Sunteți pe pagina 1din 2

TEORIA ECHITATII Afirm c lucratorii compar eforturile pe care le-au fcut la locul de munca i recompensele pe care le obin cu eforturile

i rezultatele unei alte persoane sau grup relevant: Cnd aceste raporturi sunt egale, lucratorul ar trebui s simt c exist un schimb corect ntre el i organizaie, contribuie la satisfacia muncii. Cnd raporturile nu sunt egale, muncitorii percep existena inechitii, se confund cu insatisfacia muncii. Sexul persoanei i echitatea. Att femeile ct i brbaii au o anumit tendin de a se compara cu persoane de acelai sex. Implicaii manageriale ale teoriei echitaii. Cea mai direct implicatie este aceea c subretribuirea perceput va avea o mare varietate de consecine motivaionale pentru organizaie( productivitate mica, calitate redus, furtul i/sau fluctuaia de personal. Managerii trebuie s neleag c sentimentele legate de echitate i au originea ntr-un proces de comparare social bazat pe percepie i n care lucratorul stpnete ecuaia angajaii decid ce trebuie considerat relevant n ceea ce privete eforturile, recompensele i persoana cu care se compar. Este crucial nelegerea rolului persoanelor etalon pentru comparaie.

SE POT APLICA TEORIILE MOTIVAIONALE I N ALTE CULTURI?

Se poate afirma c majoritatea teoriilor care se nvrtesc n jurul nevoilor umane vin in conflict cu limitrile culturale ale generaliii lor. De exemplu, att Maslow ct i Alderfer sugereaz c oamenii trec printr-o etap sociala( apartenen, relaii) n calea lor spre dezvoltarea personal i automplinire. Este bine tiut c sunt diferente internaionale n privina gradului n care societile apreciaz o abordare a vieii ntr-un mod mai colectivist sau mai individualist. Trecnd la teoria echitii, observm c oamenii ar trebui s fie motivai corespunzator cnd recompensele primite corespund activitii. Cei care produc mai mult este probabil s se atepte s primeasc recompense superioare celor care produc mai puin( n societile individualiste). In societile colectiviste exist tendina de a aloca recompensele mai degrab pe baza principiului egalitii. Datorit flexibilitii sale, teoria ateptrilor este foarte eficace atunci cnd este aplicat trancultural. MODELUL PORTER-LAWLER Autorii au conceput un model pentru a descrie relaiile dintre motivaie-performan, relaia dintre performan n munc i satisfacia n munc. Conform acestui model efortul depus de un angajat la locul de munc este determinat de doi factori:

valoarea reprezentat pentru angajat de recompensele posibile; ncrederea angajatului n relaia efort-recompense i anume c efortul va duce la obinerea recompenselor dorite.

S-ar putea să vă placă și