Sunteți pe pagina 1din 9

REFERAT

TITLU: Efectele pe termen lung ale polurii MATERIE: Dezvoltare durabil i protecia mediului MASTERAND: Rdulescu Ana Maria (M.R.U., anul I)

Efectele pe termen lung ale polurii Multitudinea factorilor care concura la realizarea unui anumit nivel de poluare, intr-un areal dat, explica marea variabilitate in timp si spatiu a concentratiei substantelor cu efect poluant, emise in atmosfera, ca rezultat al activitatilor antropice. Din punct de vedere al influentei exercitate de poluantii atmosferici asupra starii de sanatate a mediului, se pot distinge doua grupe de efecte: cele asupra populatiei umane, numite si efecte directe, si cele asupra ecosistemelor naturale, denumite efecte indirecte. Efectele pe termen lung ale polurii indirecte 1. Efectul de ser O serie de gaze existente n atmosfera terestr au proprietatea de a lsa s treac spre pmnt radiaia solar, dar s nu permit trecerea radiaiei calorice n sens invers, spre spaiul cosmic. Se realizeaz astfel un efect de ser care const n nclzirea suprafeei pmntului pe seama radiaiei solare. Acest fenomen a fost descoperit de Joseph Fourier n 1824. Principalele gaze cu efect de ser, provenite din activitile umane sunt: bioxidul de carbon cu 50%, metanul cu 19%, compuii clorofluorocarbonici cu 1,7% i oxizii de azot cu 15%. Efectul de ser a nceput s se manifeste i este considerat mai pronunat la poli dect la ecuator. Acest fenomen este principalul vinovat n producerea schimbrilor climatice la nivelul globului. Schimbri climatice reprezint modificri ale climatului care pot fi atribuite n mod direct sau indirect activitilor omeneti care altereaz compoziia atmosferei la nivel global i care se adaug variabilitii naturale a climatului observat n cursul unor perioade comparabile.

Efectele acestor schimbri atrag dup sine modificri ale temperaturii, precipitaiilor, creterea nivelului oceanului planetar sau alternarea unor temperaturi extreme. Schimbrile de temperatur Studiile efectuate au artat c n anumite regiuni se vor nregistra creteri ale temperaturii mai mari dect media global. Regiunile situate n latitudinea nordic vor fi cele mai afectate (Nordul Asiei, platoul Tibet, Nordul Europei, regiunea mediteranean, America de Nord). Schimbri ale precipitaiilor La nivel global vor fi nregistrate i creteri ale cantitilor de precipitaii, mai ales n latitudinea nordic. Singura regiune de aici care va suferi o scdere a precipitaiilor, mai ales n lunile de var, este regiunea mediteranean. Din aceste modificri va rezulta i o schimbare a duratei efective a sezonului de var i a celui de iarn (veri mai scurte n nordul Europei, sudul Africii, Australia i ierni mai lungi n Africa tropical i Antarctica). Creterea nivelului oceanului planetar Specialitii consider c pn n anul 2100 nivelul oceanului planetar va crete cu circa 48 cm. Cele mai multe calcule prezic o cretere mai important n Oceanul Arctic i mai sczut n cel din sud. Se estimeaz c Groenlanda i Oceanul Artic pot crete nivelul apei cu 70 m, n condiiile n care s-ar nregistra o topire a ghearilor acestora. nregistrarea unor temperaturi extreme va deveni un fenomen din ce n ce mai frecvent. Ca fenomene foarte probabile vor fi: nregistrarea de temperaturi extreme pozitive, din ce n ce mai multe zile caniculare, temperaturi minime extreme, diferene considerabile ntre temperaturile din timpul zilei i cele din timpul nopii etc. Din categoria celor probabile sunt: nregistrarea tot mai frecvent a fenomenului de secet, vnturi puternice, precipitaii intense asociate cu producerea unor cicloni tropicali etc. Totui, efectul de ser are i proprieti pozitive, deoarece n absena substanelor care provoac efectul, temperatura medie pe globul pmntesc va fi -15 C.

