Racirea Solara Aceasta lucrare prezinta rezultatele cercetarilor care au demonstrat ca energia solara este o sursa ideala pentru

aplicatii de incalzire care necesita temperaturi mai scazute, de ex. incalzirea unui anumit spatiu sau prepararea apei calde menajere. Sistemele frigorifice care utilizeaza refrigeranti nedaunatori mediului ofera un avantaj sustinut in comparatie cu alte tipuri de refrigeranti. In orice caz insa, utilizarea energiei asociata cu functionarea sistemului frigorific si cu impactul asupra mediului precum si asocierea cu producerea si distributia lui, detin adesea o importanta mai mare decat alegerea refrigerantului. Pentru minimizarea impactului pe care functionarea sistemelor frigorifice il au asupra mediului, este bine sa se evalueze posibilitatile utilizarii unei surse de energie curate. Dintr-o perspectiva sustinuta, folosirea solara directa ca si sursa primara de energie este atractiva datorita disponibilitatii sale universale, a impactului scazut asupra mediului si a costului de combustibil scazut sau aproape inexistent. Cercetarile au demonstrat ca energia solara este o sursa ideala pentru aplicatii de incalzire care necesita temperaturi mai scazute, de ex. incalzirea unui anumit spatiu sau prepararea apei calde menajere. Aplicatiile de incalzire solara sunt intuitive din moment ce energia solara este absorbita pe o suprafata, temperatura de suprafata creste, oferind astfel un potential de incalzire. Utilizarea energiei solare pentru refrigerare este insa mai putin intuitiva. In acest articol am luat in calcul trei abordari care utilizeaza energia solara pentru racire la temperaturi sub 0C (32F). Pentru a stabili tehnologiile potentiale am comparat caracteristicile lor in timpul functionarii. Am ajuns la concluzia ca doar una din cele trei tehnologii, presiunea/compresia vaporilor pe baza fotovoltaica, este in prezent o tehnologie viabila pentru racirea solara. Racirea prin presiunea vaporilor Inainte de a discuta posibilitatea energiei solare de producere a racirii, se cuvine sa recapitulam principiile de baza ale functionarii ciclurilor frigorifice pe baza compresiei vaporilor care stau la baza majoritatii sistemelor conventionale de refrigerare. O schema a ciclului de compresie a vaporilor este ilustrata in Figura 1a iar entalpia corespunzatoare - diagrama presiunii refrigerantului este ilustrata in Figura 1b. In cadrul ciclului de compresie a vaporilor, evaporatorul este aprovizionat cu refrigerant de joasa temperatura in timp ce un amestec de lichid si vapori (Poziti a 4) este vaporizat prin alimentarea cu caldura. Echipamentul ramas in sistem recupereaza refrigerantul, restituindu-l in starea in care poate fi folosit din nou pentru producerea racirii. Vaporii care ies din vaporizator (Pozitia 1) intr-o stare saturata (1a) sau usor supraincalzita (1b) intra in compresor care creste presiunea si, in consecinta, temperatura refrigerantului. Agentul frigorific in starea de inalta presiune (Pozitia 2) intra apoi intr-un schimbator de caldura cedata care utilizeaza aerul ambiental sau apa pentru racirea agentului frigorific pana la temperatura de saturatie inainte de condensarea sa totala in lichid (Pozitia 3). Lichidul este apoi trecut la o presiune mai scazuta, operatiune care cauzeaza vaporizarea unei parti a agentului frigorific, ca urmare a scaderii temperaturii. Lichidul ramas, la o temperatura scazuta este disponibil pentru producerea racirii. Alimentarea majora cu energie a unui sistem de refrigerare prin compresie este puterea mecanica necesara pentru actionarea compresorului. Puterea minima a compresorului este data in Ecuatia 1. Premisa puterii compresorului este substantiala pentru ca volumul specific al vaporilor refrigerantului, v, este mare. O putere suplimentara este si ea

