Practice Microbiologie

STERILIZAREA SI DEZINFECTIA
Sterilizarea distrugerea sau indepartarea

tuturor microorganismelor, inclusiv a sporilor.
Dezinfectia distrugerea formelor
vegetative ale microorganismelor, dar nu in mod necesar si a sporilor.
STERILIZAREA
Agenti fizici:
- Caldura - Frigul - Uscarea - Radiatiile - Ultrasunetele - Presiunea mecanica - Presiunea osmotica
DEZINFECTIA / ANTISEPSIA
Agenti chimici:
- Substante chimice elementare - Compusi anorganici - Compusi organici
STERILIZAREA PRIN CALDURA

Punctul termic mortal cea mai scazuta
temperatura care distruge in 10 minute toate bacteriile unei specii in conditii standard (1 2 ml. suspensie bacteriana in concentratie de 50.000 UFC/ml., in tampon fosfat, pH = 7

Timpul termic mortal cel mai scurt
interval de timp necesar pentru ca toate bacteriile unei populatii microbiene sa fie distruse la o temperatura data

Caldura umeda:
Autoclavarea Fierberea Tindalizarea Pasteurizarea
Caldura uscata:
Cuptoare speciale cu aer cald (pupinele sau etuve) Aducerea la incandescenta Flambarea Incinerarea
STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA AUTOCLAVAREA
Caldura umeda distruge bacteriile mai
repede decat caldura uscata la aceeasi temperatura deoarece este mai penetranta. Sterilizarea prin caldura umeda utilizeaza vaporii de apa sub presiune in autoclav. 121 C 15 min. 134 C 3 min.
Bacteriile in forma vegetativa sunt distruse

la temperaturi cu 10 15 C mai mari decat temperatura lor maxima de dezvoltare. Majoritatea bacteriilor in forma vegetativa mor in timp de 10 minute la 50 60 C.

Majoritatea sporilor bacterieni sunt distrusi in 10
minute la 100 C. Sporii de Clostridium botulinum pot rezista 8 ore la 100C. Cel mai rezistent sporul de Bacillus stearotermophilus, acesta necesita pentru distrugere 15 18 minute la 121C si 40 minute la 115C. Sporii de B. stearotermophilus indicator in aprecierea eficientei sterilizarii prin caldura umeda.
STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA
Ce se poate steriliza prin autoclavare?
- Instrumentar medical - Material moale (pansamente, campuri operatorii, -
halate etc.) Solutii perfuzabile Materiale de laborator (medii de cultura, tampoane pentru recoltari prelevate, materiale infecte).
STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA FIERBEREA
Prin fierbere timp de 30 minute se distrug

bacteriile in forma vegetativa, virusurile si fungii, dar rezista unii spori bacterieni.
STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA TINDALIZAREA

Sterilizare fractionata prin mentinerea
substantelor la temperaturi de maximum 100 C timp de 30 60 minute succesiv timp de mai multe zile (3 8). In intervalele dintre incalziri recipientele se mentin la temperatura camerei, timp in care eventualii spori prezenti in preparat vor trece in forma vegetativa si astfel vor fi distrusi la incalzirea ulterioara.
STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA PASTEURIZAREA

Prin incalziri la 62 - 85C pe perioade de timp
variabile este o metoda de conservare a unor produse alimentare. Sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor si fungii, dar rezista sporii si enterovirusurile. In functie de temperatura se disting 3 tipuri de pasteurizare:
- Inalta: 8 15 sec. la 85C - Mijlocie: 40 45 sec. la 71 74 C - Joasa: 30 min. la 62 - 65C
STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA CUPTOARE CU AER CALD (ETUVE)
Formele vegetative ale bacteriilor sunt
distruse prin caldura uscata in 10 minute la 60 80 C. Sporii cei mai rezistenti de B. stearotermophilus in 20 minute la 180 C. 1 ora 180 C
STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA CUPTOARE CU AER CALD (ETUVE)
Ce se poate steriliza prin caldura uscata?

- Sticlarie de laborator - Obiecte de portelan - Unele instrumente medicale - Substante sub forma de pulbere - Solutii neapoase
STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA ADUCEREA LA INCANDESCENTA
Se sterilizeaza ansa bacteriologica si

spatula pentru folosire unica.
Nu se indica utilizarea acestei metode
pentru instrumente medicale (foarfeci, pense, ace), deoarece se pot degrada.
STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA FLAMBAREA
Trecerea prin flacara timp de cateva
secunde a obiectului de sterilizat (gura eprubetelor, flacoanelor, partea efilata a pipetelor Pasteur etc.).
STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA INCINERAREA
Se foloseste pentru materialele infectate

care nu se recupereaza:
- Siringi de unica folosinta - Pansamente - Animale de experiente - Deseuri biologice rezultate din laboratoarele de microbiologie etc.
STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA
Mecanismul distrugerii bacteriilor prin

caldura uscata consta in:
- accelerarea fenomenului de oxido reducere - asfixie - coagulare - carbonizare.
FRIGUL
Bacteriile suporta, in general, mai bine
temperaturile scazute decat pe cele ridicate. La temperaturi sub cea minima de crestere metabolismul si inmultirea bacteriilor inceteaza, majoritatea trecand in stare de latenta.
FRIGUL REFRIGERAREA
La +4 - +10 C majoritatea bacteriilor
rezista luni si ani de zile cu conditia eviatarii uscarii. Unele bacterii care se intalnesc numai la om (meningococii, gonococii) nu sunt rezistente si mor repede la temperaturi sub cea optima.
FRIGUL CONGELAREA
In general, la 0C efectul temperaturii este
bactericid. Moartea bacteriilor se produce prin inghetarea apei de solvire cu formarea de pungi cu solutii hiperconcentrate care au efect toxic si/sau producerea de cristale de gheata.
FRIGUL CONGELAREA
La temperaturi mult sub 0C, de -30C
pana la - 70C nu se constata un efect bactericid deoarece la aceste temperaturi nu se formeaza pungi cu slotii hiperconcentrate sau cristale de gheata. Efectul bactericid este mai puternic prin repetarea operatiunilor de inghetare si dezghetare.
USCAREA
Actiunea uscarii difera in functie de forma
de viata a bacteriilor. Formele vegetative sunt mai sensibile, fiind distruse prin concentrarea sarurilor si denaturarea fizico chimica a proteinelor.
USCAREA
Pentru formele vegetative rezistenta la uscare
depinde de continutul in lipide al invelisurilor celulare: cu cat cantitatea de lipide este mai mare, cu atat pierderea de apa se produce mai incet. Ex: - micobacteriile care au in compozitia lor 40%
lipide rezista timp de 6 8 luni in praf, - bacilii Gram (-) cu 20% lipide rezista doar 1 2 saptamani - pneumococul moare in cateva ore in conditii de uscaciune - gonococul se distruge imediat.
USCAREA
Pentru conservarea bacteriilor in laborator
se intrebuinteaza liofilizarea, metoda de uscare in stare de congelare sub vid.
Prin liofilizare bacteriile pot supravietui

timp indelungat chiar pastrate la temperatura camerei.
RADIATIILE U.V. LUMINA SOLARA

Lumina solara, datorita continutului in U.V. are
efect bactericid, efect influentat de permeabilitatea atmosferei. Lumina solara constituie factorul principal de reducere a florei microbiene a aerului, de pe suprafata solului si in apele limpezi, putin adanci. Timpul de distrugere este variabil in functie de specia bacteriana: 1h pentru E.coli, 2 3 h pentru Salmonella typhi si 5 7 ore pentru
Mycobacterium tuberculosis.
RADIATIILE U.V.
U.V. (240 280 nm.) distrug bacteriile pe de o
parte direct prin absorbtia lor de catre acizii nucleici si proteinele bacteriene, absorbtie urmata de rupturi ale legaturilor chimice cu formarea de noi legaturi intre pirimidine si pe de alta parte indirect prin modificari ale mediului producerea de ozon in aer si peroxizi in ape, compusi care nu au actiune antibacteriana.
RADIATIILE U.V.
In practica U.V. se folosesc pentru
decontaminarea suprafetelor si a aerului in incaperi de policlinica si spital, in Sali de operatie si laboratoare. Fotoreactivarea fenomenul prin care bacteriile au fost distruse prin U.V. sunt reactivate prin expunere la lumina puternica, cu lungimea de unda de 400 nm. In aceste conditii se activeaza o enzima care desface dimerii pirimidinici formati sub actiunea U.V.
RADIATIILE RADIATIILE IONIZANTE

Radiatiiile X si gamma au efect bactericid
prin ionizare cu formare de radicali de oxigen bactericizi. Radiatiile ionizante se folosesc indeosebi pentru sterilizarea produselor termolabile (ex. instrumentar medical din material plastic de unica folosinta).
ULTRASUNETELE
Efectul bactericid se exercita datorita
fenomenului de cavitatie prin activarea gazelor dizolvate in citoplasma, urmata de ruperea peretelui celular. In medicina ultrasunetele se folosesc la sterilizarea unor instrumente medicale.
PRESIUNEA MECANICA
Majoritatea bacteriilor in forma vegetativa
rezista bine la 3.000 atm., pierderea viabilitatii producandu-se dupa 14 ore la 6.000 atm. Sporii bacterieni sunt mult mai rezistenti, necesitand pentru inactivare 12.000 20.000 atm.
PRESIUNEA OSMOTICA
La o presiune osmotica mai mare, in mediu
hipertonic se produce uscarea osmotica a bacteriilor prin trecerea in stare de latenta sau moartea lor. Apa iese din celula, citoplasma se retracta impreuna cu membrana citoplasmatica care se desprinde de peretele bacterian. Hiperosmolaritatea se foloseste in conservarea alimentelor prin concentratii mari de sare sau de zahar.
PRESIUNEA OSMOTICA
In medii hipotone celula bacteriana se
hidrateaza , devine turgescenta, se rup invelisurile obtinandu-se moartea celulei.
DEZINFECTANTE
Substante chimice elementare: Compusi anorganici:
- O2, H2, - metale grele: Ag., Hg., Cu.
- acizi: acid boric, acid salicilic, H2SO4, HCl. - baze: NaOH - saruri: AgNO3, clorura de Hg., permanganat de
potasiu, bicromat de potasiu, sulfat de cupru
DEZINFECTANTE
Compusi organici:
- Detergenti anionici si cationici - Fenoli, alcooli, eteri - Aldehide - Coloranti
TEMA PENTRU STUDENTI

Continuati prezentarea Power Point cu
detalii despre dezinfectante si antiseptice Clasificarea lor Mecanisme de actiune Cateva notiuni despre fiecare dintre ele Trimiteti pe mail la adresa:
Sterilizarea
DEFINITII 1.Sterilizarea -distrugerea tuturor microorganismelor patogene/nepatogene de pe o suprafata/din interiorul unor obiecte -se poate face prin: caldura , cu substante chimice , cu radiatii ionizante, prin filtrare 2.Dezinfectia -distrugerea UNOR microorganisme in special patogene -se face prin:caldura,radiatii,substante chimice
3.Asepsia -ansamblul masurilor luate pentru prevenirea contaminarii unor materiale si organisme cu microorganisme. 4.Antisepsie -distrugerea/indepartarea temporara a formelor vegetative microbiene de pe substraturile vii(mucoase,tegumente,plagi)cu ajutorul antisepticelor 5.Antiseptic -substanta chimica netoxica pentru tesuturile vii,cu actiune reversibila ,bacteriostatica asupra microorganismelor
In alegerea metodelor folosite pentru sterilizare trebuie sa se tina cont de: 1.sensibilitatea microorganismelor fata de actiunea unor factori de mediu externi 2.calitatile fizice si chimice ale materialului supus sterilizarii
I.Sterilizare prin caldura : a.uscata 1.incalzire la incandescenta 2.sterilizare cu aer supraincalzit b.umeda 1.sterilizare prin vapori sub presiune(autoclavare)
Metode de sterilizare prin caldura uscata

1.Incalzirea la incandescenta -mentinerea obiectului in flacara pana devine rosu,dupa care se lasa sa se raceasca la temperatura camerei. -se aplica pentru ANSA BACTERIOLOGICA inainte si dupa fiecare folosire -microorganismele sunt carbonizate 2.Sterilizarea cu aer supraincalzit Se realizeaza- in cuptorul Pasteur (sau Poupinel) - 180C ,1h Determina carbonizarea : -microorganismelor -formelor vegetative /spori Se aplica pentru obiecte din sticla/ portelan NU se aplica obiectelor cu parti metalice, a celor din cauciuc, lichide
Cuptorul cu aer cald (Poupinel)
Controlul sterilizarii se urmareste prin: -controlul temperaturii interioare cu termonetrul -culoarea hirtiei / dopurilor din vata care trebuie sa fie galbuie.
3.Autoclavarea -cea mai sigura metoda de sterilizare -formele vegetative si sporii sunt distrusi -h=30min,p=1 atm,120C In autoclav se sterilizeaza : -medii de cultura -material infectios -obiecte de cauciuc -casete cu material chirurgical NU se sterilizeaza-lichide alterabile peste 100C
Autoclave
Controlul sterilizarii in autoclav

Se realizeaza prin:- teste chimice - teste biologice -termometre
Testele chimice:
-se folosesc tuburi din sticla ce contin substante sub forma de pulbere cu punct de topire cunoscut in jur de 120C (parachinona, sulf, acid benzoic) -se aseaza in autoclav odata cu obiectele de sterilizat -daca in autoclav s-a ajuns la temp. de topire a acestor substante, dupa deschiderea autoclavului se va observa ca sint solidificate in bloc.
Teste biologice:
-se folosesc culturi sporulate de Bacillus anthracis cu care se impregneaza fire de bumbac -se introduc in tubusoare -daca s-a atins 120C sporii sunt distrusi iar reinsamantarea lor pe medii de cultura nu va fi urmata de o dezvoltare a culturii de bacili carbunosi
II.Filtrarea -metoda de sterilizare la rece -microorganismele sunt retinute de o substanta poroasa -este aplicata solutiilor denaturabile termic -dupa filtrare este obligatoriu controlul sterilitatii solutiei (filtratul este insamantat pe medii de cultura adecvate ,este termostatat si poate ficonsiderat steril daca in 24-48 de ore nu se dezvolta nici o colonie)
A typical set-up in a microbiology laboratory for filtration sterilization of medium components that would be denatured or changed by heats sterilization of medium components
Controlul calitatii
-insamantari din filtrat pe medii de cultura adecvate -daca in 3-4 zile de mentinere la termostat nu se dezvolta microorganisme,filtratul este steril
Sterilizarea cu substante chimice

