitîndu-1 sa scoata limba si sa o tina aluri» fixata cu compresele în mîna.

pîna la înaltimea de 12 15 « . în functie de stadiul si necesitatile examinarii. cu va aseza mîna stinga sub regiunea occipitala a bolnavului. atunci interventia poate iiHwtata si de o singura asistenta (fig. Umerii bolnavului sînt ridicati cu Fig . va imprima capului bolnavuluipozitiile necesar e prin miscari lente.iiwilzuta cu rezemator special de rezerva.). asistenta care asigura pozitiacapului. coborîre. înclinatii si rotatii la stînga si dreapta etc. care asigura pozitia bolnavului. acestia vor fi imobilizati prin înfasurare în cearsafuri si tinuti înpozitie de catre asistenta. B-servirea medicului cu Instrumentele ajutorul unei perne tari sau al unui sul. în afara de cele aratate mai sus. 193 . Introducerea bronhoscopului si examinarea propriu-zisa se vormi în decubit dorsal. cu gura larg deschisa. în cazul examinarii bronhoscopice a sugarilor si copiilor mici. cu capul în extensie pe articulatia atlanto> i'ipiinla. Aceasta pozitie va fi mentinuta cu ajutorulasistentei. dar numai la indicatia medicului. în vederea acestui scop. 193). . fixarea capului.111 de la suprafata mesei. Asista re a hr on h osc o p ie i. mai are s arcina de a tine sub supraveghere starea generalaa bolnavului si la nevoie de ai sustine moralul. continue si foarte blînde (ridicare. iar cudreapta va fix a fiaintea.

dureri retrosternale. traumatismele prin corpi straini. ei necesita o supraveghere mai atenta timp de 2-3 zile dupa interventie. a le traheei sau ale corzilorvocale. Esofagoscopia se executa si în scop terapeutic. ale mucoasei bucale. este un act operator cu o lipsa aproape totala de nocivitate. Timp de 2 3 zile primeste un regim de crutare a laringelui (lichide si alimente pasate) din cauza iritatiei traumatice cauzatede tubul bron hoscopului. . îngrijirea bolnavului dupa bronhoscopie. fie de introducerea tubului endoscopic. insomnie. Esofagoscopia se executa în primul rînd cu scop de diagnostic. Ea trebuie sa urmareasca fiecare miscare a lui pentru a-1putea servi c u instrumentele de care are nevoie. PREGATIREA S! ASISTAREA ESOFAGOSCOPIEI Prin esofagoscopie se întelege explorarea lumenului esofagian cuajutoru l unui ap arat nu mi t eso fagoscop . Astfel pot saapara intoxicatii de diferite grad e cu cocaina. incizia unor abcese. cefalee. stare subfebrila. stricturile cicatriceale si neoplazice. bolnavul ramîne la pat. Tulburarile subiective aparute dupab ro nho s copi e n u p rez inta impo rtan ta d eo s eb i ta . Pentru prevenirea intoxicatiilor se tinde ca anestezia sa se facacu cantitati cît mai mici de cocaina. tuse. în ziua bronhoscopiei. Totusi. disfagiesau afagie. ulceratii de alta natura etc. cauterizarea si bad i jo n ar ea u no r u lc er at ii e tc. se constata unele incidente si accidente legate fie doanestezic. Incidente si accidente. în marea majoritatea u cazurilor. Traumatismele se evita prin mînuirea atenta a instrumentelor. asistenta putind contribui la aceasta prin servirea prompta a medi cului cu instrumentele necesare. pîna la reaparitia sensibili tatii complete a mucoaselor anesteziate. leziuni traumatice alodintilor. diseminari tuberculoase sau suprai nfectii cu diferiti germeni. vasodilatatoare si se dative corticale. Prin ea se poate supravegheaextragerea corpurilo r straine. poate sa apara un edem al glotei. leziunile tuberculoase. el se va abtine de la oricealimentatie. Bronhoscopia. expectoratie. Intrucît la sugari si copiii mici. tahicardie. Dupa bronhoscopie apar deseori dureri în gura. pe careasistenta trebuie sa le aiba pregatite în mod obligatoriu si în permanenta în sala de bronhoscopie. Timp de 4 ore. hemoragii.Cealalta asistenta serveste medicul cu instrumentele si materialele necesare. în urmabronhoscopiei. Prin aceasta metoda pot fi puse în evidenta inflamatiile esofagului. faringiene. daca totusi apar intoxicatiibolnavul va fi culcat în pozitie Trendelenburg si i se administreazasubstante cardiotonice.

Esofagoscopulesteformat dintr-un tub de metal polizat. Anestezierea regiunii buco-si orofaringiene se începe cu gargara. fiind prevazut culeca-nism propriu de iluminare. în cazuri exceptionale. Tubulii'e o lungime de 45 cm si grosime de 7 12 mm. mod corespunzator lumina si apoi va servi medicul cu tampoanele de vata cocainizata. se urma reste ca gura. atunci capul bolnavului trebuie sa. va aranja în. cu substanta anestezianta. Pregatirea bolnavului. masca pentru medic si asistenta. Prin fixarea boln avului în pozitie adecvata. faringele si extremitatea superioara a esofagului sa sementina în acelasi ax. aspirator de saliva cu sondele corespunzatoare. comprese de tifon. porttampoane. Pregatirea psihica a bolnavului se face la. substanta anestezianta: solutie de cocaina 2 4%. pregatite pe porttampoane. în vederea acestui scop asistenta va servi bolnavul cu lichidul anesteziant pentru gargara. în vederea acestui scop. pensetpentru c orpi straini etc. apoi a santurilor faringo laringiene si a gurii esofagului. Pregatirea instrumentelor si materialelor. pe care apoi medicul o va completa cui badijonarea regiunilor neatinse de gargara. Bolnavul va astepta în salon. interventia însa se va face în camera de endo scopie. un sort de cauciuc. fel ca si la pregatirea pentru bronhoscopie. Pentru efectuarea eso[ fagoscopiei asistenta va pregati urmatoarele: esofagoscopul cu toate anexele Ini sterilizate. Esofagoscopia se face dimineata pe nemîncate. oglinda frontala cu sursa corespunzatoare de lumina. tavita renala. Ajutorul asistentei în timul interventiei. departator de gura . . Esofagoscopul ca si celelalte endoscoape a re oIlene de anexe : pensa pentru prelevat biopsii. montat pr oximal sau distal si unIlistem optic. porttampoane. esofagoscopia se executa în anesteziegenerala. în semiobscuritate. Daca medicul dispune administrarea unui anestezic de baza. capul se va aseza înpozitie de hiperextensie din artic ulatia atlanto-occipitala. Daca exa minarea se face în decubit dorsal. Introducerea esofagoscopului se face în pozitie sezînd sau pe masa de examinare îndecubit dorsal. aceasta se va face pe cale parenterala. cu extrelitatea distala rotunjita si prevazut cu mandren obturator.

fiind sustinut si men tinut în pozitie de asistenta. 445 .depaseasca extremitatea mesei de examinare.

prin aparitia unei imagini particulare numita ochi de pisica". îngrijirea bolnavului dupa interventie. La o curbura mai mare de 34° însa vizibilitatea scade. Este maibine tolerat de bolnavi.Servirea medicului cu instrumente va fi asigurata de o a douuasistenta. este gastrofibroscopul. pentru apreveni patrunderea alimentelor sau a lichidelor în caile respiratorii. care se introduce prin esofag în stomac. în anumite cond itii poate fi introdus pînaîn bulbul duodenal. PREGATIREA Sl ASISTAREA EXAMENULUI GASTRO-DUODENALOSCOPIC Prin examenul gastroscopic se exploreaza starea mucoasei stomacale sub vizibilitate directa. Bolnavul va fi condus sau transportat în salon si va ramîne la pat. de un manunchi de fibresticloase fo arte fine. asigurînd vizibilitatea mucoasei stomacalesi atunci cînd partea flexibila a gastroscopului se acomodeaza curburilor anatomice ale traiectului parcurs. cu un diametru de cea 12 microni. Acest aparat are un cîmp mai mic de observatie. iar cealalta pentru obiectivul aparatului. este asigurata în locul lentilei traditionale. Inci dentele si accidentele foarte rare. Imagineade l a obiectiv este transmisa la ocular printr-un sistem de lentile cudistanta focal a scurta. Gastroscopul proiecteaza imaginea mucoasei stomacale în ochiul exploratorului cu ajutorul unui sistem de lentile. cu undiametru de 7 11 mm. utilizat pentru explorarea mucoasei stomacale. care are doua ferestre laterale: una pentrubecul de iluminat. în care transmiterea imaginii. precum si organului explorat. bolnavul vapiimi timp de 2 3 zile un regim dietetic lichid. Din cauza traumatismului suferit de laringe si esofag. rig id în jumatatea sa proximala si flexibilîn cea distala. Un aparat mai modern. însa imaginearamîne rotunda. sînt în linii mari identice cu acelea de la bronhoscopie. Esofagoscopia este o interventie practicinofensiva. Numarul fibrelor care intra în compozitia sistemului optic al gastrofibroscopului ajunge pîna la 200000. care asigura o vizibilitate buna si în eventualitatea îndoirii sale pîna la un unghi de 34°. indiferen t de gradul de curbura a tubului. Incidente si accidente. cu ajutorul unui instrument opticcu sursa de lumina pr oprie. Gastroscopul este format dintr-un tub lung de 74 cm. . Pîna la disparitia totala aefectului anestez icului nu va mînca si nu va bea nimic. Extremitatea care patrunde în stomac este prevazutacu o piesa rotunjita. care tre buie sa urmareasca cu atentie mersul examinariipentru a asigura operativitatea i nterventiei.