necesara pentru actionarea ventilatoarelor sau pompelor, pentru circularea fluidelor externe. Indicele de calitate al unui sistem de refrigerare prin compresia vaporilor este coeficientul sau de performanta, definit ca si coeficient al capacitatii de racire la puterea electrica totala necesara. Coeficientul de performanta pentru un sistem care furnizeaza racire la 10C (14F) si elimina caldura la o temperatura de 30C (86F) este aproximativ 3. Sistemul coeficientului de performanta se diminueaza de la acel nivel in care puterea electrica necesara circulatiei fluidelor exterioare este justificata in coeficientul de performanta. Doua sisteme solare de refrigerare luate aici in calcul se bazeaza pe refrigerarea prin ciclul de compresie a vaporilor intr-o forma anume. Al treilea sistem de refrigerare utilizeaza energia termica pentru alimentarea primara a ciclului. Sistemele deschise care utilizeaza apa ca agent frigorific, ca ciclurile solare desicatoare, pot fi utilizate pentru producerea racirii la temperaturi peste nivelul de inghet, insa aceste alternative nu sunt dezbatute in acest articol. Ciclul de refrigerare cu actionare fotovoltaica Fotovoltaica implica conversia directa a radiatiei solare in curent continuu prin utilizarea materialelor semiconductoare. Teoretic, functionarea unui ciclu de refrigerare cu actionare solara este simpla. Panourile solare fotovoltaice produc curent electric continuu care poate fi utilizat la actionarea unui motor pe curent continuu, cuplat la un compresor al unui sistem de refrigerare prin compresia vaporilor. In proiectarea unui ciclu de refrigerare fotovoltaic o mare importanta o are adaptarea corecta a caracteristicilor electrice ale motorului de la baza compresorului cu voltajul si curentul rezultat din functionarea fotovoltaica. Productivitatea curentului electric generat de un sistem fotovoltaic este de obicei prevazut de producatorii de module fotovoltaice pentru regimuri standard de functionare, de ex. radiatia solara incidenta de 1,000 W/m 2 (10 800 W/ft2) si un modul al temperaturii de 25C (77F). Din pacate insa, modulele fotovoltaice vor functiona cu o gama larga de conditii care rareori sunt atat de favorabile ca si cele standard de functionare. Ca urmare, puterea produsa de un sistem fotovoltaic este la fel de variabila ca si sursa solara din care este derivata. Performanta unui modul fotovoltaic exprimat in termenii caracteristicilor tensiunii curentului si a puterii tensiunii, depind in principal de radiatia solara si de modulul de temperatura. Figura 2 ilustreaza tensiunea (linia continua) si puterea (linia intrerupta) curentului pentru un modul fotovoltaic unic de recristalizare de 1.32 m2 (14 ft2) in conditiile de referinta si in patru tipuri de conditii de actionare. La orice nivel al radiatiei solare si al modulului de temperatura, un singur voltaj de actionare va rezulta in producerea maxima de putere electrica de la modul. Modulul reprezentat in Figura 2 indica voltajul care produce puteri maxime in gama 30 si 35 volti pentru acest sistem fotovoltaic. Eficienta acestor panouri solare, definita ca si coeficientul puterii electrice produse radiatiei incidente este intre 8% si 10% in conditii de putere maxima pentru sistemul fotovoltaic reprezentat in Figura 2. Daca sistemul fotovoltaic de refrigerare va functiona la un randament inalt, este esential ca voltajul impus pe sistemul fotovoltaic sa fie apropiat de voltajul care furnizeaza putere maxima. Aceasta cerinta poate fi indeplinita in cateva moduri. In primul rand, un urmaritor al puterii maxime poate fi utilizat, care transforma continuu voltajul cerut de incarcatura in tensiune maxima a puterii. Daca sistemul include o baterie, bateria de tensiune va

