P. 1
APARATE DE MASURAT MARIMI ELECTRICE

APARATE DE MASURAT MARIMI ELECTRICE

|Views: 36|Likes:
Published by Munteanu Simona
APARATE DE MASURAT MARIMI ELECTRICE
APARATE DE MASURAT MARIMI ELECTRICE

More info:

Published by: Munteanu Simona on Mar 27, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/27/2013

pdf

text

original

Colegiul Tehnic INFOEL Bistriţa

PROIECT DE SPECIALITATE
pentru examenul de certificare a competenţelor profesionale pentru obţinerea certificatului de calificare profesională nivel 3

Calificare profesională: Tehnician în automatizări

Coordonator proiect: ing. Muţ Mariana

Absolvent:

2012

TEMA PROIECTULUI

APARATE DE MASURAT MARIMI ELECTRICE

2

CUPRINS

3

1. MIJLOACE ELECTRICE DE MĂSURARE 2.5. CONCEPTUL DE MĂSURARE 1.5.1. Ampermetre feromagnetice. Ampermetre electrodinamice 3.2. Aparate ferodinamice 5 6 6 6 7 7 8 9 11 11 13 14 14 17 19 21 21 24 24 25 25 28 29 29 4 . Instrumentul electrodinamic 3.2. 3.1. Elemente componente ale instrumentelor electrice de măsurat 3.1.4. Tipuri de aparate magnetoelectrice 3. Voltmetre feromagnetice 3.3.3.3. Instrumentul magnetoelectric 3.5. 3. Voltmetre electrodinamice 3.6. Aparate magnetoelectrice cu redresor.3.4.1.2.2. Caracteristicile metrologice ale mijloacelor electrice de măsurare. 3.3.2.4. 3. Mărimi măsurabile 2.Pagina ARGUMENT 1. Aparate magnetoelectrice 3. Ecuaţia de mişcare a unui instrument analogic 3. Aparate feromagnetice.3. Măsurarea 1.5.1.2.4. Aparate electrodinamice 3. Instrumentul feromagnetic.3. INSTRUMENTE ELECTRICE DE MĂSURAT ANALOGICE 3. Scheme funcţionale ale mijloacelor electrice de măsurare 2. 3. Definirea mijloacelor electrice de măsurare 2.3.

BIBLIOGRAFIE 7. ANEXE Anexa 1 .Marcarea aparatelor de măsurat analogic Anexa 3 . NORME DE TEHNICA SECURITAŢII MUNCII ŞI PSI 29 31 31 33 33 33 35 37 38 39 40 41 6.1.2.1.Principiile de funcţionare şi caracteristicile dispozitivelor de măsurat analogice Anexa 2 . Construcţie şi funcţionare 4. ESTIMAREA ERORILOR DE MĂSURARE ÎN MĂSURĂRILE ELECTRICE DIRECTE 4. Surse de erori 4.Elementele constructive ale aparatelor analogice 5 .3.1.7. Instrumentul ferodinamic 3. Estimarea erorilor la măsurarea cu aparate analogice 5.6. Definirea erorii de măsurare. Instrumente de inducţie 3.7.

sistemul naţional de etalonare. majoritatea domeniilor de activitate necesită determinări pe bază de măsurări efectuate cu ajutorul mijloacelor de măsurare. domeniul ştiinţei sau tehnicii în care intervin. magnetice şi neelectrice măsurare care se face pe cale electrică. electrodinamice. presupun măsurarea a numeroase mărimi electrice. fabricarea şi importul mijloacelor de măsurare.ARGUMENT Metrologia este definită ca domeniul de cunoştinţe referitoare la măsurări. influenţa condiţiilor de măsurare. Activitatea umană din orice domeniu de activitate presupune măsurarea a numeroase mărimi fizice. atât teoretice cât şi practice. oricare ar fi nivelul lor de precizie. Cuplul de forţe dat de mărimea de măsurat numit cuplu activ. Astfel cele două cupluri se echilibrează la o anumită valoare a unghiului α dependentă de mărimea electrică de măsurat x. instrumentele au şi un dispozitiv care generează un cuplu rezistent de natură mecanică sau electrică. ferodinamice şi de inducţie. La ora actuală. ale măsurărilor. Instrumentele de măsurat analogice convertesc mărimea electrică x într-o deplasare liniară sau mai ales unghiulară a unui index pe o scară gradată. Activitatea de metrologie este guvernată de reglementări şi legi care prevăd: mijloacele de măsurare legale. Pentru a stabili o corespondenţă între mărimea electrică x şi unghiul de deviaţie α . omul a imaginat şi construit instrumente de măsurat mai simple sau mai sofisticate bazate pe diverse principii de funcţionare în funcţie de fenomenele fizice utilizate şi de mărimea măsurată. verificarea calităţii produselor. norme şi prescripţii privind asigurarea metrologică. 6 . modalitatea şi scopul efectuării. noţiunile de metrologie au devenit indispensabile unui număr tot mai mare de persoane care îşi desfăşoară activitatea în cele mai variate domenii. mărimea măsurată. de la mijloacele-etalon la cele de lucru. ceea ce presupune: . auz) a mărimilor ce caracterizează fenomenele electrice. caracteristici ale mijloacelor de măsurare. transmiterea unităţilor de măsură.justa folosire a mijloacelor de măsurare şi supravegherea lor permanentă. Obiectul metrologiei include mărimi şi unităţi de măsură. astfel ca operatorul să poată aprecia amplitudinea mărimii electrice măsurate în unităţi adecvate. cuprinzând toate aspectele. întreţinerea maşinilor şi aparatelor electrice. erori şi incertitudini de măsurare. relaţia om-aparat. efectuate cu precizie optimă şi în condiţii de legalitate. etalonări. este produs în diferite moduri în funcţie de fenomenul fizic utilizat. Calitatea produselor şi serviciilor se poate asigura numai prin măsurări corecte. Lucrarea prezintă câteva aspecte privind construcţia şi funcţionarea principalelor tipuri de instrumente analogice de măsurat: magnetoelectrice. În domeniul energetic şi electrotehnic automatizarea şi controlul proceselor. metode şi mijloace de măsurare. feromagnetice. autorizarea laboratoarelor şi a personalului din metrologie. Ele au în componentă un dispozitiv mobil asupra căreia mărimea electrică exercită un cuplu de forţe dependent de amplitudinea acesteia. etaloane. .transmiterea corectă a unităţilor de măsură. Pentru percepţie cu organele sale de simţ (văz.

care arată numărul de unităţi de măsură Um cuprinse în mărimea de măsurat. condiţiile ca o mărime să fie măsurabile sunt: posibilitatea de a fi definită (observabilitatea). 1. Mărimi definibile şi măsurabile.mărimea de măsurat. Aceste numere se numesc valori ale mărimii măsurate. posibilitatea construirii unei scale de măsurare (totalitatea numerelor reale ce pot fi atribuite) adică definirea unor unităţi de măsură. Mărimile şi caracterizarea lor Mărimea reprezintă o proprietate comună a unei clase de obiecte. Măsurarea este descrisă de funcţia: f : X → Y Măsurarea este deci atribuirea de numere mărimilor astfel încât să poată fi descrise relaţiile cantitative dintre ele. MĂSURAREA Măsurarea poate fi definită ca un proces (succesiune de operaţii) prin care se obţin informaţii cantitative despre o mărime fizică Acest proces de măsurare poate fi definit pe baza mai multor modele dintre care se descriu două mai importante. Conform acestui model procesul de măsurare este un proces fizic experimental de comparaţie a mărimii de măsurat cu o altă mărime de aceeaşi natură cu ea. a) Modelul matematic al măsurării.2.valoarea numerică a mărimii de măsurat. 1.1.1. 1. care poate fi deosebită calitativ şi determinată calitativ. rezultatul comparaţiei fiind un număr real: X = n ⋅Um unde: X . posibilitatea conceperii mijlocului de măsurare pe baza unei metode de măsurare. n . considerată unitate de măsură. Fig. Mijlocul tehnic necesar efectuării acestei atribuiri îl constituie mijlocul de măsurare.1.1) că M este mulţimea mărimilor existente în natură putem evidenţia submulţimea M1 corespunzătoare mărimilor definibile (observabile) mărimi pentru care se poate obţine o informaţie care să permită discriminarea lor calitativă. fenomene. Deci.2. Submulţimea M1 include submulţimea M2 corespunzătoare mărimilor măsurabile . MĂRIMI MĂSURABILE 1.1. procese. CONCEPTUL DE MĂSURARE 1. • • • 7 . Considerând (fig.mărimi definibile pentru care este posibilă atribuirea unui număr fiecărui element (aprecierea cantitativă) şi pentru care s-a elaborat metoda de măsurare şi mijlocul de măsurare prin care este posibilă această atribuire.

instrumentul electrodinamic.1. este o funcţie continuă (fig.mijlocul de măsurare ce materializează una sau mai multe valori ale unei mărimi fizice. 8 .2.1.2). de exemplu: ampermetru. etc.2. 2. ca urmare a eşantionării. MIJLOACE ELECTRICE DE MĂSURARE 2. Aparatele de măsurare digitale sunt aparate la care rezultatul măsurării este prezentat direct sub formă numerică. obţinut la ieşire. Reprezentarea generală a unui aparat de măsurare este prezentată în Fig. cuantificării şi codificării. balanţă.reprezentarea generală Se disting: ♦ aparate de măsurare analogice. condensatoare electrice. DEFINIREA MIJLOACELOR ELECTRICE DE MĂSURARE Mijloacele electrice de măsurare (MEM) reprezintă ansamblul mijloacelor tehnice care materializează şi conservă unităţile de măsură şi furnizează informaţii de măsurare. • instrumentul de măsurare . ♦ punţi şi compensatoare Aparatele de măsurare analogice (cu spot sau ac indicator) sunt aparate la care legea de corespondenţă între mărimea de măsurat X. voltmetru. ♦ aparate de măsurare numerice (digitale).mijlocul de măsurare constituit pe baza unei scheme ce conţine mai multe convertoare electrice de măsurare. mărimea măsurată fiind raportată la o scară de repere.2. instrumentul magnetoelectric. 2. de exemplu: şubler. 2. Dependenţa Y = f(X) la un aparat analogic. Fig. etc. Fig. etc. • aparatul de măsurare . Aparatul de măsurare . Componentele principale sunt: • măsura . aplicată la intrare şi rezultatul măsurării Y.cea mai simplă asociere de dispozitive şi elemente care poate furniza informaţii de măsurare.1. de exemplu rezistoare electrice.

