L.

Sarateanu-Elvetia,Editura Enciclopedica Romana,Bucuresti,1974 …poporul care cel dintai in lume a transformat indeletnicirile hoteliere in arta si apoi in industrie …a patrunde in universusl intim al elvetianului este o intreprindere mai greu de realizat decat o ascensiune pe pscurile etern inzapezite ale ALpilor. …castel de ape natural Punctul de maxima altitudine se afla in vf Dufour din Monte Rosa la 4634m,iar Juf(cantonul Graubunden) este cea mai inalta localitate fiind situate la 2126 m?.ALtitudinea cea mai scazuta o gasim pe malurile lacului Maggiore,la 193 m,in timp ce Ascona,situatea la 196 m este loc cu cea mai joasa altitudine. Fara iesire directa la mare,Elvetia dispune totusi de calea navigabila a Rinului de la Basel pana la varsarea sa in M Nordului,pt transportul unei parti inseminate a mat prime importate si a prod destinate exportului ….”acoperis al Europei” I n cantonul Fribourg din ELvetia romanda,pe valea Sarinei se afla reg Gruyere,locul de nastrere al renumitelor branzeturi elvetiene.Solurile propice pasunilor si finetelor irrigate au creat aici conditii exceptionale cresterii vitelor. Ghetarii care salasluiesc in masivul matterhorn se numara printre cei maim air si mai puternici din ALpi.Aletsch,cel mai mare ghetar din Elvetia,cu o supr de 162 km2 se intinde pe o lungime de 22 km in apropierea piscului Aletschhorn,barand poetical lac Marjelen.Cu dimensiuni intre 20-40 km2 urmeaza ghetarii Fiesch,Unteraar si Oberaar ca si Grindelwald sau ghetarul Ronului. Numeroase trecatori din acest masiv care depasesc alt de 200 m usureaza comunicatiile dintre vai sua bazinele raurilor.Pasurile Grimsel,Furka si Oberalp asigura leg intre valea Ronului si valea Rinului in timp ce pasul St Gothard este o imp trecatoare care inca din vremuri indepartate a asigurat leg intre n si s. Astazi,caile ferate de munte,autostrazile modern si numeroase lucrari de arta,printre care sunt demne de mentionat linia de cale ferata Furka-oberalp,tunelul feroviar Gothard,care atinge alt de 1150 m sau tunelul Jung frau,lung de 7,1 km care atinge alt de 3455 m ,au perimis o intense dezv a turismului in aceasta regiune,atragand numerosi vizitatori. ….castelul chillon de pe malul Lemanului,castelul “valeria” din Sion(Valais) ….1484 de lacuri natural,din care 1358 in alpi,112 in regiunea platoului si 14 in m jura,sunt aproape toate de tip glaciar.ELvetia se numara insa printre tarile cu un mare nr de lacuri de acumulare dintre care enumeram lacul Sihl,Gruyere,Schiffen,Grande Dixence,Wohlensee,Grimsel.