controla voltajul de actionare al modulului fotovoltaic. Panourile fotovoltaice pot fi alese astfel incat tensiunea lor maxima sa fie apropiata de tensiunea sistemului bateriei. Bateria ofera si posibilitatea stocarii electricitatii astfel ca sistemul poate opera si in lipsa radiatiilor solare. Adaugarea unei baterii insa va creste greutatea sistemului si poate reduce eficienta sa constanta. Stocarea electricitatii nu este necesara in unele sisteme de racire solara, de ex. in mediile de stocare cu temperaturi scazute, acest lucru facandu-l mai eficient si mai convenabil. O ultima optiune pentru sistemele care nu utilizeaza un urmaritor al puterii maxime sau o baterie este alegerea unui motor electric cu caracteristici de curent-voltaj apropiate de debitul maxim al modulului. Figura 3 evidentiaza caracteristicile de curent-voltaj ale unui motor in serie pe curent continuu si separat ale unui motor cu excitatie pe modul fotovoltaic. In acest caz, motorul cu excitatie va avea o functionare mai eficienta datorita apropierii dintre curba puterii maxime si a modulului fotovoltaic. Insa, nici unul dintre cele doua tipuri de motoare prezentate in Figura 3 nu sunt potrivite caracteristicilor modulului fotovoltaic care sa acopere intreaga gama a radiatiilor solare incidente. Studiile asupra motoarelor cu actionare solara au aratat ca motoarele separate cu excitatie pe curent continuu sunt intotdeauna o alegere mai buna decat motoarele cu excitatie in serie pe curent continuu in sistemele cuplate direct care nu sunt dotate cu un urmaritor al puterii maxime. Racirea solara mecanica Racirea solara mecanica utilizeaza un sistem de compresie a vaporilor actionat de o putere mecanica produsa de un ciclu de incalzire cu actionare solara. Ciclul de putere de incalzire pentru acest tip de aplicatie este ciclul Rankine in cadrul caruia un fl uid este vaporizat la o presiune inalta prin schimbul de caldura cu un fluid incalzit de colectoarele solare. Un boiler de stocare poate fi inclus pentru acumularea caldurii la temperaturi inalte. Vaporii circula printr-o turbina sau printr-un expandor cu piston pentru a produce putere mecanica, cum este ilustrat in Figura 4. Fluidul din expandor este condensat si pompat inapoi in boiler, unde este din nou vaporizat. Eficienta ciclului Rankine creste odata cu temperatura fluidului vaporizat care intra in expandor, cum este ilustrat in Figura 5 (linia ingrosata). Eficienta ciclului Rankine in Figura 5 a fost estimata pentru un fluid organic la o temperatura inalta considerand ca vaporii saturati sunt prevazuti cu un expandor cu o eficienta de 70% si ca condensarea are loc la 35C (95F). Eficienta unui colector solar scade proportional cu cresterea temperaturii energiei furnizate. Temperaturi inalte se pot obtine prin concentrarea colectoarelor solare care urmaresc directia pozitiei soarelui in una sau doua dimensiuni. Sistemele de urmarire adauga in plus sistemului cost, greutate si complexitate. Daca se evita instalarea sistemelor de urmarire, se pot folosi colectoare compuse parabolice sau colectoare plate cu mai multe invelisuri pentru a produce temperaturi in gama 100C 200C (212F 392F). Eficienta colectoarelor solare depinde atat de radiatia solara cat si de diferenta de temperatura dintre fluidul de intrare si ambient. Figura 5 ilustreaza de asemenea eficienta aproximativa a colectorului solar ca functie a temperaturii fluidului de alimentare pentru o gama de valori ale radiatiei solare. In ansamblu, eficienta racirii solare mecanice, definita ca si coeficientul energiei mecanice produse de radiatia solara incidenta, este rezultatul eficientelor colectorilor solari si ciclurilor energetice. Exista un optimum de eficienta in cazul oricarei radiatii

