Sunteți pe pagina 1din 100

Programul Phare CBC 2006/INTERREG III A al Uniunii Europene

Proiectul „Experienţă transfrontalieră pentru educaţia preşcolară”

CULEGERE DE POEZII, CÂNTECE ŞI SCENETE PENTRU PREŞCOLARI

CULEGERE DE POEZII, CÂNTECE ŞI SCENETE PENTRU PREŞCOLARI Proiect implementat de Grădiniţa cu program prelungit nr.

Proiect implementat de Grădiniţa cu program prelungit nr. 14 Arad

ARAD , 2009

ECHIPA MANAGERIALĂ :

Coordonator proiect : Dir. Instit. ŢOLDAN RODICA Asistent proiect : Insp . şcolar LUCUŞA MARIA Responsabil monitorizare şi evaluare:

Insp . şcolar LUTA MARIA Responsabil financiar:ec. GULER DORINA

COLEGIUL REDACŢIONAL :

CENTRUL DE RESURSE :

Instit:ŢIFREA DOINA Instit.DEIAK DINA Instit .BOC CRISTINA Secretar MARIAN EUGENIA

REDACŢIA:

ECHIPA DE LUCRU :

GRĂDINIŢA P.P. nr. 15 ARAD

Dir.Instit.ALECU MARINELA (responsabil) Instit. KNAPIK ARINA Instit. DON OLIMPIA Instit.PESTEAN NICOLETA

CONSULTANT DE SPECIALITATE:

Insp . şcolar prof .SORICEU EMILIA

ARGUMENT

„ Copilul se naşte curios de lume, nerăbdător de a se orienta în ea. Literatura îi satisface această pornire, îl încântă; ca să fie opere de artă, scrierile pentru copii trebuie să intereseze şi pe oamenii maturi şi instruiţi" G. Călinescu

Autoarele pun la dispoziţia educatoarelor, texte literare necesare desfăşurării actului de educare a limbajului, contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor, la formarea deprinderilor de exprimare corectă, logică, expresivă. Ghidul pentru institutori, debutanţi din învăţământul preşcolar şi primar conţine poezii, cântece, scenete cu tematică variată. Aici, educaţia este realizată prin mijloacele artei cuvântului, dincolo şi în sprijinul programei de specialitate: activează intelectul, exersează comunicarea şi conduita, facilitează accesibilizarea, valorifică experienţele şi trăirile. Prezenta lucrare este un ghid valoros pentru educatoare şi contribuie la apropierea copilului de literatură încă de la această fragedă vârstă.

Inspectori şcolari, Prof. EMILIA SORIŢEU

Inst. MARIA

LUCUŞA

de literatură încă de la această fragedă vârstă. Inspectori şcolari, Prof. EMILIA SORIŢEU Inst. MARIA LUCUŞA
Cântec de primavară Sus pe dealuri primăvara Umblă şi presară flori Şi-n văzduhul de mătase

Cântec de primavară

Sus pe dealuri primăvara Umblă şi presară flori Şi-n văzduhul de mătase Se zăresc vâslind cocori.

În oraş unde se-nalţă Şiruri lungi De blocuri noi. Rândunica cea vovioasă Se întoarce înapoi.

Primăvară, primăvară, Roagă tu o rândunea Ca să vină să- şi clădească Cuib lângă fereastra mea.

Pentru tine primăvară

de Otilia Cazimir

Şiruri negre de cocoare, Ploi călduţe şi uşoare, Fir de ghiocel plăpând, Cântec îngânat in gând, Sărbătoare

Zumzet viu prin zărzări. Oare, cânta florile la soare? Ca pe crengi de floare pline, Nu ştii: flori sunt, ori albine?

Pentru cine?

Pentru tine, primăvară , Care-aduci belşug în ţară, Care vii peste câmpii Cu bănuţi de păpădii Şi cu cântec de copii.

Cântec de primăvară

de Ştefan O.

Înfloresc grădinile, Ceru-i ca oglinda,

Prin livezi albinele Şi-au pornit colinda.

Cânta ciocirliile Imn de veselie, Fluturii cu miile Joacă pe câmpie.

Joacă fete si băieţi Hora-n bătătură. Ah! de ce n-am 10 vieţi, Să te cânt natură!

Primăvara de Daniela Crâsnaru

Într-o dimineaţă pe când eu dormeam. florile de gheaţă, au fugit la geam.

S-au scăldat în zori, pînă-au prins culori. Primăvara nouă Le-a-mbăiat in rouă şi-n grădina mea le-a poftit să stea. Primăvara

Vrem să plece repede Iarna din grădină, Primăvara veselă

Vrem acum să vină.

S-au topit zăpezile, Caldă-i ziua, caldă, Pârâiaşe sprintene Prin grădină saltă.

Ne lăsăm paltoanele Dragă primăvară Şi cu toţi, de-a prinsele, Ne-om juca pe-afară.

Primăvara

Vrem să plece repede Iarna din grădină, Primăvara veselă Vrem acum să vină. S-au topit zăpezile, Caldă-i ziua, caldă, Pârâiaşe sprintene Prin grădină saltă. Ne lăsăm paltoanele Dragă primăvară Şi cu toţi, de-a prinsele, Ne-om juca pe-afară Primăvara

de Vasile Alecsandri

A trecut iarna geroasă,

Câmpul iar a înverzit Rândunica cea voioasă La noi iarăşi a sosit.

Dintr-o creangă

În alta

Sturzul galben, aurit Salutare, primăvară, Timp frumos, Bine-ai venit!

zboară

Turturelele se îngână,

Mii de fluturi vezi zburând

Şi pe harnica albină

Din flori miere adunând.

Cântă cucu-n dumbrăvioară Pe copacul înflorit. Salutare, primăvară, Timp frumos, Bine-ai venit!

În loc de ceaţă Să punem vântul cald În loc de gheaţă.

Iar în copaci,sătui De geruri grele, Să punem frunze, Flori şi rândunele.

Să punem la arat tractoare Să punem oameni Harnici pe ogoare Şi inspiraţi de cei străbuni Să punem vite pe păşuni.

Să punem dragoste Şi bucurie Să punem pace, Linişte şi armonie Voioşi , încrezători Şi cu speranţă Să punem dragoste de viaţă.

Reţetă de primăvară

Să punem soare

, încrezători Şi cu speranţă Să punem dragoste de viaţă . Reţetă de primăvară Să punem

SCENETĂ

PENTRU CINE ÎNFLORESC FLORILE?

PERSONAJE

Prezentator I

Albina I

Laleaua

Prezentator II

Albina II

Narcisa

Prezentator III

Albina III

Lăcrimioara

Licuriciul

Zâna florilor

Bujorul

Fluturele

Ghiocelul

Margareta

Furnica

Brânduşa

Trandafirul

MămăruţaI

Albăstreaua

Macul

Mămăruţa II

Zambila

Mămăruţa III

Păpădia

Decorul îl reprezintă o poiană în care sunt adunate, grupuri - grupuri, gâzele.

PREZENTATOR

I

Când primăvara a venit, Natura-ntreagă s-a trezit Şi sub razele de soare, Florile-şi deschid petale Totul freamătă de viaţă, E zarvă mare în verdeaţă Şi răzbate o-ntrebare:

Florile, Pentru cine înfloresc, oare?

PREZENTATOR

II

În poiană-s adunate Gâze multe, colorate. Toate au o problemă, Vor să rezolve o dilemă. Fiecare, aşa cum ştie, Meritele îşi descrie. Şi se crede-ndreptăţit De flori să fie iubit.

Fiecare gâză îşi face intrarea, în pas de dans şi se prezintă. Fondul muzical, la alegere (de exemplu: „Flori pe

portativ” de Anca Toader şi Valentin Moraru , Ed. Erc Press, Bucureşti, 2007- fond muzical şi versurile cântecelor referitoare la flori.

LICURICIUL

Sunt un licurici, Parcă-s dat cu sclipici. Noaptea strălucesc, Florile mă iubesc. Parcă sunt o mică stea Şi am lumina mea. Cu aripi verzişoare, Îmi place orice floare

FLUTURELE

Toate florile-nfloresc Şi pe mine mă iubesc. Sunt zburdalnic şi poznaş, Cel mai drăguţ fluturaş. Mă aşez pe-a florilor potire, Ca toate să mă admire. Aripile-mi colorate, Îmi sunt chiar invidiate

FURNICA

Sunt furnica din poveste. Orice floare care este Pentru mine înfloreşte. Cu miresme mă răsfaţă, De la mine multe-nvaţă:

Să fii harnică mereu,

A munci, nu este greu.

Să munceşti cu bucurie, Viaţa dragă să îţi fie!

MĂMĂRUŢA I

Am frumoasă pălărie

Şi hăinuţă purpurie,

Cu puncte negre-n spate, Purici verzi, mănânc pe săturate.

De aceea florile mă iubesc

Şi doar pentru mine

înfloresc.

MĂMĂRUŢA II

Că am haine cu buline, Asta vede orişicine.

Eu însă şi folosesc

Pe frunză când mă opresc. Fiincă am un obicei:

Le curăţ de puricei!

MĂMĂRUŢA III

Sunt o mică mămăruţă,

Zum, zum, zum, Haideţi din nou la drum! Pe câmpii şi pe răzoare Noi zburăm Din floare-n floare Zum, zum, zum, Haideţi din nou la drum!

Mi

se spune gărgăriţă.

ALBINA I

Cu

buline pe aripe

N-am astâmpăr două clipe. Şi aduc la flori, Din depărtări, scrisori. Unde voi zbura, Norocul îl vei afla.

Florile sunt frumuşele Şi-mi place să stau cu ele. Doar pe noi ne răsfaţă, Cu culoare şi dulceaţă. Voi vorbiţi doar în zadar,

ALBINELE

Ce faceţi cu-al lor nectar? Eu sunt albina „Hărnicuţă” Ce strâng mierea în cofiţă.

ALBINA II

Eu sunt vesela albină,

În grădina de flori plină. Zbor din floare-n floare, Ispitită de culoare. Florile râd în lumină, Cântă întreaga grădină!

Eu culeg migălos

Polenul cel preţios.

ALBINA

III

Uite stupii cu albine, Vesele şi gospodine, Muncesc cu hărnicie, Fără ca să pregete Şi scot mierea aurie, Să te lingi pe degete.

FURNICA

Am vorbit, ne-am lăudat, Însă tot nu am aflat

Pentru ce-s atâtea flori, Cu multe culori? Pe Zâna Florilor s-o întrebăm, Problema să o rezolvăm.

intră Zâna Florilor

Sunt Doamna Florilor, Regină, Cu anotimpurile ţin eu sfat, Ce flore trebuie s-apară, Ce floare trece la iernat. Să se prezinte fiecare, Şi astfel veţi afla, Ce spune orice floare

ZÂNA FLORILOR

Despre menirea sa. Florile îşi fac apariţia ,în pas de dans şi se aşează în partea opusă a locului în care stau gâzele

GHIOCELUL

Eu sunt micul ghiocel, Drăgălaş şi mititel. Alung iarna din ţară Şi-aduc mândra primăvară. Sunt viteaz şi mândru tare, Mă lupt cu zăpada mare,. Ger şi vânt eu biruiesc, Pentru toţi eu înfloresc.

ALBĂSTREAUA

Sunt frumoasa albăstrea, Din cer mi-am luat culoarea. Mă numesc „Nu-mă-uita” Şi vă alung uitarea. În buchet să mă culegi

BRÂNDUŞA

Sunt brânduşa cea sfioasă, Apar în pădurea deasă. Zvon de primăvară-aduc, Cânt cu ghioceii-n grup. Printre frunze eu răsar, Nu mă chinui în zadar. Aduc multă culoare, Bucurie pentru fiecare.

grup. Printre frunze eu răsar, Nu mă chinui în zadar. Aduc multă culoare, Bucurie pentru fiecare.

ZAMBILA

 

A

curcubeului culoare.

Sunt floare vitează, Ca şi fraţii mei,

În

zorii zilei îmi deschid

Viorelele , albastre Şi albii ghiocei.

Frumoasele petale Şi, tainic, seara le închid

Albă, albastră, Roză-i floarea mea, Cu parfumul meu Te pot îmbăta.

Sunt a primăverii Tânără copilă Şi numele meu este zambilă.

În dulcea mea visare.

NARCISA

Eu sunt narcisa, albă floare, Cu primăvara

Apar sub

Îmi ridic capul încet-încet

Şi am un parfum discret.

soare.

PĂPĂDIA

Prima floare din câmpie

Uneori, am galbenă culoare, Pe care-am luat-o de la Soare.

Sunt eu, mica păpădie.

Şi

privesc al păsărilor zbor

Din razele de soare, Mi-am sorbit a mea culoare.

În

zarea cea senină, fără nor.

Între smocuri de verdeaţă, Eu am frunzuliţa creaţă. Nasturi galbeni, visători, Îmi sunt gingaşele flori.

LALEAUA

Sub razele blânde de soare, Laleaua îşi desface floarea. Adun în fiecare floare,

LĂCRIMIOARA

Lăcrimioara mă numesc, Cu clopoţei de-argint Mă împodobesc. Fiecare fir are Boabe de mărgăritare.

Bucurie-n suflet eu sădesc

Şi bunătatea-n oameni

O trezesc. Frumuseţea şi parfumul meu Pluteşte-n aer tot mereu.

