ACTUL I n palatul din Teba se sarbatoreste nasterea fiului regelui Laios si al reginei Iocasta.

n momentul n care Marele Preot i ntreaba pe parintii noului nascut ce nume vor sa-i dea copilului, batrnul prooroc orb Tiresias i ntrerupe, reprosndu-le ca l-au nesocotit pe zeul Apollo, care le interzisese sa aiba urmasi. Aflnd pedeapsa pregatita de zei (Oedipe va fi ucigasul tatalui sau si sotul mamei sale), Laos cheama un pastor, poruncindu-i sa arunce copilul n prapastiile muntilor Kithairon. ACTUL II Dupa 20 de ani, aflat la Corint, n palatul regelui Polybus si al reginei Meropa, tnarul Oedipe este chinuit de cele aflate de la oracolul din Delphi n legatura cu soarta care i este harazita: aceea de a fi ucigajul tataului sau si de a o lua n casatorie pe mama sa. Meropa l trimite pe Phorbas sa desluseasca motivele de zbucium ale fiului sau, Oedipe. Cu greu, Oedipe i marturiseste reginei ndoiala de a fi fost un copil gasit. Meropa protesteaza, nestiind nici ea ca fiul ei murise la nastere si fusese nlocuit cu Oedipe. Ramas singur, Oedipe se hotaraste sa plece din Corint si sa lupte mpotriva mplinirii negrei profetii. ACTUL III Dupa nca 20 de ani, Teba este lovita de ciuma. Creon, fratele Iocastei, anunta verdictul zeilor: ciuma va nceta numai dupa demascarea si pedepsirea ucigasului lui Laios. Oedipe jura sa-l exileze pe criminal daca se preda de bunavoie. Iocasta i destainuie mprejurarea n care Laios a fost omort, la o rascruce de drumuri, strecurnd astfel n sufletul sotului, fara voia ei, prima banuiala ca vinovat de acest omor este el nsusi. Pastorul, chemat de Creon, ntareste spusele Iocastei. Cnd suspiciunile se ndreapta chiar asupra sa si Tiresias l indica drept criminal pe Oedipe, acesta l alunga din cetate, ca si pe Creon. Povestindu-i despre fiul ei pierdut, Iocasta i ntareste nsa banuielile. Cnd primeste vestea numirii sale ca rege al Corintului, si da seama ca Polybos si Meropa i erau doar parinti adoptivi. ntelegnd ca Oedipe este fiul sau si ucigasul lui Laios, Iocasta se sinucide, iar Oedipe si scoate ochii. Condamnat la exil, pleaca, nsotit de fiica sa, Antigona. ACTUL IV Lnga Atena, unde domneste nteleptul rege Teseu, Oedipe se opreste, nsotit de Antigona. Apare Creon, care, cu prefacatorie, i ofera tronul Tebei, amenintata din nou, dar Oedipe refuza. Creon ncearca sa o rapeasca pe Antigona, pentru a-l determina sa-i urmeze. Strigatele de ajutor ale Antigonei sunt auzite de Teseu, care soseste nsotit de atenieni. Creon face o ultima ncercare de a-l discredita pe Oedipe n ochii lui Teseu. Oedipe protesteaza, acuznd zeii care lau mpins sa nfaptuiasca, fara voia sa, nelegiuirile. Simtind ca i se apropie clipa mortii, Oedipe proclama, cu deplina constiinta a nevinovatiei sale, victoria asupra destinului: Eu sunt nevinovat! Vointa mea n-a fost nicicnd n crimele mele! Biruit-am pe zei!.