Substantele folosite pot fi: Glutaraldehida Peroxid de hidrogen stabilizat Acid peracetic Timpul de contact al substantei cu substratul tratat difera in functie de produs :vor trebui respectate recomandarile producatorului privitoare la conditiile de lucru atat pentru o sterilizare corecta cat si pentru evitgarea accidentelor
Sterilizarea cu oxid de etilena se foloseste numai cand nu exista alt mijloc de sterilizare adecvat -metoda este delicata iar erorile de procedura pot sa conduca fie la o sterilizare ineficienta fie la accidente(toxice)
Sterilizarea prin radiatii ionizante
-razele gama sunt cele mai penetrante Razele gama pot fi obtinute dintr-o sursa de cobalt 60 cesiu 137 Este o metoda de sterilizare la rece folosita pentru medicamente ,instrumentar confectionat din material degradabil termic
Dezinfectia
se poate face prin :caldura uscata(flambarea),caldura umeda(fierberea,pasteurizarea tindalizarea ) ,radiatii , substante chimice
Dezinfectia prin caldura uscata Flambarea -trecerea repetata,rapida a obiectelor sau a unor parti a obiectelor prin flacara -se sterilizeazapipete -orificiul baloanelor,eprubetelor -inainte si dupa utilizare NU se flambeaza obiecte de metal
Metode de dezinfectie prin caldura umeda

Fierberea - sterilizare incompleta deoarece nu actioneaza asupra tuturor sporilor -timpul de sterilizare =minimum 30 min., din momentul inceperii fierberii -se foloseste pentru sterilizarea instrumentelor ce se utilizeaza imediat.
PASTEURIZAREA -sterilizare partiala (sunt distruse doar formele vegetative prin coagularea proteinelor la temp.<100C) -incalzirea se face in baia de apa 60-65C timp de 30 min. 70-75C timp de 15 min. 85-90C timp de citeva secunde urmata de racirea brusca la 4C. Aceasta metoda: -reduce nr. microorganismelor - opreste trecerea sporilor in forme vegetative -se utilizeaza in special pt conservarea unor produse alimentare ( produse lactate, alcoolice).
Equipment for the high-temperature short-time pasteurization of milk.
Tindalizarea -sterilizare fractionata/discontinua -solutia se incalzeste in baia de apa 1-3 pe zi,3-8 zile consecutiviar intre incalziri se pastreaza la temperatura laboratorului(21C); -dupa ultima incalzire se raceste brusc la 4C. -la temperatura laboratorului sporii(eventual prezenti)fermineaza iar formele vegetattive vor fi distruse de o noua incalzire Aceasta metoda: - este aplicata in special pt lichidele care peste 100C se altereaza ( unele medii de cultura).
Dezinfectia cu radiatii ultraviolete:este indicata pentru suprafetele de lucru ,aerul din boxele de lucru Este o metoda complementara masurilor de curatenie si dezinfectie chimica Sunt folosite lampi fixe sau mobile ,cu tuburi de UV intre 15-30W
DEZINFECTIA CHIMICA
Poate fi clasificata in : dezinfectie de nivel inalt - dezinfectie de nivel mediu - dezinfectie de nivel scazut
Dezinfectia de nivel inalt

Distruge toate microorganismele cu exceptia unui numar redus de spori bacterieni Timpul de contact trebuie sa fie de cel putin 20 minute Substantele utilizate sunt : glutaraldehida peroxidul de hidrogen stabilizat acidul peracetic
Dezinfectia de nivel mediu

Distruge Mycobacterium tuberculosis ,forme vegetative ale bacteriilor ,fungi,virusuri. NU distruge sporii bacterieni Tipul de contact necesar este de 10 minute Substantele utilizate sunt:fenolii,iodofori,alcooli,compusi pe baza de clor
Dezinfectia de nivel scazut

Distruge majoritatea bacteriilor in forma vegetativa ,unele virusuri si unii fungi NU distruge sporii bacterieni NU distruge Mycobacterium tuberculosis Substante utilizabile:fenoli,iodofori,hipoclorit de sodiu
AGENTI CHIMICI Substatele antiseptice si dezinfectante: -au actiune antimicrobiana neselectiva -antisepticele sunt utilizate pe tegumente si mucoase -dezinfectantele sunt utilizate numai pe structuri inerte Aceiasi substanta chimica in raport cu concentratia poate fi antiseptic sau dezinfectant In functie de mecanismul de actiune antisepticele si dezinfectantele se clasifica in substante care: a.Denatureaza proteinele(efect bactericid):acizi,baze alcooli b.Oxideaza gruparile chimice libere ale enzimelor:hipermanganat de potasiu,peroxid de hidrogen c.Blocheaza gruparile chimice libere ale enzimelor:azotat de Ag,oxid de etilen d.Lezeaza membranele celulare:clorhexidina,detergenti e.Altereaza acizii nucleici:rivanol,violet de gentiana,albastru de metil,fucsina bazica
Studiul morfologiei bacteriene

Coloratia simpla Coloratia Gram
Examinarile bacteriologice urmaresc: -evidentierea -identificarea bacteriilor din produse patologice.
Dintre metodele folosite in acest scop, studiul caracterelor morfologice este o etapa foarte importanta.
Morfologia bacteriana se refera la forma, dimensiunile si asezarea bacteriilor. Microscopia optica permite evidentierea formei si a dimensiunilor bacteriilor. Microscopia electronica permite cunoasterea structurii bacteriilor.
Bacteriile
avind dimensiuni de ordinul m, nu pot fi vazute cu ochiul liber, de aceea examinarea lor se efectueaza cu ajutorul microscopului.
Anthoni van Leeuwenhoek (1632-1723) a fost primul care a studiat bacterii si alte microorganisme la microscop
Examenul microscopic se executa : direct din produsele patologice (examen microscopic direct) din culturi pure.
Preparatele microscopice sint de 2 feluri: - preparat nativ-cu germeni vii - frotiu / preparat colorat- cu germeni omoriti
Examenul microscopic da indicatii asupra: 1. prezentei microorganismelor in preparat 2. proprietatilor morfotinctoriale: - forma (bacili, coci, spirili) - marimea - mobilitatea ( in preparatul nativ ) - existenta eventuala a formatiunilor neobligatorii ( cili, capsula, spori)
- asezarea in frotiu ( lant, ciorchine, diplo-, tetrade, etc) - proprietatile tinctoriale ( colorabilitatea )
Examenul microscopic - direct din produsele patologice -permite in unele infectii stabilirea diagnosticului ( gonococ, bacil tuberculos, stafilococ ) - constituie o etapa esentiala in identificarea bacteriana.
Forme fundamentale bacteriene
COCII Au in general diametrul de 1 Prezinta forma rotunda doar unele bacterii:stafilococi, micrococi . Majoritatea bacteriilor au forma ovoida. Dispozitia bacteriilor rezulta in urma diviziunii lor, putand ramane in urma diviziunii asociate fie pe verticala fie pe orizontala
Cocii pot prezenta dispozitia in: I.diplo:diplococi Ex:Pneum ococii :coci ovoizi cu aspect de flacara de lumanare Neisserii :coci cu aspect reniform II.lanturi: Streptococi :coci, diviziune ordonata pe orizontala Tetrade:Micrococi:4 coci reuniti Octade:Sarcina:8 coci reuniti Gramezi:Stafilococi :aglomerari neordonate de coci cu aspect de ciorchine de strugure(staphylos=ciorchine),acestia putand avea si dizpozitie de diplococi sau de lanturi scurte
BACILII
Sunt bacterii de forma cilindrica de bastonas Dispozitia in frotiu: izolati:Enterobacterii :bacilul coli Diplobacili: Bacilul carbunos Streptobacili:reprezentantii genului
Bacillus:Bacilul carbunos
Bacili uniti la capete: X,Y,W)
Mycobacterium tuberculosis (aspect de majuscule Corynebacterium diphteriae(aspect de litere

chinezesti) Bacili uniti in palisade:Bacilii pseudodifterici
COCOBACILII Sunt bacili scurti si subtiri Ex: Haemophilus Bordetella Brucella
FORME SPIRALATE 1.Bacili incurbati: Vibrionul holeric bacil incurbat,mobil, cu aspect de virgula Helicobacter:mai multi bacili incurbati uniti la capete produc gastrita ,ulcer duodenal 2.Bacterii spiralate Spirochete : bacterii spiralate, lungi, mobile prin aparata locomotor Ex:Treponema pallidum
Dichotomous keys
Examenul microscopic - direct din produsele patologice permite in unele infectii stabilirea diagnosticului ( gonococ, bacil tuberculos, stafilococ ) - constituie o etapa esentiala in identificarea bacteriana.
Preparatul nativ ( cu germeni vii )

Ex. microscopic al preparatului nativ reprezinta examinarea directa intre lama si lamela : -a unei suspensii de germeni vii intr-o picatura de ser fiziologic, sau mediu de cultura lichid -a produsului patologic (singe, sediment urinar, lcr).
Examinarea prep. nativ -are implicatii restrinse -nu da informatii asupra tuturor proprietatilor morfologice ale bacteriilor
Este obligatorie completarea lui cu examinarea preparatului colorat.
Examenul microscopic al unui preparat colorat (frotiu)

Proprietatile
morfotinctoriale ale bacteriilor pot fi studiate mai detailat pe preparate fixate si colorate, cu germeni omoriti . Mai rar se folosesc coloratii vitale, spre ex. in reactia de umflare a capsulei .
Timpii de executie a preparatului colorat

Timpi pregatitori: 1. - etalarea = intinderea frotiului 2.- uscarea 3.- fixarea ( procedee fizice : prin incalzire procede chimice: cu alcool metilic, etilic, alcool -eter, acid acetic )
Fixarea Scopul fixarii este multiplu:

- microorganismele sint omorite=preparat neinfectios - preparatul adera mai bine de lama - prin omorirea microorganismelor se mareste permeabilitatea peretelui celular si se produc modificari ale citoplasmei, care cresc afinitatea fata de coloranti = detalii fine de strucura
Coloratia
Procedeu fizico-chimic complex, in care colorantii se combina cu constituenti celulari, facindu-i vizibili la microscop. Colorantul se absoarbe, apoi se dizolva si difuzeaza in continutul celular , unde are loc formarea unei combinatii stabile. Colorarea se executa de obicei prin acoperirea suprafetei frotiului fixat cu colorant, care se lasa sa actioneze un timp limitat, la cald sau la rece.
Tipuri de coloratii
Coloratia simpla- se executa cu un singur colorant Coloratia combinata-care se realizeaza prin actiunea succesiva sau simultana a mai multor coloranti, fiecare colorant actionind independent si fixindu-se pe anumite elemente Coloratii speciale- pentru formatiuni morfologice celulare si extracelulare: corpusculi, cili, spori, capsula
Coloratia simpla
- frotiul fixat - se acopera complet cu un singur colorant: albastru de metilen sau fuxina, timp de 1-2 min. se spala cu apa si se usuca in coloratia cu albastru de metilen toate elementele se coloreaza in albastru in coloratia cu fuxina, toate elementele se coloreaza in rosu
Coloratia simpla
Permite stabilirea unor proprietati morfotinctoriale ca: -forma si marimea microorganismelor -existenta unor elemente celulare Este utila in diagnosticul prin examenul microscopic direct din produsul patologic in: - gonoree -meningita cerebrospinala epidemica
Coloratii combinate: coloratia Gram -larg utilizata in microbiologie -deosebeste germenii gram pozitivi de cei gram negativi -orienteaza cercetarea in directia identificarii lor.
Hans Christian Gram (medic danez)
Coloratia Gram Tehnica de colorare

1. Frotiul fixat este acoperit cu violet de gentiana : 1-2 min. (Se spal cu ap de la robinet ). 2. Se acopera cu o solutie de lugol pentru mordansare, 2 min. (Se spal cu ap). 3. Decolorare cu alcool-acetona timp de 20 sec, pina nu se mai dizolva colorant. (Se spal cu ap). 4.Se recoloreaza cu fuxina diluata/ safranina , 2 min.( Se spala cu apa ) Se usuca frotiul si se examineaza cu imersie.
Germenii gram +
-rezista la decolorare -isi mentin culoarea albastru violet initiala
Germenii gram
-se decoloreaza si se recoloreaza in rosu cu fuxina/safranina.
Coloratia Gram stanga:bacterii gram + dreapta:bacterii gramcolorate-violet colorate-rosu
Diferenta
de comportament in coloratia Gram se explica prin structura si compozitia chimica diferita a peretelui celular la bacteriile gram+ si gram -.
Peretele celular la bacteriile Gram pozitive
Este gros de 15-50 nm ,dar are structura mai simpla Este format din pana la 40 de straturi suprapuse de peptidoglican dar si acizi teichoici atasati de peptidoglican Acizii teichoici au rol in aderarea bacteriilor de celule epiteliale ale mucoaselor si sunt antigene de suprafata ale bacteriilor gram pozitive, inducand anticorpi specifici de specie (anticorpii pemit identificarea bacteriilor ,diagnosticul indirect al bolilor infectioase si protectie fata de reinfectia cu bacteria respectiva)
Peretele celular la bacteriile Gram negative
Este subtire dar are o structura mai complexa Compozitie chimica:peptidoglican in proportie redusa ,glucide,lipide, proteine in cantitate mare Este multistratificat:detine peptidoglica,strat lipoproteic ,membrana externa , lipopolizaharid(LPS)
Lipopolizaharidul este format dintr-o componenta lipidica- lipidul A si o componenta polizaharidica si lanturi oligozaharidice la exterior Lipidul A este endotoxina la bacteriile Gram negative Este responsabila de toxicitate , de fenomene toxice care apar in infectiile cu bacterii Gram negative:febra,diaree, greturi varsaturi,scaderea tensiunii arteriale Lanturile oligozaharidice laterale proemina la suprafata bacteriei ca spini si sunt in numar mare Reprezinta Antigenul O responsabil de specificitatea bacteriilor Gram negative
Christian Gram recognized two different types of bacteria based on reaction to certain staining procedure.
Coloratia Gram permite constituirea urmatoarelor grupe de bacterii:

-
COCI GRAM+ :
Streptococi Stafilococi Pneum ococi

COCI GRAM - :
M eningococ Gonococ
BACILI GRAM+ :
difteric)
Bacillus antracis ( bacilul carbunos), Corynebacterium diphteriae ( bacilul Clostridium botulinum ( bacilul botulinic) Clostridium tetani ( bacilul tetanic)
BACILI GRAM - : - E. Coli ( bacilul coli )
- K lebsiella -P seudom onas ( bacilul piocianic) -Salm onella typhi ( bacilul tific )
COCOBACILI GRAM - : - Haem ophilus influenzae
- Bordetella pertusis - Brucela
Coci Gram +, dispusi in gramezi
COCI GRAM+ STAPHYLOCOCCUS AUREUS(coci,asezare in gramezi,ciorchine de strugure)
COCI GRAM + STREPTOCOCCUS PNEUMONIE coci lanceolati , in diplo , capsula unica pentru ambii coci
Coci Gram+, dispusi in lanturi(streptoccocus pyogenes))
Bacili Gram E.Coli (bacil cu capete rotunjite)
Haemophilus infuenzae
Cocobacili gram-
Bacili gram(diplobacili) Klebsiella
Frotiu lcr colorat Gram bacilul carbunos gram+,bacili cu capetele taiate drept
Bacil carbunos-prezenta endosporilor Baci gram+
Trusa comerciala pt coloratia Gram

1.Violet de gentiana 2.Solutie de lugol 3.Alcool-acetona 4.Fuxina diluata/safranina
PREPARATE MICROSCOPICE
CATEDRA DE MICROBIOLOGIE LP 2
In microbiologia clinica, microscopul este indispensabil. Microscopia uzuala o facem cu fond luminos. Numai in circumstante speciale recurgem la: - microscopia cu fond negru, - cu contrast de faza sau - cu luminiscenta.
Microscopia optica pe fond luminos

Bacteriile, fungii, protozoarele le urmarim: in produse patologice sau in culturi fie in stare nativa, vie (preparate umede), fie dupa fixare si colorare (preparate colorate).
Microscopia optica pe fond luminos Preparate microscopice umede

Indicatii: - depistarea rapida si - identificarea spirochetelor, fungilor sau protozoarelor - observarea rapida a mobilitatii microorganismelor - depistarea si identificarea unor elemente celulare si necelulare in expectoratie, lavaj bronsiolo alveolar, urina, materii fecale, secretie vaginala, lichid duodenal etc.

Materiale necesare: - lame de sticla: 76/25 mm., grosime 1 1,1mm. - lamle de sticla: 18/18, 20/20, 22/22, 24/24 mm., grosime 0,1 - 0,17 mm. - microscop optic: obiective uscate de 4x, 10x, 20x si 40x.

Interpretare: - Miscarea browniana determina oscilatia pe loc a particulelor. Curentii de fluid antreneaza o multime de particule care traverseaza campul microscopic in aceeasi directie.

- Un microorganism este mobil cand isi modifica pozitia fata de un reper din vecinatate. - Bacteriile monotriche sau lofotriche au miscari rapide de rostogolire, - Bacteriile peritriche au miscari oscilatorii.
Microscopia optica pe fond luminos Preparate microscopice colorate

Principiu: Fixarea colorantilor (ex. coloranti bazici de anilina etc.) pe structurile protoplastului mareste refringenta microorganismelor si permite observarea detaliilor morfologice.
Structuri speciale asociate peptidoglicanului bacterian determina anumite afinitati tinctoriale care apar dupa coloratii diferentiale: Gram, Ziehl Neelsen etc.

In coloratiile negative particulele insolubile ale colorantului (carbonul din tusul de India, nigrozina) formeaza fondul negru al campului microscopic pe care se observa usor, ca un halou incolor, capsula unor microorganisme ca: pneumococii, Cryptococcus neoformans etc.
Indicatii: identificarea microscopica a microorganismelor.

Procedura: 1. Efectuarea frotiului: Frotiul este materialul microbian etalat in strat subtire pe suprafata unei lame de microscop marcata cu indicativul produsului examinat.

Frotiul se efectueaza in 3 timpi: - Etalarea - Uscarea rapida a frotiului in aer cald - Fixarea frotiului pentru bacterioscopie
2. Colorarea frotiului 3. Protejarea frotiului prin montarea in balsam de Canada
Microscopia optica pe fond luminos Preparate microscopice colorate Coloratia Gram

1. Colorare cu sol. Violet de gentiana (cristal violet) 1% - 1. Spalare cu apa de robinet. 2.. Mordantare cu sol. Lugol (sol. de I2 in KI) 1. Spalare cu apa de robinet. 3. Decolorare cu sol. alcool acetona 30 1 Spalare cu apa de robinet. 4. Colorare cu sol. Safranina (fucsina bazica diluata) 1. Spalare cu apa de robinet.
Coloratia Gram
Coloratia Gram
Link-uri
http://www.microbiologybytes.com/LabWork/LabWork.ht m http://www.ncl.ac.uk/dental/oralbiol/oralenv/tutorials/chris tian_gram.htm http://www.uphs.upenn.edu/bugdrug/antibiotic_manual/g ram.htm http://serc.carleton.edu/microbelife/research_methods/mi croscopy/gramstain.html http://homepage.ntlworld.com/diamonddove/01_Content s/Contents.htm http://micro.digitalproteus.com/morphology.php

Cautati si alte link-uri despre coloratia Gram (staining Gram) si imagini cu bacterii Gram (+) si Gram (-). Desenati in caietul de lucrari bacteriile pe care le-ati gasit.
PREPARATE MICROSCOPICE
COLORATII DIFERENTIALE COLORATIA ZIEHL - NEELSEN

INDICATII: - colorarea la cald a micobacteriilor din prelevate patologice sau culturi

Reactivi: 1. Solutie de fucsina fenicata Ziehl 2. Solutie decoloranta: amestec acid alcool (H2SO4 + alcool etilic 95) 3. Solutie recoloranta: albastru de metilen

Procedura: 1. Se aseaza lama cu frotiul fixat pe un suport metalic 2. Se acopera frotiul din abundenta cu sol. de fucsina fenicata 3. Se lasa 15, timp in care se fac 3 treceri cu flacara becului de gaz Bnsen pe sub lama de sticla, astfel incat sa incalzim colorantul pana la emitere de vapori.

Atentie! Colorantul nu trebuie sa ajunga la fierbere! Daca colorantul se evapora sau se usuca pe lama, trebuie sa adaugam colorant proaspat! 4. Se spala frotiul din abundenta cu apa de robinet
5. Se decoloreaza frotiul cu amestec acid alcool 2 6. Se spala cu apa de robinet 7. Recolorare cu sol. albastru de metilen 1

Citire si interpretare: - bacilii acido alcoolo - rezistenti (BAAR) apar rosii stralucitori - celulele inflamatorii, celulele de descuamare sau celulele tisulare, bacteriile neacido alcoolo rezistente se vor colora in nuante de albastru
COLORATII DIFERENTIALE COLORATIA KINYOUN

INDICATII: Coloratie la rece a micobacteriilor din prelevate patologice sau culturi

Reactivi: A. Solutie de fucsina fenicata Kinyoun B. Solutie decoloranta de acid alcool (HCl + alcool etilic 95) C. Solutie recoloranta: albastru de metilen

Procedura: 1. Colorare la rece cu sol. de fucsina fenicata Kinyoun 5 2. Spalare cu apa de robinet 3. Decolorare cu amestec acid alcool 30 4. Spalare cu apa de robinet 5. Recolorare cu albastru de metilen 1 6. Spalare cu apa de robinet.

Citire si interpretare: - bacilii acido alcoolo - rezistenti (BAAR) apar rosii stralucitori - celulele inflamatorii, celulele de descuamare sau celulele tisulare, bacteriile neacido alcoolo rezistente se vor colora in nuante de albastru
COLORATII SIMPLE
Coloratia cu albastru de metilen: 2 Coloratia cu albastru de metilen, varianta Wayson: 10
COLORATII NEGATIVE
1. Coloratia negativa cu tus de India Principiu: particulele colorate nu pot penetra capsula bacteriilor sau levurilor, care apare necolorata pe fondul colorat al preparatului Indicatii: depistarea Cryptococcus neoformans, depistarea capsulei bacteriene in primoculturi, urmarirea reactiei de umflare a capsulei etc.
COLORATII NEGATIVE
Citire si interpretare: Bacteriile si levurile capsulate apar inconjurate cu un halou clar pe fondul uniform intunecat al preparatului.
COLORATII NEGATIVE
2. Coloratia negativa cu nigrozina
COLORATII FLUORESCENTE
Coloratia cu auramina rhodamina Principiu: Structuri speciale, lipoidice, asociate peretelui unor bacterii confera rezistenta la decolorarea protoplastului prin solutii de acizi sau/si alcool. Bacteriile care nu poseda asemenea structuri sunt decolorate si trebuie recolorate pentru a putea fi observate. Endosporii bacterieni, ascosporii, chistele unor protozoare (ex. Cryptosporidium) sunt de asemenea acidorezistenti gratie invelisurilor lor.
Invelisurile unor microorganisme (micobacterii,endospori, chiste de Cryptosporidium etc.) sunt impermeabile si pentru colorant, care trebuie sa actioneze in solutii concentrate fie la cald, fie in prezenta unor detergenti.
Indicatii: Triajul frotiurilor din prelevate patologice pentru depistarea rapida a bacililor tuberculozei.
Reactivi: 1. Solutie coloranta cu Auramina O Rhodamina B 2. Solutie decoloranta (HCl conc. + alcool etilic 95) 3. Contracolorant: KMnO4
Procedura: 1. Colorare cu sol. Auramina O Rhodamina B 15 2. Spalare cu apa de robinet 3. Decolorare cu acid alcool 2 4. Spalare cu apa de robinet 5. Contracolorare cu KMnO4 2
6. Spalare cu apa de robinet
Examinare la microscopul cu fluorescenta cu obiectivele de 20x si 40x, asociate cu oculare de 10x.
Citire si interpretare: Bacilii acido alcoolo rezistenti se coloreaza fluorescent stralucitor in galben portocaliu cu Auramina O Rhodamina B. Contracolorarea cu KMnO4 face fondul
frotiului negru eventual numai cu resturi celulare cu fluorescenta galbena slaba.
ALTE TIPURI DE COLORATII

1. Coloratia May Grnwald Giemsa (aprecierea celularitatii) 2. Coloratia pentru Fe. (hemosiderina, sangerari tisulare) 3. Coloratia PAS (depistarea fungilor se coloreaza in rosu) 4. Coloratia cu albastru de toluidina (pentru Pneumocystis carinii, P.jirovecii)
ALTE TIPURI DE COLORATII
5. Coloratia cu SUDAN III pentru lipide 6. Coloratii imunocitochimice, reactii peroxidaza antiperoxidaza etc.
MEDII DE CULTURA
Cultivarea bacteriilor in microbiologia clinica are drept scop:

izolarea bacteriilor din prelevatele patologice identificarea bacteriilor testari pentru initierea si monitorizarea terapiei antimicrobiene.
Prelevatele patologice odata receptionate si triate calitativ, microbiologul trebuie sa hotarasca:

mediile de cultura si metodele indicate pentru izolare atmosfera, temperatura si intervalul de timp, necesare pentru izolarea tuturor microorganismelor cu semnificatie clinica din prelevatul examinat
izolatele cu semnificatie clinica, algoritmul si stadiul pana la care conduce identificarea acestora daca antibiograma este indicata si care din rezultatele ei se impun communicate.
Mediile de cultura sunt folosite pentru cultivarea bacteriilor. Ele se comercializeaza ca atare, sub forma liofilizata, gelificata sau gata turnate in placi Petri sau pot fi manufacturate in multe laboratoare. Ingredientul de baza al mediilor de cultura este geloza sau agar agar.
agar-agarul (numit i geloz) este un produs organic, hidro - coloidal ce se ntlnete ntr-o serie de alge marine alge rosii (agarofite), din care este extras cu ajutorul apei fierbini. se prezint sub form de fii semitransparente de culoare cafenieglbuie.
conine: 7080% polizaharide, 1020% ap i 1,54% substane minerale. este format din resturi galactozidice esterificate la C6 cu o grupare sulfonic. are o putere de gelificare foarte mare.
Agarul este folosit la prepararea mediilor de cultura pentru ca asigura suprafata solida pe care cresc bacteriile si fungii. Cresterea bacteriilor nu distruge structura gelului deoarece cele mai multe bacterii sunt incapabile sa utilizeze agarul pentru metabolism.
Agarul este comercializat sub forma de pulbere, care in amestec cu apa si incalzit la 100 C ramane lichid, iar pe masura ce se raceste la 40 C se gelifica. Mediul cu agar este un mediu relativ inert. Alte ingrediente, nutrienti, factori de crestere, indicatori de pH sunt adaugati in mediul cu agaroza.
MEDII DE CULTURA CLASIFICARE

Din punct de vedere a starii de agregare:
medii lichide medii solide medii semisolide

Medii lichide bulioane Au utilizare restransa:
izolarea din prelevate necontaminate (ex. sange, exsudate din seroase, aspiratii din colectii purulente profunde, biopsii tisulare prin ac
MEDII DE CULTURA Medii lichide

Izolarea in medii lichide: Avantaje:
cea mai sensibila metoda de izolare in vitro (cultura poate fi initiata de un numar redus de bacterii, volumul prelevatului insamantat poate fi crescut) neutralizeaza prin dilutie factori antimicrobieni din prelevatul examinat

Mediile solide pot fi:
neselective diferentiale selective
MEDII DE CULTURA MEDII SOLIDE

Medii neselective:
agarul imbogatit cu 5% sange de berbec mediul neselectiv cel mai folosit pentru insamantarea prelevatelor necontaminate si a unora din cele contaminate Ex.: - exsudate din caile respiratorii si din cavitatile conecte - exsudat conjunctival - puroi

Medii diferentiale contin substratul pentru o anumita enzima sau citotoxina bacteriana si un indicator de pH Ex.: - geloza sange: diferentiaza bacteriile hemolitice de cele nehemolitice - medii lactozate, cu variati indicatori de pH, diferentiaza enterobacteriile care fermenteaza lactoza (lactozo pozitive) de cele care nu fermenteaza lactoza (lactozo negative)

Medii selective contin substante care inhiba dezvoltarea bacteriilor de contaminare a prelevatelor. Exista o diversitate de medii selective.
MEDII DE CULTURA MEDII SOLIDE SELECTIVE

Pentru izolarea enterobacteriaceelor din prelevate contaminate exista medii cu trei niveluri de selectivitate:
slab selective: - mediul Mac Conkey (agenti inhibitori: saruri biliare si cristal violet) - mediul EMB (Levin) (agenti inhibitori: eozina Y si albastru de metilen) Inhiba bacteriile Gram (+).

moderat selective: - mediul Salmonella Shigella - mediul ADCL (Agar Dezoxicholat Citrat Lactoza) - mediul Hektoen - mediul XLD - mediul Istrati Meitert Agenti inhibitori: saruri biliare si verde briliant Inhiba bacteriile Gram (+) si o parte din bacilii Gram (-) comensali.

medii inalt selective: - mediu Wilson Blair Agent inhibitor: verde briliant Inhiba o gama larga de bacterii pentru a facilita izolarea salmonelelor.