asistenta va p regati urma t o ar el e. b a s to n as e c u t amp o a n e de v a t a . Daca însa evacuarea stomacului se face în mod deficitar (stenoza pilorica). Daca functia de evacuare a stomacului este intacta. pentru evacuarea continutului stomacal si oLavita renala. os p a tu l a l in g u al a . E x a mi n a r e a s e e x e cu t a î n c a me r a o b s c u r a î n c a l z i t a l a temperatura optima. sursa de lumina. Scopul gastroscopiei este de a descoperi.La extremitatea externa a aparatului indiferent de sistemul tui optic se adapteaza o para dubla de cauciuc. în fazele incipiente. pantopon. Se introduce apoi în esofag sonda cu deschizaturile laterale. serinei de 2 ml. p e u n cîm p s t e ri l: gastroscopul. Pregatirea materialelor. modificarile anatomopatologice ale peretilor stomacali si de a diferentiaprocese le functionale de cele organice. pîna laterminarea interventiei. în ziua examinarii.). Dupa 15 minute. Pregatirea bolnavului. -solutia anestezianta compusa din 2 parti cocaina l % si o parteadrenalina l %0. o oglinda frontala. i se face bolnavului o sp al atu ra g as tr ic a cu ap a ca ldut a dup a t ehni c a o b i snu i ta. în stare de perfecta steri litate . Cu 45 50 de minuteînainte de proba se face bolnavului o in jectie cu dilauden-atropina. cu ace corespunzatoare. se interzice si fumatul. în seara zilei înainte de examinare. prin care se vor anestezia si peretii esofagului. Gastroscopia se face pe nemîncate. glicerina sterila pentru lubrefierea tubului gastroscopului sial sondelor esofag iene si gastrice. Asistenta culca bolnavul pe masa de examinare. adrenalina. o oglinda laringiana. pregatirea bolnavului va începe numai în ziua examinarii. cancer etc. în vederea extinderii cîmpului vizual. sonda esofagiana de cauciuc. atropina. în decubit lateral stîng. cu toate anexele lui. cu deschizaturi laterale pentruanestezia traiectulu i gastroscopului. în vederea gastroscopiei. Gastroscopul este prevazut cu o serie de anexe pentru recoltare Io biopsii si i se pot adapta aparate corespunzatoare pentru fotoprailwea sau filmarea cîmpului vizual endogastric sau duodenal. deocamdata cu capul lasat mai jos si în aceasta pozitie . cu care se poatenmufla aer în stom ac. sonda gastrica. precum si clarificarea naturiimodificarilor nee lucidate pe alta cale (ulcer. pîn ace se evacueaa complet continutul gastric. prin badijonareasau pulverizarea bazei limbii si faringelui cu amestecul de cocainaadrenalina. preparate injectabile. medicul începe anestezia locala.

acestuia mînuieste para de cauciuc. în vederea examinarilor histologice. avînd grija ca tubul sa nu se ating. bolnavul sa nu manînco 448 Fig. Prin adaptarea unuiaparat de fotografiat l a sistemul optic algastroscopului. prin cîteva eructatii zgomotoase si aerul introdus cu para de cauciuc. Pentru aceasta operatie. La gastroscopie. Extragereatubului o face medicul foarte încet. Gastroscopia propriu-zisa dureaza în medie 3 5 minute.îi introduce sonda stomacala. Gastroscop. . ungîml gastroscopul (fig. prin care gazele se vor elimina imediat. apoi. evacuînd complet continutul acestui:! (reziduurile). timp de 2 ore dupa terminarea examinarii. atunci asistenta îl va aju ta introducîndu-i la indicatia medicului - sonda gastrica. apoi va fi transportat înapoi în salon. Ajutorul asistentei în timpul examinarii. par ticipa doua asistente: una care asigura pozitia capului bolnavului în extensie fortata si tine tavita renala si cealalta care ajuta mediculla introdu cerea aparatului. Bolnavul ramîne culcat înca o jumatate de ora în camera unde a fost examinat. Nu se va face spalatura gastrica în preajma examinarii. Examenul gastroscopic poate i'i completat cu excizia unor fragmentede mucoasa stomacala sub control vizual. iar la cererea. 194. îngrijirea bolnavului dupa interventie. Dupa terminarea gastroscopiei.! de dintii bolnavului. bolnavul elimina o cantitate apreciabila de mucus . tampoane.prezentîndu iinstrumente. Examinarea necesita o atentie deose bita în vederea unei cooperari perfecte cu medicul. explorarea poatefi completata cu fotografierea imaginilor. 195). Asistenta va avea grija ca. gawtroscoapele sînt prevazute cu anexecorespunzatoare. în special din partea asistentei care asigura pozitia ca-pului bolnavului. Daca bolnavul nu reuseste sa elimine singur aerul si acuza dureri.

Seopul examinarii este punerea în evidenta a modificarilor portiunii terminale a tubului digestiv pîna la o adîncime de 30 cmde la orificiul an al: rectul. cu ajutorul unui aparat numit rectoscop. pentru evitarea senzatiilor neplacute din gît. iar unul mai gros (de24 mm diametru) destinat pentru tratam ente. observa o usoara ascensiune febrila cu dureri si tumefierea amigdalelor. fabricat în tara. PREGATIREA Sl ASISTAREA ENDOSCOPIEI RECTOSIGMOIDIENE Rectosigmoidoscopia este explorarea endoscopica a segmentuluiinferior al tubului digestiv. dintre care trei mai înguste (de 16 20mm diametru) sînt destina te pentru explorare. Unii bolnavi se plîng de dureri la deglutitie. în aceeasi zi. Asistarea examenului gastroscopic. Pentru examinarile rectoscopice în institutiile noastre se utilizeaza rectoscopul R.O. caci în urma anesteziei locale a faringelui si a istmuluihiico-faringi an alimentele pot sa patrunda în trahee.l Ha nu bea. bolnavul va face inhalatii cu mentol. care însa «liHpar în ziua urmatoare fara nici un fel de tratament. Rareori se Fig 195. Aparatul (fig. Acesta din urma este 2 9 -c 1 6 44 9 . 59. ampula rectala si ultina portiune a colonului sigmoidian. 196) este format dintr-o garnitura de tuburi metalice denumite intrarectale.

Fig. Tuburile sîntînarmate cu mandrene. cu vîrful bont.-l Tub endorectal: 2 tij a mand renului : 3 capuj rotund al mandrenului: 4 mi n eru l mand renulu i. A Tubul endo rect al înar mat cu mand ren . o oglinda asezata în unghide 45° pentru refl ectarea luminii în tub (prevazut cu un orificiu si imvizor pentru observatii în mari me naturala). 450 . l tub de t ratament: 2 in elul de e tan sare a orific iulu i la tera l prin care se introduc inst rumen tele .O. 196. Pe extremitatea externa a tubuluise f ixeaza dupa îndepartarea mandrenului corpul aparatului. Acest dispozitiv este format dintr-o sursa de lumina (bec electric). prin care se pot executa oserie de interventii intrarectale sub control endoscopic : prelevaribiopsice. care se îndep arteaza dupaintroducerea aparatului în rect. Dispozitivul opticpoate fi înlocuit cu o luneta pentru observarea de taliilor de cercetat. 3 corpul aparatului: 4 luneta: S dispozitivul de iluminat: 6 transformatorul: 7 pomp» de c auciuc. dilatari a le stenozelor înalte etc. montat în corpul aparatului. Rectoscopul R. cauterizari. B R ectosco t u l mo n ta t c u tu bu l d e tra ta men t .prevazut cu un orificiu lateral (care se închide etans în timpul manevrelor de introducere a tubului în rect). Vizibilitatea prin tuburile intrarectale este asigurata de dispozitivul optic. marite de 3 ori. 59.

în ca z de diaree se vor da bolna vului în seara d in ajunul ex amin arii 10 15 p icatu ri de tincturade opiu. Po zitia necesara pentru examenul rectoscopic este H'enu-pectorala. Bolnavul va fiasezat pe g enunchi. în asa fel ca acestasa coincida cu regiunea anusului. u l ei d e v a s e l i n a. în vederea acestui scop i se face bolnavului. t a mp o an e d e v a t a p e m a s u ra t i j e lo r r e c i oscopului. manusi sterile de cauciuc. cu usoara lordoza a regiunii lombare. examinarea se va face în decubit dorsal. aplecat înainte. Pentru usurarea patrunderii tubului. Pregatirea bolnavului. împiedicînd vizibilitatea. ea se va repeta pîna ce se îndeparteaza completresturile de m aterii fecale sau exsudatele patologice. pentru tubul recloscopnlui. cu pieptul pe masa de examinare. pe care poate sa o îmbratiseze cu cele doua mîini. Pregatirea materialelor. cu 3 ore înaintea examinarii. La bolnavii debili.sau cardiaci. Asistenta va îngrijide stingerea luminil or. Daca printr-o sing ura clisma nu se evacueaza continutul portiunii de examinat. u n i ri g a t o r c u ap a c a l d u t a . Asistenta va explica bolnavului rostul si esenta examinarii.uratata de materii fecale. dezbracat în partea inferioara a trunchiului. rectul si colonul sigmoidianl iot fi insufl ate cu ajutorul unei pompe de cauciuc. va fi jicoperit cu învelitoarea prevazuta cu un orificiu. cu genunchiil'lectati si c oapsele în abductie. o înv eli to are. p entr u ad ult i se va preg at i tub ul cu 2 0 mm 'liiunetru. Bolnavul. pentru a asigura în camera semiobscuritate. racordata la corpul H paratului.Su rsa de lu mi n a se raco rd eaz a la retea prin intermed iu l u nu i (i'iuisformator. s o l u t i e s a t u ra t a d e s u l f a t d e ma g n e zi u . Apoi îl va transporta în sala si îl va aseza în pozitia adecvata pe masade examinare. . Aju torul asis tentei în timpul examinarii. Se va evita administrarea de purgative. Portiunea de examinat trebuie sa fie «'. Pentru examenul rectoscopic. iar pentru copii. cu orificiu co respun zato r. care s e vor scurge mereu în timpul examinarii în ampularectala. asistenta vii pregati urmatoarele: re ctosc opul cu tuburile s i mandrenul sterilizate prin au tolav are sau fierb ere. ele producînd o lichefiere a materiilorfttcale. eventual medii de cultura pentru însamîntari bacteriologice. o clisma evacuatoare cu aparalda. cel cu 16 mm diametru. se racordeaza prin intermediul transformatorului la reteaua electrica 451 . Se monteaza corpul aparatului.

