Sunteți pe pagina 1din 2

Varianta 39 - Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, despre particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, apartinnd lui

Camil Petrescu. Prin cele doua romane ale sale Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi (1930) si Patul lui Procust(1933) Camil Petrescu a innoit romanul romanesc interbelic prin sincronizare cu literatura universala. Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi este un roman al experienei att prin structur i tehnici narative, ct i la nivelul coninutului. Personajul principal din romanul "Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi", tefan Gheorghidiu identificndu-se n totalitate cu autorul Camil Petrescu, este un personaj-narator, deoarece relateaz la persoana I i analizeaz cu luciditate toate evenimentele i strile interioare prin care trece acest intelectual dominat de incertitudini. Eroul triete n dou realiti temporal - cea a timpului cronologic (obiectiv), n care povestete ntmplrile de pe front i una a timpului psihologic (subiectiv), drama iubirii. Toate faptele, reale sau psihologice, sunt consemnate n jurnalul de front, n care Gheorghidiu analizeaz cu luciditate att experiena subiectiv a iubirii, ct i cea obiectiv, trit, a rzboiului. Particularitatile de constructie a personajului in romanul psihologic sunt: inlocuirea portretului fizic detaliat si a corespondentelor artificial dintre portretul fizic detaliat si a corespondentelor artificiale dintre portretul fizic sic el moral cu detalii fizice semnificative in trairile personajelor; deplasarea interesului spre conflictul si portretul interior, relevate prin analiza si introspective; interesul asupra lumii interioare, la nivelul constiintei; utilizarea tehnicilor modern de analiza psihologica (introspectia, monologul interior, fluxul constiintei, memoria afectiva). Student la filozofie, intelectual lucid, tefan triete n lumea ideilor, a cartilor si care are impresia ca s-a izolat de realitatea materiala imediata produce destramarea cuplului. Pana in momentul in care Gheorghidiu primeste mostenirea de la unchiul Tache, cuplul traieste in conditii modeste, dar in armonie. Dintre modalitatile de caracterizare a personajului, portretul lui Gheorghidiu este realizat prin caracterizare indirecta, care se desprinde din fapte, ganduri, ganduri, atitudini si relatiile cu celelalte personaje. De asemenea personajul este caracterizat si in mod direct, prin autocaracterizare, dar si prin procedee specific romanului psihologic modern: autoanaliza lucida, introspectia (Nu pot gandi nimic. Creierul parca mi s-a zemuit, nervii, de atata incordare, s-au rupt ca niste sfori putrede), monologul interior, rememorarea, memoria involuntara, fluxul constiintei. Prima experien de cunoatere, iubirea, e trit sub semnul incertitudinii, a unui zbucium permanent n cutarea absolutului. tefan primete pe neateptate o motenire de la unchiul su, Tache i, ca urmare, soia sa, Ela, se las n voia tentaiilor mondene, devenind din ce n ce mai preocupat de lux, petreceri i escapade, fapt ce intr n total contradicie cu idealul su de feminitate. Fire pasional, puternic reflexiv, contient de chinul su luntric, tefan Gheorghidiu adun progresiv semne ale nelinitii, ale incertitudinii, ale ndoielilor sale interioare, pe care le disec minuios. Atenia insistent acordat Elei de domnul G.( avocat obscur dar brbat monden) sporete

suspiciunile, personajul-narator, care, autoanalizndu-se, i observ pe cei doi cu luciditate, despicnd firul n patru: "Nevast-mea avea o voce uor emoionat". Incertitudinea iubirii devine n curnd "o tortur", nu mai putea citi "nici o carte", aa c tefan se desparte de soia sa, dei respinge ideea geloziei: "Nu, n-am fost nici o secund gelos, dei am suferit atta din cauza iubirii." Vzuse n Ela idealul su de iubire i de feminitate ctre care aspira cu toat fiina Iui i a crui prbuire i provoac ntreaga dram. A doua experien de via fundamental n planul cunoaterii existeniale este rzboiul, frontul, o experien trit direct, care constituie central dramei intelectuale. Dindu-si seama de instrainarea Ellei, sotul traieste drama geloziei, urmarita dupa o minutioasa diagrama. Incearca rupturi, dar nu reuseste sa le faca definitive, deoarece iubirea il intoarce mereu la Ella. Intelegnd, in fine, ce urmareste sotia sa, el revine dezgustat pe front. Razboiul din 1916 se declara in zorii zilei urmatoare. Aici romanul e un fel de document autentic, de mare elocventa, memorabila. O intreaga epoca istorica se deseneaza cu o pregnanta lucida, ca intr-un film istoric. Secventele sint scurte si rapide. Urmeaza retragerea, redata cu o extraordinara forta de evocare si energie, fara nici un ton liric, evident nelalocul lui aici. In aceasta retragere apocaliptica Stefan e ranit si evacuat intr-un spital din tara. Reintors la Ella, isi da seama de raceala sa, dar o iarta, si apoi o abandoneaza definitiv. Toate eforturile eroului sunt indreptate in directia descoperirii adevarului cu privire la Ella, dar ele se vadesc zadarnice, intruct Stefan Gherghidiu nu ajunge la nici o certitudine, sufletul feminine nelasndu-se prins in reteaua supozitiilor sotului. Stefan este cu toate acestea, un lucid . Sub luciditatea constiintei sale, ca sub o lupa, sunt examinate si faptele Ellei, si framntarile din propria lui constiinta. Se poate spune, deci in final, ca Stefan Gheorghidiu este un "invingator invins", el depaseste situatia critica in care se afla casnicia sa insa o pierde pe femeia iubita, el ramnnd in aceasta privinta marcat toata viata.