aratand localnicilor cum se miscau pe zapada din tata-n fiu oamenii din indepartata lui tara Nordica.Schiurile au cunoscut un success-fulger.in care dezv industrial a elvetiei a determinat scaderea nr de crescatori de vite in favoarea nr celor angajati in uzine si alte act din orase. ….elvetienii invata cu usurinta si lb straine.Nu cred sa existe vreu singur vizitator care sa regrete o calatorie efectuata in aceasta tara” …azi.pe vf dufour.insa cele mai frumoase au un volum mai mic si inaltimi mai mari.aparand si necesitatea hotelurilor pt pungi mai modeste.sefi de sala.teleferice.in timp ce la Zurich si la Geneva functioneaza nu mai putin prestigioase scoli de pregatire a personalului dinrestaurante:bucatari.in alt secol.”intr-adevar cuceririle tehnice.cu colinele sale intinse e-a lungul lemanului este marele furnizor de vinuri al Elvetiei.si in special Staubach care cade ca o perdea de apa deasupra unei prapastii adanci.acelea ale rinului de la Schaffhausen sunt cele mai mari.si anume pe turist”.Dar adauga:”sa fim drepti:turistul care isi cheltuieste banii in ELvetia n-are de ce sa se planga.Si dc e meritul elvetienilor de a fi inaugurat era hotelului ieftin.etc.Poligloti de mici copii. …elvetia este mai inalta decat intinsa …cantonul Vaux.Din numeroasele caderi de apa.cofetari.Poate insa ca tocmai aceasta grija meticuloasa fata de servicii a facut ca tara in care expresia:”a votre service” sa fie cea mai des auzita incepe sa fie considerate mai mult “hoteliera” decat ospitaliera.nu prin diminuarea calitatii.victor hugo dadea o definitie vietii de fiecare zi a levetianukui observand ca acesta “isi mulge vaca si traieste linistit”. Dezvoltarea retelei de cai ferate si apoi acelei rutiere perimte unui nr tot mai mare de turisti sa se deplaseze.preluate de harnicia.Grija pt calitatea serviciilor a determinat crearea unor eputate scoli de hotelarie la Lausanne si Lucerna.in veacul nostrum. .Abia in acel an.ceea ce-I ajuta sa asigure turistului strain un serviciu agreabi sip e linia intelegerii directe.un norvegian a facut prima demosntratie cu schiuri.pe masivul bernina fara nici un effort datorita retelei dense de trenuri electrice.chelneri.trenuri cu cremaliera.asa cum sunt cele din valea Lauterbrunnen.ci si f multi spectator care sporesc nr turistilor sositi in elvetia si deci incasarile inreg de organizatori.Astazi scolile de schi din ELvetia se bucura de celebritate mondiala.veverabile bunicute impreuna cu nepoteii lor de-o schioapa ca si invalizi sau cardiac sa poata urca pe vestitul Jungfrau.ascensoare.schi-lifturi care permit accesul pana spre piscurile altadata de neinvins. Pana in 1892 levetienii nici nu banuiau existent ciudatelor scandurele cu care s epot obtine asemenea performante in sporturile alpine.seriozitatea si indrazneala elvetienilor au facut ca azi.ei merita si mentiunea ca ieftinirea au obtinut-o prin functionalitatea conceptiei constructive si a serviciului.Concursurile si intrecerile de schi sunt si ele f prestigioase si atrag nu numai sportive.”cei mai inalti munti ai europei sunt la indemana oricui.scriitoarea Dominique Fabre este nevoita sa constate ca el “continua sa mulga.

lipsa unitatilor de lux.evitand totodata fragmentarea excesiva a traficului.scritube. c) localizarea terminala.incalzita de soare.regrupand unitatile comerciale si de servicii in terasa spre domeniul schiabil Legatura intre diferite constructii prin galerii pietonale(in contact cu zapada.piatra.com/geografie/turism/Strategii-de-amenajare-turisti441814810.PT il repr gr ridicat d eintimitate oferit si aspectul esthetic al cladirilor(folosirea resurselor nat-lemn. m primul rand.incadrarea in peisaj). Cateva principia importante de urbanism in amenajarea statiunilor montane sunt(Firoiu.2002.p228): Reducerea deplasarilor schiorului si pietnolui Separarea functiilor(circulatia sciorilor-pietonilor-vehiculelor) Expunerea la soare si protectia contra vantului Crearea unui centru atractiv si animat Urbanizarea in potcoava in jurul rec eptiei principale de schi. care urmeaza culoarele naturale de penetratie tnmunte.……telefericul Jumbo de 150 de locuri intalnit pe partiile elvetiene de la Verbier. m apropiere de masivele montane cu conditii prielnice practicarii sporturilor de iama. .---ceea ce nu este cazul elvetiei. creandu-se statiuni cu axe rutiere. de realitatile teritoriale ale tarii si zonelor ei si de determinarile cantitative si calitative ale acestora'. Conceptii si strategii de amenajare ^i de dezvoltare a turismului montan La elaborarea imei strategii de amenajare si dezvoltare turistica trebuie sa se tina seama. la periferia oraselor. care se dezvolta in zonele alpine.PS este dat de diversitatea relative redus a formelor de cazare. Din literatura de specialitate se cunosc trei tipuri principale de localizare a statiunilor montane: a) localizarea periferica.dar la adapost de intemperii) Circulatia si stationarea vehiculelor in spatele cladirilor. respectiv. Cazarea tipica este la cabana.1.php AMENAJAREA TURISTICA A ZONEI MONTANE 4. Aceasta concentrare a constructiilor in perimetrul statiunii de baza are si rolul de a apara elementele naturii menite sa constribuie la crearea unei ambiante placate si a unei atmosphere propice sanatatii. http://www. b) localizarea liniara.

