Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare din Republica Moldova Universitatea Agrar de stat din Moldova Facultatea de Inginerie Agrar

i Transport Auto Catedra: Stiinti socio-umane

REFERAT
Tema: Taoismul
DISCIPLINA: Etica profesionala

A efectuat:

Jeman Victor

Chisinau 2013
1

Introducere in taoism O practica straveche chinezeasca te poate ajuta sa depasesti stresul, sa fii mai sanatoasa si mai fericita Inteleptul fara faptuire isi indeplineste lucrarile si fara cuvinte isi ofera invatatura - spune Lao Zi, fondatorul a ceea ce urma sa se numeasca taoism. Tao este numele dat de chinezi principiului fundamental al lumii. Am putea sa-i spunem Dumnezeu, numai ca la ei nu are atribute personale. Taoismul isi are originile in China, cu cinci sute de ani inainte de Cristos. Pe vremea aceea, in China existau doua orientari filosofice, oarecum concurente: taoismul si confucianismul. Confucius punea mare pret pe respectarea regulilor de tot felul, pe cand Lao Zi propunea un mod de viata simplu si armonios, in acord cu natura, care merge de la sine. Cu cat mai multe legi, cu atat mai multi hoti - obisnuia sa spuna el. Sa-ti indeplinesti lucrarile fara faptuire pare paradoxal la prima vedere. Cum sa faci ceva fara sa actionezi? Aceasta inseamna, din punct de vedere taoist, sa ai o atitudine neimplicata chiar in mijlocul celor mai solicitante actiuni - fapt care te pune la adapost de stres si lipsa de viziune. Mai usor iti dai seama ce ai de facut daca te situezi deasupra evenimentelor decat fix in centrul lor. Pentru ritmul trepidant al vietii actuale, pare varianta optima. Cum se face? Este o arta care se cere descoperita si invatata. Omul ar trebui sa traiasca in acord cu tot ceea ce-l inconjoara, mai ales cu natura si cu energiile ei, cu rasaritul si cu apusul deopotriva. YIN SI YANG Yinul si yangul sunt doua energii polare prin a caror interactiune ia nastere universulspune o definitie dintr-un dictionar de orientalistica. Totul in univers are o natura duala. Intunericul este urmat de lumina, frigul nu s-ar putea defini daca nu ar exista caldura, binele este bine in comparatie cu raul si asa mai departe. Inclusiv fiinta umana are perioade in care este plina de energie si vitalitate, si altele in care e mai obosita sau chiar bolnava. Suntem obisnuiti sa credem ca trebuie sa preferam una dintre variante, de obicei cea corelata cu binele, lumina si asa mai departe. Dar pentru chinezi, aceasta dualitate nu presupune un conflict intre cei doi poli, ci o cooperare. Armonia se obtine prin echilibrul intre bine si rau, intre lumina si intuneric etc. Este ca si cum ai incerca sa concepi curentul electric fara cei doi poli. Daca nu am avea o diferenta de potential, nu ar exista nici energia. Intr-o exprimare poetica, Allan Watts, un orientalist fascinat de taoism, spune ca yinul si yangul sunt mai degraba ca doi indragostiti care se harjonesc decat ca doi inamici care se razboiesc. Fiecare contrariu este necesar - altfel nimic nu ar putea fi conceput. Daca nu ar exista moartea, nu am putea pretui atat de mult viata, daca nu ar fi intuneric, existenta luminii n-ar mai fi o problema, iar daca nu am avea razboaie, nici nu ne-am da seama de valoarea pacii si asa mai departe. Incercarea de a ramane intr-o singura parte, atata timp cat exista si partea opusa, va fi, mai devreme sau mai tarziu, sortita esecului. De aceea, cea mai buna alternativa este sa ne adaptam la conditiile exterioare, pastrand in interior o atitudine egala. In medicina chineza, starea de boala este definita ca un dezechilibru intre yin si yang. Atunci cand 2

omul intervine si vrea sa-si impuna planurile egoiste asupra curgerii firesti a naturii, yinul si yangul vor fi perturbate si nu se va ajunge la un rezultat pozitiv. Yinul si yangul sunt Tao - este o alta definitie care arata ca armonia perfecta a tuturor contrariilor duce la comuniunea cu principiul fundamental al universului, care pentru noi este totuna cu Dumnezeu. Si ce poti sa-ti doresti mai mult decat sa te aliniezi cu cel care creeaza si stapaneste intregul univers? E ca si cum ai fi prieten cu imparatul! IN SECOLELE 4-5 i.Ch. AU APAUT PRIMELE SCRIERI CARE DESLUSEAU MISTERELE TAOISMULUI CINCI PERECHI DE ORGANE In medicina chineza, cele zece organe vitale sunt clasificate in cinci perechi, fiecare din ele avand un organ yin si unul yang INIMA (yin) este dominata de elementul Foc, si regleaza celelalte organe prin controlul circulatiei sanguine. Perechea ei yang este INTESTINUL SUBTIRE. FICATUL (yin) este dominat de Lemn, si este responsabil direct de starea generala de sanatate a unei persoane. Organul yang asociat este VEZICA BILIARA. PANCREASUL (yin) este dominat de Pamant, si controleaza producerea enzimelor vitale necesare pentru digestie si metabolism. Este in directa legatura cu asociatul sau yang, STOMACUL. PLAMANII (yin) dominati de Metal guverneaza respiratia si circulatia energiei si sunt asociati cu INTESTINUL GROS ca organ yang. RINICHII (yin) dominati de Apa controleaza echilibrul general al fluidelor vitale din corp. Partenerul yang este VEZICA URINARA. PAMANT, APA, FOC, METAL, LEMN Filosofia chineza mai spune si ca intreaga materie de pe pamant este alcatuita si animata de cinci energii elementare: pamantul, apa, focul, metalul si lemnul. Fiecareia dintre aceste energii ii corespund un anotimp, emotii caracteristice, precum si anumite organe din corp. Astfel, lemnul este asociat cu ficatul si vezica biliara, cu anotimpul primavara si cu nerabdarea si furia. Focul guverneaza inima si intestinul subtire si ii este cores pondent anotimpul vara si bucuria. Pamantul protejeaza splina, pancreasul si stoma cul si este asociat cu vara tarzie si cu ingrijorarea si anxietatea. Metalul este asociat cu plamanii si intestinul gros, cu toamna si melancolia. Apa guverneaza rinichii si vezica urinara si are legatura cu iarna; stapaneste frica si groaza. Si aceste elemente sunt supuse dualitatii fortelor yin si yang, astfel ca o perturbare la nivelul elementului apa - de exemplu - se traduce tot printr-un exces de yin sau de yang, si la fel este si cu toate celelalte. Cele cinci elemente sunt la fel de interdependente ca si cele doua principii polare. Lemnul, sub forma plugulul invinge pamantul, pamantul - prin indiguire si constrangere stapaneste apa, apa stinge focul, focul topeste metalul, iar metalul - sub forma lamei de topor - taie lemnul. Inainte si dupa, unul altuia isi urmeaza spune Lao Zi. Conform taoismului, toate lucrurile se intrepatrund si e de ajuns sa deranjezi un coltisor pentru ca toata tesatura sa fie afectata. 3

WU WEI - PRINCIPIUL NON-ACTIUNII Tao nu face nimic si totusi nimic nu ramane nefacut este inca o fraza memorabila din Tao Te Ching, cartea de baza a taoismului, scrisa in urma cu 2.600 de ani de Lao Zi. Aceasta non-actiune chinezeasca se afla la baza stilului de viata lipsit de stres. Nu e un dolce far niente, ci un mod intelept de a simti momentul cand trebuie sa actionezi, astfel incat sa obtii maximum de beneficii din partea mediului inconjurator. Aceasta inseamna sa nu fortezi, sa mergi in directia curentului, sa indrepti panzele incotro bate vantul. Acest principiu este foarte bine ilustrat prin parabola pinului si a salciei. Atunci cand vine iarna si totul este acoperit cu zapada, ramurile rigide ale pinului se rup, in timp ce ramurile elastice ale salciei se indoaie, dar primavara si revin. La fel si oamenilor li se recomanda o atitudine elastica, in stare sa se adapteze conditiilor exterioare. In artele martiale, acest principiu este folosit in asa fel incat adversarul este infrant prin forta propriului sau atac. Se ajunge astfel la performanta ca un maestru sa poata sa doboare un adversar fara ca macar sa-l atinga! TAI CHI PENTRU TRUP SI SUFLET Dintre toate artele martiale practicate de chinezi, tai chi este numita cea mai inalta. De altfel, nici nu se bate cu nimeni, ci doar cu dizarmoniile din propria fiinta. In China, disde-dimineata, mii de oameni se trezesc si practica impreuna in aer liber aceste exercitii care le fortifica trupul si le intaresc psihicul. Tai chi te ajuta sa-ti echilibrezi energiile, astfel incat sa dobandesti starea de sanatate si de armonie cu tine insuti si cu universul. Cercetatorii de la Coburg University din Germania au facut un studiu din care reiese ca practicantii de tai chi aveau valori scazute ale tensiunii sanguine, ale ratei batailor inimii si a cortizolului din saliva in conditii de stres - ceea ce arata ca erau mult mai linistiti, cu o stare de bine si de sanatate mai mare decat subiectii din lotul de control. Un alt studiu, de la Chang Gung University din Taiwan, aplicat pe persoane care practica tai chi de cel putin trei ani, a aratat ca acestia aveau o coordonare mai buna intre ochi si maini decat un grup de inotatori de performanta care au participat la acelasi studiu. Tai chi ajuta la prevenirea si tratarea osteoporozei, reduce tensiunile din corp, precum si durerile de cap, mareste imunitatea, ajuta la vindecarea hipertensiunii arteriale si a multor alte boli. Ce inseamna Tao? Tao reprezinta mai mult decat o simpla filosofie de viata. Este un intreg mod de viata si singura modalitate de a obtine beneficii practice din Tao consta in a-l practica si cultiva. Acesta era scopul inteleptilor chinezi antici si, din fericire, ei ne-au lasat numeroase scrieri care urmaresc progresul lor de-a lungul Caii. In limba chineza, "tao" inseamna cale.

