Sunteți pe pagina 1din 9

ARTEROPATIILE PERIFERICE OBLITERANTE (Sindromul de ischemie cronic, ateroscleroza obliterant, endarteriita obliterant) 1.CS.

In stenoza aterosclerotica a arterei carotide interne tratamentul de ales consta in A trombendarterectomie B rezecie cu anastomoza termino-terminala C by-pass D ligaturarea arterei corotide interne E administrarea agenilor antitrombocitari 2.CS. Tratamentul fistulelor artero-venoase consta n: A excizia fistulei cu restabilirea continuitii vaselor B ligaturarea arterei distale de fistula C amputaia membrului D ligaturarea venei distale de fistula E tratament exclusiv medicamentos 3.CM. Schimbrile trofice condiionate de ischemia cronica includ urmtoarele: A cderea parului B modificrile unghiilor C atrofia pielei D atrofia musculaturii E osteoporoza 4.CS. Embolii arteriali se fixeaz mai des la nivelul: A bifurcaiei aortice B arterei iliace comune C arterei femurale comune D vaselor cerebrale E arterei poplitee 5.CS. Ce afirmaie referitoare la particularitile maladiei Burger este incorecta? A se ntlnete mai frecvent la brbai B se observa intre 20 i 40 ani C este nsoita de claudicatie intermitenta D este n raport strns cu fumatul E prezint o forma deosebita de ateroscleroza 6.CM. Referitor la ocluzia femuro-popliteala segmentara sunt exacte urmtoarele afirmaii: A intereseaz de obicei artera femurala superficiala in limitele canalului aductor B sunt obinuite ulceraiile i gangrena C este caracterizata de claudicatie intermitenta D evoluia maladiei este rapida 7.CM. Principiile de tratament ale ocluziei femuro-popliteale includ A un program de muscari energice B simpatectomie n caz de claudicatie intermitenta pronunata C by-pass cu grefa autovenoasa D endarterectomie

8.CM. Manifestrile clinice ale fistulei artero-venoase a extremitii includ: A vene varicoase dilatate B tahicardie la comprimarea fistulei cu degetul C murmur permanent D insuficienta arteriala distal de fistula 9.CS. Claudicatia intermitenta ca urmare a aterosclerozei avansate a arterelor iliace externe este mai efectiv tratata prin A simpatectomie lombara B gimnastica efectuata zilnic C by-pass D vasodilatatoare E rezecie a segmentului afectat cu anastomoza 10. CM. Caracteristicile maladiei vasculare aorto-iliace includ A lipsa de manifestri clinice pn cnd obliterarea lumenului nu atinge 90% B formarea frecventa a unui anevrism C afeciune vasculara coronariana sau cerebrala se observa in 30-50% de cazuri D deseori are loc ocluzie totala a aortei in decadele 7 si 8 11.CM. Care din fenomenele enumerate mai jos se observa n fistulele artero-venoase A volum crescut de snge B tensiune mrita a pulsului C dezvoltare a circulaiei colaterale D minut-volumul cardiac redus 12.CM. Fistulele congenitale artero-venoase A se localizeaz de obicei pe extremiti B deseori sunt multiple C duc la gigantism loco-regional D duc la insuficienta cardiaca 13.CS. La apariia trombozei acute arteriale al membrilor contribuie: A. cardioscleroza aterosclerotica B. endocardita septica C. viciul mitral reumatic D. ateroscleroza obliterant al vaselor membrilor inferioare E. toate cele enumerate 14.CS. Condiii, necesare pentru dezvoltare trombozelor intravasculare: A. lezarea intimei vasculare B. dereglarea fluxului sangvin C. schimbarea componenei sanguinei D. toate cele enumrate 15.CS. Date despre starea arterelor magistrale distal de locul emboliei putem obine la: A. capilaroscopie B. examenul obiectiv C. examinare radionuclida D. dopplerografie E. toate cele menionate

16.CS. Operaia de baza, efectuat n embolia arterii femurale este: A. dilatare renghenoendovasculara B. trombintimectomia C. embolectomia D. profundoplastia E. by-pass 17.CS. Factorul principal, ce determin tactica de tratament n insuficiena arterial acuta este: A. vrsta pacientului B. gravitatea strii generale C. gradul ischemiei membrului D. prezena ocluziei aterosclerotice concomitente E. localizarea trombului sau embolului 18.CS. Restabilirea circulaiei sanguine n insuficiena arteriala acuta al membrului este absolut contraindicata n: A. ischemia de gr. Ia lent progresiva B. ischemia de gr. Ilb pacientul cu infarct miocardic C. ischemia de gr. IIIa la pacient cu ictus D. ischemia de gr. IIIc E. vrsta pacientului > 85 ani 19.CS. Amputaia ca operaie de elecie n insuficiena arterial acuta al membrelor este indicat: A. n ateroscleroza avansat al vaselor magistrale al membrelor cu manifestrile incipiente ale trombozei acute B. la pacieni n vrsta avansat C. n gradul IIIb de ischemie D. numai n gradul IIIc de ischemie E. n internare tardiva a pacientului 20.CS.Terapia conservativa n embolie acut arterial poate fi metoda de elecie n : A. n stadiu avansat al ischemiei acute B. la pacieni n vrsta > 80 ani C. la pacieni cu patologie concomitent grav D. n caz de contraindicaii absolute pentru tratament chirurgical E. n prezena maladiilor trombogene i embologene 21.CS. Efect trombolitic se obine prin administrarea: A. complaminei B. streptazei C. aspirinei D. heparinei E. solcoserilului 22.CS. mbuntirea microcirculaiei prin administrarea de TRENTAL este determinat de: A. efect spazmolitic B. efect antiagregant C. activarea procesului de fibrinoliz D. proprieti anticoagulante E. aciune trombolitic