instalatiile sunt destinate satisfacerii in principal a unei clientele de lux extraregionale sau Internationale (cea care este cea mat sensibila la . Epoca statiunilor not a aparut inainte de al doilea razboi mondial: Alpes d'Huez (1934) a fost punctui de plecare. . exterior regiunii. incepe cu La Plagne (1963). ca model al celei de a doua generatii. adica rareori sub 1800 m altitudine. A treia generatie. create .existenta unor forme multiple de agresiune declansate contra naturii alpine. refuzul de a sustine proiectui de amenajare a altor statiuni de acest fel. conduce deseori la catastrofe. datorita altitudinii prea mari. cum sunt avalansele. rezultatele financiare. comise de catre oameni ignoranti in problemele mediului montan. de la marea finanta pariziana. . Odata cu crearea Comisiei interministeriale de amenajare turistica montana si cu adoptarea . Principalele trasaturi ale acestei politici sunt urmatoarele: — activitate brutal grefata pe un mediu uman nepregatit si dezvoltatS ca un soi de monocultura speculative. vin sa confirme rentabilitatea aleatorie a acestor investitii si sa arunce o umbr& asupra . — aparatui legislativ de constrangere adecvat permite societatilor promotoare sa achizitioneze usor domeniul funciar indispensabil crearii statiunilor..• Conceptia francezS2 de amenajare turistica alpinS se remarca prin implantarea si dezvoltarea unei serii de statiuni not. in mare parte. care da prioritate dezvoltarii statiunilor la altitudini montane medii.. deci.modS") si se opun tendintei de democratizare a turismului. deseori deposedata de pamant.aurului alb" al noilor statiuni.ex nihilo" peste limita locuintelor permanente. Ulterior. mat curand redusa la functii subalteme si temporare (m cazul in care nu urmeaza calea exodului rural). marcheaza o cotitura in politica de amenajare a Alpilor francezi.populatia indigena. .. Mult timp s-a reprosat acestei politici de amenaj are a teritoriului ca este o forma moderna de colonizare a spatiului montan cu elemente ale civilizatiei urbane. Lipsa posibilitatii de functionare a acestor statiuni m dublu sezon.. este mat putin asociatS beneficiilor acestei actiuni. in locuri alese pentru posibilitatile de practicare a sporturilor de iama. A urmat Courchevel (1949). pentru turismul de vara. aceea a statiunilor integrate. — capitalul provine.planului zapezii".Conceptia austriaca de amenajare turistica montana se bazeaza pe principii diferite de cele ale Frantei. . contra vointei ei. . strategia amenajarii muntelui a trecut sub indrumarea statului.