Tao reprezinta puterea primordiala care da nastere tuturor fenomenelor din Univers, de la cele mai raspandite pana la cele infime. Invizibil si totusi omniprezent, Tao raspandeste in lume insusi suflul vietii, iar cei care invata cum sa traiasca in armonie cu Tao pot stapani aceasta putere pentru a-si intensifica si prelungi viata. 4

Ce este de fapt Tao? Tao reprezinta un mod de viata, nu un dumnezeu si nici o religie. Literal, inseamna "cale" sau "carare" - o poteca in care pasim prin viata si care se conformeaza topografiei si ritmurilor proprii naturi. Tao considera ca omul este o fiinta minuscula si vulnerabila, in marea schema a lucrurilor si sugereaza ca speranta cea mai mare de supravietuire o putem avea doar daca traim in armonie cu marile forte ale naturii ce neau format atat pe noi, cat si mediul in care traim. Daca traiti impotriva principiilor taoiste, este ca si cum ati inota impotriva unui curent puternic - mai devreme sau mai tarziu, energia dumneavoastra se va epuiza, va veti opti si veti fi dus de curentii cosmici Tao. Taoistii vad intregul univers ca fiind imbibat cu "tao teh" (puterea Tao). Aceasta putere cosmica primordiala a fost numita "Tai Hsu"(Marele Vid), "Tai chi"(Stramosul tuturor lucrurilor) si "Tai Yi"(Miscatorul suprem). Aceasta cuprinde insasi materia cosmosului, materialul imaterial din care a aparut intregul univers. Cand "Big Bang" a despartit Tai Chi pentru a crea universul, au aparut Yin si Yang, polii pozitiv si negativ al unui vast camp electromagnetic, ce au pus in miscare fluxul si refluxul permanent al fortelor si fenomenelor pe care le numim "univers". Istoria taoismuluiDesi principiile taoiste au fost formulate pentru prima data in cuvinte si simboluri de inteleptii Chinei antice cu aproximativ 5000 de ani in urma, Tao dateaza de dinaintea formatii civilizatiei umane si transcende toate limitele de spatiu si timp, rasa si cultura, deoarece Tao este Calea universala si trainica a Naturii. Dar, datorita intelepciunii si intuitiei ganditorilor antici care au dat nastere celei mai vechi civilizatii existente pana in ziua de azi, cultura chineza traditionala a evoluat in intregime in cadrul fundamental taoies, iar astazi principiile sale inca mai stau la baza tuturor artelor clasice chineze, de la filosofie la poezie, de la caligrafie la gastronomie si de la medicina la meditatie.

Bazele taoismului au fost prezentate in poemul "Tao te qing", poem scris cu aproape 2500 de ani in urma si atribuit traditional lui Lao Zi, "Batranul Maestru". "Tao" inseamna cale, "teh" inseamna putere, iar "ching" inseamna carte. Asadar, titlul intreg se poate traduce "Cartea clasica a caii si a puterii sale". Huang Di si Lao Zi au fost singurii intelepti antici care au lasat documente ale gandirii taoiste anterioare framantarii intelectuale ce a urmat disparitia lui Lao Zi. Asadar, istorii chinezi denumesc de multe ori taoismul "Huang Lao Tao, "Calea Imparatului Galben si a Batranului maestru". Dar simplul cuvant Tao in sine este suficient pentru a evoca in mintile chinezilor intregul edificiu al filosofiei naturale care ghideaza civilizatia chineza de 5000 de ani. Tao in ziua de astazi In ziua de azi, cei mai iluminati practicanti ai stiintei occidentale moderne abordeaza si Tai, dar din directia opusa si ajung exact la aceleasi concluzii. Acest lucru este cel mai evident in domeniile fizicii si medicinei, acolo unde incepe sa apara relatia schimbatoare dintre materie si energie, corp si minte. Totusi, desi esenta concluziilor este aceeasi, imaginile poetice si aluziile pamantesti cu ajutorul carora inteleptii chinezi au elucidat Tao si puterea sa sunt mult mai usor de inteles pentru oamenii de rand decat jargonul 5

tehnic complex favorizat de oamenii de stiinta occidentali si, de aceea, este mai usor sa vedem Tao din perspectiva chineza. Aplicatii practice ale taoismului Tao are aplicatii practice in 3 dintre punctele vitale de interes ale oamenilor: sanatate, viata sexuala si longevitatea. Toate aceste trei puncte sunt strans legate unul de altul si impreuna formeaza fundamentul fericirii umane in aceasta lume. Taoismul este a doua mare religie a Chinei i una dintre cele mai mari religii ale lumii Taoismul a dat civilizaiei un sistem filosofic foarte complex care a depit limitele stricte ale religiei Diversi filozofi chinezi din sec. 5-4 .d.H. au expus o sum de idei i un mod de via care au ajuns s fie cunoscute sub numele de taoism, calea cooperrii dintre om i tendina, sau cursul lumii naturale. Toismul este una dintre marile religii ale lumii care i are originile n China. Principiile acestei tendine por fi descoperite n ritmurile regulate ale apei, gazelor i focului, ritmuri care snt ulterior ntiprite sau reproduse n cele din piatra i lemn i, mai trziu, n multe dintre formele artei. Taoismul este un mod de via inspirat din ritmurile fenomenelor naturale. Sursele principale ale acestui mod de viata numit taoism snt lucrrile clasice ale corifeilor taoismului ca de pild: Tao Te Ching, Chuang Tzu, Lao -tze. Temele care abund n aceste cri se pot grupa n jurul ctorva idei de baz: tao, vidul, nonaciunea (wu-wei), adaptarea la condiiile exterioare. n Scriptura Vidului perfect, Lao-tze descrie relatavitatea punctelor noastre de vedere, a regulilor de via, a prejudecilor care se doresc absolute. Cuvntul tao are mai multe nelesuri n China antic. Tao semnifica ideea de iscusin, talent pentru ce va anume, de ndemnare, nu numai n relaie cu anticii suverani. Chinezii admirau arcaii, caligrafii, filozofii, n general pe toi cei care se remarcau printr-o aptitudine anume. Un alt sens al cuvntului tao este de metod, n sensul de tehnica de nvare, de aplicare a ceva etc. Un tao care poate fi trasat nu poate fi eternul tao (adica: nu exista o metoda absoluta de a proceda n toate mprejurarile, un cod de purtare universal valabil etc). ntr-o perspectiv i mai larg, tao este legea Cerului, adic modul lui de manifestare. Tao-ul este o micare de du-te-vino, n care alterneaz tendinele yang i yin. Notiunea de vid desemneaza n literatura taoista mai multe lucruri. Cellalt pol al Plinului, reprezintnd una din nsuirile Cerului care alterneaz constant secvenele de Plin i Gol, de progres i declin. n viaa social, vidul desemneaz perioadele de haos sau entropie social, n care nsi noiunea de ordine a suferit malformaii. Capacitatea receptiv a totalitii noastre psihice care permite manifestrilor psihosomatice, adeseori conflictuale, s coexiste i s se exprime fr nicio rezisten n actele noastre. Starea fr dorine de care pomenete ntreaga literatur taoist. Yin i yang snt termeni eseniali n filozofia taoist clasic nsemnnd luminosul i obscurul, activ i pasiv, masculin i feminin, cald i rece. La nivelul nelegerii populare, yin i yang confirm opiniile noastre legate de complementaritate, de extreme opuse, de polaritate, existente n snul unitii. Yin i Yang nu pot coexista, aa cum lumina zilei nu coexist cu ntunericul nopii, ci alterneaz. Taoismul este o tiin a alchimiei, mai ales c multe dintre scrierile care i-au stat la baz au fost obinute n timpul expediiilor maritime n cutarea ,,Insulelor celor Fericii. Taoismul poate fi caracterizat i ca o form chinez de yoga. Pe taoiti i-a caracterizat ntotdeauna dispreul fa de bogie i fa de putere, caracteristici specifice la mai toate religiile lumii. Taoitii cred i susin c viaa reprezint cel mai mare bun posedat de om. La baza taoismului mare importan au constituit armatele religioase care luptau 6