2.4. tensiune. în general. Sistemul de măsurare este definit ca ansamblul de senzori şi traductoare.3. reunite printr-o schemă sau metodă comună şi care servesc pentru măsurarea unuia sau mai multor mărimi. microprocesor. • 2.a). convertoare de prelucrare. Deoarece în ultimii ani se tinde spre utilizarea unor unităţi independente de măsurare şi acţionare. convertoare de ieşire. 2. conectate la magistrale informatice ce le subordonează unui sistem informatic central. Schema funcţională a unui aparat analogic pentru măsurarea unei mărimi active este prezentă în fig. astfel încât permite determinarea valorii mărimii respective pe baza unei scări de măsurare. puntea tensometrică etc. SCHEME FUNCŢIONALE ALE MIJLOACELOR ELECTRICE DE MĂSURARE Mijlocul electric de măsurare stabileşte o dependenţă între mărimea de măsurat şi o alta ce poate fi percepută în mod nemijlocit de organele de simţ umane.Fig. circuite de mediere.. convertoare de măsurare şi care pot fi de trei tipuri: convertoare de intrare. dotate cu inteligenţă proprie. sisteme de achiziţii de date. acest ansamblu fiind condus de un calculator (microcontroler. 9 . de exemplu: compensatorul de curent continuu. circuite de comparare. ierarhizat. reţele informatice sau de transmisie a semnalelor. • Convertoarele de prelucrare (amplificatoare. etc. Dependenţa Y=f(X) la un aparat digital. PC etc. • instalaţia de măsurare . 2. înregistratorul electronic.ansamblul de aparate de măsurare.) transformă semnalul electric astfel încât să poată acţiona convertorul de ieşire. aparate de măsurare conectate la o magistrală de comunicaţii etc. • Convertoarele de intrare (senzori şI traductoare) transformă mărimea de măsurat într-un semnal electric: curent. etc. mărimi şi dispozitive anexă.) pe baza unui program elaborat de utilizator pentru efectuarea automată a măsurărilor în vederea gestionării şi controlului unui proces industrial. • Convertoarele de ieşire permit citirea sau înregistrarea valorii măsurate. a apărut şi noţiunea de sistem distribuit de măsurare (cu inteligenţă distribuită). număr de impulsuri. Mijlocul electric de măsurare constituie un lanţ de măsurare şi de aceea poate fi reprezentat printr-o schemă funcţională ale cărei elemente le vom numi.

Schema funcţională a unui aparat analogic. b) Sensibilitatea absolută este raportul dintre variaţia mărimii de ieşire şi variaţia corespunzătoare a mărimii de intrare: dy S= dy dx y Se mai utilizează şi noţiunea de sensibilitate relativă care se S = r defineşte cu expresia: dx x 10 .4. ALE MIJLOACELOR Sunt caracteristici referitoare la comportarea aparatelor de măsurare în raport cu mărimea măsurată. cu mediul ambiant şi cu beneficiarul măsurării. b) pentru mărimi pasive În cazul mărimilor pasive acestea nu pot furniza energia formării semnalului metrologic şi se face apel la o mărime exterioară fenomenului . 2. Pentru mărirea exactităţii de măsurare mijloacele electrice de măsurare se realizează cu intervalul de măsurare împărţit în mai multe game. Intervalul de măsurare este cuprins între o limită inferioară Xmin şi o limită superioară Xmax. a) pentru mărimi active.4. CARACTERISTICILE METROLOGICE ELECTRICE DE MĂSURARE.3. b) 2.a) b) Fig. 2. Principalele caracteristici metrologice ale unui mijloc de măsurare sunt: a) Intervalul de măsurare .mărime de activare – ce poate furniza energia necesară măsurării şi care este modulată de către mărimea de măsurat (fig.reprezintă intervalul de valori ale mărimii de măsurat pe întinderea căruia un mijloc de măsurare poate furniza informaţii de măsurare cu erori limită prestabilite.

în timp ce aparatele electronice au consumuri mult mai mici. f) Exactitatea instrumentală reprezintă caracteristica aparatului de a da rezultate cât mai apropiate de valoarea adevărată a mărimii de măsurat. ci şi prin aptitudinea lui de a-şi conserva aceste performanţe în timp. fără a-i fi afectate calităţile. c) Rezoluţia este cea mai mică variaţie a mărimii de măsurat care poate fi apreciată pe dispozitivul de afişare al aparatului.calitatea ce exprimă gradul de concordanţă dintre valoarea medie obţinută dintr-un număr mare de măsurări repetate şi valoarea de măsurat. 11 . ♦ fidelitate – este calitatea ce se referă la concordanţa dintre mai multe rezultate ale măsurării aceleiaşi mărimi obţinute în condiţii prescrise ♦ exactitate – exprimă gradul de concordanţă dintre rezultatul unei măsurări şi o valoare furnizată de un aparat etalon acceptată ca adevărată. în funcţie de tipul lor. În acest domeniu se mai utilizează şi noţiunile de: ♦ justeţe . e) Capacitatea de supraîncărcare reprezintă proprietatea aparatului de a suporta. fiind utilizat în mod corespunzător scopului pentru care a fost realizat. pentru mijloacele de măsurare la care mărimea de ieşire are o variaţie discontinuă. De exemplu. Calitatea unui aparat de măsurare este caracterizată nu numai prin faptul că el corespunde normelor de performanţe.20 Xmax şi timp de 0. Rezultatul măsurării în acest caz se exprimă cu ajutorul incertitudinii de măsurare X = Xmăs ± ∆X g) Fiabilitatea metrologică reprezintă probabilitatea ca aparatul de măsurare să funcţioneze corect un timp dat. pot consuma o putere până la câţiva waţi. la aparatele digitale. în cazul mărimilor pasive. rezoluţia este egală cu o unitate a ultimului rang zecimal (un digit). cu precădere la aparatele analogice noţiunea de “prag de sensibilitate” definit ca cea mai mică valoare a mărimii de intrare care determină o variaţie distinct sesizabilă a mărimii de ieşire (de exemplu 1/2 sau 1/3 dintr-o diviziune). mărimi de măsurat care depăşesc limitele intervalului de măsurare. un ampermetru cu clasa de exactitate c = 1 trebuie să suporte timp de 2 ore o mărime X=1.Se mai utilizează. d) Puterea consumată este puterea absorbită de aparat de la fenomenul supus măsurării în cazul mărimilor active sau de la mărimea de activare. Termenul de rezoluţie este utilizat. fără deteriorări. Aparatele analogice. De exemplu.5 secunde o mărime X=10 Xmax. cu precădere.

pentru a permite dilatarea. Se cunosc două tipuri de astfel de mecanisme: cu pivoţi de oţel şi lagăre de pietre semipreţioase (safire. Pentru a micşora amplitudinile vibraţiilor este prevăzut un ghidaj mecanic în jurul firului de suspensie. materiale cu mare elasticitate şi bună conductivitate electrică deoarece acestea au rolul şi de căi de curent pentru alimentarea bobinei mobile la unele instrumente. sau bronz cu beriliu. Pentru amortizarea şocurilor mecanice. ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTRUMENTELOR ELECTRICE DE MĂSURAT. Un instrument electric de măsurat este un mecanism electromecanic compus din elemente componente specifice care generează cuplul activ asupra părţii mobile şi elemente cu funcţii auxiliare. a) cu pivot şi crapidină. Aceste fire sau benzi se fac din bronz fosforos. b) cu bandă tensionată În cazul suspensiei cu pivoţi de oţel dur şi lagăre din materiale semipreţioase dure: safir sau rubin sintetice. mecanismul de producere a cuplului antagonist. În cazul suspensiei pe benzi sau fire tensionate utilizată în cazul instrumentelor foarte sensibile. Sisteme de suspensie. Benzile sunt tensionate de lame elastice care au rol şi de amortizare a şocurilor. comune mai multor tipuri de instrumente. 12 . frecarea este neglijabilă. suprafeţele de sprijin sunt foarte bine şlefuite pentru micşorarea frecărilor iar jocurile între pivot şi lagăr foarte bine dimensionate.1. 3. unul din lagăre este prevăzut cu resort axial. Fig.1.3. rubine sintetice) şi cu benzi sau fire tensionate. INSTRUMENTE ELECTRICE DE MĂSURAT ANALOGICE 3. mecanismul de amortizare de citire a mărimii măsurate. Deoarece elementele componente care generează cuplul activ vor fi descrise la fiecare tip de instrument în parte. a) Mecanismul de suspensie Rolul său la un instrument electric de măsurat este acela de a asigura mişcarea cu frecări minime a părţii mobile a instrumentului. vor fi prezentate mai întâi elementele componente comune din care fac parte mecanismul de suspensie.