solare, insa eficienta optima pentru conditiile presupuse in Figura 5 vor fi de maxim 4.5%. Aceasta eficienta este semnificativ mai scazuta decat cea realizata cu module fotovoltaice neconcentrate. Sistemele solare mecanice sunt competitive doar la temperaturi inalte, caz in care necesita colectoare solare de urmarire. Aceasta optiune este potrivita pentru utilizarea in cadrul sistemelor mari de refrigerare (de ex. 1.000t sau 3,517 kWT). Racirea cu absorbtie Racirea cu absorbtie este cea mai putin intuitiva alternativa a racirii solare. Spre deosebire de metodele fotovoltaice si racirea solara mecanica, sistemul de racire cu absorbtie este considerat a fi un sistem cu alimentare de caldura? care necesita un minimum de putere mecanica pentru procesul de compresie. Acest sistem inlocuieste compresia intensa energetica intr-un sistem de compresie a vaporilor cu un sistem termic de compresie?. O schema a unui sistem cu absorbtie cu o singura treapta, care utilizeaza amoniacul ca si refrigerant si apa amoniacala drept absorbant este ilustrata in Figura 6. Sistemele de racire cu absorbtie care utilizeaza apa de bromura de litiu ca si fluid refrigerant-absorbant nu pot fi folosite la temperaturi sub 0C (32F). Principiul de actionare este exact acelasi ca si in cazul sistemului de comprimare a vaporilor. In locul compresorului insa, sistemul cu absorbtie utilizeaza o serie de trei schimbatoare de caldura (absorbant, schimbator de caldura de regenerare intermediar si generator) si o pompa mica pentru lichide. Vaporii de amoniac care ies din evaporator (Pozitia 6) sunt absorbiti intr-o solutie lichida de apa amoniacala in absorbant. Absorbtia vaporilor de amoniac in solutia de apa amoniacala este asemanatoare unui proces de condensare. Procesul este exotermic, asa incat este necesar ca apa de racire trebuie sa indeparteze caldura absorbtiei. Principiul care guverneaza aceasta faza a actionarii este ca vaporii sunt mai repede absorbiti intr-o solutie lichida daca temperatura solutiei lichide este scazuta. Solutia lichida bogata in amoniac care iese din absorbant (Pozitia 7) este pompata la o presiune ridicata, trecuta printr-un schimbator de caldura si introdusa apoi in generator (Pozitia 1). Minimum de putere mecanica necesara este dat de Ecuatia 1, aceeasi ecuatie care se aplica puterii minime necesare unui compresor. Puterea necesara a pompei insa este mult mai scazuta decat cea a compresorului din moment ce v, volumul specific a solutiei lichide este mult mai scazut decat volumul specific al vaporilor refrigeranti. De fapt, este posibila proiectarea unui sistem cu absorbtie care nu necesita o putere mecanica de intrare ci in schimb se bazeaza pe gravitatie. In orice caz insa sistemele cu circuite conectate se bazeaza de obicei pe utilizarea unei mici pompe. In generator, solutia lichida este incalzita, fapt ce favorizeaza desorptia refrigerantului (amoniacului) din solutie. Din pacate, in cadrul procesului de desorptie a amoniacului, exista si apa desorbita odata cu el, fiind necesara separarea ei de amoniac in separator. Fara existenta unui separator, apa de iesire (Pozitia 2) circula odata cu amoniacul spre evaporator, unde creste temperatura la care racirea poate fi deja furnizata. Temperatura solutiei necesara in cadrul functionarii procesului de desorbtie cu apa de amoniac se situeaza in intervalul 120C - 130C (248F - 266F). Aceste temperaturi pot fi obtinute utilizand colectoare solare ieftine, fara urmaritor solar. Pentru aceste temperaturi, colectoarele de evacuare tubulare pot fi mai potrivite decat colectoarele plate orizontale, fiind mai putin sensibile la temperatura de functionare. Eficienta per ansamblu al unui sistem solar de racire este rezultatul eficientei colectarii olare si a coeficientului de performanta a sistemului de absorbtie. In Figura 5 este data