Hemoragiile. Cistoscopul este format dintr-un tub metalic cu curbura tipMercier. Se va avea gri ja ca nu cumvasa se zgîrie stratul opacifiant din interiorul tubului. create prin contractia spasmodica a. Eventualele obstacole. Bectoscopia este o metoda inofensiva.si se verifica functionalitatea dispozitivului optic. Profunzimea la care a patruns rectroscopul. Utilizarea cistoureteroscopiei contribuie în maremasura la id entiticarea unor procese patologice la nivelul ureterelor. în ciocul caru ia se gaseste sistemul de iluminatie proprie alaparatului. situ at la . partilor examinate. se examineaza mucoasa recto-sigmoidiana. în tubul cistoscopuluise intro du ce sis temul op t ic forma t din tr-un ob iectiv. Dupa terminarea examinarii. pe care asistenta le va pregati din timp. aplicate local cu ajutorul unor tampoane. pot fi înlaturate cu ajutorul unei solutii de sulfatde magnezi u. apoi bolnavul va fi transportaiîn patul sau. reprezentat printr-un bec electric. combinata cu alte metode de explo rare a starii fun ctionale a rinichilor. bazinetelor si calicelor renale. sîntfara importan ta practica. poate fi citita pe scara gravata în cm pe suprafata externaa lui. prezenta calculilor si a corpilor straini cauza hemoragiilor vezicale precum si unele modificari de alta natura ale vezicii urinare. f PREGATIREA Sl ASISTAREA EXAMENULUI CISTOSCOPIC Cistoscopia este metoda endoscopica de examinare care permiteinspectia mucoasei vezicii urinare cu ajutorul unui aparat optic numit cistoscop. Sarcinile asistentei dupa terminarea examenului. Singura contraindicati^ o constituie starea generala grava. în cutia aparatului se vor tineîn permanenta 10 15 past ile de formol. Dupa extragereatubului. de obicei mici. Apoi se unge tubulrectoscop ului cu ulei de vaselina si medicul introduce tubul aparatuluiîn rect. cu ajutorul vi zorului si al lunetei. bine sterilizatsi uscat înainte de a-1 repune în cutie. întrucît majoritatea pieselor rectoscopului nu pot fi supuse sterilizarii cu vapori de apa supraîncalziti. Daca peretii intestinului sînt colabati vaumple portiunea respe ctiva cu aer cu ajutorul pompei. Bectoscopul va fi curatat mec anic. îndepartînd mucozitatilesi resturile substantei lubre fiante. Prin cistoscopie se pot identifica procesele inflamatorii si tumoraleale vezicii urinare. Se extrage mandrenul si se fixeaza corpul aparatului pe tubulintrarectal si. spalat. aistent a face toaleta regiunii anale. medicul extrage tubul îi îl predaasistentei.

la capatul proximal al (nitului. doua sonde ureterale. pentru colectarea urinii separat din cei doi rinichi sînt depreferat cistos coapele unilaterale de cateterism (permitînd trecerea Noadelor de calibru mai mare). Cistoscopul operator are. Ele permit construirea unor « iHtoscoape cu peretii flexibili. Alimentatia sistemului de iluminare se face din retea. Cistoscoapele trebuie sa fie sterile. un dispozitivnure permite t recerea în vezica a unor instrumente speciale pentruhiopsie. Acest aparat are de-a lungul tubului sau optic un canal. sistemul opt ic se tin e în vapo ri d eformaldehida. El e fiind însa calibrate numai pentru sonde foarte «ubtiri. avînd rolul de a dirija trai ectul sondei ure terale dupa iesirea acesteia din cistoscop. Partea metalica seuterilizeaza prin au to clav are . în functie de scopulu rmarit la ex amin are. . Cistoscoapele cele mai simple sînt cele de irigatie. care se termina printr-un orificiu situatUnga obiectiv. în locul sondelor ureterale.vezical al cistoscopului. avînd o lungime de 60 70 cm si o grosime de 4 8 dupa scaraCharier. care este manevrata din afarar u ajutorul unui surub. Ele sînt colorate al ternant în rosu si negru la distanta del c m . ocularul. La cererea medicu lui. Unele cistoscoape au doua cai pentru cateterismul simultan alambelor uretere. prinIntermedi ul unui transformator. jil'ln intermediul caruia se spala vezica urinara. electrocoa gulare etc. seringa Guyon cu oliva uretrala pentru introducerea anestezicului în uretra. solutie novocaina 0. radioopace (impregnate cu saruri de bismut). Pregatirea instrumentelor si materialelor. prehensie. asistenta v a pregatiuinbele cistoscoape. în dreptul ac estui orificiu se gaseste o placa metalicamobila. La acestea Internul optic poate fi înlocuit cu o canula cu dublu curent si robinet.5% 40 50 ml. în tehnica cistoscopica s-au introdus de eurînd si aparatele carefunctioneaza pe baz a de fibroscoape. Cistoscopul de cateterism serveste pentru cateterizarea ureterelor. numita onglerul lui Albarran. destinattiwerii sondelo r ureterale. o serie de lentile intermediare si prisma care readuce Imaginea de la curbura extremitatii cistoscopului în axa longitudinala H acestuia. Pentru executarea cistosco p i ei asisten ta va pregati urmatoarele: Cistoscopul de irigatie sau de cateterism. Daca cisto scopia se executa cu scop terapeutic operator atunci asistenta va pregati Cistoscopul operator cu toateanexele sale.

Cantitatea de lichid din vezica î u timpul examinarii trebuie sa fie întotdeauna aceeasi.. fixînd bine picioarele pe suporturi. Di n acest moment medicul. sp alînd-o cu osolutie de oxicianura de mercur 1/5 000pîna cînd lichidul de spalare devin e perfectlimpede. pe care le va introduce în canalele respective ale aparatului. înainte de a intra în sala de cistoscopicbolnavul va goli vezica urinara. atunci asistenta va servi medicul succesiv cu cateterele de dimensiuni cerute. Se umple vezica cu 150 ml de solutie la barbati si 200 ml la femeie. i se va administra un calmant. mucozitat i sau sînge. care introduce tubul montat cucamila de irigatie în vezica. etanseitatea asamblarilor. situat pe cioculcistoscopului. tjc sj ge racordeaza sistemul de iluminat Iu retea. cu <> jumatate ora înainte de explorare. asistenta verifica înca o data functionarea sistemului de iluminat.o clema uretrala. se introducecea. vezica înlocuieste canula de irigatie cu sistemul opurmara. 20 ml din solutia de novocaina 0. de cistoscopie sau de ginecologie. prin manevrarea onglc . curatirea lentilelor.5% în uretra. Dupa dezinfectarea meatului urinar. claritatea imaginii. dupa care se va continua inspectia peretilor ( citoscopiofractionata). Bolnavulva fi culcat în pozitie corespunzatoare . împingîndu-le pîna cînd vor apare la orificiul distal. se va repetaspalatura. j." solutie de oxicianura de mercur 1/5 000. cîteva kg. în caz ca examinarea se continua cu cateterismul ureterelor. Bolnavul va fi linistit si la nevoie. 197). pentru ca diferitele grade de distensie a peretilor vezicali se prezinta în imaginea cistoscopica sub alte aspecte (fig. Apoi preda aparatulmedicului. 197. s« Fîg. Examinarea se executa în semiobscuritate sau la întuneric. pe masa speciala. prin prezenta în vezica aunei noi cantitati de puroi. cistoscopui îr. în caz ca continutulvezical în cursul exam inarii se tulbura. Pregatirea bolnavului. care va fi retinuta timp de 10minute cu ajutorul clemelor. Ajutorul asistentei în timpul exame nului propriu-zis : pîna la instalarea efectului anestezic.

rafie. Traumatismele superficialeIo mucoasei ur eterale. Intrucît vezica urinara nu este un mediu aseptic. verifica permeabilitatea ureterelor. bolnavul va f i culcat în pat si lan e v o i e va p r i mi un c a lma n t . Introducerea solutiei de explorare sau a. «i ajutorul cateterelor ureterale. la care s-a adauga t o liola adrenalina. n u n e c es i t a î n c o n t i nu a re î ng ri j i r i deosebite. Colposcoape.ibstantei de contrast poate sa provo ace dureri lombare asemana >are cu colica renala. Cistoscopia executata de specialist este o metoda de explorare lipsita de pericol. Oatete rismu l ureteral p ermite recoltare d e urin a sepa rata dini doi rinichi .ilui lui Albarran si a sondelor. Incidente si accidente. le dirijeaza prin orificiile uretrale i udîncimea ceruta de scopul urmarit. 198. minarea capacitatii bazinetelor si eventualul grad de distensiunesi l îl posibilitatea de a introduce substanta de contrast în caz de pielor. . ceea ce da posibilitatea aprecierii functiei fiecarui n ic hi în parte. în cazul sondarii acesteia. Dupa terminarea examinarii. iifectia poate fi purtata în segmentele superioare ale cailor urinare.M I în urma spalatu rii vezicii cu apa calda. permite*deterFig. Micile hemoragii se opresc spontan . pot fi urmate de: >censiuni febrile trecatoar e.