pentru aprarea statului, societile revoluionare i filosofia lui Lao-tze. Artele mariale i-au gsit un loc special i au fost ncadrate n acest sistem religios i filosofic. Cuvntul Taoism deriv de la ,,Tao care nseamn cale, drum. Originea taoismului Izvorul principal de informare este canonul taoist (Tao Ts ang) sau ,,Coul Tao. Colecionarea textelor taoiste s-a fcut n mnstiri. Se crede c una dintre cele mai bogate colecii de scrieri taoiste se afl la mnstirea Po-yun-kuan din partea de sudvest a oraului Beijing i a fost alctuit de-a lungul a 15 veacuri. Aceasta cuprinde nu mai puin de 1120 de volume. Multe scrieri nu snt ns datate i nu poart numele autorilor. Textele snt foarte greu de descifrat deoarece se folosete un limbaj esoteric accesibil celor iniiai. Unele din aceste cri se pretind a fi revelaii divine, ntruct au fost scrise n stare de trans. De exemplu, se tie cu certitudine c lucrarea ,,Textul clasic al camerei galbene sau lucrarea Adevratul text clasic al Marelui Mister au fost scrise ntr-un limbaj criptic i esoteric undeva la nceputul secolului al II -lea d. Hr. La temelia propriu-zis a taoismului se afl ns lucrarea atribuit lui Lao-tze intitulat ,,Tao Te Ching - Cartea despre Cale i Puterea ei i Cartea lui Chuang-tzu ( Informaii culese din Istoria Religiilor, Pr. Conf. Dr. Alexandru Stan, Prof. Dr. Remus Rus, Ed. Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne-Bucureti, 1991 p. 268). Dat fiind situaia, unii cercettori au pus de multe ori problema existenei lui Lao -tze, dac el a fost un personaj istoric sau un mit. Legenda din spatele doctrinei ntemeierea taoismului se leag de figura legendar a lui Lao-tze sau Lao Tan. Despre viaa sa avem puine informaii. Vechile tradiii spun c s-a nscut n satul Chou n anul 604 .d.Hr. i c a funcionat la arhivele imperiale din Leh-Yang, capitala statului Chou. Meditnd asupra inutilitii formelor de guvernare, el ajunge la concluzia c i funcia pe care o deinea era fr rost. Exist informaii n tradiie c Lao Tan ,,s -a ntors la casa sa. Aici fiind mpins de dorina de a scpa n necunoscut, de a evita orice vizitatori, printre care se afla i Confucius, filosoful btrn se hotrte s fug nspre Apus. Pzitorul porii de Apus, prietenul su Yin-hsi, l oprete, convingndu-l s-i pun n scris ideile sale filosofice. El rmne aici timp suficient pentru a redacta ,,Cartea despre Cale i Puterea ei-Tao Te Ching, n fraze scurte, obscure i criptice, dup care dispare ntr-o cru tras de doi boi negri. Originea taoismului se pierde n negura istoriei. El se contureaz ca religie organizat abia n primele secole dup Hristos, influennd viaa a milioane de oameni. Practicile i credinele care caracterizeaz taoismul religios merg n timp i se leag de activitile amanice i de tehnicile primitive magice de vindecare a bolilor ( Alexandru Stan, idem. ) Chintesena taoismului este legat aadar de deertciunea unei viei puse n slujba puterii cu orice pre. Aspectele materiale n-ar trebui s primeze pentru c n fond snt efemere. Aceasta este o idee comun aproape tuturor religiilor. Pe taoiti i-au caracterizat n permanen dispreul fa de bogie i putere. Viaa este cel mai mare bun posedat de om. Filosofia taoismului ,,Spre deosebire de confucianiti, care concepeau omul ca pe o fiin raional i moral avnd anumite obligaii naturale fa de societate i stat, taoismul filosofic consider omul ca pe o fptur a naturii i susine c instinctele, sentimentele, imaginaia, nchipuirea trebuie lsate s se manifeste liber. n plus, n ti mp ce confucianitii erau preocupai cu nvtura i realizarea unui stat civilizat i drept, 7

taoitii credeau c oamenii trebuie s imite natura. Dorina taoitilor era de a se rentoarce la tradiiile primare chineze dinainte de apariia regilor i minitrilor, n sperana c vor descoperi n ele principii i valori durabile. De fapt taoismul pune n valoare realitatea lumii n toate expresiile ei. Formele taoismului Existau dou forme de taoism, filozofic, numit i tao-chia (coala lui Tao), i taoismul religios (tao-chiao) care include toate curentele mistice i alchimice. Taoismul filozofic se inspira din conceptele dezvoltate de Lao-tzu n celebra sa carte Tao-te ching ca de pild: vidul (wu), nonaciunea (wu-wei), i rentoarcerea (fu). Tao nsui este prezentat de Lao-tzu ca fiind ceva ce nu poate fi descris sau numit, ca originator i susintor al tutror fiinelor i lucrurilor (cele-zece-mii-de-lucuri) din univers. Taoismul religios se aseaman din multe privine cu religiile clasice i ofer credincoilor un Tao sau Laotzu deificti, plus ritualurile (liturghiile asociate lor). colile mistice, urmresc obinerea vieii lungi sau chiar a nemuririi prin practici corporale, tehnici de respiraie i elixiruri magice. n opinia specialitilor, aceste dou curente - tao-chia si tao-chiao - nu pot fi separate definitiv. Taoismul filozofic i cel religios/mistic convieuiesc i se influenteaz mutual. Termenul tao-chia a fost folosit pentru prima oar n Dinastia Han (206 .d.C. - 220 d. C.). El desemna grup de filozofi i adepii lui centrai pe speculaiile privind natura lui Tao, neles ca principiu unic i necreat al Universului. Toi aceti adepi se opuneau deschis pedanteriei filozofiei etice a lui Confucius i excelau n tendine nihiliste i hedoniste privind relaia omului cu sine i cu semenii. Maetrii care au inspirat micarea filozofic snt Lao-tzu, Chuang-tzu, Lieh-tzu i Yang-tzu. Fr a avea un canon i o liturghie specifice (aceasta miscare respinge ideea deificrii lui Tao sau Lao-tzu), se consider c operele care constituie patrimoniul lor snt Tao-te ching, Chuang-tzu (lucrare omonima) i I-ching. Conceptia filosofica a taoismului este expusa in lucrarea Dao de jing (Cartea sacra despre dao si de), creata de Lao-zi (mai jos, o sculptura in piatra reprezendandu-l pe Lao-zi).Aceasta conceptie este mai mult sugerata, prin analogii, imagini si simboluri inzestrate cu o extraordinara capacitate persuasiva. De accea ii revine celui ce-si propune sa studieze lucrarea indatorirea de a sistematiza ideile din cele 81 de scurte capitole, care erau menite sa ofere tema de meditatie ascetilor taoisti.In lucrare pot fi identificate trei nuclee ideatice: dao (cit. tao), de (cit. te) si wu-wei (cit. u-uei). Intre ele se stabilesc raporturi logice complexe, raporturi de subordonare dar si de interconditionare.Notiunea centrala este aceea de dao, insa acest termen este intalnit inca inainte de creatia filosofiei taoiste. Sensul general al lui dao este acela de cale sau drum, iar in filosofia taoista are doua semnificatii: cale a lumii, ordine universala necesara, si de principiu al lumii, in sensul de origine a lucruruilor, dar si substanta, comparabil cu arche-ul gandirii presocraticilor;Reuniunea acestor doua sensuri poate fi exprimata ca dao este si calea, si calatorul, adica si legea lumii dar si temeiul ei ontologic. Intr-un mod asemanator, Heidegger spunea ca dao este drumul care pune totul in miscare. Primordial ramane totusi, primul sens, acela de drum necesar a l lumii, ordine, randuiala universala. Desi este sesizabila asemanarea gandirii chineze cu cea greaca, filosofia greaca se concentreaza asupra substantei ce sta la baza lucrurilor, iar cea chineza se ocupa mai ales de ordinea necesara, de legea ce guverneaza universul.Prin urmare, filosofia taoista sugereaza existenta unei legi generale, iar tot ce exista este subordonat acestei ordini cosmice.Lucrurile sunt in permanenta schimbare, iar alternarea lor perpetua intre yin (frigul, umezeala, intunericul, pasivitatea feminina) si yang (caldura, uscaciunea, lumina, activitatea masculina), fiind guvernata de dao. Aproape in fiecare capitol este exprimata ideea de opozitie, dar si de 8

complementaritate prin interactiune dinamica, actiunea lui dao.In Dao de jing pot fi intalnite si idei paradoxale, dar care exprima acceasi idee de lume interactionista si dinamica: viata si moartea se succed , viata omului poate fi pazita numai daca o dispretuim, in lupta dintre viata si moarte, viata, noul inving, desi initial sunt mai slabe, si altele.Astfel ajungem la partea cea mai interesanta a taoismului: valorizarea pozitiva a unor calitati considerate inferioare chiar negative ca slabiciunea (cel slab il invinge pe cel puternic), supunerea, pasivitatea, blandetea (opusa pornirilor agresive), mai exact a calitatilor yin, a principiului feminin, in opozitie cu principiul masculin (yang). Ideea de superioritate a slabiciunii asupra fortei, a victoriei celui slab asupra celui puternic, sta la baza scolilor chineze de arte martiale.Dao este omniprezent, insa el nu poate fi accesibil organelor de simt, iar nici ratiunea nu il poate decat exprima prin limbaj. Dao poate fi gasit numai atunci cand omul il elibereaza mental de haosul evenimentelor. In plan etic, toate acestea conduc la teoria non-actiunii. Intelegerea adevarata a lui dao se realizeaza doar prin extaz, prin contopirea transrationala cu absolutul. De la filosofie se trece astfel, la mistica. Ratiunea permine insa numai o anumita exprimare a lui dao. Dao este esena omului ,,Dao este principiul imanent al realitii, suflul universului i esena omului, este ritmul secret al naturii, logica nsi a nencetatelor transformri. Tradiiile filosofico religioase din Asia Oriental s-au dezvoltat rmnnd profund ancorate n ideea c adevrul ultim se afl n nelegerea intuitiv a identitii de substan ntre relativ i absolut. Dao este ,,Calea, principiul obiectiv i adevr ultim care trebuie s fie nelese i experimentate n permanenta cutare interioar. Mam a tuturor lucrurilor, Dao le apr prin puterea sa i le poart nainte n ciclul lor etern. Dar el este fr form, fr limite, fr nume. n locul unui adevr revelat, taoismul propune ns o enigm. Cu toii cunosc dao, i totui nimeni nu l poate defini ( Manual de istorie a religiilor, Giovanni Filoramo, Marcello Massenzio, Massimo Raveri, Paolo Scarpi, p. 353 ) Ca i n alte religii orientale panteismul joac un rol important i n aceast religie. Divinitatea este impersonal, se afl n tot universul, dar nu are nume i form. De aceea aceste religii snt i foarte dificil de neles. Iat ce spune un citat din Zhuangzi: Raiunea, orict s -ar osteni, este incapabil s cunoasc, gura, orict s-ar csca, e incapabil s exprime...Exist ceva care ine firele tuturor lucrurilor, dar nimeni nu i vede forma. Micoreaz, mrete, umple, golete, cnd ntunecat, cnd luminoas; cnd e soare rennoiete, cnd e lun transform-zi dup zi, e activ chiar i atunci cnd nimeni nu i vede efortul. Viaa este desctuat de ceva, moartea se ntoarce ctre ceva, nceputul i sfritul snt opuse unul altuia ntr-o nlnuire fr sfrit-i nimeni nu cunoate sfritul. Yin i Yang Dou aspecte antitetice ale lui Dao snt Yin i Yang. Yin fa de yang nseamn femininul fa de masculin ntunericul fa de lumin, recele fa de cald, pasivul fa de activ, potenialitatea fa de realizare, internul fa de extern. ,,Este o modalitate de a raiona tipic taoismului, unde opusele snt relative i egale ca valoare, unde o polaritate se transform cu timpul n contrarul su. neleptul taoist tie s vad umbra n miezul zilei, femininul n masculin, fora n slbiciune. Tradiia sapienial a Occidentului 9

