L.

Sarateanu-Elvetia,Editura Enciclopedica Romana,Bucuresti,1974 …poporul care cel dintai in lume a transformat indeletnicirile hoteliere in arta si apoi in industrie …a patrunde in universusl intim al elvetianului este o intreprindere mai greu de realizat decat o ascensiune pe pscurile etern inzapezite ale ALpilor. …castel de ape natural Punctul de maxima altitudine se afla in vf Dufour din Monte Rosa la 4634m,iar Juf(cantonul Graubunden) este cea mai inalta localitate fiind situate la 2126 m?.ALtitudinea cea mai scazuta o gasim pe malurile lacului Maggiore,la 193 m,in timp ce Ascona,situatea la 196 m este loc cu cea mai joasa altitudine. Fara iesire directa la mare,Elvetia dispune totusi de calea navigabila a Rinului de la Basel pana la varsarea sa in M Nordului,pt transportul unei parti inseminate a mat prime importate si a prod destinate exportului ….”acoperis al Europei” I n cantonul Fribourg din ELvetia romanda,pe valea Sarinei se afla reg Gruyere,locul de nastrere al renumitelor branzeturi elvetiene.Solurile propice pasunilor si finetelor irrigate au creat aici conditii exceptionale cresterii vitelor. Ghetarii care salasluiesc in masivul matterhorn se numara printre cei maim air si mai puternici din ALpi.Aletsch,cel mai mare ghetar din Elvetia,cu o supr de 162 km2 se intinde pe o lungime de 22 km in apropierea piscului Aletschhorn,barand poetical lac Marjelen.Cu dimensiuni intre 20-40 km2 urmeaza ghetarii Fiesch,Unteraar si Oberaar ca si Grindelwald sau ghetarul Ronului. Numeroase trecatori din acest masiv care depasesc alt de 200 m usureaza comunicatiile dintre vai sua bazinele raurilor.Pasurile Grimsel,Furka si Oberalp asigura leg intre valea Ronului si valea Rinului in timp ce pasul St Gothard este o imp trecatoare care inca din vremuri indepartate a asigurat leg intre n si s. Astazi,caile ferate de munte,autostrazile modern si numeroase lucrari de arta,printre care sunt demne de mentionat linia de cale ferata Furka-oberalp,tunelul feroviar Gothard,care atinge alt de 1150 m sau tunelul Jung frau,lung de 7,1 km care atinge alt de 3455 m ,au perimis o intense dezv a turismului in aceasta regiune,atragand numerosi vizitatori. ….castelul chillon de pe malul Lemanului,castelul “valeria” din Sion(Valais) ….1484 de lacuri natural,din care 1358 in alpi,112 in regiunea platoului si 14 in m jura,sunt aproape toate de tip glaciar.ELvetia se numara insa printre tarile cu un mare nr de lacuri de acumulare dintre care enumeram lacul Sihl,Gruyere,Schiffen,Grande Dixence,Wohlensee,Grimsel.

