L.

Sarateanu-Elvetia,Editura Enciclopedica Romana,Bucuresti,1974 …poporul care cel dintai in lume a transformat indeletnicirile hoteliere in arta si apoi in industrie …a patrunde in universusl intim al elvetianului este o intreprindere mai greu de realizat decat o ascensiune pe pscurile etern inzapezite ale ALpilor. …castel de ape natural Punctul de maxima altitudine se afla in vf Dufour din Monte Rosa la 4634m,iar Juf(cantonul Graubunden) este cea mai inalta localitate fiind situate la 2126 m?.ALtitudinea cea mai scazuta o gasim pe malurile lacului Maggiore,la 193 m,in timp ce Ascona,situatea la 196 m este loc cu cea mai joasa altitudine. Fara iesire directa la mare,Elvetia dispune totusi de calea navigabila a Rinului de la Basel pana la varsarea sa in M Nordului,pt transportul unei parti inseminate a mat prime importate si a prod destinate exportului ….”acoperis al Europei” I n cantonul Fribourg din ELvetia romanda,pe valea Sarinei se afla reg Gruyere,locul de nastrere al renumitelor branzeturi elvetiene.Solurile propice pasunilor si finetelor irrigate au creat aici conditii exceptionale cresterii vitelor. Ghetarii care salasluiesc in masivul matterhorn se numara printre cei maim air si mai puternici din ALpi.Aletsch,cel mai mare ghetar din Elvetia,cu o supr de 162 km2 se intinde pe o lungime de 22 km in apropierea piscului Aletschhorn,barand poetical lac Marjelen.Cu dimensiuni intre 20-40 km2 urmeaza ghetarii Fiesch,Unteraar si Oberaar ca si Grindelwald sau ghetarul Ronului. Numeroase trecatori din acest masiv care depasesc alt de 200 m usureaza comunicatiile dintre vai sua bazinele raurilor.Pasurile Grimsel,Furka si Oberalp asigura leg intre valea Ronului si valea Rinului in timp ce pasul St Gothard este o imp trecatoare care inca din vremuri indepartate a asigurat leg intre n si s. Astazi,caile ferate de munte,autostrazile modern si numeroase lucrari de arta,printre care sunt demne de mentionat linia de cale ferata Furka-oberalp,tunelul feroviar Gothard,care atinge alt de 1150 m sau tunelul Jung frau,lung de 7,1 km care atinge alt de 3455 m ,au perimis o intense dezv a turismului in aceasta regiune,atragand numerosi vizitatori. ….castelul chillon de pe malul Lemanului,castelul “valeria” din Sion(Valais) ….1484 de lacuri natural,din care 1358 in alpi,112 in regiunea platoului si 14 in m jura,sunt aproape toate de tip glaciar.ELvetia se numara insa printre tarile cu un mare nr de lacuri de acumulare dintre care enumeram lacul Sihl,Gruyere,Schiffen,Grande Dixence,Wohlensee,Grimsel.