BUJORUL

Sunt bujor roşu ca focul, Dar mai sunt şi roz, şi alb. Sângele îmi urcă-n faţă Dacă dau de un necaz.

Eu sunt mândru şi fălos, Dar aproape n-am miros. Sunt floare frumoasă, Fericit eu stau în glastră.

MARGARETA

Sunt o albă margaretă, Printre flori eu sunt vedetă. Am polenul auriu, Admirată pot să fiu. De sunt dăruită, Ca floare aleasă, Îmi spun pe şoptite:

Sunt cea mai frumoasă!

TRANDAFIRUL

Alb, galben sau roz, Roşu ca rubinul, Rege între flori, Eu sunt trandafirul. Ca boboc în floare, Am parfumul fin, Rouă pe petale, Iată: sunt divin!

MACUL

Cu petale roşioare Capul mi-am împodobit, Ca să vadă orişicare, Că din lan am răsărit. Câmpia e casa mea, Iar eu sunt o floricea. Numele acestei flori, E macul adormitor. GÂZELE Pentru oameni Sunteţi bucurie, Să trăiţi o veşnicie! Vă purtăm în gând, Sunteţi raiul pe pământ.

PREZENTATOR III

Toate florile din lume, Indiferent de-al lor nume, Îşi arată a lor petale,

În final se dansează „ Dansul florilor şi al gâzelor”.

Pentru fiecare. De sunt gâze mititele, Sau sprintene păsărele, Pe toate vor să le răsfeţe

Cu dulceaţă şi frumuseţe.

SCENETA

CARNAVALUL FLORILOR

Apar 3 copii:

MACUL:

Dragi părinţi şi spectatori Nu suntem prea mari actori Însă noi ne-am pregătit, La serbare v-am poftit, Să vedeţi cum ştim cânta, Recita şi-apoi dansa.

FLUTURE:

Totuşi de se va-ntâmpla Să ne încurcăm cumva, Vă rugăm să ne iertaţi Şi să ne aplaudaţi.

ZEFIR:

Bine aţi venit În împărăţia florilor E o lume de basm Şi nestemate, De zâmbete şi puritate, Bine aţi venit În lumea culorilor Începe: CARNAVALUL FLORILOR!

ZEFIRUL:

-Fii aici binevenită Primăvara mea iubită!

Cântec :”Vine primăvara”

Vine primăvara Pe dealuri şi câmpii Sună toată ţara De cântece zglobii, Peste campuri şi livezi, Ţara o îmbracă Primăvară, vis dorit, Bine-ai venit!

Vine primăvara, Cu-alaiul ei de flori Se îmbracă ţara În strai de sărbători Lumea toată e a ta, Râzi copile, râzi Pretutindeni este loc De cânt şi joc!

PRIMĂVARA:

Sunt primăvara şi-am venit Cu alai de flori albastre Şi cu cerul însorit Pe meleagurile noastre.

Cu bagheta mea de soare, Mugurii-i prefac în floare Ghiocei şi brebenei Flori de măr şi stanjenei.

Din meleagul de unde vin V-aduc soare şi senin Ciripit de păsări mii, Iarbă verde pe câmpii Bucurii pentru copii.

TRANDAFIRUL:

Primăvară, primăvară Vii la munte, vii la mare Îmbrăcată ca o floare, Surazand în chip de soare.

TRANDAFIRUL:

- Sunt frumosul trandafir,

Din focul razelor de soare

Port bogat veşmant Cu mine dulcea primăvară Coboară pe pămant. ZEFIRUL:

Mă numesc zefir zburdalnic Sunt vioi, dar cam şăgalnic! Cu-ale mele aripioare Duc polen din floare-n floare Răspandesc seminţe-n zbor Şi mă-ajută-n munca mea, Fluturaşii din valcea!

GHIOCELUL:

Eu sunt alb şi mititel Şi mă cheamă “ghiocel” De cum vine făurar Sub zăpadă chiar răsar. Şi cu clopotu-mi ceresc Toate florile trezesc! Cling, cling, cling! Hai ,copii la joacă-acum, Zburdaţi vesel pe afară C-a venit din nou în ţară Mult dorita primăvară!

BUJORUL:

Eu sunt bujorul Cu petale de foc, Cu miros plăcut Şi mândru foc Cântec:

„A înflorit un ghiocel”

A înflorit un ghiocel Şi-o viorea a răsărit Un fir de iarbă se zăreşte De sub covorul alb Ce s-a topit.

Refren:

Primăvară, primăvară

Peste tot ai înflorit Primăvară, primăvară Tot frumos ai revenit, Primăvară, primăvară Cat de mult te-am aşteptat, Primăvară, primăvară, Haină verde ai îmbrăcat!

Un mieluşel zburdă vioi Pe câmpul proaspăt înverzit Două răţuşte stau la soare Gazele zboară Din floare în floare.

(Fluturii fac un pas în faţă)

Toţi copiii mă cunosc!

MACUL:

Eu sunt macul din câmpie Şi port haină purpurie Să ne pregătim acum, Fluturaşii sunt pe drum!

Cântec :

Săptamâna florilor Se prezintă florile din cantec

Luni în iarba de safir S-a ivit un trandafir Marţi a răsărit bujorul Căruia-i dusesem dorul Miercuri iată garofiţa Scanteindu-i cununiţa Joi pansele s-au deschis Sub zănatecul cais Vineri-galbene lalele Înflorit-au bland şi ele Sambătă langă un tei Vezi un palc de stanjenei Iar duminică în zori Margarete şi cicori Prin seninul adierii Ţes podoabe albe verii.

Apare VARA

- Eu sunt vara călduroasă

Şi sunt tare bucuroasă Căci cu frăţiorul soare Luminez peste ogoare Mândre spicele de grâu Cresc înalte pan la brâu. Iar când eu sosesc, se ştie Merg copiii-n colonie. Toţi se bucură cu mine Căci e cald şi bine!

Cântec : Vara a sosit

Vara a sosit Crângul e-nflorit Soarele-i de foc Roadele se coc la, la Hai copii la câmp Veseli să zburdăm Aerul curat Să îl respirăm.

Refren:

Hai veniţi copii Vara e în toi Hai veniţi copii Vara-i pentru noi.

BUBURUZA:

Hai cu bucurie Căci vara a sosit Florile-n campie Frumos au înflorit.

GREIERAŞUL:

-Cri, cri, cri Eu am ghicit

Iarăşi vara a sosit.

FURNICA:

Eşti un greieraş isteţ Şi un mare cantăreţ!

GREIERAŞUL:

Cri, cri, cri, ce bine-mi pare Că-i frumos, e cald , E soare! Să-mi strunesc vioara mea Ca să cant voios cu ea!

FURNICA:

- Vestea-I bună

Şi mă bucur Chiar acum m-apuc Să scutur.

GREIERAŞUL:

Lasă lucrul, hai la joc S-avem vară cu noroc.

FURNICA:

Termin lucrul unu-doi Şi-apoi joc şi eu cu voi.

GREIERAŞUL:

Eu mi-am pregătit arcuşul Mâine-n zori Când mă trezesc Am să dau mare concert.

Cântec :

Spune-mi iubite copilaş

FURNICA:

Eu sunt harnica furnică Ce pe arşiţă căldură Strang bucate pentru gură, Şi în miezul cald de vară Pun bucatele-n cămară.

BUBURUZA:

- Aşa-s ele muncitoare, Harnice, nevoie mare Şi cat suntem noi de mici Să-nvăţăm de la furnici!

Cântec :

Dacă furnica s-ar fi gândit

VARA:

- Printre crengile uscate

Soarele uşor răzbate S-a desprins din el o rază

Şi deodată luminează Gandăcei cu haine ro

BUBURUZA 1

Că am haină cu buline Asta vede orişicine Eu însă şi folosesc. Pe frunze cand mă opresc Fiindcă am un obicei Le curăţ de puricei.

BUBURUZA 2

De n-ai fi frumoasă zână Noi muream pe sub ţărană Mai vedeam noi Mândrul soare? N-ajungeam Nici până-n seară Fără tine , dragă vară!

PRIMĂVARA;

În lumea asta mică Toţi avem un rost, o muncă.

GAROAFA:

Florile vă dau nectar În pahare de cleştar.

TRANDAFIRUL:

Caldă şi frumoasă vară Hai , rămai la noi în ţară!

Cântec :

“ Vacanţa mare”:

Frumoasă vară, iar ai sosit

Vacanţa mare, bine-ai venit, Noi prichindeii Mult ne bucurăm Vacanţa mare Toţi o aşteptăm.

Refren

Vacanţa, vacanţa, Să fii copil ce bine e, Vacanţa, vacanţa Să vină cat mai repede.

Vom sta la mare Cam o săptămană Plăteşte tata Leafa pe o lună La grădiniţă bine Ne-am purtat La munte tabără am meri

la mare Cam o săptămană Plăteşte tata Leafa pe o lună La grădiniţă bine Ne-am purtat
Vara Verde-i câmpul si umbros, Plin e câmpul de miros, Arde soarele de foc, Vara

Vara Verde-i câmpul si umbros, Plin e câmpul de miros, Arde soarele de foc, Vara grânele se coc. Dinspre sat se- arată-n zori

Vara

Vară dragă , ai sosit Cu grâul ingălbenit, Cu cireşe roşioare Coapte şi gustoase tare, Cu vacanţele la mare Si cu jocurile tale Ce-i atrage-ntreaga zi Pe drăguţii de copii. Tu aduci căldură , multă Si mult soare zi de zi Tu esti anotimpul care , Îi bucura pe copii.

Vino, vino, dragă vară

Vino, vino, dragă vară

Cârduri de

Noi cu drag te aşteptăm

seceratori,

De cu zori şi până-n seara

Tractorişti, voioşi, zglobii, Cu flori mândre-n pălării. Cei ce-n cale-i văd, le spun:

Tot pe –afară să zburăm! Fructele se coc la soare Noi zburăm din floare-n floare. Iarba creşte ne-ncetat Vară , vară , dragă vară

- Spor la lucru!

Tare mult te-am aşteptat.

- Noroc bun!

Vino, vara!

Vino, vino, dulce vara, Să mai ies la câmp, afară, Să cutreier văi fugind, Plaiurile să colind.

Să mă uit cum vin la ape Turmele, sa se adape, Dintre fagi să desluşesc Viers de fluier ciobănesc.

Freamăt de pădure verde Auzul să mi-l dezmierde, Ostenit apoi să cad Jos, la umbra unui brad.

Si să-mi fie câmpu-n floare, Ceru-albastru-nvelitoare, Să m-adoarma-n dulce cânt Brazii clătinaţi de vânt!

Convingem vara?

De aş convinge vara Să nu plece , Să pot purta fustiţa cu buline, Nu fie vânt şi vreme rece, Nici frunze-n toamnă, balerine.

Spre care zări zburaţi voi, Păsări călătoare? Iarăşi fugiţi de-al iernii frig? Dar poate nu va mai fi Vara trecătoare.

De am să-ncerc să o conving! Nu-mi place ploaia Şi nici vântul rece Să ne unim Şi să convingem vara Să nu stea doar trei luni

Şi-apoi să plece Lăsând în nostalgie Toată ţara!

Vara

Cu firea ei cea arzătoare Sosit-a vara înapoi. Toţi pomii sunt în sărbătoare În tei stă floare Lângă floare E dulce vara pe la noi!

Când dimineaţa se iveşte Din al văzduhurilor fund, Tot câmpul Parcă întinereşte Iar, deşteptată de pe prund, Cireada satului porneşte

În urma ei un roi de grauri, Ca nişte valuri cenuşii, S-amestecă prin bălării. S-aşază-n coarne pe la tauri, Fac fel de fel de nebunii.

Până ce-n zarea depărtată Spre lacul trist Se pun pe drum. Şi cum se duc, - Acum ş-acum Se mai zăresc încă o dată, Ca rămăşiţa unui fum.

Vacanţă la ţară

Îmi amintesc văzduhul Mirosind a vară Când dealuri colindam, Din zori şi până-n seară.

De soare-mbătată, Beam apă de izvor, Obrajii îmi erau Petale de bujor.

Trudită, în iarbă Apoi mă tolăneam, Trăind visarea-n Care mă copilăream.

Îndelung priveam Cerul cu perdele, Să număr aşteptam Primele stele.

Apoi, întorcându-mă Pe uliţă, spre casă Găseam Regina Nopţii În rochie de mireasă.

Era târziu, şi-oftam După atâta umblătură, Dar mulţumită, adormeam În suflet cu natură!

Vacanţa la mare

Bine e să mergi la mare Când e luna lui Cuptor, Te bronzezi Sub mândrul soare.

Pe nisipul lucitor, Stai mai lângă mal cu mama Să te vadă cum înoţi Aşa eşti în siguranţă Foarte bine vezi că poţi.

O zi de vară

Într-o zi de vară, Când e cald afară Luăm vacanţa mare, Şi plecăm la mare.

Anul şcolar s-a încheat, Ş-în vacanţă am intrat, Toţi copiii sunt fericiţi, Că vor merge la bunici.

Vara la mare

Am să stau o vară-ntreagă Să fac baie-n Marea Neagră! Iar la puiul de ţestoasă Rămas singurel acasă, I-am promis din prag de uşă Că-i aduc în găletuşă Apă bună de la mare, Ca să-şi pună în mâncare! La ţestoasă i-am promis Un cadou! Dar dac-ai zis, Nu ştiu ce-am să-i duc. Apoi Mai bine-o luăm cu noi

În pădure când e vară

În pădure, când e vară, Frunzele răcoare cară. Şi-o adună cu mult zor Sub coroana pomilor. Eu, pe iarba verde, moale,

Culeg cerul din frunzare Bob cu bob şi alb de spumă Cole-n palme se adună. Iartă-mă, frate stejar, Că te văd atât de rar. Te voi desena mai bine, Să stai în caiet la mine.

de rar. Te voi desena mai bine, Să stai în caiet la mine. Vânt de toamnă
de rar. Te voi desena mai bine, Să stai în caiet la mine. Vânt de toamnă

Vânt de toamnă

S-a pornit aşa deodată, Vântul toamnei să tot bată, Să legene crengile, Să usuce frunzele. S-au copt toate fructele:

Gutui, nuci şi pere, Struguri, prune, mere. Toate noi le-am adunat Să le-avem pentru iernat.

Toamna de O. Cazimir Trece vântul Prin copacii goi

Şi zvârle cu castane-n noi. Dar în liniştea Din umbra lui, Nu-i răspunde glasul nimănui. Doar o frunză-a mai foşnit, Departe, Ca o filă-ntoarsă Dintr-o carte.

Toamna

de Demostene Botez

Toţi acei ce-ntreaga vară Am muncit Din zori în seară, Toamna au roade bogate, Au şi fructe şi bucate. Mere, pere, în panere, Prune bune şi alune, Şi gutui amărui

Cu puf galben ca de pui, Şi tot felul de legume De nu le mai ştii pe nume.

Toamna

A venit toamna ceţoasă,

Unde te duci toamnă

dragă?

Frunzele au ruginit, Vremea este răcoroasă, Florile s-au vestejit. Ploi mărunte-ncep să cadă. Dealurile sunt pustii, S-au sfârşit de prin ogradă Jocurile de copii. Toamna

-

Dragă toamnă, un’ te duci

A

venit deodată

Doar în fustă şi papuci?

În

haină bogată,

- Eu mă duc să scutur nuci, Să dau soarelui poruncă

Sus pe deal şi jos în luncă, Să-ndulcească viile, Să coacă gutuile.

- Toamnă, dacă osteneşti,

Spune-mi, când te odihneşti?

Am odihnă cu toptanul, De acuşi până la anul!

Toamna

- Toamnă de ce vii la noi,

Copacii să ni-i despoi, Cântăreţii ni-i alungi, Nopţile le faci mai lungi?

- Am venit să vă aduc

Poame multe şi mă duc! Dar să ştii că-n urma mea

Să trezească-n flori Teama de ninsori.

Păsări călătoare Cu dorul de soare Le auzi trecând

În cârduri plecând.

Iar ca o dovadă, Ploi încep să cadă, Câmpul pustiind, Ierburi risipind. Vine iarna şi mai grea. Cântăreţii de plecară Se întorc la primăvară.

Toamna la grădiniţă

Frunza galben-ofilită

Se desprinde de pe ram!

Ploaia rece şi grăbită Bate: pic, pic, pic la gem.

Păsările călătoare Stoluri, stoluri se adună

Şi spre ţările cu soare

Pleacă toate, împreună. Picături nenumărate

Cad pe drum şi-n poieniţă Umbreluţe colorate

Se grăbesc la grădiniţă.

Toamna

de O. Goga

Văl de brumă argintie

Mi-a împodobit grădina. Firelor de lămâiţă

Li se usucă rădăcina.

Peste creştet de dumbravă Norii suri îşi poartă plumbul Cu podoaba zdrenţuită Tremură pe câmp porumbul.

Fructele

Toamna cea de roade plină

Şi cum de la miază-noapte

Vine vântul fără milă, De viforniţa păgână Se-ndoiesc nuci bătrâni, Plânge-un pui de ciocârlie Sus pe cumpăna fântânii. Toamna

Toamna cea cu vânt şi ploi A venit iar pe la noi. Să mai laşi şi vreme bună, Căci recolta se adună.

Dacă tu vei lăsa brumă Prin grădini să strălucească, Semn atunci, Drăguţă toamnă, Că ne-apropiem de iarnă. Fum pe coşuri o să iasă, Iar noi o să stăm în casă Mulţumiţi de ce-am făcut Şi că toamna a trecut. Ne-am găsit hambare pline Că am muncit frumos şi bine Iar la anul de-om ajunge, Alte recolte vom strân

A copt fructele-n grădină ,

Mere rumene , frumoase , Pere galbene zemoase . Struguri aurii în vii ,

Prune mari şi brumării . În cămară le vom pune Că la toamnă –s tare bune

. În cămară le vom pune Că la toamnă –s tare bune Iarna Totu-i alb in
. În cămară le vom pune Că la toamnă –s tare bune Iarna Totu-i alb in

Iarna

Totu-i alb in jur cât vezi, Noi podoabe pomii-ncarcă Şi visează sub zăpezi Satele adormite parcă Doamna iarnă-n goană trece În caleşti de vijelii; Se turtesc pe geamul rece Nasuri cârne si hazlii.

Iarna

Iarna bine-ai venit! Toţi copiii te-au dorit

Fulgii tăi zboară uşor Pe pământul roditor.

Iarna noi te-am aşteptat Cu podoabe şi cu brad, Pe deal se aud copii Cu săniuţe şi ski . Baba iarna

Baba iarna zvãpãiata A trimis un fulg la mine, Sã mã-ntrebe dacã-s gata S-o-ntâlnesc cum se cuvine.

-"Las-sã vinã tot fuguţa!" Am rãspuns cu bucurie, -"O aştept cu sãniuţa, Ce mai vorbã? Las-sã vie!"

Iarna în noapte

Este iarnă şi e noapte, Pe cer stelele sclipesc, În adânc întunecate, Ca şi comorilor ceresti. Norii cern uşor zăpada, Fulgii cad, parcă plutesc, Iar copacii in zăpadă, Se aude cum soptesc. Iarna-mbracă toată ţara, Cu o rochie albă, seara Şi cu fulgi pufoşi de lână, Se aşterne pe fântână. Ninge!

Ssst!

Cu mânuţa îngheţată, Bate-n poarta cerului Şi întreabă supărată:

Măicuţa gerului,

- Unde-s stelele de sus?

- Iaca, nu-s!

Vântul rău le-a scuturat Şi le-mprăştie prin sat.

Uite una: s-a desprins Dintr-o margine de nor Şi coboară - ncetişor

- Oare-a nins?

E un fulg şi-i cel dintâi Şi aduce-n vânt ninsoare, Drumuri albe peste văi, Râs curat în ochii tăi, Sănioare, Zurgălăi

Ninge, ninge

Ninge, ninge, ninge-ncetişor Cade, cade cate-un fulg uşor Câmpul, pomii Şi întregul sat Haină albă toţi au îmbrăcat.

Iarna

Din palatul ei de nea Cocoţată sus pe o stea Blânda iarnă dirijează Fulgii moi de catifea .

Doi fulgi mici s-au aşezat Pe copacul cel înalt Şi privesc cum toţi copiii Au pornit la colindat.

Iarna

Stau în casă şi privesc, Micii fulgi ce strălucesc.

Ei cad, se-aştern uşor, La noi au venit cu dor.

S-a oprit în palma unul, Iute, iute inchid pumnul. Desfac pumnul

Ei

în cor ne desenează,

Unde-i fulgul?

Iarna albă, luminoasă.

S-a topit în palma mea

A

venit iarna voioasă,

Ca o lacrimă de nea.

În

veşmântul luminos,

Şi-l aduce pe Hristos.

Toată lumea-i mulţumeşte, Că aduce pe Hristos. Mesia Chip Luminos .

Iarna

Când rapid şi fără veste Iarna-ncepe –a ei poveste , La război ea stă să ţeasă Pânza albă de mătase .

Şi cât n-ai timp de-o clipire

Toţi copacii din livadă Au pe ramuri coliere De ţurţuri şi de zăpadă.

Fulgul de zăpadă

Pe obraz, pe nas, pe umăr, Tot cad fulgii fără număr.

Vine iarna

Vine, vine, vine iarna, Vine de departe, hăt! Cu căciuli de promoroacă Şi cojoace de omăt. Vine gerul, care pune Flori de gheaţa la fereşti Şi mămica iar ne spune Adormindu-ne, poveşti .

Iarna

Zăpada cade-ncetişor Iar fulgii parcă

Ar cânta în cor

Că pe-un ger aşa de mare Cui îi arde de mâncare? Vis de iarnă

Covorul alb se-aşterne

Iarna vine dinspre munte

Iar

de zor

Scuturând cu dărnicie

Iar eu la geam

Un covor de flori de ghiaţă

Stau gânditor .

Şi puf alb

de păpădie .

La streşini ţurţurii sunt mii

Dar nu stau mult ,

Ci cad uşor

Căci toată gloata de copii

Îi vor ochi prin jocul lor.

Iar ochii mei căprui sticlesc

La faţă m-am îmbujorat

Oh iarnă scumpă

Îţi mulţumesc

Pentru decorul minunat !

Gerul

Codrul geme şi trosneşte Moş Martin se răsuceşte

În

bârlog , pe altă parte

Şi

adoarme mai departe .

Iepuraşul Urechiuş ,

N-a scos nasul din culcuş . Chiar şi vulpea cea haină

A rămas în vizuină .

Fulgi de nea a iernii zestre , Ţurţuri , flori pe la ferestre Şi oglinzi fermecătoare Pun patine în picioare .

Pomii plini de promoroacă , Se-odihnesc în haină nouă , Când bunica răsuceşte Al povestei fir de rouă .

Ţurţurul

De jgheabul casei mele S-a aninat poznaş Un turţure de gheaţă Subţire şi trufaş .

Creştea văzând cu ochii

Fulgul de zăpadă

S-a oprit pe geana mea , Gingaş primul fulg de nea Iarnă bine ai venit ! Tare mult ai zăbovit !

Şi

pe-nserat târziu

Lasă-ţi fulgii argintii

În

razele de lună

Peste vale şi câmpii

Părea mai străveziu .

Cerne mult fă-mi derdeluş

Dar într-o zi cu soare

Să pornesc la săniuş .

O

rază a venit

Şi

ţurţurul de gheaţă

Plângând mi s-a topit .

Săniuţa

Neaua peste tot s-a pus A venit iarna drăguţa Hai copii pe deal în sus Să ne dăm cu săniuţa.

Câte unul câte doi Ne suim în sănioară Fără cai şi fără boi Săniuţa fuge, zboară.

Toţi sunt rumeni la obraz Mulţi coboară şi mulţi suie Unii râd, fac mare haz, Alţii capătă cucuie.

SCENETA

În jurul pomului de iarnă

Mai mulţi copii în jurul pomului de iarnă . Înainte de deschiderea cortinei apare îmbrăcat în uniformă de poştaş cu o geantă în spate .

TIC PITIC

Eu sunt Tic Pitic Poştaşul

Ce cutreier tot oraşul . Vin cu tolba în spinare , Să aduc o veste mare La copiii mari şi mici Ei , ( priveşte în jur ) dar nimeni nu-i pe-aici ? Apare o fetiţă îmbrăcată cu şorţ de grădiniţă , cu o jucărie în mână .

TIC PITIC

FETIŢA

Ia te uită !

Şi-i cu şorţ de grădiniţă !

o fetiţă

( îl zăreşte şi se apropie în grabă ) :

Tic pitic , în geanta mare Ai pentru noi vreo scrisoare ?

TIC PITIC

Am una cu-o veste bună Hai s-o citim împreună ! ,, Aşteptaţi-mă copii Vin cu-un sac de jucării” Iar mai jos aici priveşte :

Moş Crăciun , el iscăleşte .

FETIŢA

Ah , ce veste minunată ! Am s-anunţ copiii-ndată Tic – Pitic îti mulţumim , Iar de vrei noi te poftim Împreună s-aşteptăm, Bun venit să îi urăm Moşului care stăbate Drumul lung cu traista-n spate , Să aducă jucării , Bucurii pentru copii .

TIC PITIC

Bucuros aş sta dar ştii? Mă aşteaptă şi-alţi copii . Şi cum noaptea-ncet se lasă , Mă grăbesc spre altă casă , Prin troienii de ninsoare , Cu veşti asemănătoare .

FETIŢA

Să mai vii!

TIC PITIC

Da , cu plăcere Şi – acum plec

,,La

revedere !”

FETIŢA

La revedere ! La revedere !

( Se deschide cortina , copiii cântând un cântec . După ce cântecul încetează , apare fetiţa săltând de bucurie .)

FETIŢA

COPIII

UN COPIL

UN COPIL

Ura ! Ghiciţi cine vine , Ascultaţi aici la mine ! ,, Aşteptaţă-mă copii Vin cu-n sac de jucării Aţi ghicit cine soseşte Şi cine se iscăleşte ?

Moş Crăciun ! Moş Crăciun !

Moş Crăciun o să ne-aducă Astăzi multe jucării , Dar noi ştim cu toţi să-i spunem Cântece şi poezii? Ia să vedem cine ştie Despre moşu-o poezie ?

Ştiu eu

( se spun mai multe poezii închinate lui Moş Crăciun )

ALT COPIL

Iar acum să ne-adunăm Şi un cântec să cântăm .

( Copiii cântă cântecele învăţate . Se mai spun şi alte poezii . Se aude un plâns înăbuşit : apare un iepuraş ştergându-se la ochi )

COPIII

Ia priviţi un iepuraş Plânge ca un copilaş .

Unul dintre copii se apropie :

- De ce plângi iepuraş bun ?

IEPURAŞUL

Nu-l găsesc pe Moş Crăciun .

COPIII

Dar de ce ? Vrei jucării ?

IEPURAŞUL

Nu vreau jucării copii , Vreau bomboane , ciocolată , C-am mâncat varză-ngheţată Şi mă doare gâtul rău .

O FETIŢĂ

Stai puţin să văd şi eu

!

( Iepuraşul deschide gura , fetiţa se uită )

ALT COPIL

Vai , săracul , ai răcit , Vorbeşti gros şi răguşit , Şi ce roşu eşti în gură Ai cumva temperatură ? Parcă-ar fi , parcă n-ar fi !

Să-i aducem doctorii , Şi apoi îi vom aduce Puţin unt şi lapte dulce , Repede boala să-i treacă , Cu noi la joc să se-ntreacă .

( Apare un ursuleţ şchiopătând ) .

COPIII

Un alt musafir ne vine Martinică , ce-i cu tine?

URSULEŢUL

Mor , mor , da-ţi ajutor , M-am lovit la un picior , Tot umblând din loc în loc Făr-un pic de noroc N-am găsit un strop de miere Să mănânc să prin putere .

UN COPIL

Stai la noi să te-ajutăm , Rana să ţi-o vindecăm, Iar de vine Moş Crăciun Pentru tine îi vom cere Un borcan mare de miere .

( Copiii îi iau în mijlocul lor pe iepuraş şi pe ursuleţ . Apare un copil în uniformă de doctor cu o trusă , alţi copii dau ajutor , pansează ursuleţul si-i dau doctorii iepuraşului . Se aud clopoţei).

UN COPIL ( se uită spre uşă )

Linişte !

Cred c-a sosit

Moş Crăciun , să-i cântăm ,,Bun venit” să îi urăm .

COPIII

Apare

darurilor

Moş Crăciun , bun venit , Bradul nostru-mpodobit

Moş

Crăciun

iar

apoi

urmează

împărţirea

38

Căpşuna nemulţumită

La piaţă

O

căpşună cu pistrui

Căpriţa merge la piaţă

Ia de doi lei pătrunjei

Şi

Se plângea că de la soare, Toţi pistruii-i cresc mai tare

cu fes micuţ verzui

Ca să cumpere verdeaţă Pentru iezişorii ei:

Şi

că are muuuult necaz

Şi morcovi de alţi doi lei;

Că-i prea roşi-n obraz

Ia şi-o varză înfoiată

Şi

pân’ să răsară luna

Şi mai cumpără salată;

Se tot văicărea într-una

Ia ridichi şi ia spanac,

Of şi vai Fir-ar să fie

Toate iezilor le plac. Şi căpriţa ştie bine

De ce n-am precum ciperca

Că au toate vitamine

Pe căpşor , …

o pălărie

Şi că iezii ei frumoşi,

Cireşul

Mâncându-le, cresc sănătoşi

Măi cireşule, nu vrei Să-mi dai în dar nişte cercei Dacă tot îmi baţi in geam Cu bobiţe dulci pe ram? Ba eu vreau, că-s inimos Şi-am să las o creangă-n jos! Dar fetiţa de îndată Toţi cerceii i-a mâncat!

Ursuleţul cafeniu

Ursuleţul cafeniu A pornit-o către râu Să-ncerce să şi-o potolească Ar fi mâncat el bine Nişte miere de albine Dar harnicile făpturi I-au tras nişte înţepături.

Ciupercuţa cu papuci

Ciupercuţa cu papuci

A pornit-o pe cărare

- Unde te duci? Unde te duci? Strigă Izma şi-o Cicoare.

La oraş dragele mele,

Şi răspunse ea voioasă

Ca să-mi cumpăr picăţele Si-o umbrelă mai frumoasă.

Ia-mi şi mie o umbreluţă Că sunt mică şi drăguţă

Si

aş vrea să fiu ca tine

O

ciupercă foarte bine.

Hoaţa

Azi vulpiţa-cumetriţa

S-a-ntrecut în răutăţi

A furat dintr-o ogradă

Patru puişori cu moţ; Vă-ntrebaţi cum i-afurat?

Pas, pas, pas pe după gard, Iar bleguţii puişori, Au crezut că-i mama lor, Vulpea rea i-a transformat

În friptură de mâncat.

Iepuraşii

Vine trenul de la Iaşi Încărcat cu iepuraşi Unul sare de pe scară Altul tuşti pe geam afară.

Numai unul mic de tot Are lacrimi mari pe bot:

Mai încet nene frânar Că sunt mic şi vreau să sar.

Pătrunjelul

Am ieşit ieri, pe-nserat În stratul de zarzavat; Pentru supă, mama scoate Rădăcini albe, curate,

Lungi şi foarte aromate.

- Ce scoţi, mamă,

Din grădină Ca să-ţi fie supa bună?

- Scot fire de pătrunjel, Zarzavaturi fel de fel. Pătrunjelul e gustos, Dar şi foarte sănătos:

Vitamine multe are Şi e plin de minerale.

Morcovul

Morcovul din stratul nou Este preferatul meu:

Galben spre portocaliu,

Plin de vitamine, viu, Creşte mare în pământ Cu frunzele verzi în vânt.

Şi aleargă şi se joacă

Fără să mai obosească.

Morcovii îmi plac şi mie, Iar mama-n bucătărie,

Îi

Şi

spală şi-i pregăteşte

la masă ni-i serveşte.

Iepuraşul cel fricos Cu morcovi creşte sănătos.

Roşia

O pisică şi-un pisoi,

Buni prieteni amândoi, Au ieşit azi în grădină Să se joace la lumină. După-o joacă pisicească,

Oprind să se odihnească, Au zărit printre verdeaţă

O minge roşie, lucioasă.

Au sărit

S-o prindă-n gheare

Şi

Mingea lucioasă din strat Era o roşie şi s-a spart!

au dat de-o

stropitoare!

Veveriţa

Veveriţa din pădure Vrea nuci multe şi alune. Vine şi îmi dă lăbuţa, Ce fricoasă e drăguţa ! Are puişori micuţi Nebunatici şi drăguţi Cu ochi mari şi frumuşei Nu te mai saturi de ei.

Albinuţa Zum-Zum-Zum

Albinuţa Zum-Zum-Zum Pleacă la plimbare-acum Treaba ea şi-a terminat Şi-o vacanţa şi-a luat. Vrea să zboare, Drept spre mare Să stea întinsă la soare Bagajul l-a aranjat De nimic nu a uitat.

Grebla, sita, lopăţica Găletuşa mititica, Pălăria, ochelarii Cei rotunzi făcuţi din floare Papucii şi un colac, Puse bine în rucsac Albinuţă Zum-Zum-Zum, Îţi doresc :

Drum bun, drum bun!

Cat - Pisoi la vânătoare

La plimbare-n curtea largă, Cat-Pisoi ar vrea să meargă Spre poiata, unde-n soare, Se stârnise zarva mare.

După stratul cu petunii, Stă pândind din ochi păunii, Care ţipa-n disperare, Liniştea s-o înfioare.

Toropite-n clăi de pene, Cinci găini culeg alene, Ramele imaginare În grădină, pe cărare.

Dar deodată, din senin, Douazeci de vrăbii vin La doi paşi. Şi se opresc. Gureşe şi răscolesc.

Prafu-n care se-mbăiază Şi pe pene îl pudrează. Iar ăst-timp, pisoiul are Chef nebun de vânătoare.

Dintre toate, doar o vrabie Vrea s-apuce În gheara-i sabie Se-ncordează şi ţinteşte, Lovitura-şi pregăteşte.

Si deodată: ţuşti spre ea

Peste-o frunza de lalea. Însă chiar când e în zbor, Latră Ham-Căţel de zor.

Supărat că prada-i fuge,

Cat-Pisoi aproape plânge. Ba, mai mult se înfioară Când dă bot

În cioc c-o cioară

Cioclul negru îl priveşte, Penele şi le zburleşte Deranjat pentru nimica De puiuţul de pisică.

Umilit si speriat, Cat-Pisoi s-a resemnat.

Şi prima dată simte-n el

Adversitate spre căţel.

- Nu-i nimic ! Când mă fac mare

Şi-o să plec la vânătoare,

O să-l las închis în şură,

Poate-aşa tace din gură.

Arici Pogonici

Ghem de spini si ţepi uscate, Sta-ntărit ca-ntr-o cetate. Poate trece un vecin Peste el cu carul plin.

Că nu simte nici atât Cât l-ai gâdila pe gât. Ca să-l scoată, ca să iasă, Câinii-l latră. Lui nu-i pasă.

Unul, încercând un pas, S-a ciocnit în ghimpi la nas. Fiindcă tontul şi netotul Si-a vârât în ace botul.

Dac-ar fi citit aici El află ce-i un arici, Insă câinii n-au habar De tipar şi-abecedar.

Nesupus la gând pizmaş, Bogorici e drăgălaş Cui îl ia cu prietenie Cântă-i numai din tipsie Şi-ţi şi joacă o chindie.

Buburuza şi Ghiocelul

Dimineaţa, în grădină,

A ieşit un ghiocel,

Raze blânde de lumină Soarele-ndreptă spre el.

O roşcată buburuza,

L-a privit, l-a tot privit Şi, c-un zâmbet cald pe buze,

Lângă el a adormit.

Când să plece mai departe, Buburuza, ce-a văzut? Punctele, vai, de pe spate, Câte unul au căzut!

Nu vă fie de mirare, Că, având doar un picior, Ghiocelu-n graba mare, I-a sărit in ajutor.

Zâna Primăverii vine, Bucuroasă, lângă ei, V-ajutaţi? E foarte bine! Bravo! Bravo, dragii mei.

Căprioara

Peste podul de la moară

Melcul Supărat

Vine melcul supărat

A

trecut o caprioară.

O

furnica l-a pişcat

Şi

cum vine, pâş-pâş-pâş

Am strigat-o din cărare Să nu fugă aşa de tare, Că nu-s lup şi nici dulău

Se-ntâlni cu-n cărăbuş Strigă melcu-n gura mare:

- Nu te mai prăji la soare,

Ca să-i fac cumva vreun rău Ea de mine nu se teme,

Dăte-ncolo,

Dar mi-a zis ca n-are vreme.

În

pădure lângă tei

Nu-mi sta-n drum Că te iau in coarne-acum.

O

aşteaptă puiul ei.

Broasca şi Răcuşorul

Un' te duci, tu, răcuşor? Mă duc, broască, să mă-nsor! Ia-mă, răcuşor, pe mine, Căci cu mine-ai s-o duci bine Îmi da tata o moşie Şi-o baltă cu stufărie Eu, broscuţă, te-aş lua, Dar mi-i ca m-oi încurca:

N-ai nici cap de legătoare, N-ai nici trup de cingătoare, Nici picior pentru papuc La ce oare să mă-ncurc.

!

Concertul din pădure

În pădure-i mare bal

Ţapul cântă la ţambal Ursul cântă la trombon Un arici la xilofon Vulpea cântă la vioară, Veverţa la chitară

Ţânţarul cel mititel Bâzâie pe nas şi el

Şi e foarte feric

Ţopăie într-un picior Că a fost primit in cor.

DRAMATIZARE

POVESTITORUL:

RIDICHEA URIAŞĂ

Dragi copii vă spun îndată

O poveste minunată:

Într-o zi cu soare plină S-a dus moşul în grădină Să plivească şi să scoată Din pământ ridichi şi ceapă.

Cum mergea el printre straturi Să culeagă zarzavaturi,. Dintr-o dată a văzut Din pământ cum a crescut

O ridiche uriaşă

Mândră ,roşie, făloasă. Moşul s-a oprit in cale

A

privit-o cu mirare

Si

tiptil,tiptil s-a dus

Mai departe şi a spus:

“Dac-o scot facem din ea, Salatele cate-om vrea!” Apucând-o de cotor Trase singur binişor Fără nici un ajutor.

“Hei-rup,hei-rup!

Hai ridiche uriaşă Să te duc la mine-acasă!” Dar ridichii nici ca-i pasă

MOŞUL:

Din pământ nu vrea să iasă. “Nu pot singur, ce-s de vină ? Babo ,babo,vino,vină ! De m-ajută ca să scot Uriaşa din grădină

BABA:

 

“-Iaca vin ,dar de ce oare A crescut aşa de mare?”

MOŞUL:

Lasă , lasă nu-ntreba Eu apuc de frunze-aşa Ia-mă de mijloc , nu sta!

TOŢI:

“-Hei-rup,heirup, Hai ridiche uriaşă Te ducem la noi acasă !”

BABA:

“-Vaice greu se lasă scoasă , Stai moşnege binişor

Să mai chem un

ajutor:

MĂRIUCA:

-Măriuca , Petrişor!” “-Bunicuţa, vin de zor!

MOŞUL:

“-Eu apuc de frunze-aş, Babo,de camaşa mea, Măriucă nu mai sta, Prinde cingatoarea mea!”

TOŢI:

“Hei-rup,hei-rup, Hai ridiche uriaşă Te ducem la noi acasă !”

BABA:

“-Ce-o fi vrând să-i facem oare? Ne mai trebuie-ajutoare!”

MĂRIUCA:

“-Ia să-l chem. şi pe - Azorică, Nici acuma nu ţi-e frică ?”

MOŞUL:

“-Eu apuc de frunze-aşa Babo , de camaşa mea, Mariuca , nu mai sta Prinde cingatoarea mea! Haide , haide Azorică Trage,trage fara frica!”

TOŢI:

“-Hei-rup,hei-rup, Hai ridiche uriaşă , Te ducem la noi acasă !”

MOŞUL:

“-Ce ne facem fraţilor, Să mai chem. un ajutor!”

MĂRIUCA:

“-Pisicuţa , Miorlăilă , Veniţi repede-n grădină !”

MOŞUL:

“Eu apuc de frunze-aşa Babo de camaşa mea Măriuca nu mai sta Prinde cingătoarea mea! Hai mai repede-Azorica Trage,trage fara frica Pisicuta,ia-l indata

TOŢI:

Pe-Azorică chiar de coadă !” “-Hei-rup,hei-rup, Hai ridiche uriaşă Te ducem la noi acasă!”

BABA:

-Nu suntem de-ajuns , vezi bine Iată-un şoricel că vine Să-l primim cum se cuvine:

-Vino ,te rugăm frumos Poate ne eşti de folos!

MOŞUL:

“-Eu apuc de frunze-aşa Babo de camaşa mea Măriuca nu mai sta Prinde cingătoarea mea Hai mai repede - Azorică Trage,trage fără frică. Tu pisică ia-l îndată Pe-Azorică chiar de coada. Hai şi tu mai lasă frica, Trage Chiţ,cât poţi pisica! “-Hei-rup,hei-rup, (ridichea iese din pământ)

MOŞUL:

“-Aţi văzut cum a ieşit, Dacă noi toţi ne-am unit?

Toţi cântă după o melodie la alegere:

Hai ridiche uriaşă Haide ,hai la noi acasă Să mâncăm şi să jucăm

Cu toţi să ne bucură.

DRAMATIZARE

SCUFIŢA ROŞIE

CRAINIC:

Fost, a fost odinioară

O

fetita rumeioară,

Rumeioară ca o fragă,

Tuturor le era dragă,

Dar, din toţi, mai cu-nfocare

A

iubit-o mama mare,

Care i-a făcut pe plac

O

scufiţa ca un mac.

MAMA:

Ţine, draga mea fetită Cu codiţe si scufiţă, Fripturica, murături, Pâine, nuci si prăjituri La bunica să le duci Dar să nu cumva s-apuci Prin pădure, draga mea, Că lupul, de te-o vedea, Cât îl ştii că e de rău, Va fi vai de capul tău!

SCUFIŢA:

Bine, mama, te ascult, Ştii cât te iubesc de mult!

MAMA:

Du-te-atunci şi nu uita Ce ţi-a spus mămica ta Coşuletul te aşteaptă, Dar, Scufiţo, ţine minte:

Să urmezi cărarea dreaptă Şi să mergi pe drum, cuminte!

SCUFIŢA:

Ah! Dar iat-un iepuraş Mititel si dragalaş!

IEPURAŞUL PIC;

IEPURAŞUL MIC:

Eu sunt Iepuraşul Pic! Nu mi-e frică de nimic Şi nici chiar de vânător, Că sunt iute de picior. -Vino, Mic, -Vino, Mic, Vino, să-ţi vorbesc un pic!

Am venit, ce s-a-ntâmplat? Spune de ce m-ai chemat?

IEPURAŞUL PIC

Vezi fetiţa cu scufiţa ? Spre pădure s-a-ndreptat!

MIC

Vai de mine, ce tot spui? Eu ştiam că proastă nu-i Cum s-a dus, de ce s-a dus Chiar în gura lupului?

PIC ŞI MIC:

Haide, iute s-alergăm, Pe fetiţă s-o salvăm!

PIC:

Eu sunt Iepuraşul Pic, Nu mi-e frică de nimic

Şi

venit-am ca să-ţi spun

Că nu faci un lucru bun

Prin pădure, dac-o iei

SCUFIŢA:

Aşaaa? Am s-o iau aunci prin crâng,

Şi

flori multe am să strâng,

Bunicuţei să le duc. Dar de vorbă nu mai stau, Că-i târziu şi vreau s-ajung La bunica, bătrânica !

MIA:

Ciupercuţa Lia, Ciupercuţa Lia, Să ne-ascundem pălăria! Lupul rău, de ne-o găsi, Cu piciorul ne-o strivi!

LIA :

Nu mai sta, vino fuguţa ! Lupul rău, nevoie mare Vine-ncoace pe cărare! Vino după pom, aici !

El

e mare şi noi, mici !

LUPUL:

Tiii! Ce foame mi se face!

A

!dar cine vine-ncoace ?

O

Scufiţă Roşie???

Uite-o! Stă acum pe loc!

“Lupule, azi ai noroc!”

SCUFIŢA:

Vai de mine, lupul, vai!! Am păţit-o! Fuga, hai!

LUPUL:

Ia stai, ia stai, unde fugi? Pe unde vrei să apuci? Orice-ai face, tot te-nghit, Că de foame sunt lihnit!

MIA:

L-ai văzut, drăguţa mea? Cum îmi bate inima!!! Ai văzut ce vrea urâtul, Negriciosul, mincinosul, Răutatea, mâncăciosul! Pe Scufiţa vrea s-o ia! Să nu-l lăsăm, draga mea!

LIA:

Hai, mai bine să-l pândim

GÂNDĂCELUL:

LUPUL :

Şi pe lup, când îl zărim,

Pe Scufiţă s-anunţăm ! Hai, aici, sub pom să stăm !

Lupule, să nu fii rău, Că fetiţa cu scufiţa

A

venit s-adune flori

În

tot felul de culori,

Să le ducă la bunica !

Nu-i nimica, nu-i nimica ! HM! E şi mai bine-aşa, Pe-amândoua le-oi mânca.

Şi unde stă bunicuţa?

SCUFIŢA:

Unde are ea căsuţa? Ştii, la vale, pe cărare! Şi-i bolnavă rău de şale!

LUPUL:

Am plecat, dar las’ pe mine

CIUPERCILE:

Bine-mi pare c-a plecat Şi pe nimeni n-a mâncat!

SCUFIŢA:

Am scăpat! Ce bine-mi pare! Dar pe-aici nu-i nicio floare

GÂNDĂCELUL:

SCUFIŢA:

MICŞUNEAUA:

TRANDAFIRUL:

Ba sunt flori nenumărate Colorate, parfumate Vino-aici, fetiţă mică, Să iei flori pentru bunică!

Ce frumoase, ce frumoase Floricele graţioase! Hai, spuneţi-mi, dacă ştiţi Să aud, cum vă numiţi ?

Cum să nu, drăguţa mea? Eu sunt mândra Micşunea, Cu parfum îmbătător Şi plăcută tuturor

Eu sunt Trandafir sălbatic Şi-n pădure, singuratic. Stau ca un pitic voinic,

MARGARETA:

NU-MĂ-UITA:

Nu mi-e frică de nimic!

Toţi copiii de pe lume Margareta-mi zic pe nume. Sunt albă şi sunt frumoasă, Să mă pui în vas, pe masă!

Mă numesc “Nu-ma-uita”. Albastră este floarea mea! Hai, culege-o, dacă vrei, Pentru bunica s-o iei!

FLOAREA-SOARELUI:

Eu sunt Floarea-soarelui Şi venit-am ca să-ţi spun Că nu-mi plac fetiţele Care-mi sparg semintele Şi ce Înca nu-i frumos :

Că fac un gunoi pe jos

MUŞEŢELUL :

Sunt floare de Muşeţel, Poate-aţi auzit de el :

Ceaiul nostru-i minunat Şi e tare parfumat !

MACII :

Noi suntem Macii frumoşii Cu florile toate roşii ; Dăm la oameni somn uşor Şi-alungăm durerea lor .

NALBELE :

Suntem Nalbele rotate Cu tulpinele înalte Noi nu ştim s-alinăm durerea, S-aducem la loc plăcerea!

SCUFIŢA:

Bine-mi pare, bine-mi pare, Vă cunosc pe fiecare! Acum mă duc la bunica, Că m-aşteaptă, bătrânica, Iar vouă vă mulţumesc Pentru darul ce-l primesc!

FLORILE :

La revedere, să mai vii !

SCUFIŢA :

Hai, draguţa bunicuţa, Deschide portiţa, C-a venit fetiţa!

LUPUL:

Nu pot, nu pot, stau in pat, Pe jos demult n-am umblat, Dar deschide singurică Şi vino iute la bunică!

SCUFIŢA:

Sărut mâna, bunicuţă!

LUPUL:

Bine ai venit, fetiţă!

SCUFIŢA:

Şi-e aşa de rău, bunică ?

LUPUL:

Tare, tare nepoţică! Haide, vino lângă mine, Poate mă-ncălzesc cu tine!

SCUFIŢA:

Vai, bunică, ce schimbată te-ai făcut, Ce urechi mari ţi-au crescut!

LUPUL:

Am, ca să aud mai bine Glasul tău aşa plăcut !

SCUFIŢA :

Şi ce braţe urâţele, Şi ce gheare lungi la ele !

LUPUL :

Toate astea-s pentru tine, Să te strâng la piept mai bine

SCUFIŢA :

Vai, bunică , şi ce gura mare ai !

LUPUL:

Este mare gura mea

Ca să te înghit cu ea!.

(Scufţa

ţipa.)

LUPUL;

Acum, fiindcă sunt sătul Şi că am mâncat destul, Uite, am să aţipesc Ca să mă mai odihnesc!

VÂNĂTORUL :

GÂNDĂCELUL

CIUPERCUŢELE

VÂNĂTORUL:

LUPUL

VÂNĂTORUL:

Oare bunicuţei i-o fi rău De sforăie aşa de rău ? A! E lupul! Dar bunica?

A-nghiţit-o pe bunică, Şi pe draga nepoţică!

Lupul rău m-a necajit, Însă eu l-am păcălit! Hai, lupule mâncăcios, Blana bine să ţi-o scutur, De hoţii ca să te satur! Spune repede, pe scurt:

Cu bunica ce-ai făcut?

Vai, săracul, am să mor! Iartă-mă, dom’ Vânător! Când aicea am sosit, Pe bunica n-am găsit. M-am vârât repede-n pat, Pe Scufiţ-am aşteptat!

Ia să-ţi pun în burta pietre, Ca să te înveţi, cumetre Să mai mănânci vreo bunică Ori vreo mică nepoţică ! (Către ceilalţi) Lângă uşă e o piatră; Hai, aduceţi-mi-o-ndată!

SCUFIŢA:

Ce întuneric era în burta lupului!

BUNICA:

Dar cu tine ce-i, Scufiţă?

SCUFIŢA:

Ce să fie, bunicuţă? M-a înghiţit şi pe mine, Dar acuma mă simt bine !

BUNICA:

Vai, aveam eu o presimţire Că s-a întâmplat ceva

SCUFIŢA:

Bunicuţă , draga mea, Bunicuţă , nu-s de vină! Am dorit să-ţi fac un bine, Culegând aceste flori, Să te vindeci mai uşor !

CRAINICUL:

Spune povestea, spun şi eu Că binele învinge orice rău !

Iată, s-a-ncheiat povestea Şi noi incălecăm pe şa Uite-aşa şi tot aşa! Că ,,binele învinge orice rău.

GREIERELE ŞI FURNICA

POVESTITORUL:

A fost odat’ un greieraş Care cânta: - Frumoasă-i vara, Că pot dansa cu amicii mei De dimineaţa până seara. - Aşa-i, ce bine ne distrăm! Îi răspundeau în cor băieţii. Şi-apoi în ritm cu greieraşul Săltau vioi petrecăreţii.

pe melodia ,,Noi suntem muzicanţi”

POVESTITORUL:

Noi suntem greieraşi voioşi Ce ştim cânta frumos.-bis Noi la chitară ştim cânta Chitara sună aşa: ţin, ţin… Toată vara noi cântăm Ce bine ne distrăm!-bis Doar furnicuţa, numai ea Munceşte, vai de ea! Ţin, ţin…

În timpul

Muncea din greu, fără-ncetare, Cărând grăunţe mari în spate , Să aibă din belşug mâncare. Le aşeza apoi, cu grijă, Pe rafturile din cămară, Unde strânsese cu răbdare Şi vrednicie…o comoară.

acesta furnicuţa

UN COPIL:

Draga mea furnică, Ce cari, mititică?

FURNICA:

Boabe car şi car Să am în hambar.

UN COPIL:

Pentru cine oare Cari tu grăuncioare?

FURNICA:

- Pentru pui,pui, pui, Să îi ştiu sătui.

UN COPIL:

Ai cărat, cărat, Hai şi la jucat!

FURNICA:

Cum să mă joc? Cum?

UN COPIL:

Iarna vine acum! Mişcare la grupul furnicilor Greieraşi, veniţi aici! Ia priviţi câte furnici! Cum aleargă, vin, se duc . Toate cară, toate aduc Fire, boabe, viermişori, Ce mai grabă, ce mai zor!

POVESTITORUL:

GREIERELE:

Pe când trudea furnica noastră Cărând poverile-n spinare, Se întâlni cu domnul greier, Care cânta cu nepăsare:

Eu sunt un greieraş voios Ce ştiu cânta frumos…etc.

POVESTITORUL:

Privindu-l cum se mai distrează Furnica-i zise fără-ocol:

FURNICA:

Văd că ţi-e bine, dar la iarnă Îţi va cânta…stomacul gol.

GREIERELE:

Ei ce să zic, vecină dragă! De grija mea să nu oftezi. Eu cânt, că asta mi-e menirea Pe când tu ştii… doar să lucrezi.

POVESTITORUL:

Şi uite aşa zbură şi vara, lunga vară… Şi- ntr-o zi, pe neaşteptate Peste dealuri zgribulite, Peste ţarini zdrenţuite, A venit aşa, deodată, Toamna cea întunecată. Lungă, slabă şi zăludă, Botezând natura udă C-un mănunchi de ciumăfai- Când se scutură de ciudă Împrejurul ei departe Risipeşte-n evantai Ploi mărunte, frunze moarte, Stropi de tină, guturai… Greieraşii: hapciu!

Şi cum vine de le munte,

Blestemând

Şi lăcrimând,

Toţi ciulinii de pe vale Se pitesc prin văgăuni,

Iar măcieşii de pe câmpuri

O întâmpină în cale

Cu grăbite plecăciuni….

GREIERELE:

POVESTITORUL:

Iar toamna ploi cernu mărunt Dădură, deci bir cu fugiţii

Petrecăreţii

Iar greieraşul cântăreţ Rămase acum singur şi trist.

rând pe rând.

- Cri-cri, ce foame mi-e acum. Degeaba cânt că tot nu-mi trece. Sunt singur, fără de prieteni Şi-afară bate vântul rece. Cri-cri-cri, Toamnă gri, Nu credeam c-o să mai vii Înainte de Crăciun, Că puteam şi eu s-adun O grăuntă cât de mică, Ca să nu cer împrumut La vecina mea furnică Fiindcă nu-mi dă niciodată, Şi-apoi umple lumea toată Că m-am dus şi i-am cerut… Cri-cri–cri, Toamnă gri, Tare-s mic şi necăjit! Dar ce-o mai fi făcut furnica? N-o duce greu, de azi pe mâine? Stă-n casa ei, la căldurică Mâncând fărâmituri de pâine.

Învins de foame, bietul greier Se hotărî într-o clipită Să împrumute nişte boabe De la vecina ei furnică.

Greieraşul bate la casa furnicilor. Furnicuţele îşi dau coate cântă pe melodia ,,A venit, a venit Moş Gerilă mult dorit!”

- A venit, a venit greieraşul prăpădit! E flămând şi îngheţat că nimic nu a mâncat.

GREIERELE:

- Am venit, am venit greierasul prăpădit, Sunt flămând şi-am îngheţat Chiar nimic nu am mâncat. Şi te rog, vecina mea, O fărâmă, dă-mi ceva Ca de foame să nu mor. JUR să-ţi fiu de ajutor!

În genunchi pe melodia - Holograf ,, N-am iubit pe nimeni”

Şi n-am rugat pe nimeni toată viaţa mea vreodată, Şi n-am rugat pe nimeni aşa cum te-am rugat pe tine! În toată viaţa mea, în toată viaţa mea….

POVESTITORUL:

Dar dânsa-i râse-n nas cu ciudă.

FURNICA:

- Ha , ha, ha, auzi la el ce spune! Că vrea grăunţe să-mprumute Sau niscai boabe bune. Mai puneţi pofta-n cui Astă vară doar atât făceai.

GREIERELE cu glas mieros

- Furnicuţă, surioară, Ne cunoaştem de astă vară. Tu munceai, iar eu cântam Timpul bine-l petreceam. Acum vara a trecut Tare frig s-a mai făcut! N-am casă, n-am ce mânca Şi-am venit la dumneata

FURNICA:

O grăunte ca să-mi dai

Sau o pungă de mălai. Sunt flămând şi îngheţat… prinzând-o pe furnică de haină Dacă nu-mi dai, ce mă fac?

Toată vara ai cântat

Şi la mine te-ai uitat.

Cum munceam cu sacu-n spate

Şi cu câtă greutate.

Ai cântat şi te-ai distrat Acum vezi, stai nemâncat. Dacă vrei să o duci bine, Munceşte şi tu ca mine.

TOATE FURNICILE:Munceşti, ai tot ce-îţi doreşti! De nu, rămâi cu burta goală Şi vai de tine cum trăieşti!

ŞCOALA DIN PĂDURE

Fundalul trebuie amenajat astfel încât să semene cu pădurea: câteva crengi de copac înfipte în suporturi de brad, flori pe jos, ciupercute, frunze, buturugi, păsări şi fluturi pe crengi, etc. Undeva în acest decor, o uşă deasupra căreia să scrie “ŞCOALA DIN PĂDURE”. Câteva scăunele pe care stau blocuri de desen, sunt aranjate pentru momentul în care copiii vor desena RIŢA: Eu sunt Riţa Veveriţa,

ROŞCOPIŢA:

Iar eu, Roşcopiţa,

AMÂNDOUĂ:

Am dori ca împreună, Gazde să vă fim, În pădurea cea străbună, Vrem să vă poftim Vrem s-aflaţi cum îşi duc viaţa Toate vietăţile Şi pe unde-şi plimbă vulpea, Şireată, mustăţile.

VULPEA:

M-aţi strigat? Am apărut! Căci vreau să vă spun îndat’ Cum subit au dispărut, Zburătoarele din sat. Să fi fost vreo boală rară, Ori vreo gripă aviară? Eu, mă simt nevinovată Nici n-am fost la vreo poiată. Poate că s-au supărat Şi-au fugit toate din sat. Ori poate s-au rătăcit Jur, la mine, n-au venit!

BURSUCUL:

Vai, cât eşti de inocentă

(ironic)

Şi se-aude prin poiană,

LUPUL:

Că dacă nu eşti atentă, Devii vegetariană! V-aş ruga, Cinstimea Vostră, Nu vă supăraţi Şi-acum, din pădurea noastră, Penele, luaţi!

(ironic)

Las-o pe cumătra mea, Las-o pe cumătra mea,

Frate bursucel, Că nu vrea, draga de ea, Carne, nici un fel! Nu e hoaţă de găini, Nu fură din sat, Iar pe puii din vecini,

La prânz

n-a

mâncat!

(spre public, vinovat) E drept că sărman de mine

Pe un urechiat, Chiar de mi-ar fi fost ruşine, Tot l-aş fi mâncat.

BUFNIŢA:

Bu-hu-hu, bu-hu-hu!

RIŢA:

Când ai apărut şi tu? Doamne, ce m-ai speriat! Ai bătut când ai intrat?

BUFNIŢA:

M-aţi trezit din somn cu larma De-am crezut că e furtună. Să mă duc să dau alarma? Sau e vreme bună?

ROŞCOPIŢA:

Mai visezi încă, surată, Ia şi te trezeşte, Pe vulpea needucată Ia şi o şcoleşte. Că mereu ne păcăleşte Cum că foarte s-a schimbat Şi pe gâşte le iubeşte Şi doarme cu ele-n pat.

BUFNIŢA:

Te invit dragă roşcată De mâine la şcoală, Unde vei fi educată Cu cărţi de morală.

PITIC 1:

Piticii sunt vedete La şcoala de pitici, Pitici băieţi şi fete, Vin zi de zi aici. Vin veveriţe mici, Fluturi şi iepuraşi, Lucind vin licurici Şi ursuleţi poznaşi.

PITIC 2:

Arici cu ţepi în spate, Se-ntrec prin lăstăriş, Vulpiţele roşcate, Se-arată din tufiş. Bursuci îngânduraţi Vin leneşi pe cărare, Mistreţii cei vărgaţi, Se-ntrec în fuga mare.

PITIC 3:

Zumzăind, disciplinate, Vin la şcoala dintre flori, Albinuţele vărgate Şi bondarii rotunjori. (Se prezintă Albinuţa şi Bondărelul) Ce mai zarvă dimineaţa Printre micii şcolărei, Bufniţa şi-arată faţa Şi le-oferă ceai de tei.

PITIC 4:

Iar la tablă le explică Foarte calm şi cu răbdare Puilor de turturică Cum se face-o adunare. Şi apoi analizează Între noi de-i armonie, Iar cu tact interpretează, La pian, o simfonie.

CIUPERCUŢA 1:

Ce mai bufniţă deşteaptă, Vreau să merg şi eu cu voi! Ştiu că mama mea aşteaptă Să-i spun zilnic lucruri noi. Să audă o-ntâmplare, Sau măcar un cântecel, Să-i descriu apoi o floare, Ori colegul gândăcel.

CIUPERCUŢA 2:

ARICIUL:

CLOPOŢELUL:

Dacă nu vă deranjez, Aş merge şi eu la şcoală, Pe tata să-l menajez, De atâta cicăleală. Că-i pun ziulica toată Întrebări sute şi mii

Şi-mi răspunde, bietul tată, Dar îl văd eu, c-ar dori, Să mai tac măcar un pic Şi să îl mai las în pace, Că oi fi eu foarte mic,

Însă

gura nu-mi mai tace!

Cine vrea să stea cu mine Într-o bancă, vreau să ştie, C-o să-i fie foarte bine Şi prieten o să-mi fie. La frizerul de arici, Mă duc să mă aranjez, Să-mi tund ţepii pe aici Şi în faţă să-i scurtez.

Ascultaţi bine la mine, Când mă auziţi sunând, Este semn că şcoala vine Şi v-aştept să staţi la rând. Glasul meu cel cristalin La o oră matinală, Adună isteţi ce vin, Bucuroşi, zilnic la şcoală.

SOARELEe:

Ploaie, te-aş ruga să treci

(jucauş)

Peste crângu-nfierbântat, Iar atunci când ai să pleci, Las-un curcubeu vărgat. Răcoreşte-i pe şcolari Şi stropeşte-i pe părinţi, Uite-i cât sunt de sprinţari C-o rafală de-i alinţi.

PLOAIA:

Iar tu, soare, încălzeşte Vremea, însă nu prea tare, Fiindcă somnul toropeşte Şi-ar fugi toţi, la culcare! Fii atent, alintă-i doar Şi-i mai gâdilă c-o rază, Pe bursuc şi pe ţânţar Şi pe leneşa de barză!

Sună clopoţelul. Şcolarii stau pe scăunele în semicerc, pe braţe au blocuri de desen şi desenează odată cu profesoara.

BUFNIŢA:

Hai să desenăm, acum, Un pitic, precum vă spun:

Capul, un rotund mai mare, Ce doi ochi şi-o gură are. Pe cap fesul, mititel, La capăt cu motocel. Sub cap, gâtul, un dreptunghi Şi-apoi altul, pentru trunchi. Desenaţi mâini şi picioare Şi apoi o barbă mare. Ce frumos aţi desenat! La pitic, nume aţi dat?

ALBINUŢA (intră veselă, cu coşuleţele în mână, pregătită să culeagă polenul florilor)

Tra, la, la,…

Ce mai flori şi ce mai soare, Parcă-i zi de sărbătoare, Ce mă-ndeamnă să alerg Şi din cupe să culeg, Aurul călduţ şi moale, Ici, în coşurile goale. Iar la urmă-l voi căra, Până la stupina mea. frumoasă-i munca mea….tra la, la ….

ce

(După ce trece de prima floare, îl descoperă pe bondărel dormind pe o altă floare. Se sperie.)

Doamne, ce m-ai speriat, Ce faci tu aici culcat?

BONDĂRELUL:

ALINUŢA:

BONDĂRELUL:

Of, ce vrei măi, surioară, Cred c-am adormit de-aseară, Aici în culcuş de floare Şi-n parfum de lăcrămioare.

Nu cumva tu fugi de treabă? Ia şi scoală-te degrabă!

Aş vrea să mai dorm un pic. Tu nu vezi cât sunt de mic?

(se întoarce cu spatele. Albinuţa îl trage de aripioară)

ALBINUŢA:

Scoală-te că râd de tine, Surioarele albine…

BONDĂRELUL: (către public)

(către albinuţă)

Ce albină pisăloagă. Bine, bine, mă scol, dragă. Mai bine m-ai ajuta

Ca să mă pot ridica. (Albinuţa îl ajută, bondărelul se întinde, face exerciţii, zice:

Hop-aşa…

ALBINUŢA (se uită la picioarele lui)

Bondărel, ce-ai pe picioare?

BONDĂRELUL:

ALBINUŢA

Polen galben de pe floare.

Ţi l-a dat, sau l-ai furat?

BONDĂRELUL: (sfătos) Albinuţo, n-ai aflat, Cât sunt eu de important? Dacă eu nu aş zbura Printre flori, drăguţa mea, Nici un pom n-ar mai rodi Fructe dulci pentru copii. Acum ştii?

ALBINUŢA:

BONDĂRELUL

Bondărelule-auriu, Hai, atunci, că e târziu! Să ne facem treaba bine, Pentru vara care vine. (iese din sală)

Ce cred oare aceste-albine, Că doar ele-s gospodine?

STELUŢA 1:

Pe a cerului maramă, Licurici tresar Şi din noapte se destramă, Stele de cleştar.

Satinate, lucitoare, Se leagănă-n vânt, Luminând vase pe mare Şi flori pe pământ.

STELUŢA 2:

Văd prin geam o fetişcană, Cu ochiuţi de catifea Şi cu faţa dolofană, Ce să doarmă

Chiar nu vrea! Am să îi trimit pe-o rază Un puiuţ de somn în zbor, Iară luna ce-o veghează, Îi şopteşte: „Somn uşor!”

STELUŢA 3:

Şşş

priveşte,

este noapte

Şi pătuţu-i pregătit,

Prin pădure se-aud şoapte, Numai vântu-a amuţit.

C-a zburdat fără odihnă Furând pufi de păpădie Merită un pic de tihnă, Ştrengărelul. Doarme-n vie.

LUNA:

Noapte bună, sufleţele, Odihniţi-vă în pace, Buburuze, floricele, Brotăcei şi voi brotace.

Eu, veghez asupra voastră, Dormiţi, ocrotiţi de lună, Dorm şi florile în glastră, Somn uşor şi noapte bună!

REFERATE

REFERATE

Educarea potenţialului creativ prin activităţile extracurriculare

Procesul educaţional preşcolar presupune şi activităţi desfăşurate în grădiniţă în afara activităţilor obligatorii sau activităţi desfăşurate în afara grădiniţei, activităţile extracurriculare. Un loc aparte în cadrul activităţilor extracurriculare îl ocupă serbările. Serbarea este un prilej de bucurie, emoţie, bună dispoziţie pentru copii şi părinţi, dar şi momentul în care copilul „se pune în valoare”, folosindu-şi imaginaţia, dicţia, mimica, siguranţa de sine, plăcerea de a apărea în faţa publicului. De multe ori am înlocuit serbarea tradiţională cu una neconvenţională, adaptată capacităţilor de manifestare ale fiecărui copil. În conceperea şi stabilirea detaliilor am cerut părerea copiilor. De aceea am iniţiat un „sondaj de opinie” adresând copiilor întrebarea: „Cum credeţi voi că ar trebui să fie cea mai frumoasă serbare?” Răspunsurile lor pline de fantezie şi prospeţime m-au încurajat să merg mai departe, realizând împreună ceea ce am numit „serbarea ideală”, o sărbătoare plină de surprize şi de bună dispoziţie. Astfel am aflat că majoritatea copiilor îşi doresc ca mamele lor să fie frumoase şi să danseze cu ei. Pasul următor a fost realizarea unui afiş, apoi în secret, copiii s-au pregătit pentru serbare. Au confecţionat felicitări pentru mame, au învăţat cântece, poezii. Pe un fond muzical au făcut un trenuleţ şi au pornit către mame, le-au invitat la dans, au cântat, s-au jucat împreună. Potenţialul larg al serbărilor este un generator de căutări, de soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai

încredere în imaginaţia, în bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dacă îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni surprinzător de frumoase şi valoroase. Activităţile extracurriculare cu o deosebită influenţă sunt toate acţiunile turistice: plimbările, excursiile, taberele, coloniile. Vizionările şi spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară în grădiniţă, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă din faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează permanent la afectivitatea copilului. Activităţile extracurriculare au ca scop destinderea copiilor, crearea unei bune dispoziţii, fapt ce le dă copiilor posibilitatea de a trece cu uşurinţă de la o activitate la alta; stabilind la nivelul grupei noi tipuri de relaţii între copii pe de o parte, iar pe de altă parte, între copii şi adulţii participanţi : relaţii de colaborare, de prietenie, un climat de încredere şi căldură sufletească, care favorizează comunicarea, un climat propice creativităţii. Emoţiile şi bucuriile comune trăite cu prilejul acestor activităţi i-au relaxat pe copii, au contribuit la întărirea relaţiilor de prietenie între ei. Aceste experienţe sunt benefice şi pentru părinţi, care văd cum se comportă copiii lor în colectivitate, cum participă la acţiuni comune şi, mai ales, au petrecut momente plăcute cu copiii lor. Deci, activităţile din grădiniţă oferă copiilor posibilitatea de a-şi valorifica talentele şi interesele pentru un anumit domeniu. Copiii îşi pot investi o parte din timpul petrecut în grădiniţă pentru a-şi dezvolta abilităţile pe care le posedă, sub îndrumarea atentă a educatoarei, sub diferite forme. Rolul educatoarei este de a favoriza în fiecare copil capacităţi şi aptitudini creative drept componente structurale ale personalităţii acestuia, în procesul

lor de formare şi dezvoltare. Contactul nemijlocit al copiilor cu activităţile desfăşurate sporesc eficienţa demersului educaţional, dat fiind marea disponibilitate a celor mici de a descoperi şi asimila tot ceea ce stârneşte curiozitatea lor vie, finalitatea constând în dobândirea unor comportamente: de a fi mai buni, mai sensibili faţă de ambient, mai plini de solicitudine, de a acţiona mai disciplinat, mai responsabil, mai plini de iniţiativă şi mai prompţi în respectarea unor norme şi reguli ale actului creativ. Educatoarea poate influenţa potenţialul creativ al copiilor nu numai prin conţinutul activităţilor, strategiile folosite sau cadrul stimulativ, ci mai ales prin propria atitudine creativă (interese cognitive şi devotament pentru profesie, atitudine antirutinieră, receptivitate pentru nou, cultivarea consecventă a originalităţii etc. ) . În activitatea noastră nu trebuie să uităm că:

„Niciodată nu este prea devreme pentru începerea creativităţii; activitatea creatoare nu ar trebui îngrădită de nici un fel de restricţii, limitări, critici.” (V. Sowenfeld).

Instrumente muzicale nonconvenţionale folosite

în cadrul activităţilor extracurriculare

În cadrul grădiniţei sunt cuprinse şi forme specifice de activitate cu scopul de a destinde copiii şi de a le crea o bună dispoziţie. Aceste activităţi se desfaşoară în cadrul activităţilor extracuriculare. Acestea stabilesc realţii de colaborare, de prietenie, un climat de încredere şi căldură sufletască între copii la nivelul grupei, între copii şi adulţi. Un loc aparte în cadrul activităţii extracuriculare îl ocupă serbările. Serbările reprezintă un nesecat izvor de bucurii, creează bună dispoziţie, desfăşurându-se într-o atmosferă specifică . Pentru ca aceste serbări să fie şi mai interesante, cântecele au fost interceptate prin acompaniament. Acompaniamentul ritmic însţeşte melodia sau completează în timpul pauzelor. El va fi realizat prin mijloacele cele mai la îndemâna copiilor: bătăi din palme şi din picioare, cu mâinile pe măsuţă sau pe genunchi. Acompaniamentul ritmic poate fi îmbogăţit prin adăugarea unor instrumente confecţionate chiar de copii sau de jucăriile muşicale, acestea oferă interpretării un plus de culoare sonoră şi de forţă de sugestie. În continuare, vă prezint câteva “instrumente muzicale” uşor şi ieftin de confecţionat:

Morişca : o bucata de scândura,carton,bandă de lipit pe ambele părţi,o lingură de lemn Cartonu se fixează cu ajutorul benzii de lipit pe bucata de scândura , iar lingura de lemn va da un sunet deosebit. Talgere : capace de borcan,bandă. Pe marginea capacelor se vor ştanţa două găuri în care se va fixa banda de prindere. Pentru mâini mai mici sunt suficiente şi nişte nasturi mari în mijlocul cărora se va fixa mânerul de prindere. Sunătoarea: cutii de film, pahare de iaurt, flacoane

(1/2 l;1/4 l), pioneze, bile din sticlă, mazăre uscata, boabe de fasole, linte, zahar, sare, perle, pietricele, macaroane, nişip, nasturi, diferiţi sâmburi. Două doze de film se umplu cu una din materialele de mai sus amintite şi se lipesc.Un flacon de suc se umple cu materialul ales şi se introduce o bucată de lemn în gâtul sticlei. Sunătoare din coji de nucă de 6 x 2 coji de nucă, se lipesc cu aracet câte două şi se prind de o sfoară de 10 cm. După aceea se leagă toate de un băţ. Sunătoare din strecurătoare de ceai : 2 strecurătoare de ceai, clopoţei. Într-o strecurătoare se pun clopoţeii, iar cealaltă strecurătoare se fixează cu lipici peste prima. Sunătoare ping-pong într-o minge de ping-pong se fac găuri cu ajutorul unui cui fierbinte. Mingea găurită se umple cu bucăţi de sârmă tăiată. Bagheta cu clopoţei pe o rolă de carton se fac găuri şi se fixează clopoţei. Bagheta cu zurgălăi pe o bucată dintr-o creangă sau o bucată dintr-o coadă de matură se vor fixa cu ajutorul cuielor dopuri din metal. Coroana cu zurgălăi : dopuri metalice, perle din lemn şi rola de la aţă. Acestea se vor aşeza alternativ pe o sârmă. Trompeta se ia o pâlnie de plastic la care se pune un furtun de 15 cm. Dacă nu avem pâlnie,aceasta se poate înlocui cu o sticlă de plastic tăiată. Nu se va sufla aer ci cu gura închisă se va presa aerul în furtun. Trianglu se poate confecţiona dintr-o potcoavă prinsă pe un băţ care este lovit cu un cui mai mare. Toba diferite cutii (lapte praf,cafea,biscuiţi)sau găleţică de plastic, hârtie ( pergament , celofan ). Pe o cutie se fixează cu ajutorul unui inel de gumă un cerc din hârtie ( pergament , celofan ) cu raza mai mare cu 2 cm decât deschiderea cutiei. Sunetele se obţin prin batere cu degetele.

Recco-recco Pe o coadă de matură se fac adâncituri. La un capăt se fixează cu ajutorul a două cuie un pahar de iaurt (corp de rezonanţă). Cu un băţ se „răzuieşte” pentru a da sunete.

Zurgălăi din nuci pe o bucată de sârmă se fixează o rolă de carton de la aţa şi alternativ bile din lemn şi coji de nucă(bucata de carton este mânerul instrumentului). Păsărica pe cutia de film se taie un dreptunghi cu ajutorul unui cui fierbinte; se găureşte cutia, se bagă un şnur (cca. 1 m), capacul se lipeşte. Şnurul se fixează de un deget şi se fac mişcări de rotaţie. Sunetul seamănă cu sunetul aripilor pasărilor.

un pahar de carton se găureşte, se

leagă o bilă din lemn pe un şnur care se introduce în paharul de carton.

- între două coji de nucă agăţate pe şnur fiecare se agaţă o bilă din lemn.

Xilofon : resturi de fire de lâna, o foarfecă, un creion, un băţ rotund de 172 cm lungime şi diametru de 2 cm, un liniar, un fierăstrău, o foaie de şmirghel fină, o bilă de lemn cu diametrul de 2 cm, un băţ rotund de 25 cm lungime şi cu diametrul de 0,5 cm, lac pentru lemn. Din acest xilofon putem obţine tonuri de la DO major la DO minor. Prin dimensiunea diferită a beţelor se obţin sunete mai înalte sau mai joase.

- Din firele de lâna (5 bucăţi de 100 cm lungime) se face

un şnur răsucit. La celelalte capete facem doua noduri mari.

Clopoţelul : -

- Măsuram şi tăiem cele 8 fragmente dintr-un băţ rotund.

Fragmentele vor avea următoarele lungimi: primul-25 cm; al doilea-24 cm; al treilea-23 cm; al patrulea-22 cm; al cincilea- 21 cm; al saselea-20 cm; al şaptelea-19 cm; al optulea-18 cm. - Cu şmirghelul rotunjim cele două capete ale fiecărui

băţ.

- Împreună cu şnurul sub forma de „U” formăm xilofonul. Cel mai lung băţ va sta la capetele şnurului lângă noduri. El va fi strecurat printre firele răsucite ale şnurului. - Urmează montarea betelor în ordine descrescătoare. Distanţa dintre ele trebuie să fie egală! - În final, confecţionăm ciocănelul astfel: luăm un băţ subţire, ii punem lipici la un capăt şi îl introducem în orificiul bilei de lemn. - În final îl lăcuim. Folosirea acestor instrumente muzicale nonconvenţionale în cadrul activităţilor extracuriculare oferă tuturor, atât copiilor cât şi adulţilor satisfacţii uriaşe. S-a realizat, astfel, o atmosferă constructivă între grădiniţă şi familie.

Şezătorile , frumuseţi ale poporului român

„ Nu-i nimic mai frumos ,mai nobil , decât meseria de educator , de călăuză a celor mai pline de energie mlădiţe „

D. Almaş Noi educatoarele avem responsabilitatea de a modela copii ,aceşti oameni în formare , de a-i învăţa să iubească meleagurile natale , să iubească şi să respecte tradiţiile şi obiceiurule româneşti ,să le sădim în suflet aceste elemente definitorii ale identităţii namului românesc fără de care nu am mai pute şti de unde venim şi cine suntem defapt noi ,românii ,pe acest pământ . Valorificând frumuseţile tradiţiilor şi a obiceiurilor populare în cadrul serbărilor cu preşcolarii , reuşim să înfrumuseţămviaţa copiilor îi ajutăm să cunoască tradiţiile româneşti rolul important pe care îl au în viaţa oamenilor din cele mai vechi timpuri . Una din tradiţiile populare care poate să fie valorificată în cadrul serbărilor este : şezătoarea . Şezătorile , în tradiţia populară , se organizează în serile de iarnă , când ,pe rând la câte o fată din sat se adunu toţi feciorii şi fetele se adunau pentru a petrece împreună . Fetele torceau firul de cânepă , împleteau cu andrele diferite obiecte de îmbrăcăminte , iar băieţii sfărâmau porumb şi făceau încrustări cu cuţitul pe lemn. Lucurul eara împletit era împletit cu petrecerea , aici se spuneau ghicitori , proverbe , zicători , poezii , cântau şi dansau.

Asemeni acestor şezători , desfăşurăm şi noi cu copii la serbările Crăciunului , într-un grai ardelenesc şi într-un cadru autentic ( paturi acoperite cu pături confecţionate de femei , împodobite cu diverse motive florale , perini cu broderii , prosoape ţesute şi farfurii decorate expuse pe pereţi .Gazdele sunt doi copii : un băiat şi ofată care primesc pe rând musafirii ( fetele şi băieţii din grupă ). Totul este învăluit în cântec şi voie bună . În timp ce feciorii , care au venit mai târziu la şezătoare ,intră în casă fetele interpretează cântecul „Când bade –n şezătoare”. Toţi se apucă de lucrul pe care l-au adus : băieţii sfarmă porumbul, iar fetele torc sau tricotează . În timp ce lucrează ,ei spun poezii despre portul popular , proverbe zicători şi ghicitori care să – i binedispună dansează jocul popular în perechi nimit „Baraboiul” , în care versurile provoacă veselia

„ Frunză verde şi – o sipică , Fugi de aicea că eşti prea mică Frunză verde de spanac , Fugi de aici că m –ai călcat. Frunză verde două nuci, Fugi de aici că n –ai papuci „

Şi pentru că sărbătoarea Crăciunului este aproape , spun poezii despre naşterea Domnului Iisus Hristos şi interpretează colinde care ajung la sufletul ascultătorilor .Specificul şezătorii este că fiecare copil este atât spectator cât şi actor la un moment dat , contribuind în egală măsură la creerea atmosferei de sărbătoare . O variantă a şezătorii , ca activitate desfăşurată în viaţa satului , este claca . Ea este organizată în toate anotimpurile . Iarna , femeile se adună cu ocazia pregătirii penelor pentru zestrea fetei de mărit , din care se fac perini şi plapume . toamna oamenii culeg din câmp porumbul şi- l aduc acasă în căruţe , iar seara adună fete , băieţi şi oameni din sat pentru depăşunarea porumbului. La sfârşitul lucrului toţi cei care au muncit erau serviţi cu porumb fiert. O altă clacă are loc cu ocazia secerişului. În asemenea situaţii ,cel ce avea grâu de secerat chema oameni din sat pentru a- l ajuta să secere grâul .Fetele luau secerile şi băieţii cu coasele adunau grâul îl făceau snop i , după care era dus la batoză pentru a fi treierat . Urmând această tradiţie , în grădiniţă am desfăşurat o clacă numită „La seceriş”. Pe scenă sunt spice de grâu , iar gazdele sunt un băiat şi o fată care îi cheamă pe ceilalţi copii la clacă.Împreună mimează plecarea la câmp şi acţiunile specifice secerişului.La amiază gazda vine cu mâncare , toţi se aşează şi mănâncă , moment în care povestesc întâmplări hazlii ,spun ghicitori ,proverbe despre muncă şi strigături pentru cei leneşi:

„Am o fată tare dulce , Dar la lucru n- o pot duce, Fântâna e sub perete Ea-n casă moare de sete . ” La sfârşitul zilei toţi vin acasă cântând :

„ Vin feciorii – n sat De la secerat Vin cântând , cântând de zor , Că le – a fost munca cu spor . ” Valoarea şezătorilor este în raport direct cu conţinutul lor educativ . O şezătoare reuşiză trebuie să fie plină de viaţă , de cântec şi joc ( specific copiilor preşcolari) , cu o bună organizare şi cu gust artistic , să ofere copiilor prilejul de a – şi manifesta sentimentele de dragoste de ţară de apreciere pentru cei ce muncesc. Şezătorile reprezintă un nesecat izvor de satisfacţii şi de bucurii ,creează bună dispoziţie şi favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi intelectual , desfăşurându-se într-o atmosferă specifică .

Dansul popular – mijloc cunoaştere a folcrului românesc

Dansurile populare , parte a creaţiei folclorice îi familiarizează pe copii cu elemente ale folclorului românesc contribuind la dezvoltarea dragostei pentru arta poporului nostru , la dezvoltarea simţului ritmic , a capacităţilor de coordonare a mişcărilor , educă gustul pentru frumos şi armonie .Dansurile populare ne dau posibilitatea de-a educa copiii în spiritul dragostei pentru costumele populare din diferite zone ale ţării precum şi a cunoşterii dansurilor specifice diferitelor zone geografice ale ţării ( Banat ,Maramureş ,Muntenia şi Moldova )

Cunoşterea costumelor populare specifice zonelor folclorice le-am realizat prin vizionare de dvd-uri cu dansuri populare din diferite zone folclorice ale ţării . Împreună am observat modelele , culorile şi piesele din care se compun . Copii au fost impresionaţi de frumuseţea culorilor ,îmbinarea şi măiestria modelelor ţesute ,cusute sau brodate .Copiii au învăţat componentele costumului popular roânesc : ie , fată ,brâu ,maramă ,iţari . Chiar de la grupa mică am învăţat şi dansat cu copiii dansuri populare mai accesibile vârstei : „Alunelu” ; „Drag mi –e jocul românesc” ; „Soră dragă” ;”Hora mare „ . La grupele mai mari am învăţat daqnsurile :

„Haţegana” ; „ Baraboiul „ ; „De doi din Banat” ; „Căluşarul”; urmărind executarea unor mşcări ritmice mai complicate după melodie , redate prin paşi succesivi înainte şi înapoi ; cu batăi în diverse combinaţii; învârtiri individuale sau în perechi ; paşi săltaţi , laterali sau paşi şchiopătaţi . În pregătirea dansurilor populare au fost explicaţi paşii care se armonizează cu melodia .La început au au fost executaţi pe bătăi şi după învăţarea lor s-a folosit melodia . Totodată am învăţat strigături,care prin tâlcul lor popular , sugerează mişcarea uşurând executarea corectă a dansului popular . Prin modul de organizare a dansului popular , am antrenat întreaga grupăde copii, reuşind dezvolt curajul şi încrederea copiilor timizi , alegându – le ca pereche copii mai vioi . Dansurile populare din diferite zone ale ţării prin ritmul melodiilor au dezvoltat copiilor şimţul ritmic , rapiditatea şi precizia în executarea mişcărilor .Îmbrăcaţi în costumele populare , copii au dansat plini de entuziatm şi aprecierile celor din jur l-au produs clipe de bucurie şi mulţumire sufletească.

Dansurile populare prin melodiile lor şi paşii specifici fiecărei zone au contribuit la cunoşterea folclorului din diferite regiuni ale ţării ,făcând cunoscută această comoară a culturii poporului nostru.

BIBLIOGRAFIE

1. Ana Maria Grigoraş, ,,Jocuri şi poezii la gura sobei” ,

Editura Erc Press Educativ, Bucureşti

2. Claudia Stupineanu, ,,Peripeţii de iarnă”, Editura Erc

Press Educaţional , Bucureşti

3. Florica Mitu, ,,Literatură pentru cei mici” , Antologie

de texte comentate, Grădinţă – Clasele I-IV, Editura Humanitas Educaţional, 2007, Bucureşti

4. Geta Stanciu, ,,La grădiniţă e serbare!” Antologie de poezii şi scenete , Editura Compania, 2006

5. Învăţământul preşcolar , Supliment trimestrial al revistei de pedagogie, nr. 4, 1972, Bucureşti

6. Lidia Constantinescu, ,,Jocul iernii”, Editura Erc Press , 2006, Bucureşti

7. Maria Dinulescu, Roxana Geantă ,,Brăduţul cu poezii”, Editura Erc Press, Bucureşti

8.

Maria Neacşu, ,,Omul de zăpadă”, Editura Erc Press

Educaţional, Bucureşti

9. Vasile Poenaru, ,,Cartea serbărilor şcolare” Editura

Coresi , 2006

10. Marinela Alecu , ,,Caietul educatoarei”

11. Iuliana Gall-Tamaş, ,,Caietul educatoarei”

12. V. Lomura „190 de cantece si jocuri” , Editura Plimb, Bacau, 1994

13. Antologie de poezii pentru copii”, Editura Coresi , Bucuresti, 1995

14. Viorel Bârleanu ” Vesel, soarele rasare! – Culegere

de cântece pentru copii”, Editura

15. Stela Ene , Dialog muzical - Cântece pentru

****

Spiru Haret, 1994

preşcolari , Editura Aramis, 1996

CUPRINS

Argument

3

Pentru tine primăvară

4

1. Cântec de primăvară

4

2. Pentru tine primăvară de O. Cazimir

4

3. Cântec de primăvară de Ştefan O…………………………

5

4. Primăvara de Daniela Crâsnaru ……………………………. 5

5. Primăvara …………………………………………………

5

6. Primăvara …………………………………………………

5

7. Primăvara de Vasile Alecsandri ……………….……… ….6

8. Reţetă de primăvară

6

9. Carnavalul florilor

7

10. Pentru cine înfloresc florile?

14

11.

Vara ……………………………………………………

20

20

13. Vino, vino, dragă vară…………………………………… 20

12. Vara ……………………………………………………

14. Convingem vara?

21

15. Vino, vara!

21

16. Vacanţă la ţară

22

17. Vara

22

18. Vacanţa la mare

23

19. Vara la mare

23

20. O zi de vară

23

21. În pădure când e vară

23

Toamna la grădiniţă

24

22. Vânt de toamnă ………………………………………… 24

23. Toamna de O. Cazimir …………………………………. 24

24. Toamna de Demostene Botez …………………………

25. Toamna …………………………………………………. 24

25

27. Toamna …………………………………………………. 25

26. Toamna la grădiniţă ……………………………………

24

28. Toamna…………………………………………………

25

29. Unde te duci toamnă

dragă? …………………………

25

30. Fructele …………………………………………………. 26

31. Toamna …………………………………………………. 26

32. Toamna de O. Goga ……………………………………

26

Vis de Iarnă

27

33. Iarna ……………………………………………………

27

34. Iarna ……………………………………………………

27

35. Baba iarna

27

36. Iarna în noapte …………………………………………

27

37. Ninge!

28

39.

Iarna ……………………………………………………. 28

40.Ninge, ninge

41. Gerul ……………………………………………………. 29

28

42. Fulgul de zăpadă ………………………………………

29

43. Vine iarna

29

44. Iarna

29

45. Iarna ……………………………………………………

29

46. Săniuţa

30

47. Ţurţurul

30

48. Fulgul de zăpadă

30

49. Vis de iarnă ……………………………………………

30

50. În jurul pomului de iarnă………………………………

31

Lumea micilor vieţuitoare …………….…………

36

51. Ursuleţul cafeniu

36

52.Cireşul

36

53. La piaţă

36

54. Căpşuna nemulţumită …………………………………

36

55. Pătrunjelul

37

56. Hoaţa

37

57. Iepuraşii

37

58.Ciupercuţa cu papuci

37

59. Morcovul

38

60. Roşia

38

61. Albinuţa Zum-Zum-Zum

38

62. Veveriţa …

38

63. Cat - Pisoi la vânătoare

39

64. Arici Pogonici

40

65. Buburuza şi Ghiocelul ………………………………… 40

66.

Concertul din pădure

41

67. Broasca şi Răcuşorul

41

68. Melcul Supărat ………………………………………

41

69. Căprioara

41

70. Ridichea uriaşă …………………………………………. 42

71. Scufiţa roşie ……………………………………………

46

72. Greierele şi furnica ……………………………………

56

73. Şcoala din pădure ………………………………………. 62 Din folclorul copiilor ………………………………. 71

74. Concertul ……………………………………………… 71

75. Sosirea rândunicii

72

76. Dacă furnica

73

77. Acum e toamnă da

74

78. Şi-am plecat să colindăm

75

79. Dansul fulgilor de nea

76

80. Noi umblăm şi colindăm

77

Referate

78

81. Educarea potenţialului creativ prin activităţile extracurriculare

78

82. Instrumente muzicale nonconvenţionale folosite în cadrul activităţilor extracurriculare

81

83. Şezătorile , frumuseţi ale poporului român

85

84. Dansul popular – mijloc cunoaştere a folcrului românesc

88

Bibliografie

90

Cuprins

91

COLABORATORI :

Bulat Raluca Csaky Margareta Fullop - Ştefan Viorica Gall - Tamaş Iuliana Vlad Mihaela

TEHNOREDACTARE: Knapik Camelia Arina