Dar adauga:”sa fim drepti:turistul care isi cheltuieste banii in ELvetia n-are de ce sa se planga.acelea ale rinului de la Schaffhausen sunt cele mai mari.victor hugo dadea o definitie vietii de fiecare zi a levetianukui observand ca acesta “isi mulge vaca si traieste linistit”.si anume pe turist”.in alt secol.chelneri.seriozitatea si indrazneala elvetienilor au facut ca azi. …. Dezvoltarea retelei de cai ferate si apoi acelei rutiere perimte unui nr tot mai mare de turisti sa se deplaseze.Poligloti de mici copii.in timp ce la Zurich si la Geneva functioneaza nu mai putin prestigioase scoli de pregatire a personalului dinrestaurante:bucatari.Grija pt calitatea serviciilor a determinat crearea unor eputate scoli de hotelarie la Lausanne si Lucerna. …elvetia este mai inalta decat intinsa …cantonul Vaux.Schiurile au cunoscut un success-fulger.schi-lifturi care permit accesul pana spre piscurile altadata de neinvins.nu prin diminuarea calitatii.pe masivul bernina fara nici un effort datorita retelei dense de trenuri electrice.veverabile bunicute impreuna cu nepoteii lor de-o schioapa ca si invalizi sau cardiac sa poata urca pe vestitul Jungfrau.Si dc e meritul elvetienilor de a fi inaugurat era hotelului ieftin.Din numeroasele caderi de apa.ci si f multi spectator care sporesc nr turistilor sositi in elvetia si deci incasarile inreg de organizatori.in veacul nostrum.Nu cred sa existe vreu singur vizitator care sa regrete o calatorie efectuata in aceasta tara” …azi.ceea ce-I ajuta sa asigure turistului strain un serviciu agreabi sip e linia intelegerii directe.preluate de harnicia.insa cele mai frumoase au un volum mai mic si inaltimi mai mari.in care dezv industrial a elvetiei a determinat scaderea nr de crescatori de vite in favoarea nr celor angajati in uzine si alte act din orase.Concursurile si intrecerile de schi sunt si ele f prestigioase si atrag nu numai sportive. .pe vf dufour.cofetari.”intr-adevar cuceririle tehnice.Abia in acel an.etc.Astazi scolile de schi din ELvetia se bucura de celebritate mondiala.aratand localnicilor cum se miscau pe zapada din tata-n fiu oamenii din indepartata lui tara Nordica.cu colinele sale intinse e-a lungul lemanului este marele furnizor de vinuri al Elvetiei.”cei mai inalti munti ai europei sunt la indemana oricui.Poate insa ca tocmai aceasta grija meticuloasa fata de servicii a facut ca tara in care expresia:”a votre service” sa fie cea mai des auzita incepe sa fie considerate mai mult “hoteliera” decat ospitaliera.teleferice.elvetienii invata cu usurinta si lb straine.sefi de sala.trenuri cu cremaliera.aparand si necesitatea hotelurilor pt pungi mai modeste.ascensoare.un norvegian a facut prima demosntratie cu schiuri. Pana in 1892 levetienii nici nu banuiau existent ciudatelor scandurele cu care s epot obtine asemenea performante in sporturile alpine.scriitoarea Dominique Fabre este nevoita sa constate ca el “continua sa mulga.ei merita si mentiunea ca ieftinirea au obtinut-o prin functionalitatea conceptiei constructive si a serviciului.si in special Staubach care cade ca o perdea de apa deasupra unei prapastii adanci.asa cum sunt cele din valea Lauterbrunnen.

de realitatile teritoriale ale tarii si zonelor ei si de determinarile cantitative si calitative ale acestora'.---ceea ce nu este cazul elvetiei. m apropiere de masivele montane cu conditii prielnice practicarii sporturilor de iama.scritube.incadrarea in peisaj).2002. Conceptii si strategii de amenajare ^i de dezvoltare a turismului montan La elaborarea imei strategii de amenajare si dezvoltare turistica trebuie sa se tina seama. la periferia oraselor.1. care se dezvolta in zonele alpine. care urmeaza culoarele naturale de penetratie tnmunte.com/geografie/turism/Strategii-de-amenajare-turisti441814810. creandu-se statiuni cu axe rutiere. .regrupand unitatile comerciale si de servicii in terasa spre domeniul schiabil Legatura intre diferite constructii prin galerii pietonale(in contact cu zapada.dar la adapost de intemperii) Circulatia si stationarea vehiculelor in spatele cladirilor. c) localizarea terminala.php AMENAJAREA TURISTICA A ZONEI MONTANE 4. Din literatura de specialitate se cunosc trei tipuri principale de localizare a statiunilor montane: a) localizarea periferica.……telefericul Jumbo de 150 de locuri intalnit pe partiile elvetiene de la Verbier.PT il repr gr ridicat d eintimitate oferit si aspectul esthetic al cladirilor(folosirea resurselor nat-lemn. Aceasta concentrare a constructiilor in perimetrul statiunii de baza are si rolul de a apara elementele naturii menite sa constribuie la crearea unei ambiante placate si a unei atmosphere propice sanatatii. http://www. b) localizarea liniara. m primul rand.incalzita de soare.PS este dat de diversitatea relative redus a formelor de cazare.piatra. respectiv.lipsa unitatilor de lux.evitand totodata fragmentarea excesiva a traficului.p228): Reducerea deplasarilor schiorului si pietnolui Separarea functiilor(circulatia sciorilor-pietonilor-vehiculelor) Expunerea la soare si protectia contra vantului Crearea unui centru atractiv si animat Urbanizarea in potcoava in jurul rec eptiei principale de schi. Cazarea tipica este la cabana. Cateva principia importante de urbanism in amenajarea statiunilor montane sunt(Firoiu.