a fost dominat de opoziii foarte puternice, ca Dumnezeu-lume, suflet-trup, realitateaparen, bine-ru, n care primul termen este mereu superior din punct de vedere ontologic celui de-al doilea...n gndirea chinez, n schimb, fiecare dintre cele dou polariti conceptuale yin i yang depinde de cealalt i o reclam pe cealalt pentru a fi neleas. Cele cinci faze-Lemnul, Focul, Pmntul, Metalul i Apa-snt identificate de gndirea taoist ca specificaii ulterioare inerente elementelor naturii, ca ,,ageni care pun bazele varietii formelor lumii. n combinaie cu yin i cu yang, ele creeaz o schem de o mult mai mare complexitate, care clasific ntregul real i ncadreaz fiecare lucru ntr-un sistem dinamic de corespondene ( Manual de istorie a religiilor, ibid. ) Termenul: de Ceea ce leaga fiintele de legea universului se exprima in de, a doua notiune fundamentala a taoismului.De cuprinde atat un sens ontologic, cat si unul etic si politic.Sensul ontologic sugereaza de ca esenta a lucrurilor individuale care participa la ordinea lumii si care se supun lui dao. Este manifestarea in lucruri a lui dao.Sub aspect etic, de este virtutea umana, calitatea individuala a omului care l-a cunoscut pe dao, conformanduse.Profesorul I. Banu evidentia ca de nu este numai norma etica, ci si norma politica (norma a guvernarii optime), in virtutea legaturii organice intre etic si politic in taoism, si nu numai.Aceste sensuri sunt inseparabile, din moment ce omul si natura sunt considerate a forma un intreg, supus aceleiasi legitati generale. Termenul: wu-wei Cea de-a treia notiune fundamentala a taoismului este wu-wei non-actiunea, neinterventia. Aceasta exprima legatura dintre comportamentul individual cu ordine universala, dao.Non-actiunea este atat norma etica individuala, cat si norma politica de guvernare.Sub raport etic, ea exprima acel comportament al omului care respinge calitatea umana de de, ce are o intemeiere cosmica in dao.Sub raport politic, nonactiunea este acea comportare a conducatorilor de stat care consta in evitarea oricarei actiuni ce ar stanjeni desfasurarea mersului natural (dao) al vietii sociale de stat.Nonactiunea nu inseamna imobilism total: omul trebuie sa se manifeste, sa actioneze, dar numai in sensul care nu implica schimbarea arbitrara a realitatii, ci conservarea ei. Wuwei este astfel tradus prin retinerea de la actiuni contrare naturii.Starea sociala de echilibru este aceea in care se respecta interesele poporului, in care nu exista razboaie si nedreptate.Societatea care ar trebui sa inlocuiasca ceea ce se gaseste acum este totusi foarte vag descrisa in lucrare. Ea pare o societate arhaica, iar in aceasta privinta, non-actiunea inseamna a conserva ceea ce dainuie din trecut, in opozitie cu ce este nou. Wu-wei este astfel opozitia fata de civilizatie si progres. Condamnarea civilizatiei este de asemenea regasita in gandirea lui Rousseau. In taoism, critica adusa civilizatiei, condamnate pentru artificialitatea ei, este insotita de ideea de contopirii cu natura materna, a pierderii de sine in lume.Aceasta idee a condus la mistica taoista in care rolurile principale sunt jucate de catre asceza si tehnicilele extazului. Concepia despre divinitate Panteonul taoist ocup cel mai mare numr de zeiti pe care le cinstesc chinezii. O alt structur specific a acestui panteon const n aceea c este organizat dup structura societii chineze. Ierarhia panteonului taoist seamn foarte mult o administraie guvernamental. Foarte multe zeiti au fost personaje istorice, eroi populari zeificai dup moartea lor. ,,Toate zeitile se slluiesc n cer, fiecare avnd lcaul ei propriu. n fruntea panteonului se afl ,,Supremul i Augustul mprat de Jad 10

numit ,,Cerul Tat. El este creatorul fiinelor umane, pe care le-a modelat din lut. Dup ce le-a modelat, le-a pus la soare pentru a se usca. Venind ploaia, el s-a grbit s le adune. Unele statuete au fost ns distruse de ploaie. Acetia snt oamenii bolnavi din lume. Creatorul avea ca soie pe Regina Mam Wang i o mulime de servitori. n timpul monarhiei, mpratul n persoan i aducea dou jertfe anuale, la solstiiul de iarn i de primvar, n Templul cerului, situat n suburbia sudic din Beijing. Urmau apoi zeitile naturii i cele siderale, adic zeii soarelui i lunii, ai ploii, tunetului i vntului. fiecare din aceti zei avea n sarcin s rsplteasc sau s pedepseasc pe oameni pentru faptele svrite ( Alexandru Stan, ibid. ) Exist i zei ai culturii: zeul literaturii i al examenelor. Zeul examenelor avea o nfiare foarte hidoas, iar legenda spune c atunci cnd era pmntean, mpratul, vznd ct este de urt n -a vrut s-i ratifice doctoratul, din aceast cauz a ncercat s se nece, dar broasca estoas ,,Ao l -a scos afar din ap. Nemuritorii din taoism Printre lupttorii chinezi au circulat povestiri despre un cerc de oameni cu nsuiri deosebite care au atins nemurirea practicnd disciplina i asceza taoist. Muli dintre acetia erau maetri desvrii n arta rzboiului i erau vzui foarte rar i nu de oricine. Cnd japonezii au invadat China se vorbea despre un personaj care bga groaza n soldaii japonezi. Aprea ca o fantom n mijlocul lor, cspea ct mai muli dintre ei i apoi disprea ntr-un mod misterios. Interesant este faptul c acest tip legendar se lupta doar cu minile goale, prea n vrst, avea prul i barba lungi, albite de trecerea oamenilor. Era unul dintre ,,Nemuritori. ,,Paginile din Zuangzi au fixat imaginea nemuritorilor, o viziune luminoas de libertate care va inspira hagiografiile. Nemuritorii triesc pe munii sacri ai miturilor, pielea lor este alb ca neaua i ca gheaa, oasele lor snt asemenea jadului, chipul strlucitor, o aureol le nconjoar capul, ntregul lor trup radiaz lumin. Snt de o amabilitate i o delicatee virginale. Se hrnesc cu vnt i beau rou. Apar i dispar, confundndu-se ntr-att cu mediul ambiant, nct nici nu se mai pot distinge de acesta. Ies din pmnt sau se ridic la cer n mod magic, n plin zi ( Manual de istorie a religiilor, ibid. ) n concepia taoist este implementat credina c prin anumite tehnici corporale omul poate deveni nemuritor: ,,A fixa drept scop credincioilor nemurirea corporal nsemna s te expui pericolului iminent de a fi contrazis pur i simplu de fapte. Se nelegea de la sine c aceast nlare la cer nu putea fi dect excepia i c, de fapt, chiar cei mai zeloi daoiti mureau la fel ca ceilali oameni. De aceea o astfel de credin nu se putea rspndi dect cu o anumit interpretare a modului n care se poate scpa de moarte. Interpretarea recunoscut era urmtoarea: practicantul devenit nemuritor las impresia c moare, pentru a nu produce confuzie n societatea uman, n care moartea este un eveniment normal. Este nmormntat cu ceremonialul obinuit, dup cuviin. Dar e numai o fals moarte: n sicriu se afl o sabie sau un b de trestie cu aparena unui cadavru. Adevratul corp triete cu Nemuritorii; iar aceasta se numete ,,eliberarea leului( Mircea Eliade, Istoria credinelor i ideilor religioase ) Preoii nu mnnc gsc, bivol, cine i ipar ,,Taoismul are o preoie instituit. Pentru a deveni preot trebuie ndeplinite o serie de condiii printre care cele mai importante erau inteligen, nfiare plcut, comportament ales. Preoii instituii se abin de la carne de gsc, de cine, de ipar i de bivol. Nu consum carne de bivol deoarece se crede c acest animal a fost folosit de Lao-tze n cltoria sa spre Apus. Practicile rituale de la templele taoiste s-au mbogit n urma contactului cu budismul ( Alexandru Stan, ibid. ) Pentru activitile religioase un 11

loc important l ocup ntr-un templu taoist arztorul de tmie, iar conductorul unui templu este numit ,,Administrator al arztorului de tmie. Exist i srbtori religioase dintre care un loc preponderent l ocup festivalurile Chiao care se in pentru pace, mpotriva catastrofelor naturale i n restaurarea unor temple. ( tefan Botoram) Citate din Tao-te ching Calea (Tao) care poate fi numit nu este Calea Ultim. Numele dat Cii nu poate fi numele venic. Fr nume este esena Cerului i a Pmntului. Dnd Cii un nume este ceea ce creaza toate lucrurile (cap. 1) neleptul astfel practic Non-aciunea i nva pe alii prin exemplu, nu prin vorbe. (cap. 2) Conductorul se manifest cu modestie, Nu arat poziii de putere, Astfel c oamenii nu se vor confrunta. Nu pune pre pe lucruri, Astfel c oamenii nu vor fura. Nu arat lucruri care pot fi dorite, Astfel c oamenii nu-i vor strica inimile. neleptul conduce astfel oamenii inndu-le inimile pure, dndu-le mncare, Necreindu-le ambiii i ntrindu-le sntatea