Aceste suspensii cu benzi sau fire tensionate au avantajul eliminării frecărilor. care se mişcă în câmpul unor magneţi permanenţi. Dispozitive de amortizare a oscilaţiilor. dispozitivul mobil are tendinţa de a oscila fie la stabilirea unei deviaţii. scara gradată. Cele mai frecvente sunt mecanismele de amortizare pneumatice. iar unul din ele are capătul solidar cu corectorul de zero din care poate fi tensionat mai mult sau mai puţin pentru poziţionarea la reperul zero a indexului instrumentului. care apare între curenţii induşi în piese conductoare. proiectat pe un cadran gradat.2. 13 . fie la revenirea la zero. fixată pe ax. datorită amortizării foarte mici realizate prin frecare cu aerul. electromagnetice şi mai rar hidraulice. 3. ca şi cadranul. Datorită inerţiei. acestea au şi rolul de a produce cuplul antagonist. Ele sunt realizate din materiale similare ca şi benzile tensionate. a) Mecanismul pneumatic se compune dintr-o paletă uşoară. care se mişcă într-o cameră închisă ca un piston. b) Mecanismul de producere a cuplului antagonist. În ambele cazuri. La cele cu pivoţi şi lagăre. c) Mecanismul de amortizare a oscilaţiilor. sunt montate în sens opus pentru o poziţionare mai precisă la zero a organului mobil. b) Dispozitivul de amortizare electromagnetic se bazează pe forţa rezistentă. creşterea sensibilităţii dar prezintă dezavantajul unei mai mari fragilităţi la şocuri sau vibraţii. cuplul ce se opune rotaţiei îl produc resoartele spirale plasate de o parte sau de ambele părţi ale organului mobil. scăderii consumului instrumentului. a) pneumatic. De aceea se prevăd mecanisme de amortizare a oscilaţiilor pentru obţinerea unui timp de răspuns cât mai scurt. La instrumentele cu benzi sau fire tensionate. au trasate repere principale marcate cu cifre şi diviziuni intermediare. Fig. b) şi c) electromagnetice d) Mecanismul de indicare a deviaţiei Poate fi de două feluri: cu ac indicator şi scară gradată sau cu sistem optic: sursă de lumină şi index luminos.

care se înmagazinează sub formă de energie potenţială în resoarte (exceptând energia consumată prin frecare) şi la creşterea energiei câmpului electromagnetic. 3. b) Cuplul rezistent Cuplul rezistent. deşi mai complicat. cadranul are decupată o fereastră circulară prin care se vede o oglindă necesară eliminării erorii de paralaxă (la instrumentele de precizie). liniar sau neliniar după principiul de Ma = f a ( x. Ele permit echilibrarea organului mobil. are avantaje importante: uşurează organul mobil.3. Instrumentul magnetoelectric A. e) Mecanisme de echilibrare. elimină eroarea de paralaxă. măreşte sensibilitatea. permite utilizarea suspensiei pe benzi.1. Este format din 2-3 contragreutăţi. ECUAŢIA DE MIŞCARE A UNUI INSTRUMENT ANALOGIC a) Cuplul activ Cuplul activ apare ca urmare a fenomenelor de interacţiune a câmpurilor electromagnetice şi el determină mişcarea organului mobil. instrumentul absoarbe energia de la circuitul de măsurat pe care o utilizează. Mecanismul de indicare cu spot luminos. Funcţia depinde de variabila x. APARATE MAGNETOELECTRICE 3. reduce momentul de inerţie. care se pot deplasa şi apoi fixa pe tije prinse de ax.α ) funcţionare al instrumentului. Instrumentul magnetoelectric cu bobină mobilă 14 . la efectuarea lucrului mecanic de deplasare unghiulară. cea mai convenabilă fiind dependenţa liniară. Elementele constructive ale principalelor tipuri de instrumente analogice sunt prezentate în Anexa 1. 1200. aşezate la 600. scade consumul propriu. astfel ca indicaţia să nu fie afectată de poziţia de aşezare a instrumentului. la aparatele prevăzute cu resort sau benzi tensionate este de natură mecanică şi el are expresia: Mr = − D ⋅ α unde: D .cuplul rezistent specific în Nm/rad.La mecanismele cu ac indicator.3. de aceea sunt evitate la aparatele portabile. datorită schimbării poziţiei în câmp a dispozitivului mobil. 900. Ca urmare a deplasării organului mobil. micşorează timpul de răspuns. măreşte factorul de calitate. Ele necesită şi sursă de energie pentru sursa de lumină.

3.3. 3. La rândul lor. care funcţionează ca o spiră în 15 .a) Construcţia şi principiul de funcţionare Mecanismul care generează cuplul activ la instrumentul magnetoelectric este format dintr-un magnet permanent şi o bobină.5 T. După felul cum sunt dispuse.4. Instrumente magnetoelectrice Din punct de vedere constructiv circuitul magnetic este format din magnetul permanent (1) jugul magnetic (2). galvanometre) se utilizează suspensie pe benzi şi în locul acului indicator. Fig 3. Magnetul permanent realizat din aliaj magnetic dur (Alnico. Magnico etc) sau ferite dure. Fig. de formă dreptunghiulară. piesele polare (3) şi miezul cilindric (4). se disting instrumente magnetoelectrice cu magnet permanent fix şi bobină mobilă.3. Ea este formată dintr-un cadru izolant sau din aluminiu pe care sunt bobinate mai multe spire cu conductor izolat foarte subţire (0. În general forma pieselor polare şi a miezului cilindric realizează un câmp radial uniform distribuit cu inducţia constantă în orice poziţie s-ar afla bobina. Curentul este adus la bobină prin resoartele spirale (6). cele cu magnet permanent fix şi bobină mobilă pot avea magnetul exterior bobinei (fig. pentru citirea optică a deviaţiei.3. Bobina mobilă (5) este plasată în întrefier foarte bine centrată cu ajutorul sistemului de suspensie.2 ÷ 0. 3.01 + 0. Pentru instrumentele foarte sensibile ( µA .b). Pe sistemul mobil este fixat şi acul indicator (7) echilibrat de contragreutăţi (8). generează în întrefier un câmp magnetic uniform cu inducţii de 0. şi instrumente cu bobină fixă şi magnet mobil.1 mm).a) sau interior acesteia (fig. Cuplul activ ia naştere ca urmare a interacţiunii dintre câmpul magnetului permanent şi conductoarele parcurse de curent continuu ale bobinei. Forme constructive de circuite magnetice. Mecanismul de amortizare la instrumentul magnetoelectric este construit din cadrul de Al al bobinei. o oglindă mică solidară cu bobina. care generează prin răsucire cuplul rezistent.

Instrumentele sensibile sunt însă destul de fragile şi nu rezistă la şocuri electrice sau mecanice.scurtcircuit. Ma=Fb unde F=IBl . suprafaţa bobinei şi se caută magneţi permanenţi cât mai puternici. b .intensitatea curentului prin bobină. Se observă de asemeni din expresia deviaţiei α că ea este proporţională cu curentul I şi sensul ei depinde de sensul curentului. prin mişcarea în câmpul magnetic permanent.3. Instrumentul magnetoelectric cu câmp radial uniform. b=2a I . b) Ecuaţia de funcţionare Fig. concomitent cu utilizarea suspensiei pe benzi tensionate care au D mic şi nu prezintă momente de frecare. B . în care se induc.inducţia magnetică l . asupra bobinei acţionează forţele F care dau naştere cuplului activ Ma ce roteşte bobina. La trecerea unui curent continuu prin bobină. deci instrumentele 16 .sensibilitatea aparatului α = K ⋅ I . curenţi care se opun mişcării şi o amortizează.caracteristica de conversie Sensibilitatea se mai notează şi cu S α = S⋅I Pentru realizarea unor instrumente cât mai sensibile se măreşte numărul de spire.lăţimea unei spire Ma = Fb = IBNl b = BNAI unde: A=l b ( suprafaţa unei spire) Bobina se roteşte până când cuplul rezistent (Mr=Dα).lungimea conductorului(înălţimea unei spire). egalează cuplul activ La echilibru: M a = M r ⇒ BNAI = Dα ⇒ α = BNAI D BNA/D=K ( constant) . ca urmare a interacţiunii curentului cu câmpul magnetic al magnetului permanent.5.

pe care tinde să-l orienteze după axa bobinei. De aceea. de aceea trebuie ecranat magnetic. pentru a urmări cuplul activ. Este mult mai simplu.01 ÷ 0. Astfel.magnetoelectrice au fie reperul zero la mijlocul scalei. care poate măsura sau detecta curenţi de valori foarte reduse 10-6 ÷ 10-9A. fiind rezistent la şocuri şi vibraţii.02 mm) lăţimea bobinei este mărită. care dublează unghiul de deviaţie. sau după o anumită funcţie impusă.3. Instrumentul magnetoelectric cu magnet mobil Bobina (1) este fixă. iar magnetul (2) este fixat pe ax şi este realizat de obicei din oţel călit sau aliaj magnetic dur.3. Instrumentul magnetoelectric cu magnet mobil. numărul de spire al bobinei este mare. Se utilizează totuşi pe autovehicule şi avioane. mai robust şi nu are părţi mobile parcurse de curent.5. cu fir foarte subţire (0.2. poate fi influenţat de câmpuri magnetice exterioare. după aceeaşi funcţie vor fi distribuite şi reperele scalei. divizată în două. dată de organul mobil simplu rezistent şi de bobina fixă ce poate fi supradimensionată. La curenţi mari bobina se poate reduce la un simplu conductor. 17 . dat fie de două benzi tensionate. Pentru amortizarea oscilaţiilor el este închis într-un cilindru din folie din cupru sau aluminiu (4) în care se induc prin mişcare curenţi turbionari ce amortizează oscilaţiile. Reperele sunt echidistante dacă indicaţia B este constantă peste tot în întrefier. Aparatele au însă sensibilitatea scăzută. El este destinat punţilor şi compensatoarelor de curent continuu ca detector de curent zero.5 ÷ 2. fie polaritatea “+”. Tipuri de aparate magnetoelectrice a) Galvanometru de curent continuu Galvanometru este instrumentul de curent continuu cel mai sensibil.”-” marcată pe borne pentru a obţine deviaţie în sensul normal al acalei. 3.6. el are unele particularităţi. fie de un fir de tensiune la galvanometrele staţionare foarte sensibile. Principalul avantaj al acestui tip de instrument este robusteţea sa. Fig. Inducţia în întrefier este mai mare prin concentrarea câmpului magnetic radial pe un sector mai îngust (15 ÷ 450) deoarece el este prevăzut cu sistem optic de citire. din punct de vedere constructiv. datorită circuitului magnetic fără fier. la clase de precizie: C = 1. Cuplul activ ia naştere prin interacţiunea câmpului magnetic dat de bobină cu câmpul magnetului. Cuplul rezistent este foarte redus.

care este realizată cu ajutorul unui reductor de sensibilitate. conduce la erori mari de temperatură la măsurarea curentului. 4% la 0 10 C în timp ce rezistenţa şuntului variază foarte puţin. Pentru a mări sensibilitatea. Aceasta poate fi realizată din geam mat în cazul citirii prin transmisie sau cu un ecran alb semicircular la citirea prin reflexie.8. 3. b) Ampermetre magnetoelectrice Pentru realizarea ampermetrelor instrumentul magnetoelectric se conectează la bornele unui şunt (fig.o2) aşezate în drumul spre scara gradată (g). Fig. Rs = Ro n −1 unde: n= I Io Fig. Valorile uzuale pentru constanta de curent la galvanometrele portabile este C1 = 10 −7 + 10−9 A / div de aceea în cazul unei scale cu l00 diviziuni. rezultă un curent maxim admisibil: −15 −7 I max = Ci ⋅ α max = 10 + 10 A Pentru utilizarea galvanometrului la echilibrarea punţilor e nevoie la început de o sensibilitate mai redusă. Schema ampermetrelor magnetoelectrice Această schemă simplă are două dezavantaje importante: . 3.rezistenţa mică a şuntului face ca instrumentul să aibă un regim dinamic aperiodic puternic supraamortizat.Bobina (b) nu are cadru ci se realizează prin rigidizarea spirelor cu răşini speciale pentru a fi cât mai uşoare. raza reflectată de oglinda (o) montată pe bobina mobilă este lungită artificial prin reflexii în 2÷ 3 oglinzi (o1. Fig.9.12). Reductor de sensibilitate pentru galvanometre.7. 3. .variaţia rezistenţei bobinei de cupru a instrumentului cu aproximativ. 18 . 3. Galvanometrul de curent continuu. Din această schemă rezultă valoarea şuntului pentru un anumit instrument cu rezistenţa R0 şi curentul nominal I0.

Re Recr .11. Voltmetrele magnetoelectrice funcţionează numai în curent continuu.3.005 + 1W şi se construiesc fără măsuri speciale până la 1000V. Valoarea rezistenţei adiţionale se calculează cu relaţia: ′ (n − 1) Ra = Ro unde: n= U Uo Variaţia temperaturii introduce erori neglijabile la voltmetrele magnetoelectrice.3. 3. astfel că variaţia acesteia cu temperatura nu produce variaţia curentului Io prin instrument. deoarece. chiar pentru gamele mici de tensiune. ele se pot compensa integral.3. Voltmetrele magnetoelectrice se realizează din instrumentul magnetoelectric considerat ca milivoltmetru căruia i se înseriază una sau mai multe rezistenţe adiţionale pentru a obţine una sau mai multe game de tensiune.De aceea se folosesc scheme de rezistenţe mai simple sau mai complicate pentru compensarea erorilor de temperatură. c) Voltmetre magnetoelectrice. Voltmetru magnetoelectric cu 4 game. Rezistenţa de manganină face ca variaţia cu temperatura a rezistenţei Ro + Rm să fie mai mică. 0. La milivoltmetrele fără rezistenţă adiţională sau cu Ra comparabil cu Ro sunt necesare scheme de compensare ca la ampermetre. Prin alegerea potrivită a materialului resoartelor şi a materialului magnetic. Aparate magnetoelectrice cu redresor 19 . Parţial ele se compensează. consum propriu redus. Reducerea erorii de temperatură la ampermetrele cu şunt Erorile ce mai apar la ampermetrele magnetoelectrice datorate variaţiei de temperatură sunt legate de variaţie (slăbirea) cuplului specific al resoartelor şi de diminuarea fluxului magnetului permanent. au rezistenţă internă mare. Fig. 100Ω / V până la 50kΩ / V . 3.10. Fig. deci indicaţia nu va fi afectată.

11D observă . Cu ajutorul şunturilor şi a rezistenţelor adiţionale se pot realiza astfel ampermetre şi voltmetre pentru curent alternativ.22 α= φo ⋅I 2. a) Funcţionarea instrumentului magnetoelectrice alimentat cu curent alternativ redresat Datorită inerţiei relativ mari a organului mobil.V.5 + 2 Hz de aceea nu poate urmări variaţiile instantanee ale unui curent redresat de frecvenţă f = 50 + 100 Hz . 20 1 I = ∫ ⋅ I 2 sin ωt dt = To 1.Pentru măsurarea curentului alternativ instrumentul magnetoelectric trebuie conectat într-o schemă de redresoare mono sau bialternanţă.11 T α= Φo ⋅D 1.16.22 ⋅ D Rezultă că pentru curent sinusoidal deviaţia este proporţională cu valoarea efectivă a curentului alternativ. Cuplul său activ va fi proporţional cu o valoare medie a curentului. ( M a ) med 1 = ∫ Φ o ⋅ i ⋅ dt = Φ o ⋅ I med T o T De aceea şi indicaţia sa va fi proporţională cu valoarea medie a curentului redresat: α= I med Φo ⋅ I med D 1 La redresorul monoalternanţă valoarea medie a curentului o are expresia: 1 I = ∫ I 2 sin ω ⋅ t dt = TT 2. instrumentul magnetoelectric are o frecvenţă proprie de oscilaţie mică f o = 0. 3. Fig. Aparatul poate măsura şi curent continuu dacă se deconectează redresorul. Ω ) cu un număr mare de intervale de măsurare.12. b curentul mediu redresat va I med Se o deviaţie dublă în acest caz deci o sensibilitate dublă pentru aparat. Aparate electrice cu redresor b) bialternanţă a) monoalternanţă fi: La redresorul bialternanţă (în punte) din fig. astfel că ele se utilizează mai ales ca multimetre (A. 3.

4. Ele pot fi construite cu număr mare de game de măsurare. Fig. Banda de frecvenţă poate fi de 10 ÷ 20 kHz. respectiv în serie. Pentru ohmmetre uzuală este clasa de precizie 1% sau 1.a. Pentru unde sinusoidale însă aparatul are indicaţia proporţională cu valoarea medie a curentului ceea ce conduce la erori mari de măsurare. şi anume.Realizarea ampermetrelor şi a voltmetrelor cu redresor se face tot cu şunturi şi rezistenţe adiţionale. 3. mai dese la începutul scării de măsură din cauza valorii mai mari a rezistenţei în sens direct a diodei ( Rd ) la valori mici a curentului. clasa de precizie este de regulă 1 în c. măsoară şi în c. scara aparatelor magnetoelectrice cu redresor este gradată în acest mod. ale aparatului să fie diferite de cele de c. La majoritatea multimetrelor scara în curent alternativ este neliniară şi este diferită pentru cea de curent alternativ. b) Caracteristicile aparatelor magnetoelectrice cu redresor Deoarece în practică interesează valoarea efectivă.11 O altă sursă de erori la aparate cu redresor o constituie neliniaritatea diodelor. O variantă frecvent utilizată este aceea a utilizării transformatoarelor de măsură de curent şi tensiune cu prize pe primar. Rezistenţele în sens direct şi invers depind de temperatură în sens invers proporţional.c şi în c. Aparate cu redresor şi transformatoare de măsurare.a. Totuşi sunt şi multimetre cu scări comune obţinute prin liniarizarea caracteristicii diodelor.a.5% din deschiderea scării gradate. Erorile de frecvenţă apar la frecvenţe mari (f > 10kHz) datorită capacităţii parazite a diodelor a căror rezistenţă scade cu frecvenţa. Pentru liniarizare se caută să se introducă în serie cu diodele rezistenţe mult mai mari decât Rd .5 în c. montate în paralel cu redresorul. ceea ce face ca scările de c. cu consum propriu redus.13. sensibilitatea ridicată. Diodele redresoare introduc şi erori de temperatură şi frecvenţă.c şi 1. Pentru acest caz: α= Φo I ⋅ D Kf Pentru a citi corect valoarea efectivă a curentului sinusoidal trebuie cunoscut factorul de formă: Kf = I I med şi atunci: I = α ⋅ CI ⋅ Kf 1. 3. APARATE FEROMAGNETICE 21 . Din această cauză partea din curent neredresată creşte cu frecvenţa şi indicaţia instrumentului va scădea.c. considerându-se forma de undă a mărimii redresate ca sinusoidală.

4. Instrumentul feromagnetic are în general mecanism de suspensie cu ax de oţel terminat cu pivoţi ce se sprijină pe lagăre din safir sau rubine sintetice. 3. a) Construcţia şi principiul de funcţionare.14. După modul cum ia naştere cuplul activ se cunosc două tipuri de instrumente atracţie (fig. 22 . în interiorul ei fiind atrasă de piesa feromagnetică (2) aşezată excentric pe ax. producând astfel cuplul activ.14. una sau mai multe piese feromagnetice fixe şi una mobilă ce se află plasate în câmpul magnetic.b) bobina (1) este cilindrică. Din interacţiunea câmpului magnetic cu piesele feromagnetice. a) Fig. deoarece nu se realizează cu precizii mai mari de 0. Ea se poate mişca în faţa unei piese feromagnetice (3) de formă specială fixată pe un pahar interior bobinei realizat din material magnetic (alamă). Pentru echilibrarea greutăţii acului indicator (6). Se mai numesc şi electromagnetice sau cu fier mobil şi sunt printre cele mai răspândite aparate de măsurat de curent continuu şi alternativ de frecvenţă industrială. 3. piesa mobilă tinde să ocupe o poziţie în care energia sistemului să fie maximă.a) şi cu repulsie (fig. Cuplul rezistent este dat de resoarte spirale (5) iar mecanismul de amortizare a oscilaţiilor este în general de tip pneumatic (4). a piesei feromagnetice şi a paletei amortizorului sunt prevăzute două contragreutăţi (7).1. Forma piesei feromagnetice mobile este astfel aleasă (cu eventuale decupări) pentru a liniariza scara gradată. b). 3. Instrumentul feromagnetic.3. aşezat excentric pe ax. 3. Instrument feromagnetic b) La instrumentul de atracţie bobina parcursă de curent (1) este plată. iar piesa feromagnetică mobilă (2) solidară cu axul are forma unui sector circular de formă dreptunghiulară. Prin rotirea acestei piese se poate ajusta valoarea deviaţiei maxime la curentul nominal al instrumentului. Mecanismul de producere a cuplului activ este compus dintr-o bobină fixă ce generează un câmp magnetic la trecerea curentului.14. La instrumentul feromagnetic cu repulsie (fig.5% şi nu se pot realiza de sensibilitate foarte ridicată.14. Pentru reglarea curentului la α max la valoarea propusă este prevăzută o piesă feromagnetică (3) la capătul opus al bobinei.

a piesei fixe şi a celei mobile. 23 . b) Ecuaţia de funcţionare. Astfel se măreşte pe prima treime a deviaţiei secţiunea sau suprafaţa pieselor şi se micşorează treptat pe măsura creşterii cuplului cu pătratul curentului. c) Proprietăţi. Expresia cuplului activ la acest tip de instrument se poate deduce din teorema forţelor generalizate. precizia instrumentului fiind garantată de la un reper al scalei marcat cu un punct. el poate fi verificat şi reglat în curent continuu pe compensator. I . scara poate fi aceeaşi şi în c. Energia înmagazinată în bobina cu piesele feromagnetice poate fi scrisă ca: 1 W = ⋅ L⋅l2 2 în care: L . Pentru precizii mai reduse şi materiale feromagnetice de calitate. 1 dL′ 2 α= ⋅ ⋅I 2 D dα Ea este foarte apropiată de expresia în curent continuu.a. Totuşi prima parte (cam 20%) a scalei nu se poate uniformiza de aceea nu se foloseşte. La acest tip de instrument cuplul activ ia naştere prin magnetizarea în acelaşi sens în câmpul creat de bobină. diferenţa datorânduse pierderilor în fier produse în piesele feromagnetice de fluxul variabil în timp ceea ce modifică puţin inductivitatea bobinei. care se resping. Amortizarea este de tip pneumatic (4) sau mai rar cu curenţi induşi într-un sector de aluminiu prin mişcarea între polii unui magnet permanent. rigid şi rezistent la şocuri mecanice. Datorită utilizării universale. erori Datorită simplităţii şi robusteţei sale instrumentul feromagnetic este foarte răspândit. însă din cauza inerţiei. Rezultă: dW 1 dL 2 Ma = = ⋅ ⋅I dα 2 dα Cuplul rezistent dat de resoarte: M r = − D ⋅ α va echilibra cuplul activ la o deviaţie: 1 dL 2 α= ⋅ ⋅ I expresie a deviaţiei arată că scara va avea un Această 2 D d α caracter pătratic.curentul constant care o parcurge. Bobina fiind fixată poate fi supradimensionată să reziste la şocuri mari de curent. Pentru uniformizarea ei se acţionează asupra formei pieselor feromagnetice. organul mobil va urmări un cuplu mediu: Expresia deviaţiei va fi proporţională cu pătratul valorii efective a curentului.inductivitatea bobinei. deci cu precizia ridicată. Dacă prin bobina instrumentului feromagnetic se trece un curent alternativ sinusoidal i = I 2 sin ωt .Cuplul rezistent este produs de resortul spiral (5) al cărui capăt este solidar cu corectorul de zero. cuplul activ instantaneu va urmări variaţiile curentului.c şi în c. iar organul mobil este simplu. producând rotirea sistemului mobil.

5 dar şi ca aparate de laborator de clasă 0.2. în curent continuu. fac ca deviaţia să fie mai mică. 3. Se pot executa bobine separate pentru fiecare gama sau o bobina cu prize. Instrumentele feromagnetice se realizează uzual ca aparate de tablou cu clase de precizie 1.5 . Este necesar însă un comutator de game mai complicat. Datorită dependenţei cuplului activ de pătratul curentului. În acelaşi timp. Solenaţia maxima este cuprinsa intre 200 si 400 Asp. care elimină necesitatea introducerii şunturilor în paralel cu instrumentul. de ordinul kA. câmpurile magnetice ale celor două instrumente având sensuri contrarii. pot da cupluri diferite la creşterea sau descreşterea curentului din cauza histerezisului.4. fie astaticizat. se alege un număr de spire mai mic si invers. serie/paralel pentru un curent dublu şi în paralel pentru curent de patru ori mai mare. cele două cupluri se vor însuma. 24 . ampermetrul fiind în acest caz cu gama de 5A. câmpul exterior la un instrument se va aduna iar la celălalt se va scădea. nu se pot realiza miliampermetre cu game mai mici de 10mA .5 sau 2. dar poate fi gradat direct pentru curentul din circuitul primar. deoarece inductivitatea unei bobine depinde de pătratul numărului de spire: N2 L= = N 2 ⋅ Lo (α ) R (α ) în care: R(α ) .2. de aceea el trebuie să fie ecranat de un ecran magnetic. se pot măsura curenţi de 160 + 400 A. se utilizează transformatoare de măsura de curent. instrumentul feromagnetic oferă o soluţie foarte simplă. Pentru curenţi mai mari. Pentru a obţine aceeaşi solenaţie la curent mare. deoarece rezistenţa lor internă creşte foarte mult. Ambele fenomene se pot micşora prin utilizarea unor piese din materiale cu permeabilitate mare şi pierderi în fier mici. care micşorează câmpul. mai rar 0. Ampermetre feromagnetice. Prin realizarea bobinei cu o singură spiră. Datorită consumului lor destul de ridicat. Un aparat astatic este format din două instrumente identice suprapuse cu piesele mobile pe acelaşi ax parcurse de curenţi în sensuri contrarii. spre exemplu ampermetre ce echipează locomotivele diesel-electrice. Pentru realizarea miliampermetrelor şi ampermetrelor cu diferite game de măsură. Astfel. astfel că influenţa sa asupra cuplului activ total va fi nulă. Se mai utilizează ca o soluţie economică şi divizarea bobinei în 2 sau 4 secţiuni identice care se pot conecta în serie pentru gama minimă. Un alt dezavantaj este legat de existenţa pieselor feromagnetice care.reluctanţa bobinei la o poziţie α a pieselor feromagnetice expresia deviaţiei instrumentului se poate exprima astfel: 1 dL 2 1 dLo α= ⋅ ⋅I = ⋅ ⋅ (N ⋅ I )2 2 ⋅ D dα 2 ⋅ D dα Expresia ne arată că deviaţia depinde de solenaţia bobinei deci α max se poate obţine cu o solenaţie (NI). iar în curent alternativ pierderile în fier şi existenţa curenţilor turbionari.Unul din dezavantajele instrumentului feromagnetic îl constituie consumul său ridicat 1 ÷ 5W necesar pentru menţinerea câmpului magnetic în bobină. din conductor gros de cupru. Câmpul magnetic relativ slab al bobinei face ca instrumentul să fie uşor influenţat de câmpuri magnetice externe.

