Sunteți pe pagina 1din 8

Cap 1.

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR


1.1 Fondul de rulment(FR) FR= Cperm- AInete Cperm= Cpr+DT Cperm= capitaluri permanente Cpr= capital propriu Cperm0= 13.949+0= 13.949 Cperm1=58.981+44.547=103.528 FR0=13.949-1.933=12.016 FR1=103.528-61.422=42.106 FR= 42.106-12.016=30.090 Fondul de rulment pozitiv reflect echilibrul financiar pe termen lung al societaii,adica faptul c societatea i-a achiziionatimobilizrile numai din surse permanente. Fondul de rulment are o evoluie cresctoare favorabil in perioada analizat, deoarece capitalul permanent crete intr-o msur mai mare dect cresc activele imobilizate. Datorita fondului de rulment pozitiv, societatea dispune de o marja de securitate, care o pune la adpost de evenimente neprevzute. 1.2 Necesarul fondului de rulment (NFR) NFR= Nevoi temporare- Surse temporare Nevoi temporare= stocuri +creante+cheltuieli in avans Surse temporare= datorii de exploatare+venituri in avans NFR0=(31.520+9.717+0)-(52.173+0)=41.237-52.173=-10.936 NFR1=(51.559+21.798+0)-(77.255+0)= 73.357-77.255=-3.898 NFR=-3.898+(-10.936)=-14.834 Atat in anul 2007 cat si in anul 2008 nevoia de fond de rulment sunt negative ceea ce reflecta un surplus al surselor temporare, fata de nevoile de capitaluri circulante. Scaderea nevoii de fond de rulment este datorat in special creterii datoriilor pe teremen scurt in intervalul 2007-2008.

1.3. Trezoreria net(TN) TN=FR-NFR TN0=12.016-(-10.936)=1.080 TN1=42.106-(-3.898)=38.208 TN=38.208-1.018=37.128 Trezoreria neta este pozitiv pe perioada studit, ceea ce reflect echilibrul financiar al societaii pe termen scurt si foarte scurt. Fiind pozitiva trezoreria neta reflecta un surplus monetar la sfarsitul exercitiului, adica o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor. Trezoreria neta inregistreaza o evolutie favorabila crescatoare , datorita o fondului de rulment si a evolutiei nevoii de fon de rulement .

50,000 40,000 30,000 20,000 10,000 0 -10,000 -20,000 2007 2008 FR TN NFR FR NFR TN

Cap 2. ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE SI A RATELOR 2.1 Analiza soldurilor intermediare


2.1.1 Marja comerciala
Mcom= Venituri din vanzarea marfurilor- Cheltuieli cu marfurile

Mcom0=81.542-78.842=2.700 Mcom1= 217.194-224.255=-7.061 Mcom= -7.061-2.700=-9.761 Mcom%= Mcom0%= Mcom1%= 100

100= 3,31% 100= -3,25%

Mcom%=-3,25%-3,31%=-6,56% Societatea a desfasurat activitate de comert in ambii ani de analiza. In anul 2008 se observa o scdere a ratei nsoit de o cretere puternic a vnzrilor care evideniaz faptul c ntreprinderea prefer reducerea preurilor de vnzare n scopul cuceririi unui nou segment de pia. 2.1.2 Productia exercitiului(Qex) Qex= Qvanduta+Qimobilizta+Qstocata Qex0=30.061+0+0=30.061 Qex1=116.922+0+0=116.922 Qex=116.922-30.061=86.861 Productia exercitiului este formata din productia vanduta in ambii anii, aceasta prezentand o tendinta favorabila de crestere. 2.1.3 Valoarea adaugata(VA) VA= Mcom+Qex-Consumurile externe Consumuri externe= Cheltuieli materiale+Cheltuieli cu servicii executate de terti Consumuri ext0= 54+11.424+142+1.704=13.324 Consumuri ext1= 2.567+8.795+402+17.466=29.230 VA0=2.700+30.061-13.324=19.437 VA1=-7.061+116.922-29.230=80.631 VA=80.631-19.437=61.194

Valoarea adaugata reflecta cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie munca si capital peste valoarea materiilor prime , materialelor consumabile, lucrarilor si serviciilor executate de terti. n cazul societatii analizate valoarea adaugata prezinta valori pozitive. Valoarea adaugat inregistreaz o tendinta favorabila crescatoare, in special datorita cresteri productiei exercitiului dar si a adaosului comercial practicat de societate. 2.1.4 Excedentul brut de exploatare(EBE) EBE=VA+subventii de exploatare- cheltuieli cu personal cheltuieli cu alte impozite si taxe EBE0= 19.437+0-847-349= 18.241 EBE1= 80.631+0-9.674-140=70.820 EBE=70.820-18.241=52.579 Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea de autofinantare a investitiilor, de rambursare a datoriilor catre bugetul statului si de remunerare a creditelor si actionarilor. Excedentul brut de exploatare inregistreaza o tendinta favorabila crescatoare, in special datorita cresterii productiei exercitiului realizate de catre societate. 2.1.5 Rezultatul exploatarii (RE) RE=EBE+alte venituri din exploatare- alte cheltuieli din exploatare(cont 658)+venituri din provizioane de exploatare- cheltuieli cu amortizarile si provizioane de exploatare RE0=18.241+0-2.053+0-1.000=15.188 RE1=70.820+0-19.873+0-10.794=40.153 RE=40.153-15.188= 24.965 Profitul din exploatare reflecta marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare.Aceasta inregistreaza o tendinta favorabila crescatoare, in special datorita cresterii EBE. 2.1.7 Rezultatul curent(RC) RC= RE+venituri financiare- cheltuieli financiare

