Sunteți pe pagina 1din 10

Capitolul IX Contractu!

de mandat comercial i contractul de comision Sectiunea 1 Contractul de mandat comercial


1. Nofiunea si caracterele juridke ale contractului de mandat comercial 60. Mandatul mil este contractu] In temeiul careia o persoana (mandatarul) se obligfi sa incheie in numele si pe searaa altei persoane (mandantul), care i-a dat o tmputeroicire in acest sens, anumite acte juridice (art 1532 C.civ.). in cazul exis-tenfsi unui mandat cu reprezentare, parole actului juridic sunt, in drept, mandantul si cocontractantul sau si in fapt mandatarul si cocontractantul, intrucat mandantul nu semneaza actul juridic el insusi. dar efectele acestuia se rasfrang asupra mandantului. Mandatul comercial are de obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama si socoteala mandantului [art 374 alin. (1) C.com.]. Tratarea de afaceri comerciale" mseamnft savirsirea unor fapte de corner^, nopune care include, conform art 3-4 C.com., atfit acte juridice, cat si fapte juridice sau operapuni materiale (cum ar fi mtreprinderea). Mandatarul comercial exercitft, dupa caz, o parte din sau chiar tot comerpil mandatarului. Mandatul comercial special dat pentra o anumita afacere cuprinde imputemicirea si pentru toate actele necesare executarii ei, chiar daca nu ar fi precizate in mod expres [art 375 alin. (3) C.com]. Chiar daca mandatul sau ar fi general, acesta nu se tntinde, in lipsa unei stipulatii exprese, si asupra actelor juridice civile ale mandantului (art 374 C.com). Daca obiectul sau il reprezinta incheierea de acte juridice pentru mandant, mandatul comercial poate sa fie dat cu sau fata reprezentare. In cazul mandatului cu reprezentare, executarea contractului de mandat prin incheierea actului avut In vedere detenmni crearea unui report juridic direct intre mandant si terhil cocontractant (actul juridic preconizat se incheie in fapt de catre mandatar, dar in drept el se considera incheiat de catre mandant), in timp ce, in cazul mandatului fara reprezentare, reglemenjat In Codul comercial sub forma contractului de comision, aceasta legatura juridica directa intre mandant si tert nu exist! Comisionarul ac|ioneazft pe seama comitentului, dar incheie actul juridic in nume propriu. Efectele actului astfel incheiat se produc in patrimoniul comitentului, dar nu si in persoana lui, ci in persoana comisionaruiui. Mandatul cu reprezentare, fund un contract, semnifica reprezentarea conven-tionall Lipsa mandatului sau depajirea limitelor acestuia nu-1 obligd pe mandant, cu exceppa mcrederii cu btina-credinfa a tertului in calitatea de mandatar a celui cu care a contractat (mandatul aparent) sau a cazului in care, ulterior incheierii actului, persoana vizati ratifies actul. Intrucat raportul juridic ce rezulta din contractul

fl#

Contractu! de mandat comercial }\ contractu! de comisipM

fftthcitt cu terrul cocontractant se na$te direct intre mandant si tergal coc mandate! cu reprezentare nu rrprezmia o exceppe de la principiul relh tjwulor contracmtet. ^I Meceniinwl mandatului cu reprezentare sta la bust ideii de reprezentare hm\ Pattaata jundtcl Isi exerctta dreprurile i ii asuma obligapile prin organele j^T aaiiuain ftxki lipsita de capacitate de exercipu. prin reprezentantul sau Ve^' fttprezeritantuJ legal este un mandatar ale carui atribupj sunt determinate mai intii ^ (tft Si, In completare. de dispozipile legale referitoare la mandat, inclusiv celenfc. 1 rHotrt it dapisirea limitelor mandatului. In anumite cazuri, reprezentatul legal | wn mandatar legal si convenponal deopotriva. Este cazul adniinistratorilor societ&fto, I comerciale carora li s-a conferit puterea de reprezentare a societapi [art 70 ali&d} 1 li art 71 din Legea societapi or comerciale]. fn cazul in care, pentm mandant, obiectul mandatului 2 reprezinta afaceri comeI cialc Ot constau to fapte jundice sau operafiuni materiale, mandatul poate fi timitat I la faptele jundice sau materiale de gestiune interna a afacerilor mandantului. Este cazul adminutratoriior societaplor comerciale care nu au i atribupa de reprezentanp legali si acesteia. #1. Mandatul comercial prezinta urmatoarele caractere jundice: (i) este un contract bilateral, intrucat el da nastere unor obligapi reciproce H mUrrdc pendente Intre parp; (ii) este un contract cu titlu oneros si comutativ; intrucat mandatul comercial are Ct oblcct tratarea de afaceri comerciale, care prin definipe nu sunt gratuite, Codul comercial prezuma caracterul oneros al acestuia (art 374 C.com.)- 5a

schimb, mandatul civil este prezumat ca fiind cu titlu gratuit (art. 1534 C.civ.); (Hi) aate un contract consensual; (iv) ente tin contract numit, fiind reglementat de dispoziplile art. 374-391 C.com. ft, hi completare, de dispozipile art 1532-1599 C.civ. Mandatul comercial se incheie si are forts obligatorie intre parti prin simplul acord da voinfft al parplor. Mai mult decar atit, prin derogare de la forma scrisS ccruta pantru proba actelor jundice de art 1191 C.civ., mandatul poate fi expres sau tacit, putlnd fi dat cfaiar to forms verbals. Spre exemplu, in relapile dintre sop, pentru adrairtistrarea bunurilor comune (cu exceppla imobilelor) exists o prezumple de mandat tacit reciproc. Mandatul special (procura) trebuie sa fie, in toate cazurile, txprat, tnai art 1533 alin. (2) C.civ. prevede cS primirea (acceptarea) mandatului poate fi tadtl atunci cand rezulta din executarea lui din partea mandatarului. Regula sa pattraazi, totr-o altfi formulare, si fn cazul mandatului comercial (art. 376 C.com.). Mandatul tacit nu se confunda cu mandatul aparent: in cazul acestuia, mandatarul a depisit Umitele imputernicirii sale sau aceasta nu a existat, in realitate, la incheierea aetului, tartol contractant semnand actul cu credinpt scuzabilS cS mandatarul a avut puicri da reprezentare. DacS terpil cocontractant solicits, mandatarul este obligat sa *Wba procura, sub sancpunea refuzului incheierii contractului. In contractele comerciale Importante se introduc clauze foarte detaliate relative la Imputerriiciri, teprazamari si garanfti ale cocontractanfilor, clauze menite a asigura parplle - i UOaori tettii - eft persoanele care semneaza, in fapt contractul, depn toate atribupile

Contractul de mandat comercial

dat mawltnil Riacul apanpei unci situarji de aparentfi de mandat est, tn aceste situaui. mai rcdus Dar eelentatea, impusa de imperadvul efkicn^ei m afaceri, face ca. to muite cazun, accte venfican si an ae poata face la timp. ceea ce face accep-tabili aparenta de mandat, aparenta care, m conditii de scuzabilitate a tcrnilui, gene-reaza efecte juridice fi opozabilitate aparcntuiui mandant, chiar In contra realiiatii. tn acele tituapj in eve pentru incheierea unui act juridic se cere forma solemna (achsA sau autentica), av&nd in vedere pnncipiui unitatii si simethei mandatului cu actul pentru incheierea c&ruia este dat, mandatul trebuie dat in forma respective. In pracuca, mandatul este constatat de obicei printr-un inscris denumit procura sau imputernicire. Ca negotium, procura este un act juridic unilateral (oferta de mandat, voinpi mandantului), in timp ce, ca instrumentum probationem, procura este tnscrisul ce enumera actele juridice pe care mandatarul urmeaza sa le incheie tn numele mandantului. Mandatul expres poate fi dovedit, de regula, prin inscris, cu exceptiile prev&zute de art. 1191, art. 1197 si art. 1198 C.civ. Fata de facilitatile probatorii conferite de art 46 C.com., proba mandatului comercial este mult mai usor de facut decat tn materie civile, Mandatul tacit poate fi dovedit cu orice rnijloc de proba, ihtrucat este vorba de fapte juridice din care reiese voinfa indubitabila de a conferi sau de a accepta mandatul. Daca mandatul nu poate fi dovedit, actele incheiate de pretinsul mandatar pot obliga pretinsul mandant numai in conditiile gestiunii de afaceri sau ale imbogatirii fara just temei. 62. Condifiile de valabilitate ale mandatului- comercial sunt cele obisnuite oricftrui act juridic (conditii prevazute de art 948 Cciv.), dar acestor conditii gene-rile li se adauga unele aspecte particulare mandatului, in general, i mandatului comercial, in special.

mintwi vaUbile inchcieni a coniractului fi opotabilitapi acestuia fata de parlca care a

a) Consimfamdntul pdrfilor. Acordul de vointa al parpUor contractului de mandat este, de obicei, expres, dar el poate fi si tacit, daca mandatarul executa msarcinarea r^rniti, fara sa emita o acceptare express. Pentru evitarea echivocului, m situatia in care eel care primeste o imputernicire pentru a incheia un act juridic pe seama unui comerciant nu doreste s& incheie contractul de mandat prin executarea msarcinarii primite, acesta are obligatia de a-1 mstun^a pe mandant despre refuzul sau in eel mai scurt termen posibil. Comerciantul caruia i s-au expediat marfuri pentru executarea unui mandat pe care 1-a refuzat are obligatia de a pastra bunurile primite si de a le conserva pe cheltuiala mandantului, pana ce acesta va putea sa ia masurile necesare; dad vanzatorul mtarzie luarea masurilor, comerciantul poate cere punerea lor sub sechestru sau vanzarea lor, in conditiile art 71 C.com.; In cazul in care marfurile primite prezintA semne de stricaciuni suferite in timpul transportului, comerciantul care refuzS imputemicirea este obligat a lua masurile necesare pentru conservarea drepturilor mandantului fa|5 de caraus; incalcarea acestei obligatii atrage raspunderea comerciantului m cauzS pe baza elementelor cuprinse in documentul de transport b) Capacitated pdrfilor. intrucat obiectul mandatului comercial il reprezinut tra-anerciale" in numele si pe seama mandantului, ceea ce reprezinta o
88
Contractu! th mtuukit wmmM il (Mtfiwtu! de comlm

i obisnuita de comcrt fttAt tTlAndantul, cflt |i mandatarul trebuie sa fig sau $j | m exercitarea obtigafiilor OOntractualf, oomercianji. Pentru dobandirea cali. tipi de

comerciant de catre pcrsonna M/icA, df regulA, este necesarA capacttatea de exercipu deplini. Numai cu titlu de excep|le un minor f &rft capacitate deplinS de exercipu poate con bin ua sau tncepe un comorl prin reprezentantul legal. Dac& man. dantul este o persoanl juridicA. pentru n li valabll, mandatul trebuie dat cu respectarea principiului spccialitAju enpndtA|li do lolosinja a persoanei jundice, pentru cA acrul Incheiat cu tcrpil produce efecte direct tn persoana si patrimoniul mandantului. Mandatarul trebuie si aibA capaoitatea deplinA de exerciplu, pentru cA el trebuie si exprime un consimtAmfint valabll la tncheierea actului. Problema principiului specialitafii capacilSp'i de fblosinfA a pOJYOanel juridice - mandatar nu se pune in mod direct in legAturA cu actul juridlc Incheiat, pentru c& actul juridic Incheiat nu produce efecte tn patrimoniul mandatarului. fn cazul tn care mandatar ar fi o persoana juridicA fara scop lucrutiv, iar mandatul ar fi remunerat, trebuie respectate dispozipile art 48 din O.G. nr. 2672000 cu privlre la asociafii si fundafii (,,asociatiiIe, fundapile si federapile pot desflsura orice alte activit&tl economice directe dacA acestea au caracter accesoriu si sunt hi SCrAnsA legAturA cu scopul principal al persoanei juridice"). c) Obiectul contractului Mandatul comercial are ca obiect tratarea de afaceri comerciale" (art 374 C.com.). Cel mai ndcsea actele juridice care se incheie in baza mandatului sunt contracte de v&nzare-cumpArare de marfuri. Mandatul comercial nu

se intinde la actele juridice care nu fac parte din exercitjul comertnlui mandantului facte juridice civile sau acte juridice strict penonale ale mandantului). Mandatul comercial poate fi general, cand se intinde la toate afacerile comerciale ale mandantului, sau special, cand are in vedere anumite afaceri comerciale ale mandantului. Pentru actele juridice de dispozifie (inclusiv participarea la o licitatie, tncheierea unei tranzactii, ipotecarea unui imobil etc.), mandatul trebuie sA fie expres si special. Actele de conservare si de adrninistrarc pot fi tnsA incheiate de catre mandatar pe baza unui mandat general. Obiectul mandatului flxeazA limitele acestuia. DepAsirea limitelor mandatului face inopozabile mandantului actele juridice astfel incheiate, cu exceptja situafiei de mandat aparent sau a ratificArii ulterioare a actului. Actul cu sine insusi (mandatarul este, in acelasi timp, cocontractant cu mandantul in actul juridic Incheiat prin mandant) si actul incheiat tn condtyii de dubld reprezentare (mandatarul reprezinta, in acelasi act juridic, pe ambii cocontractant) sunt valabile daca mandatul a fost dat in cunostinfS de cauzA de cAtrc mandant ori dacA clauzele contractului sunt astfel precizate meat este exclusA vAtSmarea interesclor mandantului. In caz contrar, rnandantul poate cere anularea actului pentru dol prin reticent, mandatarul IncAlcandu-si obligaUa de loialitate fafA de mandant. Mandatul tn interes comun nu ridicA problema valabilitstii actului incheiat prin mandatar, fntruc&t in acest caz, in incheierea actului cu un tert pe care mandatarul nu4. reprezinta, este interesat atat numdantul, cat si mandatarul (de exemplu, tn cazul tn care bunul vandut prin man-

89

Contractul de mandat comen

0, Contractul de mandat genereaza raponuri juridice mtre mandant i mandatar, 'dar i raporturi juridice directe mtre mandant si tertui contractant Drepturile si obli-Lapjje partilor contractului de mandat comercial sunt cele din materia mandatului pcjviJ, la care se adauga unele obligatii specifice dreptului comercial. 2.1. Efectele mandatului intre parti 64. Obligatiile mandatarului sunt urmatoarele: mandatarul are obligatia de a executa mandatul. mai precis de a incheia afacerea preeonizata in numele si pe seama mandantului, dupe caz, actul juridic, faptul juridic sau operatiunea materials pentru incheierea carora a primit impuI temicire de la mandant Potrivit art 375 alin. (3) C.com.. mandatul pentru o anume afacere cuprinde imputernicirea si pentru toate actele necesare executarii lui, chiar [ cand nu ar fi anume aratate. Cum mandatul comercial este, ca si eel civil, incheiat intuitu personae, mandatarul este obligat si incheie personal afacerea in cauza; el are deci obligatia de a nu-i substitui o alta persoana in executarea mandatului, sub sanc-1 punea raspunderii pentru daune. Submandatarea este admisibila numai in prezenta unei clauze exprese in contract sau procura ori in cazurile expres permise de lege [de exemplu: art. 71 alin. (2) din Legea societatilor comerciale perrnite leprezentantului legal al societatii comerciale sS-si substituie un submandatar doar daca acest lucru i-a f fost permis expres prin actul constitutiv}. Mandantul are o actiune directs contra submandatarului chiar si in cazurile nepermise de substitute [art 1542 alin. (2) C.civ.]. In schimb, submandatarul nu are o actiune directs in contra mandantului decat in cazurile de substitute permise, in celelalte cazuri el avand doar o actiune [ ootid (art 974 C.civ.). Codul comercial stabileste o serie de reguli si pentru situatia in care mandatul a fost mcredintat mai multor persoane. Astfel: - daca prin acelasi act au fost numin" mai multi mandatari, fara a se arata ca ei trebuie sfl lucreze impreuna, fiecare mandatar poate actiona fara consim^amantul { celorialti; I - in cazul m care prin act se dispune ca mandatarii trebuie sa lucreze impreuna, iar mandatul nu este acceptat de toti, acceptantii sunt in drept sa indeplineasca mandatul, daca reprezinta majoritatea celor numiti; - comandatarii raspund solidar pentru mdeplinirea mandatului mcredintat. (ii) mandatarul are obligatia de a da socoteala mandantului despre mdeplinirea mandatului. Mandatarul este obligat sft predea mandantului tot ce i s-a predat m puterea mandatului pe care 1-a executat chiar dacfi acestea nu s-ar cuveni mandantului (art 1541 C.civ.). Tertui interesat va cere de la mandant resutuirea platii nedato-rate, dacS va fi cazul, intrucat cu acesta el se afla in raporturi juridice directe. Avand in vedere eft in comeit banii sunt rructiferi, mandatarul are obligatia sa plateasca dobflnzi la sumele de bani cuvenite mandantului; dobanzile curg de la data la care mandatarul eraobligat a le trimite sau a le consemna (art 43 Gcom). In larx^rturile civile, oobtezik curg numai in urrna ncjtificarii din partea mandantului (art 1544 C.civ.),

2. Efectele contractului de mandat comercial

90 Contrai tul ds mandat comtrcial f t contractul de comiskm I cecii ce reprezinta o e%ccp\tc de la rcgula dupa care, in obligapile baneti, punerea in fntarzicrc. oti cfcciul curgcrii dobanzUor, curge numai de la data chemarii in judecata [art. 1088 alio. (2) Cciv.J. Ranpunderea mandaiarului se agraveaza in cazul in care scbimbl deitinada lumclor primitc, in sensul ca, pe langa dobanzi, el va datora | despfigubiri. in tetft iiltiiri CftZ dobanzile tfi schimba funcjia reparatorie tntr-o funcfte prepondcrent lanctionatoare. (in) mandatarul trebule fft-fi Indeplineasca obligabile cu buna-credinta i cu diligcnfa unui bun proprietor. Mandatul comereial fund un act cu titlu oneros, 1 derea mandaiarului le va aprccia In abstracto. in mod firesc, el va raspunde pentru toate stricflciunilc bunuiilor care U sunt incredinjate spre pastrare cu ocazia mandatului, afarfl de cazul In care dovedeste lipsa culpei sale (inclusiv invocand forja majorfl ori pagubele rezultttnd din viciile sau natura bunuiilor in catiza). (iv) mandatarul are obligafla de informare a mandantului, respectiv, a ter|ului cocontractant, care consul In: - informarea icrjului cocontractant despre imputernicirea in temeiul careia aco-neazfl (contemplatio clomlnl); nici mandatarul i nici mandantul nu pot opune ternilui instrucfiuni deosebite de cele Infijisate, afara de cazul in care se face dovada ca teitul avea cunostinJS de existenfa accstor instrucjiuni la data incheierii actului juridic; - informarea mandantului despre executarea mandatului; informarea trebuie sa se realizeze potrivit modalitAfilor stabilite in contract. Dacfl in urma primirii fnstiinfarii despre executarea mandatului mandantul intarzie rflspunsul pesic termenul impus de natura afacerii, se prezuma ca el a acceptat executarea mandatului, chiar daca mandatarul a depait limitele mandatului. Potrivit art. 378 C.com., mandatarul este obligat s& comunice mandantului toate faptele ce ar putea sft-1 hotarascfi a revoca sau modifica mandatul", sub sancUunea raspunderii pentru daune. 65* ObligafiiJe mandantului sunt urmatoarele: (i) obligafia de a puoe la dispozifia mandatarului mijloacele necesare executarii

mandatului; tn situajia to care mandantul nu avanseaza sumele necesare executarii mandatului, el este obligat sfi restitute cheltuielile efectuate de mandatar in acest scop; (ii) obligafia de a plati mandatarului remunerafia convenita prin contract sau, dupa caz, cea stability de instanfa judecfttoreasc& sau arbitrate, in funce de serviciile prestate si tmputemicirea prirnitft; (iii) obligafia de a despfigubi pe mandatar pentru pagubele suferite cu ocazia executarii mandatului. In vederea asigurarii plftfii sumelor pe care mandantul le datoreaza" c&tre mandatar, legea a creat in favoarea acestuia un privilegiu special (art. 387 C.com.). Privi-legiul special reglementat de art. 387 C.com. are in vedere garantarea mandatarului pentru plata urmfttoarelor sume de bani pe care le datoreaza mandantul tn urma executarii tmputernicirii primite, respectiv: retribu|ia convenita sau fixata" de instant cheltuielile facute pentru executarea mandatului si desp&gubirile pentru prejudiciul suferit cu ocazia tadeplmirii mandatului. Obiectul privilegiului consul to: (i) bunurile mandantului pe care mandatarul le
detine nentm executarea mandnhilni ami raw ae> WSCAC/* la Hicw+J.~ *------------------
Contractu! de mandat comsrciat 9\

e ori fn depozitele publice sau pentru care el poate proba prtn poaatia legitimt a rumen ail ui de transport eft i-au fost expediate; (U) dacft bunurile mandataratui tu vtadute de mandatar, privilegiul poartft asupra prehuui (subrogate ratlft ctt titlu rticular). fn ce priveste rangul de preferntfft, legea mentioneaz* cl aceitc creante astfel garantaie au prioritate faffi de orice alte creanfe Impotriva mandantului, inclusiv fa|S Me \ anzfitorul care ar revendica lucrul vandut. Legea are in vedere situafia In care mandatarul a incheiat un contract de vanzare-cumpflrare in care mandantul figureaza drept cumpfirfttor, caz in care creanfele mandatarului sunt prioritare celor ale terfului jcocontractant Articolcle 387 si 388 reglementeaza si o procedura specials de valorificare a \ acesrui privilegiu. Astfel, pentru executarea garanfiei, mandatarul il notifies pe man-Jdant, arStfind sumele datorate i somandu-1 pe mandant sft le pl&teascft tn 5 ale, sub Bsancpunea vanzarii bunurilor supuse privilegiuluL Mandantul este la drept sa facft lopoziple la vfinzare. lucrurilor pe care le-a primit in executarea mandatului, pana la achitarea cheltuielilor facutc cu executarea mandatului i a remunerapei acestuia .

w doctrinft se admite eft mandatarul beneficiazft si de un drept de retenfle asupra

2.2. Efectele mandatului fa|a de terji 66. In baza imputernicirii primite, mandatarul incheie cu terful actul pentru care a Host fmputernicit. Odatft mcheiat acest contract, el creeaza raporturi juridice directe I tntre mandant si terf. tn fapt, terful trateazft cu mandatarul, dar in drept el trateaza cu mandantul. In dreptul comun, actele juridice incheiate de c&tre un pretins mandatar sau de un mandatar ce tsi depaseste limitele tmputernicirii primite nu H obliga pe mandant. Aceste acte juridice sunt inopozabile mandantului, ca res inter alios acta. Solupa se | impune numai daca mandantul nu a ratificat aceste acte, expres sau tacit (art 1546 C.civ.). Ratificarea actului incheiat fara mandat sau cu depasirea limitelor acestuia valoreaza mandat (ratihabitio mandatur aequiparatur). In lipsa ratificarii, actele juridice incheiate de mandatar cu depasirea tmputernicirii date de mandant nu-1 obliga pe acesta din urma decat in condifcile mandatului aparent sau ale imbogatirii fara just temei a mandantului ori ale gestiunii de afaceri. in ce priveste faptele juridice (licite sau ilicite) sfivSrsite de mandatar in exerci-tarea atributiilor sale, pentru mandant nu va putea rezulta nicio obligate din aceste fapte juridice pentru ca nu este indatorat pentru tot ceea ce mandatarul ar fi facut afara din limitele puterilor sale" [art. 1546 alin. (2) C.civ.]. Faptele juridice ilicite astfel savarsite sunt fara indoiala afara din limitele puterilor" mandatarului, pentru ca este greu de presupus ca mandantul ar putea da imputernicire pentru savarsirea de fapte ilicite (de altfel, mandatul civil are ca obiect incheierea de acte juridice, si nu savarsirea de fapte juridice, licite sau ilicite). Numai tn cazul tn care din mandat ar rezulta un raport de prepusenie mtre mandant si mandatar, dat fund faptul ca mandatarul a acceptat sa !si desfasoare activitatea sub directa autoritate, todrumare, control I supraveghere a mandantului (mandatul salariat), s-ar putea angaja rflspunderea

mandantului pentru asemenca fople, in calitate de comitent, pe ten alin. C.civ. tntre mandatar si terj nu sc crccaza raporturi juridice directe, cu excepfia cazuiu, in care mandataruJ a actional tn afara limjtelor mandatului sau, iar terful cunotea eg mandatarul iji depfiseste atribu(iilc. Pentru actele sale ce depasese limitele mandatului, mandataruJ este raspunzfltor fafa de tcrj.ii de bunaVcredintft, fund finut sa garan-teze validitatea actelor astfel tocheiate (art. 1545 C.civ.)- Terpl de buna-credin$ are opfiunea de a invoca si aparenfa de mandat valabil, fin&ndu-l obligat pe mandant. Faffi de terpj de rea-credinja, sc considerft ca" mandatarul s-a obligat personal, man-dantului fiindu-i inopozabil un astfel de act.

92

Contractul d mantlet comercial 1 contractu! de comision

(3)

3. fncetarea contractului de mandat comercial


67. Mandatul comercial mceteazft in cazurile prevazute de art. 1552 C.civ., res-pectiv, pentru expirarea termenului mandatului sau m cazurile de revocare a mandatului de catre mandant, renuntare a mandatarului la mandat si de moarte, interdict, insolvabilitate si faliment al mandantului sau mandatarului. Contractul de mandat are un dublu caracter intuitu personae; mandatul este incheiat in considerarea calitapilor personale ale mandantului, dar si ale mandatarului Acest caracter explica atat revocabilitatea ad nutum a contractului de mandat, cat |i dreptul discrepionar al

mandatarului de a renunfa la mandat.

Renunfarea mandatarului la mandat, care nu se confunda cu demisia (demisia este un act de drept al muncii, iar mandatarul nu este salariat al societapU) este o ilus-trare a dublului caracter intuitu personae al mandatului. Aceasta renuntare este, in principiu, discrefionard, asa cum rezulta din art. 1556 alin. (1) C.civ. Mandatarul renunt&tor la mandat trebuie sa notifice aceasta renuntare mandantului si sa pastreze msarcinarea un anumit termen, suficient pentru ca mandantul si-si instituie alt (afti) mandatari. Dacd renmuarea mandatarului la mandat, fund intempestiva, provoaca mandantului daune, acesta are dreptul la despagubiri [art. 391 C.com.; art 1556 alin. (2) C.civ.]. Revocarea mandatului poate imbraca atat forma revocdrii exprese, cat si forma revocdrii tacite: numirea unui alt mandatar valoreaza revocare implicita a mandatului celui anterior (art. 1555 C.civ.). Revocabilitatea mandatului este de esenja acestuia. Acest principiu impune ca, chiar si in cazul in care revocarea ar fi abuziva, ca mandatarului revocat sa-i fie refu-zat dreptul la reintegrarea in funcjie. Acesta va avea doar dreptul la daune-interese din partea mandantului pentru prejudiciul cauzat prin revocarea intempestiva sau facuta fara justa cauza (art. 391 C.com.), prejudiciu ce ar putea consta in imaginea negativa creata mandatarului printr-o astfel de revocare. v Revocarea mandatului are ca efect, in principal, incetarea atribufiilor mandatarului; actele sale savarsite in aceasta calitate nu-1 mai obliga pe mandant fata de terfi. Acest efect este mult atenuat in relatiile comerciale, caracterizate prin celeritate %\ increderea intre comercianti; mandatul aparent, care obliga mandantul faj& de tertjii cocontractanti de buna-credint& chiar si in cazul depasirii mandatului sau al revocarii acestuia, este mult mai prezent decat in civil Revocarea mandatului, daca nu a fost

~1

*9 manaat comercial

93

Contractul de mandat in cadrul caruia debitorul supus unei proceduri de insolvent este mandant inceteaza din momentul tn care se deschide procedura insolven-fei fntr-adevar, din art 1552 C.civ. rezulta ca mandatul inceteaza pentru insolvabili-tatea sau falimentul mandantului. Incetarea intervine de drept pe data deschiderii jsocedurii insolventei. Cu toate acestea, din art. 86 alin. (1) din Legea insolventei rezulta ca administratorul judiciar are dreptul sa denunte sau sa continue oricecontract. Dar regula enun|ata se aplica doar daca ar fi vorba de contracte care sunt tn curs de executare la data deschiderii procedurii sau care nu au fost substantial execu-tate. Daca insa deschiderea procedurii in sine provoaca incetarea de drept a mandatului, atunci acesta nu mai este in curs de executare la deschiderea procedurii. Pentru a evita efectul mcetarii de drept, mandatul, inclusiv eel de avocat trebuie sa tie it de adniinistratorul judiciar, din proprie initiativa sau la iimiativa mandata-* Continuarea executSrii mandatului dupfi deschiderea procedurii face ca actele !r3 incheiate de fostul mandatar sa fie inopozabile masei credale. Actele juridice incheiate de fostul mandatar pot fi totusi ratificate de c&tre adrriinistratorul judiciar, dar cu acordul comitetului creditorilor sau al judecatorului-sindic, mtruc&t astfel de acte nu mai au natura juridica a actelor ce tin de activitatea curenta a debitorului, cidevin acte neobisnuite. Tertul contractant de buna-credinja' poate invoca aparenfa scuzabilfi de mandat al celui care a continuat sa acfionezc ca mandatar dupa incetarea mandatului prin deschiderea procedurii insolventei, dar care nu 1-a mstiintat pe tertul contractant de faptul mcetarii mandatului. Chestjunea este totusi controversata, fartrucat terful contractant de bunft-credinta ar putca sa pretindi ca a dobandit din

adusa la cuiiotinta terjilor in mod corect i rezonabil, nu poate fi opusa terjUor, in afara de cazul 1B care mandantul ar face dovada ca acetia le cunoteau. Ter^i de buxLa-credinta care nu au cunoscut despre revocarea mandatului celui cu care au coturactat in fapt au optiunea intre a nu fine cont de aceasta incetare, consider and ca i contractat ca mandantul (acesta din urma neavand posibilitatea de a opune tertului contractant faptul revocarii oculte a mandatului), sau a invoca lipsa pubftcit&tii revocarii mandatului, pentru a se exonera de contractul mcheiatin aceste condifii. Revocarea mandatului nu inseamna lipsirea totals de efecte a acestuia. Astfel, contractele in curs de executare incheiate de un mandatar al carui mandat a fost revocat nu pot fi refuzate de mandant, intrucat fostul mandatar nu le-a mcheiat tn name propriu, ci in numele i pe seama societafti. De asemenea, daca mandatarul nu cunoaste faptul eft mandatul sau a fost revocat, mandantul nu poate sa refuze valabilitatea unui act juridic incheiat de acest mandatar cu un terj de buna-credin^a (ait 1557 i art. 1558 C.civ.), intrucat mandantul este dator sa-i notifice mandatarului revocat faptul revocarii sale. Numai astfel revocarea implicit* a mandatarului prin ntumrea altui mandatar poate avea efecte (art. 1555 C.civ.). In ce-1 priveste pe mandatar, revocarea sa nu inseamna si descarcarea sa automata de obligatiile fa|& de mandant, el ramanand responsabil fata de mandant pentru modul in care si-a indeplinit mandatul, m virtutea obligatiei sale de a da socoteala mandantuhii. Articolul 391 alin. (2) C.com. prevede ca daca executarea mandatului este tntrerupta prin moartea mandantului sau mandatarului, retribufia acestuia din urma se va determina dupfi ceea ce s-a executat, proportional cu ceea ce s-ar fi datorat pentru executarea integrals a mandatului.

9*

Note p repere bibliografice Fr. Deafc l>, C&rpenam* Contracte civile fi comerciale, Ed. Lumina Bucurefti, 1993, p, 149. - j|J)p- | # *| fUtt Mandatul comercial, fpre deosebire de locatiunea de lervicii
4

w pmea pretindi 5i d sau contractul de rnunca, nc caracterizeaza prin Hbertatea de actrone a mandatarului fa$. de mandant taI ducerea afacerii co care a foit insarcinat. Mandatarul nu este in raport de subordonare de mandant In schimb, prepusul lucreaza sub conducerea i raspundere atr< (Curtea de Casatie, secfia IE, dec. nr. 546/1930, In Practica indicate mi comercial, vol II, Ed. Lamina, Bucurefti, 1991, p. 36). Dei Codul eS^drf prepusul pnn raportare la mandat, prepusul nu este un mandatar c' ^ unc ionaf comerciantului, fnsarcinat cu comextul acestuia (art. 392 C com) h ^ ^ f JUns interbelica, cat 9I cea de dupa 1989. a decis totusi c& _________ il Pmdenta, atit