23.CS. La anticoagulante cu aciune indirect se atrn: A. heparina B. fibrinolizin C. fenilin D. trental E. acid nicotinic 24.CS. Anticoagulant cu aciune direct este: A. neodicumarin B. pelentan C. curantil D. fibrinolizin E. heparin 25.CS. In lizarea vasului arterial cu hemoragie pronunata pericolul principal constituie: A soc hipovolemic B soc soc cardiovascular C soc neurogen D sindrom de zdrobire E decebrare 26.CS. Embolia arteriala acuta si flegmazia piciorului au simptoame comune, n afara de: A dureri B lipsa pulsului C paliditatea tegumentelor D parastezii E hipotermia tegumentelor 27.CS. Pentru tromboza acuta a arterei magistrale a piciorului nu este caracteristic: A paliditate B dureri C edem D parastezie E disparitia pulsului 28.CS. Ctre sindromul ischemic a membrelor inferioare se atirna tot n afara de: A lipsa pulsului B parastezii C ulcere trofice a gambei D paralizie inferioara E paliditatea tegumentelor si dureri 29.CS. In embolia arterei femurale, ischemie gradul III (contractura piciorului) metoda de electie este: A embolectomie de urgenta B terapie trombolitica C terapie cu anticoagulati D terapie simptomatica E amputaia primara a piciorului

30.CS. Embolia arterei brahiale poate fi cauzata de ori i care maladie cu excepie: A stenoza mitrala B infarct miocardic acut C anevrisma cordului D anevrism a aortei abdominale E comprimarea arterei subclavia cu o coasta cervicala adaugatoare 31.CS. Viabilitatea piciorului ischemizat de origina embolica se poate aprecia prin: A sfigmografie B reovazografie C scintigrafie cu Te 99 (tehnetii)-pirofosfat D pletismografie E termografie 32.CS. Cel mai perfect instrument pentru embolectomie din artera magistrala este: A inelul vascular Wolmar B vacuum-aspirator C cateterul Fogarti cu balona D cateter Dormia E pensa fenestrata 33.CS. Ce-a mai frecvent cauza a emboliei arterelor circuitului mare este: A ateroscleroza crjei aortei B boala ischemica a cordului C tromboza venelor circuitului mare D anevrism aortal E anevrism cardiac 34.CS. In diagnosticul ocluziei arteriale acute cei mai informativa metoda este: A sfigmografia B reovazografia C aorto-arteriografia D pletismografia E termografia 35.CS. Referitor la anevrismul arterei lienale ce afirmaie nu este adevrata A printre anevrismele arteriale viscerale sa ntlnete cel mai rar B este determinat de obicei de degenerarea tunicii musculare C provoac dureri in hipocondrul sting cu iradiere in umr D radiografia de ansamblu poate evidenia un inel calcificat de anevrism E se asociaz cu risc nalt de ruptura pe parcursul graviditatii 36.CS. Obliteraia cerebro-vasculara afecteaz cel mai frecvent A artera meningee medie B bifurcaia arterei carotide C artera bazilara D orificiul arterei vertebrale E orificiul arterei carotide comune

37.CS. Anevrismele aterosclerotice periferice se localizeaz cel mai frecvent la nivelul arterei A carotide B subclaviculare C femurale D poplitee E ulnare 38.CS. Un bolnav n vrsta de 80 ani se prezint cu maladie cardiaca severa si claudicatie intermitenta pronunata in piciorul drept. Tratamentul de electie in acest caz este: A by-pasul aorto-femural B by-pasul axilo-femural drept C by-pasul femuro-femural D by-pasul aorto-iliac drept E simpatectomia dreapta 39.CS. Peste trei zile dup aplicarea by-passului aorto-femural la un bolnav de 65 ani au aprut melena si scaune lichide. Cea mai probabila cauza a complicaiei poate fi: A hemoragia dintr-un ulcer de stres B colita ulceroasa C colita ischemica D fistula aorto-duodenala E supuraia in zona anastomozei proximale 40.CS. Peste 6 luni dup aplicarea bypassului aorto-femural cu grefa de dacron la un bolnav de 77 ani a aprut o tumeficaie pulsatila in regiunea inghinala din ambele prti si febra. Pulsul la nivelul extremitilor este normal. Cauza probabila: A infectarea grefei B anevrismul venos consecutiv traumatismului intraoperatoriu C anevrismul fals determinat de desfacerea suturilor D bombarea grefei cu un lumen neobinuit de larg E limfadenita 41.CS. Peste 18 ore dup ocluzia traumatica a arterei femurale pacientul a fost operat si artera refcuta. Dup operaie in salon s-a notat ca gamba din partea traumatizata este dura si extrem de dureroasa. Cauza cea mai probabila este A lezarea neobservata a venelor B reacia la revascularizare C fractura nesuspectata a tibiei D ischemia preoperatorie de lunga durata a esuturilor E spasmul muscular consecutiv traumatismului nervilor 42.CS. Cea numai frecventa cauza a trombozei acute a arterelor piciorului este: A tromangiita obliternata B ateroscleroza obliteranta C puncia si ceteterizarea arterei D compresia extravazala a arterei E policitemia

43.CM. Apreciai maladia (coloana N1) in corespundere cu localizarea leziunii (coloana N2): Coloana N1 Coloana N2 A B C D E artera mandibulara superioara crja aortei si ramurile ei arterele bazinului cerebral vasele mezenterice bifurcatia aortei

C 25. Sindromul Leri D 26. Anghina abdominala B 27. Sindromul Tacaiasu

44.CS. Sindromul Leri - aceasta este: A artereita nespecific brahiocefala B ocluzie aterosclerotica a bifurcatiei aortei C capilaropatia periferica a extremitilor D trombangiita migranta E ocluzia venei cave inferioare 45.CS. Pentru sindromul Leri este caracteristic, tot afara de: A hipotermia membrelor inferioare B paliditatea pielei C tromboflebita migranta a membrelor D dureri in regiunea fesiera la ezut E impotentei 46.CS. Pentru sindromul Takaiasu nu este caracteristic: A dispariia pulsului la membrele inferioare B dispariia pulsului membrele inferioare C grafospasm D cefalee, vertijuri E scdere vederii pn la cecitate 47.CS. Pentru tratamentul chirurgical in sindromul Leri ce-a mai reuita metoda va fi: A simpatectomie lombara B simpatectomie periarteriala C sunt aorto-femural bifurcai anal D sunt aorto-femural unilateral E trombectomie cu cateterul Fogarti 48.CS .Alegei afirmaie corect referitor la manifestarea clinica aneurizmului aortic abdominal (AAA): A. n 70-75% de cazuri din toate aneurizmului aortic abdominal sunt simptomatice la diagnosticare B. Examinare fizicala de rutin i metodele imagistice permit a stabili diagnosticul C. Aneurizmului aortic abdominal des se diagnostica ntmpltor n timpul operaiilor abdomenale pentru alte boli D. Pacienii des pun diagnosticul de sinesttor E. Hipotenzie i oc sunt caracteristice pentru aneurizmului aortic abdominal neerupt

49.CM. Alegei afirmaiile corecte referitor la manifestarea clinica aneurizmului aortic abdominal erupte: A. Dureri abdomenale, oc i tumora pulsativa abdominal B. Dureri sunt avansate, dar sunt caracteristice i pentru aneurizmului aortic abdominal neerupt C. Dureri abdomenale nu depind de poziia bolnavului i relativ sunt constante D. Hipotenzie i oc nu sunt caracteristice pentru aneurizmului aortic abdominal neerupt E. Icter 50.CM. Alegei afirmaiile corecte referitor la aneurizmului aortic abdominal: A. Creterea incidenei a aneurizmului aortic abdominal reflecta cretere vrstei medie a populaiei, mbuntirea metodelor diagnostice B. Incidena aneurizmului aortic abdominal crete cu alte leziuni aterosclerotice C. La pacieni cu aneurizmul femoral sau popliteal incidena aneurizmului aortic abdominal crete pn la 50% D. Majoritatea aneurizmului aortic abdominal sunt simptomatice nainte de erupie E. Aneurizmului aortic abdominal este asociat cu boala varicoas a membriilor inferioare

KEY (ARTEROPATIILE PERIFERICE OBLITERANTE): 1A, 2A, 3ABCD, 4C, 5E, 6AC, 7AC, 8AC, 9C, 10ABC, 11ABC, 12ABC, 13D, 14D, 15D, 16C, 17C, 18D, 19D, 20D, 21B, 22B, 23C, 24E, 25A, 26C, 27C, 28C, 29E, 30D, 31C, 3`2C, 33B, 34C, 35A, 36B, 37D, 38C, 39C, 40A, 41D, 42B, 43CBD, 44B, 45C, 46B, 47C, 48 B, 49ABCD, 50 ABC.