Astfel se potobserva modificarile mucoasei colului uterin cauzate de sarcinii. se pune în evidenta colul uterin. Colposcopul (fig. la care se poate adapta aparatulde fotografiat. Examenul colposcopic este efectuat de medic. utilizata pentru depistarea leziunilor precanceroase ale colului uterin. Ea se executa cu ajutorul colposcopului. Acesta este badijonat cu osolutie de acid acetic 3%. Sistemul de iluminat esteformat dintr-o lampa spectrala de sodiu sau dintr-o lampa cu vaponde mercur. asistenta va pregati. pentru a face mai vizibile eroziunile cervicale. în vederea examinarii. Asistenta treb uie sa depuna o munca sustinuta de educatii * sanitara. Scopul examinarii este punerea în evidenta a epiteliului coluluiuterin. solutie Lugol 1%0. Se sterge apoi colul cu un tampon uscat si se badijoneaza cusolutie Lugol. Examinarease poate e xecuta fara nici o pregatire a bolnavei. pentru a-1 putea ajuta. în afara de colposcop. pense vaginale drepte si curbe. Dupa terminarea examinarii. cu o puternica lumina axiala. tampoane de vata. asistenta trebuiesa cunoasca însa toa te fazele examinarii.ASISTAREA EXAMINARII COLPOSCOPICE . solutie de acid acetic3%. tifon. endocervicita). Bolnava va fi asezata pe masa de examinare în pozitie ginecologica. care coloreaza în brun mucoasa colului. lame pentru frotiuri si borcanecu alcool. de procesele inflamatoare (colpita. . specule vaginale cu valve. precum si eventualele modificari ale acestuia. si prevazut cu un sistem de iluminat propriu. I se va face toaleta externa si apoi. cu exceptiaregiunilor lipsite de epiteliu pe ca re medicul le va examina cu maimulta atentie. Sistemul optic este constituit dintr-o lupa binoculara (care poate fi adaptati'i la distanta interpupilara a examinatorului) si din oculare cu putei ide marire d iferite. observate direclstereoscopic sau care pot fi fotografiate. pentru ca femeile sa se supuna acestei examinari. 198) este un dispozitiv optic asezat pe unsuport. precum si modificarile preca nceroase si canceroase incipiente. nitrat de argint 5%. cu ajutorul valvelor vaginale. Colposcopia este o metoda pretioasa în depistarea canceruluiuterin. cu care se obtin imagini marite./' Colppscopia este o metoda ginecologica. ea n u necesita nici o îngrijire ulterioara. 456 . bolnava poate sa paraseasca camerade examinare. Pentru colposcopie se fabrica la noi în tara aparatul colposcopic. spatule. bazat pe principiile de mai sus.

localizarea si extinderea aderentelor. Un el e pl eu r os co ap e au t ro ca re cu tec ij flexibile. 199). în ult im ul ti mp se int ro du ce si înl construirea pleuroscoape lor sistemul fibrelor de sticla (vezi Descrierea ' gustroscoapelor).mina ri bioptice. introdus printr-unIi ucar. în functie delicostea. dupa o pr ealabila insuflare a cavitatii pleurale cu aer sauoxigen. 135°. cu ajutorul carora sistemul reflectant poate fi montat fie In continuarea tubului. adaptabil la aparatul propriu-zis. distin gem pleuroscoape cu vedere directa si pleuroscoape cuvndere indirecta cu 45. cu un mandren. Acesta prezinta o derivatie lateralaprevazuta cu u n robinet. împreuna cu extremitatea di stala a acestuia. Sistemul optic are sursa de luminajiroprie. care. Prin aceasta metoda de examinare se pot depista proceseleInflamatoare ale pleure lor. Partile metalice ale toracoscopului se sterilizeaza prin autoclavareini* sistemu l optic. Cele doua baloane se deplaseaza alternativin sens vertical asigurînd prin racordul de cauciuc trecer ea apei din 457 . La capatul proximal al acestuia se gaseste ocularul. cu vapori de formaldehida. este introdus în cavitatea pleurala. felul. cee a ce asigura sistemului optic o mai mare mobilitate înj'exp lo ra re a cav it at i i ce rc e t at e. în momentul introducerii acestuia în cavitatea pleurala. fie lateral în unghiuri diferite. Tehnica pleuroscopiei depinde de faptul daca explorarea se nxecuta la un bolnav cu sau f ara pneumotorace. atunci pleuroscopia propriuBisa trebuie sa fie precedata de insulfarea cu aer a cavitatii pleurale. Diametrul mandrenului este identiccu cel al si st emu l u i o p t i c. 1 ii morilor cu localizari pleurale si se pot executa recoltari pentrui<\:(. putînd fi înlocui t. Inila cel distal obiectivul. care înesenta este format din doua b aloane comunicante legate printr-untub de cauciuc (fig. în caz ca bolnavul nu?' urc pneumo torace constituit anterior. identifica adenopatiile h ilare tumorale si o serie de modificarii l n la nivelul mediastinului. Constituirea pneumotoracelui: Pentru constituirea pneumotoracclui se utilizeaza acul lui Kiiss. 90. în acest fel pleuroscopia completa are doua faze separate : constituireajmeumotora celui si pleuroscopia propriu-zisa. La acesta din urma este atasat un sistem ilc prisme. Partea esentiala a pleuroscopului este un sistem optic cuprins i n lr-un tub met alic. Acest sistem optic aluneca în teaca unui(rocar.PREGATIREA Sl ASISTAREA PLEUROSCOPIEI Pleuroscopia sau toracoscopia este explorarea vizuala a cavitatii ilrurale cu ajutorul unui instrument optic. Pleuroscopia furnizeaza o serie de date si asupraproceselor patolog ice de pe suprafata plamînilor si cu ajutorul ei sejiul.

Fi g.balonul de sus în cel de jos. este împins prin acul lui Kiisxîntre foitel e pleurale. Seva fixa locul de intrare cu acul iu cavitatea pleurala. Aparat de pneumotorx. 200). este dezbracat pîiutla brîu si culcat pe patul de tratament în decubit lateral. Aparatul este prevazut cu un manometru. transformînd cavitatea virtuala interpleuralrt. de obicei în spatiul al treilea sau al patrulouintercostal dea lungul liniei axilare anterioare. tea pleurala. pe care asistenta IIva dezinfecta prin badij onare cu tinctura de iod. cu part «niinteresata în sus (fig. controlat radioscopic în prealabil. se racordeaza aparatulla ac si se de schide robinetul acestuia. creînd astfel o comunicatii) directa între cavitatea pleurala si manometru. Dupa introducerea acului în locul anesteziat. într-o cavitate reala. Apoi ea servesti! medicul cu solutia anestezianta. 199. Fig. novocaina 1% trasa în seringa/.Prezenta acului fii . 200. azot. iar cealalta deasupra capului. Concomitent cu aceasta. continutul d« gaze (aer. care permite citirea presiunii din cavitatea pleurala. O2) al ultimului balon. Insultarea aerului în ca vi l u Bolnavul. Mîna di nspre pat va fi asezata sub cap.

Pentru toracocenteza asistenta va pregati urmatoarele: toracoscopul cu toate anexele lui în stare de perfecta sterilitate. aerul sau osiml patrunde în cantitati controlate în cavitatea pleurala. atunci se va i'imtrola cantitatea aerului din cavitatea pleurala pentru a-1 reinsuflaIu nevoi e. înlocuind racor dul cu acel al balonului cu gaze. Constituirea pneumotoracelui artificial nu este lipsita de pericole.i vitatea pleurala este confirmata de presiunea negativa si aparitiailatiilor ma ri în raport cu fazele respiratiei. Ca si în cazul pneumotoracelui. deasupra capului. iar asistenta în functie de acesta asaza bolnavul pe masa de consultatie în pozitierorespunzatoare. morfina>i\ pentetrazol . tinct u ra de iod pen tru de zinfe ctarea t egu mentelor. Ht< va controla în mod deosebit starea vîifului mandrenului. Eolul asistentei în cursul pleuroscopiei propriu-zise : întrucît plcuroscopia. radiografia recenta a toracelui pentru a constata cantitatea I modul de repartizare a aerului în cavitatea pleurala si Iaprecierea «c ului optim pentru introducerea trocarului. Daca bolnavul are deja pneumotoracele constituit. bratul dinspre patm< va aseza sub cap. sii ud sa se scurga în aceasta apa din rezervoru l de sus. l uu acest mo tiv asistenta trebuie sa pregateasca. Pregatirea bolnavului : pregatirea psihica a bolnavului se faceIu fel ca si în pre jma oricarei examinari instrumentale. Este bine ca. bolnavului sa primeasca un calmant. se va administra bolnavului o injectie de atropina. o data cu materialelepentru insuflarea aerului în pleura si medicamentele si instrumenteleiti'ctxsare pentru o eventuala reanimare respiratorie sau hemostaza. In ziua examinarii. Asistenta dezinfec 459 . Iu seara prezilei de examinare. stiind ca interoceptorii din grosimea foitelor pleurale pot reprezenta puncte deplecare al e unor reflexe patologice cu consecinte foarte grave. asigurîndîn acest fel un cîmp larg de vizibilitate si ferindjililmînul de actiunea tr aumatizanta a trocarului. în majoritatea cazurilor. bolnavul va fi culcat în decubit lateral cu partea Interesata în sus. medicamente si instrumente necesare pentru eventualitateamuri soc pleural sau he moragie. solutie de novocaina 1% 20-30 rnl cu seringile pentru anesloxie. Se închide comunicareamanoraetrul. Medicul stabileste locul de patrundere cu trocarul. iar cel opus. se efctueaza în treimea superioara a axilei. cîteva cîmpuri sterile. pentru sustinerea circulatiei si scaderea excitabilitatiigenerale si în mod deos ebit a nervului pneumogastric. cu o jumatate de ora înainte de interventia pvopriuzisa.

PREGATIREA Sl ASISTAREA LAPAROSCOPIEI Laparoscopia sau peritoneoscopia este explorarea cavitatii peritoneale. va primiun regim dietetic usor de digerat. Prezenta pleuroscopului în cavitatea pleurala permite observareadirecta a foitelor acesteia. pentru a evita patrunderea aerului în cavitatea pleurala în mod necontrolat. introdus transparietal printrun trocar. în prelabil destinsa prin pneumoperitoneu. Cu ajutorul laparoscopiei se poate dirija punctia biopticaa ficatului în afectiuni le circumscrise ale acestuia. Laparoscopul asemanator toracoscopului este format dint r -u n t r o c a r . cirozelor. suprafata ficatului. al car ui m a nd ren p o a t e f i î n lo c u i t c u un s is t e m . El va f i supravegheat pîna la disparitia completa a efectului morfinei. Incidente si accidente : pleuroscopia poate fi însotita de acces» de tuse în urma iritatiei interoceptprilor din foitele pleurale. Din acelasi motiv. precum si a afectiunilor altor organe intraabdominale. Asistenta trebuie sa fiofoarte operativ a. în aceste cazuri se întrerup» interventia si se iau'masurile corespunzatoare de reanimare. în aceste cazuri medicultrebuie sa aiba la înde mîna medicamentele si instrumentele pregatite de asistenta în vederea reanimarii respiratorii sau a hemostazei. tumorilor ficatului. în cursul pleuroscopiei. Dupa pleuroscopie bolnavul va fi transportat în salon pe caruciorsi repus pe patul lui cu cea mai mare grija. cu ajutorulunui instrument optic numit laparoscop. sau poate sa atinga o coasta sau vasele intercostale. fiind o metoda valoroasa în diagnosticul diferential al icterelor. Dupa instalarea efectului anestezic. sa lucreze sincron cu medicul. miscarile bruste putinddeclansa o hemoragie. Prin aceasta metoda se poate examina direct. precum si a organelor mediastinale. medicul patrunde cu trocarul în cavitatea pleurala siînlocuieste imediat stiletul cu sistemul optic al pleuroscopului. producînd hematoame în peretele toracal. ceea ce arduce la modificarea pres iunii din pleura. pe care o trage în seringa. Trocarulpoate sa le zeze tesutul pulmonar.teaza spatiul intercostal reperat si serveste medicul cu substantaanestezianta. racordat prin transformator la reteaua electrica. bolnavul poate avea o lipotimie sau chiar un colaps sau soc pleural. în primele doua zile dupa interventie. Se vaavea în vedere în special posibilitatea aparitiei hemoragiilor. a suprafetei plamînului. vezica biliara si o parte din caile biliare. ceea ce ar putea provoca un pneumotorace spontan. asigurînd si posibilitatea recoltarii unor probobioptice. bolnavulnu va fi lasat singur. prininspectie. în aceasta perioada de timp. cu baza de hidrati de carbon.