sporturi de iama". se apreciaza in diferitele medii oficiale.) depun eforturi deosebite pentru dezvoltarea statiunilor montane1.turismul face sa beneficieze de veniturile sale (in particular. . Slovacia. mat cuprinde: toboganul. pe investitorii austrieci. este in centrul doctrinei de amenajare. lugoslavia. menita sa punS in valoare resursele naturale. — fblosirea tunurilor de fabricare a zapezii artificiale.3 milioane vara. Hotelaria austriaca si-a imbunatatit considerabil. in ultimii ani. m domeniul valoriflcarii poten^ialului turistic montan si dezvoltarii sporturilor de iama.umane" este mult mat importanta. — dotarea statiunilor cu partii din material plastic. capacitatea hoteliera a tarii a crescut considerabil. Bulgaria etc. Elvetia. conditiile si calitatea serviciilor.satesc" s-a dezvoltat. prin: — prelungirea sezonului de schi pe pantele unde zapada se men^ine 6-8 luni pe an. Austria. ci un turism esen^ial .Alaturi de considerentele economice. locuitor al muntelui.turismul se integreaza in armonie cu economia traditionala pe care statui o protejeaza. traditia. Ocuparea medie. plecand de la nodurile vechi populate. nu o statiune noua. pornind in amenajarea turistica a muntelui. ca fiind pe tara intre 20 si 30%. ca pentru anii 1994 si 1995 sa realizeze o crestere a capacitatilor cu 2-4000 paturi la hotelurile de 4 stele. notiunea . patinajul (pe unul din cele 36 patinoare artificiale) si pe majoritatea lacurilor austriece inghetate. partea preocuparilor . Italia... insa.turismul are in vedere pasta-area nealterata a mediului natural si cultural. Pentru Austria. . in prezent tara oferind 1 milion de paturi in sezonul de iama si 1. . dar raman sub controlul colectivitatii locale..echipamentele se multiplies datorita initiativelor publice sau private. s-au desprins cateva aspecte: — Tarile europene (Franta. schibob-ul.2.a. in orice mijioc de cazare. in statiunile montane. Aceasta nu a impiedicat. lata cateva caracteristici ale acestei politici: . in asa fel incat sa se compare in acest sens cu vecina sa. Din experienta intemationala tn amenajarea ^i echiparea muntelui Din analiza experientei Internationale (tari europene). in afara de schi. 4. bobsleight-ul. in toate anotimpurile. jocuri de iama tipice s. gratie mijioacelor de cazare originale si diversificate) marea majoritate a populatiei locale. Cehia. care nu pot fi neglijatc. de la o conceptie proprie. Tinand pasul cu cresterea cererii. Elvetia. m scopul atragerii dientelei de pe pia^a intemationala a sporturilor de iama si cresterii rentabilitatii. Astfel. . — Preocuparea de baza a organizatorilor de turism din tarile amintite este de a asigura o activitate non-stop. Omul.

— extinderea schiului pe iarba.ce se desfasoara in afara partiilor marcate. dispunand de cele mai modeme mijioace tehnice. I » In fiecare ^ara alpina europeana au fost create sute de statiuni de capacitati diferite • (500 statiuni in Austria. gen de schi care oferS schiorului (echipat cu bocanci din blana sintetica si schiuri cu legaturi speciale) posibilitatea sa urce orice cuime muntoasa. • Cazarea turistilor seface m cele mai variate forme. speoturism etc.. on ca statiuni moderne. case de vacanfa sau campinguri cu instalatii de incalzire. in apropierea statiunilor. In ultimii ani. — initierea unor actiuni — cursuri de alpinism.). in acest sens. care ofera turistului posibilitatea integrarii in viata localitatii si corespunde tendintei de socializare a sporturilor de iama. — care sa atraga turistii m orice luna a anului. turism de munte-vara. de mare popularitate bucurdndu-se restaurantele cu specific. • Re^eauaunitatilor de alimentatie publics este foarte diversificata. cura de aer. inlesnitS de prezenta. a lacurilor sau parcurilor nationale. prin dotarea unor sate de munte cu echipament adecvat acestei forme de turism. multe cabane de pe crestele montane au bufete sau restaurante in care schiorii pot servi masa in sistemul . a satelor de munte. Alaturi de partiile de coborare sau slalom (schi alpin). fara sa mai fie nevoiti sa coboare in statiune. m special pe piata americana. prin modicitatea tarifelor de cazare si prin asigurarea de conduit optime tuturor genurilor de schiori. • Au fost depuse eforturi deosebite pentru a asigura turistilor posibilitatea de a servi masa chiar in zonele domeniului schiabil'. sporturi de iama etc. — practicarea pe scara larga a pescuitului la pastrav si a vanatorii sportive. 