Taoismul are la baz nvturile lui Tao Te Ching, un scurt script din secolul al VI -lea .e.n. din China. Religia se ntemeiaz pe armonia spiritual a individului i se concentreaz pe responsabilitatea social. Se estimeaz c n lume exist 20 de milioane de adepi, majoritatea cu reedina n China i Asia de Sud. n timp ce taoismul istoric a fost limitat n aceste zone, influena sa n Occident e n cretere n domeniile medicinei alternative i artelor mariale, cum ar fi Tai Chi. Convingeri: Obiectivul general al taoismului este realizarea armoniei cu Tao, fr a avea dorine, trind simplu i n spiritul conceptului central al religiei Wu Wei "fr aciune". Taoitii spun c "apa este moale i slab, dar poate muta pmntul i poate crpa pietrele". Credina const n omul care reprezint un microcosmos pentru univers i corpul su se conecteaz cu cele cinci elemente chinezeti: lemnul, focul, pmntul, metalul i apa. Practica: Baidai, forma de rugciune care implic plecciunea n faa unui altar, n timp ce persoana ine ntr-o mn bee, este practicat la scar larg de taoiti. n anumite perioade ale anului, produsele alimentare sunt oferite ca ofrand zeilor i/ sau rudelor plecate dintre cei vii, n timp ce n alte perioade, strzile prind via prin parade, focuri de artificii, muzic tradiional i flori. Ghicitul i astrologia au fost asociate mult timp cu taoismul. Diviniti: Taoismul tradiional este credina politeist i n zei, ierarhizai, care pot oscila n importan. Exist multe dezacorduri cu privire la care divinitate este 12

considerat cea mai important, printre ele se numr mpratul de J ad, Laozi, Cei trei puri i Hong-jun-lao-zu, marele iniiator". Simboluri: -Yin-Yang (Taijitu), cel mai utilizat pe scar larg i desigur, simbolul taoist cel mai uor de recunoscut, simbol comun, folosit pe steaguri, podele din temple sau cusute pe hainele clericilor. -Opt trigrame (Bagua), reprezint primul concept taoist filozofic. -Un alt simbol este Tao (a se vedea poza), iar un altul reprezint un zig zag cu un apte stele. Taoitii consider polii divini, iar acest simbol reprezint Constelaia Carul Mare. Templele taoiste sunt acoperite cu steaguri ptrate sau dreptunghiulare, scrise sau cu diagrame. Ambele au dublu rol, unul decorativ i cellalt de talisman. I-Ching sau Cartea Schimbarilor este si astazi la fel de importanta ca si acum cinci sau opt mii de ani, cand a aparut pentru prima data. Aceasta carte contine principiile pe care se intemeiaza filozofia chinezeasca si, impreuna cu Biblia si Coranul, reprezinta una dintre cele mai studiate lucrari din lume, fiind apreciata pentru informatiile pretioase pe care le contine in paginile sale.IChing, care reprezinta un ghid de divinatie si consiliere morala, este piatra de temelie a culturii chineze si a altor culturi asiaticei. Studiul acestei carti si al principiilor taoiste fundamentale pe care este construita filozofia sa, sta la baza stiintei feng shui, a medicinii chineze si a celor mai multe arte martiale. Interpretarea cartii I-Ching inlesneste adoptarea unor decizii fundamentale cu privire la razboi, dragoste, afaceri si multe probleme personale si politice.Principiile taoiste afirma ca in cadrul universului exista necunoscutul acesta este numit Tao si e reprezentat printr-un simbol care incorporeaza polaritatea fundamentala a universului din principiile yin si yang. Cele doua forte universale sunt unite intr-o perpetua miscare a schimbarii si reprezinta notiunea conform careia dualitatea si polaritatea sunt intr-un permanent flux -nimic nu este exclusiv bun si nimic nu este exclusiv rau si toate lucrurile se afla intr-o necontenita miscare.Pentru taoisti, adevarata virtute constituie rezultatul unui echilibru si al unei armonii cu universul, notiune evidenta si in credintele budiste. Forma si utilizarea cartii I-Ching deriva de la aceste principii yin si yang, yin fiind reprezentat prin doua linii scurte, iar yang printr-o linie mai lunga si mai groasa. Divinatia in I-Ching Cele mai vechi consemnari ale practicii divinatiei de intelepciune din China se refereau la interpretarea crapaturilor de pe oasele aruncate in foc si a fisurilor de pe carapacea de broasca testoasa. Aceste crapaturi contin paralele cu aranjamentele yin si yang, si pe prima carapace de broasca testoasa suprapunerea acestor linii forma opt trigrame.Aceste trigrame ilustreaza cele opt forte primare ale universului. Atunci cand sunt inmultite cu opt, ele reprezinta toate posibilitatile de interactiune ale acestor forte intre ele. Figurile respective, compuse din 64 de linii, care reprezinta realitatea la toate nivelurile, sunt cunoscute sub numele de kua. CarteaI-Ching contine cate un capitol pentru fiecare din aceste rezultate posibile, in care se explica semnificatia modelului si se arunca o privire spre viitor.Dupa unele pareri, primul care a recunoscut si a inteles acest sistem al simbolurilor lineare al celor opt trigrame de pe carapacea de broasca testoasa a fost Fu Hsi, primul imparat legendar al Chinei. Alte povestiri relateaza ca Fu Hsi a fost primul care a notat sistemul, dar nu pe o carapace de broasca testoasa, ci pe spatele unui caldragon iesit din Fluviul Galben. Semnele inregistrate ca Ho Tu sau Harta Fluviului Galben au fost interpretate in conformitate cu un aranjament simetric timpuriu al celor opt trigrame. Un alt imparat legendar, Yu, a modificat ulterior acest sistem dupa ce a vazut un model asemanator pe o carapace de broasca testoasa in fluviul Lo. Harta Lo Shu avea sa fie interpretata mai tarziu in conformitate cu un alt sistem asimetric, care incorpora cele patru anotimpuri si cele cinci elemente si facea referire la ordinea schimbarii in lumea vizibila.Indiferent care din versiuni este cea corecta, ambele relatari sunt de acord in privinta faptului ca urmatoarea modificare a sistemului a avut loc pe vremea dinastiei Shang, intre 1766 1121 i. Hr. Wen Wang, numit, de 13

regula, regele Wen, era un senior feudal foarte puternic, condamnat la moarte si incarcerat de catre imparatul Chou Hsin din dinastia Shang. In timp ce lancezea in inchisoare, se spune ca ar fi studiat trigramele si le-ar fi combinat in hexagrame si in simboluri kua. Dupa aceea, a denumit cele saizeci si patru de hexagrame si le-a aranjat in ordinea lor actuala, anexand si un bogat text explicativ.Un an mai tarziu, a fost eliberat din inchisoare si i-a dezvaluit fiului sau, ducele de Chou, cercetarile si modificarile sale. Ducele a devenit ulterior intemeietorul dinastiei Chou, dupa rasturnarea de la putere a lui Chou Hsin si a adaugat modificarile facute. Din acest motiv, noua versiune a cartii este numita adesea Chou-I sau Schimbarile lui Chou.Ultima modificare si stabilirea numelui actual s-au produs in secolul al V-lea i. Hr. Kung Fu-Tze (Confucius) a studiat Chou-I si a mai adaugat un nou comentariu filozofic, suprapunand ideile confucianismului peste principiile taoismului.Pentru lectura cartii I-Ching exista doua metode principale, ambele bazate pe generarea aleatorie a unor selectii binare. Metoda traditionala este un proces complex, care presupune manipularea a cincizeci de paie uscate, iar modelul care rezulta de aici ilustreaza o anumita secventa de hexagrame.Metoda mai simpla si mai frecvent folosita consta in aruncarea unor monede. Fata de deasupra a monedei (cea care se vede atunci cand aceasta cade) indica trasarea unei linii yin sau yang, care, la randul ei, constituie o anumita secventa de hexagrame.Desi ambele sisteme genereaza controverse, deoarece duc la distributii foarte diferite pentru liniile yin si yang, ambele tehnici sunt apreciate si utilizate pe scara larga pentru divinatie si indrumare.I-Ching a fost cunoscuta pentru prima data in Occident in anul 1882, cand James Legge a oferit cea dintai traducere a cartii in engleza. Dar Legge nu era de acord cu functia oraculara a cartii, si aceasta nu a starnit un interes deosebit pana cand nu a atras atentia cunoscutului psiholog Carl Gustav Jung.

Arta taoist a iubirii

Sexualitate spirituala - Arta iubirii spirituale
"Pentru a stpnii oamenii si a servi admirabil cerul, nimic nu e mai pretios dect moderatia si cumptarea. Cci numai cel ce practic cumptarea va obtine cu repeziciune TAO. Cel ce obtine cu repeziciune TAO va dobndi toate virtutile si fericirile. Cel ce dobndeste toate virtutile si fericirile va avea succs n tot ceea ce va ntreprinde. Cel ce are succes n tot ceea ce ntreprinde dobndeste o putere si o armonie ce nu cunosc limite."

La prima vedere, arta taoist a iubirii pare a fi o metod radical diferit de aproape toate conceptiile occidentale n materie de sexualitate si tehnic amoroas. Teoria si practica artei iubirii taoiste a format, de -a lungul secolelor, principiul fundamental al raporturilor sexuale n China si este semnificativ de constatat c, timp de mai bine de 2000 de ani, s-a practicat aici cu succes tehnica pe care azi o numim "coitus reservatus" sau continenta sexual, fr ca aceasta s aduc vreun prejudiciu snttii oamenilor si calittii urmasilor. Tao reprezint o ntelepciune care dinuie de mii de ani. Ideea fundamental a filozofiei taoiste este c energia atotptrunztoare si elanul vital sunt sursa vietii. n organizarea universal a lucrurilor si fenomenelor, fiinta uman este o creatur minuscul, aproape insignifiant si vulnerabil, care nu poate spera la armonie sau la o viat fericit, dac nu trieste n echilibru deplin cu aceast surs subtil macrocosmic, dubl, de Viat si Putere. Tao este energia infinit a naturii. Cel care vrea s practice Tao trebuie s fie realmente destins, sau cu alte cuvinte deschis si natural, pentru a putea intra n rezonant perfect cu aceast energie infinit. Arta taoist a iubirii a fost structurat pe scheletul acestei filozofii lipsite de artificii, plin de prudent, spirit de "economie", putere si suplete.