eficienta unui colector tubular pentru diferite nivele ale radiatiei solare si la temperaturi diferite de furnizare a energiei. Coeficientul de performanta al unui sistem cu apa amoniacala intr-o singura treapta depinde de temperatura evaporatorului si a condensatorului. Coeficientul de performanta pentru furnizarea refrigerarii la -10C (14F) cu o temperatura a condensarii de 35C (95F) este de aproximativ 0.50. Au fost dezvoltate configuratii avansate ale ciclurilor de absorbtie care pot atinge valori mai inalte ale coeficientului de performanta. Ciclul de absorbtie va functiona cu temperaturi mai scazute ale energiei termice furnizate de colectorii solari cu impact minim asupra coeficientului de performanta, desi capacitatea acestuia va fi semnificativ redusa. Concluzii Coeficientul de performanta al unui sistem per ansamblu poate fi definit ca si coeficientul capacitatii de refrigerare al energiei solare de admisie. Coeficientul de performanta al unui sistem este scazut pentru toate cele trei tipuri de sisteme solare de racire. Insa aceasta definitie a eficientei nu este cea mai relevanta masurare (metrica) a unui sistem solar de racire pentru ca combustibilul de actionare al sistemului, energia solara, este gratuit. Alte considerente mult mai importante sunt marimea specifica, greutatea si desigur, costul. O serie de bariere au impiedicat raspandirea sistemelor solare de racire pe o scara mai larga. In primul rand, sistemele solare de racire sunt mai complicate, mai scumpe si mai voluminoase decat sistemele conventionale prin comprimarea vaporilor, datorita necesitatii generarii locale de energie necesara functionarii ciclului de refrigerare. In al doilea rand, capacitatea de functionare a unui sistem de refrigerare este data de disponibilitatea radiatiei solare. Pentru ca aceasta sursa de energie este variabila, existenta unui numar mai mare de elemente sau necesitatea acumularii de energie (electrica sau termica) este necesara in majoritatea aplicatiilor, ceea ce adauga un plus marimii si costului sistemului. Avantajul sistemelor solare de racire este ca ele inlocuiesc cei mai multi sau toti combustibilii conventionali. Costurile de functionare ale unui sistem de racire solare ar trebui sa fie mai scazute decat cele ale unui sistem conventional insa in momentul de fata si la costurile combustibilului, aceasta economie a pretului de functionare nu compenseaza cheltuielile de investitie suplimentare, chiar si intr-o analiza facuta pe termen lung. Avantajul major al refrigerarii solare este ca acesta poate fi proiectat sa functioneze independent de reteaua de utilitati. Exista aplicatii in care aceasta aplicabilitate este esentiala. Dintre cele trei concepte ale refrigerarii solare prezentate in aceasta lucrare, sistemul fotovoltaic este cel mai potrivit ca si sistem portabil de mica capacitate, pentru zone indepartate de surse de energie conventionale (electricitate sau gaz). Sistemele de absorbtie si cel mecanic sunt din start mai mari si mai voluminoase si necesita lucrari de instalatii (tevarie) precum si o conectare la electricitate. In situatiile in care costul energiei termice este ridicat, sistemele cu absorbtie pot fi potrivite pentru sistemele fixe de refrigerare mai mari. Sistemele mecanice de racire solara vor necesita colectoare solare de urmarire pentru a produce temperaturi mai ridicate, punct in care eficienta ciclului puterii termice devine competitiv. Daca cheltuielile de investitie si eficienta colectoarelor solare de urmarire pot fi reduse semnificativ, acest tip de sistem de racire poate fi utilizat cu eficienta si pe o scara larga in aplicatii frigorifice.

Bibliografie suplimentara 2001 ASHRAE Handbook-Fundamentals, Chapter 1. Duffi e, J.A. and W.A. Beckman. 1991. Solar Engineering of Thermal Processes, 2nd ed. Wiley Interscience. Herold, K.E., R. Radermacher and S.A. Klein. 1996. Absorption Chillers and Heat Pumps, CRC Press. Al-Ibrahim, A.M. 1997. oOptimum Selection of Direct-Coupled Photovoltaic Pumping System in Solar Domestic Hot Water Systems? Ph.D. Thesis, University of Wisconsin Madison