care da prioritate dezvoltarii statiunilor la altitudini montane medii.. . rezultatele financiare. pentru turismul de vara. este mat putin asociatS beneficiilor acestei actiuni. in mare parte. . Principalele trasaturi ale acestei politici sunt urmatoarele: — activitate brutal grefata pe un mediu uman nepregatit si dezvoltatS ca un soi de monocultura speculative. Lipsa posibilitatii de functionare a acestor statiuni m dublu sezon. de la marea finanta pariziana.modS") si se opun tendintei de democratizare a turismului.. vin sa confirme rentabilitatea aleatorie a acestor investitii si sa arunce o umbr& asupra . deseori deposedata de pamant. contra vointei ei. in locuri alese pentru posibilitatile de practicare a sporturilor de iama. exterior regiunii. Epoca statiunilor not a aparut inainte de al doilea razboi mondial: Alpes d'Huez (1934) a fost punctui de plecare. strategia amenajarii muntelui a trecut sub indrumarea statului. Ulterior.Conceptia austriaca de amenajare turistica montana se bazeaza pe principii diferite de cele ale Frantei. incepe cu La Plagne (1963). datorita altitudinii prea mari. aceea a statiunilor integrate.aurului alb" al noilor statiuni. — capitalul provine.• Conceptia francezS2 de amenajare turistica alpinS se remarca prin implantarea si dezvoltarea unei serii de statiuni not. refuzul de a sustine proiectui de amenajare a altor statiuni de acest fel. adica rareori sub 1800 m altitudine.planului zapezii". deci. conduce deseori la catastrofe. mat curand redusa la functii subalteme si temporare (m cazul in care nu urmeaza calea exodului rural).. cum sunt avalansele.ex nihilo" peste limita locuintelor permanente. — aparatui legislativ de constrangere adecvat permite societatilor promotoare sa achizitioneze usor domeniul funciar indispensabil crearii statiunilor. Odata cu crearea Comisiei interministeriale de amenajare turistica montana si cu adoptarea . Mult timp s-a reprosat acestei politici de amenaj are a teritoriului ca este o forma moderna de colonizare a spatiului montan cu elemente ale civilizatiei urbane.instalatiile sunt destinate satisfacerii in principal a unei clientele de lux extraregionale sau Internationale (cea care este cea mat sensibila la . marcheaza o cotitura in politica de amenajare a Alpilor francezi.existenta unor forme multiple de agresiune declansate contra naturii alpine. A treia generatie. . create . comise de catre oameni ignoranti in problemele mediului montan. . A urmat Courchevel (1949).populatia indigena.. ca model al celei de a doua generatii. .

ca fiind pe tara intre 20 si 30%. locuitor al muntelui. in afara de schi. Elvetia. plecand de la nodurile vechi populate.Alaturi de considerentele economice. partea preocuparilor . . prin: — prelungirea sezonului de schi pe pantele unde zapada se men^ine 6-8 luni pe an.umane" este mult mat importanta. ci un turism esen^ial . Tinand pasul cu cresterea cererii. Elvetia. mat cuprinde: toboganul.turismul face sa beneficieze de veniturile sale (in particular. 4. . nu o statiune noua. in orice mijioc de cazare. Hotelaria austriaca si-a imbunatatit considerabil. gratie mijioacelor de cazare originale si diversificate) marea majoritate a populatiei locale.. care nu pot fi neglijatc. Italia.turismul se integreaza in armonie cu economia traditionala pe care statui o protejeaza. in asa fel incat sa se compare in acest sens cu vecina sa. . patinajul (pe unul din cele 36 patinoare artificiale) si pe majoritatea lacurilor austriece inghetate. ca pentru anii 1994 si 1995 sa realizeze o crestere a capacitatilor cu 2-4000 paturi la hotelurile de 4 stele. Aceasta nu a impiedicat. menita sa punS in valoare resursele naturale. lugoslavia. s-au desprins cateva aspecte: — Tarile europene (Franta. in toate anotimpurile. — Preocuparea de baza a organizatorilor de turism din tarile amintite este de a asigura o activitate non-stop.satesc" s-a dezvoltat. notiunea . pe investitorii austrieci. pornind in amenajarea turistica a muntelui. m scopul atragerii dientelei de pe pia^a intemationala a sporturilor de iama si cresterii rentabilitatii. — fblosirea tunurilor de fabricare a zapezii artificiale. Astfel.a. dar raman sub controlul colectivitatii locale.. jocuri de iama tipice s.2.. Pentru Austria. Cehia. in prezent tara oferind 1 milion de paturi in sezonul de iama si 1. Austria. bobsleight-ul. conditiile si calitatea serviciilor. — dotarea statiunilor cu partii din material plastic. capacitatea hoteliera a tarii a crescut considerabil. in statiunile montane. schibob-ul. Slovacia. m domeniul valoriflcarii poten^ialului turistic montan si dezvoltarii sporturilor de iama. traditia. insa. Ocuparea medie. se apreciaza in diferitele medii oficiale. de la o conceptie proprie. Omul.echipamentele se multiplies datorita initiativelor publice sau private. Bulgaria etc.sporturi de iama".) depun eforturi deosebite pentru dezvoltarea statiunilor montane1. lata cateva caracteristici ale acestei politici: . Din experienta intemationala tn amenajarea ^i echiparea muntelui Din analiza experientei Internationale (tari europene). in ultimii ani.turismul are in vedere pasta-area nealterata a mediului natural si cultural. . este in centrul doctrinei de amenajare.3 milioane vara.

prin dotarea unor sate de munte cu echipament adecvat acestei forme de turism. cu mare priza la turisti. turism de munte-vara. cura de aer. 260 in Italia. I » In fiecare ^ara alpina europeana au fost create sute de statiuni de capacitati diferite • (500 statiuni in Austria. speoturism etc. de-a lungul traseelor partiilor de schi de fond sunt amenajate restaurante. prin modicitatea tarifelor de cazare si prin asigurarea de conduit optime tuturor genurilor de schiori.. gen de schi care oferS schiorului (echipat cu bocanci din blana sintetica si schiuri cu legaturi speciale) posibilitatea sa urce orice cuime muntoasa. case de vacanfa sau campinguri cu instalatii de incalzire. m special pe piata americana. multe cabane de pe crestele montane au bufete sau restaurante in care schiorii pot servi masa in sistemul . dispunand de cele mai modeme mijioace tehnice. • Fiecare stafiune dispune de numeroase pdrtii de schi (insumand 50—100 si chiar peste 100 km lungime) de diverse categorii si grade de dificultate.a la carte". fapt • ce a permis extinderea vacantelor la ferma sau a agroturismului.). de la incepatori la campioni europeni sau mondiali. • Cazarea turistilor seface m cele mai variate forme. | pentru sporturi de iama. importanta deosebita se acorda partiilor de schi fond sau de plimbare. de mare popularitate bucurdndu-se restaurantele cu specific. In ultimii ani. in apropierea statiunilor. . a unor vechi statiuni climatice sau balneoclimatice. fara sa mai fie nevoiti sa coboare in statiune. de la hoteluri de lux la hanuri. on ca statiuni moderne. in acest sens. 230 m Elvetia etc. sporturi de iama etc. — initierea unor actiuni — cursuri de alpinism. • Re^eauaunitatilor de alimentatie publics este foarte diversificata. inlesnitS de prezenta. a fost lansat un nou program — ^ski-mountaineering (un fel de combinatie nitre schiul alpin si de fond) .). ele au luat nastere prin amenajare. dar mai ales cele care ofera gastronomic locala. nou construite. care ofera turistului posibilitatea integrarii in viata localitatii si corespunde tendintei de socializare a sporturilor de iama. • Au fost depuse eforturi deosebite pentru a asigura turistilor posibilitatea de a servi masa chiar in zonele domeniului schiabil'. — asigurarea unei oferte de vara sau chiar de extrasezon foarte variate. a satelor de munte. a lacurilor sau parcurilor nationale. De starea acestora si buna lorintretinere se ocupa specialist! cu inalta calificare. De asemenea. » Cele mm solicitate statiuni sunt cele cu profit complex (tratament balnear. — care sa atraga turistii m orice luna a anului. Alaturi de partiile de coborare sau slalom (schi alpin).— extinderea schiului pe iarba.ce se desfasoara in afara partiilor marcate. — practicarea pe scara larga a pescuitului la pastrav si a vanatorii sportive.

diverse genuri muzicale..) ?i sportive (campionate nationale. de arta. avion. utilizandu-se diverse mijioace de transport: auto.i atractiv program de manifestdri cultural-artistice (spectacole. centre de echitatie. ca perioada de pregatire pentru viitoarele minivacan^e de schi. ca sursa de insatisfacfte a schiorilor. de antichitati. De altfel. salt de sport. legate intre ele.a. • Nici o statiune nu este conceputa si amenajata decat dup& construirea instalatiilor inecanice de urcat. infiecare stafiune. patinoare naturale si artificiale. dintre toate celebritatile schiului nafional. opera. de a uni instalatiile mecanice de urcat din toate tSrile alpine (actiune aproape m intregime realizata).• Foarte cautate sunt sejururile de sporturi de iarna combinate cu cursuri de limbi straine.). | o Majoritatea statiunilor auposturi de radio proprii care transmit buletinul zapezii. In stafiunile dinAlpi sunt foarte multe instalatii mecanice de urcat. se apreciaza ca. schi de noapte etc. opereti s. bowling. Intre dotarile de agrement ce nu lipsesc din statiunile alpine amintim: piscina acoperita si in aer liber (cu apa calda).a. Slovacia) si in Alpii Dolomitici (lugoslavia). bar elvetian. bar cu plan. in scopul asigurarii accesului turistilor la variate domenii schiabile si dotari de agrement. Tendinta generala este. discoteci pentru | tineret si pentru varstnici. mai ales in Alpi.skis aux pieds" (toate dotarile in imediata apropiere apistelor) se extinde tot mai mult. • Numarul mereu crescand al amatorilor de schi a dus la crearea. de regula. ceea ce face ca turistii sa nu astepte la utilizarea instalatiilor nici macar la sfarsitui saptamanii cand. bar american. in acest sens. de ardzanat. gradinite si scoli de schi. • In privinfa agrementului. variate | terenuri de sport. • Facilitarea accesului la pdrtii si domenii schiabile este o preocupare constants tn toate statiunile. festivaluri etc. Instructorii de schi (monitorii) sunt recrutati. bijuterii etc. de la magazine alimentare. Amenajarea de tipul . de bob si saniute. europene sau etape dm Cupa Mondiala la schi. instalatii mecanice de urcat etc. | Fiecare statiune ofera un bogat f. de teatru. o atentie deosebita se acorda intretinerii in bune conditii a potecilor pentru drumetii. . la cele de echipament sportiv. starea vrernii. cursuri de initiere in diverse meserii sau arte etc. patinaj pe patinoare naturale sau artificiale. de cele mai diverse tipuri. dupa nemultumirea produsa de tarifele ridicate. Spre o astfel de conexiune se depun eforturi siinTatra (Cehia. cinema. a fcolilorde schi pentru toate categoriile de varsta. concursuri. se apreciaza cd gama oferitd trebuie sdfie atat de bogata fi de diversificatd meat sd satisfacd si exigenfele color ce nu vin sd practice schiul (circa 18% din totalul turistilor). european sau mondial. stiri diverse si multa muzica. In scopul prelungirii sezonului se organizeaza cursuri de schi m presezon (noiembrie-decembrie). sauna. de hochei s. helicopter. pe locul doi. de regula. Reteaua comerciald este bogata ^i diversificatd. este asteptarea la instalatiile de urcat. se mregistreaza un aflux mai mare de vizitatori.

care ofera posibilitatea practicarii schiului pe o perioada delimitata (o zi. de afluen^a de vizitatori. transport. Tariful include: cazare. alimentaţie. in functie de conditiile meteorologice de schiat. amenajarea domeniului schiabil şi crearea mijloacelor de transport pe cablu este coordonata strategică ce trebuie apreciată ca având prioritate absolută. practicarea schiului pe iarba. marcarea unor poteci si trasee pentru drumetie montana. numeroase posibilitati de practicare a celor mat variate sporturi nautice. utilizarea instalatiilor de urcat. este .). in circuite obligatorii pe alei special amenajate. amenajarea unor pesteri si grote pentru vizitare (800 numai in Cehia si Slovacia).. Atenfie deosebita se acorda si turismului montan de vard. Ca o consecinţă firească a tendinţelor cererii. care difed de la statiune la statiune. iar realizarea lor trebuie să preceadă finalizarea celorlalte echipamente (cazare. Turismul in parcurile nationale este bine dezvoltat (in lugoslavia. presezon si postsezon.skipass"-ul (pa^aportui de schi). Pârtiile şi telefericele reprezintă esenţa ofertei de iarnă. În conceperea şi dezvoltarea staţiunilor montane. determinarea domeniului schiabil are o semnificaţie deosebită în procesul de amenajare turistică a zonelor montane. structuri turistice şi dotări specifice realizării produsului turistic de tip montan. a alpinismului. lec^ii de schi etc.Foarte rdspdndit.) contra unei sume fixe. Capacitatea turistică de suport pentru staţiunile montane Staţiunea montană este o localitate sau parte a unei localităţi care dispune de ambianţă montană pitorească şi nepoluantă. sezon inferior (22 ianuarie-1 februarie si 31 martie-15 aprilie). cu factori naturali de mediu. Cehia si Slovacia etc. Tarifele in cadrul aranjamentelor pausale pentru sporturi de iarnd (mat ales in statiunile italiene) sunt diferentiatepe sezoane: sezon de varf(de exemplu. stabilite m cadrul fiecarei statiuni. a vanatorii' si pescuitului sportiv etc. o saptamana etc. prin: amenajarea de partii artificiale.. si utilizat de circa 3/4 dintre turistii sositi in statiunile alpine. beneficiind si de unele facilita^i. Pentru calcularea capacităţii de suport este folosita urmatoarea formula: . primajumatate a lunii februarie si a douajumatate a lunii martie). agrement). vizitarea acestora se face organizat.

În general.90 pers.5. Conform practicilor internaţionale.2 – 1./Ioc cazare în sejur şi 1 .1. În privinţa numărului de locuri aferente structurilor de alimentaţie publică se apreciază optim un raport locuri în alimentaţie/locuri de cazare de 1. .80%. se consideră că o staţiune montană oferă condiţii bune pentru amenajări când indicele de capacitate al zonei schiabile este de 0. proporţia schiorilor din numărul total de turişti dintr -o staţiune de iarnă variază. între 60 .50-0.80 în week-end. pe plan internaţional.