sefi de sala.Dar adauga:”sa fim drepti:turistul care isi cheltuieste banii in ELvetia n-are de ce sa se planga.asa cum sunt cele din valea Lauterbrunnen. .trenuri cu cremaliera.Grija pt calitatea serviciilor a determinat crearea unor eputate scoli de hotelarie la Lausanne si Lucerna.cu colinele sale intinse e-a lungul lemanului este marele furnizor de vinuri al Elvetiei. Dezvoltarea retelei de cai ferate si apoi acelei rutiere perimte unui nr tot mai mare de turisti sa se deplaseze.Nu cred sa existe vreu singur vizitator care sa regrete o calatorie efectuata in aceasta tara” …azi.cofetari.aparand si necesitatea hotelurilor pt pungi mai modeste.chelneri. Pana in 1892 levetienii nici nu banuiau existent ciudatelor scandurele cu care s epot obtine asemenea performante in sporturile alpine.ci si f multi spectator care sporesc nr turistilor sositi in elvetia si deci incasarile inreg de organizatori.in timp ce la Zurich si la Geneva functioneaza nu mai putin prestigioase scoli de pregatire a personalului dinrestaurante:bucatari.acelea ale rinului de la Schaffhausen sunt cele mai mari.si in special Staubach care cade ca o perdea de apa deasupra unei prapastii adanci.ascensoare.”cei mai inalti munti ai europei sunt la indemana oricui.Astazi scolile de schi din ELvetia se bucura de celebritate mondiala.insa cele mai frumoase au un volum mai mic si inaltimi mai mari.pe masivul bernina fara nici un effort datorita retelei dense de trenuri electrice. …. …elvetia este mai inalta decat intinsa …cantonul Vaux.ceea ce-I ajuta sa asigure turistului strain un serviciu agreabi sip e linia intelegerii directe.nu prin diminuarea calitatii.un norvegian a facut prima demosntratie cu schiuri.veverabile bunicute impreuna cu nepoteii lor de-o schioapa ca si invalizi sau cardiac sa poata urca pe vestitul Jungfrau.preluate de harnicia.pe vf dufour.in veacul nostrum.ei merita si mentiunea ca ieftinirea au obtinut-o prin functionalitatea conceptiei constructive si a serviciului.in alt secol.”intr-adevar cuceririle tehnice.Si dc e meritul elvetienilor de a fi inaugurat era hotelului ieftin.etc.elvetienii invata cu usurinta si lb straine.aratand localnicilor cum se miscau pe zapada din tata-n fiu oamenii din indepartata lui tara Nordica.seriozitatea si indrazneala elvetienilor au facut ca azi.Poate insa ca tocmai aceasta grija meticuloasa fata de servicii a facut ca tara in care expresia:”a votre service” sa fie cea mai des auzita incepe sa fie considerate mai mult “hoteliera” decat ospitaliera.scriitoarea Dominique Fabre este nevoita sa constate ca el “continua sa mulga.Poligloti de mici copii.Din numeroasele caderi de apa.si anume pe turist”.teleferice.Abia in acel an.Schiurile au cunoscut un success-fulger.in care dezv industrial a elvetiei a determinat scaderea nr de crescatori de vite in favoarea nr celor angajati in uzine si alte act din orase.schi-lifturi care permit accesul pana spre piscurile altadata de neinvins.victor hugo dadea o definitie vietii de fiecare zi a levetianukui observand ca acesta “isi mulge vaca si traieste linistit”.Concursurile si intrecerile de schi sunt si ele f prestigioase si atrag nu numai sportive.

creandu-se statiuni cu axe rutiere.evitand totodata fragmentarea excesiva a traficului.incalzita de soare. Din literatura de specialitate se cunosc trei tipuri principale de localizare a statiunilor montane: a) localizarea periferica. Conceptii si strategii de amenajare ^i de dezvoltare a turismului montan La elaborarea imei strategii de amenajare si dezvoltare turistica trebuie sa se tina seama.php AMENAJAREA TURISTICA A ZONEI MONTANE 4. de realitatile teritoriale ale tarii si zonelor ei si de determinarile cantitative si calitative ale acestora'. Cateva principia importante de urbanism in amenajarea statiunilor montane sunt(Firoiu.com/geografie/turism/Strategii-de-amenajare-turisti441814810.1. care urmeaza culoarele naturale de penetratie tnmunte. . la periferia oraselor.PS este dat de diversitatea relative redus a formelor de cazare. b) localizarea liniara. m apropiere de masivele montane cu conditii prielnice practicarii sporturilor de iama.piatra. Aceasta concentrare a constructiilor in perimetrul statiunii de baza are si rolul de a apara elementele naturii menite sa constribuie la crearea unei ambiante placate si a unei atmosphere propice sanatatii. m primul rand.---ceea ce nu este cazul elvetiei.dar la adapost de intemperii) Circulatia si stationarea vehiculelor in spatele cladirilor.……telefericul Jumbo de 150 de locuri intalnit pe partiile elvetiene de la Verbier. care se dezvolta in zonele alpine. http://www.scritube.lipsa unitatilor de lux.regrupand unitatile comerciale si de servicii in terasa spre domeniul schiabil Legatura intre diferite constructii prin galerii pietonale(in contact cu zapada. Cazarea tipica este la cabana.2002.incadrarea in peisaj).p228): Reducerea deplasarilor schiorului si pietnolui Separarea functiilor(circulatia sciorilor-pietonilor-vehiculelor) Expunerea la soare si protectia contra vantului Crearea unui centru atractiv si animat Urbanizarea in potcoava in jurul rec eptiei principale de schi.PT il repr gr ridicat d eintimitate oferit si aspectul esthetic al cladirilor(folosirea resurselor nat-lemn. respectiv. c) localizarea terminala.

