L.

Sarateanu-Elvetia,Editura Enciclopedica Romana,Bucuresti,1974 poporul care cel dintai in lume a transformat indeletnicirile hoteliere in arta si apoi in industrie a patrunde in universusl intim al elvetianului este o intreprindere mai greu de realizat decat o ascensiune pe pscurile etern inzapezite ale ALpilor. castel de ape natural Punctul de maxima altitudine se afla in vf Dufour din Monte Rosa la 4634m,iar Juf(cantonul Graubunden) este cea mai inalta localitate fiind situate la 2126 m?.ALtitudinea cea mai scazuta o gasim pe malurile lacului Maggiore,la 193 m,in timp ce Ascona,situatea la 196 m este loc cu cea mai joasa altitudine. Fara iesire directa la mare,Elvetia dispune totusi de calea navigabila a Rinului de la Basel pana la varsarea sa in M Nordului,pt transportul unei parti inseminate a mat prime importate si a prod destinate exportului .acoperis al Europei I n cantonul Fribourg din ELvetia romanda,pe valea Sarinei se afla reg Gruyere,locul de nastrere al renumitelor branzeturi elvetiene.Solurile propice pasunilor si finetelor irrigate au creat aici conditii exceptionale cresterii vitelor. Ghetarii care salasluiesc in masivul matterhorn se numara printre cei maim air si mai puternici din ALpi.Aletsch,cel mai mare ghetar din Elvetia,cu o supr de 162 km2 se intinde pe o lungime de 22 km in apropierea piscului Aletschhorn,barand poetical lac Marjelen.Cu dimensiuni intre 20-40 km2 urmeaza ghetarii Fiesch,Unteraar si Oberaar ca si Grindelwald sau ghetarul Ronului. Numeroase trecatori din acest masiv care depasesc alt de 200 m usureaza comunicatiile dintre vai sua bazinele raurilor.Pasurile Grimsel,Furka si Oberalp asigura leg intre valea Ronului si valea Rinului in timp ce pasul St Gothard este o imp trecatoare care inca din vremuri indepartate a asigurat leg intre n si s. Astazi,caile ferate de munte,autostrazile modern si numeroase lucrari de arta,printre care sunt demne de mentionat linia de cale ferata Furka-oberalp,tunelul feroviar Gothard,care atinge alt de 1150 m sau tunelul Jung frau,lung de 7,1 km care atinge alt de 3455 m ,au perimis o intense dezv a turismului in aceasta regiune,atragand numerosi vizitatori. .castelul chillon de pe malul Lemanului,castelul valeria din Sion(Valais) .1484 de lacuri natural,din care 1358 in alpi,112 in regiunea platoului si 14 in m jura,sunt aproape toate de tip glaciar.ELvetia se numara insa printre tarile cu un mare nr de lacuri de acumulare dintre care enumeram lacul Sihl,Gruyere,Schiffen,Grande Dixence,Wohlensee,Grimsel.

Din numeroasele caderi de apa,acelea ale rinului de la Schaffhausen sunt cele mai mari,insa cele mai frumoase au un volum mai mic si inaltimi mai mari,asa cum sunt cele din valea Lauterbrunnen,si in special Staubach care cade ca o perdea de apa deasupra unei prapastii adanci. elvetia este mai inalta decat intinsa cantonul Vaux,cu colinele sale intinse e-a lungul lemanului este marele furnizor de vinuri al Elvetiei. .in alt secol,victor hugo dadea o definitie vietii de fiecare zi a levetianukui observand ca acesta isi mulge vaca si traieste linistit;in veacul nostrum,in care dezv industrial a elvetiei a determinat scaderea nr de crescatori de vite in favoarea nr celor angajati in uzine si alte act din orase,scriitoarea Dominique Fabre este nevoita sa constate ca el continua sa mulga,si anume pe turist.Dar adauga:sa fim drepti:turistul care isi cheltuieste banii in ELvetia n-are de ce sa se planga.Nu cred sa existe vreu singur vizitator care sa regrete o calatorie efectuata in aceasta tara azi,cei mai inalti munti ai europei sunt la indemana oricui.intr-adevar cuceririle tehnice,preluate de harnicia,seriozitatea si indrazneala elvetienilor au facut ca azi,veverabile bunicute impreuna cu nepoteii lor de-o schioapa ca si invalizi sau cardiac sa poata urca pe vestitul Jungfrau,pe vf dufour,pe masivul bernina fara nici un effort datorita retelei dense de trenuri electrice,trenuri cu cremaliera,teleferice,ascensoare,schi-lifturi care permit accesul pana spre piscurile altadata de neinvins. Pana in 1892 levetienii nici nu banuiau existent ciudatelor scandurele cu care s epot obtine asemenea performante in sporturile alpine.Abia in acel an,un norvegian a facut prima demosntratie cu schiuri,aratand localnicilor cum se miscau pe zapada din tata-n fiu oamenii din indepartata lui tara Nordica.Schiurile au cunoscut un success-fulger.Astazi scolile de schi din ELvetia se bucura de celebritate mondiala.Concursurile si intrecerile de schi sunt si ele f prestigioase si atrag nu numai sportive,ci si f multi spectator care sporesc nr turistilor sositi in elvetia si deci incasarile inreg de organizatori. Dezvoltarea retelei de cai ferate si apoi acelei rutiere perimte unui nr tot mai mare de turisti sa se deplaseze,aparand si necesitatea hotelurilor pt pungi mai modeste.Si dc e meritul elvetienilor de a fi inaugurat era hotelului ieftin,ei merita si mentiunea ca ieftinirea au obtinut-o prin functionalitatea conceptiei constructive si a serviciului,nu prin diminuarea calitatii.Grija pt calitatea serviciilor a determinat crearea unor eputate scoli de hotelarie la Lausanne si Lucerna,in timp ce la Zurich si la Geneva functioneaza nu mai putin prestigioase scoli de pregatire a personalului dinrestaurante:bucatari,cofetari,chelneri,sefi de sala,etc.Poligloti de mici copii,elvetienii invata cu usurinta si lb straine,ceea ce-I ajuta sa asigure turistului strain un serviciu agreabi sip e linia intelegerii directe.Poate insa ca tocmai aceasta grija meticuloasa fata de servicii a facut ca tara in care expresia:a votre service sa fie cea mai des auzita incepe sa fie considerate mai mult hoteliera decat ospitaliera.

telefericul Jumbo de 150 de locuri intalnit pe partiile elvetiene de la Verbier. Cateva principia importante de urbanism in amenajarea statiunilor montane sunt(Firoiu,2002,p228): Reducerea deplasarilor schiorului si pietnolui Separarea functiilor(circulatia sciorilor-pietonilor-vehiculelor) Expunerea la soare si protectia contra vantului Crearea unui centru atractiv si animat Urbanizarea in potcoava in jurul rec eptiei principale de schi,incalzita de soare,regrupand unitatile comerciale si de servicii in terasa spre domeniul schiabil Legatura intre diferite constructii prin galerii pietonale(in contact cu zapada,dar la adapost de intemperii) Circulatia si stationarea vehiculelor in spatele cladirilor. Aceasta concentrare a constructiilor in perimetrul statiunii de baza are si rolul de a apara elementele naturii menite sa constribuie la crearea unei ambiante placate si a unei atmosphere propice sanatatii,evitand totodata fragmentarea excesiva a traficului. Cazarea tipica este la cabana.PT il repr gr ridicat d eintimitate oferit si aspectul esthetic al cladirilor(folosirea resurselor nat-lemn,piatra,incadrarea in peisaj).PS este dat de diversitatea relative redus a formelor de cazare,lipsa unitatilor de lux.---ceea ce nu este cazul elvetiei.

http://www.scritube.com/geografie/turism/Strategii-de-amenajare-turisti441814810.php

AMENAJAREA TURISTICA A ZONEI MONTANE 4.1. Conceptii si strategii de amenajare ^i de dezvoltare a turismului montan La elaborarea imei strategii de amenajare si dezvoltare turistica trebuie sa se tina seama, m primul rand, de realitatile teritoriale ale tarii si zonelor ei si de determinarile cantitative si calitative ale acestora'. Din literatura de specialitate se cunosc trei tipuri principale de localizare a statiunilor montane: a) localizarea periferica, respectiv, la periferia oraselor, m apropiere de masivele montane cu conditii prielnice practicarii sporturilor de iama; b) localizarea liniara, care urmeaza culoarele naturale de penetratie tnmunte, creandu-se statiuni cu axe rutiere; c) localizarea terminala, care se dezvolta in zonele alpine.

 Conceptia francezS2 de amenajare turistica alpinS se remarca prin implantarea si dezvoltarea unei serii de statiuni not, create ,,ex nihilo" peste limita locuintelor permanente, in locuri alese pentru posibilitatile de practicare a sporturilor de iama, adica rareori sub 1800 m altitudine. Epoca statiunilor not a aparut inainte de al doilea razboi mondial: Alpes d'Huez (1934) a fost punctui de plecare. A urmat Courchevel (1949), ca model al celei de a doua generatii. A treia generatie, aceea a statiunilor integrate, incepe cu La Plagne (1963). Odata cu crearea Comisiei interministeriale de amenajare turistica montana si cu adoptarea ,,planului zapezii", strategia amenajarii muntelui a trecut sub indrumarea statului. Mult timp s-a reprosat acestei politici de amenaj are a teritoriului ca este o forma moderna de colonizare a spatiului montan cu elemente ale civilizatiei urbane. Principalele trasaturi ale acestei politici sunt urmatoarele: activitate brutal grefata pe un mediu uman nepregatit si dezvoltatS ca un soi de monocultura speculative; capitalul provine, in mare parte, de la marea finanta pariziana, deci, exterior regiunii; aparatui legislativ de constrangere adecvat permite societatilor promotoare sa achizitioneze usor domeniul funciar indispensabil crearii statiunilor; - instalatiile sunt destinate satisfacerii in principal a unei clientele de lux extraregionale sau Internationale (cea care este cea mat sensibila la ,,modS") si se opun tendintei de democratizare a turismului; - populatia indigena, deseori deposedata de pamant, contra vointei ei, este mat putin asociatS beneficiilor acestei actiuni, mat curand redusa la functii subalteme si temporare (m cazul in care nu urmeaza calea exodului rural); - existenta unor forme multiple de agresiune declansate contra naturii alpine, comise de catre oameni ignoranti in problemele mediului montan, conduce deseori la catastrofe, cum sunt avalansele. Lipsa posibilitatii de functionare a acestor statiuni m dublu sezon, datorita altitudinii prea mari, pentru turismul de vara, rezultatele financiare, vin sa confirme rentabilitatea aleatorie a acestor investitii si sa arunce o umbr& asupra ,,aurului alb" al noilor statiuni. Ulterior, refuzul de a sustine proiectui de amenajare a altor statiuni de acest fel, marcheaza o cotitura in politica de amenajare a Alpilor francezi, care da prioritate dezvoltarii statiunilor la altitudini montane medii. - Conceptia austriaca de amenajare turistica montana se bazeaza pe principii diferite de cele ale Frantei.

Alaturi de considerentele economice, care nu pot fi neglijatc, partea preocuparilor ,,umane" este mult mat importanta. Omul, locuitor al muntelui, este in centrul doctrinei de amenajare. Astfel, nu o statiune noua, ci un turism esen^ial ,,satesc" s-a dezvoltat, plecand de la nodurile vechi populate. lata cateva caracteristici ale acestei politici: - turismul se integreaza in armonie cu economia traditionala pe care statui o protejeaza; - echipamentele se multiplies datorita initiativelor publice sau private, dar raman sub controlul colectivitatii locale;
- turismul face sa beneficieze de veniturile sale (in particular, gratie mijioacelor de cazare originale si diversificate) marea majoritate a populatiei locale;

- turismul are in vedere pasta-area nealterata a mediului natural si cultural. Pentru Austria, notiunea ,,sporturi de iama", in afara de schi, mat cuprinde: toboganul, bobsleight-ul, schibob-ul, patinajul (pe unul din cele 36 patinoare artificiale) si pe majoritatea lacurilor austriece inghetate, jocuri de iama tipice s.a. Hotelaria austriaca si-a imbunatatit considerabil, in ultimii ani, conditiile si calitatea serviciilor, in asa fel incat sa se compare in acest sens cu vecina sa, Elvetia. Tinand pasul cu cresterea cererii, capacitatea hoteliera a tarii a crescut considerabil, in prezent tara oferind 1 milion de paturi in sezonul de iama si 1,3 milioane vara. Ocuparea medie, in orice mijioc de cazare, se apreciaza in diferitele medii oficiale, ca fiind pe tara intre 20 si 30%. Aceasta nu a impiedicat, insa, pe investitorii austrieci, ca pentru anii 1994 si 1995 sa realizeze o crestere a capacitatilor cu 2-4000 paturi la hotelurile de 4 stele. 4.2. Din experienta intemationala tn amenajarea ^i echiparea muntelui Din analiza experientei Internationale (tari europene), m domeniul valoriflcarii poten^ialului turistic montan si dezvoltarii sporturilor de iama, s-au desprins cateva aspecte: Tarile europene (Franta, Elvetia, Austria, Italia, Cehia, Slovacia, lugoslavia, Bulgaria etc.) depun eforturi deosebite pentru dezvoltarea statiunilor montane1, pornind in amenajarea turistica a muntelui, de la o conceptie proprie, menita sa punS in valoare resursele naturale, traditia, m scopul atragerii dientelei de pe pia^a intemationala a sporturilor de iama si cresterii rentabilitatii. Preocuparea de baza a organizatorilor de turism din tarile amintite este de a asigura o activitate non-stop, in toate anotimpurile, in statiunile montane, prin: prelungirea sezonului de schi pe pantele unde zapada se men^ine 6-8 luni pe an; fblosirea tunurilor de fabricare a zapezii artificiale; dotarea statiunilor cu partii din material plastic;

 extinderea schiului pe iarba; initierea unor actiuni cursuri de alpinism, speoturism etc. care sa atraga turistii m orice luna a anului; practicarea pe scara larga a pescuitului la pastrav si a vanatorii sportive; asigurarea unei oferte de vara sau chiar de extrasezon foarte variate, inlesnitS de prezenta, in apropierea statiunilor, a satelor de munte, a lacurilor sau parcurilor nationale, fapt ce a permis extinderea vacantelor la ferma sau a agroturismului. I In fiecare ^ara alpina europeana au fost create sute de statiuni de capacitati diferite (500 statiuni in Austria, 260 in Italia, 230 m Elvetia etc.); ele au luat nastere prin amenajare, | pentru sporturi de iama, a unor vechi statiuni climatice sau balneoclimatice, prin dotarea unor sate de munte cu echipament adecvat acestei forme de turism, on ca statiuni moderne, nou construite. Cele mm solicitate statiuni sunt cele cu profit complex (tratament balnear, cura de aer, turism de munte-vara, sporturi de iama etc.), care ofera turistului posibilitatea integrarii in viata localitatii si corespunde tendintei de socializare a sporturilor de iama, prin modicitatea tarifelor de cazare si prin asigurarea de conduit optime tuturor genurilor de schiori, de la incepatori la campioni europeni sau mondiali. Cazarea turistilor seface m cele mai variate forme, de la hoteluri de lux la hanuri, case de vacanfa sau campinguri cu instalatii de incalzire. Re^eauaunitatilor de alimentatie publics este foarte diversificata, de mare popularitate bucurdndu-se restaurantele cu specific, dar mai ales cele care ofera gastronomic locala. Au fost depuse eforturi deosebite pentru a asigura turistilor posibilitatea de a servi masa chiar in zonele domeniului schiabil', in acest sens, multe cabane de pe crestele montane au bufete sau restaurante in care schiorii pot servi masa in sistemul ,,a la carte", fara sa mai fie nevoiti sa coboare in statiune. De asemenea, de-a lungul traseelor partiilor de schi de fond sunt amenajate restaurante. Fiecare stafiune dispune de numeroase pdrtii de schi (insumand 50100 si chiar peste 100 km lungime) de diverse categorii si grade de dificultate. De starea acestora si buna lorintretinere se ocupa specialist! cu inalta calificare, dispunand de cele mai modeme mijioace tehnice. Alaturi de partiile de coborare sau slalom (schi alpin), importanta deosebita se acorda partiilor de schi fond sau de plimbare, cu mare priza la turisti. In ultimii ani, m special pe piata americana, a fost lansat un nou program ^ski-mountaineering (un fel de combinatie nitre schiul alpin si de fond) - ce se desfasoara in afara partiilor marcate, gen de schi care oferS schiorului (echipat cu bocanci din blana sintetica si schiuri cu legaturi speciale) posibilitatea sa urce orice cuime muntoasa.

 Foarte cautate sunt sejururile de sporturi de iarna combinate cu cursuri de limbi straine, gradinite si scoli de schi, patinaj pe patinoare naturale sau artificiale, schi de noapte etc. Facilitarea accesului la pdrtii si domenii schiabile este o preocupare constants tn toate statiunile, utilizandu-se diverse mijioace de transport: auto, avion, helicopter, instalatii mecanice de urcat etc. Amenajarea de tipul ,,skis aux pieds" (toate dotarile in imediata apropiere apistelor) se extinde tot mai mult. Nici o statiune nu este conceputa si amenajata decat dup& construirea instalatiilor inecanice de urcat. In stafiunile dinAlpi sunt foarte multe instalatii mecanice de urcat, de cele mai diverse tipuri, legate intre ele, ceea ce face ca turistii sa nu astepte la utilizarea instalatiilor nici macar la sfarsitui saptamanii cand, de regula, se mregistreaza un aflux mai mare de vizitatori. De altfel, se apreciaza ca, dupa nemultumirea produsa de tarifele ridicate, pe locul doi, ca sursa de insatisfacfte a schiorilor, este asteptarea la instalatiile de urcat. Tendinta generala este, mai ales in Alpi, de a uni instalatiile mecanice de urcat din toate tSrile alpine (actiune aproape m intregime realizata), in scopul asigurarii accesului turistilor la variate domenii schiabile si dotari de agrement. Spre o astfel de conexiune se depun eforturi siinTatra (Cehia, Slovacia) si in Alpii Dolomitici (lugoslavia). Numarul mereu crescand al amatorilor de schi a dus la crearea. infiecare stafiune, a fcolilorde schi pentru toate categoriile de varsta. In scopul prelungirii sezonului se organizeaza cursuri de schi m presezon (noiembrie-decembrie), ca perioada de pregatire pentru viitoarele minivacan^e de schi. Instructorii de schi (monitorii) sunt recrutati, de regula, dintre toate celebritatile schiului nafional, european sau mondial. In privinfa agrementului, se apreciaza cd gama oferitd trebuie sdfie atat de bogata fi de diversificatd meat sd satisfacd si exigenfele color ce nu vin sd practice schiul (circa 18% din totalul turistilor); in acest sens, o atentie deosebita se acorda intretinerii in bune conditii a potecilor pentru drumetii. Intre dotarile de agrement ce nu lipsesc din statiunile alpine amintim: piscina acoperita si in aer liber (cu apa calda), bar cu plan, bar elvetian, bar american, variate | terenuri de sport, salt de sport, sauna, bowling, patinoare naturale si artificiale, discoteci pentru | tineret si pentru varstnici, centre de echitatie, cursuri de initiere in diverse meserii sau arte etc. | Fiecare statiune ofera un bogat f;i atractiv program de manifestdri cultural-artistice (spectacole, concursuri, festivaluri etc. de teatru, diverse genuri muzicale, cinema, opera, opereti s.a.) ?i sportive (campionate nationale, europene sau etape dm Cupa Mondiala la schi, de bob si saniute, de hochei s.a.). | o Majoritatea statiunilor auposturi de radio proprii care transmit buletinul zapezii, starea vrernii, stiri diverse si multa muzica. Reteaua comerciald este bogata ^i diversificatd, de la magazine alimentare, de ardzanat, de arta, de antichitati, bijuterii etc. la cele de echipament sportiv.

Foarte rdspdndit, si utilizat de circa 3/4 dintre turistii sositi in statiunile alpine, este ,,skipass"-ul (pa^aportui de schi), care ofera posibilitatea practicarii schiului pe o perioada delimitata (o zi, o saptamana etc.) contra unei sume fixe. Tariful include: cazare, transport, utilizarea instalatiilor de urcat, lec^ii de schi etc., beneficiind si de unele facilita^i, care difed de la statiune la statiune. Tarifele in cadrul aranjamentelor pausale pentru sporturi de iarnd (mat ales in statiunile italiene) sunt diferentiatepe sezoane: sezon de varf(de exemplu, primajumatate a lunii februarie si a douajumatate a lunii martie), sezon inferior (22 ianuarie-1 februarie si 31 martie-15 aprilie), presezon si postsezon, stabilite m cadrul fiecarei statiuni, in functie de conditiile meteorologice de schiat, de afluen^a de vizitatori. Atenfie deosebita se acorda si turismului montan de vard, prin: amenajarea de partii artificiale, practicarea schiului pe iarba, marcarea unor poteci si trasee pentru drumetie montana, amenajarea unor pesteri si grote pentru vizitare (800 numai in Cehia si Slovacia), numeroase posibilitati de practicare a celor mat variate sporturi nautice, a alpinismului, a vanatorii' si pescuitului sportiv etc. Turismul in parcurile nationale este bine dezvoltat (in lugoslavia, Cehia si Slovacia etc.); vizitarea acestora se face organizat, in circuite obligatorii pe alei special amenajate.

Capacitatea turistic de suport pentru staiunile montane

Staiunea montan este o localitate sau parte a unei localiti care dispune de ambian montan pitoreasc i nepoluant, cu factori naturali de mediu, structuri turistice i dotri specifice realizrii produsului turistic de tip montan. Ca o consecin fireasc a tendinelor cererii, determinarea domeniului schiabil are o semnificaie deosebit n procesul de amenajare turistic a zonelor montane. n conceperea i dezvoltarea staiunilor montane, amenajarea domeniului schiabil i crearea mijloacelor de transport pe cablu este coordonata strategic ce trebuie apreciat ca avnd prioritate absolut. Prtiile i telefericele reprezint esena ofertei de iarn, iar realizarea lor trebuie s precead finalizarea celorlalte echipamente (cazare, alimentaie, agrement). Pentru calcularea capacitii de suport este folosita urmatoarea formula:

n general, proporia schiorilor din numrul total de turiti dintr -o staiune de iarn variaz, pe plan internaional, ntre 60 - 80%. Conform practicilor internaionale, se consider c o staiune montan ofer condiii bune pentru amenajri cnd indicele de capacitate al zonei schiabile este de 0,50-0,90 pers./Ioc cazare n sejur i 1 - 1,80 n week-end. n privina numrului de locuri aferente structurilor de alimentaie public se apreciaz optim un raport locuri n alimentaie/locuri de cazare de 1,2 1,5.