Sunteți pe pagina 1din 3

Teoria imigrationista si teoria admigratiei 1) Enuntul teoriei imigrationiste - Argumentul disparitiei dacilor ca popor in

urma razboaielor daco-romane a fost formulat de Roesler si preluat in diferite forme de adversarii continuitatii, dar si de unii invatati romani din trecut care doreau ca originea poporului roman sa fie pur romana. Sustinerea acestei teze pleaca de la afirmatiile lui Eutropius, autor despre care s-ar putea spune ca s-a bucurat din partea istoricilor maghiari de o credibilitate care nu a mai fost acordata nici unuia dintre istoriografii antici,dar o multitudine de dovezi contrazic afirmatiile sale, sustinand continuitatea dacica. Acesta afirma in lucrarea "Breviarum ab urbe condita" ca "Traianus, dupa cucerirea Daciei, a adus o multime foarte mare de oameni din toate colturile lumii romane pentru popularea oraselor[...], caci Dacia fusese secatuita de barbati in urma lungului razboi al lui Decebalus. 2) Prezentarea critica a argumentelor care sustin teoria imigrationista disparitia dacilor ca popor in urma razboaielor cu romanii (dacii ar fi fost exterminati in acest razboi) ; disparitia vechii toponimii dacice (dispar numele de rauri si de munti dacice) ; imposibilitatea romanizarii Daciei in cei 165 de ani de stapanire romana (Roesler crede ca, fiind provincie care nu se afla in sanul Imperiului, Dacia era greu de romanizat in acest interval de timp) ; parasirea completa a Daciei in timpul lui Aurelianus (retragerea din Dacia ar fi fost totala.Cat cacat a putut manca omul asta :))) ; formarea poporului roman si a limbii romane la sud de Dunare (romanii s-ar fi format la S de Dunare, migrand la N in secolul XII) ; caracterul nomad al romanilor decurgand din ocupatia lor de capetenie-pastoritul ; inexistenta unor izvoare istorice care sa ateste prezenta romanilor la nord de fluviu inainte de secolul al XII-lea, deci inaintea venirii maghiarilor in Transilvania.

3)

Enuntul teoriei admigrationiste a lui Dimitrie Onciul - Dimitrie Onciul are

un text (Scrieri istorice 1885), care e conceput ca o recenzie a cartii lui A.D Xenopol dar care a devenit o carte de sine statatoare, in care isi prezinta si teoria sa care a fost numita ulterior admigrare. Aceasta prezinta o solutie de compromis intre teza continuitatii si imigratiei si anume intarirea nucleului daco-roman dupa teritoriul fostei provincii romane prin migratii de mica amploare in anumite conditii istorice a unor grupe de populatie romanica sud dunareana la nord de dunare, mai ales in timpul navalililor slave si bulgare. D. Onciul a cutat s explice soarta elementelor romanice n timpul nvlirii populaiilor barbare, a examinat atent legturile romnilor cu bulgarii de peste Dunre i cu ungurii de peste Carpai, a redat, folosind cuceririle istoriografice din alte ri, cadrul politic internaional n care s-au format statele romneti, ara Romneasc i Moldova. Cu argumente puternice de ordin lingvistic, istoric i toponimic, el demonstreaza continuitatea populaiei daco-romane la nordul Dunrii dup retragerea aurelian, a admis - n opoziie cu A.D. Xenopol - o admigraiune de populaie din sudul Dunrii dup aezarea slavilor i a bulgarilor n prile de miaznoapte ale Peninsulei Balcanice n secolul al VII-lea, pn atunci locuite de populaie romanic. Poporul romn i limba romn s-au format - de o parte i de alta a Dunrii, n strns unitate teritorial. Marele fluviu n-a mpiedicat ca limba romn de pe ambele maluri s se dezvolte esenial n acelai fel, comunicaia dintre ambele maluri n-a ncetat dup trecerea la sud de Dunre a legiunilor i naltei administraii romane.
4)

Rolul slavilor in formarea poporului roman - Hasdeu considera poporul

roman pe deplin format atunci cand a intrat in raport cu slavii. Cuvntele slave au patruns in limba romana se pare, nu prin contact etnic ci pe cale politica, religioasa si culturala. Convieuirea ndelungat cu slavii i legturile cu statele slave, influenate n organizarea lor politico-administrativ de Imperiul bizantin, au fcut

ca romnii din Dacia s adapteze realitilor lor, pentru unele instituii, nume slave. Este cazul voievodatului i cnezatului, instituii cu numiri slave, nscute ns n procesul de dezvoltare al societii romneti i avnd trsturi originale, specifice mediului romnesc. Aceste instituii, diferite prin coninutul lor de cele cu nume similar din lumea slav, s-au pstrat la romni, n cazul celor din Transilvania, chiar i sub stpnirea maghiar. Junimistii au reabilitat influenta slavilor ca replica la scoala latina si ca un exercitiu de depasire a complexelor nationale. Dictionarul etimologic a lui Alexandru Cihac, un apropiat al Junimii demonstreaza ca fondul lexical al limbii romane are 2/5 elemente slave si alte influente, 1/5 elemente turcesti si tot 1/5 elemente latine si acest argument impreuna cu teoria circulatiei cuvintelor (Hasdeu) au constituit tandemul de baza a teoriei slavone. Si Ioan Bogdan considera ca slavii reprezinta un element constitutiv al sintezei romanesti. Iorga, Giurescu si Panaitescu admit influenta majora a slavilor insa doar ca element care se adauga substratului latin.