3. Voltmetre feromagnetice Voltmetrele feromagnetice sunt compuse dintr-un miliampermetru feromagnetic şi una sau mai multe rezistenţe adiţionale montate în serie cu acesta (fig. De aceea voltmetrele feromagnetice cu banda de frecvenţă destul de îngustă (45 ÷ 60Hz). suplimentare faţă de erorile expuse la instrumentul feromagnetic.5 ÷ 2. Voltmetrele au clase de precizie c = 0. Banda de frecventa uzuală: 20 ÷ 200 Hz.Sursele de erori ale ampermetrelor feromagnetice sunt cele expuse la instrumentul feromagnetic în general.15.5 ca aparate de laborator şi c = 1.4. Cea mai simplă şi cea mai folosită este cea din fig.b) în care o ′1 ) a rezistenţei adiţionale a primei game este şuntată de un condensator. dar din cauza termenului (ωLo ) 2 .3. Ea poate fi extinsă (20 Hz ÷ 1kHz) cu ajutorul unor scheme speciale de compensare. Voltmetre feromagnetice In curent alternativ sinusoidal: I= U = Z U ( Ra + Ro ) 2 + ω 2 L2 o 1 dL U2 α= ⋅ ⋅ 2 D dα ( Ra + Ro ) 2 + ω 2 L2 o Şi în acest caz deviaţia α este proporţională cu pătratul valorii efective a tensiunii.3.5.3.5 iar ca aparate de tablou C = 1.5 ÷ 2. 3. Fig. APARATE ELECTRODINAMICE 25 . 3.15.15) În curent continuu expresia indicaţiei miliampermetrului va fi: 1 dL 2 1 dL U2 α= ⋅ ⋅I = ⋅ ⋅ 2 ⋅ D dα 2 ⋅ D dα ( Ra + Ro ) 2 Deci α este proporţională cu pătratul tensiunii. voltmetrul va avea erori de frecvenţă.2 ÷ 0.5 ca aparate de tablou. Ca aparate de laborator ele au c = 0. parte ( Ra Voltmetrele feromagnetice nu se pot construi pentru game de tensiune mai mici de 3÷ 5V din cauza erorii de temperatura şi a creşterii consumului propriu.5.

b) Ecuaţia de funcţionare Dacă bobina fixă este parcursă de curentul continuu I1 iar cea mobila de curentul continuu I 2 . 3. 26 . Ele se compun dintr-o bobina fixă divizată în două (l) şi o bobină mobilă (2) situată în interiorul acesteia fixată pe axul instrumentului. Instrumentul electrodinamic a) Construcţia şi principiul de funcţionare Instrumentele electrodinamice utilizează pentru producerea cuplului activ interacţiune dintre conductoarele parcurse de curent a două sau mai multe bobine. apar fortţe electrodinamice între conductoarele parcurse de curenţi ale celor două bobine.) Fig.16.3. care tind să rotească bobina mobilă spre poziţia de energie maximă a sistemului în care axele bobinelor coincid şi fluxurile ar avea aceeaşi direcţie.inductivitatile proprii ale celor două bobine.5. L2 .1. Pentru citirea deviaţiei este fixat pe ax acul indicator (6) sau o oglindă în cazul sistemului optic de citire (la instrumente pe benzi tensionate de mare sensibilitate). Construcţia instrumentelor electrodinamice. Energia înmagazinată în sistemul celor două bobine la o deviaţie α are expresia: 1 1 2 W = ⋅ L1 I 12 + ⋅ L2 I 2 + M ⋅ I1 ⋅ I 2 2 2 in care: L1 . iar M inductivitatea mutuală dintre ele în poziţia . Pentru producerea cuplului rezistent se utilizează două resoarte spirale (3) care au şi rolul de a conecta bobine mobilă la bornele exterioare (fig. Cuplul de amortizare este realizat de un mecanism pneumatic (4) sau cu curenţi induşi. Rotirea bobinei mobile sub acţiunea cuplului activ va tensiona resoartele proporţional cu α cuplul rezistent având expresia M r = − D ⋅ α astfel ca la echilibru: 1 dM α= ⋅ ⋅ I1 ⋅ I 2 D dα Se observă din această expresie că deviaţia depinde de produsul curenţilor şi de variaţia cu α a inductivităţii mutuale dintre bobine. fixă şi mobilă.16.3.

27 . Banda de frecvenţă nu poate depăşi 400 + 500 Hz la ampermetre şi 1÷ 2 kHz la voltmetre. erori Deşi influenţa factorilor perturbatori externi (câmpuri magnetice. instrumentele electrodinamice au precizie ridicată şi sunt utilizate mai ales ca etaloane. se utilizează astaticizarea şi ecranarea.c pe compensator şi utilizate apoi în curent alternativ. .17. Datorita faptului ca bobinele pot avea sensuri de bobinare diferite se marchează cu un asterisc sau săgeată bornele polarizate. Pentru eliminarea influenţei variaţiilor de temperatură şi de frecvenţă. Ele pot fi etalonate în c. totuşi.capacitate de supraîncărcare redusă datorita bobinei mobile strâns dimensionate şi a trecerii curentului prin resoarte cuplu activ de valoare redusă ceea ce necesită reducerea la minim a frecărilor (utilizarea suspensiei pe benzi tensionate). care modifică rezistenţa bobinelor şi respectiv reactanţa lor. datorita posibilităţilor de a elimina influenţa acestor factori. temperatură.3. cât şi a liniarităţii circuitelor (lipsa pieselor feromagnetice).Fig. se utilizează scheme adecvate de compensare. Pentru eliminarea influenţei puternice a câmpurilor magnetice exterioare.influenţa puternică a factorilor externi ceea ce necesită măsuri de compensare care măresc preţul de cost.consum propriu ridicat (câmp magnetic prin aer) . Instrumente electrodinamice La alimentarea cu curenţi alternativi sinusoidali cuplul instantaneu ce va acţiona asupra bobinei mobile: dM din cauza inerţiei bobinei va da M a (t ) = dα ⋅ i1 ⋅ i2 naştere unui cuplu mediu: ( M a ) med 1 dM = ∫ ⋅ i1 ⋅ i2 ⋅ dt T 0 dα T Daca curenţii au expresiile expresia cuplului mediu devine: iar expresia deviaţiei: i1 = I 1 2 ⋅ sin ωt i2 = I 2 2 ⋅ sin(ωt ± ϕ ) dM ( M a ) med = ⋅ I 1 I 2 cos ϕ dα 1 dM α= ⋅ ⋅ I 1 I 2 cos ϕ D dα c) Proprietăţi. frecvenţă) este mare. Principalele dezavantaje ale instrumentelor electrodinamice sunt: . datorată valorilor mici ale câmpurilor interne.

wattmetre. Clasele de precizie sunt de 0.a) . Pentru micşorarea influenţei frecvenţei se montează în paralel cu o parte din rezistenta r.Cu ajutorul instrumentelor electrodinamice se pot realiza: ampermetre.2 ÷ 0.5 A la care bobina mobilă este parcursă de un curent mai mic. voltmetre. 3. Ampermetre electrodinamice Influenţa câmpurilor magnetice exterioare se realizează.18.5). prin ecranare.5.5. eroarea de temperatură este însemnată. deoarece sunt neeconomice ca aparate de panou. o capacitate C. proporţional cu curentul de măsurat. din cauza reactanţelor bobinelor mobile. astfel că variază curentul prin bobina mobilă. ampermetrele electrodinamice se împart în două categorii: . Variaţia frecvenţei produce.ampermetre pentru I ≥ 0. modificarea valorii şi fazei curenţilor. divizată pentru mai multe domenii de măsurare. 3. 3. cosfimetre etc. O mică eroare o produce variaţia cuplului specific al resoartelor cu temperatura. de precizie ridicată (c=0. deoarece variaţia rezistenţelor şi reactanţelor nu modifică curentul din circuit. fiind montată la bornele unui şunt.2. Influenţa variaţiilor de temperatură şi frecvenţă este neglijabilă la primul tip de ampermetru.b) Fig. în jurul valorii nominale (40 ÷ 60 Hz).3. Consumul propriu este relativ mare 1 ÷ 20 VA. La cel de al doilea tip de schemă.3 Voltmetre electrodinamice Voltmetrele electrodinamice sunt compuse dintr-un miliampermetru cu bobinele în serie şi o rezistenţă adiţională din manganin (fig.18. cu bobinele în serie.2÷ 0. Compensarea se realizează însă pe un interval restrâns de frecvenţă. Pentru reducerea erorii de temperatură se înseriază cu bobina mobilă o rezistentă r din manganin. Ampermetre electrodinamice După schemele electrice.18.23). legat în serie cu bobina fixă (3. la ambele tipuri de ampermetre. 28 .5. deoarece rezistenţa bobinei mobile din cupru variază puternic cu temperatura în timp ce rezistenţa şuntului din manganin este practic constantă.miliampermetre I < 500mA la care bobina mobilă este montată în serie cu bobina fixă (3.

Bobina mobilă este conectată cu exteriorul prin intermediul resoartelor spirale care produc şi cuplul rezistent. 3. ceea ce măreşte gama de frecvenţă până la l ÷ 2kHz. se manifestă de asemenea mai puternic la domenii mici.6.3. Cuplul activ ia naştere ca urmare a interacţiunii dintre câmpul magnetic creat în întrefier de bobina fixă parcursă de curentul I1 şi curentul I2 din bobina mobilă. Utilizarea tolelor sau a pulberilor feromagnetice presate este necesară pentru reducerea pierderilor prin curenţi turbionari la funcţionarea în curent alternativ. Voltmetre electrodinamice Principalele surse de erori sunt variaţia temperaturii şi variaţia frecvenţei. 3. Clasa de precizie 0.5 ÷ 15V când rezistenţa adiţională fiind mică. Forma circuitului magnetice are variante constructive multiple pentru a asigura deschideri ale scării gradate de 90 sau 240 ÷ 270°C (fig.20). Eroarea de temperatură se manifestă mai pregnant la domenii mici 7. datorită variaţiei reactanţei bobinelor miliampermetrului.6.1 ÷ 0. pentru a micşora comparativ rezistenţa miliampermetrului.1. se impune mărirea curentului de lucru şi deci a consumului propriu. Eroarea de frecvenţă. Din această cauză nu se pot construi voltmetre cu domenii mai mici de 7. Mecanismul de amortizare este mai ales de tip electromagnetic cu curenţi induşi prin mişcare de un magnet într-o paletă sau sector de aluminiu.19. la game mici. Consumul propriu variază invers proporţional cu gama. APARATE FERODINAMICE 3.5V. Compensarea se face tot cu un condensator montat în paralel o parte a rezistenţei adiţionale. având valori ridicate 10 + 20VA sau chiar mai mult.5 le recomandă ca etaloane pentru utilizarea în laboratoare. Pot fi realizate până la 1000 V.Fig. Instrumentul ferodinamic Din punct de vedere constructiv instrumentul ferodinamic este înrudit cu instrumentul electrodinamic prin faptul că are o bobină fixă şi una mobilă. 29 . dar posedă în plus un circuit magnetic din tole sau pulberi presate care concentrează câmpul magnetic al bobinei fixe într-un întrefier cilindric asemănător circuitului magnetic al instrumentului magnetoelectric. Sunt construite şi voltampermetre electrodinamice utilizând acelaşi instrument electrodinamic în scheme diferite pentru a obţine mai multe game de curent şi de tensiune.

datorită cuplului activ mare.1.5 ÷ 2. De aceea. consum propriu redus. Expresia deviaţiei în curent continuu va fi: K α = ⋅ I1 I 2 = K ′ ⋅ I1 ⋅ I 2 D Dacă curenţii prin bobine sunt alternativi sinusoidali.fluxul ce străbate bobina mobilă. 3. de aceeaşi frecvenţă şi defazaţi cu unghiul ϕ .aria acesteia. Instrumente ferodinamice. instrumentele de inducţie pot funcţiona numai în curent alternativ sau. generat de bobina fixă. numai în regim variabil. Acesta conferă o serie de avantaje cum ar fi: cuplu activ mare. şi reacţiei curenţilor turbionari induşi în miez.Fig. precizia acestor instrumente pentru circuit magnetic din tole este de c = 1. INSTRUMENTE DE INDUCŢIE 3.20.nr.7. de spire al bobinei mobile. n2 .5 iar în cazul utilizării unor circuite magnetice de calitate c = 0. influenţa neglijabilă a câmpurilor magnetice exterioare. 3. în general. 30 . pierderilor în fier. Domeniul lor de utilizare îl constituie unele aparate de tablou (wattmetre. Dar circuitul magnetic introduce o serie de erori datorate neliniarităţii curbei de magnetizare. Câmpul magnetic în întrefier fiind radial cuplul activ are o expresie asemănătoare instrumentului magnetoelectric: M a = Φ 1 ⋅ N 2 ⋅ I 2 = B1 ⋅ A2 ⋅ N 2 ⋅ I 2 = K ⋅ I 1 ⋅ I 2 în care: 1 . A2 . Construcţie şi funcţionare La baza principiului de funcţionare al aparatelor de inducţie stă interacţiunea dintre curenţii turbionari induşi într-o armătură metalică neferomagnetică şi două sau mai multe fluxuri magnetice alternative care au creat aceşti curenţi. ele sunt determinate de existenţa circuitului magnetic. Deoarece principiul fundamental al acestui dispozitiv este inducţia electromagnetică.5 ÷ 1.7. frecvenţmetre) sau la construcţia aparatelor înregistratoare. atunci cuplul activ mediu va avea expresia similară de la instrumentul electrodinamic cu câmp radial: ( M a ) med = K ⋅ I 1 ⋅ I 2 ⋅ cos ϕ α = K ⋅ I 1 ⋅ I 2 ⋅ cos ϕ În ceea ce priveşte proprietăţile acestor instrumente.

Dispozitiv de inducţie cu trei fluxuri. un ax mobil. c) Dispozitivul de inducţie cu trei fluxuri Sensibilitatea. resorturi spirale. Interacţiunea dintre curenţi şi fluxuri determină apariţia unui cuplu activ care pune în mişcare discul de aluminiu. iar celălalt electromagnet se aşează în lungul razei discului. Deviaţia acestuia depinde de fluxuri şi de valoarea sinusului unghiului dintre cele două fluxuri. un ac indicator. Din punct de vedere constructiv acest lucru este posibil dacă unul dintre electromagneţi este aşezat pe o direcţie perpendiculară pe raza discului şi în partea inferioară a acestuia. inducând în acesta tensiuni electromotoare. Curentul I parcurgând bobina electromagnetului dă naştere la fluxul Φ. în partea superioară a acestuia. Pe baza acestui dispozitiv se realizează wattmetre şi varmetre de inducţie. dar mai ales contoare de energie electrică. determină apariţia fluxurilor Φ1 şi Φ2 care străbat discul. a) Dispozitivul de inducţie cu un flux Din punct de vedere constructiv. un magnet permanent şi o scară gradată.un electromagnet. o armătură neferomagnetică. În urma interacţiunii fluxului electromagnetic Φ cu curentul indus I d apare o forţă care va crea un cuplu ce va pune discul în mişcare.Valoarea efectivă a acestui flux este proporţională cu curentul I şi defazat în urmă cu unghiul α (de avans histerezis). inducând în ea o tensiune electromotoare ce creează curenţi electrici circulari care se închid în jurul linii lor de flux care îi determină. Fig. după cum echipajul mobil este intersectat de unul sau mai multe fluxur. Acest flux străbate armătura mobilă conductoare. Se observă că în această situaţie 31 .21. dacă unul dintre fluxurile magnetice Φu sau Φi intersectează de două ori discul neferomagnetic.Dispozitivele de inducţie se clasifică în dispozitive cu un flux sau cu mai multe fluxuri. respectiv cuplul activ al dispozitivului cu două fluxuri poate fi dublată. b) Dispozitivul de inducţie cu două fluxuri Curenţii I 1 şi I 2 parcurg înfăşurarea electromagneţilor şi. 3. dispozitivul de inducţie este alcătuit dintr.

temperatură. -capacitatea de suprasarcină este ridicată deoarece eventualele resorturi spirale nu sunt străbătute de curent.fluxul Φi intersectează de două ori discul. dar în sensuri contrare. în timp ce fluxul Φu . făcând necesară prezenţa unor circuite de simetrizare. motiv pentru care acesta este singurul utilizat la construcţia instrumentelor de inducţie. d) Proprietăţile dispozitivelor de inducţie -datorită neliniarităţii dependenţei inducţie – câmp magnetic. determinând erori importante de indicaţie.o carcasă feromagnetică. Cuplul activ a acestui dispozitiv este dublu faţă de cel cu două fluxuri. miezuri feromagnetice. că fluxul Φi străbate discul de două ori. îi asigură o bună rezistenţă la solicitările mecanice exterioare (vibraţii). Se mai observă. 32 . defazează fluxurile în urma curenţilor în mod inegal. -influenţa câmpurilor exterioare (magnetice şi electrice) este în prezent neglijabilă şi poate fi complet înlăturată prin introducerea dispozitivului într. de asemenea. -construcţia simplă şi robustă a acestui instrument. -pierderile magnetice în cele două miezuri. Principiile de funcţionare şi caracteristicile principalelor dispozitive de măsurat analogice sunt prezentate sintetic în Anexa 2. -datorită numeroaselor surse de erori (frecvenţă. nu există o proporţionalitate riguroasă între valoarea efectivă a curentului prin înfăşurare şi valoarea efectivă a fluxului electromagnetic.) clasele de precizie realizabile sunt inferioare clasei 1. -cuplul activ fiind direct proporţional cu frecvenţa este puternic afectat de variaţia acesteia. etc. numai o singură dată.

1.5. care decide dacă este corespunzător sau nu cerinţelor sale. ESTIMAREA ERORILOR LA MĂSURAREA CU APARATE ANALOGICE Pentru estimarea erorii limită de măsurare a aparatelor analogice s-a introdus noţiunea de clasă de precizie. Fig. este caracterizată prin acelaşi număr (indice de clasă) precum şi printr-un ansamblu de proprietăţi metrologice specificate prin norme internaţionale sau standarde de stat. Indicele clasei de precizie a aparatului este egal cu eroarea raportată tolerată limită (exprimată în procente): c = ε Rt (%) ε Rt (%) = ± ∆X max Xc 100% Valoarea convenţională Xc poate fi: 33 . 4. 0.1. Erorile şi procesul de măsurare 4. 0.1. 0. .002.005. oricât de corect ar fi executată. Diferenţa dintre valoarea măsurată şi cea reală: ∆X = X m − X se numeşte eroare absolută de măsurare. 2. deci dacă procesul de măsurare în ansamblu a fost corect sau trebuie reluat. 0.2.să poată aprecia. 0.5.5.02.001.01. cât mai uşor şi corect posibil. incertitudinea totală. Clasa de precizie reprezintă ansamblul mijloacelor electrice de măsurare a căror precizie. 0. Indicele de clasă poate lua următoarele valori: 0. 1. 0. valoarea măsurată Xm diferă de valoarea reală (adevărată) X a mărimii de măsurat.înainte de începerea măsurării să aleagă metodele. 0. mijloacele şi condiţiile de măsurare adecvate pentru un preţ minim al procesului de măsurare. DEFINIREA ERORII DE MĂSURARE.05. calculată cu aceeaşi formulă. 0. SURSE DE ERORI În orice măsurare. ESTIMAREA ERORILOR DE MĂSURARE ÎN MĂSURĂRILE ELECTRICE DIRECTE 4.0005. Această eroare este inevitabilă din cauze multiple. ţinând seama de principalele surse de erori. 1.4.2. confirmând sau infirmând precizia estimată exprimarea rezultatelor măsurării să fie adecvată beneficiarului acesteia. Pentru ca rezultatul măsurării să corespundă ca siguranţă a valorii trebuie ca experimentatorul să respecte următoarele reguli: .

ohmmetre. Exemple: ampermetru.5 Funcţie de lungimea ε R = ± 1. Exemplu: fazmetre.5% scării gradate de Marcarea aparatelor de măsură analogice este prezentată în Anexa 3. Dacă raportarea se face la lungimea scării gradate. e) La o serie de aparate de aparate electrice de măsurare analogice (contoare. atunci sub cifra care indică clasa de precizie există un semn suplimentar. d) o valoare egală cu lungimea scării gradate Xc = L la aparatele cu scară neliniară sau limita superioară a intervalului de măsurare infinită.5% 0.) eroarea absolută limită se determină în funcţie de valoarea măsurată ( ∆X )max = cX 100 Observaţii: 1) Pentru aparatele din aceste categorii clasa de precizie este înscrisă pe cadranul lor printr-un număr 2) Eroarea absolută limită este: ( ∆X )max = ± cX lim 100 3) Valoarea reală X a mărimii de măsurat este cuprinsă în intervalul: X m − ( ∆X )max < X < X m + ( ∆X )max . etc. rezistenţe decadice. c) Suma modulelor limitelor de măsurare . voltmetru.la aparatele având reperul zero în interiorul scării. transformatoare de măsură. wattmetru b) valoarea nominală a mărimii de măsurat pentru aparatele destinate să măsoare în jurul unei valori nominale a mărimii de măsurat. 34 .Eroarea relativă cu care se face măsurarea mărimii X1 < Xlim este: εr = ± ∆X1 ( ∆X )max X 100 ≤ 100 = ± c lim (%) X1 X1 X1 Simboluri pentru clase de precizie a aparatelor analogice Modul de exprimarea Eroare totală Simbolul clasei al erorii intriseci exactitate Funcţie de valorarea ε R = ± 2% măsurată Funcţie de Xc = Xlim ε R = ± 0. Exemplu: frecvenţmetrele pentru măsurarea frecvenţei reţelei.a) limita superioară a intervalului de măsurare Xlim la aparatele care au raportul care la extremitatea scării sau în afara ei şi limita superioară a intervalului de măsurare finită.

Datorită acestui lucru.  normele de protecţie a muncii. cu echipament şi materiale de protecţie.  noţiunile de prim-ajutor.  nu se va lucra cu mâinile ude şi nu se vor atinge părţile aflate sub tensiune. Responsabilii locurilor de muncă sunt obligaţi să asigure organizarea corespunzătoare a activităţii. asigurarea asistenţei tehnice permanente. vor fi afişate la loc vizibil instrucţiunile de protecţia muncii şi de lucru.  verificarea modului în care se întreţin aparatele. însoţite de schemele aparatelor şi ale utilajelor şi de instrucţiunile de folosire. şi cele specifice locului de muncă.  legislaţia de protecţie a muncii în vigoare. instalaţiile şi legarea la pământ şi la nul a celor care pot produce accidente prin electrocutare. prin:  verificarea bunei funcţionări a aparatelor şi a instalaţiilor. a securităţii personalului şi a aparatelor (instalaţiilor). Existenţa şi buna funcţionare a aparatelor de măsură şi control şi a dispozitivelor de protecţia muncii fac parte din buna organizare a locului de muncă.5. dacă acestea contravin normelor şi regulamentelor în vigoare. de protecţie colectivă. Personalul desemnat poate îndeplini lucrările de verificare numai după ce şi-a însuşit temeinic următoarele cunoştinţe:  regulamentul de ordine interioară a unităţii.  controlul dotării instalaţiilor şi al aparatelor cu dispozitive de tehnica securităţii muncii. se va acorda o atenţie deosebită următoarelor elemente:  controlul frecvent al condiţiilor la locul de muncă. la fiecare loc de muncă. în condiţii de securitate a personalului şi a aparatelor. atâta timp cât acesta se află sub tensiune.5 m. La fiecare loc de muncă. NORME DE TEHNICA SECURITAŢII MUNCII ŞI PSI Problemele cu caracter organizatoric aferente activităţii de măsurare pot influenţa hotărâtor (direct sau indirect) producerea accidentelor de muncă sau a îmbolnăvirilor profesionale.  nu se vor efectua niciun fel de modificări asupra montajului. luate în laboratorul de metrologie.  instrucţiunile de lucru. este necesar să se utilizeze echipamentul şi materialele de protecţie. Distanţele de transport manual nu vor depăşi 60 m. Este strict interzisă orice modificare a destinaţiei aparatului sau a utilajului. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor 35 . aferentă activităţii respective. a încălzirii şi a ventilaţiei în laborator. generale.  asigurarea disciplinei în muncă.  instruirea corespunzătoare a personalului.  se vor utiliza echipamentul şi materialele de protecţie individuală.  asigurarea iluminatului. înainte de începerea lucrului. precum şi a personalului. îndrumarea şi controlul operaţiilor. Înălţimea maximă la care se pot ridica manual pe verticală sarcinile maxime admise este de 1. menţinerea strictă a ordinii şi disciplinei.  organizarea locului de muncă şi a activităţii respective. luând măsuri operative de remediere a deficienţelor. Pentru a completa măsurile tehnice. verificarea cunoştinţelor acestora.  repartizarea sarcinilor.

furtune de incendiu prevăzute cu ajutaje. este necesar ca fiecare loc de muncă să fie dotat cu aparatură de stins incendii. târnăcoape).  improvizaţiile de natură electrică.I. ateliere etc.S.  folosirea materialelor P.  depozitarea de produse (materiale) inflamabile în locuri special neamenajate. La fiecare loc de muncă. ATENŢIE! Este interzisă spălarea mâinilor sau a pieselor cu benzină. trebuie să fie afişat un plan de evacuare în caz de incendiu.  folosirea produselor petroliere pentru degresarea. în alte scopuri. spălarea pieselor. formată din: stingătoare de incendiu.S. aparatelor.  executarea de lucrări de întreţinere. Personalul de la locul respectiv de muncă este obligat să cunoască locul de amplasare al aparaturii din dotare şi funcţionarea acestuia. la instalaţiile electrice de către personal neautorizat. reparaţii etc.  fumatul în locuri neamenajate.I. În planul de evacuare sunt stabilite atribuţiile personalului în caz de incendiu şi schema de evacuare. 36 . este obligatorie pentru întreg personalul din instituţii. lopeţi.I.S.  utilizarea focului deschis în locuri neamenajate sau interzise. întreprinderi. rastele cu unelte P.Respectarea normelor P. Pentru prevenirea incendiilor sunt interzise:  blocarea căilor de acces. Pentru aceasta. (găleţi.

ş. Cosma. Bucureşti. E. – Tehnici moderne de măsurare – Editura Facla. M.. 1985 6. Gheţu. Editura Economică Preuniversitaria. Bucureşti. A. 1972 9. Editura ARAMIS.6. 2003 3. A. 1980 7. ş. E. – Metrologie aplicată – Lucrări de laborator. Mirescu. Bucureşti. – Cartea metrologului.a. Cociuba. Vol. Editura Economică Preuniversitaria. Bucureşti. – Măsurări electrice şi electronice. ş. . Lucrări de laborator şi fişe de lucru.. P.. . 2004 8.a. Laborator de bazele metrologiei. S. liceu tehnologic – profil tehnic. Principii şi metode – Editura Tehnică. 1991 4.. manual pentru clasa a X a. Bucureşti. Bucureşti. Manual pentru anul I Şcoala de Arte şi Meserii – domeniul electromecanică.Laborator tehnologic. ş. ş. – Măsurări electrice. Timişoara. Isac. BIBLIOGRAFIE 1. 2001 2. Beliş M. Millea. Bucureşti. Editura Economică Preuniversitaria.a. Auxiliar curricular pentru clasa a X-a.. 2001 5.C. Bucureşti.a.. 2005 37 . . E. D. Gheorghiu T. – Măsurări tehnice. Pop. I şi II. C. 1983 10.a. Millea. Tănăsescu. manual pentru clasele X-XII. Editura Didactică şi Pedagogică. Mareş.Solicitări şi măsurări tehnice. Laborator tehnologic. Nicolau. Metrologie generală – Editura Tehnică. Editura Economică Preuniversitaria.Electromecanică. Fl. – Măsurări electrice şi electronice – Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. ..

ANEXE 38 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->