14

Sexul taoist sanatate, longevitate si placere

Sexul taoist este contributia culturii chineze la erotism; adevaratul sex taoist se refera atat la sanatate si longevitate, cat si la placere. Noi, occidentalii, abia ne obisnuim cu idea ca sexul si sanatatea coexista in mod fericit, dupa ce am trait secole intregi cu idea ca sexul e murdar.Pe langa felul unic in care a abordat sexul, China are si o indelungata istorie dar si de utilizare a acupuncturii, o forma de vindecare neinvaziva remarcabila, bazata pe energia vitala a corpului, chi, care circula pe trasee numite meridiane. Acele meridiane servesc la transportul energiei sexuale si placerii din organele genitale in intregul corp. Desi intre sexul taoist si cel tantric exista multe asemanari, exista totodata si diferente. Originile filosofice. Sexul taoist isi are originea in taoism, filosofia antica chineza care s-a nascut din observarea atenta a lumii naturale. Tao este universul, natura, dar si curgerea sa si procesul natural. Inteleptii taoisti au exprimat idei paradoxale despre felul in care oamenii pot trai in perfecta armonie cu legea naturala. Si undeva, pe calea aceasta, s-au oprit si asupra sexului, in parte datorita influentelor tantrice venite din India. Dar, din nou, temelia locala a ramas solida. Un stalp de rezistenta a sexului taoist a fost intotdeauna legatura acestuia cu sanatatea si longevitatea. Sex, longevitate si sanatate. Desi sanatatea preocupa pe toata lumea, indiferent de varsta, destul de putini investesc in longevitate, cel putin pana ajung la varsta de mijloc. Si inca si mai putini o coreleaza cu sexul. Taoistii erau de alta parere: la ei sexul, sanatatea si longevitatea sunt intim legate. Si pentru a afla de ce, trebuie sa reevaluam diferenta dintre orgasm si ejaculare. Din punctul de vedere al taoistilor, ejacularile frecvente diminueaza puterea unui barbat si il poate imbatrani prematur. De fapt, in toate formele de viata, actul reproducator epuizeaza energiile esentiale. Privind orice, de la copaci la somoni si insecte, invatam aceeasi lectie: functia sexuala are un rol central pentru toate formele de viata, iar cand acest rol s-a sfarsit, urmeaza declinul fizic. In regnul uman, totusi, exista doua mari diferente in ceea ce priveste sexualitatea: in primul rand, noi facem sex tot anul, nu doar sezonier, ca rudele noastre din regnul animal. Si, in al doilea rand, se pare ca latura noastra spirituala este unica, ceea ce are un impact unic asupra sexualitatii umane.Oamenii pot face dragoste foarte des tot anul si in fiecare zi daca vor. Din nefericire, in viziunea taoista, sexul astfel practicat va slabi pana la urma barbatul si il va imbatrani prematur. Dar oamenii au totodata capacitatea de a face sex astfel incat sa-si imbogateasca placerea si chiar corpul. Sexul intens, spiritual, intareste corpul, mintea si spiritul. Yin si yang. Principiul polaritatii se afla, de asemenea, la baza sexului taoist. Vechii intelepti au vazut ca tot ce se afla in natura are o contraparte opusa, dar complementara: iarna/vara, zi/noapte, cald/rece, barbat/femeie etc. Mai mult, asa cum demonstreaza celebrul simbol yin-yang, totul contine ceva din opusul sau. Tu, ca barbat, ai o latura feminina. Nu este doar natural si necesar: numai acceptand asta si comportandu-ne in consecinta poti deveni un intreg. Da, adevarata intimidate si legatura profunda pot fi dificile pentru unii barbati, dar inauntrul lor se afla calea catre intregire si satisfactia suprema. Poti fi in continuare un barbat obisnuit. Dar de ce sa nu vorbesti cu partenera cand ea simte nevoia, sa n-o asculti si sa nu-ti pese de sentimentele ei ca si de ale tale?

15

Daca inveti sa accepti femininul si masculinul din tine, vei fi mai putin afectat si de batalia dintre sexe din lumea exterioara.Productia de hormoni si chi. Stiinta occidentala ne spune ca hormonii sexuali masculini sunt produsi in testicule. Taoistii adauga ca energia vitala chi se produce tot acolo si ca ea fie se pierde prin ejacularea spermei, fie e mentinuta cand se retine sperma. Mai mult, sexul taoist ne invata ca productia de hormoni este in stransa legatura cu retinerea sau pierderea spermei. Stim ca anumiti hormoni masculini incep sa se imputineze pe masura ce barbatul inainteaza in varsta. Prin practicile sexuale taoise poti spori energia vitala si productia de hormoni si astfel incetinesti imbatranirea. Cu alte cuvinte, sexul este o strategie eficienta anti-imbatranire.

Satisfacerea femeii in sexul taoist

Un adevar dur si trist: majoritatea femeilor nu sunt satisfacute sexual in relatiile lor de cuplu. Barbatii nu sunt inca complet convinsi de necesitatea satisfacerii depline a partenerei lor in decursul desfasurarii actului sexual. Pentru o femeie normala care a depasit de mult faza de initiere sexuala si a ajuns sa aprecieze satisfactia orgasmului, nu numarul mare de copulari pe noapte o cauta la barbatul cu care a decis sa se impreuneze, ci calitatea actului. O data, dar bine! zic femeile care au avut fericirea sa fi putut trece macar printr-o singura experienta perfecta. Ce inseamna bine? Aici nu se pot da raspunsuri stereotipe, universal valabile. Fiecare femeie isi are binele ei in functie de o multitudine de factori. Dar filosofia Tao ofera solutii care au meritul de a indeplini dezideratele esentiale ce compun acest atat de dorit bine: durata mare (masurabila uneori in ore!) a actului sexual, cu garantia atingerii orgasmului venerian (adica al femeii) de un numar ridicat de ori; diminuarea sau chiar anularea sentimentului de satietate ce apare la barbat in conditiile unei indelungate convietuiri cu aceeasi femeie. Atingerea capacitatii psiho-fiziologice de amanare a ejacularii mareste increderea in sine a barbatului si ii permite sa mentina o frecventa ridicata a savarsirii actului sexual fara schimbarea partenerei. Iata cu adevarat un dar nepretuit facut oamenilor! Importanta satisfacerii femeii si a intelegerii faptului ca orgasmul barbatului si ejacularea nu sunt unul si acelasi lucru au devenit puncte importante ale sexologiei moderne. In viziunea taoista a iubirii, exista cateva caracteristici privind satisfacerea deplina a femeii, mentionate intr-un dialog din sec. X dintre imparatul Chan Li si confesoarea lui, Su Niu pe tema Cum respecta barbatul satisfacerea femeii?. Raspunsul a fost: Exista cinci criterii, cinci dorinte si zece recomandari. Barbatul trebuie sa respecte aceste conditii si sa reactioneze corespunzator. Cele cinci conditii sunt: 1. Fata femeii se inroseste, iar urechile ii sunt fierbinti. Aceasta inseamna ca gandul la iubire i-a coplesit ratiunea. In acest moment, barbatul trebuie, moderat, sa inceapa actul

16

sexual intr-un moment excitant, sa introduca penisul nu prea adanc si sa astepte, urmarind reactia urmatoare. 2. Nasul partenerei transpira, iar mameloanele se umfla. Aceasta inseamna ca focul patimii ei s-a intetit. Penisul poate deci sa intre mai in adancul comorii. 3. Cand vocea partenerei coboara usor, iar sunetele sunt reci si ragusite, excitarea a crescut. Ochii s-au inchis, limba iese din gura, respiratia este accelerata si pronuntata. In acest timp, penisul poate sa intre si sa iasa liber. Actul sexual atinge treptat extazul. 4. Vulva partenerei secreta abundent, iar focul excitarii este aproape de culme, fiecare miscare provocand intensificarea secretiei. In acel moment, barbatul poate aplica metoda: o miscare la stanga, una la dreapta, una lenta, una energica sau oricare alta metoda, dupa dorinta. 5. Cand lotusul ei de aur (picioarele) se ridica astfel incat parca ar vrea sa imbratiseze cu ele pe barbat, focul si excitarea au atins punctul maxim. Ea isi incolaceste picioarele in jurul taliei barbatului, iar cu mainile il imbratiseaza de umeri si spate. Limba ramane scoasa. La aparitia acestor semne, barbatul poate intra ma adanc. Asemenea miscari profunde permit raspandirea extazului in tot corpul. Dar iata si cele zece semne prin care observam daca satisfacerea femeii s-a produs intradevar: 1. Mainile ei il imbratiseaza de spate, partea inferioara a corpului ei se misca. Aceasta inseamna ca ea este foarte excitata. 2. Corpul ei inmieresmat ramane uscat, extremitatile ii sunt intinse si nemiscate, ea respira greoi pe nas. Aceasta inseamna ca doreste sa reinceapa miscarile penisului. 3. Ea ii desface palma ca sa se joace cu aceasta. Il cuprinde si il strange cu mana. Aceasta inseamna ca il doreste. 4. Ochii si spancenele ii tresar, glasul este gutural sau cristalin. Asta inseamna ca este foarte excitata. 5. Ea se prinde de picioare cu ambele maini si-si deschide larga portile vulvei. Aceasta inseamna ca se desfata din plin. 6. Ea scoate limba, ca si cum ar fi pe jumatate adormita sau ametita de bautura. Aceasta inseamna ca organele ei sexuale doresc miscarile profunde si line si ca ea doreste ca el sa le execute energic. 7. Ea isi intinde picioarele si degetele, incercand sa pastreze penisul in interiorul ei, dar pentru ea inca nu este clar in ce fel ii va satsiface el nevoia de a fi patrunsa si, in acelasi timp, sopteste ceva. Aceasta inseamna ca fluxul yin circula. 8. Deodata ea primeste ceea ce doreste si il imbratiseaza usor de talie. Transpira putin si, in acelasi timp zambeste. Acesta inseamna ca nu numai ca nu doreste ca el sa termine, ci dimpotriva. 9. Senzatia dulce a inceput iar ea primeste tot mai multa satisfactie: fluxul yin a sosit; il tine in continuare pe barbat strans imbratisat. Aceasta inseamna ca inca nu este pe deplin satisfacuta. 10. Corpul ii este fierbinte si umed de transpiratie, mainile si picioarele ii sunt lipsite de vigoare. Inseamna ca este pe deplin satisfacuta.

