Sunteți pe pagina 1din 9

ISTORIA ZILEI INTERNATIONALE A FEMEILOR Ziua de 8 martie este rinduita de Lenin Un material de Diacon Prof. Dr.

Andrei Kuraev (Moscova) tradus de colectivul Revistei EKKLESIA http://www.misiune-ortodoxa.ro/articole-din-arhiva/opinii/trebuie-sa-sarbatorim-ziua-de-8martie.html La nceputul secolului XX, femeile din toate rile s-au unit pentru a-i apra drepturile i a cere dreptul la vot. Crearea unei zile internaionale a femeilor a fost propus pentru prima oar n 1910, n timpul Conferinei internaionale a femeilor de ctre Clara Zetkin. Data nu a fost totui fixat. Abia ncepnd cu 1917, cu prilejul grevei muncitoarelor din Sankt Petersburg, tradiia de 8 martie s-a nscut. Dup 1945, Ziua Internaional a Femeii a devenit o tradiie n lumea ntreag. Se spune c originile dateaz de la nite evenimente tragice din America. n ziua de 8 martie 1857, la New York, angajatele din fabricile de textile au intrat n grev i au cobort n strad pentru a cere condiii mai bune de lucru, cree i un salariu egal cu cel al brbailor. Poliia a intervenit n for mpotriva lor. Expertele n istorie Lilliane Kandel i Franoise Picq au susinut n 1982 c evenimentele respective nu ar fi avut loc i c ar fi fost inventate pentru a da rdcini americane tradiiei de 8 martie. Relatrile s-au bazat pe manifestaiile din 1908 i 1909 din SUA. Originea acestei zile ar rezida n lupta femeilor pentru dreptul la vot, condiii mai bune de lucru i egalitatea ntre femei i brbai care au frmntat Europa la nceputul veacului XX. n august 1910, la Copenhaga, a avut loc a 2-a conferin a femeilor socialiste, care a reunit sute de femei din 17 ri. Prima avusese loc n 1907, la iniiativa ziaristei germane Clara Zetkin, care conducea din 1890 revista Die Gleichheit (Egalitatea). n timpul conferinei, Zetkin propune, pentru prima oar, ca femeile din toate rile s organizeze n fiecare an o zi a lor, care s serveasc pentru dreptul la vot. Propunerea a fost imediat adoptat. Data zilei nu a fost ns fixat. La 8 martie, n Rusia, femeile au manifestat pentru a cere pine i ntoarcerea soilor de pe front. De atunci este instituit tradiia de 8 martie, asociat cu srbtorirea primei zile a revoluiei ruse. Feminismul anilor 70 face ca Ziua Internaional a Femeii s fie recunoscut oficial n 1977 de Naiunile Unite. http://www.gorjeanul.ro/pulsul-zilei/istoricul-zilei-de-8-martie.html ISTORIA ZILEI INTERNATIONALE A FEMEILOR punct de vedere istoric, aceasta zi a fost una care a adus impreuna femeile, pentru demonstratii si actiune politica globala. Aceasta mostenire continua, in ciuda incercarilor de a incadra Ziua Internationala a Femeilor in termeni individualisti, ca o sarbatoare comerciala, sau doar ca o oportunitate de a oferi unei femei o felicitare. Mai jos poti gasi un scurt istoric al acestei zile si mai multe link-uri pe web care furnizeaza informatii suplimentare despre inceputurile radicale ale sarbatoririi acestei zile, precum si de legatura ei cu lupta femeilor pentru dreptate sociala si pace. Poti, de asemenea, afla despre evenimente globale sau locale, resurse de organizare si instrumente de instruire. Sarbatoreste Ziua Internationala a femeilori devenind implicata (sau implicat) - si transmite si altora informatiile! In diferitele sale forme, Ziua Internationala a femeilor exista de mai mult de 90 de ani.

Ideea infiintarii unei zile internationale a femeilor a aparut la inceputul secolului 20, in mijlocul industrializarii rapide a lumii si a expansiunii economice, procese care au condus la proteste legate de conditiile de munca. * Femei din fabricile textile si de confectii au organizat un astfel de protest in 8 martie 1857 in New York City. Muncitoarele au protestat impotriva a ceea ce ele considerau ca fiind conditii proaste de lucru si salalarii mici. Protestatarele au fost atacate si dispersate de catre politie. Aceste femei si-au infiintat, in aceeasi luna, dar doi ani mai tarziu, primul sindicat muncitoresc. * Pe 8 martie 1908, Societatea Femeilor Social Democrate din New York a sponsorizat o intrunire a maselor pe tema drepturilor femeilor. * In 1910, la Conferinta Femeilor Socialiste din Copenhaga, a fost aprobata o zi internationala pentru a celebra pacea si castigarea dreptului la vot de catre femei. * Inspirata de o comemorare in America a femeilor care muncesc, socialista germana Klara Zetkin a organizat Ziua Internationala a Femeilor (ZIF) in 1911. Pe 19 martie, socialiste din Germania, Austria, Danemarca si alte tari europene au organizat greve si marsuri. Feminista si revolutionara rusa Aleksandra Kollontai, care a ajutat la organizarea evenimentului, l-a descris ca pe o mare de femei clocotind si vibrand la unison. * Pe masura ce nou nascutul eveniment anual lua amploare, el a preluat cauza pacii, precum si pe cea a drepturilor femeilor. In 1915, Zetkin a organizat o demostratie in Bern, Elvetia, pentru a grabi incheierea primului razboi mondial. Femei aflate de ambele baricade ale razboiului au participat. * Pana in 1917, ZIF era sarbatorita in zile diferite in intreaga lume. * Apoi, in 1917, 8 martie a fost identificata ca Zi Internationala a Femeilor deoarece in acea zi in Rusia mii de femei si-au parasit casele si fabricile ca sa protesteze impotriva ratiilor de hrana extrem de mici, preturilor foarte ridicate, razboiului mondial si cresterii continue a suferintelor prin care trebuiau sa treaca (aceasta a fost greva pentru paine si pace care, in combinatie cu alte proteste care au izbucnit intre 8-12 martie, a dus la Revolutia din Februarie ce a fortat tarul Nicolae al II-lea sa abdice.) * Printre alte evenimente istorice, 8 martie comemoreaza incendiul de la Fabrica Triangle Shirtwaist (New York, 1911), unde peste 140 de femei si-au pierdut viata. * In 1921, 8 Martie a fost in mod oficial si global declarata Ziua Internationala a Femeilor, atunci cand reprezentantele bulgare in Secretariatul International al Femeilor din Internationala Comunista au propus ca ziua sa fie sarbatorita in mod uniform pe toata suprafata planetei. In timp ce Ziua Internationala a Femeilor se sarbatoreste, acum, in mod global, pe 8 martie, exista cateva tari care celebreaza o Saptamana Internationala A Femeilor, iar Statele Unite sarbatoresc Luna Internationala a Femeilor. * Demonstatiile din Rusia marcand Ziua Internationala a Femeilor s-au dovedit a fi prima etapa a Revolutiei Ruse din 1917. Dupa Revolutia din Octombrie, Kollontai l-a convins pe Lenin sa declare aceasta zi ca sarbatoare oficiala, iar in timpul perioadei sovietice femeia muncitoare si eroica a continuat sa fie sarbatorita in aceasta zi. * Ziua este inca sarbatorita in mod oficial in Rusia (ca si in Belarus, Macedonia, Moldova si Ucraina) in principal ca Zi a Mamei- cu felicitari, flori si cadouri pentru femei din partea copiilor, barbatilor si altor femei. * In Occident, Ziua Internationala a femeilor a fost comemorata in anii 1910 si 1920, dar

si-a pierdut, mai apoi, din importanta. Traditia a fost reinviata in anii 60, o data cu amploarea pe care a luat-o feminismul, dar fara asocierea acestei sarbatori cu socialismul. In 1975, care a fost desemnat Anul International al Femeilor, Natiunile Unite au confirmat aceasta zi si au inceput sa sponsorizeze, in mod oficial, Ziua Internationala a Femeilor. * Astazi, diverse evenimente celebreaza, in toata lumea, realizarile sociale, politice si culturale ale femeilor. Cei care ne-am format prin cartile de istorie din timpul comunismului nu stiam mai nimic oficial despre lupta anticomunista, despre crimele regimului, cum nu stiam nici despre miscarea pentru democratie si drepturile omului. Sarbatoream eroii luptei de clasa, iar o data cu comunismul nationalist, eroii luptei de neatarnare. Comunismul a trecut, din fericire pentru multi dintre noi. Patriarhatul nu. Continuam sa ne formam copiii in carti de istorie mai putin axate pe evolutia miscarii pentru democratizare si drepturile omului si deloc axate pe istoria drepturilor femeilor. Perpetuam ignoranta. Felul in care sarbatorim in genere ziua de 8 Martie este expresia vie a necunoasterii. Unii cred ca este o sarbatoare comunista si refuza sa o ia in seama. Cei mai multi accepta cu voiosie un 8 Martie cu sens complet deturnat. Pentru ei, si mai ales pentru ele, 8 martie e ziua mamei, iubitei, sotiei, prietenelor, colegelor, sefelor, ziua omagiilor, pupaturilor de maini, florilor, chefurilor si cadourilor pentru femei. Tranzitia a adaugat acestor fantezii flatante si voioase, posibilitati mai exotice: femeile cu bani merg la striptease masculin unde se pot dezlantui ca la Saturnalii, sarbatorind egalitatea in destrabalare. Daca am avea vointa politica si culturala sa ne intoarcem la sensurile firesti ale Zilei Internationale pentru Drepturile Femeilor, am sarbatori altceva si altfel. Aceasta zi a fost initiata in 1910 la Copenhaga. Ea onoreaza miscarea femeilor pentru egalitate in drepturi si egalitate de sanse. A inceput sa fie sarbatorita prima oara in 1911 in Austria, Danemarca, Germania si Elvetia si marcheaza momentul in care reflectam la progresul pe care l-a facut miscarea pentru drepturile femeilor, dar si ce mai avem de facut. Este ziua in care sarbatorim curajul si vointa inaintaselor si inaintasilor nostri carora le datoram recunoasterea drepturilor si a demnitatii noastre ca oameni si cetateni femei. Este ziua in care un parinte roman i-ar putea scrie fiicei sale urmatoarea scrisoare: Fiica mea, daca te nasteai in Romania inainte de 1929 nu aveai nici un fel de drepturi politice, nu aveai multe din drepturile civile recunoscute barbatilor, nu aveai acces la cele mai multe profesii, chiar daca aveai studii superioare (nu orice studii, ca nu aveai voie) si erai instarita. Orice barbat, fie el si analfabet, avea drepturi. Erai tratata ca om de rangul doi si noncetateana. In 1929, datorita eforturilor de peste o suta de ani ale miscarii feministe romanesti si unor femei extraordinare ti se recunostea dreptul de vot la alegerile locale. Iti pomenesc doar cateva dintre ele, caci nu ai de unde sa le stii din cartile de istorie, nici macar din numele strazilor sau din statui: Eleonora Stratilescu, Eugenia Ianculescu, Adela Xenopol, Sofia Nadejde, Cecilia Cutzescu-Stork, Calypso Botez, Alexandrina Cantacuzino. In Constitutia lui Carol al II-lea ti s-a recunoscut inutil dreptul de vot la alegerile generale, caci ai fi trait sub doua dictaturi. In comunism ai fi fost obligata sa muncesti pentru stat si pentru casa, iar statul ar fi pus stapanire pe tine ca femeie si potentiala mama. Libera nu erai, cum nu erau nici barbatii. Practic, ai fi votat in alegeri libere pentru prima oara in 1990, an in care incepea istoria ta reala de cetateana. Ai recuperat drepturile la nediscriminare si egalitate de sanse, dreptul de a fi protejata de bataile si abuzurile partenerului, de a nu fi hartuita sexual de sefi, nu

fiindca asa au gandit politicienii nostri barbati, prea multi misogini, care continua sa ocupe 90% din teritoriul deciziei politice, ci fiindca europenele din Vest au obtinut toate acestea in anii cand noi traiam in comunism, iar UE ne-a obligat sa le includem in legislatie. Aveai sanse nule sa capeti ceva la marea privatizare si sa devii capitalista. In schimb acum ai mai multa scoala decat barbatii de varsta ta, dar asta conteaza mai putin in venituri. Castigi cu o treime mai putin decat barbatii si lucrezi in domeniile prost platite: educatie, sanatate, cultura. Poti in schimb sa faci menaj sau sa fii culegatoare, chiar si prostituata in Vest. Vei contribui la PIB mai mult, dar vei primi la fel de putin. Ajuti statul, dar el nu va ajuta copiii tai ramasi acasa. Cu ceva sanse, ai putea intra in politica. Daca esti activa si competenta, presa te asediaza mai abitir decat pe orice barbat, vanandu-ti sau inventandu-ti greseli pentru care vei plati peste masura. Vor tolera cu placere sa-ti arati sanii si coapsele, dar nu mintea. Te vei supune cutumei potrivit careia la noi legile se voteaza usor si se aplica greu. Multe din drepturile tale sunt drepturi de vitrina. Acolo vor ramane cata vreme te lasi pacalita cu omagii anuale in locul dreptatii de gen si al respectului pentru demnitatea ta ca femeie, om si cetateana. Diacon Prof. Dr. Andrei Kuraev (Moscova) Suspiciunea fa de aparene este una din virtuile cretine. Fr a cerceta, se poate ncrede doar n Biseric, n rest cretinul trebuie sa fie suspicios. El nu trebuie s evite ntrebrile copilreti de felul: Ce facei? Unde m ducei? Fiind n afara Bisericii, te ntrebi: unde am nimerit? Eti luat de mn i mpins n hor: Joac! Dar dac hora e ncins n jurul unui idol? Sau sub picioarele unde dansezi e un loc sfnt n cretinism nu se admite ca cineva fr cunotin de cauz s sar cu capul n fntn . n caz contrar, putem repeta o ntmplare ce s-a petrecut pe timpul lui Iulian Apostatul. Iulian domnea dup mpratul Constantin, adic dup ce o mare parte din Imperiu a primit cretinismul. Dar noul mprat a dorit s ntoarc Imperiul napoi cu faa spre pgnism i a recurs la un iretlic. Dup un obicei strvechi, mpratul mprea banii ostailor. ns de data aceasta el a pus ntre tron i ostai un altar cu crbuni ncini i a poruncit ostailor mai nti s ard puin tmie i apoi s primeasc banii din mna sa. O mare parte din armat, din netiin a fost nelat, dar unii au descoperit vicleugul i, prefcndu-se bolnavi, au ocolit aceast capcan. Dup mprire, unii ostai stteau la mas. Unul dintre cretinii ce primiser banii n acest mod, lund cupa cu vin, a fcut asupra ei semnul crucii, la care alt osta i-a reproat : Cum poi binecuvinta vinul cu semnul crucii, cnd nu demult ai ars tmie Imperatorului? Oare nu te-ai lepdat de Hristos prin acest gest?. Auzind aceasta, muli din cei ce stteau la mas iau dat seama de ceea ce au fcut i au plns. Lsnd cheful, ei au alergat n pia strignd c sunt cretini i c au fost nelai de mpratul viclean. Ajungnd la palat, ei au cerut sa fie ari pe rug, pentru c ntinai fiind, s fie curai prin foc. ( Teodor, Istoria Bisericii 3,16-17) Dup cum vedem, cretinul ar trebui s fie cel puin curios: ce se ntmpl, totui, dup cortin? Uneori ns aceast cortin, privit de departe, arat ca un perete dup care nu mai este nimic. Dar chiar dac decoratorul se jur c peretele este real si c nu e un decor, iat c un amnunt iese la iveal i compromite toate jurmintele lui. Unele din acest fel de

amnunte m-au fcut s cercetez mai amnunit ziua de 8 Martie. M-am ntrebat: de fapt, ce facem n aceast zi? Este oare aceast srbtoare neutr cu privire la principiile cretine? n religie, ca i n cultur, exist un compartiment de cercetare: reconstrucia mitologic. Dup cum un arheolog, bazndu-se pe un fragment dintr-o coloan, reconstruiete aspectul unui templu, iar un istoric al religiei, dup o referire nensemnat, ncearc s refac un cadru religios cndva actual, tot aa i eu, bazndu-m pe detaliile ce au ajuns pn n zilele noastre, ncerc s gsesc motivul pentru care se srbtorete 8 Martie. ntruct aceast zi este unica frntur din dinozaurul sovietic care s-a mai pstrat, apar nrebri: De ce anume ea a supravieuit perioadei comuniste? Ce asocieri, gnduri, sperane erau legate de acea dat cnd srbtoarea de abia fusese inclus n calendar? Cunoatem istoria nfiinrii tutror srbtorilor comuniste, ca 1 Mai sau 7 Noiembrie, dar nu i 8 Martie. [...] Nu exist o versiune oficial n care s se explice de ce a fost aleas anume aceast dat pentru srbtorirea zilei internaionale a femeii. Muli ani de-a rndul, cnd se apropia ziua de 8 Martie, ntrebam istoricii i jurnalitii, ce se pregteau s scrie articole pe aceast tem, i chiar oameni de rnd: De ce srbtorim anume aceast zi? Dar de fiecare dat primeam aceleai rspunsuri: Aa a fost lsat sau Aa s-a hotrt. [...] De la sine, nu apar srbtori. n special, srbtorile comuniste au fost stabilite de persoane istorice reale. Cine dar ne-a nvat s srbtorim aceast zi? Cine i de ce? Putem reconstrui i nelege motivaiile acestor oameni? tiina, nainte de a propune ipoteze noi, arat de ce nu sunt satisfctoare argumentele vechi. De aceea voi explica de ce nu sunt de acord cu unele explicaii cu privire la 8 Martie. De exemplu, nu sunt de acord cu explicaia c aceast zi este ziua primverii. Nu ar fi mai corect ca ziua primverii s fie pe 1 Martie (cum serbeaz romnii, bulgarii, sau srbii), prima duminic din lun, sau ziua echinociului de primvar - 22 Martie? De ce primvara ar trebui sa vin pe 8 Martie? Dac este o zi a femeii, n-ar fi mai comod s se srbtoreasc n una din duminicile primverii i nu obligatoriu ntr-o zi care se nimerete n diferite zile ale sptmnii? Este aceast zi o amintire a unui eveniment istoric revoluionar? Nici o surs oficial nu confirm aceast presupunere. Nu e straniu c oamenii serbeaz o zi de care nu tiu mai nimic? Nu face aceasta posibil situaia n care cei invitai la o petrecere serbeaz una, iar organizatorii - cu totul altceva. Ei nu vor s descopere adevratul motiv al petrecerii: Bucuria noastr e mare i nu ne mpotrivim ca lumea s ne felicite, ns srbtoarea noastr nu e neleas tuturor. Totui dorim o srbtoare mondial, de acea, pentru ca toi s fie veseli i s ne felicite cu sinceritate, i vom da o alt denumire i o alt explicaie. Ce poate fi neneles i ascuns n aceast zi? Cu toii tim c 8 Martie este ziua internaional a femeii. De asemenea tim c femei snt n toate rile lumii. Cu toate acestea, n ultimii ani ne-am dat seama c aceast zi se serbeaz doar n rile fostei URSS i n unele ri foste socialiste. De ce n celelalte ri nu se serbeaz aceast zi? 8 Martie nu e ziua femeii, ci a unui tip de femeie - a femeii-revoluionar. Iat de ce n rile unde micarea comunist nu a prins rdcini, aceast srbtoare nu s-a pstrat.

Este neleas nevoia micrii revoluionare de a avea srbtorile proprii n locul unor srbtori populare, bisericeti sau naionale. Deasemenea este neleas i dorina de a trezi i ncrederea n tovarii de lupt. Destul de ingenioas a fost ideea de a ncadra n micarea revoluionar nu numai brbai muncitori, ci i femei, crendu-le i o srbtoare a lor. De ce ns ziua femeii-revoluionar a fost pus pe 8 Martie? Cine din liderii micrii a fost concediat? Cine a fost arestat? Cine din ei s-a nscut n aceast zi? Nici un rspuns De aici reiese c motivele crerii acestei srbtori nu au fost istorice, sociale sau publice. Ceva personal se asocia la fondatorii acestei srbtori cu aceast dat. O dat ce motivele au fost personale, ar trebui s cercetm mai ndeaproape persoanele, care de altfel ne sunt cunoscute nc din copilrie. Numai c abia nu demult ne-am permis s observm c nu doar apertenena la Internaional i ideile revoluionare erau comune pentru ei, ci i o legtur etnic. Internaionala, cum s-a constatat mai trziu, n mare parte era uninaional. Este un fapt fr de care nu se poate vorbi despre micarea revoluionar din Europa sf. sec. 19 - nc. sec. 20. Anume evreii au ridicat poparele mpotriva lumii violenei i au propus ca ea s fie distrus din temelie. S ne amintim de sprijinul organizaiei evreieti BUND n petrecera primului congres al Partidului Revoluionar Social-Democrat din Rusia. Comitetul Central al BUND-ului a luat parte activ n organizarea primului congres al partidului i s-a ocupat n special de partea organizatoric Cremer, care locuia n Minsk, avea o influen destul de mare n sesiunile congresului. Primul congres a avut loc chiar n sediul BUND-ului din Minsk. (olghin. Despre I congres al PRSDR // Slbiciunea socialismului. Revoluia din Rusia i evreii, A. Serebrenicov, sub ndrumarea lui A. I. Soljenin. Paris; M., 1995. p.27). Iat cum explic cauzele eurii revoluiei din 1905 V. Jabotinski, unul din liderii micrii sioniste din Rusia. mi amintesc c atunci gloatele erau n stare de orice. Un orator iscusit lar fi putut conduce uor la asaltul Odesei i la spnzurarea lui Dimitrie Neidgard pe stlpul unui felinar. ntr-adevr, oratorii erau ascultai cu sufletul la gur, numai c toi erau fee cunoscute cu ochii rotunzi, urechile mari i gura p i nici nu ncepea bine s vorbeasc c n gloat se auzea:sta-i jidan. Era o remarc, n nici un caz o exclamaie sau un rcnet, i n aceast remarc nu se gsea nici urm de rutate, doar c acest amnunt se lua n consideraie i imediat se observa cum temperamentul gloatelor scdea. n acele momente, poporul i oratorul trebuiau s fie una, ei ns nu aveau nimic comun cu Rusia, cu tradiiile ei - ei erau strini pentru popor. Evreii ieeau i vorbeau despre ceva, iar lumea i asculta fr ur, dar i fr nflcrare. Se observa c o dat cu ieirea primului orator-evreu, ruii concluzionau:Dac vorbesc jidanii, nseamn c doar pe jidani i privete. Se crea senzaia unei cauze strine, profitul creia l vor avea tot strinii. (Jabotinski V. Revoluia Iudeilor // Slbiciunea socialismului. p.485-486.) Acum s ne amintim de revoluia care a reuit bolevicilor. Se zice c Feldman, ntlnindu-se cu nite rani deputai, a zis: Curnd, tovari, n toat lumea se va instaura puterea sovietelor! La care primise un rspuns:Aa ceva nu va fi. De ce nu va fi? ntreb Feldman tulburat. Nu-s destui jidani. Recunoscnd omogenitatea etnic a revoluiei ruse, s ptrundem n vieile acestor oameni. nchipuii-v n locul Clarei etkin, s zicem. V-a venit n gnd s nfiinai o grupare revoluionar de femei, s folosii fora feminin n lupta contra exploatatorilor capitaliti. Pentru o consolidare i o propagand mai bun a acestei micri, avei nevoie de o zi simbolic, care ar fi ziua Femeii-Revoluionar.

Revoluia, dup cum se tie, pornete dintr-un patos religios. Ea nsi este un mit, iar unui mit i este caracteristic s aib antecedente. Aciunea prezent ar trebui s readuc n actualitate un oarecare model din mitologia veche. Instinctul mitic al revoluiei pune ntrebarea astfel: Au fost n istorie femei care au ridicat poporul n lupta contra tiraniei i au avut succes? Rugnd un european s dea un nume de femeie-lider, el negreit va rspunde: Ioana dArc. Dar Clara etkin e evreic i pentru ea mai familiare sunt asocierile cu evenimentele din istoria poprului su. Pentru evrei Ioana dArc se asociaz cu Estera din istoria biblic. De acea, atunci cnd Partidul a pus problema nfiinrii unei srbtori feminine, Clara etkin i-a adus aminte de Estera. Cu multe secole n urm Estera i-a salvat poporul de mnia unui tiran. Istoria aceasta este prezent nu numai n Biblie. Esterei i este nchinat cea mai vesel srbtoare a evreilor Srbtoarea Purim. Ea se serbeaz la sfritul lunii februarie - nceputul lui martie. Aceast srbtoare nu are o dat fix (ca i Patele cretin) i e posibil c n anul cnd s-a nfiinat ziua internaional a femeii Purimul a coincis cu 8 Martie. A schimba n fiecare an data ar fi fost incomod, de aceea s-a hotrt ca ziua femeii-revoluionar s se serbeze aparte de Purim. Indiferent de aceasta ns, n fiecare an ziua de 8 Martie este o chemare a lumii de a slvi Femeia-Lider - pe Estera, adic a serba Purimul. Aceast idee ar fi fost cel puin ingenioas, dac srbtoarea Purim ar fi asemenea Srbtorii Seceriului. Dar aceasta nu este o srbtoare religioas. Enciclopedia Ebraic menioneaz: srbtoarea nu este motivat de Templu sau de un alt eveniment religios. (Enciclopedia Ebraic, M. Terra, 1991.v.13, p. 123) S-a sfrit robia babilonian. Drumul spre cas era deschis, dar doritori de a se ntoarce erau mai puini dect s-a ateptat (din Rusia - socotit nchisoare a popoarelor- de asemenea au plecat cu mult mai puini evrei dect i-ar fi dorit liderii micrii sioniste). Muli i-au deschis afaceri i treburile nu mergeau prost. Ei nu doreau s piard totul n schimbul ntoarcerii. Mii de familii evreieti au rmas s triasc n diaspora pe ntreg teritoriul Imperiului Persan, ntro stare departe de a fi numit robie. Perii mirai se ntrebau: armata babilonian a cucerit Ierusalimul sau evreii au invadat Babilonul? Aman - ministrul aprrii, merge la mpratul Artaxerxe i-i prezint situaia.Timpurile nici pe departe nu erau cretine i evident c reacia mpratului a fost categoric: s fie nimicii toi evreii din imperiu.Vestea poruncii este aflat de regina Estera a crei etnie regele nu o cunotea. ntr-un moment anume, Estera l provoac pe Artaxerxe: M iubeti? Dac m iubeti, atunci i iubeti pe cei pe care i iubesc eu? nseamn c iubeti poporul meu i c i urti pe cei pe care i ursc eu? Urti dumanii poporului meu? Atunci arat-i mnia i nimicete-i pe cei pe care i socoi dumanii ti! i Artaxerxe las n grija lui Mardoheu formularea poruncii: Mardoheu a scris n numele regelui Artaxerxe, scrisorile le-au pecetluit cu inelul regelui i le-a trimis prin curieri clri, pe caii din herghelia regelui, spunnd c regele ngduie iudeilor din cetate s se adune ca s-i apere viaa lor, s bat, s ucid i s piard pe toi cei puternici din popor i din ar, care ar vrea s-i atace, cu femeile i cu copiii lor, iar averea lor s o jefuiasc (Estera 8:10-11) . Atunci iudeii s-au adunat n toate rile lor, prin toate rile lui Artaxerxe, ca s pun mna pe cei ce le doreau rul i nimeni n-a putut sta mpotriva feei lor, pentru c frica de iudei apsa asupra tuturor popoarelor () Cci Mardoheu era mare n casa regelui.() Atunci au strpit iudeii pe toi dumanii lor, ucignd cu sabia, omornd, pierznd i fcnd cu dumanii lor dup voia lor (Estera 9:3-5).

Aman a fost spnzurat mpreun cu familia sa, iar dup el au fost nimicii 75.000 de oameni elita rii, oricine putea concura cu iudeii. Soarta Imperiului era hotrt. Cum se poate srbtori o zi de mcel? Nici un popor din lume nu serbeaz o asemenea zi cu bucurie. Purimul - srbtoare n special pentru copii ( unde se cnt, se joac, iar Talmudul recomand celor maturi chiar s bea buturi spirtoase pn nu mai deosebesc diferena dintre expresiile blestemat fie Aman i binecuvntat este Mardoheu) este comemorarea unui masacru n care au murit poate mii de copii. Nu a fost o btlie (cum ncearc unii s explice), n care i evreii i perii s se lupte cu armele n mn, ci anume un mcel. Biserica nu are nimic mpotriva personajelor biblice, doar c nelegerea evenimentelor petrecute n cartea Estera este diferit n cretinism i iudaism. Cretinismul vede n aceasta cum Dumnezeu nu a permis ca poporul Su s fie nimicit de dumanii peri, iar iudaismul vede n toate popoarele un duman, care ar trebui s fie nimicit asemenea perilor. n Disputa lui Nahmadin din Evul Mediu se explic Ps.109,1: Zis-a Domnul Domnului meu: ezi la dreapta Mea, pn ce nu voi pune pe vrjmaii Ti aternut picioarelor Tale.: Dumnezeu va ajuta mesiei, pn ce toate popoarele vor fi sub picioarele lui. Ei l resping, nul recunosc, iar unii i-au creat un alt mesia. Exist deci n istoria gndirii iudaice o prere precum c toate popoarele sunt ostile evreilor, iar evenimentele Purimului amintesc cum trebuie s se procedeze cu ele. n cretinism, rzboaiele i robia babilonian din Vechiul Testament snt nelese n mod alegoric. n iudaism ns s-a pstrat nelegerea literal a normelor i exemplelor vechitestamentare. Astfel - consultantul n problemele presei a ambasadei Israelului la Moscova, Zecv Ben Arie, n discuia cu corespondentul publicaiei Segodnea a subliniat nsemntatea simbolic a srbtorii: Aceasta a fost o izbvire deosebit: dup voia Celui Preanalt, regele persan a permis evreilor s se apere cu arma n mn i s atace preventiv. nseamn c i astzi Israelul poate bombarda toate rile care, dei lupt mpotriva lui, pot prezenta o ameninare. Dac Rusia ar ncerca s declare n armat posibilitatea rzboaielor preventive, fr valuri de uimire i sanciuni n toat lumea civilizat, faptul ar fi de neacceptat. Pentru Israel ns n lume exist un standard aparte, lumea permite evreilor s-i fixeze normele sale morale. Israelul e superior aa-numitelor valori umane. i aici mi vin n minte cuvintele lui V. ulghin: S admitem c evreii religioi care srbtoresc Purimul nu neleg ce srbtoresc n realitate, c mesele anuale snt aezate pe oase omeneti clcate n picioare, iar feele de mese snt ptate de snge. Dar acei scriitori i jurnaliti evrei care se ngrozesc de ororile devastrilor din zilele noastre, oare nu simt niciodat necesitatea de a se privi n oglind? Psihologii profesioniti nu neleg oare c ceva s-a precipitat n sufletele evreilor i-n lumea nconjurtoare lor n urma serbrii milenare a omorurilor n mas? Istoricul V. Zelinski spune: Acesta este marele i groaznicul adevr: toate prigoanele asupra evreilor care dezonoreaz istoria cretinismului i au nceputul n Vechiul Testament. De ce un popor n istoria cruia au fost attea suferine, care a trecut prin attea devastri, srbtorete un masacru care n vechime i-a reuit?

Din pcate, la baza iudaismului exist o dogm care i poate face pe evrei reci fa de durerile altor popoare. n unele texte iudaice se afirm c din punct de vedere al iudaismului oameni snt doar evreii. Orice evreu, fie c este drept, fie c este pctos, are dou suflete - afirm un tratat rabin. Unul din ele este legat de lumi i e numit klipa sau sitra ahara. Acest suflet este sngele omului i d via trupului. De la el i iau nceputul toate viciile i patimile care se compune din 4 elemente. Tot din suflet provin i toate calitile bune ce snt caracteristice fiecrui evreu, cum snt comptimirea i ajutorarea aproapelui. ntruct este legat de partea opus i provine de la aa-zisa klipat noga n care este binele, iar originea lui este legat de taina pomului cunoaterii binelui i rului. Sufletele neevreilor ns provin din restul klipatelor, care snt necurate i n care nu exist binele, aa cum este spus n cartea E NAIM, 49, cap 3: Tot binele fcut de pgni este asupra lor. Sau cum comenteaz Ghemara expresia: Mila popoarelor e un pcat. Toate aciunile de dreptate i mil ale popoarelor snt svrite din mndrie. Al doilea suflet care-l deosebete pe evreu este o prticic din esena nemrginit a lui Dumnezeu, aa cum e spus: i Tu ai suflat n nrile lui duh de via. Sufletele evreilor au aprut n gndirea lui Dumnezeu. Internaionala a avut scopuri mondiale. Ea a avut ce spune lumii: c Purimul e srbtoarea nimicirii dumanilor, iar dumanii Revoluiei bineneles au fost nu numai capitalitii, ci i Biserica. n acest caz e lipsit oare de motivaie presupunerea c n contiina liderilor evrei ai Internaionalei, micarea revoluionar feminin se asocia cu Estera, iar 8 Martie - din obinuin cu srbtoarea Purim? [...] Motivul repulsiei mele fa de 8 Martie e foarte simplu: de mic copil nu puteam suferi aceast zi, iar devenind un om al Bisericii am ndrgit srbtoarea ortodox a femeilor - Sptmna Mironosielor, srbtorit dup a treiea duminic de la Pate. Am scris acest articol nu pentru ca noi cretinii s avem o atitudine neprietenoas fa de cei de un neam cu Clara etkin, ci pentru a nelege ce srbtorim de fapt pe 8 Martie i pentru a rentoarce stima fa de tradiiile noastre ortodoxe. Motivele Clarei etkin sunt clare Nu neleg de ce noi ar trebui s serbm Purimul evreilor. N-ar fi timpul s uitm de srbtorile roii, ostile cretinismului i de 8 Martie n special. Zi care nu are nimic comun cu femeia cretin. http://ro.altermedia.info/familiesocietate/trebuie-sa-sarbatorim-8-martie_1091.html