Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STERILIZAREA
Agenti fizici:
- Caldura - Frigul - Uscarea - Radiatiile - Ultrasunetele - Presiunea mecanica - Presiunea osmotica
DEZINFECTIA / ANTISEPSIA
Agenti chimici:
interval de timp necesar pentru ca toate bacteriile unei populatii microbiene sa fie distruse la o temperatura data
Caldura uscata:
Cuptoare speciale cu aer cald (pupinele sau etuve) Aducerea la incandescenta Flambarea Incinerarea
repede decat caldura uscata la aceeasi temperatura deoarece este mai penetranta. Sterilizarea prin caldura umeda utilizeaza vaporii de apa sub presiune in autoclav. 121 C 15 min. 134 C 3 min.
halate etc.) Solutii perfuzabile Materiale de laborator (medii de cultura, tampoane pentru recoltari prelevate, materiale infecte).
distruse prin caldura uscata in 10 minute la 60 80 C. Sporii cei mai rezistenti de B. stearotermophilus in 20 minute la 180 C. 1 ora 180 C
secunde a obiectului de sterilizat (gura eprubetelor, flacoanelor, partea efilata a pipetelor Pasteur etc.).
FRIGUL
Bacteriile suporta, in general, mai bine
temperaturile scazute decat pe cele ridicate. La temperaturi sub cea minima de crestere metabolismul si inmultirea bacteriilor inceteaza, majoritatea trecand in stare de latenta.
FRIGUL REFRIGERAREA
La +4 - +10 C majoritatea bacteriilor
rezista luni si ani de zile cu conditia eviatarii uscarii. Unele bacterii care se intalnesc numai la om (meningococii, gonococii) nu sunt rezistente si mor repede la temperaturi sub cea optima.
FRIGUL CONGELAREA
In general, la 0C efectul temperaturii este
bactericid. Moartea bacteriilor se produce prin inghetarea apei de solvire cu formarea de pungi cu solutii hiperconcentrate care au efect toxic si/sau producerea de cristale de gheata.
FRIGUL CONGELAREA
La temperaturi mult sub 0C, de -30C
pana la - 70C nu se constata un efect bactericid deoarece la aceste temperaturi nu se formeaza pungi cu slotii hiperconcentrate sau cristale de gheata. Efectul bactericid este mai puternic prin repetarea operatiunilor de inghetare si dezghetare.
USCAREA
Actiunea uscarii difera in functie de forma
de viata a bacteriilor. Formele vegetative sunt mai sensibile, fiind distruse prin concentrarea sarurilor si denaturarea fizico chimica a proteinelor.
USCAREA
Pentru formele vegetative rezistenta la uscare
depinde de continutul in lipide al invelisurilor celulare: cu cat cantitatea de lipide este mai mare, cu atat pierderea de apa se produce mai incet. Ex: - micobacteriile care au in compozitia lor 40%
lipide rezista timp de 6 8 luni in praf, - bacilii Gram (-) cu 20% lipide rezista doar 1 2 saptamani - pneumococul moare in cateva ore in conditii de uscaciune - gonococul se distruge imediat.
USCAREA
Pentru conservarea bacteriilor in laborator
se intrebuinteaza liofilizarea, metoda de uscare in stare de congelare sub vid.
Mycobacterium tuberculosis.
RADIATIILE U.V.
U.V. (240 280 nm.) distrug bacteriile pe de o
parte direct prin absorbtia lor de catre acizii nucleici si proteinele bacteriene, absorbtie urmata de rupturi ale legaturilor chimice cu formarea de noi legaturi intre pirimidine si pe de alta parte indirect prin modificari ale mediului producerea de ozon in aer si peroxizi in ape, compusi care nu au actiune antibacteriana.
RADIATIILE U.V.
In practica U.V. se folosesc pentru
decontaminarea suprafetelor si a aerului in incaperi de policlinica si spital, in Sali de operatie si laboratoare. Fotoreactivarea fenomenul prin care bacteriile au fost distruse prin U.V. sunt reactivate prin expunere la lumina puternica, cu lungimea de unda de 400 nm. In aceste conditii se activeaza o enzima care desface dimerii pirimidinici formati sub actiunea U.V.
ULTRASUNETELE
Efectul bactericid se exercita datorita
fenomenului de cavitatie prin activarea gazelor dizolvate in citoplasma, urmata de ruperea peretelui celular. In medicina ultrasunetele se folosesc la sterilizarea unor instrumente medicale.
PRESIUNEA MECANICA
Majoritatea bacteriilor in forma vegetativa
rezista bine la 3.000 atm., pierderea viabilitatii producandu-se dupa 14 ore la 6.000 atm. Sporii bacterieni sunt mult mai rezistenti, necesitand pentru inactivare 12.000 20.000 atm.
PRESIUNEA OSMOTICA
La o presiune osmotica mai mare, in mediu
hipertonic se produce uscarea osmotica a bacteriilor prin trecerea in stare de latenta sau moartea lor. Apa iese din celula, citoplasma se retracta impreuna cu membrana citoplasmatica care se desprinde de peretele bacterian. Hiperosmolaritatea se foloseste in conservarea alimentelor prin concentratii mari de sare sau de zahar.
PRESIUNEA OSMOTICA
In medii hipotone celula bacteriana se
DEZINFECTANTE
Substante chimice elementare: Compusi anorganici:
- O2, H2, - metale grele: Ag., Hg., Cu.
- acizi: acid boric, acid salicilic, H2SO4, HCl. - baze: NaOH - saruri: AgNO3, clorura de Hg., permanganat de
potasiu, bicromat de potasiu, sulfat de cupru
DEZINFECTANTE
Compusi organici:
Sterilizarea
DEFINITII 1.Sterilizarea -distrugerea tuturor microorganismelor patogene/nepatogene de pe o suprafata/din interiorul unor obiecte -se poate face prin: caldura , cu substante chimice , cu radiatii ionizante, prin filtrare 2.Dezinfectia -distrugerea UNOR microorganisme in special patogene -se face prin:caldura,radiatii,substante chimice
3.Asepsia -ansamblul masurilor luate pentru prevenirea contaminarii unor materiale si organisme cu microorganisme. 4.Antisepsie -distrugerea/indepartarea temporara a formelor vegetative microbiene de pe substraturile vii(mucoase,tegumente,plagi)cu ajutorul antisepticelor 5.Antiseptic -substanta chimica netoxica pentru tesuturile vii,cu actiune reversibila ,bacteriostatica asupra microorganismelor
In alegerea metodelor folosite pentru sterilizare trebuie sa se tina cont de: 1.sensibilitatea microorganismelor fata de actiunea unor factori de mediu externi 2.calitatile fizice si chimice ale materialului supus sterilizarii
I.Sterilizare prin caldura : a.uscata 1.incalzire la incandescenta 2.sterilizare cu aer supraincalzit b.umeda 1.sterilizare prin vapori sub presiune(autoclavare)
Controlul sterilizarii se urmareste prin: -controlul temperaturii interioare cu termonetrul -culoarea hirtiei / dopurilor din vata care trebuie sa fie galbuie.
3.Autoclavarea -cea mai sigura metoda de sterilizare -formele vegetative si sporii sunt distrusi -h=30min,p=1 atm,120C In autoclav se sterilizeaza : -medii de cultura -material infectios -obiecte de cauciuc -casete cu material chirurgical NU se sterilizeaza-lichide alterabile peste 100C
Autoclave
Testele chimice:
-se folosesc tuburi din sticla ce contin substante sub forma de pulbere cu punct de topire cunoscut in jur de 120C (parachinona, sulf, acid benzoic) -se aseaza in autoclav odata cu obiectele de sterilizat -daca in autoclav s-a ajuns la temp. de topire a acestor substante, dupa deschiderea autoclavului se va observa ca sint solidificate in bloc.
Teste biologice:
-se folosesc culturi sporulate de Bacillus anthracis cu care se impregneaza fire de bumbac -se introduc in tubusoare -daca s-a atins 120C sporii sunt distrusi iar reinsamantarea lor pe medii de cultura nu va fi urmata de o dezvoltare a culturii de bacili carbunosi
II.Filtrarea -metoda de sterilizare la rece -microorganismele sunt retinute de o substanta poroasa -este aplicata solutiilor denaturabile termic -dupa filtrare este obligatoriu controlul sterilitatii solutiei (filtratul este insamantat pe medii de cultura adecvate ,este termostatat si poate ficonsiderat steril daca in 24-48 de ore nu se dezvolta nici o colonie)
A typical set-up in a microbiology laboratory for filtration sterilization of medium components that would be denatured or changed by heats sterilization of medium components
Controlul calitatii
-insamantari din filtrat pe medii de cultura adecvate -daca in 3-4 zile de mentinere la termostat nu se dezvolta microorganisme,filtratul este steril
Substantele folosite pot fi: Glutaraldehida Peroxid de hidrogen stabilizat Acid peracetic Timpul de contact al substantei cu substratul tratat difera in functie de produs :vor trebui respectate recomandarile producatorului privitoare la conditiile de lucru atat pentru o sterilizare corecta cat si pentru evitgarea accidentelor
Sterilizarea cu oxid de etilena se foloseste numai cand nu exista alt mijloc de sterilizare adecvat -metoda este delicata iar erorile de procedura pot sa conduca fie la o sterilizare ineficienta fie la accidente(toxice)
-razele gama sunt cele mai penetrante Razele gama pot fi obtinute dintr-o sursa de cobalt 60 cesiu 137 Este o metoda de sterilizare la rece folosita pentru medicamente ,instrumentar confectionat din material degradabil termic
Dezinfectia
se poate face prin :caldura uscata(flambarea),caldura umeda(fierberea,pasteurizarea tindalizarea ) ,radiatii , substante chimice
Dezinfectia prin caldura uscata Flambarea -trecerea repetata,rapida a obiectelor sau a unor parti a obiectelor prin flacara -se sterilizeazapipete -orificiul baloanelor,eprubetelor -inainte si dupa utilizare NU se flambeaza obiecte de metal
PASTEURIZAREA -sterilizare partiala (sunt distruse doar formele vegetative prin coagularea proteinelor la temp.<100C) -incalzirea se face in baia de apa 60-65C timp de 30 min. 70-75C timp de 15 min. 85-90C timp de citeva secunde urmata de racirea brusca la 4C. Aceasta metoda: -reduce nr. microorganismelor - opreste trecerea sporilor in forme vegetative -se utilizeaza in special pt conservarea unor produse alimentare ( produse lactate, alcoolice).
Tindalizarea -sterilizare fractionata/discontinua -solutia se incalzeste in baia de apa 1-3 pe zi,3-8 zile consecutiviar intre incalziri se pastreaza la temperatura laboratorului(21C); -dupa ultima incalzire se raceste brusc la 4C. -la temperatura laboratorului sporii(eventual prezenti)fermineaza iar formele vegetattive vor fi distruse de o noua incalzire Aceasta metoda: - este aplicata in special pt lichidele care peste 100C se altereaza ( unele medii de cultura).
Dezinfectia cu radiatii ultraviolete:este indicata pentru suprafetele de lucru ,aerul din boxele de lucru Este o metoda complementara masurilor de curatenie si dezinfectie chimica Sunt folosite lampi fixe sau mobile ,cu tuburi de UV intre 15-30W
DEZINFECTIA CHIMICA
Poate fi clasificata in : dezinfectie de nivel inalt - dezinfectie de nivel mediu - dezinfectie de nivel scazut
AGENTI CHIMICI Substatele antiseptice si dezinfectante: -au actiune antimicrobiana neselectiva -antisepticele sunt utilizate pe tegumente si mucoase -dezinfectantele sunt utilizate numai pe structuri inerte Aceiasi substanta chimica in raport cu concentratia poate fi antiseptic sau dezinfectant In functie de mecanismul de actiune antisepticele si dezinfectantele se clasifica in substante care: a.Denatureaza proteinele(efect bactericid):acizi,baze alcooli b.Oxideaza gruparile chimice libere ale enzimelor:hipermanganat de potasiu,peroxid de hidrogen c.Blocheaza gruparile chimice libere ale enzimelor:azotat de Ag,oxid de etilen d.Lezeaza membranele celulare:clorhexidina,detergenti e.Altereaza acizii nucleici:rivanol,violet de gentiana,albastru de metil,fucsina bazica
Dintre metodele folosite in acest scop, studiul caracterelor morfologice este o etapa foarte importanta.
Morfologia bacteriana se refera la forma, dimensiunile si asezarea bacteriilor. Microscopia optica permite evidentierea formei si a dimensiunilor bacteriilor. Microscopia electronica permite cunoasterea structurii bacteriilor.
Bacteriile
avind dimensiuni de ordinul m, nu pot fi vazute cu ochiul liber, de aceea examinarea lor se efectueaza cu ajutorul microscopului.
Anthoni van Leeuwenhoek (1632-1723) a fost primul care a studiat bacterii si alte microorganisme la microscop
Examenul microscopic se executa : direct din produsele patologice (examen microscopic direct) din culturi pure.
Preparatele microscopice sint de 2 feluri: - preparat nativ-cu germeni vii - frotiu / preparat colorat- cu germeni omoriti
Examenul microscopic da indicatii asupra: 1. prezentei microorganismelor in preparat 2. proprietatilor morfotinctoriale: - forma (bacili, coci, spirili) - marimea - mobilitatea ( in preparatul nativ ) - existenta eventuala a formatiunilor neobligatorii ( cili, capsula, spori)
- asezarea in frotiu ( lant, ciorchine, diplo-, tetrade, etc) - proprietatile tinctoriale ( colorabilitatea )
Examenul microscopic - direct din produsele patologice -permite in unele infectii stabilirea diagnosticului ( gonococ, bacil tuberculos, stafilococ ) - constituie o etapa esentiala in identificarea bacteriana.
COCII Au in general diametrul de 1 Prezinta forma rotunda doar unele bacterii:stafilococi, micrococi . Majoritatea bacteriilor au forma ovoida. Dispozitia bacteriilor rezulta in urma diviziunii lor, putand ramane in urma diviziunii asociate fie pe verticala fie pe orizontala
Cocii pot prezenta dispozitia in: I.diplo:diplococi Ex:Pneum ococii :coci ovoizi cu aspect de flacara de lumanare Neisserii :coci cu aspect reniform II.lanturi: Streptococi :coci, diviziune ordonata pe orizontala Tetrade:Micrococi:4 coci reuniti Octade:Sarcina:8 coci reuniti Gramezi:Stafilococi :aglomerari neordonate de coci cu aspect de ciorchine de strugure(staphylos=ciorchine),acestia putand avea si dizpozitie de diplococi sau de lanturi scurte
BACILII
Sunt bacterii de forma cilindrica de bastonas Dispozitia in frotiu: izolati:Enterobacterii :bacilul coli Diplobacili: Bacilul carbunos Streptobacili:reprezentantii genului
Bacillus:Bacilul carbunos
Bacili uniti la capete: X,Y,W)
FORME SPIRALATE 1.Bacili incurbati: Vibrionul holeric bacil incurbat,mobil, cu aspect de virgula Helicobacter:mai multi bacili incurbati uniti la capete produc gastrita ,ulcer duodenal 2.Bacterii spiralate Spirochete : bacterii spiralate, lungi, mobile prin aparata locomotor Ex:Treponema pallidum
Dichotomous keys
Examenul microscopic - direct din produsele patologice permite in unele infectii stabilirea diagnosticului ( gonococ, bacil tuberculos, stafilococ ) - constituie o etapa esentiala in identificarea bacteriana.
Examinarea prep. nativ -are implicatii restrinse -nu da informatii asupra tuturor proprietatilor morfologice ale bacteriilor
morfotinctoriale ale bacteriilor pot fi studiate mai detailat pe preparate fixate si colorate, cu germeni omoriti . Mai rar se folosesc coloratii vitale, spre ex. in reactia de umflare a capsulei .
Coloratia
Procedeu fizico-chimic complex, in care colorantii se combina cu constituenti celulari, facindu-i vizibili la microscop. Colorantul se absoarbe, apoi se dizolva si difuzeaza in continutul celular , unde are loc formarea unei combinatii stabile. Colorarea se executa de obicei prin acoperirea suprafetei frotiului fixat cu colorant, care se lasa sa actioneze un timp limitat, la cald sau la rece.
Tipuri de coloratii
Coloratia simpla- se executa cu un singur colorant Coloratia combinata-care se realizeaza prin actiunea succesiva sau simultana a mai multor coloranti, fiecare colorant actionind independent si fixindu-se pe anumite elemente Coloratii speciale- pentru formatiuni morfologice celulare si extracelulare: corpusculi, cili, spori, capsula
Coloratia simpla
- frotiul fixat - se acopera complet cu un singur colorant: albastru de metilen sau fuxina, timp de 1-2 min. se spala cu apa si se usuca in coloratia cu albastru de metilen toate elementele se coloreaza in albastru in coloratia cu fuxina, toate elementele se coloreaza in rosu
Coloratia simpla
Permite stabilirea unor proprietati morfotinctoriale ca: -forma si marimea microorganismelor -existenta unor elemente celulare Este utila in diagnosticul prin examenul microscopic direct din produsul patologic in: - gonoree -meningita cerebrospinala epidemica
Coloratii combinate: coloratia Gram -larg utilizata in microbiologie -deosebeste germenii gram pozitivi de cei gram negativi -orienteaza cercetarea in directia identificarii lor.
Germenii gram +
-rezista la decolorare -isi mentin culoarea albastru violet initiala
Germenii gram
-se decoloreaza si se recoloreaza in rosu cu fuxina/safranina.
Diferenta
de comportament in coloratia Gram se explica prin structura si compozitia chimica diferita a peretelui celular la bacteriile gram+ si gram -.
Este gros de 15-50 nm ,dar are structura mai simpla Este format din pana la 40 de straturi suprapuse de peptidoglican dar si acizi teichoici atasati de peptidoglican Acizii teichoici au rol in aderarea bacteriilor de celule epiteliale ale mucoaselor si sunt antigene de suprafata ale bacteriilor gram pozitive, inducand anticorpi specifici de specie (anticorpii pemit identificarea bacteriilor ,diagnosticul indirect al bolilor infectioase si protectie fata de reinfectia cu bacteria respectiva)
Este subtire dar are o structura mai complexa Compozitie chimica:peptidoglican in proportie redusa ,glucide,lipide, proteine in cantitate mare Este multistratificat:detine peptidoglica,strat lipoproteic ,membrana externa , lipopolizaharid(LPS)
Lipopolizaharidul este format dintr-o componenta lipidica- lipidul A si o componenta polizaharidica si lanturi oligozaharidice la exterior Lipidul A este endotoxina la bacteriile Gram negative Este responsabila de toxicitate , de fenomene toxice care apar in infectiile cu bacterii Gram negative:febra,diaree, greturi varsaturi,scaderea tensiunii arteriale Lanturile oligozaharidice laterale proemina la suprafata bacteriei ca spini si sunt in numar mare Reprezinta Antigenul O responsabil de specificitatea bacteriilor Gram negative
Christian Gram recognized two different types of bacteria based on reaction to certain staining procedure.
COCI GRAM+ :
M eningococ Gonococ
BACILI GRAM+ :
difteric)
Bacillus antracis ( bacilul carbunos), Corynebacterium diphteriae ( bacilul Clostridium botulinum ( bacilul botulinic) Clostridium tetani ( bacilul tetanic)
- K lebsiella -P seudom onas ( bacilul piocianic) -Salm onella typhi ( bacilul tific )
COCI GRAM + STREPTOCOCCUS PNEUMONIE coci lanceolati , in diplo , capsula unica pentru ambii coci
Haemophilus infuenzae
Cocobacili gram-
Frotiu lcr colorat Gram bacilul carbunos gram+,bacili cu capetele taiate drept
PREPARATE MICROSCOPICE
CATEDRA DE MICROBIOLOGIE LP 2
In microbiologia clinica, microscopul este indispensabil. Microscopia uzuala o facem cu fond luminos. Numai in circumstante speciale recurgem la: - microscopia cu fond negru, - cu contrast de faza sau - cu luminiscenta.
Structuri speciale asociate peptidoglicanului bacterian determina anumite afinitati tinctoriale care apar dupa coloratii diferentiale: Gram, Ziehl Neelsen etc.
Coloratia Gram
Coloratia Gram
Link-uri
http://www.microbiologybytes.com/LabWork/LabWork.ht m http://www.ncl.ac.uk/dental/oralbiol/oralenv/tutorials/chris tian_gram.htm http://www.uphs.upenn.edu/bugdrug/antibiotic_manual/g ram.htm http://serc.carleton.edu/microbelife/research_methods/mi croscopy/gramstain.html http://homepage.ntlworld.com/diamonddove/01_Content s/Contents.htm http://micro.digitalproteus.com/morphology.php
PREPARATE MICROSCOPICE
CATEDRA DE MICROBIOLOGIE LP 3
5. Se decoloreaza frotiul cu amestec acid alcool 2 6. Se spala cu apa de robinet 7. Recolorare cu sol. albastru de metilen 1
COLORATII SIMPLE
COLORATII NEGATIVE
1. Coloratia negativa cu tus de India Principiu: particulele colorate nu pot penetra capsula bacteriilor sau levurilor, care apare necolorata pe fondul colorat al preparatului Indicatii: depistarea Cryptococcus neoformans, depistarea capsulei bacteriene in primoculturi, urmarirea reactiei de umflare a capsulei etc.
COLORATII NEGATIVE
Citire si interpretare: Bacteriile si levurile capsulate apar inconjurate cu un halou clar pe fondul uniform intunecat al preparatului.
COLORATII NEGATIVE
COLORATII FLUORESCENTE
Coloratia cu auramina rhodamina Principiu: Structuri speciale, lipoidice, asociate peretelui unor bacterii confera rezistenta la decolorarea protoplastului prin solutii de acizi sau/si alcool. Bacteriile care nu poseda asemenea structuri sunt decolorate si trebuie recolorate pentru a putea fi observate. Endosporii bacterieni, ascosporii, chistele unor protozoare (ex. Cryptosporidium) sunt de asemenea acidorezistenti gratie invelisurilor lor.
COLORATII FLUORESCENTE
Invelisurile unor microorganisme (micobacterii,endospori, chiste de Cryptosporidium etc.) sunt impermeabile si pentru colorant, care trebuie sa actioneze in solutii concentrate fie la cald, fie in prezenta unor detergenti.
COLORATII FLUORESCENTE
Indicatii: Triajul frotiurilor din prelevate patologice pentru depistarea rapida a bacililor tuberculozei.
COLORATII FLUORESCENTE
Reactivi: 1. Solutie coloranta cu Auramina O Rhodamina B 2. Solutie decoloranta (HCl conc. + alcool etilic 95) 3. Contracolorant: KMnO4
COLORATII FLUORESCENTE
Procedura: 1. Colorare cu sol. Auramina O Rhodamina B 15 2. Spalare cu apa de robinet 3. Decolorare cu acid alcool 2 4. Spalare cu apa de robinet 5. Contracolorare cu KMnO4 2
6. Spalare cu apa de robinet
COLORATII FLUORESCENTE
COLORATII FLUORESCENTE
Citire si interpretare: Bacilii acido alcoolo rezistenti se coloreaza fluorescent stralucitor in galben portocaliu cu Auramina O Rhodamina B. Contracolorarea cu KMnO4 face fondul
frotiului negru eventual numai cu resturi celulare cu fluorescenta galbena slaba.
5. Coloratia cu SUDAN III pentru lipide 6. Coloratii imunocitochimice, reactii peroxidaza antiperoxidaza etc.
MEDII DE CULTURA
CATEDRA DE MICROBIOLOGIE LP 4
izolatele cu semnificatie clinica, algoritmul si stadiul pana la care conduce identificarea acestora daca antibiograma este indicata si care din rezultatele ei se impun communicate.
Mediile de cultura sunt folosite pentru cultivarea bacteriilor. Ele se comercializeaza ca atare, sub forma liofilizata, gelificata sau gata turnate in placi Petri sau pot fi manufacturate in multe laboratoare. Ingredientul de baza al mediilor de cultura este geloza sau agar agar.
agar-agarul (numit i geloz) este un produs organic, hidro - coloidal ce se ntlnete ntr-o serie de alge marine alge rosii (agarofite), din care este extras cu ajutorul apei fierbini. se prezint sub form de fii semitransparente de culoare cafenieglbuie.
conine: 7080% polizaharide, 1020% ap i 1,54% substane minerale. este format din resturi galactozidice esterificate la C6 cu o grupare sulfonic. are o putere de gelificare foarte mare.
Agarul este folosit la prepararea mediilor de cultura pentru ca asigura suprafata solida pe care cresc bacteriile si fungii. Cresterea bacteriilor nu distruge structura gelului deoarece cele mai multe bacterii sunt incapabile sa utilizeze agarul pentru metabolism.
Agarul este comercializat sub forma de pulbere, care in amestec cu apa si incalzit la 100 C ramane lichid, iar pe masura ce se raceste la 40 C se gelifica. Mediul cu agar este un mediu relativ inert. Alte ingrediente, nutrienti, factori de crestere, indicatori de pH sunt adaugati in mediul cu agaroza.
MEDII DE CULTURA
MEDII DE IMBOGATIRE: - medii lichide, care prin anumite substante inhibitoare prelungesc faza de lag a bacteriilor de contaminare, fara a intarzia insa intrarea anumitor patogeni in faza exponentiala. Ex.: bulion cu selenit acid de Na.: preincubarea materiilor fecale 18 h. la 37C in acest mediu, favorizeaza izolarea salmonelelor.
INCUBAREA CULTURILOR
- temperatura: 37C majoritatea bacteriilor 20 - 30C unele bacterii (Yersinia enterocolitica, Y. pseudotuberculosis, Listeria monocytogenes) 42C altele: Campylobacter jejuni / coli Se foloseste pentru incubare termostatul.
INCUBAREA CULTURILOR
Atmosfera:
in prezenta O2 bacterii aerobe si facultativ anaerobe in mediu cu 5 10 % CO2 bacterii carboxifile in mediu cu O2 (5 7 %), CO2 (8 10%), N2 (85%) bacterii microaerofile
INCUBAREA CULTURILOR
in mediu anaerob: Procedee chimice: bulioane cu ingrediente reducatoare (acid thioglicolic sau thioglicolat de Na. tehnica OTT: incinta etansa in care O2 este indepartat prin reactia cu pirogalolul in mediu alcalin. Procedee biologice: procedeul Tarozzi: utilizeaza tuburi cu bulion nutritiv in care agent reducator sunt fragmente de organe proaspete de animal prelevate aseptic (ficat, rinichi)
CARACTERE DE CULTURA
Exigente de cultivare Intervalul necesar pentru obtinerea culturii Aspectul si consistenta coloniilor Modificari ale mediului Mirosul degajat de cultura Aceste caractere orienteaza identificarea izolatelor!
CARACTERE DE CULTURA
Irizatii ale suprafetei unor colonii: pot fi surprinse anumite unghiuri de iluminare Culoarea coloniilor:
alba galbena aurie neagra,
in functie de varietatea pigmentilor produsi sau a virajului de culoare a unor indicatori introdusi in mediu.
CARACTERE DE CULTURA
Modificari ale mediului din jurul coloniilor: pot fi produse de citotoxine, enzime sau pigmenti difuzibili.
Hemoliza pe agar sange Reactii pe medii diferentiale zaharate Reactii pe mediul cu galbenus de ou Pigmentogeneza
MEDII DE CULTURA
suporturi materiale si nutritive care servesc la cultivarea bacteriilor amestecuri de substante care asigura cultivarea microorganismelor
Scopuri
Izolarea in cultura pura Identificare Diagnostic, tratament Producerea industriala a unor substante (prepararea vaccinurilor) Controlul sterilitatii sau incarcarcaturii microbiene a unor elemente de mediu (apa, alimente)
Conditii
1. Surse de C, N, apa, substante minerale, energie, substante nutritive, factori de crestere 2. pH optim, temperatura optima 3. Aero/anaerobioza 4. Sterile
Ingrediente
Peptona Extracte sau infuzii de carne Agenti de solidificare: agar Indicatori de pH: turnesol, rosu fenol Agenti selectivi Zaharuri
Medii simple: Apa peptonata Bulion simplu Geloza simpla Medii complexe: bulion sange geloza sange geloza chocolatie
Geloza simpla
Categoria: Mediu de baz Componente: bulion simplu + agar-agar
Geloza simpla
Categoria: Mediu de baz Componente: bulion simplu + agar-agar
Geloza lactozata
Categoria: Mediu diferenial Componente: geloz simpl + lactoz + albastru bromtimol Utilizare: studierea fermentrii lactozei
Geloza sange
Categoria: Mediu compus Componente: geloz simpl rcit la 45C + snge defibrinat 1020%
Geloza socolatie
Categoria: Mediu special Componente: geloz simpl rcit la 60-80C + snge Utilizare: cultivarea neisseriilor, hemofililor
Mediul Chapman
Categoria: Mediu selectiv i diferenial (evidentiaza o proprietate biochimica a tulpinii) Componente: geloz simpl + NaCl 7,5% + manitol + rou fenol Utilizare: selectiv pentru stafilococ
Hemoliza
PROPRIETATI DE CULTURA
Bacteriile care degradeaza lactoza din mediu = lactozo pozitive Bacteriile care nu degradeaza lactoza din mediu = lactozo negative
Mediul Levine
Categoria: Mediu selectiv i diferenial Componente: geloz simpl + eozin + lactoz + albastru de metilen Utilizare: cultivarea enterobacteriilor (E.coli)
GENUL ESCHERICHIA
E.COLI LEVINE E.COLI DRIGALSCHI
ADCL (Leifson)
Categoria: Mediu selectiv i diferenial Componente: geloz simpl + sruri biliare + lactoz + rou neutru Utilizare: cultivarea shigelelor i salmonelelor
E.COLI-ADCL
PROTEUS- INVAZIE
GENUL SALMONELLA
ADCL-H2S
HECTOEN
- Mediul BSA: vibrionul holeric - Mediul Chapman : stafilococi - Mediul Lowenstein-Jensen: bacilul TBC - Mediul OCST: bacilul difteric - Mediul Sabouraud: fungi
Mediul Chapman
Mediul OCST
Categoria: Mediu de mbogire (favorizeaza X
bacteriilor, mai ales cand acestea sunt in concentratie mica)
Mediul Sabouraud
Categoria: Mediu special Componente: geloz simpl + maltoz/glucoz + antibiotice Utilizare: cultivarea levurilor
Mediul Lowenstein-Jensen
- Tarozzi (mediu lichid, cu albus de ou; la suprafata se adauga ulei de parafina) - Geloza Veillon (se obtin culturi in profunzimea mediului, realizate prin incorporare) Tehnica Ott (se insamanteaza pe mediu solid, agenti reducatori si se sigileaza cu parafina)
Metode de insamantare
Insamantare = punerea in contact a unei culturi bacteriene sau a unui produs patologic cu mediile de cultura. Izolare = repicarea unei singure colonii pe alte medii de cultura cu scopul de a obtine cultura pura Cultura bacteriana = totalitatea bacteriilor crescute in/pe suprafata unui mediu de cultura
Tehnici de insamantare
Tehnica insamantarii prin epuizare:
Scop: obtinerea coloniilor izolate
Insamantarea prin intepare (pe medii solide aflate in tuburi) Insamantarea in panza
Medii lichide - Tulburare uniforma a mediului: E. coli - Tulburare + pelicula la suprafata: b. piocianic - Mediu limpede + pelicula: b. carbunos - Grunji: streptococul
CARACTERE DE CULTURA
BACILLUS- GELOZA SIMPLA
CARACTERE DE CULTURA
BACILLUS GELOZA SANGE
GENUL CORYNEBACTERIUM
PIGMENT
Pigment
HEMOLIZA
STAFILOCOC
- COMPLETA
STREPTOCOC
- INCOMPLETA
VERZUIE - COMPLETA
CORYNEBACTERIUM TINSDALE
Prelevatele omogene, fluide sange, exsudate seroase prelevate pe anticoagulant, puroi Prelevatele emulsionabile - materii fecale - se pot insamanta direct
CONCENTRAREA PROBELOR
DECONTAMINAREA PROBELOR
Spalare in solutie salina izotona utila pentru:
sputa muco purulenta, portiunile muco sangvinolente din scaun
Tratarea cu NaOH:
decontamineaza probele pentru izolarea micobacteriilor fluidifica si omogenizeaza sputa
OMOGENIZAREA PROBELOR
Omogenizarea sputei pentru izolarea bacteriilor neacido alcoolo rezistente:
se realizeaza cu N acetil cisteina.
Omogenizarea tesuturilor:
se realizeaza prin mojarare in tub Griffith
TEHNICI DE INSAMANTARE
1. Epuizarea inoculului cu ansa pe placi cu mediu agarizat si obtinerea culturilor pure necesare identificarii
- initial, este necesara uscarea placilor, prin mentinerea placilor ~ 30 min. la 37C, cu capacul Intredeschis pentru evaporarea condensului de pe suprafata mediului
- pe placile cu medii agarizate neselective, uzuala este izolarea prin epuizare semicantitativa a inoculului in 4 cadrane, cu arderea ansei cand schimbam directia striurilor de insamantare. - metoda permite aproximarea relativa a cresterii.
Cultura pura acea cultura formata din descendentii unei singure colonii rezultate dupa o epuizare a materialului microbian, care duce la cresterea sub forma de colonii bine izolate pe un mediu neselectiv.
TEHNICI DE INSAMANTARE
2. Insamantarea in medii lichide se face: - direct cu seringa de prelevare (hemoculturi) - cu pipeta (sedimentul LCR) - cu ansa incarcata cu prelevat patologic monomicrobian ori cultura pura
TEHNICI DE INSAMANTARE
TEHNICI DE INSAMANTARE
4. Insamantarea cu ansa a mediilor solidificate in panta. Indicatii: - mentinerea pe durata limitata (cateva zile / 1 - 2 saptamani) a culturilor pure (ex.: tulpini de identificat, tulpini de referinta)
TEHNICI DE INSAMANTARE
5. Insamantarea cu firul drept a coloanei de agar nutritiv moale. Indicatii: - testarea mobilitatii bacteriilor - conservarea pe durate mai lungi (1 6 luni) a tulpinilor bacteriene
TEHNICI DE INSAMANTARE
7. Insamantarea uroculturilor se realizeaza cu ansa calibrata de 10 l. pentru a estima semicantitativ concentratia bacteriana / ml. urina
Produsele patologice se pot recolta de la bolnavi, convalescenti, purtatori sanatosi (personal spitalicesc, sector alimentar), cadavre. Mai pot fi analizate: probe de apa, aer, alimente.
Reguli generale:
A. Pentru fiecare boala infectioasa trebuie cunoscut: 1. de unde se pot obtine prelevatele patologice cele mai reprezentative, in ce loc se afla agentii etiologici in cursul bolii. 2. cand este momentul cel mai potrivit pentru recoltare in raport cu perioada de evolutie a bolii.
B. Stabilirea acestor parametri se face in raport cu natura infectiei si a produsului patologic recoltat.
Prelevarea trebuie facuta steril, aplicand metodele de asepsie si antisepsie. Instrumentarul si recipientele vor fi sterilizate prin caldura, fara urme de antiseptice. Produsul trebuie etichetat corespunzator si insotit de un bilet de trimitere care sa cuprinda:
numele si prenumele bolnavului varsta diagnosticul prezumtiv data, ora si locul recoltarii natura produsului examinarile cerute se noteaza daca s-a facut tratament antibiotic numele persoanei care a recoltat
Produsul se va ambala corespunzator, in recipiente de unica folosinta, bine inchise Transportul probelor se realizeaza in cutii / genti de transport corespunzatore, inscriptionate cu pictograma BIOHAZARD pentru a preveni deteriorarea lor si eventualele accidente (contaminarea mediului, a omului).
PICTOGRAMA BIOHAZARD
Transportul probelor se va face cat mai repede, intarzierea scazand posibilitatea evidentierii germenilor existenti initial si permitand inmultirea celor contaminanti. In cursul transportului se asigura conditii de temperatura corespunzatore:
uneori e necesara o temperatura de 37 C (meningococ), alteori temperaturi scazute (4C) in lazi izoterme sau recipiente speciale (virusuri).
Pentru transport la distanta se pot adauga lichide conservante sau medii speciale de transport, care asigura supravietuirea germenilor. Insamantarea se face cat mai repede dupa recoltare, daca este posibil chiar la patul bolnavului.
Secretiile respiratorii se recolteaza in raport cu localizarea infectei. In interpretarea rezultatelor se tine cont de microorganismele normal intalnite in tractul respirator superior.
Secretia faringiana
Se recolteaza cu tampon faringian. Recoltarea se face dimineata, inainte de igiena cavitatii bucale, inainte de masa, cu retinerea de la fumat. Pacientul asezat pe scaun, cu gatul in extensie, deschide cavitatea bucala cat mai larg, rosteste vocala A, iar medicul / asistenta sterge cu tamponul de vata peretele posterior al faringelui si amigdalele (!! recoltare de pe zonele inflamate, leziuni, depozite purulente!!). Se introduce tamponul in tubul protector din plastic (cu mediu de transport Amies sau Stuart, in cazul in care produsul nu ajunge imediat in laborator).
Secretia nazala
Se recolteaza asemanator, folosind cate un tampon pentru fiecare nara. Se recolteaza in:
sinuzite, rinite etc.
Sputa
Se recolteaza in:
de preferinta dimineata, cand bolnavul isi face toaleta bronsiilor. Recoltarea se face dimineata, dupa igiena cavitatii bucale sau dupa clatirea gurii cu ser fiziologic steril, inainte de alimentatie. Important este sa se obtina secretie din bronsii, nu saliva!
Secretiile traheobronsice
recoltare prin cateter (aspirate traheo bronsice), dau informatii fidele asupra microorganismelor prezente in infectiile tractului respirator inferior.
Cultura
Recoltarea secretiei conjunctivale in conjunctivite secretiei otice in otite, se realizeaza cu tampoane sterile (similare celor faringiene) cu mediu de transport.
si
recoltarea
Insamintarea materiilor fecale trebuie facuta cat mai repede dupa recoltare (mai ales in dizenterie), iar transportul in laboratoare aflate la distanta, trebuie facut in lazi izoterme la 4C. Coprocultura se practica in:
DIAGNOSTICUL ENTERITELOR
Materii fecale
Coprocultura
Examen coproparazitologic
Bila: se recolteaza dimineata cu sonda Einhorn, dupa clatirea gurii cu ser fiziologic steril. Examinarea bacteriologica a bilei se numeste bilicultura. Se poate examina si parazitologic, biochimic etc. Bilicultura se indica:
Urina: pacientul trebuie educat (trebuie explicat pe intelesul fiecarui bolnav) cum sa recolteze proba si sa evite contaminarea ei. Momentul recoltarii: prima urina de dimineata / recoltare dupa cel putin 3 ore de la mictiunea anterioara.
Recoltarea se face dupa toaleta riguroasa a organelor genitale externe cu apa si sapun (la femei se recomanda utilizarea unui tampon intravaginal, pentru evitarea contaminarii urinii cu secretii vaginale), se elimina prima portiune de urina, apoi mictiunea se intrerupe si urmatoarea portiune se recolteaza intr-un recipient steril denumit urocultor.
Cantitatea necesara: min. 10-20 ml. Pentru nou-nascut se folosesc pungi recoltoare sterile din material plastic. Se mai poate preleva urina prin punctie suprapubiana sau prin cateter. Indiferent de prelevare, examenul microbiologic al urinei trebuie efectuat in cel mult 2 ore de la prelevare Daca acest interval nu poate fi respectat, probele trebuie pastrate la 4C imediat dupa recoltare.
Dish for urine - Dish for feces - Dish for sputum - Dish for sampling
Secretia endocervicala
Cervicite: cu un tampon steril se indeparteaza mucusul de la nivelul cervixului, cu alt tampon se recolteaza produsul patologic prin introducerea si rotirea in canalul cervical;
la fetite: tamponarea secretiei de la nivelul vulvei, cu ajutorul unui cateter se introduc in vagin 2 ml ser fiziologic steril, apoi se colecteaza lichidul de spalatura Atentie! Probele nu se pastreaza la frigider! Neisseria gonorrhoeae foarte sensibil la frig!.
Cultura
Trichomonas vaginalis
Neisseria gonorrhoeae
HEMOCULTURA
Recoltarea
singelui
examen bacteriologic: hemocultura examen serologic: testarea anticorpilor
Recoltarea
se face dimineata pe nemancate, prin venopunctie la nivelul plicii cotului (vena antecubitala) se folosesc recipiente speciale cu sau fara anticoagulant in functie de specificul analizei / determinarii. pentru hemocultura (se presupune lipsa tratamentului antibiotic), se recolteaza probe perechi:
proba de singe in perioada de stare a bolii si o proba in starea de convalescenta, (interval de 10 - 14 zile intre probe).
Daca bolnavul a fost tratat cu antibiotice se adauga la mediul de cultura substante neutralizante:
PABA (acid para-aminobutiric) pentru sulfamide penicilinaza pentru peniciline cisteina pentru streptomicina MgSO4 pentru tetraciclina.
Hemocultura
Detectarea prezentei germenilor se face automat (incubare la 37C intr-un termostat special cu agitare continua; daca intr-un interval de 7 zile in mediu se dezvolta germeni: atentionare => proba pozitiva; daca in acest interval nu se dezvolta germeni => proba negativa. proba pozitiva se insaminteaza pe medii corespunzatoare flaconului in care s-a recoltat: pentru bacterii aerobe sau anaerobe.
Pentru examinari parazitologice si hematologice, sangele se recolteaza prin intepare cu ac de unica folosinta, din pulpa degetului, dupa dezinfectie cu alcool . Prima picatura se indeparteaza, urmatoarele se intind pe lama sub forma de frotiu (examen hematologic, bacteriologic direct) sau ca picatura groasa (malarie).
Lichidul cefalo-rahidian
Se recolteaza prin punctie lombara sau suboccipitala. Se insaminteaza cat mai repede, daca este posibil chiar la patul bolnavului, mai ales cand se suspecteaza meningita meningococica. Transportul se face rapid asigurand mentinerea la 37C (eprubeta cu LCR se tine strins in palma sau in buzunar la piept). LCR ul se poate incuba ca atare la 37 C.
DIAGNOSTICUL MENINGITELOR
Lichidul cefalo-rahidian
Frotiu colorat Gram, MGG, Ziehl etc. Reactii de latex aglutinare Cultura
Neisseria meningitidis
Lichidul pleural, peritoneal, sinovial, se recolteaza in pleurezii, respectiv, peritonite, sinovite, dupa asepsie locala prin punctie de partea decliva a regiunii. De obicei recoltarea se face pe citrat, deoarece continutul ridicat de fibrina determina o coagulare rapida.
Puroi
Este format din leucocite, microorganisme, resturi celulare, fibrina, etc. Din colectii inchise (abcese) se recolteaza prin punctie cu o seringa sterila cu ac gros, sau cu pipeta Pasteur. Puroiul din leziuni inchise profunde va fi studiat si in conditii de anaerobioza. Din colectii deschise se recolteaza dupa curatirea plagii cu ser fiziologic steril si eliminarea primei cantitati care iese. Se poate recolta cu tamponul sau cu ansa.
COLECTIE PURULENTA
Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella pneumoniae, Enterobacter aerogenes pe EMB (Levine)
Fragmente de tesuturi
Se recolteaza prin punctie sau biopsie, fie tesut ganglionar (adenopunctura), fie tesut medular (medulocultura), fie tesut hepatic etc. Examinarea va fi bacteriologica si histopatologica.
Produse de necropsie
Recoltarea se face cat mai rapid dupa deces, respectind masurile de asepsie. Inainte de deschiderea cadavrului se face dezinfectia tegumentelor cu tinctura de iod si alcool. Se deschide cutia craniana, apoi toracele si abdomenul, recoltand fragmente de organe, singe, urina, continut intestinal. Pentru fiecare produs se foloseste alt set de instrumente si alt recipient steril. Prelevarea singelui din cord sau a lichidelor din cavitati se face prin punctie cu seringa sau pipeta Pasteur, dupa o prealabila aplicare pe locul punctiei a unei spatule inrosite in flacara. Continutul intestinal se recolteaza prin prelevarea unui fragment de intestin de 10 cm intre doua ligaturi.
Produs patologic
Cultura
Identificarea
bacteriilor
Antibiograma
EXAMENUL MICROSCOPIC
EXAMENUL MICROSCOPIC
I. PREPARATUL NATIV permite studierea
Mobilitatii germenilor Morfologiei bacteriene este un preparat microscopic umed, intre lama si lamela examinarea microscopica se realizeaza cu microscopul optic,obiectiv mic (10x, 20x, 40x), condensator coborat, microscopul cu fond intunecat, microscopul cu contrast de faza Tehnica de lucru- suspensie de germeni vii intre lama si lamela
EXAMENUL MICROSCOPIC
II. COLORATIA NEGATIVA METODA BURRIpermite studierea
Germenilor greu colorabili Germenilor cu capsula (Klebsiella spp., S.pneumoniae) Coloranti : tus de China, safranina
EXAMENUL MICROSCOPIC
III. PREPARATE COLORATE permit studierea
Morfologiei germenilor Dispozitiei germenilor Afinitatii tinctoriale (colorabilitatea) BAZA PREPARATELOR COLORATE CONSTA IN EFECTUAREA UNUI FROTIU Etapele realizarii frotiurilor etalarea uscarea fixarea colorarea
TIPURI DE PREPARATE COLORATE 1.COLORATII SIMPLE se utilizeaza un singur colorant se inlatura colorantul in exces spalare, uscare examinare la microscop cu obiectiv de imersie 2. COLORATII COMPUSE COLORATIA GRAM COLORATIA ZIEHL-NEELSEN COLORATII SPECIALE
EXAMENUL MICROSCOPIC
COLORATIA GRAM
DIFERENTIAZA BACTERIILE GRAM POZITIVE DE CELE GRAM NEGATIVE ETAPE 1. Colorare cu violet de gentiana (2 min). Inlaturare colorant 2. Mordantare cu lugol (2 min). Spalare cu apa 3. Decolorare cu alcool-acetona (10-15 sec) 4. Recolorare cu fuxina (2 min) 5. Spalare cu apa 6. Uscare. Examinare ls microscop cu obiectiv de imersie
REACTII ANTIGEN-ANTICORP
Antigen
(greac: anti=contra i geano=a nate, a genera) este termenul care definete orice substan de origine endogen sau exogen, care, ajuns n organism, nu este recunoscut ca proprie i determin apariia unui rspuns imun, ce vizeaz neutralizarea i eliminarea ei.
Virusurile, bacteriile, parazitii si celulele alterate ale organismului (infectate cu un germene sau tumorale) reprezinta antigene.
Anticorpii
substante chimice produse de organism ca raspuns la patrunderea in sange a numeroase substante straine organismului (antigene) asa cum sunt : bacteriile, virusurile, parazitii etc.
REACTIA DE AGLUTINARE
DEFINITIE Reactie Ag-Ac de agregare in care antigenul este reprezentat de celule bacteriene sau fragmente de celule bacteriene in suspensie (antigen particulat) => retele tridimensionale agregate vizibile
REACTIA DE AGLUTINARE
REACTIA DE AGLUTINARE
SCOP identificarea unor bacterii pe baza proprietatilor antigenice evidentierea Ac aglutinanti in serul de bolnav
REACTIA DE AGLUTINARE
AGLUTINAREA PE LAMA
SCOP identificarea rapida pe baza proprietatilor antigenice a unor tulpini izolate din produsul patologic TEHNICA ser imun (Ac) + colonie bacteriana grunji fini ser fiziologic + colonie bacteriana susp.omogena
AGLUTINAREA PE LAMA
AGLUTINAREA PE LAMA
AGLUTINAREA PE LAMA
AGLUTINAREA IN TUBURI
PRINCIPIUL REACTIEI
In dilutii crescande de ser se adauga aceeasi cantitate de antigen.
Titrul reactiei este reprezentat de dilutia cea mai mare de ser la care se mai observa aglutinarea
AGLUTINAREA IN TUBURI
SCOP identificarea unui microorganism (Ag) diagnosticul serologic al unei infectii pentru evidentierea Ac din serul de bolnav fata de un Ag standard
AGLUTINAREA IN TUBURI
TIPURI
Aglutinarea O- somatica- polara - Ag O= endotoxina- perete bacteriilor Gram - natura glico-lipido-polipeptidica - termostabil - alcoolorezistent - distrus de formol
AGLUTINAREA IN TUBURI
Aglutinarea H- flagelara - Ag prezent la bacteriile mobile - natura proteica - termolabil - distrus de alcool - rezistent la formol
AGLUTINAREA IN TUBURI
EXEMPLE RC. WIDAL S.typhi, S.paratyphi A,B RC. WRIGHT bruceloze RC. WEIL-FELIX tifos exantematic
AGLUTINAREA IN TUBURI
TEHNICA
1
x
1/2
x
1/4
x
1/8
x
1/16
x
1/32
x
AGLUTINAREA IN TUBURI
AGLUTINAREA PASIVA
DEFINITIE Reactie Ag-Ac in care Ag este reprezentat de o solutie moleculara. In urma fixarii pe un suport particulat acesta devine aglutinabil in prezenta serului imun. SCOP Identificarea unui Ag cat si pentru cercetarea anticorpilor corespunzatori folosind un Ag cunoscut.
AGLUTINARE PASIVA
PARTICULE - INERTE: latex, colodiu, bentonita - HEMATII DE OM grp. O HEMAGLUTINARE - HEMATII DE ANIMAL PASIVA Ag - PROTEIC adsorbit pe hematii native - POLIZAHARIDIC adsorbit pe hematii tanate (tratate cu acid tanic)
AGLUTINAREA PASIVA
EXEMPLE Ag adsorbit pe particule de latex - Evidentierea Factorului Reumatoid (FR) - Detectarea Ag de Haemophylus, pneumococ, meningococ in LCR, ser - Cercetarea Ac anti-ADN in dg. LES Ag adsorbit pe hematii - dg. Tiroiditei Hashimoto - dg. Poliartritei reumatoide (Rc. WaalerRose)
TIROIDITA HASHIMOTO
POLIARTRITA REUMATOIDA
REACTIA DE PRECIPITARE
DEFINITIE Reactie Ag-Ac de agregare, in care antigenul este reprezentat de macromolecule in solutie coloidala. Punerea in contact a Ag corespunzator duce la formarea unor complexe Ag-Ac care precipita atunci cand elementele ce participa in reactie se gasesc in proportia optima
REACTIA DE PRECIPITARE
EXEMPLE
PRECIPITAREA INELARA REACTIA DE FLOCULARE PRECIPITAREA IN GEL - SIMPLA DIFUZIE - DUBLA DIFUZIE - DIFUZIA IN CAMP ELECTRIC
IMUNELECTROFOREZA CONTRAIMUNELECTROFOREZA
PRECIPITAREA IN GEL
DEFINITIE Reactie Ag-Ac care utilizeaza gel de agar sau agaroza ca mediu in care unul sau ambele elemente care intra in reactie (Ag/Ac) difuzeaza, diametrul moleculelor de Ag si Ac fiind mai mic decat diametrul porilor gelului. PRINCIPIU Vizualizarea unei zone opace de precipitare la intalnirea in proportie optima a celor doua elemente (Ag/Ac)
PRECIPITAREA IN GEL
SCOP Evidentierea fractiunilor antigenice multiple dintr-un amestec antigenic. Este o reactie de mare sensibilitate si specificitate. Utilizeaza cantitati mici de reactanti.
PRECIPITAREA IN GEL
SIMPLA DIFUZIERC. OUDIN
PRECIPITAREA IN GEL
SIMPLA DIFUZIE RC. MANCINI
PRECIPITAREA IN GEL
SIMPLA DIFUZIE-RC MANCINI
PRECIPITAREA IN GEL
PRECIPITAREA IN GEL
DUBLA DIFUZIE
TESTUL ELEK
PRECIPITAREA IN GEL
DUBLA DIFUZIE
TEST ELEK
ANTIBIOTIC
substanta de origine:
biologica semisintetica sintetica (chimioterapic) cu activitate SELECTIVA impotriva bacteriilor potential utilizabil in tratamentul infectiilor
SUBSTANTE TEST
reprezentanti ai unui grup de antibiotice care sunt in mod special potrivite pentru investigatii in vitro reprezinta in mod optim spectrul de activitate al grupului permit utilizarea unui numar minim de substante pentru testare
SUBSTANTE TEST
ideal, in aproape toate cazurile , trebuie sa testam antibioticul care va fi utilizat in terapie. aceasta este posibil numai daca clinicienii pe care ii serveste laboratorul au o politica restrictiva, dar rezultatele obtinute prin testarea altor antibiotice poate fi utila in identificarea mecanismelor de rezistenta (citire interpretativa) si identificarea tendintelor epidemiologice.
b.2. Rezistenta clinica: apare cand este foarte putin probabil ca infectia sa raspunda chiar la doze maxime la un anumit antibiotic.
SPECTRU
caracterizeaza profilul activitatii unui agent antibacterian asupra unor variate specii bacteriene sau grupuri de specii ex: Gram (+), Gram (-), aerobi, facultativ anaerobi, strict anaerobi Rezistenta dobandita poate modifica, din timp in timp si din loc in loc, pattern-ul de sensibilitate care defineste spectrul original.
PROPRIETATILE ANTIBIOTICELOR
Potenta: cantitatea de agent antibacterian activ dintr-o substanta test determinata cu ajutorul unui test biologic, de obicei exprimata in g/mg. Concentratia: cantitatea dintr-un agent antimicrobian intr-un volum definit de lichid, preferabil de exprimat in mg/l sau intr-o masa definita dintr-un solid, exprimata in g/g.
ACTIUNE ANTIBACTERIANA
Concentratia minima inhibitorie (CMI): cea mai joasa concentratie, exprimata in mg/l, care, in conditii in vitro definite, previne cresterea bacteriilor intr-o perioada definita de timp. Concentratia minima bactericida (CMB): cea mai mica concentratie de antibiotic, exprimata in mg/l, care in conditii definite in vitro reduce cu 99,9% (3 log.) numarul de microorganisme dintr-un mediu continand un numar definit de microorganisme, intr-un interval definit de timp.
PROPRIETATILE ANTIBIOTICELOR
Farmacocinetica: studiul concentratiilor unui antibiotic in timp si in diferite compartimente ale organismului, dupa administrarea unei doze date din acel antibiotic. Farmacodinamica: studiul relatiei intre parametri farmacocinetici si magnitudinea si durata raspunsului patogenului.
TULPINI DE REFERINTA
bacterii catalogate, caracterizate, cu fenotipuri de sensibilitate la antibiotice stabile, definite. se utilizeaza pentru controlul intern de calitate.
Pregatiti pentru ora viitoare o prezentare in format Power Point, .ppt, despre antibiograma difuzimetrica cu discuri de antibiotice, metoda E test, metoda dilutiilor!
ANTIBIOGRAMA
Tipuri de antibiograme
DEFINITIE
Prin antibiograma se intelege testarea sensibilitatii unei tulpini bacteriene izolate dintr-un produs patologic fata de diverse antibiotice. Astfel se caracterizeaza capacitatea acestora de a opri dezvoltarea microbiana si da informatii pentru selectarea celui sau celor mai active antibiotice fata de microorganismul testat.
Termenii de antibiotic si chimioterapic se folosesc ca sinonimi. Introducerea unui antibiotic in terapie este o mare responsabilitate medicala, cerind respectarea unor conditii bine determinate:
1.
Antibiograma se face dupa stabilirea diagnosticului etiologic, prin izolarea in cultura pura si prin identificarea agentului patogen. In cazuri de extrema urgenta, se poate administra un antibiotic (inainte de efectuarea antibiogramei) dar numai dupa recoltarea produselor patologice.
2. Tratamentul se realizeaza in functie de rezultatele date de antibiograma, alegind antibioticul cel mai eficace, adica fata de care bacteria izolata are cea mai mare sensibilitate.
3.
Antibiograma trebuie repetata daca tratamentul cu antibiotice este de durata mai lunga; aceasta deoarece agentul patogen poate sa cistige rezistenta fata de antibioticul utilizat. Apoi in cursul tratamentului datorita dezechilibrului din populatiile microbiocenozelor, poate sa se produca o infectie supraadaugata cu o bacterie din aceste microbiocenoze.
Principiul antibiogramei consta in capacitatea antibioticelor de a impiedica multiplicarea bacteriana, fenomen cunoscut ca efect bacteriostatic. Unele antibiotice au in anumite concentratii si proprietatea de a omori bacteriile: efect bactericid.
metode cantitative
moderna
Metoda difuzimetrica(Kirby-Bauer)
Aceasta se efectueaza pe medii solide, in placi Petri, pe care s-a insamintat in pinza cultura bacteriana; apoi pe suprafata mediului se dispun discuri cu antibiotice astfel ca in jurul acestora se va realiza un gradient de concentratie prin difuziunea locala a antibioticului ( in imediata vecinatate a discului realizindu-se o concentratie mai mare de antibiotic care descreste pe masura indepartarii de acesta ).
Metoda difuzimetrica(Kirby-Bauer)
Metoda difuzimetrica, cu toate ca nu stabileste concentratia minima infibitorie (CMI), da informatii pretioase asupra sensibilitatii speciei testate fata de antibioticele utilizate si este folosita mai frecvent in laboratorele clinice.
Tehnica de lucru
Mediul de cultura indicat este geloza Mller-Hinton deoarece are o valoare nutritiva care permite dezvoltarea optima a unei mari varietati de bacterii si nu contine inhibitori ai actiunii unor antibiotice. Pentru bacterii cu necesitati de cultura speciale, se utilizeaza medii adecvate ( de ex. pentru Streptococcus pyogenes se foloseste geloza singe ).
Tehnica de lucru
Coloniile izolate (5 colonii) obtinute din produsul patologic, se insaminteaza in bulion, care se incubeaza la 37 C ( ~ 5-10 min.), se determina turbiditatea culturii corespunzatoare etalonului 0,5 McFarland ( cu ajutorul scariiMcFarland cu sulfat de bariu sau automat pe densitometru ).
Tehnica de lucru
Se insaminteaza placile in maxim 15 min. de la etalonare ; se lasa placa insamintata 3-5 min. (niciodata mai mult de 15 min.) pentru adsorbtia inoculului. Se depun discurile cu substante antibicrobiene la distanta de minimum 15 mm de marginea placii si 30 mm intre centrele a doua discuri vecine folosind o pensa sau, mai bine un dispersor automat de discuri.
Tehnica de lucru
Se incubeaza placile la 37 C pentru 16-18 ore. Control de calitate : testeaza pe alta placa, in aceleasi conditii , tulpina de referinta adecvata.
Dispersor de discuri pentru antibiograme, tuburi cu discuri impregnate cu antibiotice in diferite concentratii, placa cu agar Mller-Hinton pentru realizarea antibiogramei difuzimetrice
Citirea si interpretarea
Se masoara cu sublerul sau cu rigla gradata in mm , diametrul zonelor de inhibitie completa , in lumina reflectata, pe fond negru mat. In cazul mediilor transparente se masoara pe spatele placilor, iar in cazul mediilor cu singe pe suprafata agarului.
Aspectul Zonei de Inhibitie trebuie sa fie clar si cu contur net. In situatia in care se observa chiar si o singura colonie in interiorul zonei de inhibitie, se va considera rezistenta la acel antibiotic, indiferent de diametrul zonei de inhibitie (vezi figura )
In caz de urgenta , se poate citi antibiograma dupa 5-6 ore de incubare, cu conditia verificarii diametrelor si la 16-18 ore. Se verifica daca diametrele zonelor de inhibitie ale fiecarei substante antimicrobiene sint cuprinse in limitele variatiei admise conform tabelelor de interpretare furnizate impreuna cu discurile.
INTERPRETARE
Se interpreteaza astfel : Sensibil S Intermediar I Rezistent R in functie de valorile din tabelele de interpretare.
Metoda cu antibiotic incorporat in mediu semisolid kit-ul comercial ATB Biomerieux, Franta
Principiu Galeria ATB permite determinarea sensibilitii microbiene la un set de agenti antibacterieni / antifungici , incorporate ntr-un mediu semisolid. Este alctuit din 16 perechi de godeuri, din care 2/4 nu conin antibiotice/antifungice i sunt martori de cretere. Celelalte perechi de godeuri conin diferite antibiotice n cite dou concentraii (c = concentratie mai mica i C = concentratie mai mare) pentru a putea eticheta fiecare tulpin testat ca fiind sensibil, intermediar sau rezistent.
Metoda cu antibiotic incorporat in mediu semisolid kit-ul comercial ATB Biomerieux, Franta
- Din tulpina de testat este preparat o suspensie care este transferat n mediul de cultur cu care este inoculat galeria ATB. - Rezultatele se citesc vizual sau automat dupa 2448 ore de incubare la 37C.
Citire si Interpretare
- Dac nu exist cretere la nici o concentraie nseamn tulpin sensibil, daca exista cretere numai n godeul cu concentraia mai mic c nseamn sensibilitate intermediar, daca exista cretere n ambele godeuri (c i C) semnific rezisten la respectivul agent antimicrobian.
E-Test
E -Testul imbina acuratetea testarii cantitative si simplitatea testarii difuzimetrice cu mare economie de timp . Pe suprafata unei langhete/bandelete de 5 mm/50 mm din plastic inert, neporos, este fixat un gradient exponential de antibiotic , desicat si stabilizat, cu 15 dilutii intre 0,016 si 256 g/ml sau 0,002 si 32 g/ml, iar pe cealalta suprafata este marcata scala de lectura in g/ml corespunzatoare CMI .
E-Test
Pe suprafata unei placi cu mediu agarizat preinsamintata cu tulpina testata in conditii standardizate sint depuse radiar langhetele/bandeletele cu antibiotic. Dupa incubare corespunzatoare, CMI este indicata de intersectia dintre zona eliptica de inhibitie a culturii si scala de gradiente a langhetei
E-Test
Desi scump, testul este fiabil, reproductibil si permite determinarea concomitenta, pe aceeasi placa, a CMI ale mai multor antibiotice pentru bacterii aerobe sau anaerobe, supravegherea pacientilor pe parcursul terapiei antimicrobiene pentru a surprinde selectarea de clone rezistente ( ex. fata de ampicilina in meningitele determinate de H. influenzae, testarea pneumococilor fata de -lactamine, a enterococilor fata de aminoglicozide cu depistarea rezistentei cu nivel inalt, a enterobacteriaceelor producatoare de lactamaze cu spectru extins ).
Tehnica de lucru
In dilutii crescinde de chimioterapice si antibiotice facute direct din mediul de cultura lichid se insaminteaza cantitati egale din cultura de cercetat, stabilindu-se dilutia maxima a substantelor in prezenta careia tulpina este inhibata. Pentru fiecare antibiotic se fac dilutii de pornire.
Tehnica de lucru
Concentratia initiala pentru penicilina este 100 UI/ml; cea pentru streptomicina de 100 g/ml, pentru cloramfenicol 50 g/ml, etc. Mediul de cultura utilizat este bulionul glucozat 2% preparat fara peptona daca se testeaza actiunea sulfamidelor.
Tehnica de lucru
Microorganismul testat se cultiva in bulion glucozat, iar din cultura de 18-20 ore se face o dilutie de 1/100, care se insaminteaza in cantitati egale ( cite o picatura ) in toate dilutiile de antibiotic. Pentru dilutii se utilizeaza 10 tuburi, fiecare se repartizeaza cite 1 ml bulion glucozat.
Tehnica de lucru
In primul tub se adauga 1 ml din solutia de antibiotic. Dupa omogenizare se trece 1 ml in al doilea tub si asa mai departe pina la tubul 9 de unde se indeparteaza 1 ml de solutie. Se insaminteaza tuburile cu cite o picatura din cultura testata. Tubul 10 este proba martor care serveste pentru controlul dezvoltarii tulpinii in mediul utilizat . Citirea se face dupa o incubare la 37 C , timp de 18-20 ore.
Citire si interpretare
Ultimul tub limpede indica limita sensibilitatii germenului, fata de substante sau concentratia minima inhibitorie activa ( CMI). Adaugind la mediu un indicator de ph ( rosu fenol ) se poate reduce timpul de citire a rezultatelor la 3-6 ore intrucit virarea culorii mediului in urma modificarii ph-ului datorita dezvoltarii microbiene ( ph acid ) apare mai rapid decit tulburarea lui.
Citire si interpretare Dilutia din ultima eprubeta in care nu exista crestere bacteriana (mediul este limpede) reprezinta valoarea CMI.
1/8
1/16
1/32
1/64
1/128
1/256
1/512
Discutii
Metoda dilutiilor in medii lichide este tehnica cea mai precisa de determinare a sensibilitatii microorganismelor la antibiotice si chimioterapice si in plus permite determinarea concentratiilor bacteriostatice si bactericide ale substantelor testate.
Discutii
Dozarea chimioterapicelor si antibioticelor din umorile organismului este necesara pentru evaluarea in vivo a eficientei unui tratament cu chimioterapice sau antibiotice. Astfel se poate stabili daca concentratia substantei se mentine in umorile organismului la un nivel activ, permite controlul modului si ritmului de administrare , ajuta la aprecierea corespondentei intre eficacitatea in vivo si in vitro a substantei utilizate, etc.
Discutii
Aprecierea efectului bactericid prin metoda dilutiilor se realizeaza astfel: din ultimele 2 eprubete in care dezvoltarea a fost inhibata, se insaminteaza cu un inocul mic, tuburi cu mediu similar, dar fara antibiotic. Lipsa dezvoltarii bacteriene in aceste tuburi indica efectul bactericid al antibioticului testat.
Concluzii
Antibiograma este una dintre cele mai utile determinari de laborator care aduce informatii pretioase privind atitudinea medicului in terapia cu antibiotice.
Concluzii
Antibiogramele se vor repeta ori de cite ori o dicteaza evolutia clinica dupa tratamentul cu antibiotice si eventual se vor utiliza asociatii de antibiotice pentru a obtine un efect terapeutic mai promt si prevenirea instalarii rezistentei bacteriei la antibiotice si chimioterapice.
The original VITEK was developed by the McDonnell Douglas Corp of St. Louis, Mo, for the aerospace program, but its clinical applications were realized and developed by what became the VITEK subsidiary of the company. The product was sold to bioMrieux, a French company, in 1992, before McDonnell Douglas merger with Boeing. bioMrieux immediately set out to bring the product to the next level and introduced the VITEK 2 in 1998. The system was designed to introduce workflow efficiencies and sophistication for larger laboratories. In 2001, the company began development of the VITEK 2 Compact to offer the technology within a smaller unit.
How It Works
The VITEK 2 and VITEK 2 Compact use a standard inoculum to prepare an organism suspension and sophisticated algorithms to analyze parameters and test conditions. A variety of susceptibility cards used in the instruments are available to allow an institution to match the susceptibility testing to its pharmacy antibiotic formulary. Each susceptibility card contains 64 small-volume wells, with representative antibiotics in each well. The optical system reads the wells every 15 minutes. The new photometric technology in the instrument takes advantage of advances in optics to detect changes in growth for each well. The system also can identify an organisms phenotype based on the antibiotic susceptibility through pattern recognition using the Advanced Expert System (AES).
According to Donahoe, portions of the setup and process can be completed by a low-level technologist or technician, but validation requires a laboratory technologist, though not necessarily one specializing in microbiology. The AES helps with verification. This software package puts a PhD-level review in the hands of the small lab, which typically lacks the scientist traditionally needed to run this test, Donahoe says. The VITEK 2 Compact does not feature as much automation as the VITEK 2, but it does eliminate a number of manual steps, allowing consistent handling of the test process as well as time and cost savings. In addition, the expanded menu eliminates the need to run extra tests Donahoe reports that the mean time for result delivery is 68 hours. Roughly 80% of identification and susceptibility results are delivered in 6 hours, 90% within 8 hours, he says. This means that nine of ten patients could have their results in 8 hours or less.