RC0=15.188+9-0=15.197 RC1=40.153+27-3.721=36.459 RC=36.459-15.197=21.262 Rezultatul curent are o tendinta favorabila de crestere si este influentat in special de EBE, care creste in 2008 fata de 2007. 2.1.10 Rezultatul net (RN) RN=RC+venituri extraordinare- cheltuieli extraordinare- impozit pe profit RN0=15.197+0-0-2.466=12.731 RN1=36.459+0-0-9.030=27.429 RN= 27.429-12.731=14.698 In ambii ani societatea a nregistrat profit net . n anul 2008 acesta a fost mai mare decat in 2007., acest lucru datorandu-se excedentului brut din exploatare.
90,000 80,000 70,000 60,000 50,000 40,000 30,000 20,000 10,000 0 2007 2008 Valoarea adaugata Excedentul brut din exploatare Rezultatul exploatarii Rezultatul curent Rezultatul net

2.2 Analiza ratelor de structura, lichiditate si gestiune 2.2.2 Ratele de lichiditate


2.2.2.1 Lichiditatea globala (Rlg) Rlg= AC= active circulante;DTS= datorii pe termen scurt

Rlg0= Rlg1=

=1,23 =1,54

Rata lichiditatii generale are valori bune in ambele perioade, fiind supraunitare, ceea ce dovedeste ca societatea are capacitatea de as-i achita datoriile exigibile pe termen scurt numai din activele circulante detinute in patrimoniu. 2.2.2.2 Lichiditatea rapida (Rlr) Rlr= Rlr0= Rlr1= =0,62

=0,87

Rata lichiditatii reduse este subunitara in anul 2007(valoare minima de acceptabila fiind de 0,65), fiind sub acest nivel societatea este in pericol de incapacitate de plata. In anul 2008 rata lichiditati reduse este supraunitara datorita cresterii disponibilitatilor banesti, oferind o capacitate de onorare a datoriilor pe termen scurt din disponibilitatile banesti si creante. 2.2.2.3 Lichiditatea imediata(Rli) Rli= DIE= datorii imediat exigilbile(datorii pe termen scurt )

Rli0=
Rli1=

=0,43 =0,59

Atat in anul 2007 cat si in anul 2008 firma inregistreza valori peste valoarea minima acceptabila (0,30) semnificand faptul ca societatea este in masura sa isi acopere datoriile exigibile pe termen scurt pe sema disponibilitatilor banesti.

1.6 1.4 1.2 1 0.8 0.6 0.4 0.2 0 2007 2008 lichiditatea globala lichiditatea rapida lichiditatea imediata

2.2.3 Ratele de gestiune(ratele vitezei de rotatie) 2.2.3.1 Durata de incasare a creantelor(DCR) DCR= DCR0= =31,34 zile

DCR1= =23,48 zile Durata de incasare a creantelor reprezinta numarul de zile in care fondurile financiare ale societatii sunt imobilizate in gestiunea clientului. Durata de incasare a creantelor trebuie sa nu depaseasca 30 de zile. In anul 2007 , durata de incasare a creantelor este de 31,34 de zile ceea ce semnifica un aspect nefavorabil pentru firma, dar care prezinta insa o tendinta favoravila de scadere, datorita cresterii considerabile a cifrei de afaceri. 2.2.3.2 Durata de achitare a furnizorilor(DFZ) DFZ= DFZ0= DFZ1= =107,10 zile =51,44 zile

In perioada analizata societatea a inregistrat durate medii de achitare a furnizorilor mai mari de 30 de zile. In anul 2007 societatea inregistreaza creante in 31,34 zile si plateste furnizori in 107,10 zile, iar in anul 2008 inregistreaza creante in 23,48 zile si plateste furnizori in 51,44 zile. Avand in vedere faptul ca durata de achitare a furnizorilor este mai mare decat durata de incasare a creantelor, mentionam acest lucru ca si un aspect favorabil, deoarece plata furnizorilor se face mai lent decat incasarea creantelor.

120 100 80 Durata de incasare a creantelor 60 40 20 0 2007 2008 Durata de achitare a furnizorilor

S-ar putea să vă placă și