17

Secretele longevitatii si stilul de viata Taoist

Taoismul aduna laolalta o serie de practici care sa ghideze persoanele spre o viata lunga si sanatoasa. Cat de lunga? Povestirile anecdote spun ca este vorba de sute de ani. Oamenii de stiinta s-au documentat in mod oficial de oameni care au trait 120-130 ani. Primul secret al longevitatii taoiste este o atitudine in care sa nu ne lasam influentati de varsta sau de limite in actiunile noastre Un Taoist are o viata plina si activa zi de zi. Asta inseamna ca viata e plina de experiente. Acest lucru e important pentru ca ofera un avantaj spre a ne pastra sanatosi, flexibili si puternici. Daca o persoana isi traieste viata intr-un mod nenatural, atunci actiunile lui pun limite mari vietii lui in general. Al doilea secret al longevitatii taoiste este sa mancam sanatos Daca mananci de la fast-food, atunci esti ceea ce mananci. E foarte simplu. Organismul nu traieste sanatos, nu pana nu primeste o dieta zilnica echilibrata, variata si sanatoasa. Cartile taoiste ofera detalii despre cand, cum si ce trebuie sa manance fiecare. Asta explica si de ce unele diete dau gres, ele nu par a raspunde la nevoile corpului. Dietele taoiste tind sa fie mai complicate decat dietele occidentale. Organismele noastre sunt ca niste cuptoare, ele ard cand mancam. Cand mancam prea mult sau mancare ce contine prea mult zahar corpul arde mai puternic si mai repede. Unele alimente contin antioxidanti. Asa cum focul se foloseste de oxigen ca sa arda, asa antioxidantii ajuta corpul sa incetineasca arderea. Totusi, nu uitati de echilibru: prea multi antioxidanti fac rau de asemenea. Unele alimente sunt mai bune ca altele, cum ar fi: ceaiul verde, varza, stafidele, iaurtul si orezul brun. Totusi nu exista un aliment care sa sustina un echilibru perfect pentru toata perioada vietii. Trebuie sa ne ascultam corpul si sa ii oferim o mixtura de esente. Al treilea secret al longevitatii taoiste este sa ne ascultam intuitia Atat de multe distrageri, goluri, idealuri, dorinte, asteptari, viziuni diferite, atat de multe imagini care lucreaza, incearca sa te duca pe o cale care se presupune a fo corecta. Tot zgomotul este doar atat: zgomot de distragere. Cum poate o persoana sa obtina longevitatea daca esti mereu ocupat sa te misti pe ritmul vietii cotidiene tot mai agitate? Un Taoist traieste si se misca pe ritmul propriei intuitii si propriului instinct.

Al patrulea secret este exercitiul Este important sa practicam exercitii fizice. Daca exersam practici precum qigong,ne ajuta sa ne pastram puternici si mereu in forma toata viata. Este important sa nu exageram cu exercitiile. Un maestru Taoist exerseaza la nivel moderat de efort si cu toate astea corpul lui va avea un tonus suprinzator, flexibilitate si putere. 18

Al cincilea secret al longevitatii taoiste este atitudinea Daca iti tratezi corpul ca pe un inamic sau ca pe ceva pe care sa il domini, atunci ii pui limite si vietii in general. Cu cat o persoana incearca sa reziste lumii intregi, cu atat lumea va riposta. Lumea este mare si prea puternica pentru o singura persoana. O rezistenta excesiva te poate pune jos. Este bines a lupti uneori, sa te mentii in picioare. Dar o lupta excesiva te va eroda in timp. Un Taoist isi traieste viata fara stres. Unele studii au demonstrat ca stresul este un factor important care contribuie la imbatranirea prematura. Stilul de viata al unui Taoist se concentreaza pe unor si un nivel scazut de stres.

Al saselea secret este practica spirituala Suntem mai mult decat corp si minte. O persoana este o trinitate formata din minte, corp si spirit. Spiritul este definit prin actiunile noastre de-a lungul vietii. O practica spirituala mentine mintea si corpul in echilibru. Este o practica prin care oricine isi gaseste pacea interioara. O practica spirituala este o combinatie intre intentiile din spatele actiunilor si explorarea misterelor vietii. Trebuie ca fiecare persoana sa-si defineasca si sa-si redefineasca propria practica de-a lungul timpului. Daca intentia cuiva este sa duca o viata lunga, atunci aceasta ii da un motiv sa actioneze spre a avea o viata lunga.. Practica spirituala este un izvor de motivatie pentru a ne bucura de viata.

Al saptelea secret este evitarea dependentelor Orice dependent este un process de auto-distrugere. In timp ce unele substante pot apparent rezolva anumite problem (cum ar fi drogurile) sau electronicile pentru a ne ajuta sa treaca timpul si sa trecem peste zilele mai dificile (cum ar fi televizorul), la sfarsit toate dependentele sterge natura unica a unei persoane. Daca traieste 100 de ani si te0ai uitat doar la televizor, ai trait macar? Daca bei pana cazi lat, ai trait cu adevarat ceva cu exceptia faptului ca ai fost un alcoolic? Ca sa traiesti o viata lunga, trebuie sa o traiesti ca fiind tu insuti. Viata nu este facuta ca sa fie usoara. Ea este plina de provocari. Tentatia dependetelor apare ca o cale de a ne face viata sa para mai usoara, dar in viziunea taoista dependetele nu duc nicaieri.

Al optulea secret al longevitatii taoiste trebuie tinut secret

19

Acesta este un articol care sa arate de ce taoismul este o practica sanatoasa. O data ce incepem sa punem in practica aceste idei, sanatatea ni se va imbunatati, mintea ni se va limpezi si va iesi la iveala intelepciunea.

Citeva deosebiri dintre Taoism si Budism: Budism Conceptul de Dumnezeu: Ateistic. Brahma a fost o fiin care credea c a creat Universul pn ce Buddha i-a dovedit c se neal. Nu cred n profei. Cred c oamenii pot deveni Bhodisattva Dorina omului pentru lucrurile materiale l mping n suferin. Maitreya Tipitaka, Sutrele. Dei toate colile pretend aceeai origine, momentul apariiei lor difer destul de mult Taoism

Numeroase zeiti.

Profei: Natura uman: Sosirea celui promis: Scripturi: Momentul originii: Rolul lui Dumnezeu n salvare: Traducerea ad-literam: Locuri de rugciune:

Nu cred n profei, cred n filosofi. Oamenii ar trebui s l urmeze numai pe Tao (sau Calea) Li Hong Tao Te Ching; I Ching Aproximativ 2500 nainte de Hristos

El este refugiul nostru.

Urmeaz-l pe Tao i totul va fi bine

Buddha nseamn Trezitul. Buditii parcurg calea trezirii Temple, Pagode. Rugciunea personal poate fi fcut oriunde i oricnd. Prin meditaiile vipassana i intrarea n samadhi. Samadhi oprete mintea i o pregtete pentru vipassana. Vipassana

Tao nseamn Calea

Temple, altare

Mijloacele salvrii:

Urmndu-l pe Tao

20

Budism reprezint contemplarea adevrului n fiecare moment, permind practicantului s vad cele patru adevruri ale vieii.

Taoism

Statutul femeilor:

Femeile pot devein clugrie

Sexul este utilizat ca o for puternic pentru a nelege mai bine pe Tao, precum i pentru prelungirea vieii. amanism Taoismul este o religie oriental i nu una Dharmic. Totui muli taoiti urmeaz i budismul.

Ritualuri: Atitudinea fa de alte religii dharmice: Fondator:

Sankhara Budismul nu vede nici o contradicie n a urma mai multe ci n paralel. Siddhartha Gautama Buddha cel iluminat Wesak, anul nou budist, ziua Sangha, festivalul dintelui, ziua strmoilor, ziua lui Bodhi. Iluminarea.

Laozi

Srbtori sfinte: Scopul religiei:

Anul nou chinezesc, festivalul de trei zile a morilor

Echilibrul n via. Taoismul filosofic, taoismul religios i taoismul popular. Chen Tao, maetri ascensionai, etc. Preoi, clugri i clugrie.

Ramuri:

Theravada, Mahayana i Vajrayana, budismul Zen.

Cler: Locul de origine: Haine:

Lamai, clugri i clugrie; nu exist ierarhie ntre acetia Nepal/India Costume budiste.

China Costume taoiste. 21

Budism Cele trei comori: Viaa dup moarte: Buddha, Dharma i Sangha.

Taoism Compasiunea, moderaia i umilina. Taoitii cred c spiritual triete dup moarte i c are abilitatea de a se deplasa prin spaiu. Taoitii cred c viaa este bun. Taoitii pun accent i pe corp.

Buditii fac eforturi s opreasc rencarnarea. Buditii depind de suferin. Conform lor viaa este suferin. Budismul pune accent pe minte.