260 in Italia. De starea acestora si buna lorintretinere se ocupa specialist! cu inalta calificare. cu mare priza la turisti. nou construite. de la hoteluri de lux la hanuri. de-a lungul traseelor partiilor de schi de fond sunt amenajate restaurante. • Fiecare stafiune dispune de numeroase pdrtii de schi (insumand 50—100 si chiar peste 100 km lungime) de diverse categorii si grade de dificultate. de la incepatori la campioni europeni sau mondiali.). a unor vechi statiuni climatice sau balneoclimatice. . dar mai ales cele care ofera gastronomic locala. a fost lansat un nou program — ^ski-mountaineering (un fel de combinatie nitre schiul alpin si de fond) . fapt • ce a permis extinderea vacantelor la ferma sau a agroturismului. » Cele mm solicitate statiuni sunt cele cu profit complex (tratament balnear.a la carte". De asemenea. importanta deosebita se acorda partiilor de schi fond sau de plimbare. ele au luat nastere prin amenajare. — asigurarea unei oferte de vara sau chiar de extrasezon foarte variate. 230 m Elvetia etc. | pentru sporturi de iama.

bowling. de bob si saniute.i atractiv program de manifestdri cultural-artistice (spectacole. helicopter. • Facilitarea accesului la pdrtii si domenii schiabile este o preocupare constants tn toate statiunile. Spre o astfel de conexiune se depun eforturi siinTatra (Cehia. de a uni instalatiile mecanice de urcat din toate tSrile alpine (actiune aproape m intregime realizata). este asteptarea la instalatiile de urcat. bar elvetian. de antichitati. Intre dotarile de agrement ce nu lipsesc din statiunile alpine amintim: piscina acoperita si in aer liber (cu apa calda). variate | terenuri de sport. patinaj pe patinoare naturale sau artificiale. salt de sport. in acest sens. Tendinta generala este. Amenajarea de tipul . • Nici o statiune nu este conceputa si amenajata decat dup& construirea instalatiilor inecanice de urcat. gradinite si scoli de schi. opereti s. bijuterii etc. a fcolilorde schi pentru toate categoriile de varsta. Instructorii de schi (monitorii) sunt recrutati. de ardzanat. bar cu plan. De altfel. se mregistreaza un aflux mai mare de vizitatori. de la magazine alimentare. se apreciaza ca. In stafiunile dinAlpi sunt foarte multe instalatii mecanice de urcat. In scopul prelungirii sezonului se organizeaza cursuri de schi m presezon (noiembrie-decembrie). de teatru. se apreciaza cd gama oferitd trebuie sdfie atat de bogata fi de diversificatd meat sd satisfacd si exigenfele color ce nu vin sd practice schiul (circa 18% din totalul turistilor). europene sau etape dm Cupa Mondiala la schi. de hochei s.• Foarte cautate sunt sejururile de sporturi de iarna combinate cu cursuri de limbi straine. de cele mai diverse tipuri.skis aux pieds" (toate dotarile in imediata apropiere apistelor) se extinde tot mai mult. • In privinfa agrementului. avion. dupa nemultumirea produsa de tarifele ridicate. cursuri de initiere in diverse meserii sau arte etc. concursuri. festivaluri etc. schi de noapte etc. mai ales in Alpi. o atentie deosebita se acorda intretinerii in bune conditii a potecilor pentru drumetii. instalatii mecanice de urcat etc. discoteci pentru | tineret si pentru varstnici. • Numarul mereu crescand al amatorilor de schi a dus la crearea. Slovacia) si in Alpii Dolomitici (lugoslavia). centre de echitatie. de regula. de regula. opera. la cele de echipament sportiv.a. stiri diverse si multa muzica.) ?i sportive (campionate nationale.. in scopul asigurarii accesului turistilor la variate domenii schiabile si dotari de agrement. de arta. | o Majoritatea statiunilor auposturi de radio proprii care transmit buletinul zapezii. diverse genuri muzicale. pe locul doi. Reteaua comerciald este bogata ^i diversificatd. starea vrernii. cinema.a. bar american. ca sursa de insatisfacfte a schiorilor. legate intre ele. patinoare naturale si artificiale.). utilizandu-se diverse mijioace de transport: auto. . sauna. ceea ce face ca turistii sa nu astepte la utilizarea instalatiilor nici macar la sfarsitui saptamanii cand. european sau mondial. ca perioada de pregatire pentru viitoarele minivacan^e de schi. dintre toate celebritatile schiului nafional. infiecare stafiune. | Fiecare statiune ofera un bogat f.