Agarul sange poate fi facut selectiv pentru izolarea unor patogeni pretentiosi nutritiv prin adaos de antibiotice:
colimicina si acidul nalidixic: inhiba dezvoltarea bacteriilor Gram () si favorizeaza dezvoltarea celor Gram (+) bacitracina: inhiba dezvoltarea bacteriilor Gram (+) si favorizeaza izolarea hemofililor kanamicina si vancomicina: favorizeaza izolarea bacililor Gram (-) anaerobi etc.
MEDII DE CULTURA
MEDII DE IMBOGATIRE: - medii lichide, care prin anumite substante inhibitoare prelungesc faza de lag a bacteriilor de contaminare, fara a intarzia insa intrarea anumitor patogeni in faza exponentiala. Ex.: bulion cu selenit acid de Na.: preincubarea materiilor fecale 18 h. la 37C in acest mediu, favorizeaza izolarea salmonelelor.
INCUBAREA CULTURILOR
- temperatura: 37C majoritatea bacteriilor 20 - 30C unele bacterii (Yersinia enterocolitica, Y. pseudotuberculosis, Listeria monocytogenes) 42C altele: Campylobacter jejuni / coli Se foloseste pentru incubare termostatul.
Atmosfera:
in prezenta O2 bacterii aerobe si facultativ anaerobe in mediu cu 5 10 % CO2 bacterii carboxifile in mediu cu O2 (5 7 %), CO2 (8 10%), N2 (85%) bacterii microaerofile
in mediu anaerob: Procedee chimice: bulioane cu ingrediente reducatoare (acid thioglicolic sau thioglicolat de Na. tehnica OTT: incinta etansa in care O2 este indepartat prin reactia cu pirogalolul in mediu alcalin. Procedee biologice: procedeul Tarozzi: utilizeaza tuburi cu bulion nutritiv in care agent reducator sunt fragmente de organe proaspete de animal prelevate aseptic (ficat, rinichi)
CARACTERE DE CULTURA
Exigente de cultivare Intervalul necesar pentru obtinerea culturii Aspectul si consistenta coloniilor Modificari ale mediului Mirosul degajat de cultura Aceste caractere orienteaza identificarea izolatelor!
CARACTERE DE CULTURA Exigente de cultivare

Bacterii nepretentioase Bacterii cu anumite exigente nutritive:
Strict aerobe Strict anaerobe Facultativ anaerobe Microaerofile Carboxifile
CARACTERE DE CULTURA Intervalul necesar pentru aparitia culturii

Microorganisme cu crestere rapida: cultura apare dupa 18 24 h. (frecvent peste noapte) Microorganisme cu crestere lenta: necesita zile sau saptamani pentru aparitia culturii
CARACTERE DE CULTURA Morfologia coloniilor

1. Dimensiune: mm. colonii mici ( < 1 mm.) colonii mijlocii ( ~ 1 mm.) microcolonii (vizibile numai cu stereomicroscopul) colonii mari ( > 2 mm.) 2. Forma: punctiforme circulare neregulate (in harta geografica) filamentoase dendritice lenticulare

3. Relieful:
plane aplatizate convexe bombate acuminate pulvinate ombilicate

4. Marginile:
intregi ondulate lobate zimtate filamentoase cu valuri succesive de invadare a mediului
CARACTERE DE CULTURA Suprafata coloniilor

Neteda, umeda, lucioasa forma de cultura S conditionata de hidrofilia si incarcatura electronegativa a structurilor microbiene de invelis Mata, uscata, rugoasa forma de cultura R a microorganismelor cu hidrofilie si incarcatura electronegativa reduse
CARACTERE DE CULTURA Suprafata coloniilor

Alte aspecte: - suprafata papilata - cu striuri radiare - zbarcita - catifelata - pufoasa - lanoasa - prafoasa
CARACTERE DE CULTURA Densitatea optica

Colonii: transparente semitransparente opace
Irizatii ale suprafetei unor colonii: pot fi surprinse anumite unghiuri de iluminare Culoarea coloniilor:
alba galbena aurie neagra,
in functie de varietatea pigmentilor produsi sau a virajului de culoare a unor indicatori introdusi in mediu.
Modificari ale mediului din jurul coloniilor: pot fi produse de citotoxine, enzime sau pigmenti difuzibili.
Hemoliza pe agar sange Reactii pe medii diferentiale zaharate Reactii pe mediul cu galbenus de ou Pigmentogeneza
CARACTERE DE CULTURA Hemoliza pe agar - sange

alfa: zona de inverzire a mediului cu numeroase hematii intacte din cauza hemolizei partiale beta: zona complet clara, incolora, din cauza hemolizei complete alfa prim: halou de hemoliza incompleta cu inverzire, imediat inconjurat cu o zona de hemoliza clara, completa gamma: absenta hemolizei cald rece: zona clara de hemoliza completa (aparuta dupa incubare la 37C) inconjurata cu o zona de hemoliza mai putin clara, dar fara modificare de culoare a mediului (aparuta dupa incubarea in continuare la frigider)
CARACTERE DE CULTURA Reactii pe medii diferentiale zaharate

Virajul de culoare a mediului Culoarea coloniilor in functie de indicatorii de pH Fermentarea / Nefermentarea substratului
CARACTERE DE CULTURA Reactii pe medii cu galbenus de ou

Lecitinaza: precipitat opac in jurul coloniilor Lipaza: film circular cu irizatie perlata in imediata vecinatate a coloniilor Proteoliza: clarificarea mediului din jurul coloniilor
CARACTERE DE CULTURA Pigmentogeneza
Pigmenti hidrosolubili difuzeaza si coloreaza progresiv mediul:

- fluoresceina - piocianina - melanina
CARACTERE DE CULTURA Mirosul degajat de cultura

Pseudomonas aeruginosa: aroma asemanatoare florilor de iasomie Proteus: socolata arsa Clostridii: putri, fecaloid, de corn ars Prevotella melaninogenica: acru Nocardiile si streptomicetele: de subsol mucegait
CARACTERE DE CULTURA Consistenta coloniilor

untoasa mucoasa filanta albusului de ou bine batut spuma friabila cretoasa pasloasa pieloasa
CARACTERE DE CULTURA Aderenta la mediu

neaderente (antrenate de ansa aluneca pe suprafata mediului) putin aderente aderente incastrate in mediu
MEDII DE CULTURA
suporturi materiale si nutritive care servesc la cultivarea bacteriilor amestecuri de substante care asigura cultivarea microorganismelor
Scopuri
Izolarea in cultura pura Identificare Diagnostic, tratament Producerea industriala a unor substante (prepararea vaccinurilor) Controlul sterilitatii sau incarcarcaturii microbiene a unor elemente de mediu (apa, alimente)
Conditii
1. Surse de C, N, apa, substante minerale, energie, substante nutritive, factori de crestere 2. pH optim, temperatura optima 3. Aero/anaerobioza 4. Sterile
Ingrediente
Peptona Extracte sau infuzii de carne Agenti de solidificare: agar Indicatori de pH: turnesol, rosu fenol Agenti selectivi Zaharuri
Prepararea mediilor de cultura

Amestecul ingredientilor: proportie, ordinea indicata Ajustarea pH-ului Repartizarea in recipiente adecvate Sterilizarea Controlul sterilizarii si al calitatii mediului
Clasificarea mediilor de cultura

Dupa consistenta: lichide
solide semisolide Dupa provenienta: naturale sintetice Dupa compozitie si scop: simple complexe speciale
Clasificarea mediilor de cultura

Medii complexe
de utilitate generala: - uzuale - cu proteine native Medii speciale
selective de imbogatire anaerobi teste biochimice
Medii simple: Apa peptonata Bulion simplu Geloza simpla Medii complexe: bulion sange geloza sange geloza chocolatie
Medii lichide- bulion simplu

Categoria: Mediu de baz Componente: macerat de carne + pepton + NaCl 0,5% Utilizare: pentru germeni nepretenioi
Geloza simpla
Categoria: Mediu de baz Componente: bulion simplu + agar-agar
Geloza simpla
Categoria: Mediu de baz Componente: bulion simplu + agar-agar
Geloza lactozata
Categoria: Mediu diferenial Componente: geloz simpl + lactoz + albastru bromtimol Utilizare: studierea fermentrii lactozei
Geloza sange
Categoria: Mediu compus Componente: geloz simpl rcit la 45C + snge defibrinat 1020%
Geloza socolatie
Categoria: Mediu special Componente: geloz simpl rcit la 60-80C + snge Utilizare: cultivarea neisseriilor, hemofililor
Mediul Chapman
Categoria: Mediu selectiv i diferenial (evidentiaza o proprietate biochimica a tulpinii) Componente: geloz simpl + NaCl 7,5% + manitol + rou fenol Utilizare: selectiv pentru stafilococ
Hemoliza
PROPRIETATI DE CULTURA
ATMOSFERA DE CO2 5-10%
Medii folosite pentru enterobacterii

(agar, lactoza, indicatori de pH) Drigalski Istrate McConkey Levine
Bacteriile care degradeaza lactoza din mediu = lactozo pozitive Bacteriile care nu degradeaza lactoza din mediu = lactozo negative
Mediul Levine
Categoria: Mediu selectiv i diferenial Componente: geloz simpl + eozin + lactoz + albastru de metilen Utilizare: cultivarea enterobacteriilor (E.coli)
GENUL ESCHERICHIA
E.COLI LEVINE E.COLI DRIGALSCHI
ADCL (Leifson)
Categoria: Mediu selectiv i diferenial Componente: geloz simpl + sruri biliare + lactoz + rou neutru Utilizare: cultivarea shigelelor i salmonelelor
E.COLI-ADCL
Fermentarea lactozei pe geloz lactozat
KLEBSIELLA GELOZA-SANGE COLONII MUCOASE
KLEBSIELLA ADCL COLONII MUCOASE
PROTEUS- INVAZIE
GENUL SALMONELLA
ADCL-H2S
HECTOEN
- Mediul BSA: vibrionul holeric - Mediul Chapman : stafilococi - Mediul Lowenstein-Jensen: bacilul TBC - Mediul OCST: bacilul difteric - Mediul Sabouraud: fungi
Mediul Chapman
Mediul Muller - Hinton

Categoria: Mediu special Utilizare: Efectuarea antibiogramelor
Mediul OCST
Categoria: Mediu de mbogire (favorizeaza X
bacteriilor, mai ales cand acestea sunt in concentratie mica)
Componente: ou + cistein + ser + telurit de potasiu Utilizare: cultivarea bacililor difterici
Mediul Sabouraud
Categoria: Mediu special Componente: geloz simpl + maltoz/glucoz + antibiotice Utilizare: cultivarea levurilor
Mediul Lowenstein-Jensen
Medii pentru anaerobi:

- Bulion cu acid thioglicolic (mediu lichid; la
suprafata se adauga ulei de parafina
- Tarozzi (mediu lichid, cu albus de ou; la suprafata se adauga ulei de parafina) - Geloza Veillon (se obtin culturi in profunzimea mediului, realizate prin incorporare) Tehnica Ott (se insamanteaza pe mediu solid, agenti reducatori si se sigileaza cu parafina)
Metode de insamantare
Insamantare = punerea in contact a unei culturi bacteriene sau a unui produs patologic cu mediile de cultura. Izolare = repicarea unei singure colonii pe alte medii de cultura cu scopul de a obtine cultura pura Cultura bacteriana = totalitatea bacteriilor crescute in/pe suprafata unui mediu de cultura
Tehnici de insamantare
Tehnica insamantarii prin epuizare:
Scop: obtinerea coloniilor izolate
Insamantarea prin intepare (pe medii solide aflate in tuburi) Insamantarea in panza
Caracterele culturii microbiene

In mediu lichid se descrie: Turbiditatea Culoarea Formarea de depozite Suprafata
Medii lichide - Tulburare uniforma a mediului: E. coli - Tulburare + pelicula la suprafata: b. piocianic - Mediu limpede + pelicula: b. carbunos - Grunji: streptococul
Caracterele culturii microbiene pe medii solide