care împiedica scaparea aerului din cavitatea peritoneala. 3 4 seringi de 2 10 ml. conectat prin intermediul unui transformator la retea. iar la altele si sistemul optic functioneaza dupa principiulfibroscoa-pelor. înaintea efectuarii laparoscopiei propriu-zise. liuidrenul-stilet care depaseste lungimea tubului cu cea l cm. re vîi f ui ascutit cu doua sau trei taisuri. fotografiere si cinematografiere. aparat de pneumotorace pentru insuflarea aerului. Pentru a evita lezarea organelor'iil. Sterilizarea canulei si a stiletului se face prin autoclavare iar aHistemului op tic prin vapori de formaldehida. în functie de numarul anexelor si a cîmpului vizual alnlHtemului optic. cîtevamese. . Sistemul de luminat functioneaza cu un bec electric distal. tinctura de iod. Sistemul optic are aceeasi grosime ca si mandrenul pe care-1înlocuieste în interioru l tubului dupa patrunderea în cavitatea perii tmeala.ie cu sursa de lumina proprie. trocarul esteprevazut cu diferite dispozitiv e de siguranta. La unele laparos-« oape lumina se introduce de la exterior printr-un sistemfibrooptic. Trocarul. iar la cea distala obiectivul si dispozitivul de luminat. La extremitatea proximala a sistemului optic se gaseste cM'iilarul. avînd rolul de a crea drumulAparatului în cavitatea peritoneala. fie ace obisnuite de injectii intramusculare. Pozitia obiectivului : poate sa fie montat în axa camilei sau sa alcatuiasca cu aceastanu unghi de 90 s au 135°. La extremit atea proximala este prevazut cu un iMitil. CO2 sau azot. O2. caredepase ste canula trocarului în cavitatea abdominala. care variaza de la aparat i11. are o grosimeile 8 12 mm. construit dupa principiile « I n baza ale instrumentului utilizat pentru paracenteza.aparat. Se utilizeaza fieun trocar de insufl atie. solu tie novocaina 1% pent ru anestezia locala. benzina iodata. se va insufla încavitatea peritoneal a un gaz inert: aer. Laparoscoapele sînt prevazute cu unele anexe pentru punctiabioptica a ficatului. electrocauterizare. p entru excizii de biopsii. sterile. cîteva cîmpuri sterile pentru izolarea locului de patrundere înabdomen. agrafe si materiale necesare pentru pansament local. ace de insuflat aer în cavitatea peritoneala. toate sterile.raabdominale de vîif til ascutit si taios al stiletului.npl. Pregatirea insrumentelor si materialelor: pentru efectuarea laparoscopiei asistenta va pregati urmatoarele : laparoscopul cu toate anexele lui în stare de perfecta sterilitate.

care nuva deranja examinatorul. laparoscopia ca orice examen endoscopic se executa în conditiuni mult mai avantajoase în semiobscuritate sau la întuneric. în preziua examenului. unaserveste medicul în conditiu ni sterile. Ajutorul asistentelor în timpul efectuarii pneumoperitoneuluisi al laproscopiei pr opriu-zise : laparoscopia necesita trei asistente. se faceîntr-una din sali le de operatii aseptice. vezicabiliara sau alte organe importante de examinat. Se va rade suprafata paroasa a abdomenului. Examenul laparoscopic. întrucît afectiunile hepatice înaintate indicatia majora a laparoscopiei nu suporta calmantele medicamentoase. a treia va fi rezervata pentru completarea gazului din cavitatea peritoneala la nevoie precum si pentru interventii în caz de situatiineprevazute. fiindca. bolnavul va primi un regim lichid. tubul digestiv trebuie sa fie gol. cealalta supravegheaza si sustine moralul bolnavului si la nevoie îl aduce în pozitiile cerute de medic. antibiotice dizolvate în doze fixate de medic. organeleintraabdominale devenind astfel mai accesibile inspectiei. cu o jumatate de ora înainte de interventie. f h1 de catgut sau ^lectrocauter. Bolnavul va fi transportat în sala de examinare culcat si fixatpe masa. Instrumentele si materialele vor fi pregatitepe o masa acoperita cu un cîmp s teril. . o fiola de fenobarbital sau 400 mg de meprobamat si o jumatate de mg atropina . un bisturiu steril. cîteva pense hemostatice. Pregatirea bolnavului: pregatirea psihica si sustinerea moraluluibolnavului în tim pul examinarii are o importanta deosebita în majoritatea cazurilor. o tavita renala. aceastadin urma reduce s ecretia si motilitatea tubului digestiv. Daca starea bolnavului nu contraindica dar numai la prescriptia medicului bolnavul va primi. Pentruactivitatea asistent ei se va folosi un bec albastru sau rosu. Seara si dimineata se vaface bolnavului cîte o cl isma evacuatoare. în conditii aseptice. substante analeptice si tonicardiace pentru eventualitatea unor accidente.manusi sterile de cauciuc. cacistomacul si intestine le umplute ar putea acoperi ficatul. pe carese poate fixa bolna vul. la sectiile cu profil chirurgical. în timpul examenului. La sectiile cu profil medicalinterventia se face în camer a de tratamente. apoi se spalategumentele cu benzina si se dezi nfecteaza cu tinctura de iod. Din acest motiv. Asistenta se va îngriji de obloane de culoare închisa. Examinarea se poate efectua pe orice masa basculanta. iar interventia se va face dimineata pe nemîncate.

Introducerea trocarului laparoscopului necesita o buna dezinl'ectie a tegumentelor cu tinctura de iod. Apoi înmîneaza trocarul. apoi îilumineaza aciil de punctie. patrunzînd prin tesuturile conjunctive subcutanate pîna la musculatura. adica la locul obisnuit al paracentezei. uneori si mai mult. la cererea medicului. Asistentava servi medicul cu solutie de novocai na trasa în seringa. asistenta va servi medicul imediat cuinstrumentele hemostatic e în prealabil pregatite. întrucît locul laparoscopiei<le obicei este difer it de acela al pneumoperitoneului. Scaparea aerului prin canula. între timp încarca o seringa de 10 20 ml solutie izoionica sterila declorura de sodiu. esteîmpiedicata de venti lul din capatul proximal al canulei. cu care va inciza pielea pe o distanta de 5 10 mm. Daca medicul cere. dupa îndepartarea stiletului. se previne prin înfasurarea puternica a trocarului cu tampoanesterile la suprafata peretelui abdominal acestea avînd si un rol hemostatic. seva controla abdomenul bolnavului prin radioscopie. pe baza examenuluifizic si a scopului urma rit. dupa îndepartarea acului de insuflatie. cu care medicul va face verificarea. va racorda aparatul «le pneumotorax la ac. Dupa instalarea anesteziei locale.Introducerea aerului în cavitatea peritoneala se face de obicei înf i ma iliaca stin ga. Scaparea aerului pe lînga canula tr ocar ul u i . atunci. de multe orif ixeaza alte puncte de patrundere. 1 4 litri. cu care se va introduce gazul în cavitatea peri( oueala dupa tehnica cunoscuta. Introducerea CO2 sau a oxigenului este mai complicata si . asupra pozitiei acului sau eventualitateaunor inci dente sau accidente de punctie. j>rin aspiratie si injectare. ceea ce se poate urmarij io manometrul aparatului sau p e un tensiometru cu mercur racordatia aparat. Daca pozitia acului este «'orespunzatoare. în caz de hemoragie. solicitînd din nou bolnavul pentru întarirea maxima a musculaturii abdominale. Punctele de electie pentrulaparoscopie sînt deas upra si dedesuptul ombilicului cu cîte 0. Scopul urmarit este realizarea uneipresiuni intr aperitonealede 10 20 mmHg. fie pe loc. Cantitatea de aer necesara pentru efectuarea laparoscopiei este «Io. asistenta înmîneaza mediculuiun bisturiu steril. în functie de localizarea probabila a problemei de elucidat. 463 . invitînd în acelasi timp bolnavu l sa-siîntareasca musculatura abdominala sau sa-si ridice capul în vedereaaceluiasi scop.5 cmla stinga sau la dreapta liniei medie ne. fie< ransportîndu-1 la serviciul de radi ologie.w face cu ajutorul unor rezervoare prevazute cu manometre corespunzatoare. dar medicul. du p a in tr od u c e r ea aces t ui a î n c a v i ta te a p e r i t o ne ala. se impune anestezia peretelui abdominal cu novocaina. la unirea treimii externe cu cea mijlocie a linieiMpino-ombilicale.

