Sunteți pe pagina 1din 2

Pot oare oamenii bogai deveni politicieni de succes in partidele de stnga?

Stnga politic este unul din cei doi termeni antitetici, stnga i dreapta, prin care, de la Revoluia Francez, este desemnat contradicia dintre ideologia i micrile n care este scindat domeniul politic, att n planul practic, al aciunii, ct i n cel al teoriei. Trgnd nvminte din prbuirea comunismului, stnga modern este reprezentat n mai toate rile de partide i micri care fie au abandonat marxismul, fie au pstrat numai pri ale acestuia. Ca una dintre marile orientari politice i ideologice ale epocii contemporane, stnga are n centrul preocuprilor sale aprarea drepturilor omului simplu, justiia social, egalitatea (nu numai de anse, ci i in drepturi), nediscriminarea oamenilor dup ras, naionalitate sau sex. Stnga moderna nu i vede mplinite idealurile dect ntr-o societate democratic, n care consultarea electoral are ca scop aflarea cerinelor populaiei, cucerirea puterii fiind calea prin care aceste aspiraii pot fi traduse in viaa de cei alei n alegeri. Stnga a fost i este neconformista, fidel unor principii, dar totodat critic fa de modul lor de aplicare. Ea crede in progres, crede in libertatea de expresie i in egalitatea reala a cetenilor, se opune promovarii unui capitalism slbatic, se ridic mpotriva nedreptilor unei societati imperfecte. Stnga politica cuprinde de obicei credinta n perfectibilitatea progresiva aoamenilor, n posibilitatea de a face omul si societatea mai buni prin influentapolitica; o atitudine favorabila fata de schimbare si inovatie; preocuparea pentrumaximizarea libertatilor civile, pentru egalitatea n problemele politice si sustinereasuveranitatii poporului; preocuparea pentru fraternitate si pentru internationalism;afirmarea superioritatii ratiunii si stiintei asupra traditiei si dogmei religioase. Stnga economica urmareste interesele muncitorului industrial si taranului,sustine interventia statului n mecanismul pietei, alaturi de protectia sociala pentrudezavantajati. Socialismul democratic occidental (social-democraia), nscut n zona stngii,repudiat i catalogat ca fiind de dreapta de ctre comunismul dictatorial, nu numai c este recunoscut acum ca fiind de stnga, ci, n condiiile schimbrilor fundamentale din Europa Centrala si de Est, este considerat principal exponent al acestei orientri,alturi de care i gsesc sau i pot

gasi locul si alte partide: comunistii (cu oideologie renoita), ecologistii, etc . O asemenea situare nu exclude nsa diferenierea intern a social-democraiei, care, ea nsi, cuprinde variante de stnga, de centru si chiar de dreapta. n concluzie putem afirma cu siguran c oamenii bogai pot deveni politicieni d e succes n partidele de stnga. O persoan bogat care promoveaz ideologia i principiile promovate de stnga politic modern, nu sunt birocraii sovietici pentru care politica era o instituie de genul unei fabrici, care producea ceva constant. Cum spunea Max Weber politica este o vocaie i o profesie indiferent de sex, naionalitate, i indiferent de conturile bamcare personale. Partidele de stnga fiind cele care propag o politic de mas, preponderent pentru clasa mijlocie nu presupune ca i politicienii s fie din aceast clasa. Un om bogat poate s stimuleze insui prin succesul su economic masele muncitorilor pentru ai motiva sa creasc n aceast direcie. n particular vorbin de Republica Moldova, tim cu toii de problemele corupiei, i de efectee acesteia asupra economiei i justiiei statului. Astfel n cazul politicienilor bogai indiferent de orientarea politic, dar mai ales n cea de stnga este un punct forte n dezvoltarea politicilor acestora, avnd deja un capital economic pentru a se autosponsoriza, n aa mod e posibil diminuarea practicii de corupie. Da! Oamenii bogai pot deveni politicieni de succes n partidele de stnga!