alimentaţie. lec^ii de schi etc. utilizarea instalatiilor de urcat. vizitarea acestora se face organizat. Tarifele in cadrul aranjamentelor pausale pentru sporturi de iarnd (mat ales in statiunile italiene) sunt diferentiatepe sezoane: sezon de varf(de exemplu. Pentru calcularea capacităţii de suport este folosita urmatoarea formula: . Atenfie deosebita se acorda si turismului montan de vard. Tariful include: cazare. a alpinismului. agrement). iar realizarea lor trebuie să preceadă finalizarea celorlalte echipamente (cazare. structuri turistice şi dotări specifice realizării produsului turistic de tip montan. si utilizat de circa 3/4 dintre turistii sositi in statiunile alpine. a vanatorii' si pescuitului sportiv etc... prin: amenajarea de partii artificiale. În conceperea şi dezvoltarea staţiunilor montane. Capacitatea turistică de suport pentru staţiunile montane Staţiunea montană este o localitate sau parte a unei localităţi care dispune de ambianţă montană pitorească şi nepoluantă. primajumatate a lunii februarie si a douajumatate a lunii martie). o saptamana etc.). amenajarea domeniului schiabil şi crearea mijloacelor de transport pe cablu este coordonata strategică ce trebuie apreciată ca având prioritate absolută. este . transport. sezon inferior (22 ianuarie-1 februarie si 31 martie-15 aprilie). stabilite m cadrul fiecarei statiuni. determinarea domeniului schiabil are o semnificaţie deosebită în procesul de amenajare turistică a zonelor montane. practicarea schiului pe iarba. Pârtiile şi telefericele reprezintă esenţa ofertei de iarnă. in functie de conditiile meteorologice de schiat. de afluen^a de vizitatori. amenajarea unor pesteri si grote pentru vizitare (800 numai in Cehia si Slovacia). cu factori naturali de mediu. numeroase posibilitati de practicare a celor mat variate sporturi nautice. beneficiind si de unele facilita^i.skipass"-ul (pa^aportui de schi). Ca o consecinţă firească a tendinţelor cererii. care difed de la statiune la statiune. presezon si postsezon. marcarea unor poteci si trasee pentru drumetie montana. in circuite obligatorii pe alei special amenajate.) contra unei sume fixe. Turismul in parcurile nationale este bine dezvoltat (in lugoslavia. care ofera posibilitatea practicarii schiului pe o perioada delimitata (o zi. Cehia si Slovacia etc.Foarte rdspdndit.

50-0. Conform practicilor internaţionale./Ioc cazare în sejur şi 1 .80%. se consideră că o staţiune montană oferă condiţii bune pentru amenajări când indicele de capacitate al zonei schiabile este de 0. proporţia schiorilor din numărul total de turişti dintr -o staţiune de iarnă variază.1. pe plan internaţional.80 în week-end. În privinţa numărului de locuri aferente structurilor de alimentaţie publică se apreciază optim un raport locuri în alimentaţie/locuri de cazare de 1.În general. .5.90 pers.2 – 1. între 60 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful