DREPTURI REALE 1.n raport de titular proprietatea este: a. proprietate public si privat b. proprietate anulabila sau rezolubila c.

proprietate comun pe cote - pi d. proprietate devlma 2. Dreptul de proprietate: a. se stinge, in principiu, prin neuz; b. este un bun mobil sau, dup caz, mobil prin obiectul la care se aplica sau, dup caz, prin determinarea legii; c. nu se stinge prin nstrinarea lucrului. d. nu poate fi limitat prin convenia parilor. 3. Aparin domeniului public: a. bunurile afectate uzului sau interesului public; b. toate bunurile din patrimoniul statului si unitilor administrativ teritoriale; c. bunurile afectate folosinei colective; d. bunurile dobndite prin legat cu titlu universal. 4. Dreptul de proprietate public: a. aparine numai statului b. este inalienabil, imprescriptibil i insesizabil c. se exercit numai prin intermediul unor subiecte de drept administrativ d. are ca obiect toate bunurile afectate folosinei colective 5. Dreptul de proprietate privat: a. poate avea ca titular persoane fizice, persoane juridice, statul i unitile administrativ - teritoriale b. se stinge prin nstrinarea lucrului c. poate avea ca titular numai persoane fizice d. poate avea ca obiect bunuri mobile i imobile de uz sau interes public 6. Dreptul de proprietate privata: a. are acelai regim juridic indiferent de titular; b. poate avea ca obiect orice bunuri de uz sau de interes public; c. poate avea ca titular numai o persoana fizica sau o persoana juridica de drept privat. d. este alienabil, imprescriptibil si sesizabil. 7. Dreptul de proprietate privata: a. este inalienabil, insesizabil si imprescriptibil daca are ca titular o persoana juridica de drept public; b. nu se stinge prin nstrinarea lucrului; c. nu poate avea ca titular statul daca asupra bunului s-a constituit un uzufruct in favoarea unei persoane fizice; d. se poate transmite valabil numai prin contract ncheiat in forma autentica. 8. Dispoziia ca atribut al dreptului de proprietate reprezint: a. facultatea de a stpni bunul; b. facultatea de a culege fructele si veniturile produse de bun; c. posibilitatea de a dispune juridic sau material de bun; d. posibilitatea de a nchiria bunul. 9. Folosina ca atribut al dreptului de proprietate reprezint: a. facultatea de a stpni bunul; b. posibilitatea de a vinde fructele; c. posibilitatea de a utiliza bunul in interes propriu, dobndind si dreptul de proprietate asupra veniturilor si fructelor produse de bun;

d. posibilitatea de a constitui un uzufruct. 10. Condiia rezolutorie este pendente conditione atunci cnd: a. dobnditorul este proprietar pur si simplu; b. dobnditorul este proprietar sub condiie rezolutorie, iar transmitorul este proprietar sub condiie suspensiva; c. transmitorul este proprietar exclusive; d. transmitorul dobnditorul este proprietar sub condiie rezolutorie, iar dobnditorul transmitorul este proprietar sub condiie suspensiva. 11. Legea este izvor al proprietii rezolubile in urmtoarele cazuri: a. a donaiilor fcute in forma autentica; b. a donaiilor fcute de persoanele care nu au copii sau ali descendeni; c. a donaiilor indirecte. d. a donaiilor cu sarcina. 12. Discutam despre coproprietate atunci cnd: a. obiectul asupra cruia poarta este un bun individual determinat; b. obiectul asupra cruia poarta este o universalitate juridica; c. obiectul este format dintr-un bun de gen. d. obiectul asupra cruia poarta este dobndit sub o condiie suspensiva. 13. Discutam despre indiviziune atunci cnd: a. obiectul asupra cruia poarta este o universalitate juridica; b. obiectul asupra cruia poarta este un bun individual determinat; c. obiectul asupra cruia poarta este format din doua sau mai multe bunuri ; d. obiectul asupra cruia poarta este un bun determinat generic. 14. Proprietatea comuna pe cote-pari reprezint acea modalitate a dreptului de proprietate care se caracterizeaz prin: a. atributele dreptului de proprietate se exercita concomitent si concurent de doua sau mai multe persoane; b. nici un proprietar nu i cunoate cota sa parte ideala si abstracta din drept; c. nici un titular nu poate dispune de cota sa parte ideala si abstracta din drept ; d. creditorii personali ai unui coproprietar pot urmri bunul in materialitatea sa. 15. n cazul proprietii comune pe cote pri obinuite sau temporare: a. fructele civile revin coprtaului care a depus diligene pentru producerea lor, numai dac ceilali coprtai nu au fost mpiedicai s participe la producerea i culegerea lor b. regula unanimitii se aplic tuturor actelor materiale i juridice efectuate cu privire la ntregul bun c. fiecare coprta poate s exercite atributul dispoziiei cu privire la ntregul bun numai cu respectarea regulii unanimitii d. oricare dintre coprtai poate s nstrineze sau s greveze bunul, fr a fi necesar acordul celorlali coprtai 16. Proprietatea comun n devlmie: a. este acea form a dreptului de proprietate comun caracterizat prin faptul c titularii si au determinat cota parte ideal din dreptul de proprietate asupra unor bunuri fracionate n materialitatea lor b. este acea form a dreptului de proprietate comun caracterizat prin faptul c titularii si au determinat cota parte ideal din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefracionate n materialitatea lor c. este acea form a dreptului de proprietate comun caracterizat prin faptul c titularii si nu au determinat cota parte ideal din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefracionate n materialitatea lor, bunurile aparinnd deopotriv tuturor coproprietarilor. d. este acea form a dreptului de proprietate comun care nceteaz prin partaj 17. Proprietatea devlma se caracterizeaz prin: a. titularii cunosc cota lor din dreptul de proprietate asupra bunurilor dobndite in comun;

b. fiecare so poate dispune liber de orice bun; c. fiecare so are nevoie de un mandat expres in ipoteza nstrinrii unor imobile; d. actele de administrate si de dispoziie se fac cu respectarea principiului unanimitii. 18. In cazul proprietii comune pe cote-pari: a. posesia exercitata de unul dintre coproprietari este, in principiu, echivoca; b. actele juridice de conservare pot fi efectuate numai cu consimmntul expres al tuturor coproprietarilor; c. fructele civile se cuvin coproprietarului care le-a perceput; d. coproprietarii nu se pot libera de cheltuielile comune abandonnd bunul comun. 19. Coproprietarii sunt obligai: a. sa nu nstrineze cota lor parte din drept fr acordul celorlali; b. sa contribuie, proporional cu cota parte a fiecruia, la acoperirea cheltuielilor efectuate pentru ntreinerea curenta a bunului proprietate comuna; c. sa nu culeag singur fructele bunului proprietate comuna; d. sa nu introduc aciunea posesorie fr acordul tuturor. 20. In materia proprietii comune pe cote-pari: a. actul juridic prin care bunul este nstrinat doar de unul dintre titulari, este lovit in toate cazurile de nulitate absoluta; b. fructele civile se cuvin tuturor titularilor, proporional cu cota-parte din dreptul de proprietate; c. actele juridice de conservare pot fi efectuate numai cu consimmntul expres al tuturor titularilor; d. actele juridice de administrare pot fi efectuate numai cu consimmntul expres al tuturor titularilor. 21. Modurile de ncetare ale dreptului de proprietate comuna pe cote-pari obinuita sau temporara sunt: a. dobndirea unui drept exclusiv de ctre un coproprietar asupra ntregului bun; b. uzucaparea de ctre doi coproprietari; c. pierderea pariala a bunului comun; d. ncheierea unei convenii de rmnere in indiviziune. 22. Coprtaii pot ncheia o convenie de rmnere in indiviziune care: a. poate fi valabila pe o perioada de maxim 3 ani; b. poate fi rennoita prin acordul parilor pe o durata de maxim 5 ani, dar nu mai mult dect durata stabilita iniial de rmnere in indiviziune; c. poate fi rennoita nainte de expirarea duratei pentru care fusese ncheiata; d. poate fi rennoit. 23. Grniuirea este: a. aciunea real prin care reclamantul , proprietarul unui bun, contest n faa instanei de judecat c prtul are un drept real, dezmembrmnt al dreptului de proprietate cu privire la acel bun b. aciunea real prin care reclamantul solicit obligarea prtului la recunoaterea existenei unui drept real, dezmembrmnt al dreptului de proprietate, asupra imobilului proprietatea altei persoane, precum i obligarea prtului la respectarea acestui drept c. aciunea real prin care reclamantul solicit instanei s determine, n contradictoriu cu prtul, prin semne exterioare, ntinderea proprietilor prilor. d. aciunea real i petitorie intentat cu scopul de a stabili hotarul ntre proprietile nvecinate, indiferent dac acestea aparin sau nu unor titulari diferii 24. Condiiile exercitrii aciunii in grniuire sunt: a. proprietile limitrofe sa nu fie in litigiu; b. proprietile limitrofe sa fie divize; c. proprietile limitrofe sa fie indivize ; d. proprietile limitrofe sa aparin aceluiai proprietar.