înainte de a înmîna medicului sistemul optic ai aparatului, asistenta va verifica din nou functionalitatea sistemului de luminat, curatenia lentilelor si le va sterge din nou, în conditiuni sterile, cîndse opacifia za de gazele dezinfectante. Apoi va îngriji de încalzireasistemului optic, care, dac a este introdus rece în cavitatea abdominala, se va acoperi cu vapori de apa. Preîncalzirea se poate face cu compresecalde sau c u aparatul F ohn. Cu toate precautiile luate pentru mentinerea aerului în cavitateaperitoneala, de m ulte ori este necesara completarea insuflatiei cuaer în timpul examenului. Bolnavul, la nevoie, va fi adus în pozitiile cerute de medic. Deplasarile si modificarile de pozitie ale bolnavului se vor face cu cea, mai mare precautie, tinînd cont de prezenta aparatului în abdomenulbolnavului si ave rtizîndu-1 si pe el despre aceasta. Dupa terminarea inspectiei intraabdominale, medicul îndeparteaza sistemul optic din trocar, deschide ventilul acestuia pentru ada drumul aerului din cavitatea peritoneala, solicitînd si bolnavulsa puna în functiune presa abdomina la. Decomprimarea relativbuna a abdomenului de aer nu are nici o consecinta nepl acuta subiectiva sau obiectiva, înainte de îndepartarea canulei, se introducprin aceasta antibioticel e pregatite în solutie si apoi se închide plagaabdominala. Incidente si accidente : la unii bolnavi apare dupa interventie ostare de subfeb rilitate, care dispare spontan în l 2 zile. Laparoscopiapoate sa produca hemoragii prin leziuni vasculare, emf izem subcutanat, leziuni superficiale sau mai profunde ale ficatului sau ale anselorintestinale, arsura superficiala pe suprafata ficatului a carei profilaxiesi tratament cade în competenta medicului. Infectiile cavitatii abdominale se previn prin sterilizarea constiincioasa a instrumentelorsi materia lelor. îngrijirile acordate dupa laparoscopie: dupa terminarea laparoscopiei bolnavul va fi transportat în salon, tinut strict la pat timp de24 de ore si supra vegheat înca 4 5 zile. Timp de 2 ore dupa terminarea interventiei nu manînca nimic, iar în ziua respectiva primestenumai lichide. Daca ex aminarea a fost însotita si de punctie biopticasau excizie, în ziua examinarii se va aplica punga cu gheata pe regiunearespectiva, în ziua urmatoare bolnavul va fi trimis pentru controlradiologie abdominal, în caz c a tranzitul intestinal se opreste, înziua urmatoare se face o clisma evacuatoare. îndepartarea agrafelor se va face în a 5-a zi. Instrumentele utilizate trebuie curatate si repuse la locul lor, sistemul optic se asaza în recipientul cu vapori de formaldehida.

ASISTAREA EXAMINARILOR PRIN IZOTOPI RADIOACTIVI Izo topii radioact ivi se utilizeaza în clinica pentru diagnostic?l tratament. Ei au proprietatea de a emite radiatii a, [3 si y, cores punzatoare particulelor respective. Izotopii radioactivi ocupa acelasi loc în sistemul periodic ca sili-inentul stabil corespunzator din care au luat nastere prin bombarilaroa atomilor acestuia cu radiatii foarte bogate în energie. Introdusii 11 < u-ganism, izotopii radioactivi emit radiatii la locul lor de trecere saui l « depozitare, ca re pot fi puse în evidenta cantitativ si calitativ prinprocedeele obisnuite de det ecatre. în vederea acestui scop se utili* i>ay,a contoarele Geiger-Muller, contoare cu scintilatie, fotodozimetreprecum si detectoare cu cristale semiconductoare. Izotopii radioactlvi, care nu au actiune toxica din punct de vedere chimic, pot fiIntrodusi în organism pe cale bucala sau parenteralâ, fiind resorbitiIn Hînge si transportati în organe. Uni i izotopi radioactivi prezinta on fi uitate electicva fata de anumite tesuturi s au organe, acumulînilnse în special la nivelul lor, unde pot fi detectati. Astfel radioclorul «n acumuleaza în rinichi, radiofierul în globulele rosii, radiofosforulin tesutul limf atic, splina, maduva oaselor si în tumorile creierului, i udioiodul în tiroida, radiocuprul în ficat etc. Altii se împrastie uniform în tot organismul, repartizîndu-se în concentratieomogena în tcHiituri s i organe, spre exemplu radiosodiul. Tehnicile de investigatie cu radioizotopi sînt relativ simple. Kle ofera o mare precizie. Aplicarea lor în doze mici nu prezintapericol, daca se respecta normele de securitate cu aceste substante. Izotopii cei mai des utilizati în acest scop sînt radiosodiul, radioniprul, radioiodul si radiofosforul. Eadiosodiul si radiocuprul se utilizeaza pentru determinarea duratei unor procese fiziologice sau. patologice. Pentru determinarea timpului de circulatie se injecteaza subKtanta radioactiva în vena bratului stîng si cu ajutorul contorului(leiger-Muller se detect eaza aparitia atomilor marcati la nivelul bratului drept sau la un alt segment al corpului. Timpul parcursIntre momentul i njectiei si momentul aparitiei radioelementului departea opusa, marcheaza viteza de circulatie. Vezi Pregatirea si asistarea probelor functionale cardio-vasculare". Pentru determinarea timpului necesar digestiei si absorbtiei unor substante din tubul digestiv, se marcheaza substanta respectiva, j>« care bolnavul o ingereaza, cu iod sau sodiu radioactiv. Apoi sedetecteaza apar itia radioelementului la nivelul unuia dintre brate. T impui parcurs între momentul ingerarii si momentul aparitieidementului radioacti v la nivelul bratului reprezinta durata necesara* 465 no-c. 18

pentru digestia si absorbtia alimentului marcat. Vezil elor functionale ale aparatului digestivi"

Pregatirea Masistarea prob

Pentiu localizarea tumorilor cerebrale se administreaza iod sau fosfor radioactiv si se determina locul unde numarul impulsuriloiradioactive est e mai mare, stiind ca radiofosforuj. se acumuleaza electiv în tesutul tumoral ni creierului. Vezi Pregatirea i>l asistarea probelor functionalii ale sistemului nervos". Pentru determinarea pci" meabilitatii tesuturilor se injwteaza pe cale intravenoasa sodiuradioactiv si ap oi se determn na radioactivitatea tesuturilor sau se injecteaza aceeasi sul>^ stanta pe cale intramusculara ,siapoi se determina timpul necesar pentru disparitia sa de Iu, locul de injectare. Pentru determinarea starii functionale a glandei tiroide snutilizeaza iod radioactiv. Bol navul ingereaza pe nemîncalo iod radioactiv I131 în lapte sau so lu ti e gluco za ta 10%, apo i , cu ajutorul contorului GeigerMiiller, se detecteaza calitativ Ftg. 201. Numarator electric pentru explo-si cantitativ în tiroida, dupil rarea functiei tiroidiene cu ajutorul iodului metoda aratata mai sus. Conradioac tiv (aparat pentru iodocaptare). centratia în iod a tiroidei NO raporteaza la doza administrata. Prin aceasta metoda se pot pune în evidenta si formele incipienti» de tireotoxicoza. Vezi Pregatirea si asistarea probelor functionali* ale glandelor endocrine". Cu ajutorul iodului radioactiv se pot pune în evidenta tumorileglandei tiroide, al e creierului si ale ficatului (fig. 201). Izotopii radioactivi se utilizeaza cu mult succes în exploram i, hepatobiliara, renala, a sîngelui si organelor hematopoietice, precumsi a aparatul ui cardio:vascular (vezi explorarile aparatelor respective). Un rol important în diagnosticul proceselor parenchimatoase îl aremetoda scintigrafi ca, care permite efectuarea unei harti a supra feteiorganului explorat, folosind radioactivitatea substantelor fixatii electiv la acest nivel.

Imaginea obtinuta

numita scintigiama

permite depistarea r

hiper-, normo-, hipo, sau functionale din organele detectate: ti'iiida, ficatul, rinichiul, creierul etc. scotînd în evidenta anomaliile 0 forma, chisturile, abcesele, tumorile primitive si metastatice, i necum si unele afectiuni cronice difuze ale organelor explorate V v/A Explorarea organelor/. Pentru aceste scopuri se utilizeaza iodura de sodiu I131, roz bengal 1"", aur co loidal Au198 diuretice marcate cu Hg203 si Hg197, serumaliiimina marcata cu I131 si altele. Izotopii radioactivi au o actiune puternic nociva asupra prgailNinului, asemanatoare cu aceea a razelor Roentgen si a radiului. "iu acest motiv, asistarea examinarilor si a tratamentelor cu acesteulmtante tre buie facuta respectînd o serie de masuri de protectie 1 u potriva iradiatiilor. Eadiatiile a avînd o putere mica de penetrare, nauusile de cauciuc, precum si halatul obisnuit ofera o protectie ul'icienta fata de actiunea lor externa, în cazul radiatiilor fi si y, 'iiaisurile trebuie sa fie mult mai riguroase. Stocul de izotopi radioactivi se tine în încaperi cît mai îndeparlat. o de laboratoare sau saloane, în rezervoare speciale de plumb. Transportul lor în cantitati mici se face în rezervoare usoare, cu mînnre lungi, cu care se pot tine cît mai îndepartate de corp, stiindrft intensitatea radia tiilor scade cu patratul distantei. Cantitatile mai mari de substanta radioactiva care emite raze y se transportatii rezervoare speciale cu pereti grosi de plumb. Cu aceste substante se lucreaza numai sub protectia paravanelor de plumb, eventual în nise speciale cu telemanipulatoare, operalornl ramînînd în afara nisei. Dirijarea lucrarilor se face prin vizoareMu sticla groasa, Ra diatiile facîndu-se cu telecomanda, iar supravegherea bolnavilor prin ferestre prevazute cu sticle groase, avînd continut de plumb, în cazul iradiatiilor p, paravanul confectionat dinmaterial plastic asig ura o protectie suficienta. Pentru efectuarea dilutiilor de substante radioactive si injectarea lor intravenoasa sau intramusculara, se utilizeaza tunul de injectare, confectionat din plumb, care ofera o protectie perfecta a perN o naiului. Aspirarea solutiilor radioactive se va face numai cu pipete automate. De asemenea mirosirea preparatelor radioactive trebuie evitata. La anumite manopere, care pot fi însotite de formarea de prafcu substanta radioact iva, se vor utiliza masti cu filtre speciale. EsteIiiue ca aceste manopere sa se efectueze în dulapuri de sticla bineînchise în peretii carora se gasesc mîneci de cauci uc care cuprind M antebratele introduse în dulap sau instrumente dirijate dinafara(fig. 202). 467

Substantele radioactive, care ramîn pe suprafata pielii sait nîmbracamintii, continu a sa emita radiatii; de aceea, poluarea pieliitrebuie evitata lucrînd numai cu man usi de cauciuc sau mai bino de clor-vinilin, îmbracarea si dezbracarea lor trebuie efectuate coreei. Fig. 202. . Instrumente dirijate din afara pentru aspirarea solutiilor radioactive

