Sunteți pe pagina 1din 5

Radiatia Solara in oras Emiterea de catre sursele urbane a impuritatilor det.

Formarea asupra orasului a unor calote cenusii/galbui de pacla. In sit de de calm atm sau bant ating h-1500m Acestea exercita o infl.considerabila asupra rad. Sol. Atat in priv intensit cat si dpdv al duratei str. Soare. Slabirea intensit rad sol in oras Datorita proces complet al extinctiei, rad sol pierde drumul catre supraf terestra, ~40% din energia avuta la limit sup a atm. Marimea pierderilor depinde in princip de lung drumului strab de razele sol (stral soare deasupra orizont) si de gradul de impurif a atm. Cant mare de imp din aer orase det o atenuare accentuata a rad sol directe (S). Numeroase mas efect in paralel in orase si loc rurale invecin, conf aceasta. In regim anual, S este diminuata intr-o prop mai mare in timpul iernii, cand h deasupra oriz <, iar concentr imp>. Aceleai cauze det in regim diurn o mare slabire a rad in orele de seara si de dim. Det instrum au aratat ca vara, la concentr minim a impur, atm absoarbe ~20% din S, in timp ce iarna la pozitii joase a Soarelui si la concentr mari ale imp absoarbe 50% din S. O dovada certa aslabirii intens S din cauza calotei de imp, au oferit-o cercet. Austrieci Lauscheer si Steint. Prin mas efect la Viena, in vf catedralei Sf Stefan si la baza acesteia (dif de 72 m) si la baza acestora (la o diferenta de 72m), in zile apropiate cu cond sinoptice diferite. In prima zi pe o vreme cu pacla si vant f slab, masuratorile repetate au avut ca rezulatat valoarea medie a S de 1,084 cal/cm* min(pe turnul catedralei) si de 1.022 cal/cm* min (baza). Dif de 0,002 cal/cm* min arata ca la pct infer de masurare intens S a fost cu 6 %<, decat la cel superior, din cauza absorbtiei exercitate pe cei 72 m parcursi in plus pana la sol.

In schimb, 2 zile mai tarz pe o vreme cu vant tare, care producea un amestec al aerului pe h > decat domul, mas care ai pus in evidenta Din date cercetatorilor => ca si vap de apa slabesc intensit S de 10 ori, iar ceata urbana de la 40-120 de ori> decat aerul uscat. In epoca actuala, orasele primesc in medie cu 10-20% mai putine S, decat localit rurale invecinate, ca urmare a poluarii urbane. Reducerea cantit de rad solare este cu atat mai mare cu cat lung de unda sunt mai mici. Rad ultraviolete sunt diminuate iarna cu 30% in orase, ceea ce fav aparitia frecv a rahitismului. Dif de intens a S intre oras si imprejurimi depind in mare mas de miscarile aerului. Pe timp calm, cu vant slab, care nu impiedica formarea calotei de pacla sau ceata, apar deos cele mai mari. In schimb, vanturile puternice sterg aceste deos. In regimul anal, cele mai mari dif se inreg iarna, cand nu exista curenti asecendenti, care sa antreneze spre h pulberile si poluantii.

Regimul saptamanal al concentr impur in atm urbana det si un reg sapt al intens S studii facute in Anglia au dus la cond existentei unei intensificari a S la sf sapt si o scadere treptata a ei, de la inceputul catre sf sapt. Oscilatiile sapt sunt mai evidente vara si se det in principal abs sursei emisiilor de poluanti. Infl. Poluarii asupra duratei stra soarelui in exces Primele cercetari au fost intreprinse la Londra de F Rossel, care a const o dif de 566 de ore intre mediile anuale ale durateio str soare in Londra, 1158 ore si Isburn 1724 ore. Aceasta se explica prin impurif accent a orasuluicare favorizeaza formarea mai accentuata a cetii si chiar a norilor. Rez similare a obt si F Dawnmayer prin compararea duratei anuale la Hamburg- 1477 ore si la Salenburg1711 ore. Studii intreprinse de H Perry arata ca durata stral Soarelu in luna decembrie reprez la Londra numai 44 % din durata inreg in localit invecinate; iar in iulie reprez 94%. Media anuala reprez 82 %, soarele stral la Londra cu 18 % mai putin decat in imprejurimi. Studiile au aratat ca dur stral Soare a scazut la Londra, fata de staita meteo Greenwich si de la un an la altul pe mas cresterii orasului. La Buc, S patrichi a constatat o scadere a dur str Soare de la 2350 ore in 1900-1920 la numai 2200 in 1920-1960. Regimul diurn al dur str S are un caracter asemanator reg anual, cea mai imp scadere producandu-se in orele de dupa amiaza cand se form mai intens nori cumuliformi, de origine termo-convectiva. Influ rad solare asupra orasului In epoca actuala este un parametru ce nu poate fi omis in nicio documentatie climatologica. Printre probl care depind de acest param se numara alegerea celei mai favorabile pozitii de amplas a orasului dpdv al Si, orientarea cea mai buna a clad pt a asigura patrund S in incaperi dimensionarea si alegerea formelor ferestrelor. Pt constructii, S are o import deosebita, atat dpdv al energiei calorice cat si al fluxului luminos. Ca flux energetic cu mari variatii temporale si spatiale, Soarele prez o mare insemnatate din cauza incalzirii dif pe care o provoaca prin transf ei pe supraf dif orientate si inclinate. Energia primita de o supraf din rad solara directa este strans legata de unghiul de incidenta al razelor ( ora zilei, si de expunerea supraf receptoare- orientarea, inclinarea). Mas au aratat ca o supraf verticala orientata spre Sud primeste atat in anotimpurile de tranz cat si iarna o cantit de S> decat supraf orizontala. In schimb, vara, peretele cu expoz sudica primeste energ solara directa mai putin decat supraf nordica, aceasta este slab incalz de soare in toate anotimp. Cei expusi catre E si V ocupa poz intermediare.

Mai putin important decat efectul caloric, efectul luminos al Soarelui are o oarecare insemnatate in constructii, atat pt diminuarea cat si pt stabilirea orelor de conectare a iluminatului public artificial cat si mai ales pt dimens, orientare si alegerea in vederea unei cat mai bune ilumin a incaperii.

Stropirea sporadica si izolata a strazilor nu reuseste sa compenseze aceasta lipsa de apa decat intr-o mica masura -ca si in cazul dif de temp, pt aparitia si ment dif de umezeala intre oras si imprejurimi sunt necesare anumite conditii sinoptice, diferentele ating val maxime in mom de calm atm.

Ceata urbana Dat fiind caracterul ei profund daunator pt viata si activ oamenilor, ceata urb a fost atent cercetata in numeroase orase ale lumii, cercet aratand ca orasul exercita o infl considerab in priv densitatii frecv si stabilit cetii, lucru care poate sa para neverosimil, dar ceata este un fen hidro-meteo legat de temp mai coborate si de umez ridicate pt ca asa cum s-a aratat anterior, orasul provoaca cresterea temp si scad umezelii, mai ale in noptile senine si calme cand formarea cetii este deoseb de frecv; aceasta dubla infl care se opune producerii cetii, este compensata si chiar supracopmensata de numarul exceptional de mare al nucleelor de condensare al aerului urban. O buna parte din aceste nuclee sunt foarte active dator marii lor higroscopicitati- se remarca nuclee acid sulfuric , solutii saline etc etc. Inalta higroscopicitate a picaturilor germeni cu caract de solutii acide/ saline, face ca tens de saturatie la supraf acestora sa coboare intr-o mas mai mare sau mai mica fiind in rap dir proportional cu concentr solutiilor, astfel incant condens vap de apa se poate prod chiar daca punctul de roua nu s-a produs, iar umez este sub 100; Cand picaturile astfel formate devin vizibile apare ceata- fen cel mai nefast al topocl urbane. Dintre cei 2 factori care concura la form cetii, umez aerului si nuclelele de condensare numai cel de al doilea depinde de oras Cand orasul este asez intr-o reg nat cu umez accentuata ( Londra-Hamburg-Amsterdam), atunci frecv, intensit si persist ceturilor urb ating val record.

Vanturile care ar putea imprastia ceata urb, sunt si ele considerate slabite prin actiunea fortei de frecare dintre masele de aer in miscare si cladirile orasului. Toti acesti factori care maresc stabilitatea cetii sunt subordonati factorului esential care e reprezentat prin situatiile de timp anticiclonice.

Dimpotriva in sit ciclonice caract printr-o instabilit term accent, calota de pacla si cealta nu se poate forma, iar cea preexistenta este imprastiata rapid. Infl hotaratoare pe care o are ceata asupra orasului este evident in diverse moduri. Cercet englez J Broudi se numara printre primii care au facut-o, descoperind cresterea nr zilelor cu ceata paralel cu cresterea orasului. .... si O Neacsa au facut-o pt Bucuresti, unde in perioada 1882-1916, erau cca 40 zile de ceata pe an, iar in 1926-1960 erau 85-86 zile cu ceata. Un alt mmode de evid a infl oras asupra crest nr de zile cu ceata il constituie compararea directa a datelor determ la statii meteo din oras si din imprej. Astfel, pt Paris, Ch Mourain a constatat dupa 8 ani de observatii o med anuala de zile cu ceata de 57,4 zile in partea centrala cu 16,3 zile mai mare decat la periferiile orasului ( unde erau 41 zile) si cu 44,8 zile mai mare decat prin imprejurimi ( 12, 6 zile cu ceata). Pt Hamburg, s-au constat 126 zile cu ceata in timp ce pt insulele Silt si Helbaland din apropiere s-au inreg doar 40 zile. Rolul esential pe care il joaca orasul in crest nr de zile cu ceata este usor sesizabil si pe hartile de frecv a cetii. Faptul ca intre harta repartitiei cetii si harta impurificarii aerului in M Britanie exista o coincidenta aproape toatala reprezentand inca o daovada a infl majore pe care activ economica din orasele si reg industriale o are asupra form cetii. Dat cond necesare form cetii, aceasta apare mai frecvent in orele dim catnd T este redusa, umezeala rel ridicata si concentr pulb maxima. Catre amiaza, cand tem creste si apar misc ascendente, ceata este disipata.Dp P Kratzer deosebirea dintre oras si imprejurimi in reg diunr al cetii se refera la faptul ca ceata urbana se form cu precadere dim intre orele 6-10, iar cea din imprejurimi mai ales noaptea. Wxistenta regim sapt de nat antropica al conc nucleelor de condensare din aerul urban atrage dupa sine si aparitia unu regim sapt al cetii. Reg anual al cetii depinde si el de evol anuala a T, umez si impurificarii aerului urban. Evident se constata o frecventa mai mare a cetii. Desi racirile radioactivce din noptile senine si calme, de toamnam iarna si primav sunt mult mai frecvente si mai intense in afara orasului, nr zilelor cu ceata e < decat in interiorul, cauza este cum s-a aratat, marea conc a nucleelor de condens din atm urbana. Din datele lui W Bach (Baeh), frecventa med a cetii in oras este > decat in imprej cu 30 % vara si cu 100 % iarna. Ceata urbana este fen hidro-meteo cel mai daunator pt viata si activ oamenilor.

Pt o mai buna intelegere ale efectelor daunatoare ale cetii urbane este necesara o delimitare adesea pe timp senin si calm, umezeala f red, deasupra oras stagneaza o calita imensa de impuritati solide in suspensie. Acestea dau atm o cul galbuie ( maronie uneori), micsorand vizibilit uneori chiar sub 1 m. In astfel de situatii nu putem vb de ceata, ci de pacla. Pacla fav insa f mult producerea cetii. De regula ceata urbana este un amestec de pic de apa ( cristale de gheata) cu particule solide de dif dimensiuni si cu diverse gaze poluante. Tocmai de aceea englezii au numit-o smog-ceata; smoke-fum. Dupa datele M Shaw si Wovens la Londra, smogul absoarbe iarna 50 % din rad solara iar vara 17 % fav crest conc dif subst poluante. In asfel de situatii, continutul in CO2 al atb urb poate creste de la 0,03% la 0,14%, conc altor gaze nocive depasesc cu mult CMA