25. Aciunea n revendicare este : a. aciunea real, petitorie, prin care reclamantul solicit instanei de judecat s-i recunoasc dreptul de proprietate asupra unui bun determinat i s-l oblige pe prt la restituirea posesiei bunului b. aciunea real prin care se apr posesia bunului c. aciunea petitorie prin care reclamantul contest c prtul are un drept real, dezmembrmnt al dreptului de proprietate cu privire la bunul pe care-l posed d. este aciunea real prin care reclamantul solicit instanei de judecat s stabileasc c este titularul unui dezmembrmnt al dreptului de proprietate 26. Obiectul material al aciunii n revendicare l constituie : a. bunuri imobile individual determinate b. bunuri mobile aflate n posesia nelegitim a prtului c. bunuri imobile sau bunuri mobile individual determinate, aflate n posesia nelegitim a prtului d. bunuri imobile generic determinate (res genera. 27. Aciunea n revendicarea unui bun mobil este imprescriptibil cnd se introduce mpotriva: a. detentorului precar b. posesorului de bun-credin c. terului de bun-credin d. hoului, gsitorului sau unui ter de rea-credin 28. Aciunea n revendicare mobiliar: a. este o aciune posesorie b. este o aciune personal i petitorie c. este o aciune real i petitorie d. este o aciune real 29. Pentru a fi aplicabil art. 1909 alin. 1 C. civ. si deci a se respinge aciunea in revendicare mobiliara, buna-credina trebuie sa existe: a. pe tot parcursul exercitrii posesiei; b. la momentul intrrii efective in posesia bunului mobil; c. la momentul ncheierii actului juridic chiar daca intrarea in posesie are loc ulterior; d. la momentul introducerii aciunii in revendicare. 30. Daca se revendica un bun mobil pierdut: a. paratul, pentru a ctiga, trebuie sa fi exercitat o posesie timp de peste 3 ani; b. reclamantul va ctiga daca titlul sau este preferabil titlului invocat de parat; c. reclamantul va ctiga numai daca pltete posesorului de buna-credina preul pe care acesta din urma l-a achitat gsitorului; d. nu prezint importanta sub aspectul regulilor aciunii in revendicare daca bunul se afla la gsitor sau la un ter dobnditor de buna-credina. 31. Cel care a pierdut sau cel cruia i s-a furat un lucru mobil: a. poate sa-l revendice de la hot sau gsitor numai in curs de 3 ani din ziua cnd l-a pierdut sau cnd i s-a furat; b. poate sa-l revendice in curs de 3 ani din ziua cnd a aflat la cine se gsete bunul de la cel care-l gsete, rmnnd acestuia recurs in contra celui de la care-l are; c. poate sa-l revendice in curs de 3 ani din ziua cnd l-a pierdut sau cnd i s-a furat, de la cel care-l gsete, ntorcnd acestuia preul ce l-a costat; d. nu poate cere restituirea bunului de terul posesor de buna-credina care l-a dobndit de hot sau gsitor cu o luna nainte, daca au trecut trei ani de la pierdere sau furt. 32. Aciunea in revendicare mobiliara: a. poate fi admisa daca este exercitata mpotriva posesorului de rea-credina; b. se va respinge in toate cazurile in care posesorul este de buna-credina; c. trebuie exercitata in toate cazurile in cel mult trei ani de la data pierderii posesiei bunului;

d. deroga de la regulile generale in toate cazurile. 33. Posesorul va obine respingerea aciunii in revendicarea bunului furat de la proprietar ori de cate ori: a. a fost de buna-credina la momentul intrrii in posesie, daca a cumprat bunul intr-un trg; b. au trecut mai mult de 3 ani de la data furtului; c. s-a ncrezut la data intrrii in posesie in aparenta de proprietar a celui care i-a vndut si predat bunul cu mai mult de 3 ani nainte de introducerea aciunii; d. a cumprat bunul de la o vindere publica, indiferent ca a fost sau nu de buna-credina. 34. Pentru admiterea aciunii in revendicare, reclamantul este suficient sa fac dovada dreptului sau de proprietate cu: a. certificatul de motenitor eliberat de notarul public competent; b. certificatul de sarcini fiscale care atesta plata la zi a impozitelor aferente bunului revendicat; c. un act translativ, constitutiv sau declarativ de drepturi care poate fi opus cu succes paratului; d. certificatul de legatar eliberat de notarul public competent. 35. In cadrul aciunii in revendicare avnd ca obiect un imobil: a. reclamantul ctiga ntotdeauna daca are titlu; b. paratul nu poate ctiga daca posesia sa este de rea-credina; c. reclamantul poate ctiga daca face dovada dobndirii dreptului sau prin uzucapiune; d. rstoarn sarcina probei atunci cnd paratul invoca in favoarea sa uzucapiunea. 36. Proba dreptului de proprietate in cadrul aciunii in revendicare imobiliara: a. are caracter absolut daca se face dovada unui mod originar de dobndire a proprietii; b. se poate realiza si printr-un titlu putativ; c. presupune, in toate cazurile, existenta unui nscris; d. se poate baza numai pe un titlu translativ. 37. In cadrul aciunii ce are ca obiect revendicarea unui imobil, cnd ambele pari prezint cate un testament, unul autentic si unul olograf, redactate de aceeai persoana si avnd ca obiect acelai imobil, atunci: a. va avea ctig de cauza partea care prezint testamentul autentic; b. va avea ctig de cauza partea care prezint testamentul cu data mai veche; c. va avea ctig de cauza partea care are testamentul cu data cea mai noua, numai daca acesta este cel autentic; d. va avea ctig de cauza partea care invoca testamentul cu data cea mai nou. 38. Aciunea in revendicare imobiliara: a. este imprescriptibila extinctiv in toate cazurile; b. se va admite in toate cazurile in care reclamantul are titlu; c. poate fi admisa daca imobilul revendicat a intrat in proprietatea statului in temeiul unui titlu nevalabil. d. poate fi admisa si daca bunul revendicat face parte din domeniul public al statului. 39. In cazul admiterii aciunii in revendicare imobiliara exercitata mpotriva unui posesor de bunacredina: a. imobilul se restituie liber de sarcinile cu care a fost grevat de parat; b. fructele culese pana la pronunarea hotrrii se cuvin paratului; c. paratul are dreptul la restituirea tuturor cheltuielilor; d. daca bunul a pierit fortuit, indemnizaia de asigurare nu se restituie. 40. In cazul admiterii aciunii in revendicare, posesorul de rea-credina este obligat sa restituie: a. fie bunul in natura, fie contravaloarea acestuia, la alegerea sa; b. toate fructele percepute ori, dup caz, contravaloarea fructelor nepercepute; c. numai fructele percepute dup intentarea aciunii; d. restituie numai contravaloare fructelor pe care le-a consumat ori nu le-a perceput din neglijenta sa.

41. Ca urmare a admiterii aciunii in revendicare, posesorul parat este obligat sa restituie bunul ctre adevratul proprietar: a. doar in msura in care bunul exista in materialitatea lui; b. in natura sau prin contravaloare sa, la alegerea paratului; c. in toate cazurile; d. in msura in care restituirea in natura mai prezint interes pentru reclamant. 42. Cheltuielile necesare sunt : a. acea categorie de cheltuieli care constau n sumele de bani sau munca depus pentru conservarea bunului b. acea categorie de cheltuieli care constau n sumele de bani sau munca depus pentru sporirea valorii bunului c. acea categorie de cheltuieli care constau n ameliorrile aduse bunului d. cheltuielile fcute de proprietar pentru revendicarea bunului 43. Posesia : a. se aplic drepturilor reale i drepturilor de crean b. este stpnirea de fapt a unui bun care, din punct de vedere al comportrii posesorului, apare ca fiind manifestarea exterioar a unui drept real c. este o stare de drept d. este o stare de drept care creeaz prezumia de proprietate 44. Pot forma obiectul posesiei: a. numai bunurile susceptibile de exercitare a unui drept real asupra lor, respectiv bunuri corporale, individual determinate, aflate in circuitul civil b. bunurile din domeniul public al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale c. bunurile comune d. universalitile de bunuri 45. Detenia precara exista atunci cnd: a. detentorul stpnete avnd ambele elemente ale posesiei; b. detentorul are doar un singur element al posesiei; c. detentorul vinde bunul stpnit; d. detentorul are animus dar nu are corpus. 46. Dobndirea posesiei se realizeaz prin : a. ntrunirea ambelor elemente constitutive b. ntrunirea elementului material corpus c. uzucapiune d. ntrunirea elementului intenional animus 47. Dobndirea elementului material al posesiei (corpus) se realizeaz prin: a. efectuarea unor acte materiale ascunse asupra bunului; b. efectuarea unor acte publice asupra bunului; c. svrirea unor acte de violenta asupra proprietarului ; d. intenia posesorului de a se comporta ca titularul unui drept real. 48. Dobndirea elementului intenional al posesiei (animus) se realizeaz prin: a. nstrinarea bunului de ctre posesor; b. conduita posesorului echivalenta cu cea a unui proprietar; c. nstrinarea bunului de ctre detentorul precar ; d. dobndirea elementului material. 49. Dovada posesiei se realizeaz prin: a. proba faptului ca cel care a nceput sa posede pentru altul aa va continua si dup proba contrara; b. prezumia de neprecaritate;

c. proba faptului ca cel care a nceput sa posede pentru sine aa va continua si dup proba contrarie; d. prezumia de neintervertire in titlu. 50. Protejarea posesiei se realizeaz prin: a. aciunea negatorie b. aciunea posesorie c. aciunea confesorie. d. aciunea n revendicare 51. Aciunea posesorie in complngere cere ndeplinirea urmtoarelor condiii: a. sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare; b. sa nu se fi mplinit termenul general de prescripie extinctiva de 3 ani; c. posesia sa fie viciata doar de un viciu ; d. posesorul sa fi stpnit bunul in temeiul unui titlu valabil. 52. Aciunea posesorie special reintegranda - : a. apr posesia mpotriva oricrei tulburri sau deposedri b. apr posesia atunci cnd deposedarea sau tulburarea s-a produs prin violen c. apr o posesie util d. apr numai o posesie dobndit n baza unui just titlu cu dat cert 53. Pentru ca posesorul s pstreze fructele produse de bunul posedat: a. fructele s nu fi fost percepute b. posesia s fie dobndit n baza unui just titlu c. posesorul s fi fost de bun credin d. nu are nici o importan buna sau reaua credin a posesorului 54. Posesorul de buna-credina: a. are dreptul la fructe daca a fost de bun-credin la momentul intrrii in posesie, chiar daca la momentul perceperii lor nu mai era de buna-credina; b. dobndete prin percepere numai fructele naturale si industriale; c. dobndete fructele civile prin percepere, astfel ca daca acestea devin scadente anterior admiterii aciunii in revendicare, insa nu sunt percepute de ctre posesorul neproprietar, ele vor reveni tot acestuia d. poate introduce aciune in complngere, daca ndeplinete si celelalte condiii prevzute de lege. 55. Posesorul de buna-credina: a. nu poate dobndi fructele daca a intrat in posesia bunului pe baza unui act ncheiat cu o alta persoana dect adevratul proprietar; b. poate exercita aciunile posesorii inclusiv mpotriva adevratului proprietar; c. dobndete fructele industriale sau civile zi cu zi; d. nu rspunde de deteriorrile bunului revendicat ce ii sunt imputabile. 56. Aprarea unui dezmembrmnt al dreptului de proprietate se face prin: a. n mod direct, prin aciunea n revendicare b. aciunea confesorie c. aciunea n grniuire d. aciunea posesorie 57. Pentru ca instana sa pronune stingerea uzufructului pentru abuz de folosina se cere referitor la atitudinea subiectiva a uzufructuarului: a. existenta dolului; b. existenta relei-credine; c. existenta neglijentei; d. existenta imprudentei.

58. Produc efecte juridice urmtoarele clauze referitoare la uzufruct: a. clauza cuprinsa intr-un testament prin care testatorul declara ca, la moartea sa, exerciiul dreptului de uzufruct ce ii fusese instituit de antecesorul sau, sa se transmit in favoarea otiei sale; b. clauza cuprinsa intr-un contract prin care proprietarul constituie un drept de uzufruct asupra unui imobil in favoarea unui descendent, iar la moartea acestuia, uzufructul sa se constituie in favoarea primului nepot ce l va avea acel descendent; c. clauza cuprinsa intr-o convenie prin care proprietarul constituie un drept de uzufruct asupra unui imobil in favoarea unui descendent, iar la moartea acestuia uzufructul sa se constituie in favoarea nepotului AB in vrsta de 2 luni; d. clauza prin care uzuarul cedeaz dreptul sau in favoarea unui ter. 59. Dreptul de uz : a. este un drept real principal care confer titularului atributele de posesie i folosin asupra unui bun mobil sau imobil al altei persoane, dar numai n msura necesar acoperirii nevoilor personale i ale familiei sale b. este un drept real imobiliar care are ca obiect o locuin i confer titularului posesia i folosina acestei locuine pentru el i familia sa c. este dreptul de a se bucura cineva de bunurile ce sunt posesia altuia, n tocmai ca nsui proprietarul lor, ns cu ndatorirea de a le conserva substana d. este un drept real principal care confer titularului atributele de posesie, folosin i dispoziie asupra unui bun mobil sau imobil al altei persoane, dar numai n msura necesar acoperirii nevoilor personale i ale familiei sale 60. Dreptul de abitaie : a. este un drept de uzufruct care are ca obiect o locuin b. este un drept real imobiliar conform cruia titularul are posibilitatea de a exercita atributele posesiei i folosinei asupra unui imobil cu destinaie de locuin, aparinnd altei persoane, dar numai pentru satisfacerea nevoilor personale de locuit i ale familiei sale c. confer titularului dreptul de proprietate asupra locuinei pentru el i familia sa d. este un drept accesoriu avnd ca obiect o locuin 61. Dup natura fondului, servituile sunt: a. rurale i urbane b. naturale i legale c. aparente i neaparente d. continue i necontinue 62. Sunt servitui legale: a. servitutea privind distana plantaiilor b. servitutea de scurgere a apelor naturale c. servitutea izvoarelor d. Grniuirea 63. n temeiul legii, dreptul de superficie se dobndete : a. cnd proprietarul unui teren convine cu o alt persoan ca acesta s amplaseze pe terenul su o construcie, o alt lucrare sau o plantaie b. cnd soii construiesc pe terenul bun propriu al unuia dintre ei c. prin uzucapiune d. prin legat 64. Just titlul, condiie speciala a uzucapiunii prescurtate: a. poate consta, in unele cazuri, intr-o hotrre judectoreasca; b. nu poate fi invocat daca este afectat de o cauza de nulitate; c. poate fi putativ daca uzucapantul imobilului a avut la data intrrii in posesie convingerea sincera ca posesorul anterior a dorit sa ii transmit proprietatea; d. poate consta intr-un contract de donaie ncheiat prin nscris sub semntura privata.

65. In materia uzucapiunii: a. nu poate fi invocata pe cale de excepie, ci doar pe cale de aciune; b. posesorul este considerat proprietar de la data mplinirii termenului uzucapiunii; c. justul titlu, in cazul uzucapiunii prescurtate, trebuie dovedit separat de buna-credina; d. tranzacia nu poate constitui just titlu pentru ca nu este asimilata actului translativ. 66. Jonciunea posesiilor reprezint: a. adugarea termenului posesiei actuale a posesorului a timpului cat bunul a fost posedat sau deinut de autorul sau; b. adugarea la termenul posesie actuale a posesorului a timpului cat bunul a fost posedat de ctre proprietarul sau; c. adugarea la termenul posesiei actuale a posesorului a timpului cat bunul a fost posedat de ctre o alta persoana; d. adugarea la termenul posesiei actuale a posesorului a timpului cat bunul a fost posedat de ctre autorul acelei persoane. 67. Sunt cauze de ntrerupere naturala a cursului prescripiei achizitive: a. recunoaterea dreptului a cruia aciune se prescrie fcuta de cel in folosul cruia curge prescripia; b. cererea de chemare in judecata; c. cererea de punere in executare silita a unei hotrri judectoreti; d. lipsirea posesorului mai mult de un an de folosina lucrului prin faptul unui ter. 68. Cnd doua bunuri mobile, aparinnd unor proprietari diferii, se unesc intr-unul singur, putndu-se despari si conserva fiecare in parte dup desprire, iar bunul care constituie partea principala este cu mult mai ieftin dect cel care constituie partea accesorie: a. totul format va aparine proprietarului bunului accesoriu; b. proprietarul bunului accesoriu poate cere desprirea bunurilor daca unirea s-a fcut fr tirea lui si numai daca prin desprire nu se vor produce daune bunului principal; c. proprietarul bunului accesoriu poate cere desprirea bunurilor daca unirea s-a fcut cu tirea lui si indiferent daca prin desprire se vor produce daune ale bunului principal. d. daca lucrul format se cuvine ambilor proprietari proporional cu materiilor ntrebuinate la facerea acelui lucru. 69. In materia accesiunii imobiliare artificiale: a. se poate recunoate constructorului un drept de retenie asupra construciei pana la plata integrala a despgubirilor ce i se cuvin; b. proprietarul terenului poate sa invoce accesiunea in termen de cel mult 3 ani de la data edificrii construciei; c. legea nu face nici o deosebire intre situaia constructorului de buna-credina si cea a constructorului de reacredina; d. Constructorul de buna-credina dobndete astfel un drept real. 70. Proprietarul terenului, in raport cu constructorul de rea-credina: a. poate invoca accesiunea, inclusiv in cazul in care sporul valorii fondului este mai mare dect valoarea materialelor si preul muncii; b. poate invoca un drept de retenie; c. nu este obligat la despgubire daca, dup ce a invocat accesiunea, cere constructorului demolarea construciei ; d. proprietarul terenului poate obliga pe constructor sa ridice acea construcie, chiar daca tia faptul ca acea persoana construia pe terenul sau, insa a rmas in pasivitate pana la finalizarea construciei. 71. In cazul in care proprietarul unui teren, invocnd accesiunea, dobndete proprietatea unei construcii ridicate de ctre o alta persoana: a. constructorul devine un creditor, avnd o creana in despgubire in toate cazurile; b. aceasta creana este prescriptibila in 3 ani de la data la care s-a finalizat construcia;

c. daca suma pe care proprietarul terenului trebuie sa o plteasc constructorului este mai mare si nu poate plti atunci el poate cere demolarea si ridicarea construciei; d. pana la achitarea despgubirilor, constructorul are un drept de retenie asupra construciei. 72. Cel care construiete cu buna-credina pe terenul unei alte persoane, fr acordul acesteia, poate: a. dobndi un drept de superficie fr acordul proprietarului terenului nainte de a trece termenul de uzucapiune; b. obtine de la proprietarul terenului contravaloarea materialelor folosite la construcie si costul manoperei sau valoarea care s-a adugat la valoarea fondului; c. dobndi prin hotrre judectoreasca, fr acordul proprietarului terenului, proprietatea asupra terenului aferent construciei, cu obligaia de a despgubi pe proprietarul terenului cu valoarea acestuia; d. cere valoarea materialelor si preul muncii din momentul pronunrii hotrrii judectoreti. 73. Proprietarul pmntului care a fcut plantaii sau a ridicat construcii cu materiale care nu i-au aparinut poate fi obligat de proprietarul materialelor: a. sa desfiineze construciile sau plantaiile si sa restituie in natura toate materialele care pot fi refolosite, iar pentru cele care nu pot fi refolosite sa plteasc contravaloare lor si eventual despgubiri, daca a fost de reacredina; b. sa respecte dreptul de proprietate al celui din urma asupra construciei sau plantaiei, daca a fost de reacredina; c. sa restituie valoarea materialelor si sa plteasc despgubiri; d. devine proprietarul plantaiilor sau construciilor numai daca a fost de buna-credina. 74. O construcie edificata pe propriul teren dar cu materialele altuia: a. face inaplicabil principiul accesiunii; b. nu permite proprietarului materialelor sa ceara restituirea acestora dect cu acordul proprietarului terenului; c. aparine proprietarului terenului numai daca acesta din urma a intrat cu buna-credina in posesia materialelor; d. obliga pe proprietarul terenului sa plteasc o suma de bani proprietarului materialelor egala cu aceea a creterii valorii fondului. 75. Daca o persoana ridica o construcie sau efectueaz o lucrare pe un teren in legtura cu care are convingerea ca ii aparine, atunci: a. proprietarul terenului poate obliga pe constructor sa ridice lucrarea sau construcia; b. proprietarul terenului poate invoca accesiunea pltind constructorului valoarea materialelor, preul muncii precum si valoarea sporirii fondului; c. proprietarul terenului, in cazul in care invoca accesiunea, poate fi obligat sa plteasc o suma de bani egala cu aceea a creterii valorii fondului; d. acesta isi poate valorifica dreptul sau numai pe calea unei aciuni in realizare. TEORIA OBLIGATIILOR 1. Sunt incapabili de a contracta (n general): a. minorii i majorii bolnavi psihic; b. interziii; c. minorii, interziii i alte persoane fizice prevzute expres de lege. d. toi cei care nu pot ncheia anumite contracte. 2. Contractele declarative de drepturi : a. sunt acele contracte care dau natere la drepturi i obligaii care nu au existat anterior b. sunt acele contracte prin care se constituie sau se transmite un drept real c. sunt acele contracte care au ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept preexistent d. sunt acele contracte prin care se transmite dreptul de proprietate sau un alt drept real 3. Reprezint contract juridic unilateral: a. actul juridic civil care reprezint manifestarea de voin a unei singure persoane.

b. actul juridic civil care reprezint voina concordant a dou persoane din care doar una se oblig. c. purga. d. testamentul. 4. Contractul solemn presupune: a. remiterea material a bunului. b. transferul dreptului de proprietate. c. materializarea consimmntului prilor ntr-un contract autentic. d. executarea imediata a obligaiei de predarea a bunului imobil. 5. Este dezinteresat acel contract care are ca efect: a. plata unei sume de bani; b. crearea unui serviciu creditorului fr a se micora activul debitorului; c. micorarea patrimoniului debitorului. d. predarea unui bun. 6. Contractul cu executare instantanee presupune: a. executarea contractului n mai multe rate; b. executarea obligaiilor imediat; c. executarea contractului n mod repetat. d. executarea obligaiilor fracionat. 7. Contractul aleatoriu presupune: a. existena unei obligaii certe; b. existena obligaiilor condiionate de un eveniment viitor i incert; c. existena unor drepturi determinate. d. existenta unor obligaii de diligenta. 8. Contractul comutativ presupune: a. cunoaterea existenei i ntinderii obligaiilor ab initio; b. existena unui contract valabil ncheiat; c. existena unei cauze licite. d. existenta capacitii depline de exerciiu. 9. Contractul de adeziune presupune: a. existena unui acord de voin; b. o parte s se oblige; c. existena unei voine care s fie urmat de acceptarea propunerii celeilalte pri. d. numai o parte sa i asume obligaii. 10. Prezint interes practic clasificarea contractelor dup modul de executare deoarece: a. calculul prescripiei extinctive este diferit, n sensul c la contractele cu executare succesiv se calculeaz pentru fiecare prestaie un termen de prescripie b. n cazul contractelor cu executare succesiv se aplic ca sanciune specific rezoluiunea c. n cazul contractelor cu executare imediat se aplic ca sanciune specific rezilierea d. calculul prescripiei extinctiv se face la fel, indiferent de modul de executare a contractului 11. n cazul ncheierii contractului prin coresponden, sistemul emisiunii (al declaraiunii): a. consider c acordul de voin s-a realizat n momentul n care destinatarul ofertei i-a manifestat acordul cu oferta primit, chiar dac nu a comunicat acceptarea sa ofertantului b. consider c momentul ncheierii contractului este acela n care acceptantul a expediat rspunsul su afirmativ, chiar dac rspunsul nu a ajuns la cunotina ofertantului c. consider c ncheierea contractului a avut loc n momentul n care rspunsul acceptantului a ajuns la ofertant, indiferent de faptul c ofertantul a luat sau nu cunotin de coninutul acestuia d. consider c momentul ncheierii contractului este acela n care ofertantul a luat cunotin de acceptare

12. n cazul ncheierii contractului prin coresponden, sistemul expedierii acceptrii: a. consider c momentul ncheierii contractului este acela n care acceptantul a expediat rspunsul su afirmativ, chiar dac rspunsul nu a ajuns la cunotina ofertantului b. consider c momentul ncheierii contractului este acela n care ofertantul a luat cunotin de acceptare c. consider c ncheierea contractului a avut loc n momentul n care rspunsul acceptantului a ajuns la ofertant, indiferent de faptul c ofertantul a luat sau nu cunotin de coninutul acestuia d. consider c acordul de voin s-a realizat n momentul n care destinatarul ofertei i-a manifestat acordul cu oferta primit, chiar dac nu a comunicat acceptarea sa ofertantului 13. n cazul ncheierii contractului prin coresponden, sistemul recepiei acceptrii de ctre ofertant (sistemul primirii acceptrii): a. consider c acordul de voin s-a realizat n momentul n care destinatarul ofertei i-a manifestat acordul cu oferta primit, chiar dac nu a comunicat acceptarea sa ofertantului b. consider c momentul ncheierii contractului este acela n care acceptantul a expediat rspunsul su afirmativ, chiar dac rspunsul nu a ajuns la cunotina ofertantului c. consider c momentul ncheierii contractului este acela n care ofertantul a luat cunotin de acceptare d. consider c ncheierea contractului a avut loc n momentul n care rspunsul acceptantului a ajuns la ofertant, indiferent de faptul c ofertantul a luat sau nu cunotin de coninutul acestuia 14. n cazul ncheierii contractului prin coresponden, sistemul informrii: a. consider c momentul ncheierii contractului este acela n care acceptantul a expediat rspunsul su afirmativ, chiar dac rspunsul nu a ajuns la cunotina ofertantului b. consider c momentul ncheierii contractului este acela n care ofertantul a luat cunotin de acceptare c. consider c ncheierea contractului a avut loc n momentul n care rspunsul acceptantului a ajuns la ofertant, indiferent de faptul c ofertantul a luat sau nu cunotin de coninutul acestuia d. consider c acordul de voin s-a realizat n momentul n care destinatarul ofertei i-a manifestat acordul cu oferta primit, chiar dac nu a comunicat acceptarea sa ofertantului 15. Locul ncheierii contractului: a. prezint importan n cadrul relaiilor de drept internaional privat, atunci cnd apare un conflict de legi n spaiu, pentru stabilirea legii aplicabile b. n cazul contractului ncheiat prin coresponden, avnd n vedere sistemul recepiei acceptrii, locul ncheierii contractului este acela unde se afl acceptantul ofertei c. determin momentul ncheierii contractului d. viciile de consimmnt se analizeaz n raport de locul ncheierii contractului 16. Potrivit principiului obligativitii contractului: a. contractul produce efecte numai fa de prile contractante b. conveniile legal fcute au putere de lege ntre prile contractante c. reprezint modul de a defini obligativitatea contractului n raport cu terii d. nerespectarea formei autentice este sancionat cu nulitatea absolut 17. n cazul contractului ncheiat prin telefon, locul ncheierii acestuia este: a. unde se afl ofertantul; b. unde se afl acceptantul. c. locul stabilit conform uzanelor locale. d. locul unde urmeaz s se execute prestaia principala. 18. n cazul stipulaiei pentru altul: a. prile contractante sunt numai promitentul i stipulantul; b. dac terul beneficiar decedeaz nainte de a accepta dreptul, acesta din urm nu se va transmite ctre motenitorii lui; c. stipulantul nu este ndreptit s l acioneze n justiie pe promitent pentru obligarea acestuia la executarea prestaiei ce o datoreaz terului beneficiar.

d. vorbim de un contract multilateral, nenumit. 19. n cazul stipulaiei pentru altul, terul beneficiar dobndete dreptul din momentul: a. ncheierii contractului ntre stipulant i promitent; b. n care terul a acceptat dreptul stipulat n folosul su; c. n care promitentul execut obligaia fa de ter. d. in care stipulantului i se comunica acceptarea dreptului de ctre ter. 20. Aciunea n simulaie: a. are ca scop rezilierea operaiunii juridice a simulaiei; b. poate fi exercitat de orice persoan care are interes s invoce n favoarea sa actul juridic secret; c. este supus prescripiei extinctive n condiiile dreptului comun. d. este o aciune in realizarea unui drept. 21. n materia simulaiei: a. actul secret (negotium) poate fi ncheiat i ulterior actului public; b. succesorul cu titlu particular al uneia dintre pri face parte din categoria terilor numai dac prin actul secret i s-a nclcat un drept propriu; c. dac exist un conflict ntre teri, vor avea ctig de cauz acei teri care cu bun-credin se ntemeiaz pe actul aparent. d. declararea n actul autentic notarial a unui pre al vnzrii mai mare dect cel real atrage nulitatea absolut att a contractului public, ct i a celui secret. 22. Ca regul, sanciunea n cazul simulaiei este: a. nulitatea relativ a actului juridic secret; b. inopozabilitatea actului juridic secret fa de terii de bun credin; c. inopozabilitatea actului juridic secret fa de teri, indiferent dac sunt de bun sau de rea credin. d. desfiinarea contractului secret, chiar daca acesta ndeplinete condiiile de valabilitate. 23. n materia simulaiei: a. dac exist un conflict ntre teri, vor avea ctig de cauz acei teri care invoc actul secret; b. terii, indiferent c au fost de bun ori de rea-credin, sunt ndreptii s invoce, n beneficiul lor i mpotriva prilor, efectele actului secret; c. admiterea aciunii n simulaie nu valideaz contractul secret dac, la ncheierea acestuia, nu au fost respectate toate condiiile de validitate. d. sunt ndreptii s exercite aciunea n simulaie numai terii de bun-credin. 24. Sunt teri n materia simulaiei: a. toate persoanele strine de simulaie; b. succesorii universali sau cu titlu universal ai prilor simulaiei, cu excepia cazului cnd prin actul secret li se ncalc drepturi proprii; c. creditorii chirografari ai prilor simulaiei. d. toate persoanele crora prile simulaiei nu le pot opune contractul secret. 25. Spre deosebire de aciune revocatorie, n cazul aciunii n simulaie: a. se urmrete desfiinarea unui act juridic ce corespunde voinei reale a prilor; b. insolvabilitatea debitorului constituie o condiie pentru admiterea aciunii; c. creditorul nu trebuie s probeze existena complicitii la fraud a celui cu care debitorul su a contractat. d. este prescriptibila extinctiv. 26. Excepia de neexecutare a contractului poate fi invocat numai dac: a. a fost sesizat instana; b. cocontractantul a fost pus n ntrziere; c. raportul contractual presupune o executare simultan a obligaiilor celor dou pri sau, cel puin obligaia prii creia i se opune excepia s fie exigibil la data invocrii excepiei.

d. presupune ca neexecutarea s fie total, nu i parial, chiar dac ar fi important. 27. Rezoluiunea: a. are ca efect principal desfiinarea retroactiv a contractului; b. este un efect specific tuturor contractelor sinalagmatice; c. intervine ori de cte ori exist o neexecutare a obligaiei asumate de una din prile contractante. d. nu produce efecte fata de teri. 28. Spre deosebire de rezoluiune, rezilierea: a. nu presupune un contract sinalagmatic valabil ncheiat; b. are n toate cazurile caracter judiciar; c. are ca efect doar ncetarea efectelor viitoare ale contractului. d. se poate aplica si contractelor unilaterale. 39. Constituie o condiie pentru ca instana s pronune rezoluiunea: a. neexecutarea obligaiei s fie imputabil debitorului acesteia; b. nici una din obligaiile reciproce i interdependente s nu fi fost executate, c. neexecutarea s se datoreze unui caz fortuit. d. sa existe o minima neexecutare a obligaiei de ctre debitor. 30. Dac ntr-un contract sinalagmatic cu executare dintr-odat prile au prevzut c n cazul n care o parte nu i execut culpabil obligaia asumat, contractul este desfiinat de plin drept: a. rezoluiunea opereaz fr a mai fi necesar ndeplinirea vreunei formaliti; b. rezoluiunea opereaz din momentul declaraiei unilaterale de rezoluiune a prii ndreptite; c. nu va opera rezoluiunea dac, nefiind vorba de o situaie n care debitorul este de drept n ntrziere, acesta execut tardiv prestaia datorat, dar nainte de a fi pus n ntrziere; d. instana judectoreasca poate acorda termen de gratie debitorului. 31. n cazul rezoluiunii judiciare: a. punerea n ntrziere a debitorului nu este obligatorie n toate cazurile; b. instana are posibilitatea s acorde debitorului un termen de graie pentru ca acesta s i execute obligaia; c. neexecutarea obligaiei de ctre una din pri poate s fie fortuit. d. instana nu poate sa verifice si sa aprecieze in ce msura neexecutarea obligaiei este importanta si grava. 32. Excepia de neexecutare reprezint: a. posibilitatea unei pri de a nu-i executa obligaia pn cnd cealalt parte nu-i execut propria obligaie; b. facultatea de a cere desfacerea contractului; c. posibilitatea de a rezilia contractul. d. posibilitatea creditorului de a pretinde in fata instanei judectoreti despgubiri. 33. Debitorul unei obligaii nscute dintr-un contract bilateral, obligaie care devine imposibil de executat: a. ca regul general, nu mai poate pretinde executarea obligaiei celeilalte pri contractante; b. suport riscul contractului n toate cazurile; c. este inut s plteasc despgubiri ctre cocontractant. d. poate fi invocata de partea care mpiedica executarea obligaiei ce revine cocontractantului. 34. n cazul contractelor translative de proprietate, riscul este suportat de: a. debitorul obligaiei imposibil de executat; b. dobnditorul bunului care are calitatea de proprietar; c. transmitorul lucrului, dac proprietatea se transmisese i el fusese pus n ntrziere cu privire la executarea obligaiei de predare. d. Partea care are calitatea de proprietar sub condiie suspensiva. 35. n cazul gestiunii de afaceri:

a. actele juridice ncheiate de gerant n nume propriu pot s depeasc limitele unui act de administrare b. gestiunea trebuie s fie util geratului c. geratul trebuie s aib cunotin de intervenia gerantului d. este vorba de un mandat tacit ntre gerat i gerant 36. Constituie condiii ale gestiunii de afaceri: a. gerantul s acioneze cu intenia de a administra interesele unei alte persoane b. gestiunea s fie util gerantului c. actele juridice ncheiate de gerant n nume propriu pot s depeasc limitele unui act de administrare d. gerantul s aib un mandat tacit dat de gerat, dac este vorba de acte juridice 37. n materia plii nedatorate, aciunea n restituire: a. este o aciune patrimonial b. este o aciune personal c. termenul de prescripie ncepe s curg de la data plii d. poate fi formulat numai de solvens 38. Obligaia de restituire a plii nedatorate nu exist n urmtoarele cazuri: a. n cazul obligaiilor civile imperfecte achitate de bun voie de ctre debitor b. n cazul n care plata a fost fcut unui incapabil c. dac plata s-a fcut n temeiul unui contract nul pentru nerespectarea formei autentice d. cnd plata a fost fcut de debitor, iar accipiens a distrus cu bun-credin titlul constatator al creanei sale 39. Termenul de prescripie al aciunii n restituirea plii nedatorate: a. curge de la momentul efecturii plii b. curge de la momentul cnd solvens a cunoscut sau trebuia s cunoasc mprejurarea c plata a fost nedatorat c. este de 6 luni d. aciunea este imprescriptibil dac plata s-a fcut n baza unui contract nul pentru cauz imoral 40. Proba gestiunii intereselor altei persoane: a. se face diferit dup cum obiectul ei const n fapte materiale sau acte juridice b. n toate cazurile poate fi dovedit prin orice mijloc de prob c. se poate dovedi numai cu acte juridice d. exclude proba cu martori 41. Prin efectuarea unei pli nedatorate: a. se nate un raport juridic n temeiul cruia solvensul devine creditorul unei obligaii de restituire pentru ceea ce a pltit b. se nate un raport juridic n temeiul cruia solvensul devine debitorul unei obligaii de restituire c. se nate o obligaie de restituire pentru accipiensul de rea - credin d. ntinderea obligaiei de restituire este determinat de prile raportului juridic 42. Plata lucrului nedatorat d natere la obligaii pentru solvens: a. solvens este obligat s restituie accipiensului toate cheltuielile fcute cu conservarea lucrului sau cele care au dus la sporirea valorii sale b. solvensul este obligat s restituie accipiensului de bun sau de rea credin cheltuielile necesare i utile c. solvensul este obligat s restituie i cheltuielile voluptuarii d. sovensul este obligat s restituie cheltuielile necesare i utile numai dac accipiens este de bun - credin 43. Efectele mbogirii fr just cauz: a. n toate cazurile restituirea se face n natur b. n principiu, restituirea se face n natur c. cel care i-a mrit patrimoniul va fi obligat la restituire, prin echivalent, dac bunul a pierit n mod fortuit pn n momentul intentrii aciunii d. dac bunul a fost vndut obligaia de restituire se stinge

44. Cel care i-a mrit patrimoniul fr vreun temei legitim, micorndu-se astfel patrimoniul unei alte persoane: a.este obligat s restituie bunul sau valoarea cu care s-a micorat patrimoniul celeilalte persoane, la momentul intentrii aciunii; b.este obligat s restituie bunul sau valoarea cu care s-a mrit patrimoniul, iar aceast mrire trebuie apreciat la momentul n care a avut loc creterea valorii patrimoniului; c. nu este obligat s restituie bunul cu care s-a mrit patrimoniul, dac acest bun a pierit fortuit pn n momentul intentrii aciunii; d.nu exist temei legal pentru a fi obligat la restituire. 45. Dac victima unei fapte ilicite, pentru care s-a angajat rspunderea civil delictual, este beneficiara unei asigurri de persoane, atunci pentru prejudiciul suferit de victim: a. se poate cumula suma primit de victim de la asigurator cu despgubirea datorat de autorul prejudiciului; b.autorul prejudiciului poate fi obligat numai la acoperirea diferenei dintre indemnizaia de asigurare i prejudiciu; c. autorul faptei ilicite nu mai poate fi obligat la vreo despgubire, cnd i el are calitatea de asigurat; d.Va fi obligat la plata ntregului prejudiciu. 46. Lipsa discernmntului, n materia rspunderii civile delictuale: a. exclude vinovia numai n cazul rspunderii pentru fapta proprie b. se prezum, pn la proba contrar, n cazul minorilor n vrst de pn la 14 ani c. echivaleaz cu absena factorului volitiv d. constituie o prezumie absolut n toate cazurile 47. Repararea prejudiciului: a. se poate realiza prin convenia prilor b. se poate realiza numai prin intentarea unei aciuni n justiie pentru plata despgubirilor c. prin convenia prilor se poate stabili numai ntinderea despgubirilor d. prin convenia prilor se poate stabili numai modalitatea de plat a despgubirilor 48. Pentru existena capacitii delictuale se cere: a. existena capacitii depline de exerciiu b. existena discernmntului c. existena capacitii de exerciiu restrnse d. ca autorul faptei ilicite s nu fie pus sub interdicie 49. Pentru a fi declanat rspunderea prinilor pentru fapta copiilor lor minori trebuie ndeplinite i condiiile: a. copilul s fie minor i s existe un raport de cauzalitate ntre fapta ilicit i prejudiciu; b.copilul s fi avut discernmnt n raport cu fapta svrit la data svririi ei; c. copilul s aib domiciliul sau locuina oriunde; d.copilul s fi comis fapta din impruden. 50. Dac mai muli prepui ai unor comiteni diferii au svrit mpreun o fapt ilicit prejudiciabil: a. victima poate s cear oricruia dintre prepui s acopere prejudiciul n totalitate; b. victima poate chema pe comitenii prepuilor s acopere prejudiciul, comitenii rspunznd, n acest caz, solidar; c. fiecare comitent rspunde ca garant fa de victim proporional cu contribuia prepusului su; d. oricare comitent poate acoperi prejudiciul n totalitate. 51. n materia rspunderii civile delictuale, lipsa discernmntului: a. exclude vinovia numai n cazul rspunderii pentru fapta proprie; b. se prezum, pn la proba contrar, n cazul minorilor n vrst de pn la 14 ani; c. este sinonim cu absena factorului volitiv;

d. nltur rspunderea civil. 52. Ct privete repararea prejudiciului n materia rspunderii civile delictuale: a. se repar att prejudiciul previzibil ct i cel imprevizibil; b. se repar numai paguba efectiv, nu i ctigul nerealizat; c. este obligatorie recurgerea la calea procedurii judiciare; d. se repar numai prejudiciul cert. 53. Rspunderea prinilor pentru fapta ilicit i prejudiciabil a copilului lor: a. revine, n cazul copilului adoptat, att adoptatorilor, ct i prinilor fireti; b. nu poate fi angajat dac ulterior svririi faptei prejudiciabile copilul a devenit major; c. se angajeaz indiferent dac minorul a acionat sau nu cu discernmnt; d. se poate rspunde n orice situaie. 54. n materia rspunderii comitentului pentru fapta prepusului: a. raportul de prepuenie trebuie s existe la data exercitrii aciunii de despgubire; b. dac ntre fapta prepusului i funciile ncredinate acestuia de ctre comitent nu exist nici o legtur, atunci rspunderea comitentului nu poate fi angajat; c. vinovia prepusului se prezum; d. dac prepusul a acionat sub comanda comitentului. 55. n materia rspunderii comitentului pentru fapta prepusului: a. victima nu trebuie s dovedeasc vinovia prepusului; b. comitentul este ndreptit s recupereze integral de la prepusul su despgubirile pltite victimei; c. regresul comitentului pltitor trebuie fundamentat pe actul juridic din care a izvort raportul de prepuenie; d. victima trebuie s dovedeasc prejudiciul pretins. 56. n materia rspunderii comitentului pentru fapta prepusului: a. se repar numai paguba efectiv, nu i beneficiul nerealizat; b. vinovia prepusului se prezum; c. raportul de prepuenie trebuie s existe la data svririi faptei ilicite; d. raportul de prepuenie s existe n form autentic. 57. Plata poate fi fcut: a. de orice persoan interesat; b. de codebitor sau de fidejusor; c. de orice persoan neinteresat; d. de persoana obligat. 58. Principiul indivizibilitii plii sufer excepii n cazul: a. decesului debitorului care las mai muli motenitori chiar cnd obligaia este indivizibil; b. cnd instana acord debitorului un termen de graie i dispune ealonarea plii; c. plii efectuate de teri sub beneficiu de discuiune; d. efecturii ei n totalitate. 59. Cnd obiectul plii este un lucru cert i determinat iar prile nu au stabilit locul la care ea trebuie efectuat plata se va face: a. la domiciliul debitorului; b. la domiciliul creditorului; c. n locul unde se gsea obiectul obligaiei la momentul ncheierii contractului; d. la sediul instanei. 60. Plata este portabil cnd se face: a. la domiciliul debitorului; b. la domiciliul creditorului;

c. la locul unde se gsea obiectul obligaiei la momentul ncheierii contractului; d. la un loc convenit de pri. 61. Cnd nu s-a artat prin convenie i nu este vorba de un lucru cert i determinat, plata se face: a. la domiciliul debitorului; b. la domiciliul creditorului; c. la locul unde se gsea obiectul obligaiei la momentul ncheierii contractului; d. la un loc convenit de pri. 62. Dac datoria este un lucru determinat numai prin specia sa: a. debitorul se poate libera numai dnd bunuri de cea mai bun specie; b. debitorul se poate libera numai dnd bunuri de cea mai rea specie; c. debitorul nu se poate libera, dnd bunuri de cea mai bun specie; d. debitorul se poate libera dnd bunuri de gen. 63. n cazul n care debitorul nu i-a achitat plata: a. instana poate acorda debitorului un termen de graie; b. instana este obligat s acorde un termen de graie dac debitorul cere aceasta; c. instana nu poate dispune ealonarea plii nuntrul unui termen de graie; d. instana poate dispune ealonarea plii n timp. 64. Debitorul care face o plat: a. cnd are o obligaie exigibil i una neexigibil poate imputa plata asupra obligaiei nescadente; b. cnd are o crean productoare de dobnzi i datoreaz suma mprumutat i dobnzi, poate face imputaia asupra capitalului dac creditorul consimte la aceasta; c. cnd are o crean productoare de dobnzi i datoreaz i suma mprumutat plus dobnzi, face imputaia cu prioritate asupra dobnzilor, n mod obligatoriu, chiar dac ar exista convenie contrar; d. cnd are o crean lichid nu poate imputa plata creditorului. 65. Cnd nici una dintre pri nu a fcut imputaia plata se imput astfel: a. dac o datorie este scadent i alta nescadent, plata se imput asupra celei pe care debitorul are mai mare interes s o sting; b. dac toate datoriile sunt scadente i deopotriv de oneroase, imputaia se va face asupra celei mai vechi dintre ele; c. dac toate datoriile au ajuns la scaden i au aceeai vechime, dar nu sunt deopotriv de oneroase, imputaia se face proporional asupra fiecreia dintre ele; d. dac toate datoriile nu sunt scadente dar sunt oneroase se imput n ordinea vechimii lor. 66. Debitorul se consider absolut liberat de plat: a. cnd creditorul remite debitorului titlul constatator al creanei care este un nscris sub semntur privat; b. cnd creditorul remite debitorului titlul constatator al creanei care este un nscris autentic; c. cnd creditorul remite debitorului titlul constatator al creanei care este o hotrre judectoreasc investit cu formul executorie; d. cnd creditorul confirm prin orice mijloc de prob. 67. Dac debitorul execut plata mai nainte de mplinirea termenului suspensiv: a. el face o plat nedatorat i este ndreptit s cear restituirea ei; b. el face o plat valabil i obligaia se stinge; c. el poate cere compensarea ei; d. poate beneficia de un bonus din partea creditorului. 68. n ceea ce privete evaluarea judiciar a despgubirilor n materia rspunderii civile contractuale: a. se repar, pentru ipoteza n care neexecutarea obligaiei se datoreaz cazului fortuit, numai prejudiciul previzibil la momentul ncheierii contractului, b. se repar att pierderea efectiv suferit, ct i ctigul nerealizat de creditor;

c. prejudiciul indirect este reparabil numai dac vinovia debitorului n neexecutarea contractului mbrac forma inteniei. d. poate urma regulile stabilite pentru rspunderea delictuala, deoarece aceasta reprezint dreptul comun in materie. 69. n materia rspunderii civile contractuale, n cazul evalurii legale a despgubirilor, dobnda legal: a. este datorat, n principiu, din ziua chemrii n judecat; b. este datorat, n principiu, din ziua notificrii; c. va fi acordat numai atunci cnd creditorul face dovada c prin ntrzierea n executare i s-a cauzat un prejudiciu. d. nu curge daca creditorul nu probeaz prejudiciul cauzat prin neexecutarea obligaiilor contractuale in sens larg. 70. n materia rspunderii contractuale, punerea n ntrziere a debitorului de ctre creditor: a. nu este necesar n cazul obligaiilor negative; b. are ca efect printre altele transformarea daunelor moratorii n daune compensatorii; c. poate fi fcut prin viu grai i publicare ntr-un jurnal mai rspndit. d. este instituita prin norme imperative, astfel ca prtile nu pot deroga. 71. La evaluarea judiciar a despgubirilor: a. instana de judecat va avea n vedere, la stabilirea despgubirilor, numai pierderea efectiv suferit b. debitorul este obligat s repare ntotdeauna numai prejudicial previzibil c. la stabilirea despgubirilor, instana de judecat, va avea n vedere att pierderea efectiv suferit ct i ctigul pe care creditorul nu l-a putut realiza d. modalitatea evalurii despgubirilor de ctre instana de judecat nu este reglementat legal 72. Judectorul nu este obligat s diminueze cuantumul clauzei penale: a. afar numai dac aceast diminuare o solicit debitorul care poate face proba executrii obligaiei; b. dac obligaia a fost parial executat; c. dect atunci cnd clauza penal este excesiv. d. daca prile dovedesc cu elemente intrinseci contractului ca intenia lor comuna a fost aceea de a insera de fapt un pact comisoriu de ultim grad. 73. Clauza penal nu se poate cumula cu executarea n natur: a. dect atunci cnd a fost stipulat pentru ntrzierea n executarea obligaiei; b. dect dac obligaia era afectat de un termen esenial care a trecut fr ca obligaia s fie executat; c. atunci cnd debitorul execut finalmente obligaia, chiar i n cursul judecrii procesului. d. daca debitorul dovedete intervenia unui caz fortuit. 74. Sunt moduri de stingere a obligaiilor care nu duc la realizarea creanei creditorului: a. compensaia b. confuziunea c. darea n plat d. imposibilitatea fortuit de executare 75. Compensaia este: a. mod de transmitere a obligaiilor b. mod de stingere a obligaiilor c. mod de transformare a obligaiilor d. mod de garantare a obligaiilor CONTRACTE SPECIALE 1. Promisiunea bilateral de vnzare-cumprare:

a. poate fi executat n natur prin pronunarea unei hotrri care s in loc de contract; b. trebuie ncheiat n form autentic, dac are ca obiect nstrinarea viitoare a unui teren; c. este translativ de proprietate de ndat ce beneficiarul cumprtor a pltit anticipat preul convenit; d. nu poate avea inserata o clauza referitoarea la arvuna. 2. n cazul vnzrii unui lucru viitor: a. cumprtorul nu va fi obligat s plteasc preul n caz de nerealizare a lucrului, cu excepia situaiei cnd ia asumat riscul nerealizrii; b. transferul proprietii opereaz, n principiu, de la data ncheierii contractului; c. nerealizarea lucrului afecteaz validitatea contractului. d. transmiterea proprietii are loc din momentul in care lucrurile au fost terminate, in stare de a fi predate 3. Obligaia de garanie a vnztorului contra eviciunii: a. exist numai fa de persoana cu are a ncheiat contractul; b. se transmite succesorului universal sau succesorilor cu titlu universal ai vnztorului; c. se transmite, n principiu, succesorului cu titlu particular al vnztorului. d. exist i cnd, dup vnzarea, dar nainte de nscrierea n cartea funciar, vnztorul constituie o ipoteca asupra imobilului i creditorul ipotecar trece la realizarea garaniei. 4. Garania contra viciilor lucrului vndut: a. este de esena oricrei vnzri; b. poate fi agravat prin voina prilor; c. este imprescriptibil extinctiv dac vnztorul a fost de rea-credin. d. exista numai dac viciul ascuns, existent in momentul ncheierii contractului se refer la substana sau la esena lucrului vndut. 5. Vnzare lucrului proprietatea exclusiv a altei persoane: a. este lovit de nulitate absolut n toate cazurile; b. transfer dreptul de proprietate n momentul ncheierii contractului n toate cazurile n care vnztorul este de bun-credin; c. este lovit de nulitate absolut dac ambele pri sunt de rea-credin. d. este sancionat cu nulitatea absolut dac cumprtorul a fost n eroare cu privire la calitatea de proprietar a cumprtorului. 6. n cazul vnzrii lucrului altuia: a. contractul nu poate fi desfiinat dac sunt ndeplinite condiiile aplicrii art. 1909 alin. 1 C.civ.; b. contractul este lovit de nulitate relativ n toate cazurile; c. contractul este lovit de nulitate absolut n toate cazurile. d. obligaia de garanie a vnztorului pentru eviciune nu subzist dac cumprtorul este evins de ctre adevratul proprietar nainte de a cere anularea actului. 7. Clauzele neclare ale vnzrii se vor interpreta n contra: a. cumprtorului; b. vnztorului; c. cumprtorului, dar numai cele referitoare la propriile obligaii. d. ambelor pri in mod egal. 8. n caz de eviciune consumat i total: a. echivalentul sporului de valoare dobndit de lucru ntre momentul ncheierii contractului i data deposedrii efective a cumprtorului; b. cumprtorul nu poate obine de la vnztor valoarea fructelor pe care le-a perceput dup ce a devenit de reacredin i pe care le-a napoiat terului evingtor; c. dac vnztorul a fost de rea-credina, el trebuie s suporte toate cheltuielile fcute de cumprtor cu lucrul, mai puin cheltuielile fcute de simpl plcere.

d. vnztorul este obligat s plteasc cumprtorului valoarea bunului la momentul eviciunii indiferent dac aceasta este mai mic sau mai mare dect preul primit. 9. Obligaia de garanie a vnztorului contra eviciunii rezultnd din fapta unui ter exist: a. indiferent dac este vorba de o tulburare de drept sau de fapt; b. indiferent dac vnztorul a cunoscut sau nu cauza eviciunii; c. i atunci cnd cumprtorul a cunoscut cauza eviciunii n momentul ncheierii contractului. d. in cazul in care tulburarea din partea terului este o tulburare de drept, are o cauza anterioara sau posterioara vnzrii, iar cumprtorul nu cunotea aceast cauz n momentul ncheierii contractului. 10. Obligaia de garanie contra viciilor lucrului vndut exist i n cazul: a. n care viciul nu exista n momentul transferului dreptului de proprietate, dar se ivete nainte de predarea lucrului vndut; b. vnzrii prin licitaie public fcut prin intermediul justiiei; c. n care, ntr-un contract de vnzare de drepturi succesorale, vnztorul s-a obligat s garanteze coninutul universalitii. d. in care cumprtorul descoper dup ncheierea contractului c, dei a contractat pentru o cldire din crmida, aceasta este din lemn. 11. Pentru a opera imediat (automat) transferul dreptului de proprietate din momentul ncheierii contractului de vnzare-cumprare, se cere ndeplinirea urmtoarelor condiii: a. vnztorul trebuie s fie un non dominus; b. trebuie s fie vorba de bunuri individual determinate; c. trebuie ca obiectul contractului s fie o universalitate juridic. d. trebuie ca prile s fi inserat o condiie rezolutorie. 12. n cazul obligaiei vnztorului de garanie contra viciilor lucrului vndut: a. dac cumprtorul a nstrinat lucrul vndut, aciunea redhibitorie nu poate fi exercitat ctre subdobnditor; b. dac vnztorul nu a cunoscut viciul lucrului vndut, el poate fi obligat numai la restituirea preului i a cheltuielilor vnzrii; c. dac lucrul vndut a pierit fin cauza viciilor, vnztorul este obligat, n toate cazurile, i la plata daunelorinterese. d. vnztorul rspunde dac viciile nu au fost cunoscute de cumprtor datorit lipsei de experien a acestuia, dei un om prudent i diligent le-ar fi descoperit. 13. Pentru a fi nul absolut, o vnzare sub condiie rezolutorie trebuie: a. s prevad restituirea lucrului ctre vnztor ntr-un anumit termen; b. s prevad posibilitatea vnztorului de a relua lucrul vndut, restituind preul i cheltuielile fcute de cumprtor, reluarea opernd cu efect retroactiv att mpotriva cumprtorului, ct i asupra terilor dobnditori ai lucrului, fructele percepute rmnd cumprtorului; c. sa prevad cntrirea, msurarea, numrarea lucrului vndut. d. trebuie ncheiat cu un minor ntre 14 i 18. 14. Donaia deghizat apare atunci cnd: a. actul public este un act cu titlu oneros; b. actul public este un contract cu titlu gratuit; c. actul public este o liberalitate. d. actul public este dezinteresat. 15. Donaia indirect este un act juridic ncheiat cu intenia: a. de a transmite un drept de proprietate cu titlu oneros; b. de a face o liberalitate pe calea unui act juridic altul dect contractul de donaie; c. de a face un act dezinteresat. d. de a ocoli condiiile de fond pentru donaii.

16. Donatorul este obligat: a. s predea lucrul potrivit clauzelor stabilite i s l pstreze pn la predare; b. s predea lucrul ntr-o stare corespunztoare destinaiei pentru care a fost druit; c. s efectueze reparaiile necesare nainte de predarea lucrului. d. sa garanteze pentru eviciune peste limita sarcinii. 17. Revocarea pentru survenien de copil: a. nu intervine dac donatorul avea un copil adoptat i ulterior, dup donaie, i se nate un copil; b. intervine chiar dac copilul se nate dup moartea donatorului; c. intervine i cnd copilul donatorului a fost conceput la momentul donaiei. d. nu intervine dac donatarul a intrat in posesia bunurilor druite i a fost lsat n posesia acelor lucruri i dup naterea fiului donatorului. 18. n cazul donaiilor, statul estimativ: a. poate fi ntocmit i printr-un nscris sub semntur privat, semnat ns de ambele pri; b. atrage sanciunea nulitii relative dac nu este ntocmit; c. reprezint o descriere i o evaluare cel puin global a bunurilor mobile corporale sau incorporale druite. d. este obligatoriu att pentru bunurile mobile druite, ct i pentru cele imobile. 19. Sunt clauze compatibile cu principiul irevocabilitii donaiei: a. plata unor datorii viitoare; b. donaia afectat de orice condiie; c. donaia afectat de un termen. d. substituiile fideicomisare. 20. Aciunea n revocarea donaiei pentru ingratitudine: a. are caracter strict personal; b. poate fi exercitat i de creditorii donatorului, pe calea aciunii oblice; c. poate fi exercitat de motenitorii donatorului oricnd. d. este supusa termenului de prescripie general in materia drepturilor reale. 21. Cnd donaia se ncheie ntre abseni: a. oferta i acceptarea se fac n form autentic; b. numai oferta se face n form autentic; c. numai acceptarea se face n form autentic. d. oferta se face ia forma autentica, iar acceptarea prin nscris sub semntur privat, cu data certa. 22. Revocarea donaiei pentru survenien de copil: a. opereaz dac donatorului i se nate un copil chiar i dup moartea sa; b. opereaz dac donatorul adopt un copil dup ncheierea contractului; c. opereaz dac donatorul se cstorete dup ncheierea contractului. d. nu intervine dac, n momentul ncheierii contractului de donaie, donatorul avea un copil conceput i acesta se nate. 23. Obiectul contractului de locaiune poate fi: a. orice fel de bun din domeniul public; b. orice fel de bun, mai puin cele care formeaz obiectul dreptului de proprietate industrial; c. orice fel de bun imobil proprietate privat. d. orice fel de consumptibil, dac contractul se ncheie cu titlu gratuit. 24. Obligatiile locatorului: a. trebuie s predea locatarului lucrul ntr-o stare corespunztoare destinaiei n vederea creia a fost nchiriat, afar de cazul n care prile au prevzut altfel; b. datoreaz garanie numai pentru viciile ascunse ale lucrului care provin din cauze anterioare ncheierii contractului de locaiune;

c. rspunde pentru viciile ascunse ale lucrului numai dac se face dovada c, n momentul ncheierii contractului de locaiune, cunotea existena lor. d. rspunde pentru viciile ascunse ale lucrului existente anterior contractului de locaiune. 25. Sublocaiunea este permis dac: a. exist clauz expres n contractul de locaiune; b. nu contravine clauzelor contractului principal; c. este ncheiat n form autentic. d. este acceptata de ctre locator. 26. Cesiune contractului de locaiune: a. este posibil numai dac n contractul de locaiune s-a prevzut n mod expres dreptul locatarului de a subnchiria ori de a cesiona contractul; b. permite cesionarului s l acioneze n judecat pe locator numai prin intermediul aciunii oblice; c. constituie o nstrinare a dreptului de folosin al locatarului ctre un ter. d. poate fi numai totala. 27. Tacita relocaiune nseamn: a. ncheierea unui nou contract de locaiune; b. plata n continuare a chiriei; c. rmnerea locatarului n folosina lucrului dup expirarea termenului i fr ca locatorul s-l mpiedice pe locatar. d. modificarea clauzelor contractului iniial. 28. Denunarea (concediul) unui contract de locaiune pe durat determinat: a. este lipsit de eficacitate dac nu a fost stipulat de pri sau prevzut expres de lege; b. este, n toate cazurile, nul dac nu a fost fcut cu respectarea termenului de preaviz; c. este un act juridic bilateral. d. nu produce efecte dac cealalt parte refuz primirea ntiinrii de denunare fcut prin intermediul executorului judectoresc. 29. Tacita relocaiune: a. opereaz atunci cnd durata contractului de locaiune nu a fost determinat de pri sau lege; b. nu poate fi exclus printr-o clauz contractual expres; c. nu opereaz atunci cnd locatorul a notificat concediul locatarului, dar acesta din urm a continuat s foloseasc lucrul dup expirarea termenului prevzut n contract. d. nu presupune rennoirea garaniilor n mod expres. 30. Regula simetriei formei implic: a. concordana de interese ntre mandatar i mandant; b. identitatea ntre forma procurii i forma actului juridic ce urmeaz s fie ncheiat; c. identitatea ntre mandatul tacit i cel aparent. d. mandatul trebuie s fie expres i constatat ntotdeauna printr-un nscris, pentru a fi valabil. 31. Mandatul este tacit atunci cnd: a. legea nu cere forma autentic pentru contractul de mandat; b. acesta rezult din mprejurri de fapt ce fac nendoielnic intenia prilor; c. mandatarul urmeaz s cumpere un teren. d. mandatarul este interesat la ndeplinirea mandatului fiindc astfel are dreptul la remuneraie. 32. Mandatarul: a. trebuie s aib capacitate de exerciiu deplin; b. nu poate renuna unilateral la mandat; c. este ndreptit s solicite obligarea mandantului la plata cheltuielilor fcute pentru executarea mandatului numai dac a fost ncheiat actul juridic pentru care s-a dat mandatul.

d. este obligat s plteasc dobnzi pentru sumele de bani rmase din cele primite de la mandant pentru executarea mandatului, din ziua n care, ncheind executarea mandatului, i-au rmas acele sume. 33. Mandatarul: a. datoreaz dobnzi, n cazul n care a ntrebuinat n interesul su sumele de bani cuvenite mandantului, din ziua ntrebuinrii, fr a fi nevoie de vreo punere n ntrziere; b. nu poate renuna la mandat n cazul n care mandatul este cu titlu oneros; c. rspunde de pieirea fortuit a lucrului deinut n baza mandatului n toate cazurile n care se dovedete c l-ar fi putut salva sacrificnd un lucru al su. d. este obligat s plteasc dobnzi pentru sumele de bani, din cele primite de la mandant pentru executarea mandatului, pe care le-a folosit n interes propriu, din ziua n care i-au fost ncredinate. 34. n materia contractului de mandat: a. capacitatea mandatarului se apreciaz n funcie de natura actului juridic care urmeaz a fi ncheiat; b. actele de administrare pot fi ncheiate numai n baza unui mandat special; c. Mandatul este special cnd este dat pentru un act strict personal al mandantului . d. n caz de pluralitate de mandatari, acetia sunt inui s rspund fiecare pentru actele ncheiate, adic divizibil. 35. Mandatul conceput n termeni generali d dreptul mandatarului: a. s nstrineze orice bun al mandantului; b. s se ocupe de toate treburile mandantului; c. s nchirieze apartamentul mandatarului. d. sa se ocupe de toate treburile mandantului. 36. Mandatul este n interes comun atunci cnd: a. mandatarul ncheie actul care formeaz obiectul mandatului n schimbul unei remuneraii; b. mandatarul ncheie actul care formeaz obiectul mandatului cu o ter persoan pe care tot el o reprezint; c. mandatarul este cointeresat alturi de mandant n ncheierea actul care formeaz obiectul mandatului. d. vizeaz situaia n care mandatarul ncheie actul juridic cu o ter persoan pe care tot el o reprezint. 37. Obligaia de a da socoteal presupune din partea mandatarului: a. darea n primire mandantului tot ce i s-a predat n virtutea mandatului pe care l-a executat; b. posibilitatea mandatarului de a ntrebuina n interes propriu banii mandantului fr s fie obligat la dobnzi; c. posibilitatea de a culege i ntrebuina n interes propriu fructele produse de bunurile mandantului. d. posibilitatea fiecrui mandatar, dac exista mai muli mandatari mputernicii pentru aceeai operaiune, de a executa singur mandatul. 38. Sumele de bani cuvenite mandantului i ntrebuinate de mandatar n propriul folos produc dobnzi de la data: a. cnd mandantul a cerut acele sume; b. ntrebuinrii acelor sume de ctre mandatar; c. introducerii cererii de chemare n judecat avnd ca obiect restituirea sumelor respective. d. pot fi solicitate oricnd de ctre mandant sau succesorii acestuia. 39. Mandantul trebuie s acopere mandatarului: a. toate cheltuielile necesare i utile generate de ndeplinirea mandatului, precum i pierderile suferite de mandatar ocazionate de mandat, pentru care nu i se poate imputa vreo culp; b. toate cheltuielile necesare i utile generate de ndeplinirea mandatului, mai puin pierderile suferite de mandatar ocazionate de mandat, pentru care nu i se poate imputa vreo culp; c. toate cheltuielile necesare i utile generate de ndeplinirea mandatului, precum i pierderile suferite de mandatar fr legtur cu mandatul, pentru care nu i se poate imputa vreo culp. d. dobnzi la sumele avansate de mandatar, dobnzi ce curg in toate cazurile de la data cererii de restituire a cheltuielilor, cerere formulata de mandatar.

40. Comodatarul este rspunztor: a. dac lucrul mprumutat s-a deteriorat prin folosirea lui de ctre o ter persoan creia i l-a ncredinat cu orice titlu; b. chiar dac deteriorarea lucrului este consecina folosirii potrivit destinaiei i fr culp din partea sa; c. chiar dac deteriorarea lucrului s-a produs din caz fortuit; d. nu este rspunztor n nici o situaie. 41. Dreptul de retenie al comodatarului se nate pentru: a. compensarea unei creane anterioare mprumutului de folosin ce o are mpotriva comodantului; b. plata cheltuielilor extraordinare, necesare i urgente fcute pentru conservarea lucrului; c. plata tuturor cheltuielilor fcute cu lucrul; d. plata cheltuielilor fcute n folosirea lucrului. 42. Comodantul poate cere restituirea lucrului: a. nainte de mplinirea termenului stipulat; b. dup ndestularea trebuinelor comodatarului, dac nu s-a prevzut un termen; c. numai printr-o aciune n revendicare; d. numai printr-o aciune nepatrimonial. 43. n cazul mprumutului cu termen, prescripia ncepe s curg: a. la data naterii raportului juridic; b. la expirarea termenului; c. dup satisfacerea trebuinelor mprumutatului; d. la data stabilit de pri n contract. 44. Depozitarul trebuie s se ngrijeasc de paza lucrului depozitat: a. cu mai mult grij dect de lucrurile proprii; b. cu aceeai grij ca de propriul lucru; c. i n caz de for major; d. cu diligena unui bun proprietar. 45. Depozitul neregulat are ca obiect: a. bunuri frugifere i indivizibile; b. bunuri fungibile i consumptibile; c. bunuri nefungibile i neconsumptibile; d. bunuri fungibile i neconsumptibile. 46. Inserarea unui termen de restituire ntr-un contract ce are ca obiect o sum de bani conduce la calificarea contractului drept: a. depozit; c. mandat; b. mprumut de folosin; d. mprumut de consumaie. 47. Dreptul la rent al creditorului: a. este imprescriptibil; b. se prescrie n termenul special de 6 luni; c. se prescrie n termenul general de 3 ani; d. se prescrie n termenul general de 30 de ani. 48. Contractul de tranzacie presupune: a. intenia prilor de a continua litigiul; b. existena unui drept ndoielnic; c. nereciprocitatea concesiilor; d. o succesiune nedeschis.

49. Efectele extinctive ale tranzaciei vizeaz: a. imposibilitatea prilor de a formula noi pretenii cu privire la drepturile tranzacionate; b. imposibilitatea de a pune n executare silit tranzacia consemnat ntr-o hotrre judectoreasc de expedient; c. imposibilitatea tranzaciei de a fi just titlu pentru uzucapiunea scurt; d. imposibilitatea de a folosi situaia consimit astfel cu autoritate de lucru judecat. 50. n ce privete nulitatea tranzaciei: a. nu poate fi cerut dac prile de bun-credin au avut n vedere un proces soluionat deja; b. nu poate fi reinut eroarea asupra naturii pagubei suferite; c. nu constituie eroare asupra obiectului, eroarea asupra cuantumului prejudiciului; d. nu poate intervine pentru dol.