Consumul de alimente si fumatul la locul de munca sînt strict interzise. Unghiile se vor taia cît mai scurt, în nici un caz nu se va lucracu mîinile zgîriate sau cu rani, caci acestea favorizeaza patrundereasubstantelor radioactive prin piel e. înainte de iesirea de la locul de munca, mîinile trebuie bine spalate si se vor dete cta eventualele poluari ale pielii, îmbracamintiisi încaltamintei, luînd la nevoie ime diat masurile de îndepartare aurmelor de substanta radioactiva. Purtarea hainelor de protectie este obligatorie. Daca s-au impurificat cu substante radioactive trebuie imediat schimbate. Intrarea cu halatul, cu care se lucreaza la substantele radioactive, în saloanele de bolnavi sau în alte încaperi ale spitalului este strict interzisa. Bolnavul, caruia i s-au administrat izotopi radioactivi cu scopde investigatie s au de tratament, devine si el sursa de iradiatii, pînitcînd ipozotopul se epuizeaza sau se elimina din organism. De aceea, acesti bolnavi vor fi izolati de restul bolnavilor. Dejectiile si produsele lor biologice sau patologice, continînd de asemenea substante

! ÎMI proprietati radioactive, vor fi manipulate cu aceleasi masuri de ltirocautie ca si însusi izotopul. Chiar cu aplicarea tuturor masurilor de precautie, întrebuintareaIzotopilor radioa ctivi înseamna un risc oarecare, în special de natura l'ig. 203. Purtarea dozimetrelor în serviciile de radiologie si de izotopi radioac tivi (îndozimetrul din sttnga se vad litrele). genetica. Din acest motiv, este bine daca manipularea lor se evita. 4 le persoanele sub 40 de ani. Asistentele care îsi desfasoara activitatea în institutii unde se lucreaza cu radiu sau cu izotopi radioactivi, trebuie sa poarte în modobligatoriu dozimetre prevazute cu filtre de metal (fig. 203). Prindeveloparea filmelor radi ologice din aceste dozimetre, se poate constata cu aproximatie gradul de iradiatie a persoanei care a purtatdozimetrul. PREGATIREA Sl ASISTAREA PROBELOR FUNCTIONALE ALE APARATULUI RESPIRATOR Efectuarea probelor functionale ale aparatului respirator arescopul de a stabili capacitatea functionala a organelor respiratorii. Ea urmareste determinarea modului în care aparatul respirator satisface nevoile organismului în stare de repaus sau în conditiile uneisupraîncarcari functiona le. Aceste examinari scot în evidenta cazurile incipiente cu tulburari putin evidente, contribuie la determinareapatogeniei ins uficientei respiratorii si, în sfîrsit, ajuta la stabilireacapacitatii de munca a bo lnavilor. 469 îiWB^r

Probele functionale ale aparatului respirator trebuie efectuateîn conditii potrivi te de mediu, caci orice excitant extern poate modifica ritmul, caracterul, volumul sau frecventa respiratiei. Din acest; motiv, asistenta se va îngriji de linistea necesara în camera de lucru, Limite inspiratei marime /y /V a f e /in s p itiei o b sn u i k ! r ai\N iv e lul e x p ira te i t, lL/mil'a expira/'f ei f^iy_ Fig 204. Compozitia capacitatii vitale a plamînilor. precum si în încaperile vecine, de temperatura camerei, care trebuiesa fie constanta , precum si de asezarea comoda a bolnavului. Ea vaasigura în camera o stare de sem iobscuritate. Una din sarcinile cele mai importante ale asistentei este linistirea bolnavului în vederea obtinerii cooperarii lui perfecte cu examinatorul. Ea va cere bolnavului sa respire linistit, exclusiv pe calobucala, modificînd ritm ul numai la solicitarea examinatorului. SPIROMETRlA SI SPIROGRAFIA în practica curenta, se utilizeaza urmatoarele procedee de examinare : Spirometria. Explorarea ventilatiei pulmonare se poate face cuajutorul spirometr ului. Acesta este compus dintr-un cilindru umplutcu apa, în care este suspendat, p rin intermediul unui scripete, unal doilea cilindru. Prin fundul cilindrului cu apa patrunde un tubmetalic, care ajunge peste nivelul apei pîna sub capacul cilind ruluisuspendat; în afara, tubul metalic se continua cu un tub de cauciuc, care se termina cu un ambou, prin care se face insuflatia. Cu ajutorul spirometrului se pot determina volumul aerului circulant, aerul complementar, aerul de rezerva, precum si capacitatea vitala a plamînilor (fig. 204).

Spirografia (fig. 205). Spirografia permite urmarirea dinamiciiventilatorii si a stfel, cu ajutorul ei, se pot executa toate masuratorileventilatorii statice si dinamice. Ea poate fi asociata cu probe ergouietrice. Cu ajutorul ei se poate determina capacitatea de adaptare Fig. 205. Efectuarea spirogramei.

a functiilor respiratorii la nevoile energetice ale organismului, atîtîn stare de re paus, cît si în timpul eforturilor. Spirograful este format dintr-un spirometru asociat cu un kimograf pentru înregistrari continue. Spirometrul este intercalat în-trun circuit închis, împreuna cu un barbotor cu hidrat de potasiupentru fixarea bioxidulu i de carbon, cu ventile pentru orientareauerului în sens unic în timpul inspiratiei si expiratiei, cu un sistemde racire a aerului, precum si cu o masca sau piesa b ucala, prin carese cuprinde si bolnavul în circuit (fig. 206). Bolnavul inspira di nspirometru si expira în vasul cu hidrat de potasiu, care absoarbebioxidul de carb on din aerul expirat. Aparatul poate fi alimentatdin butelii de oxigen. Miscaril e cilindrului mobil al spirometi'ului sînt înregistrate cu ajutorul kimografului. Pulmotestul Godart include doua sisteme spirometrice complete, din care, la determinari de repaus, se utilizeaza numai unul. Pentruunele determ inari mai complexe (deficitul spirografic de oxigen, bronhospirografia etc.) se pun în functiune ambele sisteme.

Pregatirea bolnavului. Bolnavul supus examinarilor spirografico trebuie sa fie odihnit. Cu 3 4 ore înaintea examenului, el nu s<» mai alimenteaza si sta culcat. Examinarea se va face în laboratorul de spirografie. Bolnavul va fi dus în camera pe carucior sau fotoliu rulant. Daca merge pe picioare vatrebui sa se odihneasca o juma tate de ora înaintea efectuarii examinarilor. Asistenta stabileste greutateacorporala si înaltimea bolnavului, si extrage vîrsta din foaia de ob servatie, acestea fiind necesare» pentru calcularea metabolismuluibazai si a suprafetei corporale. Eacordarea bolnavului la apa rat se face prin masca sau piesa bucala (fig. 206). în acest ultim caz se penseaza nasul bolnavului pentru a nu scapa aerul pe aceas ta cale. Pentru a obisnui bolnavul cu respiratia prin piesa bucala, va fi lasat sa respire cîteva minute prin supapa deschisa si numai dupa ce s-a normalizat ritmul respirator se va Fig. 206. Spirograf cu piesa bucala.

aparatului. Penita aparatului se aduce în pozitie de înscriere si se potriveste kimograful, dupa care se pot efectua înregistrarile, dupaindicatia, med icului. Curba înscrisa cu ajutorul spirografului, poarta numele de spirograma. înaltimea curbelor de pe spirograma se masoara în centimetrisi se înmulteste cu factor ul de conversiune al aparatului (care lapulmotestul Godard este de 300 ml). Cifr a astfel obtinuta se corec teaza cu temperatura corpului, presiunea atmosferica si saturatia mediului cu vapori de apa, toate acestea constituind factorul BTPS (B. temperatura, presiune, saturatie). Determinarea volumelor respiratorii : dupa o respiratie obisnuitade 20 30 secunde, bolnavul este solicitat sa faca o inspiratie completa (maximala), urmata imediat de expulzarea maximala a aerului dinplamîni. Se repeta respiratia maximala de mai multe ori pîna cînd închide supapa, cuprinzînd astfelbolnavul în cir cuitul închis al

K« obtin 3 valori maximale egale. Se masoara cu centimetrul distan-e extreme ale curbelor si se înmulteste cu factorul de conversiune l f îl aparatului. Valorile obtinute în ml de aer se corecteaza la tempe-I iutura corpului, presiunea atmosferica si saturatia cu vapori de apa(HTPS). Anal izînd curbele ob tinutese pot calcula urmatoa rele valori: Capacitatea vitala a plâmînilor (fig. 207), care reprezinta cantitatea de aer expulzat din plamîni într-o expiratie fortata dupa o inspiratie profunda. V a l o r i l e l u i v a r i a z a î n t r e .'» 500 5 000 ml în functie de vîrsta, înaltime, sex si grad de utitrenament. Din acest motiv valorile obtinute la spirograf si corectate cu factorul de conver ti Fig. 207. prin ipirografie. ane al aparatul ui si al l Inspiratia fortata urmata imediat de expiratie Determinarea capacitatii vitale

U.T.P.S., trebuie raportate la fortata; 3 înregistrarea separata a inspiratiei si valorile ideale ale vîrstei, sex -expiratiei fortate. ului, taliei, respective, obtinândustfel în procente abaterile de la normal. Valoril e ideale pot ficalculate dupa anumite formule sau scoase din tabele standard. Capacitatea vitala a plamînilor este alcatuita din 3 valori: volumul curent, volumul inspirator de rezerva sau aerul complemen tar si volumul expirator de rezerva sau aerul de rezerva. Volumul curent este cantitatea de aer mobilizat în cursul unei inspiratii sau expiratii de repaus. Valoarea lui este de 500 600 ml. Volumul inspirator de rezerva (aerul complementar), este can titatea de aer care mai patrunde în plamîni peste volumul curentîn cursul unei inspiratii fort ate. Valoarea ei este de l 500 2 000 ml. Volumul expirator de rezerva este cantitatea de aer care se mai poate expulza din plamîni, peste volumul curent, în urma unei ex piratii fortate. Valoarea ei este de 800 1 500 ml. Valorile aerului curent, al volumului inspirator de rezerva, pre cum si al volumului expirator de rezerva se citesc pe aceeasi spirojrrama si se corecteaza cu factorul de conversiune al aparatului sial valorilor BTPS. Suma volumului curent cu volumul de rezerva inspirator cons tituie capacitatea inspiratorie si reprezinta 70% din capacitatea vitala.

Volumul ventilatiei de repaus sau debitul ventilator pe minut NO obtine înmultind volumul curent cu frecventa ventilatorie. Valorilo calculate se exprima în litri/minut sau în procente fata de valorii»* ideale. Valorile ideale variaza între 5 8 litri/minut în functie dovîrsta, sex, talie si antrenament. l' mfnut Consumul de oxigen pe minut reprezinta volumul de oxi de gen retinut de sînge din volumu l de a er v enti lat într-un minut. Determinarea se face do obicei cu spirograma obtinuta cu un aparat nestabilizat. IV masura ce se micsoreaza volu mul aerului din rezervorul apar â t u l u i î n u r m a c o n s u m u l u i de oxigen si fixarii bioxiduluide carbon, curba oscilatiilor r e sp i r a t o ri i s e u r c a d in c e î n ce mai mult (fig. 208), Unind punctele inferioare ale excur siilor ventilatorii, obtinem <> Fig. 208. Determinarea consumului oxigen pe minut. linie oblica ascendenta. De la. extremitatea inferioara a acestei linii se trage o dreapta orizontala. Se stabileste în functie de viteza kimografului distanta echi valenta cu un minut, masurat pe dreapta orizontala. De la acesl. punct se duce o perpendiculara pîna la linia oblica, înaltime; i. acestei drepte, reprezentata prin distanta între linia orizontala ni ascendenta, corectata cu factorul de conversiune al aparatului, noda consumul de oxigen pe minut. în raport cu deb itu l vent ilator pe minut, con sumul de oxigenpoate fi exprimat sub forma unor indici de eficienta : a) echivalentul ventilator al oxigenului, care reprezinta volumulde aer care tre buie ventilat pentru consumul de 100 ml oxigen. Horeprezinta raportul dintre deb itul ventilator pe minut/consumul d» oxigen pe minut si se echivaleaza cu 2,8 l aer pentru un consum do100 ml oxigen. b) coeficientul de utilizare al oxigenului, care reprezinta cantitatea de oxigen retinuta de sîngele capilar din fieca re li tru de aerven tilat. Ea reflecta rapo rtul dintre consumul de oxig en pe minu tsi debitul ventilator pe minut (repreze ntînd deci valoarea inversa ;techivalentului ventilator al oxigenului). Ea echival eaza cu 38 48ml oxigen utilizat dintr-un litru de aer ventilat. 474

Volumul expirator maxim pe secunda (VEM S) este volumul |linix im d e aer pe care bol n av ul îl poate exp ira, în p rima secu nd aunei expi ratii fortate si maxime, dupa o inspiratie maxima. AceastaUloterminare spirograf ica se face de obicei în ortostatism. Bolnavul, [conectat la spirograful pulmotest, face o' Inspil'atie completa, apoi o scurta apnee |,'i'olativa, urmata de expii'atie fortata si cup id a, înscrierea se face la o viteza de'J cm/sec, a kimografului. Amplitudinea i «urbei expiratorie pe durata de o secundamtxprimat în centimetri), se înmulteste cu| «oeficientul pulmotestului (care este deIU) ml pentru un milimetru) si se converFig. 209. Determinarea spi

Iciste la BTPS. Cifra astfel obtinuta re-rografica a ventilatiei maximeprezinta valoarea absoluta a volumului pe minut. expirator maxim pe secunda. Ven ti la ti a ma xi ma e s te vo lu n m l d e ae r c ar e p oa t e fi vent il a t11» minut. Din valoarea VEMS-ului se poate calcula valoarea maxima.1. ventilatiei , înmultind VEMS-ul cu frecventa ventilatoare în efori ui maxim care este considerat ca 30/minut. Aceasta valoare poartanumele de venti latie maxima indirecta (fig. 209). Determinarea ventilatiei maxime cu spirograful se face fixînd ritmulrespiratiei la 30,45 respectiv 60/minut, cu ajutorul unui metronom. Se cere bolnavului sa respire la aceste ritmuri cît mai profund, timpde 10 15 secund e. Determinarile la cele 3 ritmuri se i';ic la intervale corespunzatoare pentru ca bolnavul sa nu fie obosit i : t adoua sau a treia proba. Valorile obtinute trebuie sa fie aproximatividentice. Amplitudinea miscarilor de respiratie înmultita cu lectorulde conversiune al spirografului se r aporteaza la frecventa inspiratieipe minut, iar valoarea obtinuta se converteste la BTPS, < xprimîndfie în litri pe minut, fie în procente din valoarea ideala. Capaci tatea reziduala functionala este cantitatea de aer care i :lmîne în plamîni dupa expirarea aerului curent. Dupa aceasta can-i itate de aer bolnavul mai poate elimina aerul de rezerva expira-lorie, iar ceeace mai ramîne în p lamîni, constituie volumul rezi-ilual. Rezulta deaici ca capacitatea reziduala fun ctionala este Alcatuita din 2 componente ; volumul de rezerva si volumul rezidual. Volumul curent, bogat în oxigen, se amesteca cu ocazia fiecarei inspiratii cuaerul ramas în plamîni dupa expiratia anterioara. Capacitatea reziduala functionala poate fi determinata la spirograf dupa metoda dilutiei. în aerul din rezervorul spirografului seameste ca heliu în tro p ro po rtie d efinit a. Heliul, neparticipînd la 475

Concentratia heliului în spirograf se urmareste în tot timpul probei cu ajutorul unui analizorelectric. pîna ce concentratia sa în aerul alveolardevine identica cu a ceea din rezervor. Capacitatea pulmonara totala reprezinta suma capacitatii vitali* cu volumul rezidual. în stan* normala diferenta între cele doua determinari nu depaseste 10%. se poate calcula capacitatea functional a reziduala dup4 formula : . Testul bronhoailatator se executa cu acelasi scop si cu aceeasitehnica. utilizînd o solutie de aleudrina 1% în aerosoli. Proba est» pozitiva daca VEMS-ul. Volumul rezidual reprezinta cantitatea de aer care mai ramînoîn plamîni dupa o expirat ie maxima fortata. Dupa determinare a capacitatii functionali» reziduale se scade din aceasta volumul expirator de rezerva. Valoarea ei este de aproximativ l 500 ml. cu ocazia ventilatiei pulmonare» cu aerul ramas în plamîni. Valoarea capacitatii pulmonare totale se exprima în ml si în procente fata d dvalorile ideale . apoi se administreav. Aceasta cantitate doaer nu se poate elimina. necesitînd întreruperea probei si administrarea prompta de bronhodilatatoare. d upa care se repeta determinarea VEMS. Concentratia heliului în spirograf s i pl am în >ia sf lr s i t u l p r o £ei Capacitatea reziduala functionala (necunoscut) Concentratia heliului în spirograf la începutul probei Valoarea capacitatii functionale reziduale este de aproximativ3 000 ml. .rt bolnavului o solutie de acetilcolina 1% sub forma de aerosoli timpde 3 minute. r . Volumul de gaz din spirometni . . în caz de disfunctii ventilatorii. scaderea poate fi pîna [aproape la50% chiar 80%. se amesteca. Probe farmacoainamice ale ventilatiei.schimburile gazoase. . determinat dupa administrarea aleudrinol. obtinândastfel volumu l rezidual. . Aceste probe urmareHc depistarea unor tulburari în motricitatea peretilor bronhiali. raportat a la cantitatea totala de gaz înspirograf. Se determina VEMS. . Din concentra tia heliului în rezervorul spirografului înairitosi dupa efectuarea probei. Valoarea determinata la spirograf si corectatiicu factorul de conversiune al aparatului si cu valorile BTPS se raporteaza la valorile teore tice calculate sau extrase din tabele. . Testul bronho-constrictor cu acetilcolina urmareste depistarea unui astm bronsic.

Valoarea ei se obtine scazîndiMritul res pirator din valoarea ventilatiei maxime pe minut.a curenta valoarea rezervei ventilatorie se exprima în cifre relai ive. reflectând o stare de bronhospasm cuinsuficienta ventil atorie. odata apli-i-iit. Valoarea normala este de 30 40.5. Pentru meto da chimica se utilizeaza procedeul Van Slyketyi Peters din sînge venos si arterial . prîn raportul dintre cantitatea actuala de oxigen din sîngele bolnavului si cantitatea maxima de oxigen pe care o poate fixa acest sînge. determina gradul de saturatie al sîngelui în oxigen obtinut pecule nesîngerînda. reprezentând 91% din ventilatia maxima. Aparatele utilizate în acest scop numite oximeI re. Eecoltarea sîngelui se face evilînd contactul cu aerul atmosferic. ab-Horbtia facîndu-se în doua zone ale spectrului: infrarosu apropiat. ' reste din cauza dispneei expiratoare.. ANALIZA GAZELOR DE SÎNGE Continutul de oxigen si bioxid de carbon al sîngelui arterial ca. Indicii de eficienta ai ventilatiei pulmonare : Rezerva ventilatoare reprezinta diferenta între ventilatia maxima. Gradul de saturatie cu oxigen al sîngelui arterial se exprima. indica în mod continuu continutul de oxihemoglobina asîngelui Iu procente de hemoglobina totala. Pentru metoda fizica se utilinonza oximetria. Echivalentul ventilator al oxigenului si coeficientul de utilizare al i'igenului au fost descrise la consumul de oxigen pe minut". feritil c razele sola re.. prin intermediulunui traducator fotoelectric aplicat la pavilionul urechii. Determinarea cantitatii de oxigen în sînge se poate face chimiemm fizic. temperatura înalta. La bolnavin torace rigid sa u obstacole în caile respiratorii (bronhospasm). |to minut si debitul respirator pe minut. D intre oximetrele din circulatie mentionam oxi-»lotrul care functioneaza pe principiul absorbtiei spectrale. precum si de un grad mare de 477 . Aparatul. produs la noi în tara. Aparatul. pus în contact cu aer sau oxigen. Valorile ma