UNIVERSITATEA SPIRU HARET

AN UNIVERSITAR: 2009-2010

FACULTATEA DE ARHITECTURA DISCIPLINA : REPREZENTARI IN ARHITECTURA

REPREZENTAREA MONOCROMA SI POLICROMA IN DESENUL DE ARHITECTURA

- NOTIUNI GENERALE 1. Spatiul arhitectural construit si natural este perceput exclusiv prin prezenta luminii naturale si artificiale; unul din atributele esentiale ale sale este culoarea sau cromatica. De altfel, cromatica este factorul fundamental al lumii traite, al naturii ce-si ofera imensitatea armoniilor descoperite de fiinta umana, atat de sensibila la culoare ca valoarea ei simbolica 2. Rolul culorii in determinarile psiho-somatice este un dat axiomatic. 3. Factorul empatic in vastul sau evantai, de la simpatie la antipatie pentru o anume valoare cromatica este extrem de important in analiza psiho-cromatica a ambiantei

arhitecturale.
4. Trebuie subliniata relatia intre culoare si functia arhitecturala; amintim rolul jucat de culoare in ambientul construit, cu specificitatea determinata de cromatica, de la culorile calde la cele

reci.
5. Extrem de important este binomul CULOARE relatie directa si reciproca

LUMINA , cei doi factori aflandu-se in energie

6. Culoarea este un efect al impactului radiatiilor luminoase asupra ochiului; acea

radianta a carei provenienta este corpul luminos.

7. Aceasta energie radianta se difuzeaza prin intermediul oscilatiilor

electromagnetice

percepute de ochiul omului

8. Senzatia cromatica este determinata de trei factori :
a)

b)

Constitutia obiectului in care un rol preponderent il are suprafata volumului , cuprinzand marea forma de la ABSORBANT la REFLECTANT, intr-o masura mai mare sau mai mica , diversele radiatii ale spectrului cromatic. Calitatea si tipologia razelor de lumina in impact cu volumul determinand o reflectare spre

observator privitor receptor

c)

Perceperea , decodificarea mesajului si prelucrarea de catre cortexul 2009 - 2010

uman

Pagina 1 / 12

ANUL UNIVERSITAR

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

AN UNIVERSITAR: 2009-2010

FACULTATEA DE ARHITECTURA DISCIPLINA : REPREZENTARI IN ARHITECTURA

9. Culoarea in sine este determinata de lungimea de unda si este o senzatie optica asociata direct cu lumina reflectata de suprafata corpurilor, ce permite o perceptie oftalmica (a ochiului) diferita a radiatiilor vizibile preluate de retina, radiatii cu aceeasi intensitate insa cu lungimi de unda diferite; exista asadar o triada constituita din ochi, lumina , suprafata obiectului Aceasta triada a interactiunii genereaza cromatica sau stimulul cromatic in care, esentiala este lungimea de unda sau nuanta (eronat denumita si tonalitate) ; acest stimul cromatic este dat de lungimea de unda , de saturatie (puritatea culorii) si intensitatea luminozitatii. b) Diversitatea luminozitatii, a valorii in cromatica ambientului natural si construit. c) Culoarea se grupeaza in doua categorii:
a)

ACROMATICA ce cuprinde : albul, negrul si griul CROMATICA grupul de 7 culori (R.O.G.V.A.I.V) rosu, orange,
galben, verde, albastru, indigo, violet, carora le corespund lungimi de unda (in milimicroni) cuprinse intre 390-450 pentru violet si 620 800 pentru rosu 10. Studiul cercului cromatic este esential in definirea relatiilor dintre culori 11. Decodificarea culorii, a intelegerii rolului acesteia, este posibila printr-o analiza a unor factori fundamentali

LUMINOZITATEA TONUL , reprezentand intensitatea , consecinta directa a

cantitatii de lumina reflectata de volum (corp) CROMATICA TENTA definitoriu in lungimea de unda

SATURATIA raportarea lentei la gama de alb si negru CONTRASTUL CROMATIC : contrastul culorilor calde-reci, contrastul determinat
de culorile componente contrastul simultan (avand ca baza legea complementarelor cromatice) Contrastul cantitativ si de claritate contrastul determinat de clarobscur in compozitie, cu culoarea de prim plan. CROMATICA TONALITATILOR CALDE SI RECI culori vaporoase (usoare) si grele culoarea ce sugereaza apropierea si respectiv departarea , culoarea vesela trista, culoarea violenta si calma (incitanta linistitoare) RELATIA ARMONICA ( armonia cromatica) ce determina relatiile dintre suprafetele cromatice, - aceasta relatie , cu decodificare psiho-cromatica este definita de dihotomia :

ASONANT si DISONANT
Caracterul ASONANT CROMATIC : ton pe ton, adiacenta, policromie, culori complementare Caracterul DISONANT CROMATIC : ce conduce la limita catre Kich-ul cromatic

COMPOZITIA CROMATICA de la policromie la campul monocrom

2009 - 2010

Pagina 2 / 12

ANUL UNIVERSITAR

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

AN UNIVERSITAR: 2009-2010

FACULTATEA DE ARHITECTURA DISCIPLINA : REPREZENTARI IN ARHITECTURA

FAZA nr. 1
CERCUL CROMATIC CERCUL CROMATIC OSMOZA CROMATICA
( APLICATIE LA TEMA: CULOAREA SI SPATIUL ARHITECTURAL)
1.

Pe formatul A3 (420 X 297 mm) hartie de laviu acuarela, vor fi reprezentate in campurile A,B,C si D (corespunzator celor trei patrate) seria de tente policrome, conform paginatiei si dimensiunilor indicate mai jos.

2. Campurile de lucru :

Campul A contine culorile primare (rosu, galben, albastru) Campul B contine culorile primare si secundare ( rosu, galben, albastru, portocaliu, verde, violet) Campul C contine cele 12 culori ale cercului cromatic Campul D este format din 3 patrate, in care se propun compozitii cromatice rezultate din amestecul (osmaoza) culorilor dupa cum urmeaza: patratul din stanga culorile primare, patratul central culorile secundare, patratul din dreapta culorile tertiare Initialele din plansa explicativa sunt urmatoarele: R = rosu , G = galben , A = albastru, P = portocaliu, V = verde , Vi = violet , R-P = rosu porocaliu , G-P = galben portocaliu , G-V = galben verde , Vi-A = violet - albastru, R-Vi = rosu violet , A-V = albastru verde .

3.

Obiectiv didactic insusirea unor abilitati deprinderi grafice prin exersarea tehnicilor: acuarelei, temperei, guasei, tusuri colorate . INSTRUMENTE NECESARE: pensule pentru acuarela nr. 3-8 , destinate suprafetelor mici; nr. 8 20 , necesare pentru acoperirea unor suprafete mari. Pentru tehnica temperei sunt necesare pensule late ( nr. 8 20 ). Hartia se pregateste pentru a suporta interventia tehnicilor umede Se recomanda planseta individuala

NOTA
1.

