Sunteți pe pagina 1din 5

CURS VI - 14 martie Subiectele dreptului comertului international II.

Aveste sunt acele societati care se constituie fie cu capital suta la suta strain, fie cu capital strain in asociere cu capitalul roman, importanta in discutia noastra fiind asocierea capitalului strian. De retinut, este faptul ca aceste societati cu participare striana nu reprezinta o categorie distincta de categoria societatilor romane persoane juridice romane, deoarece si societatile cu participare straina intra in familia aceasta larga a societatilor cu persoanlitate juridica romana Legea 31/1990, legea societatilor, prevede faptul ca constituirea unei societati cu participare straina, prin asocierea persoanei fizice sau juridice romane cu persoane fizice sau juridice straine, ori cu capital integral strain se realizeaza in conformitate cu prevederiule legii 31/1990, urmandca aceste societati sa fie supuse aceleasi legi. In ceea ce priveste capacitatea unei societati romane de a face operatiuni de coemrt international, aceasta este o consecinta a principiului libertatii comertului, Legea 31/1990 nefacand o distinctie intre activitatea interna si activitatea derulata in comertul international. Obiectul de activitate - aceasta se stabileste in conformitate cu clasificarea activitatilor conform codului CAEN, air acest cod nu face o mentiune speciala cu privire la activitatea de comert international, astfel in cat orice societate poate in ceea ce priveste obiecful sau de activitate, sa aleaga sa desfasoare activitati atat pe plan intern cat si pe plan international. In ceea ce priveste formele de constituire, societatile cu participare straina, la randul lor, se vor putea cosntitui in oricare din formele prevazute de legea 31/1990 si anume societati pe actiuni, cu raspundere limitata, in nume colectiv, etc. In fiecare etapa care vizeaza cosntituirea soceitatii exista anumite particularitati care vizeaza aceste societati cu participare straina, spre exemplu in ceea ce priveste asociatii, cei care sunt semantarii actului cosntitutiv, trebuie sa se prevada intotdeauna, fie daca est eo persoana fizica, fie daca este o persoana straina, atributele specific de identificare. In ceea ce priveste personalitatea juridica, societatile cu participare straina, sunt persoane juridice romane, deoarece criteriul care le confera personalitatea juridica romana, nationalitatea romana, este dat de sediul social care se afla in Romania. In ceea ce priveste capitalul social, o problema care se putea ridica era aceea ce viza moneda in care capitalul social este subscris si moneda in care poate fi varsat. Reglementarile contabile din Romania prevad conditia ca toate societatile romane sa-si exprime capitalul social in moneda nationala. Prin urmare, rezulta ca asociatul strain are urmatoarele posibilitati in ceea ce priveste aportul la capital, astfel: a. acesta poate sa subscrie aportul sau in valuta si sa il verse in valuta, mentionand insa in actul constitutiv echivalentul in lei al aportului (adica aduce 10.000 de euro...dar scrie echivalentul in lei a 10.000 de euro, adica vreo 44.000 lei) b. o alta variatna, poate sa subscrie aportul in lei, dar sa il verse in valuta in evhivalentul de la data efectuarii varsamantului. (echivalentul stabilindu-se pe baza cursului de referinta al BNR) c. poate sa subscrie aportul sau in lei si sa il verse de asemenea, in lei, deoarece astazi si cetatenii straini pot sa detina moneda nationala daca dovedesc ca au obtinut-o din activitati derulate in Romania. Asociatul roamn paote sa verse si sa subscrie aportul sau in valuta? Raspuns: Si asociatul roman poate sa subscrie aportul sau in valuta cu exprimarea echivalentului in lei, insa varsarea efectiva a acestui aport trebuie facuta in moneda nationala. Subscriptia nu reprezinta o plata pe care ar face-o asociatul roman, ci reprezinta angajamentul pe care acesta si-l asuma (ia) in ceea ce priveste varsarea ulterioara a capitalului. In schimb, varsarea aportului

reprezinta o plata intre asociat si societatea cu participare straina, adica o plata intre doi rezidenti, iar regulamentul BNR (4) prevede clar faptul ca platile intre rezidenti trebuie facute in moneda nationala. Intrebare: In ceea ce priveste patrimoniul unei societati cu participare straina, s-a pus problema dreptului de proprietate al acestor societati asupra terenurilor din Romania? Raspuns: Mult timp, s-a considerat ca o societate romane care are cel putin un asociat strain nu poate dobandi dreptul de proprietate deoarece am fi fost in fata unei forme de eludare a dispozitiilor constitutionale privind imposibilitatea cetatenilor striani de a dobandi terenuri in Romania. Teoretic, fiind persoan juridica romana, nu trebuia sa existe aceasta discutie. Problema se punea in urma dizolvarii si cui revenea terenuluo, ca aceasta revenea asociatului. Solutionarea trebuia sa fie ca se vindea terenul si se obtinea suma de bani asociatului. OUG 92 precizeaza ca o societate3 cu particiapre straina ce are persoanlitate juridica romana, chiar daca are capital integral strain, poate dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor, cu oconditie, in masura derularii activitatii sale. In ceea ce priveste organizarea societatilor cu participare straina, interesant este d enalizat care este situatia in ceea ce priveste organizarea unei societati pe actiuni. Legea 31/1990, in variant ei initiala, a fost o copie, aproape fidela, a Codului Comercial Carol al IIlea, elaborat in 1938, cod c enu a intrat in vigoare. Acest cod l-a momentul la care a fost el elaborat preluase aspectele moderne (era foate progresist), astfel in cat legislatia aceasta, legislatia romaneasca nu a tinut foarte mult cont d eevolutiile de la nivel european. Potirivt legii 31/1990, aceasta urma sa fie condusa de catre adunarea actionarilor, consiliul de administratie si directori. Ulterior insa, legea 31/1990 a fost modificata, in sensul in care se da o mai mare libertate partilor in cea ce priveste stabilirea organelor de conducere ale unei societati pe actiuni (SA) Avand in vedere faptul ca, in ceea ce priveste o societate cu participare straina, in raprotul juridic care s enaste, existand un element d eextraneitate, ceea ce ne situeaza pe taramul drpetului internationl privat, ceea ce genereaza dintr-un anumit punct d evedere, interpretarea ca partile, acolo unde nu exista norme imperative, pot opta pentru un sistem de organizare a unei societati pe actiuni prevazut de o alta legislatie, de legislatia altui stat. FUCNTIONAREA societatilor cu particiapre straina. In ceea ce priveste functioanrea acestor societati, funcionarea urmeaza regulile rpevazute de principiu pentru o societate de nationalitate romana, baza de reglementare fiind aceeasi. Exista insa anumite particularitati cu privire la operatiunile valutare pe o astfel de entitate. Operatiunea valutara - definita de regulamentul BNR (4/2005), ca fiind fie o operatiune efectuata in valuta adica avem un criteru real de definire dat de moneda in care se face operatiunea, dar este catalogata tot operatiune valutara si acea operatiune care se efectueaza in moneda nationala, dar intre un rezident si un nerezident (de data aceasta criteriul nu mai este unul real obiectiv, ci este un criteriu subiectiv, adica dat de calitatea subiectelor de drept). Aceste operatiuni valutare sunt de doua feluri: a. operatiuni valutare curente - care in esenta implica o contraprestatie automata b. operatiuni de capital - care nu implica un contra echivalent imediat (investiti, credite si asa mai departe) In cea ce priveste derularea acestor operatiuni valutare exista anumite reguli: a. operatiunile valutare se efectueaza prin conturi bancare, cele prin numerar fiind extrem de rare b. societatile cu participare straina sunt libere sa detina si sa dispuna de activele lor financiare in valuta

c. exista posibilitatea unei societati cu participare straina de a-si deschide conturi la banci din strainatate, din septembrie 2006 s-a eliminat controlul BNR in ceea ce priveste deschiderea unor asemenea conturi. O alta problema este data de personalul societatilor cu participare straina. Ca idee de baza, trebuie precizat faptul ca o societate cu participare straina poate sa angajeze atat persoanl roman cat si personal strain. In ceea ce priveste personalul strian, acesta poate fi incadrat in doua categorii, - pe de o parte, persoanele ce detin functii de conducere si de administrare. De principiu aceste persoane straine nu se afla in realti ide munca cu societate, ci mai mult in relatii de tip societar, prin urmare in cazul acestei categorii de personal strain, nu este necesar permisul de munca, si regimul intrarii si iesirii din tara este mult mai relaxat, putandu-se acorda permis de sedere pe o perioada mai lunga. - a doua categorie, persoane straine angajate in munca. Pentru ca o asmeena persoana sa poate fi angajata, aceasta trebuie sa obtina permis de munca pe teritoriul Romaniei. Potrivit legislatiei Romaniei, permisul de munca se elibereaza la cererea strainilor care indeplinesc conditiile prevazute de legea romane cu privire la incadrarea in munca si care au obtinut viza de lunga sedere, pentru angajarea un munca. Competenta in ceea ce priveste eliberarea unui permis de munca o are oficiuul pentru migratia fortei de munca din subordinea Ministerului Muncii. Exista anumite categorii de straini care sunt scutite de obligatia de a obtine permis de munca. Avem in vedere cetatenii straini cu domiciliul in Romania si cetatenii statelor UE. In ceea ce priveste numarul permiselor de munca, acesta este limitat printr-o HG in functie de necesitatile pietei fortei de mucna din Romania. Salarizarea personalului angajat la o persoana straina Posibilitatea salarizarii in valuta sau nu a personalului angajat. Trebuie sa facme o disctinctie: - In ceea ce priveste salarizarea personalului roman, trebuie precizat ca salariatii romani nu pot primi salariul in valuta, deoarece Regulamentul BNR prevede ca pe teritoriul Romaniei sunt interzise platile in valuta intre rezidenti. - Sotiatia in care un angajat roman ar putea sa primeasca salariul in valuta ar fi: zonele libere si angajatul roman la o reprezentanta a unie societati comerciale straine( reprezentantele nu au o persoanlitate juridica romana) - In ceea ce priveste persoanlul strain, nefiind vorba despre o plata intre rezidenti, plata salriului paote sa se realizeze si in valuta. Sub aspect fiscal, in ceea ce priveste o societate cu particiapre straina, se va aplica regimul national privind fiscalitatea. In cazul in care, spre exemplu, o astfel de societate deruleaza activitati de comert international si obtine venituri din strainatate, daca se plateste impozit in strainatate pentru veniturile respective, se va deduce respecitva plata din plata pe care ar fi realizat-o in Romania, conform Convnetiei privind Evitarea dublei impuneri. In ceea ce priveste SOLUTIONAREA LITIGIILOR, in ceea ce priveste competenta de solutioanre a unor asemenea litigii, reglementarea competenteio regasim in NCPC, in Cartea a 7-a, atunci cnad o persoana cu participare straina alege ca mijloc d esolutionare a unui litigiu, calea arbitrajului, poate s aobteze fie pentru un arbitraj institutionalizat, caz in care poate sa opteze pentru Curtea de Arbitraj de la Bucuresti, dar si pentru un arbitraj ad-hoc. ACTIVITATILE DERULATE DE PERSOANELE JURIDICE STRAINE PE TERITORIUL ROMANIEI

ENTITATILE DESCHISE DE ACESTE PERSOANE PE TERITORIUL ROMANIEI Cadrul legal de baza care confera aceasta posibilitate de a deschide asemenea entitati il gasim in legea 31/1990, potrivit acestei legi, societatile straine pot infiinta pe teritoriul Romaniei, cu respectarea legii romane, filiale, sucursale, agentii, reprezentante sau alte sedii secundare daca acest drpet le este recunoscut si de legea care guvernreaza statutul lor organic. Trei principale forme institutionale prin care o societate din strainatate poate sa isi extinda activitatea pe teritoriul Romaniei 1. FILIALE 2. SUCURSALE 3. REPREZENTANTE 1. Filiale Filiala este acea societate cu personalitate juridica romana, deschisa de o societate din strainatate personalitatea juridica a filialei fiind distincta de cea a societatii mama, doar ca filiala se afla sub controlul societatii mama. Elementele definitorii: a. filiala are personalitate juridica proprie distincta de cea a societatii mama din strainatate. Este un subiect de drept distinct, independent de societatea mama. Are un patrimoniu prorpiu, diferit de cel al societatii mama, si va participa la raporturi comerciale, la circuitul acesta economic, in nume propriu si pe seama sa. De asemenea, avand personalitate juridica distincta romana, statutul ei organic va fi prevazut, va fi reglementat de legea romana, pentru ca pe taramul acesta al dreptului international privat, putem sa spunem ca lex societatis, adica legea societatii filialei este distincta de legea societatii mama. b. asupra filialeli, societatea mama exercita un anumit control, iar modalitatile prin care se realizeaza acest control de catre societatea mama, sunt date d efaptul ca societatea mama detine capitalul social al filialei. De principiu, filiala i-a forma unui SRL cu asociat unic (societatea din strainatate fiind asociatul unic), iar controlul efectiv se realizeaza prin dreptul de vot al acestui asociat in organele de conducere ale societatii. De asemenea, acest control se manifesta prin modul de organizare si conducere a societatii prin stabilirea organelor de administrare si control. Trebuie stabilita relatia dintre filiala si societatea mama. Aceasta relatie trebuie analizata din punct de vedere juridic si economic. Din punct de vedere juridic, cele doua entitati sunt distincte pentru ca au personalitate juridica proprie fiecare Din punct de vedere economic, filiala se afla sub un naumit control al societatii mama, este dependenta de aceasta, obiectul ei de activitate fiind stabilit de societatea mama, totusi, si din punct de vedere economic, filiala are si o autonomie economica, pentru ca ea are o viata economica proprie, deruleaza activitati in nume propriu, are un regim fiscal propriu cu bilant contabil etc. Constituirea unei filiale pe teritoriul Romaniei. Fiind o persoana juridica romana, filiala se va constitui in conditiile legii romane. Important este faptul ca in momentul in care se constituie o astfel de persoana juridica, caracterul ei de filiala a unei societati din strainatate trebuie mentionat in actul constitutiv. Functionarea, organizarea si celelalte aspecte - filiala este tratata ca o societate romana

Si din punct de vedere valutar regulamentul BNR constituie filiala rezident. 2. SUCURSALA Este un sediu secundar al societatii mama din strainatate, deschis in Romania, lipsit de personalitate juriidca proprie, care beneficiaza insa de un capital social care ii este afectat in intregime de societatea mama si care poseda o anumita autonomie economica si juridica fata de societatea mama. Elementele definitorii a. nu are personalitate juridica proprie, ea reprezentand o prelungire a personalitatii juridice a societatii din strainatate. Fiind o prelungire a societatii mama, ea este un subiect de drept strain, neavand personalitate juridica, nefiind subiect de drept distinct, ea nu are un patrimoniu propriu, in schimb are o masa de bunuri afectata de societatea mama derularii activitatii sucursalei in Romania. b. ea va putea sa incheia acte juridice numai pe seama societatii mama. c. din punct de vedere al drpetului internationl privat, sucursala nu are o lex societatis proprie, statutul ei organic fiind guvernat de legea societatii mama. d. desi sucursala este dependenta din punct de vedere juridic si economic fata de societatea mama, beneficiaza de anumite elemente de autonomie. Spunem ca este dependenta de societatea mama pentru ca aceasta detine 100% din capitalul sucursalei, ceea ce ii da posibilitatea de a stabili obiectul de activitatea al sucursalei, bunurile afectate acesteia, dar si modul de organizare si functionare. In relatiile cu tertii, sucursala poate sa actioneze in numele si pe seama societatii mama sau in nume propriu, dar pe seama societatii mama, ea va actiona ca mandar sau comisionar. Exista o anumita autonomie a sucursalei in relatia cu societatea mama. Din punct de vedere juridic, aceasta autonomie vizeaza anumite aspecte: - sucursala are o capacitate limitata. Prin faptul ca ea poate fi actionata in justitiei la sediul ei in Romania pentru actele juridice efectuate in tara (de verificat la bumca). In aceas ssens, prevederile de dip, precizeaza ca o persoana juridica straina este socotita ca avand sediul in Romania, daca printre altele are o sucursala in Romania La examen - de ce credeti ca legiuitorul roman a stabilit ca o persoana .... Sucursala, avand o masa de bunuri afectata, poate fi supusa unor porcese de dizolvare, lichidare, faliment, independent de societatea mama. Altfel spus, o sucursala se poate dizolva fara a influenta in vreun fel societatea mama. Dizolvarea societatii mama atrage si dizvolvarea sucursalei Din punct de vedere economic, sucursala avand capital propriu, acea maas de bunuri, beneficiaza si de o autonomie gestionara, are un bilant propriu de venituri si cheltuielil, inregistrandu-se fiscal la autoritatile romane, unde urmeaza sa depuna instrumente fiscale ca o societate romana. Pentru activitatea derulata in Romania, va plati impozit in Romania. Sucursala se constituie potrivit prevederilor legale romane, deoarece ea este supusa in ceea ce priveste aspectele procedurale legii locului unde isi desfasoara activitatea, astfel incat si statutul ei organic, capacitatea ei de folosinta va fi supusa legii societatii mama. In ceea ce priveste denumirea, precizam faptul ca in denumirea acesteia trebuie sa se mentioneaze sediul principal din strainatate al societatii mama. DE RETINUT: PAPIONUL SE ASORTEAZA CU CEASUL:))