2. Ploile acide Cnd se ard combustibili fosili, cum sunt crbunele, benzina sau petrolul, se emit oxizi de sulf, carbon i azot n atmosfer. Aceti oxizi se combin cu umezeala din aer i formeaz acid sulfuric, acid carbonic i acid azotic. Cnd plou sau ninge, aceti acizi ajung pe pmnt sub forma a ceea ce numim ploaie acid. n secolul XX, aciditatea aerului i ploaia acid au ajuns s fie recunoscute ca o ameninare capital la adresa calitii mediului. Cea mai mare parte a acestei aciditi este produs n rile industrializate din emisfera nordic: SUA, Canada, Japonia i majoritatea rilor din Europa de Est i de Vest. Efectele ploii acide pot fi devastatoare pentru multe forme de via, inclusiv pentru oameni. Aceste efecte sunt ns mai vizibile n lacuri, ruri i pruri i la nivelul vegetaiei. Aciditatea apei omoar practic orice form de via. La nceputul anilor '90, zeci de mii de lacuri erau deja distruse de ploaia acid. Cele mai grave probleme au existat n Norvegia, Suedia i Canada. 3. Degradarea stratului de ozon n partea superioar atmosfera este alctuit dintr-un strat de gaze, care nconjoar planeta formnd un ecran protector fa de radiaiile ultraviolete i permind totodat ptrunderea cldurii solare care mpiedic nghearea apelor. Distrugerea stratului de ozon din atmosfer, de o grosime de civa mm intensific proprietile de absorbie ale atmosferei lsnd s treac radiaiile solare n cantiti exagerate i implicit o mare parte din radiaiile infraroii. n felul acesta, echilibrul balanei energiei de radiaie a pmntului este astfel perturbat. n limite normale, gazele existente n atmosfer asigur o temperatur medie a globului de cca 15oC, situaie care favorizeaz existena vieii pe pmnt. Orice perturbare a echilibrului, datorit emisiilor de gaze poluante din activitile umane, deterioreaz ptura de ozon i declaneaz efectul de ser, care la rnul su declaneaz efecte n lan: schimbri climatice, creterea nivelului mrilor, ploi acide, poluarea aerului, apei, solului etc. Consecintele efectului de sera Cresterea progresiva a temperaturii Globului

Extinderea efectului de sera si continuarea unor activitati umane necontrolate au scos sistemul climatic din evolutia normala. Procesul de incalzire nu este uniform. Cresterile termice sunt mai intense in zonele polare si subpolare, accentuand topirea ghetarilor. Aceasta are un efect dezastruos asupra modului de viata al eschimosilor. In paralel are loc si reducerea numerica a unor specii de animale polare (ursi polari, foci, morse) si a unor specii de plante din tundra. Se considera ca in cazul incalzirii medii a planetei cu 20 grade C, temperatura din zona arctica va creste cu 60 grade C. Incalzirea neuniforma a uscatului si a apelor oceanice a determinat unele perturbatii in circulatia curentilor de aer cald si rece, cu efecte paradoxale in evolutia vremii din cursul anului. S-au scurtat radical anotimpurile de tranzitie (primavara, toamna), astfel ca se percep astazi numai doua anotimpuri (vara si iarna). S-au constatat si inversari ale regimurilor termice intre anotimpuri. Evolutia anormala a temperaturilor din Romania a fost semnificativa in anul 2005. La 9 ianuarie (in mijlocul iernii) s-au inregistrat 20 grade C la Curtea de Arges si Targoviste, unde copacii au inmugurit si se pregateau sa infloreasca. In luna martie, in locul temperaturii de primavara, a aparut un ger de 25 grade C la Sibiu. Pana la sfarsitul anului au survenit ploi de tip tropical care au declansat inundatiile devastatoare din Banat (luna aprilie) si din Moldova (luna iulie). Se pare ca iarna 2006-2007 constituie o noua exceptie de la regimul normal, cu temperaturi foarte ridicate si cu straturi de zapada aproape inexistente. Disparitia frumoasei mantii de zapada este o consecinta grava a perturbarii echilibrului din natura provocat de om. Topirea ghetarilor Cresterea temperaturii Globului a declansat o topire rapida a calotelor arctice si a ghetarilor care plutesc in deriva prin apele oceanelor. Datele obtinute prin satelitii din cadrul NASA atesta faptul ca topirea banchizelor polare din Groenlanda si a ghetarilor din Alaska se face intr-un ritm rapid, dublu fata de normal. In ultimul timp au disparut multi dintre ghetarii din sudul peninsulei Alaska. Prin aceasta zona exista una dintre marile falii tectonice. Prin topirea ghetarilor de la suprafata, scoarta Pamantului se inalta si permite declansarea cutremurelor de mare magnitudine.

Volumul impresionant de apa rece rezultat din topirea acestor ghetari nordici va cobori spre sud si va intalni apele purtate de Golfstream, acel curent cald care porneste din Golful Mexic, traverseaza Oceanul Atlantic, cu viteza de 97 de km pe zi, si se indreapta spre coastele vestice ale Europei (Irlanda, Anglia, Danemarca, Norvegia, Suedia). Prin devierea spre sud a curentul cald, este posibila racirea climei in vestul Europei. La Polul Sud, in ultima perioada de timp s-au topit ghetarii Larsen A si Larsen B, care s-au scufundat in numai 35 de zile, facand ca nivelul intregului ocean planetar sa creasca cu 2 cm. In spatele acestor ghetari este expus topirii uriasul ghetar Rossas Shelf care, dupa dezintegrare, ar putea provoca ridicarea nivelului marilor cu 6 metri, trecand sub ape multe insule si tari aflate pe coastele maritime. Daca tendinta de incalzire globala a climei va continua in acelasi ritm, se estimeaza ca, pana in anul 2020, nivelul apelor oceanice va creste cu 6-7 metri astfel ca multe orase porturi (Amsterdam, Hamburg, Londra, Miami, Bangkok etc) sa fie mutate in alte locatii. In Romania ar fi posibila ingustarea plajelor de la litoral pana la disparitie. Este demn de mentionat ca a inceput si topirea ghetarilor din muntii Himalaia, provocand inundatii de proportie in India, Nepal si China prin marile fluvii Gange, Indus, Brahmaputra, Mekong, Yangtze si Fluviul Galben. Precipitatii in exces si inundatii dezastruoase Cresterea valorilor termice la nivel mondial duce la evaporarea unei mari cantitati de apa din oceane si mari. Vaporii de apa se regasesc in norii care sunt purtati de curentii de aer dinspre mare spre uscat unde provoaca ploi torentiale, inundatii grave precum si tornade care nu au fost cunoscute in perioadele anterioare. Nu pot fi uitate inundatiile din anul 2005 cand au pierit zeci de vieti omenesti, au fost distruse mii de locuinte iar locuitorii zonelor afectate si-au pierdut tot ce au agonisit intr-o viata. Intrucat marile inundatii din Romania au corespuns cu zonele masiv defrisate, se poate considera ca total inadmisibil ca, pentru imbogatirea excesiva a unor baroni lacomi, sa se ajunga ca o jumatate din tara sa fie sub ape iar zeci si sute de oameni sa moara luati de furia apelor. Ce s-a intamplat in Romania in anul 2005 fusese la scara mondiala in anul 1998, cand s-au inregistrat marile catastrofe de mediu, cu inundatiile secolului extinse in 54 de tari, concomitent cu secete excesive in alte 45 de tari.

Instalarea tornadelor in Romania In ultimii ani s-a abatut asupra teritoriului Romaniei o serie de tornade necunoscute in trecut decat prin mass-media, care prezenta aceste uragane de pe meridiane mult indepartate. Sosite la noi, tornadele au inceput sa faca partie pe coridorul dintre Buftea, Movilita, Slobozia si tarmul Marii Negre, cu extinderi in viitor spre zonele cu defrisari masive ale padurilor. Aceste tornade au devenit frecvente si in Europa cu o medie de 700 pe an, dirijate sub forma unor coridoare ale uraganelor. Recent, tornada Kyrill, cu viteze de 160-170 de km/ora, a devastat centrul si nordul Europei provocand moartea a 38 de oameni din Germania, Marea Britanie, Olanda etc Seceta, aridizarea si desertificarea Aceste trei fenomene ale naturii reprezinta o mare problema pentru omenire intrucat, in ultimele decenii, incalzirea progresiva a atmosferei a provocat un dezechilibru grav la nivel global. Cresterea temperaturii s-a corelat cu scaderea drastica a cantitatii de precipitatii si aparitia secetelor excesive. Permanentizarea acestui fenomen a dus la aridizarea si ulterior la desertificarea unor zone intinse. La scara globala, terenurile supuse aridizarii si desertificarii ocupa o patrime din totalul suprafetei de uscat a Terrei, afectand viata a circa un miliard de locuitori din peste 110 state ale lumii, atinse de acest fenomen. Serioase pagube materiale au fost produse in cea mai mare parte din Africa (tarile Sahelului, Africa de Est, de Nord si de Sud), Asia de sud-vest, Iran, Afganistan, Pakistan, China, India, Australia si unele tari din America si Europa. Peste tot, conditiile de seceta au avut efecte profunde asupra productiilor agricole mondiale si, nationale, indeosebi productiile de cereale (grau, porumb, orez) care constituie alimentul de baza al populatiei Globului. In Romania deficitul de apa din sol a devenit restant de la an la an inca din 1984, avand efecte de diminuare sistematica a productiilor agricole, mai ales dupa distrugerea voita a unor mari parti din suprafata irigata. Cronicizarea secetelor pe suprafete tot mai intinse pe Mapamond a determinat pe numerosi specialisti sa intocmeasca scenarii climatice care prevad evolutia temperaturilor si a precipitatiilor pe macrozone naturale. Ne amintim de hartile elaborate la Conferinta

Natiunilor Unite tinuta la Montreal (Canada) in anul 1987 in care se avertiza, prin culoarea rosie, extinderea situatiilor de risc major in anii 2010 si 2030.

Prognoze pesimiste pentru Romania anilor ce vin Specialistii romani in domeniul mediului arata posibilitatea ca, in mai putin de 25 de ani, Romania sa isi schimbe radical infatisarea, fiind lovita in fiecare an de secete, inundatii si tornade tot mai dese. Se confirma avertismentul ca pana in anul 2030 pustiul Sahara va depasi arealul ocupat in prezent de 9 milioane km2 (cam de 38 ori mai mare decat suprafata Romaniei) si va inainta sistematic spre nord. Atingand tarmurile Marii Mediterane, desertul va traversa in Sicilia, apoi in sudul Italiei (Calabria), Hertegovina, Bosnia si va intra in Romania punand stapanire pe teritoriile din sud (Oltenia, Baragan, Dobrogea si o parte din sudul Moldovei). Nu este departe perioada cand cele aproximativ 3 milioane de hectare de terenuri aride, expuse secetelor, se vor transforma intr-o Sahara romaneasca. In aceste zone vor seca raurile cu debite reduse, solurile se vor degrada in nisipuri spulberate de vanturi, precipitatiile vor avea un regim total necontrolat iar, prin actiunile nefaste de despaduriri masive, vor deveni tot mai frecvente alunecarile de teren cu locuinte si sate intregi.

BIBLIOGRAFIE: 1- Florea Luiza, Protectia mediului, Editura Fundatiei Universitare Dunarea de Jos, Galati, 2002 2- Iordache Gheorghe, Metode si utilaje pentru prevenirea poluarii mediului, MATRIXROM, Bucuresti, 2003 3- Berca Mihai, Ecologie generala si protectia mediului, Editura Ceres, Bucuresti, 2000 4- www.mediu.ro 5- www.mrda.md 6- www.vitan.ro 7- www.unimed.ro