Pagina 3 / 12

ANUL UNIVERSITAR

2009 - 2010

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

AN UNIVERSITAR: 2009-2010

FACULTATEA DE ARHITECTURA DISCIPLINA : REPREZENTARI IN ARHITECTURA

Pagina 4 / 12

ANUL UNIVERSITAR

2009 - 2010

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

AN UNIVERSITAR: 2009-2010

FACULTATEA DE ARHITECTURA DISCIPLINA : REPREZENTARI IN ARHITECTURA

Pagina 5 / 12

ANUL UNIVERSITAR

2009 - 2010

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

AN UNIVERSITAR: 2009-2010

FACULTATEA DE ARHITECTURA DISCIPLINA : REPREZENTARI IN ARHITECTURA

Pagina 6 / 12

ANUL UNIVERSITAR

2009 - 2010

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

AN UNIVERSITAR: 2009-2010

FACULTATEA DE ARHITECTURA DISCIPLINA : REPREZENTARI IN ARHITECTURA

FAZA nr. 2
TENTE PLATE
2.1 Pe un format A3 ( 297 x 420 ) hartie de laviu acuarela , se vor desena in tus , piesele prezentate mai jos, marite de 1,5 ori . Hartia va fi pregatita pentru realizarea grafica specifica tehnicilor umede (hartie lipita pe contur pe un suport rigid planseta individuala) Piesele desenate vor fi valorate in tehnica monocroma ( tente plate realizate in diferite combinatii din care se propun urmatoarele : griuri obtinute din negu cu/si alb, rosu garanta cu verde crom , vermilion cu albastru cobalt , rosu englez cu brun , etc.) . Se va acorda o deosebita atentie acuratetii reprezentarii grafice , evidentiind detaliile arhitecturale. Prin suprapunerea succesiva a tentelor plate, pe suprafetele rezultate din desen, se pune accentul pe sugerarea diferentiata a planurilor, adancimilor, reliefurilor, detaliilor , etc. Pe sectiuni nu se vor aplica tente.

Pagina 7 / 12

ANUL UNIVERSITAR

2009 - 2010

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

AN UNIVERSITAR: 2009-2010

FACULTATEA DE ARHITECTURA DISCIPLINA : REPREZENTARI IN ARHITECTURA

Pagina 8 / 12

ANUL UNIVERSITAR

2009 - 2010

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

AN UNIVERSITAR: 2009-2010

FACULTATEA DE ARHITECTURA DISCIPLINA : REPREZENTARI IN ARHITECTURA

Biserica sf. Nicolae (Balinesti , Jud. Suceava 1494) SECTIUNE CARACTERISTICA SI PLANURI

Pagina 9 / 12

ANUL UNIVERSITAR

2009 - 2010

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

AN UNIVERSITAR: 2009-2010

FACULTATEA DE ARHITECTURA DISCIPLINA : REPREZENTARI IN ARHITECTURA

2.2 Pe un format A3 ( 297 x 420 ) hartie de laviu acuarela , se va desena in creion , perspectiva prezentata mai jos, marite de 2 ori . Hartia va fi pregatita pentru realizarea grafica specifica tehnicilor umede (hartie lipita pe contur pe un suport rigid planseta individuala)

Pagina 10 / 12

ANUL UNIVERSITAR

2009 - 2010

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

AN UNIVERSITAR: 2009-2010

FACULTATEA DE ARHITECTURA DISCIPLINA : REPREZENTARI IN ARHITECTURA

Exemplu orientativ de valorare

Pagina 11 / 12

ANUL UNIVERSITAR

2009 - 2010

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

AN UNIVERSITAR: 2009-2010

FACULTATEA DE ARHITECTURA DISCIPLINA : REPREZENTARI IN ARHITECTURA

Bibliografie:

ARNHEIM Rudolf : Art and visual perception, University of California Press Berkeley, Los Angeles , Londin 1971 Culoare arta ambient, Paul Constantin, Ed.Meridiane, 1979 DA VINCI Leonardo : Tratatul de pictura, tradus de V.G. Paleologu , Ed. Meridiane, Bucuresti 1971 ITTEN Johannes : Kunst der Farbe, Otto Maier Verlag , Ravensburg 1967 KANDINSKY Wassily : Du spirituel dans lart, Ed. Dnoel Gonthier , Paris 1969 KLEE Paul : Das Bildnerische Denken , Schwabe Verlag , Basel 1956 KLEE Paul : Theorie de lart moderne, Ed. Gonthier, Geneva 1968

PREDAREA LUCRARII SE VA FACE CONFORM TABELULUI CENTRALIZATOR EVALUAREA LUCRARII SE VA FACE CONFORM REGULAMENTULUI UNIVERSITATII PREZENTAREA TEORETICA SI DETALII PRIVIND ELABORAREA TEMEI SE VOR FACE LA ORELE DE CURS. PREZENTA LA CURS ESTE OBLIGATORIE.

Lector univ. drd. arh.

Iulius RADULESCU

Prof. univ. dr. arh. Vasile MARCU

Pagina 12 / 12

ANUL UNIVERSITAR

2009 - 2010