Colonia= ansamblu localizat, alcatuit din populatie pura de bacterii provenite dintr-un singur parental. Pe mediu solid se descrie: - forma coloniei - culoarea - marimea - consistenta - suprafata - emulsificabilitatea - margini - mirosul culturii
Colonii S (smooth) Colonii R (rough)
BACILLUS- GELOZA SIMPLA
BACILLUS GELOZA SANGE
GENUL CORYNEBACTERIUM
CORYNEBACTERIUM FLOARE DE MARGARETA
MYCOBACTERIUM TUBERCULOSIS PE MEDIUL LOWENSTEIN
PIGMENT
Pigment
HEMOLIZA
STAFILOCOC
- COMPLETA
- CALD-RECE (se clarifica la 4C)
STREPTOCOC
- INCOMPLETA
VERZUIE - COMPLETA
Clasificare hemoliza pe geloza sange

hemoliza :
= streptococi hemolitici
hemoliza incompleta, verzuie streptococi nehemolitici,
CORYNEBACTERIUM TINSDALE
PRELUCRAREA PRELEVATELOR PATOLOGICE TEHNICI DE INSAMANTARE PENTRU IZOLAREA SI IDENTIFICAREA BACTERIILOR

CATEDRA DE MICROBIOLOGIE LP5
Insamantarea prelevatelor patologice, in functie de natura lor, se realizeaza:

direct sau dupa o prealabila prelucrare (concentrare, decontaminare, omogenizare, inactivarea unor substante antimicrobiene)
Prelevatele omogene, fluide sange, exsudate seroase prelevate pe anticoagulant, puroi Prelevatele emulsionabile - materii fecale - se pot insamanta direct
CONCENTRAREA PROBELOR
Centrifugare probele fluide Omogenizare - sputa
DECONTAMINAREA PROBELOR
Spalare in solutie salina izotona utila pentru:
sputa muco purulenta, portiunile muco sangvinolente din scaun
Tratarea cu NaOH:
decontamineaza probele pentru izolarea micobacteriilor fluidifica si omogenizeaza sputa
OMOGENIZAREA PROBELOR
Omogenizarea sputei pentru izolarea bacteriilor neacido alcoolo rezistente:
se realizeaza cu N acetil cisteina.
Omogenizarea tesuturilor:
se realizeaza prin mojarare in tub Griffith
TEHNICI DE INSAMANTARE
1. Epuizarea inoculului cu ansa pe placi cu mediu agarizat si obtinerea culturilor pure necesare identificarii
- initial, este necesara uscarea placilor, prin mentinerea placilor ~ 30 min. la 37C, cu capacul Intredeschis pentru evaporarea condensului de pe suprafata mediului
TEHNICI DE INSAMANTARE Epuizarea inoculului
- pe placile cu medii agarizate neselective, uzuala este izolarea prin epuizare semicantitativa a inoculului in 4 cadrane, cu arderea ansei cand schimbam directia striurilor de insamantare. - metoda permite aproximarea relativa a cresterii.

- pentru izolari pe medii selective, cantitatea de inocul trebuie sa fie mai mare, iar epuizarea mai putin drastica. - initial, se etaleaza in aria A una sau mai multe anse cu inocul ori inocul prelevat pe tampon. - epuizam apoi inoculul, fara sterilizari intermediare ale ansei, prin 3 serii de striuri: B, C, D.

- cantitatea de fluid prelevata in ansa difera cu pozitia de scufundare si retragere a ansei:
cantitate minima si constanta - la scufundarea si retragerea verticala cantitate maxima la scufundare cat mai oblica si retragerea ansei prin smulgere din fluid
Cultura pura acea cultura formata din descendentii unei singure colonii rezultate dupa o epuizare a materialului microbian, care duce la cresterea sub forma de colonii bine izolate pe un mediu neselectiv.

Ideal, ar fi ca asemenea crestere sa porneasca de la indivizi izolati. Practic ea porneste de la unitati formatoare de colonii (UFC) poate indivizi, poate o mica grupare de organisme asemanatoare.
2. Insamantarea in medii lichide se face: - direct cu seringa de prelevare (hemoculturi) - cu pipeta (sedimentul LCR) - cu ansa incarcata cu prelevat patologic monomicrobian ori cultura pura
TEHNICI DE INSAMANTARE Insamantarea in medii lichide

inclina tubul si descarca ansa pe peretele tubului cand readucem tubul la pozitia verticala, inoculul ajunge submers si difuzeaza in mediu.
3. Izolarea bacteriilor sporulate de cele nesporulate pe baza termorezistentei sporilor.
TEHNICI DE INSAMANTARE Izolarea bacteriilor sporulate

Mentine in baia de apa la 80 C, timp de 10 min., produsul microbian suspensionat in solutie salina izotona, apoi epuizeaza suspensia pe o placa cu mediu agarizat.
4. Insamantarea cu ansa a mediilor solidificate in panta. Indicatii: - mentinerea pe durata limitata (cateva zile / 1 - 2 saptamani) a culturilor pure (ex.: tulpini de identificat, tulpini de referinta)
TEHNICI DE INSAMANTARE Insamantarea cu ansa a mediilor solidificate in panta

- preleva cu ansa inocul din mai multe colonii ale culturii purificate pe placa cu mediu agarizat. - depune inoculul in partea inferioara a pantei, imediat deasupra apei de condens si retrage ansa spre partea superioara a pantei descriind miscari in S pe suprafata mediului.
TEHNICI DE INSAMANTARE Insamantarea cu ansa a mediilor solidificate in panta

izolarea in cultura pura a tulpinilor de Proteus din prelevate contaminate. descarca o ansa din prelevatul patologic strict in apa de condens a tubului. incubeaza tubul in pozitie verticala. singura, cultura de Proteus va invada prin catarare suprafata pantei de mediu.
5. Insamantarea cu firul drept a coloanei de agar nutritiv moale. Indicatii: - testarea mobilitatii bacteriilor - conservarea pe durate mai lungi (1 6 luni) a tulpinilor bacteriene
TEHNICI DE INSAMANTARE Insamantarea cu firul drept a coloanei de agar nutritiv moale

incarca firul cu inocul din cultura pura si inteapa central coloana de agar nutritiv pana aproape de fundul tubului. la testarea mobilitatii retrage acul cat mai exact pe acelasi traiect pentru a evita dilacerari suplimentare ale mediului in care cresterea poate da impresia falsa de mobilitate a bacteriei.
TEHNICI DE INSAMANTARE Insamantarea cu firul drept a mediilor solidificate in coloana si panta.

6. Insamantarea cu firul drept a mediilor solidificate in coloana si panta. Indicatii: - testarea unor activitati biochimice
TEHNICI DE INSAMANTARE Insamantarea cu firul drept a mediilor solidificate in coloana si panta.

Incarca firul cu inocul din cultura pura si procedeaza mai intai la insamantarea prin intepare a coloanei, apoi retrage acul, insamanteaza prin miscari in S pana in partea sa superioara.
7. Insamantarea uroculturilor se realizeaza cu ansa calibrata de 10 l. pentru a estima semicantitativ concentratia bacteriana / ml. urina
Recoltarea produselor patologice

Recoltarea produselor patologice

Diagnosticul etiologic al unei boli infectioase depinde in mare masura de recoltarea corecta a produsului patologic, care trebuie organizata si controlata de medic, fiind o problema de responsabilitate medicala. Produsele patologice sunt probe in care se banuieste prezenta microorganismelor.
Produsele patologice pot fi:

produse normale, care prezinta modificari in caz de boala (singe, fecale, urina, l.c.r.) sau produse care apar in urma unei imbolnaviri (puroi, lichid peritoneal, lichid articular, sputa etc.).
Produsele patologice se pot recolta de la bolnavi, convalescenti, purtatori sanatosi (personal spitalicesc, sector alimentar), cadavre. Mai pot fi analizate: probe de apa, aer, alimente.
Reguli generale:
A. Pentru fiecare boala infectioasa trebuie cunoscut: 1. de unde se pot obtine prelevatele patologice cele mai reprezentative, in ce loc se afla agentii etiologici in cursul bolii. 2. cand este momentul cel mai potrivit pentru recoltare in raport cu perioada de evolutie a bolii.
3. cum trebuie recoltat (tehnica) 4. cat trebuie recoltat (cantitatea necesara)
B. Stabilirea acestor parametri se face in raport cu natura infectiei si a produsului patologic recoltat.
Prelevarea trebuie facuta steril, aplicand metodele de asepsie si antisepsie. Instrumentarul si recipientele vor fi sterilizate prin caldura, fara urme de antiseptice. Produsul trebuie etichetat corespunzator si insotit de un bilet de trimitere care sa cuprinda:

numele si prenumele bolnavului varsta diagnosticul prezumtiv data, ora si locul recoltarii natura produsului examinarile cerute se noteaza daca s-a facut tratament antibiotic numele persoanei care a recoltat
Produsul se va ambala corespunzator, in recipiente de unica folosinta, bine inchise Transportul probelor se realizeaza in cutii / genti de transport corespunzatore, inscriptionate cu pictograma BIOHAZARD pentru a preveni deteriorarea lor si eventualele accidente (contaminarea mediului, a omului).
PICTOGRAMA BIOHAZARD
Daca se expediaza la distanta se specifica : material infectios si sunt inscriptionate
Transportul probelor se va face cat mai repede, intarzierea scazand posibilitatea evidentierii germenilor existenti initial si permitand inmultirea celor contaminanti. In cursul transportului se asigura conditii de temperatura corespunzatore:

uneori e necesara o temperatura de 37 C (meningococ), alteori temperaturi scazute (4C) in lazi izoterme sau recipiente speciale (virusuri).
Pentru transport la distanta se pot adauga lichide conservante sau medii speciale de transport, care asigura supravietuirea germenilor. Insamantarea se face cat mai repede dupa recoltare, daca este posibil chiar la patul bolnavului.
Recoltarea produselor patologice din tractul respirator
Secretiile respiratorii se recolteaza in raport cu localizarea infectei. In interpretarea rezultatelor se tine cont de microorganismele normal intalnite in tractul respirator superior.
Secretia faringiana

Se recolteaza cu tampon faringian. Recoltarea se face dimineata, inainte de igiena cavitatii bucale, inainte de masa, cu retinerea de la fumat. Pacientul asezat pe scaun, cu gatul in extensie, deschide cavitatea bucala cat mai larg, rosteste vocala A, iar medicul / asistenta sterge cu tamponul de vata peretele posterior al faringelui si amigdalele (!! recoltare de pe zonele inflamate, leziuni, depozite purulente!!). Se introduce tamponul in tubul protector din plastic (cu mediu de transport Amies sau Stuart, in cazul in care produsul nu ajunge imediat in laborator).
Secretia faringiana Secretia faringiana se recolteaza in:

angine, scarlatina, difterie, infectii virale respiratorii etc.
Secretia nazala
Se recolteaza asemanator, folosind cate un tampon pentru fiecare nara. Se recolteaza in:
sinuzite, rinite etc.
Sputa
Se recolteaza in:

bronsite, pneumonii bronhopneumonii, tuberculoza
de preferinta dimineata, cand bolnavul isi face toaleta bronsiilor. Recoltarea se face dimineata, dupa igiena cavitatii bucale sau dupa clatirea gurii cu ser fiziologic steril, inainte de alimentatie. Important este sa se obtina secretie din bronsii, nu saliva!
Secretiile traheobronsice
recoltare prin cateter (aspirate traheo bronsice), dau informatii fidele asupra microorganismelor prezente in infectiile tractului respirator inferior.
DIAGNOSTICUL INFECTIILOR DE TRACT RESPIRATOR INFERIOR

Sputa Secretii traheo - bronsice
Frotiu colorat Gram, Ziehl etc.
Cultura
Frotiu din sputa (coloratie Gram pneumococi)
Secretia conjunctivala Secretia otica
Recoltarea secretiei conjunctivale in conjunctivite secretiei otice in otite, se realizeaza cu tampoane sterile (similare celor faringiene) cu mediu de transport.
si
recoltarea
Recoltarea produselor patologice de la nivelul tractului digestiv
Lichidul de varsatura se recolteaza in:

toxiinfectii alimentare, gastro-enterite acute etc.
Materiile fecale: se recolteaza pentru examinari bacteriologice,

virusologice, parazitologice, biochimice etc. Recoltarea si insamintarea fecalelor in scopul cultivarii germenilor, se numeste coprocultura. Prelevarea se face fie din scaun emis spontan, fie pe sonda Nlaton direct din rect, fie cu tampon rectal la copii mici), fie scaun dupa purgatie salina (pentru detectarea purtatorilor de germeni). De obicei se recolteaza 2 - 3 g fecale (pe linguritacoprorecoltorului) in coprorecoltoare de unica folosinta din material plastic cu mediu de transport Carry-Blair.
Recoltarea produselor patologice de la nivelul tractului digestiv
Insamintarea materiilor fecale trebuie facuta cat mai repede dupa recoltare (mai ales in dizenterie), iar transportul in laboratoare aflate la distanta, trebuie facut in lazi izoterme la 4C. Coprocultura se practica in:

salmoneloze, dizenterie, holera, gastroenterite, enteroviroze etc.
DIAGNOSTICUL ENTERITELOR
Materii fecale
Examen pentru digestie
Coprocultura
Examen coproparazitologic
Mediu Leifson Salmonella (sus) E.coli (jos)
Salmonella (mediu ADCL)
Salmonella Mediu Hektoen
Bila: se recolteaza dimineata cu sonda Einhorn, dupa clatirea gurii cu ser fiziologic steril. Examinarea bacteriologica a bilei se numeste bilicultura. Se poate examina si parazitologic, biochimic etc. Bilicultura se indica:

in colecistopatii, pentru detectarea purtatorilor de salmonele etc.
Recoltarea produselor patologice de la nivelul tractului uro-genital
Urina: pacientul trebuie educat (trebuie explicat pe intelesul fiecarui bolnav) cum sa recolteze proba si sa evite contaminarea ei. Momentul recoltarii: prima urina de dimineata / recoltare dupa cel putin 3 ore de la mictiunea anterioara.
Recoltarea se face dupa toaleta riguroasa a organelor genitale externe cu apa si sapun (la femei se recomanda utilizarea unui tampon intravaginal, pentru evitarea contaminarii urinii cu secretii vaginale), se elimina prima portiune de urina, apoi mictiunea se intrerupe si urmatoarea portiune se recolteaza intr-un recipient steril denumit urocultor.

Cantitatea necesara: min. 10-20 ml. Pentru nou-nascut se folosesc pungi recoltoare sterile din material plastic. Se mai poate preleva urina prin punctie suprapubiana sau prin cateter. Indiferent de prelevare, examenul microbiologic al urinei trebuie efectuat in cel mult 2 ore de la prelevare Daca acest interval nu poate fi respectat, probele trebuie pastrate la 4C imediat dupa recoltare.
DIAGNOSTICUL INFECTIILOR URINARE

Urina
Examen sumar de urina Determinari biochimice Urocultura (semicantitativa, cantitativa) Preparat colorat Gram, MGG (f. rar ) Preparat nativ din sedimentul urinar
Containere pentru recoltat: urina, materii fecale, sputa, alte lichide
Dish for urine - Dish for feces - Dish for sputum - Dish for sampling
Leucocite in sediment urinar
Bacili (in sedimentul urinar)
E.coli Mediul Levin Mediul CLED
Staphylococcus saprophyticus (din urina, pe agar-singe)
Secretiile genitale feminine

Secretia vaginala (in vaginite): se recolteaza din fundul de sac vaginal Douglas, cu tampon steril care apoi se introduce in tubul cu mediul de transport.
Secretia endocervicala
Cervicite: cu un tampon steril se indeparteaza mucusul de la nivelul cervixului, cu alt tampon se recolteaza produsul patologic prin introducerea si rotirea in canalul cervical;
la fetite: tamponarea secretiei de la nivelul vulvei, cu ajutorul unui cateter se introduc in vagin 2 ml ser fiziologic steril, apoi se colecteaza lichidul de spalatura Atentie! Probele nu se pastreaza la frigider! Neisseria gonorrhoeae foarte sensibil la frig!.
DIAGNOSTICUL INFECTIILOR GENITALE FEMININE

Secretia vaginala
Preparat nativ
Cultura
Frotiu (colorat MGG etc.)
Trichomonas vaginalis
Candida spp. (levuri si pseudohife)
Secretiile genitale masculine

la barbati in uretrite: se recolteaza secretie uretrala cu tampon steril, care se introduce in mediu de transport; se poate recolta urina, primul jet; in prostatite: se recolteaza secretie prostatica dupa masaj prostatic, ejaculat in recipient steril.
IN SECRETIE URETRALA GONOREE
Neisseria gonorrhoeae
HEMOCULTURA
Recoltarea
singelui
examen bacteriologic: hemocultura examen serologic: testarea anticorpilor
examinari parazitologice examinari hematologice examinari biochimice
Recoltarea
se face dimineata pe nemancate, prin venopunctie la nivelul plicii cotului (vena antecubitala) se folosesc recipiente speciale cu sau fara anticoagulant in functie de specificul analizei / determinarii. pentru hemocultura (se presupune lipsa tratamentului antibiotic), se recolteaza probe perechi:

proba de singe in perioada de stare a bolii si o proba in starea de convalescenta, (interval de 10 - 14 zile intre probe).
Daca bolnavul a fost tratat cu antibiotice se adauga la mediul de cultura substante neutralizante:
PABA (acid para-aminobutiric) pentru sulfamide penicilinaza pentru peniciline cisteina pentru streptomicina MgSO4 pentru tetraciclina.
Flacoane pentru hemoculturi
Hemocultura
Detectarea prezentei germenilor se face automat (incubare la 37C intr-un termostat special cu agitare continua; daca intr-un interval de 7 zile in mediu se dezvolta germeni: atentionare => proba pozitiva; daca in acest interval nu se dezvolta germeni => proba negativa. proba pozitiva se insaminteaza pe medii corespunzatoare flaconului in care s-a recoltat: pentru bacterii aerobe sau anaerobe.
Pentru examinari parazitologice si hematologice, sangele se recolteaza prin intepare cu ac de unica folosinta, din pulpa degetului, dupa dezinfectie cu alcool . Prima picatura se indeparteaza, urmatoarele se intind pe lama sub forma de frotiu (examen hematologic, bacteriologic direct) sau ca picatura groasa (malarie).
Lichidul cefalo-rahidian

Se recolteaza prin punctie lombara sau suboccipitala. Se insaminteaza cat mai repede, daca este posibil chiar la patul bolnavului, mai ales cand se suspecteaza meningita meningococica. Transportul se face rapid asigurand mentinerea la 37C (eprubeta cu LCR se tine strins in palma sau in buzunar la piept). LCR ul se poate incuba ca atare la 37 C.
DIAGNOSTICUL MENINGITELOR
Lichidul cefalo-rahidian
Frotiu colorat Gram, MGG, Ziehl etc. Reactii de latex aglutinare Cultura
Neisseria meningitidis
Exudate din seroase
Lichidul pleural, peritoneal, sinovial, se recolteaza in pleurezii, respectiv, peritonite, sinovite, dupa asepsie locala prin punctie de partea decliva a regiunii. De obicei recoltarea se face pe citrat, deoarece continutul ridicat de fibrina determina o coagulare rapida.
Puroi

Este format din leucocite, microorganisme, resturi celulare, fibrina, etc. Din colectii inchise (abcese) se recolteaza prin punctie cu o seringa sterila cu ac gros, sau cu pipeta Pasteur. Puroiul din leziuni inchise profunde va fi studiat si in conditii de anaerobioza. Din colectii deschise se recolteaza dupa curatirea plagii cu ser fiziologic steril si eliminarea primei cantitati care iese. Se poate recolta cu tamponul sau cu ansa.
COLECTIE PURULENTA
DIAGNOSTICUL INFECTIILOR DE PLAGA

Puroi (secretii din plagi)
Frotiu colorat Gram Cultura
Frotiu dintr-un abces (infectie cu anaerobi)
Staphylococcus aureus (Mediu Chapman)
Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella pneumoniae, Enterobacter aerogenes pe EMB (Levine)
Fragmente de tesuturi

Se recolteaza prin punctie sau biopsie, fie tesut ganglionar (adenopunctura), fie tesut medular (medulocultura), fie tesut hepatic etc. Examinarea va fi bacteriologica si histopatologica.
Produse de necropsie
Recoltarea se face cat mai rapid dupa deces, respectind masurile de asepsie. Inainte de deschiderea cadavrului se face dezinfectia tegumentelor cu tinctura de iod si alcool. Se deschide cutia craniana, apoi toracele si abdomenul, recoltand fragmente de organe, singe, urina, continut intestinal. Pentru fiecare produs se foloseste alt set de instrumente si alt recipient steril. Prelevarea singelui din cord sau a lichidelor din cavitati se face prin punctie cu seringa sau pipeta Pasteur, dupa o prealabila aplicare pe locul punctiei a unei spatule inrosite in flacara. Continutul intestinal se recolteaza prin prelevarea unui fragment de intestin de 10 cm intre doua ligaturi.
Schema de prelucrare a produselor patologice
Produs patologic
Preparat nativ (urina, lcr, secretia vaginala, secretia uretrala)
Preparat colorat (Frotiu) (Sputa, lcr, urina)
Cultura
Identificarea
bacteriilor
Antibiograma
EXAMENUL MICROSCOPIC
I. PREPARATUL NATIV permite studierea
Mobilitatii germenilor Morfologiei bacteriene este un preparat microscopic umed, intre lama si lamela examinarea microscopica se realizeaza cu microscopul optic,obiectiv mic (10x, 20x, 40x), condensator coborat, microscopul cu fond intunecat, microscopul cu contrast de faza Tehnica de lucru- suspensie de germeni vii intre lama si lamela
II. COLORATIA NEGATIVA METODA BURRIpermite studierea
Germenilor greu colorabili Germenilor cu capsula (Klebsiella spp., S.pneumoniae) Coloranti : tus de China, safranina
III. PREPARATE COLORATE permit studierea
Morfologiei germenilor Dispozitiei germenilor Afinitatii tinctoriale (colorabilitatea) BAZA PREPARATELOR COLORATE CONSTA IN EFECTUAREA UNUI FROTIU Etapele realizarii frotiurilor etalarea uscarea fixarea colorarea
TIPURI DE PREPARATE COLORATE 1.COLORATII SIMPLE se utilizeaza un singur colorant se inlatura colorantul in exces spalare, uscare examinare la microscop cu obiectiv de imersie 2. COLORATII COMPUSE COLORATIA GRAM COLORATIA ZIEHL-NEELSEN COLORATII SPECIALE
COLORATIA GRAM
DIFERENTIAZA BACTERIILE GRAM POZITIVE DE CELE GRAM NEGATIVE ETAPE 1. Colorare cu violet de gentiana (2 min). Inlaturare colorant 2. Mordantare cu lugol (2 min). Spalare cu apa 3. Decolorare cu alcool-acetona (10-15 sec) 4. Recolorare cu fuxina (2 min) 5. Spalare cu apa 6. Uscare. Examinare ls microscop cu obiectiv de imersie
EXEMPLE DE BACTERII GRAM POZITIVE SI GRAM NEGATIVE

COCI GRAM POZITIV Staphylococcus spp., Streptococcus spp GRAM NEGATIV Neisseria spp. COCOBACILI GRAM NEGATIV Haemophilus spp, Acinetobacter spp.
EXEMPLE DE BACTERII GRAM POZITIVE SI GRAM NEGATIVE

BACILI GRAM POZITIV Clostridium spp, Bacillus spp., Corynebacterium spp GRAM NEGATIV E. coli, Salmonella spp., Shigella spp., Proteus spp., Pseudomonas spp.
Bacil carbunos-prezenta endosporilor Baci gram+
REACTII ANTIGEN-ANTICORP
Antigen
(greac: anti=contra i geano=a nate, a genera) este termenul care definete orice substan de origine endogen sau exogen, care, ajuns n organism, nu este recunoscut ca proprie i determin apariia unui rspuns imun, ce vizeaz neutralizarea i eliminarea ei.
Virusurile, bacteriile, parazitii si celulele alterate ale organismului (infectate cu un germene sau tumorale) reprezinta antigene.
Odat ptrunse n organism antigenele pot determina:

1. Sinteza de molecule de anticorpi, care le recunosc specific. 2. Instalarea memoriei imunologice ("amintirea" organismului despre ntlnirile anterioare avute cu acelai antigen). 3. Apariia eventual a unor reacii imune aberante: reacii alergice, autoimune
Anticorpii
substante chimice produse de organism ca raspuns la patrunderea in sange a numeroase substante straine organismului (antigene) asa cum sunt : bacteriile, virusurile, parazitii etc.
REACTIA DE AGLUTINARE
DEFINITIE Reactie Ag-Ac de agregare in care antigenul este reprezentat de celule bacteriene sau fragmente de celule bacteriene in suspensie (antigen particulat) => retele tridimensionale agregate vizibile
SCOP identificarea unor bacterii pe baza proprietatilor antigenice evidentierea Ac aglutinanti in serul de bolnav
Aglutinarea pe lama Aglutinarea in tuburi Aglutinarea pasiva Inhibarea hemaglutinarii pasive
AGLUTINAREA PE LAMA
SCOP identificarea rapida pe baza proprietatilor antigenice a unor tulpini izolate din produsul patologic TEHNICA ser imun (Ac) + colonie bacteriana grunji fini ser fiziologic + colonie bacteriana susp.omogena
AGLUTINAREA PE LAMA
AGLUTINAREA PE LAMA
AGLUTINAREA PE LAMA
AGLUTINAREA IN TUBURI
PRINCIPIUL REACTIEI
In dilutii crescande de ser se adauga aceeasi cantitate de antigen.
Titrul reactiei este reprezentat de dilutia cea mai mare de ser la care se mai observa aglutinarea
SCOP identificarea unui microorganism (Ag) diagnosticul serologic al unei infectii pentru evidentierea Ac din serul de bolnav fata de un Ag standard
TIPURI
Aglutinarea O- somatica- polara - Ag O= endotoxina- perete bacteriilor Gram - natura glico-lipido-polipeptidica - termostabil - alcoolorezistent - distrus de formol
Aglutinarea H- flagelara - Ag prezent la bacteriile mobile - natura proteica - termolabil - distrus de alcool - rezistent la formol
EXEMPLE RC. WIDAL S.typhi, S.paratyphi A,B RC. WRIGHT bruceloze RC. WEIL-FELIX tifos exantematic
TEHNICA
Ser cercetat Antigen
1
x
1/2
x
1/4
x
1/8
x
1/16
x
1/32
x
DILUTIA CEA MAI MARE DE SER LA CARE MAI APARE AGLUTINARE
AGLUTINAREA PASIVA
DEFINITIE Reactie Ag-Ac in care Ag este reprezentat de o solutie moleculara. In urma fixarii pe un suport particulat acesta devine aglutinabil in prezenta serului imun. SCOP Identificarea unui Ag cat si pentru cercetarea anticorpilor corespunzatori folosind un Ag cunoscut.
AGLUTINARE PASIVA
PARTICULE - INERTE: latex, colodiu, bentonita - HEMATII DE OM grp. O HEMAGLUTINARE - HEMATII DE ANIMAL PASIVA Ag - PROTEIC adsorbit pe hematii native - POLIZAHARIDIC adsorbit pe hematii tanate (tratate cu acid tanic)
AGLUTINAREA PASIVA
EXEMPLE Ag adsorbit pe particule de latex - Evidentierea Factorului Reumatoid (FR) - Detectarea Ag de Haemophylus, pneumococ, meningococ in LCR, ser - Cercetarea Ac anti-ADN in dg. LES Ag adsorbit pe hematii - dg. Tiroiditei Hashimoto - dg. Poliartritei reumatoide (Rc. WaalerRose)
TIROIDITA HASHIMOTO
POLIARTRITA REUMATOIDA
LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC
INHIBAREA HEMAGLUTINARII PASIVE

SCOP Diagnosticul imunologic al sarcinii. TEHNICA I. (urina + ser imun anti-gonadotrofina) II. () + suspensie de hematii tanate Gonadotrofina (+) => hematii in suspensie Gonadotrofina (-) => hematii aglutinate
REACTIA DE PRECIPITARE
DEFINITIE Reactie Ag-Ac de agregare, in care antigenul este reprezentat de macromolecule in solutie coloidala. Punerea in contact a Ag corespunzator duce la formarea unor complexe Ag-Ac care precipita atunci cand elementele ce participa in reactie se gasesc in proportia optima
REACTIA DE PRECIPITARE
EXEMPLE
PRECIPITAREA INELARA REACTIA DE FLOCULARE PRECIPITAREA IN GEL - SIMPLA DIFUZIE - DUBLA DIFUZIE - DIFUZIA IN CAMP ELECTRIC
IMUNELECTROFOREZA CONTRAIMUNELECTROFOREZA
REACTIA DE PRECIPITARE INELARA

SCOP - IN MEDICINA LEGALA- identificarea originii petelor de sange - IN DG. BOLILOR INFECTIOASE - Rc.Ascolidg.infectiei carbunoase - Rc Vincent-Bellotdg.meningitei cerebrospinale - identific. de grp. a streptococilor (grp.Lancefield)
REACTIA DE PRECIPITARE INELARA
INEL OPALESCENT DE PRECIPITARE
REACTIA DE FLOCULARE --TITRAREA TOXINEI DIFTERICE--
PRECIPITAREA IN GEL
DEFINITIE Reactie Ag-Ac care utilizeaza gel de agar sau agaroza ca mediu in care unul sau ambele elemente care intra in reactie (Ag/Ac) difuzeaza, diametrul moleculelor de Ag si Ac fiind mai mic decat diametrul porilor gelului. PRINCIPIU Vizualizarea unei zone opace de precipitare la intalnirea in proportie optima a celor doua elemente (Ag/Ac)
PRECIPITAREA IN GEL
SCOP Evidentierea fractiunilor antigenice multiple dintr-un amestec antigenic. Este o reactie de mare sensibilitate si specificitate. Utilizeaza cantitati mici de reactanti.
PRECIPITAREA IN GEL
SIMPLA DIFUZIERC. OUDIN
PRECIPITAREA IN GEL
SIMPLA DIFUZIE RC. MANCINI
PRECIPITAREA IN GEL
SIMPLA DIFUZIE-RC MANCINI
PRECIPITAREA IN GEL
DUBLA DIFUZIE RC. OUCHTERLONY
PRECIPITAREA IN GEL
DUBLA DIFUZIE
TESTUL ELEK
PRECIPITAREA IN GEL
DUBLA DIFUZIE
TEST ELEK
TESTAREA REZISTENTEI MICROBIENE LA ANTIBIOTICE ANTIBIOGRAMA

ANTIBIOTIC
substanta de origine:
biologica semisintetica sintetica (chimioterapic) cu activitate SELECTIVA impotriva bacteriilor potential utilizabil in tratamentul infectiilor
SUBSTANTE TEST
reprezentanti ai unui grup de antibiotice care sunt in mod special potrivite pentru investigatii in vitro reprezinta in mod optim spectrul de activitate al grupului permit utilizarea unui numar minim de substante pentru testare
SUBSTANTE TEST
ideal, in aproape toate cazurile , trebuie sa testam antibioticul care va fi utilizat in terapie. aceasta este posibil numai daca clinicienii pe care ii serveste laboratorul au o politica restrictiva, dar rezultatele obtinute prin testarea altor antibiotice poate fi utila in identificarea mecanismelor de rezistenta (citire interpretativa) si identificarea tendintelor epidemiologice.
CARACTERE DEPENDENTE DE AGENTUL PATOGEN

a. Susceptibil (S) sensibil a.1. Sensibilitate microbiologica: bacteriile sensibile sunt cele care apartin celei mai sensibile subpopulatii si carora le lipsesc mecanismele de rezistenta, uneori denumite populatie bazala (sensibila) a.2. Sensibilitate clinica: bacteriile sensibile sunt acele bacterii, definite prin parametrii in vitro, pentru care s-a demonstrat ca raspund unui regim terapeutic standard atunci cand sunt implicate intr-o infectie.

- bacterii integral sensibile (sensibile d.p.d.v. microbiologic) - bacterii sensibile la limita (border line) sau moderat sensibile, care desi prezinta un mecanism de rezistenta de nivel jos, raspund de obicei la regimuri terapeutice standard.

b. Rezistent b.1. Rezistenta microbiologica: acele microorganisme care poseda orice mecanisme de rezistenta demonstrate fenotipic sau genotipic. Termenul utilizat poate fi moderat sau inalt rezistent sau rezistenta de nivel jos sau inalt. Rezistenta de nivel inalt este asociata cu lipsa sinergiei intre antibioticele lactam si aminoglicozide pentru enterococi. Rezistenta disociata poate fi demonstrata fenotipic numai in prezenta unui al II lea antibiotic (ex. In cazul rezistentei la macrolide demonstrate in prezenta unei lincosamine).
b.2. Rezistenta clinica: apare cand este foarte putin probabil ca infectia sa raspunda chiar la doze maxime la un anumit antibiotic.

b.3. Rezistenta incrucisata: absenta completa sau partiala a sensibilitatii la un grup de antibiotice. In sens strict, se aplica antibioticelor din aceeasi clasa chimica (ex. lactamine, aminoglicozide, macrolide etc.). Totusi, mecanismele de rezistenta cum sunt cele care rezulta ca urmare a impermeabilitatii sau efluxului pot afecta mai multe clase chimice, fenomen denumit uneori rezistenta asociata.

c. Intermediar: bacterie care apartine grupului de tulpini care se situeaza intre tulpinile clinic sensibile si clinic rezistente. Infectiile cauzate de astfel de bacterii raspund variabil sau indeterminat la chemoterapie, dar pot fi eliminate daca antibioticul este concentrat la locul infectiei sau daca se creste doza.

d. Profilul de sensibilitate / rezistenta si antibiograma:
Acestea descriu pattern ul de sensibilitate la o serie de antibiotice. Ex.: o bacterie rezistenta la: penicilina streptomicina tetraciclina, dar sensibila la: eritromicina poate fi descrisa ca avand profilul de rezistenta PST. Optional, un astfel de microorganism poate fi descris prin antibiograma RRRS pentru secventa predefinita de antibiotice.

e. Citire interpretativa: citirea interpretativa a datelor de sensibilitate este deductia mecanismelor biochimice de rezistenta sau a interferentei sensibilitatii sau rezistentei clinice pe baza fenotipului observat.
SPECTRU
caracterizeaza profilul activitatii unui agent antibacterian asupra unor variate specii bacteriene sau grupuri de specii ex: Gram (+), Gram (-), aerobi, facultativ anaerobi, strict anaerobi Rezistenta dobandita poate modifica, din timp in timp si din loc in loc, pattern-ul de sensibilitate care defineste spectrul original.
PUNCTE DE RUPTURA (BREAKPOINTS)

valori specifice ale unor parametri cum sunt: concentratiile minime inhibitorii (CMI) sau zonele de inhibitie, pe baza carora bacteriile pot fi incadrate in categoriile clinice: susceptibil (sensibil) intermediar rezistent. Desemnarea ca intermediar ofera de asemenea un spatiu de joc din punct de vedere tehnic, care minimizeaza confuzia intre microorganismele cu CMI apropiat de punctul de ruptura.
PROPRIETATILE ANTIBIOTICELOR
Potenta: cantitatea de agent antibacterian activ dintr-o substanta test determinata cu ajutorul unui test biologic, de obicei exprimata in g/mg. Concentratia: cantitatea dintr-un agent antimicrobian intr-un volum definit de lichid, preferabil de exprimat in mg/l sau intr-o masa definita dintr-un solid, exprimata in g/g.
ACTIUNE ANTIBACTERIANA
Concentratia minima inhibitorie (CMI): cea mai joasa concentratie, exprimata in mg/l, care, in conditii in vitro definite, previne cresterea bacteriilor intr-o perioada definita de timp. Concentratia minima bactericida (CMB): cea mai mica concentratie de antibiotic, exprimata in mg/l, care in conditii definite in vitro reduce cu 99,9% (3 log.) numarul de microorganisme dintr-un mediu continand un numar definit de microorganisme, intr-un interval definit de timp.
PROPRIETATILE ANTIBIOTICELOR
Farmacocinetica: studiul concentratiilor unui antibiotic in timp si in diferite compartimente ale organismului, dupa administrarea unei doze date din acel antibiotic. Farmacodinamica: studiul relatiei intre parametri farmacocinetici si magnitudinea si durata raspunsului patogenului.
EFECTUL COMBINATIILOR DE ANTIBIOTICE in vitro

Efect indiferent al unei combinatii de antibiotice sau de antibiotice si substante inactive este acel efect egal cu efectele celui mai activ component. Efect aditiv al unei combinatii de antibiotice este acela in care efectul combinatiei este egal cu acela al sumei efectelor componentelor individuale.
EFECTUL COMBINATIILOR DE ANTIBIOTICE in vitro

Actiunea sinergica a unei combinatii de antibiotice sau de antibiotice si substante inactive este prezenta daca efectul combinatiei depaseste efectele aditive ale componentelor individuale. Antagonismul este prezent daca se observa reducerea efectului unei combinatii de antibiotice in comparatie cu efectul individual al celei mai active substante.
TULPINI DE REFERINTA
bacterii catalogate, caracterizate, cu fenotipuri de sensibilitate la antibiotice stabile, definite. se utilizeaza pentru controlul intern de calitate.
METODE DE TESTARE A SENSIBILITATII

Dilutie in bulion: tehnica in care se introduc in recipiente:
volume identice de bulion inoculat, volume identice de solutie de antibiotic, dar concentratiile de antibiotic sunt crescatoare (de obicei, in progresie geometrica) un inocul definit Scop: determinarea celei mai joase concentratii care inhiba cresterea bacteriana (CMI) Macrometoda: tuburi - volum minim de 2 ml. Micrometoda: placute de microtitrare volum < 500 l

Dilutie in agar: incorporarea unui agent antimicrobian in mediu cu agar solid sau semisolid, in progresie geometrica a concentratiilor si aplicarea unui inocul bacterian definit pe suprafata mediului cu agar. Scop: determinarea celei mai joase concentratii care inhiba cresterea bacteriana (CMI).

Metoda difuziei in agar: difuzia antibioticului din discuri, tablete, strip-uri (benzi) in medii solide inoculate cu cultura bacteriana da nastere unor zone de inhibitie ale caror diametre sunt in corelatie cu CMI ale bacteriei.
Pregatiti pentru ora viitoare o prezentare in format Power Point, .ppt, despre antibiograma difuzimetrica cu discuri de antibiotice, metoda E test, metoda dilutiilor!
ANTIBIOGRAMA
Tipuri de antibiograme
DEFINITIE
Prin antibiograma se intelege testarea sensibilitatii unei tulpini bacteriene izolate dintr-un produs patologic fata de diverse antibiotice. Astfel se caracterizeaza capacitatea acestora de a opri dezvoltarea microbiana si da informatii pentru selectarea celui sau celor mai active antibiotice fata de microorganismul testat.
Termenii de antibiotic si chimioterapic se folosesc ca sinonimi. Introducerea unui antibiotic in terapie este o mare responsabilitate medicala, cerind respectarea unor conditii bine determinate:
1.
Antibiograma se face dupa stabilirea diagnosticului etiologic, prin izolarea in cultura pura si prin identificarea agentului patogen. In cazuri de extrema urgenta, se poate administra un antibiotic (inainte de efectuarea antibiogramei) dar numai dupa recoltarea produselor patologice.
2. Tratamentul se realizeaza in functie de rezultatele date de antibiograma, alegind antibioticul cel mai eficace, adica fata de care bacteria izolata are cea mai mare sensibilitate.
3.
Antibiograma trebuie repetata daca tratamentul cu antibiotice este de durata mai lunga; aceasta deoarece agentul patogen poate sa cistige rezistenta fata de antibioticul utilizat. Apoi in cursul tratamentului datorita dezechilibrului din populatiile microbiocenozelor, poate sa se produca o infectie supraadaugata cu o bacterie din aceste microbiocenoze.
Principiul antibiogramei consta in capacitatea antibioticelor de a impiedica multiplicarea bacteriana, fenomen cunoscut ca efect bacteriostatic. Unele antibiotice au in anumite concentratii si proprietatea de a omori bacteriile: efect bactericid.
Metode folosite pentru testarea sensibilitatii in vitro la antibiotice

metode calitative
metoda difuzimetrica Kirby Bauer - clasica metoda cu antibiotic incorporat in mediu semisolid kit-ul comercial ATB Biomerieux, Franta - moderna
metode cantitative
moderna
metoda dilutiilor in mediu lichid - clasica metoda Etest AB BIODISK , Suedia
Metoda difuzimetrica(Kirby-Bauer)
Aceasta se efectueaza pe medii solide, in placi Petri, pe care s-a insamintat in pinza cultura bacteriana; apoi pe suprafata mediului se dispun discuri cu antibiotice astfel ca in jurul acestora se va realiza un gradient de concentratie prin difuziunea locala a antibioticului ( in imediata vecinatate a discului realizindu-se o concentratie mai mare de antibiotic care descreste pe masura indepartarii de acesta ).
Metoda difuzimetrica(Kirby-Bauer)
Metoda difuzimetrica, cu toate ca nu stabileste concentratia minima infibitorie (CMI), da informatii pretioase asupra sensibilitatii speciei testate fata de antibioticele utilizate si este folosita mai frecvent in laboratorele clinice.
Tehnica de lucru
Mediul de cultura indicat este geloza Mller-Hinton deoarece are o valoare nutritiva care permite dezvoltarea optima a unei mari varietati de bacterii si nu contine inhibitori ai actiunii unor antibiotice. Pentru bacterii cu necesitati de cultura speciale, se utilizeaza medii adecvate ( de ex. pentru Streptococcus pyogenes se foloseste geloza singe ).
Tehnica de lucru
Coloniile izolate (5 colonii) obtinute din produsul patologic, se insaminteaza in bulion, care se incubeaza la 37 C ( ~ 5-10 min.), se determina turbiditatea culturii corespunzatoare etalonului 0,5 McFarland ( cu ajutorul scariiMcFarland cu sulfat de bariu sau automat pe densitometru ).
Tehnica de lucru
Se insaminteaza placile in maxim 15 min. de la etalonare ; se lasa placa insamintata 3-5 min. (niciodata mai mult de 15 min.) pentru adsorbtia inoculului. Se depun discurile cu substante antibicrobiene la distanta de minimum 15 mm de marginea placii si 30 mm intre centrele a doua discuri vecine folosind o pensa sau, mai bine un dispersor automat de discuri.
Tehnica de lucru
Se incubeaza placile la 37 C pentru 16-18 ore. Control de calitate : testeaza pe alta placa, in aceleasi conditii , tulpina de referinta adecvata.
Dispersor de discuri pentru antibiograme, tuburi cu discuri impregnate cu antibiotice in diferite concentratii, placa cu agar Mller-Hinton pentru realizarea antibiogramei difuzimetrice
Citirea si interpretarea
Se masoara cu sublerul sau cu rigla gradata in mm , diametrul zonelor de inhibitie completa , in lumina reflectata, pe fond negru mat. In cazul mediilor transparente se masoara pe spatele placilor, iar in cazul mediilor cu singe pe suprafata agarului.
Antibiograme pe mediu Mller-Hinton
Antibiograma pe geloza singe
Aspectul Zonei de Inhibitie trebuie sa fie clar si cu contur net. In situatia in care se observa chiar si o singura colonie in interiorul zonei de inhibitie, se va considera rezistenta la acel antibiotic, indiferent de diametrul zonei de inhibitie (vezi figura )
In caz de urgenta , se poate citi antibiograma dupa 5-6 ore de incubare, cu conditia verificarii diametrelor si la 16-18 ore. Se verifica daca diametrele zonelor de inhibitie ale fiecarei substante antimicrobiene sint cuprinse in limitele variatiei admise conform tabelelor de interpretare furnizate impreuna cu discurile.
INTERPRETARE
Se interpreteaza astfel : Sensibil S Intermediar I Rezistent R in functie de valorile din tabelele de interpretare.
Metoda cu antibiotic incorporat in mediu semisolid kit-ul comercial ATB Biomerieux, Franta
Principiu Galeria ATB permite determinarea sensibilitii microbiene la un set de agenti antibacterieni / antifungici , incorporate ntr-un mediu semisolid. Este alctuit din 16 perechi de godeuri, din care 2/4 nu conin antibiotice/antifungice i sunt martori de cretere. Celelalte perechi de godeuri conin diferite antibiotice n cite dou concentraii (c = concentratie mai mica i C = concentratie mai mare) pentru a putea eticheta fiecare tulpin testat ca fiind sensibil, intermediar sau rezistent.
Metoda cu antibiotic incorporat in mediu semisolid kit-ul comercial ATB Biomerieux, Franta
- Din tulpina de testat este preparat o suspensie care este transferat n mediul de cultur cu care este inoculat galeria ATB. - Rezultatele se citesc vizual sau automat dupa 2448 ore de incubare la 37C.
Citire si Interpretare
- Dac nu exist cretere la nici o concentraie nseamn tulpin sensibil, daca exista cretere numai n godeul cu concentraia mai mic c nseamn sensibilitate intermediar, daca exista cretere n ambele godeuri (c i C) semnific rezisten la respectivul agent antimicrobian.
E-Test
E -Testul imbina acuratetea testarii cantitative si simplitatea testarii difuzimetrice cu mare economie de timp . Pe suprafata unei langhete/bandelete de 5 mm/50 mm din plastic inert, neporos, este fixat un gradient exponential de antibiotic , desicat si stabilizat, cu 15 dilutii intre 0,016 si 256 g/ml sau 0,002 si 32 g/ml, iar pe cealalta suprafata este marcata scala de lectura in g/ml corespunzatoare CMI .
E-Test
Pe suprafata unei placi cu mediu agarizat preinsamintata cu tulpina testata in conditii standardizate sint depuse radiar langhetele/bandeletele cu antibiotic. Dupa incubare corespunzatoare, CMI este indicata de intersectia dintre zona eliptica de inhibitie a culturii si scala de gradiente a langhetei
E-Test
Desi scump, testul este fiabil, reproductibil si permite determinarea concomitenta, pe aceeasi placa, a CMI ale mai multor antibiotice pentru bacterii aerobe sau anaerobe, supravegherea pacientilor pe parcursul terapiei antimicrobiene pentru a surprinde selectarea de clone rezistente ( ex. fata de ampicilina in meningitele determinate de H. influenzae, testarea pneumococilor fata de -lactamine, a enterococilor fata de aminoglicozide cu depistarea rezistentei cu nivel inalt, a enterobacteriaceelor producatoare de lactamaze cu spectru extins ).
Metoda dilutiilor in medii lichide

Aceasta urmareste determinarea limitei de sensibilitate a germenului fata de substanta data, indicind concentratia de chimioterapice sau antibiotice necesara pentru inhibarea dezvoltarii sale. In acest fel se determina ceea ce se cunoaste sub denumirea de concentratie minima inhibitorie ( CMI ).
Tehnica de lucru
In dilutii crescinde de chimioterapice si antibiotice facute direct din mediul de cultura lichid se insaminteaza cantitati egale din cultura de cercetat, stabilindu-se dilutia maxima a substantelor in prezenta careia tulpina este inhibata. Pentru fiecare antibiotic se fac dilutii de pornire.
Tehnica de lucru
Concentratia initiala pentru penicilina este 100 UI/ml; cea pentru streptomicina de 100 g/ml, pentru cloramfenicol 50 g/ml, etc. Mediul de cultura utilizat este bulionul glucozat 2% preparat fara peptona daca se testeaza actiunea sulfamidelor.
Tehnica de lucru
Microorganismul testat se cultiva in bulion glucozat, iar din cultura de 18-20 ore se face o dilutie de 1/100, care se insaminteaza in cantitati egale ( cite o picatura ) in toate dilutiile de antibiotic. Pentru dilutii se utilizeaza 10 tuburi, fiecare se repartizeaza cite 1 ml bulion glucozat.
Tehnica de lucru
In primul tub se adauga 1 ml din solutia de antibiotic. Dupa omogenizare se trece 1 ml in al doilea tub si asa mai departe pina la tubul 9 de unde se indeparteaza 1 ml de solutie. Se insaminteaza tuburile cu cite o picatura din cultura testata. Tubul 10 este proba martor care serveste pentru controlul dezvoltarii tulpinii in mediul utilizat . Citirea se face dupa o incubare la 37 C , timp de 18-20 ore.
Citire si interpretare
Ultimul tub limpede indica limita sensibilitatii germenului, fata de substante sau concentratia minima inhibitorie activa ( CMI). Adaugind la mediu un indicator de ph ( rosu fenol ) se poate reduce timpul de citire a rezultatelor la 3-6 ore intrucit virarea culorii mediului in urma modificarii ph-ului datorita dezvoltarii microbiene ( ph acid ) apare mai rapid decit tulburarea lui.
Metoda dilutiilor succesive in mediu lichid
Citire si interpretare Dilutia din ultima eprubeta in care nu exista crestere bacteriana (mediul este limpede) reprezinta valoarea CMI.
1/8
1/16
1/32
1/64
1/128
1/256
1/512
Discutii
Metoda dilutiilor in medii lichide este tehnica cea mai precisa de determinare a sensibilitatii microorganismelor la antibiotice si chimioterapice si in plus permite determinarea concentratiilor bacteriostatice si bactericide ale substantelor testate.
Discutii
Dozarea chimioterapicelor si antibioticelor din umorile organismului este necesara pentru evaluarea in vivo a eficientei unui tratament cu chimioterapice sau antibiotice. Astfel se poate stabili daca concentratia substantei se mentine in umorile organismului la un nivel activ, permite controlul modului si ritmului de administrare , ajuta la aprecierea corespondentei intre eficacitatea in vivo si in vitro a substantei utilizate, etc.
Discutii
Aprecierea efectului bactericid prin metoda dilutiilor se realizeaza astfel: din ultimele 2 eprubete in care dezvoltarea a fost inhibata, se insaminteaza cu un inocul mic, tuburi cu mediu similar, dar fara antibiotic. Lipsa dezvoltarii bacteriene in aceste tuburi indica efectul bactericid al antibioticului testat.
Concluzii
Antibiograma este una dintre cele mai utile determinari de laborator care aduce informatii pretioase privind atitudinea medicului in terapia cu antibiotice.
Concluzii
Antibiogramele se vor repeta ori de cite ori o dicteaza evolutia clinica dupa tratamentul cu antibiotice si eventual se vor utiliza asociatii de antibiotice pentru a obtine un efect terapeutic mai promt si prevenirea instalarii rezistentei bacteriei la antibiotice si chimioterapice.
VITEK 2 Compact Brings Rapid ID/AST Testing to Labs

The newest product by bioMrieux Inc, VITEK 2 Compact, is expected to bring these advantages to small and mid-size laboratories. Currently awaiting approval by the Food and Drug Administration (FDA), the VITEK 2 Compact uses the same technology as the VITEK 2 to deliver results the same day, but with a smaller footprint.
The original VITEK was developed by the McDonnell Douglas Corp of St. Louis, Mo, for the aerospace program, but its clinical applications were realized and developed by what became the VITEK subsidiary of the company. The product was sold to bioMrieux, a French company, in 1992, before McDonnell Douglas merger with Boeing. bioMrieux immediately set out to bring the product to the next level and introduced the VITEK 2 in 1998. The system was designed to introduce workflow efficiencies and sophistication for larger laboratories. In 2001, the company began development of the VITEK 2 Compact to offer the technology within a smaller unit.
How It Works
The VITEK 2 and VITEK 2 Compact use a standard inoculum to prepare an organism suspension and sophisticated algorithms to analyze parameters and test conditions. A variety of susceptibility cards used in the instruments are available to allow an institution to match the susceptibility testing to its pharmacy antibiotic formulary. Each susceptibility card contains 64 small-volume wells, with representative antibiotics in each well. The optical system reads the wells every 15 minutes. The new photometric technology in the instrument takes advantage of advances in optics to detect changes in growth for each well. The system also can identify an organisms phenotype based on the antibiotic susceptibility through pattern recognition using the Advanced Expert System (AES).
According to Donahoe, portions of the setup and process can be completed by a low-level technologist or technician, but validation requires a laboratory technologist, though not necessarily one specializing in microbiology. The AES helps with verification. This software package puts a PhD-level review in the hands of the small lab, which typically lacks the scientist traditionally needed to run this test, Donahoe says. The VITEK 2 Compact does not feature as much automation as the VITEK 2, but it does eliminate a number of manual steps, allowing consistent handling of the test process as well as time and cost savings. In addition, the expanded menu eliminates the need to run extra tests Donahoe reports that the mean time for result delivery is 68 hours. Roughly 80% of identification and susceptibility results are delivered in 6 hours, 90% within 8 hours, he says. This means that nine of ten patients could have their results in 8 hours or less.

Practice Microbiologie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Practice Microbiologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STERILIZAREA SI DEZINFECTIA

Sterilizarea distrugerea sau indepartarea

Dezinfectia distrugerea formelor

vegetative ale microorganismelor, dar nu in mod necesar si a sporilor.

- Substante chimice elementare - Compusi anorganici - Compusi organici

STERILIZAREA PRIN CALDURA

STERILIZAREA PRIN CALDURA

STERILIZAREA PRIN CALDURA

STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA AUTOCLAVAREA

Caldura umeda distruge bacteriile mai

STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA AUTOCLAVAREA

Bacteriile in forma vegetativa sunt distruse

STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA AUTOCLAVAREA

STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA

Ce se poate steriliza prin autoclavare?

- Instrumentar medical - Material moale (pansamente, campuri operatorii, -

STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA FIERBEREA

Prin fierbere timp de 30 minute se distrug

STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA TINDALIZAREA

STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA PASTEURIZAREA

STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA CUPTOARE CU AER CALD (ETUVE)

Formele vegetative ale bacteriilor sunt

STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA CUPTOARE CU AER CALD (ETUVE)

Ce se poate steriliza prin caldura uscata?

STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA ADUCEREA LA INCANDESCENTA

Se sterilizeaza ansa bacteriologica si

Nu se indica utilizarea acestei metode

pentru instrumente medicale (foarfeci, pense, ace), deoarece se pot degrada.

STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA FLAMBAREA

Trecerea prin flacara timp de cateva

STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA INCINERAREA

Se foloseste pentru materialele infectate

STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA

Mecanismul distrugerii bacteriilor prin

Prin liofilizare bacteriile pot supravietui

RADIATIILE U.V. LUMINA SOLARA

RADIATIILE RADIATIILE IONIZANTE

hidrateaza , devine turgescenta, se rup invelisurile obtinandu-se moartea celulei.

- Detergenti anionici si cationici - Fenoli, alcooli, eteri - Aldehide - Coloranti

TEMA PENTRU STUDENTI

Metode de sterilizare prin caldura uscata

Cuptorul cu aer cald (Poupinel)

Controlul sterilizarii in autoclav

Sterilizarea cu substante chimice

Sterilizarea prin radiatii ionizante

Metode de dezinfectie prin caldura umeda

Equipment for the high-temperature short-time pasteurization of milk.

Dezinfectia de nivel inalt

Dezinfectia de nivel mediu

Dezinfectia de nivel scazut

Studiul morfologiei bacteriene

Examinarile bacteriologice urmaresc: -evidentierea -identificarea bacteriilor din produse patologice.

Forme fundamentale bacteriene

Mycobacterium tuberculosis (aspect de majuscule Corynebacterium diphteriae(aspect de litere

COCOBACILII Sunt bacili scurti si subtiri Ex: Haemophilus Bordetella Brucella

Preparatul nativ ( cu germeni vii )

Este obligatorie completarea lui cu examinarea preparatului colorat.

Examenul microscopic al unui preparat colorat (frotiu)

Timpii de executie a preparatului colorat

Fixarea Scopul fixarii este multiplu:

Hans Christian Gram (medic danez)

Coloratia Gram Tehnica de colorare

Coloratia Gram stanga:bacterii gram + dreapta:bacterii gramcolorate-violet colorate-rosu

Peretele celular la bacteriile Gram pozitive