Principiu:

Taoismul este o tehnologie orientala (de provenienta chineza) de intelegere a universului, vietii si fiintei umane. El are o vechime de cca. 5.000 de ani, iar invataturile taoiste s-au transmis, prin scris si viu grai, fara intrerupere in decursul acestei perioade (spre deosebire de cele europene sau africane din care multe s-au pierdut, fiind arse in urma razboaielor biblioteci intregi de cunoastere straveche valoroasa). Putem spune ca Taoismul cuprinde unele din cele mai vechi invataturi ale omenirii, cu rezultate deosebite, uneori miraculoase, in toate domeniile vietii (sanatate, prosperitate, relatii, munca). De fapt, cercetarile stiintifice actuale confirma din ce in ce mai mult ceea ce taoistii descoperisera acum mii de ani despre corpul uman (fizic si energetic), despre planeta noastra, sistemul nostru solar, univers. Instrumentele stiintifice actuale valideaza multe din informatiile pe care taoistii le-au obtinut direct, prin simtire si vedere interioara. Iar implicarea occidentului in aceasta privinta este abia la inceput - Taoismul asteapta ca occidentul sa valideze, in timp, toata cunoasterea obtinuta in aceste mii de ani. Putem considera deci ca in Taoism si-au gasit originea majoritatea tehnicilor de vindecare utilizate in occident, fie ca se adreseaza corpului fizic (alimente naturale, plante, suplimente fie corpului energetic (diferite practici, meditatii, tehnici de respiratie, bio-energie s.a.). Primul meu contact cu Taoismul a avut loc in octombrie 2001, cand am ajuns la un curs al lui Adrian Cranta, Chi-Kung-ul intelepciunii. Am vazut un afis la libraria Orfeu si m-a atras denumirea cursului. Aveam cateva notiuni despre chi-kung (intamplator, in februarie acelasi an fusesem la un curs cu maestrul chinez Lin Kai-Ting) si ma atragea sa aflu ceva despre intelepciune asa ca mi-am spus ca e ocazia potrivita sa vad imbinarea dintre ceea ce credeam eu ca este chi-kung-ul si ceea ce credeam eu ca este intelepciunea. Rezultatul a fost oarecum diferit de ceea ce ma asteptam. Credeam ca va fi ceva mai mult filozofic si, de fapt, a fost un curs foarte practic, unde am aflat tot felul de informatii si exercitii noi dar extrem de atragatoare pentru mintea mea. Citisem ceva asemanator cu ceea ce s-a spus acolo si asta m-a facut sa mai vin la inca un curs, in noiembrie, Bazele alchimiei interne. Dupa terminarea acestuia am inteles ca e ceva extrem de serios, care imi poate folosi in viitor, asa ca am continuat cursurile si am mers si la sala de practica. Mi-am dat seama ca e foarte importanta apartenenta la un grup (si de studiu teoretic si de practica) ; de unul singur, fara o baza solida obtinuta intr-un grup, e foarte greu sa reusesti sa tii o cale corecta de mijloc. Oricand poti devia de la ea fara sa-ti dai seama, si te poti echilibra doar intr-un grup condus de un profesor. Este exact cum spunea P.D. Ouspensky : nici un om nu se poate trezi de unul singur ; asta se poate intampla doar intr-un grup de oameni ce isi propun sa se trezeasca impreuna, fiind condusi de o persoana mai avansata, care are foarte mici sanse sa 22

adoarma (asa cum facem cu totii uneori practicam si suntem mai treji dar, de multe ori, in societate, dormim pe noi). Cu cat studiez mai mult Taoismul, atat teoretic (prin cartile sistemului) cat si practic (prin practica individuala in urma careia fac observatii despre mine insumi modul in care simt, starea de sanatate si vitalitate, altele) cu atat inteleg mai mult intelepciunea si aproape perfectiunea modului taoist de a privi viata si universul. Comparand ideile din Taoism cu cele ale altor sisteme din care am citit si practicat cate putin (Gurdjieff-Ouspensky, scoala gnostica) sau cu informatiile aflate din carti exoterice (din care cele mai importante si oarecum mai apropiate de taoism sunt Puterea prezentului, Invatatura Hathor, seria Conversatii cu Dumnezeu si cartile lui O.M. Aivanhov) am constatat o diferenta in ce priveste modul de abordare a tot ceea ce poate fi definit. E un mod extrem de concret, de detaliat practic gasesti raspuns la orice intrebare, si un raspuns extrem de logic ce poate fi folosit imediat. Nici nu se putea altfel e clar ca un asemenea sistem ce are ca scop chiar nemurirea nu putea fi revelat si perfectionat decat de minti superioare, de fiinte care au o intelegere profunda a naturii vietii si universului in care exista planeta Pamant, si poate si a altor universuri. Astfel ca acest mod de viata, trecut de mii de ani din generatie in generatie si ajuns in prezent intr-un sistem organizat, ce se perfectioneaza continuu (sistemul Universal-Tao condus de Maestrul Mantak Chia) poate fi considerat ca fiind unul din cele mai eficiente si complete instrumente. Un instrument prin care o persoana poate sa-si descopere esenta, fiinta interioara si sa-l creeze pe cine este el cu adevarat (si, cu siguranta, unul din cele mai eficiente si complete sisteme ce poate fi practicat in Romania cel putin din punctul meu de vedere, bazandu-ma pe anumite criterii si informatii). Primul pas pe calea lui Tao, calea naturii il reprezinta, cum spune William Wei, un exponent actual al sistemului, a invata sa gandesti cu inima si sa simti cu mintea. Este ceea ce sta la baza intregii viziuni spirituale asupra lucrurilor, chiar daca in alte sisteme sau carti este definit in alt mod. Inseamna a folosi mintea nu pentru a gandi lucrurile (in legatura cu trecutul si viitorul) ci pentru a observa prezentul, si a folosi inima nu pentru a simti, asa cum e inteles in mod obisnuit (adica a reactiona pe baza emotiilor) ci pentru a lua decizii. Taoistii considera ca pentru fiecare proces (observare, analiza, luarea deciziei) exista cate un creier (respectiv : cel din cap, cel din abdomen si cel din inima), a caror functionare este momentan inversata, astfel ca oamenii nu percep lumea reala, ci traiesc in lumea iluziilor propriei minti (Matrix). Abia cand ele isi vor relua functionarea pentru care au fost concepute la origini vom cunoaste adevarul, si adevarul ne va elibera. Pana atunci, orice experiente sau trairi am avea, ele vor constitui parte a procesului de reintoarcere acasa. Interesant e ca aceleasi idei despre creiere se gasesc si in sistemul Gurdjieff-Ouspensky si in scoala gnostica (acolo se numesc centri, sunt cinci si, la fel, functionarea lor e data peste cap). Folosind mintea pentru observatie si intrand in meditatie, practicantul Tao se conecteaza cu o energie infinita (ceea ce este considerat a fi Dumnezeu in toate sistemele infinitul, totul). Prima poarta de comunicare este in creierul abdominal, iar apoi, treptat, si in alte zone. Este adusa in acest plan fizic o energie nonfizica pentru materializarea intentiilor si, in sens invers, este transmutata energia fizica in energie nonfizica si dusa in infinit. Sunt create vehicule pentru calatoria in infinit (corpul spiritual dar, mai intai, corpul sufletesc emotiile pozitive) tot asa cum exista corpul fizic ca vehicul pentru calatoria in acest plan. Un corp fizic a carui sanatate si vigoare este extrem de importanta si care constituie adevarate prioritati pentru taoisti, trupul constutuind practic rampa de lansare a sufletului. Iar scopul final este nemurirea dincolo de timp si spatiu si mult dupa ea. Sunt nivele pe care inca nu le inteleg foarte bine nici cu mintea - poate doar intuiesc putin cum ar fi sa le traiesti. Taoistii considera fiinta umana ca o baterie biologica. Asa cum o baterie, un acumulator are nevoie sa fie incarcat la curent electric (priza) un anumit timp, si fiinta umana trebuie sa faca acelasi lucru. Daca un acumulator nu este incarcat, el functioneaza cu energia pe care o are pana se descarca complet. La fel, si omul moare atunci cand bateria sa este golita complet. De aceea, trebuie sa avem grija sa o mentinem permanent incarcata (adica sa avem suficienta energie vitala ceea ce noi numim vitalitate) care sa puna in miscare si in buna functionare corpul fizic. 23

Bateria se descarca in primul rand datorita emotiilor negative, iar taoistii au descoperit ca emotiile sunt stocate intr-o memorie informational-energetica a organelor. Dar ele pot fi transformate in emotii pozitive, si astfel ne putem incarca. Un alt scop concret al Taoismului il reprezinta echilibrarea fiintei umane din punct de vedere financiar, familial, social si spiritual, in armonie cu natura si universul, cu legile lor. Este un scop extrem de realist, care nu poate apartine decat unei cai de mijloc, in contrast cu caile ce pun accent doar pe o asa-numita dezvoltare spirituala, ducand de multe ori la desocializarea oamenilor. Prin Tao oamenii devin liberi atat in interior cat si in exterior, contribuind prin propria existenta si activitate la crearea unei societati mai bune si a unui colt de univers mai luminos. S-ar putea vorbi foarte mult despre Tao si nu s-ar reusi definirea esentei sale infinitul, totul, linistea desavarsita, sursa (Tao exprimat in cuvinte nu mai este Tao). Esenta Tao poate fi descoperita doar prin practica individuala. Recunosc ca mi-a fost greu sa inteleg asta (mi-a luat mult sa ma deconditionez de toate teoriile disparate si aparent contradictorii pe care le citisem, si care totusi au aceeasi esenta) si sa urmez o cale concreta si unitara. Dar observ cum incetul cu incetul reusesc. Si ii invit pe toti cei ce doresc sa mearga pe o cale autentica sa indrazneasca si sa-si faca un plan de viata, incepand aceasta calatorie catre fiinta lor interioara, catre ei insisi, urmand Tao-calea naturii.

24