deseori deposedata de pamant. in locuri alese pentru posibilitatile de practicare a sporturilor de iama.. pentru turismul de vara. care da prioritate dezvoltarii statiunilor la altitudini montane medii. . . datorita altitudinii prea mari. create . vin sa confirme rentabilitatea aleatorie a acestor investitii si sa arunce o umbr& asupra .planului zapezii". Mult timp s-a reprosat acestei politici de amenaj are a teritoriului ca este o forma moderna de colonizare a spatiului montan cu elemente ale civilizatiei urbane. deci.existenta unor forme multiple de agresiune declansate contra naturii alpine.. aceea a statiunilor integrate. Lipsa posibilitatii de functionare a acestor statiuni m dublu sezon. strategia amenajarii muntelui a trecut sub indrumarea statului.aurului alb" al noilor statiuni.ex nihilo" peste limita locuintelor permanente. — aparatui legislativ de constrangere adecvat permite societatilor promotoare sa achizitioneze usor domeniul funciar indispensabil crearii statiunilor. Principalele trasaturi ale acestei politici sunt urmatoarele: — activitate brutal grefata pe un mediu uman nepregatit si dezvoltatS ca un soi de monocultura speculative.populatia indigena.• Conceptia francezS2 de amenajare turistica alpinS se remarca prin implantarea si dezvoltarea unei serii de statiuni not. Odata cu crearea Comisiei interministeriale de amenajare turistica montana si cu adoptarea . Ulterior. ca model al celei de a doua generatii. . mat curand redusa la functii subalteme si temporare (m cazul in care nu urmeaza calea exodului rural). comise de catre oameni ignoranti in problemele mediului montan. . A urmat Courchevel (1949). este mat putin asociatS beneficiilor acestei actiuni. exterior regiunii. in mare parte.Conceptia austriaca de amenajare turistica montana se bazeaza pe principii diferite de cele ale Frantei. incepe cu La Plagne (1963). de la marea finanta pariziana. refuzul de a sustine proiectui de amenajare a altor statiuni de acest fel. A treia generatie.. adica rareori sub 1800 m altitudine. — capitalul provine. contra vointei ei.modS") si se opun tendintei de democratizare a turismului.instalatiile sunt destinate satisfacerii in principal a unei clientele de lux extraregionale sau Internationale (cea care este cea mat sensibila la . cum sunt avalansele. Epoca statiunilor not a aparut inainte de al doilea razboi mondial: Alpes d'Huez (1934) a fost punctui de plecare. . conduce deseori la catastrofe.. rezultatele financiare. marcheaza o cotitura in politica de amenajare a Alpilor francezi.

Austria. jocuri de iama tipice s. . in afara de schi. pe investitorii austrieci. notiunea .Alaturi de considerentele economice. in ultimii ani. Elvetia. de la o conceptie proprie. capacitatea hoteliera a tarii a crescut considerabil.turismul are in vedere pasta-area nealterata a mediului natural si cultural. bobsleight-ul. in toate anotimpurile. in statiunile montane.) depun eforturi deosebite pentru dezvoltarea statiunilor montane1. Din experienta intemationala tn amenajarea ^i echiparea muntelui Din analiza experientei Internationale (tari europene). Italia. pornind in amenajarea turistica a muntelui. este in centrul doctrinei de amenajare. gratie mijioacelor de cazare originale si diversificate) marea majoritate a populatiei locale. — dotarea statiunilor cu partii din material plastic. in orice mijioc de cazare. nu o statiune noua. menita sa punS in valoare resursele naturale. 4..sporturi de iama".2. conditiile si calitatea serviciilor. m scopul atragerii dientelei de pe pia^a intemationala a sporturilor de iama si cresterii rentabilitatii. . insa. s-au desprins cateva aspecte: — Tarile europene (Franta. Hotelaria austriaca si-a imbunatatit considerabil.a. ca fiind pe tara intre 20 si 30%. in prezent tara oferind 1 milion de paturi in sezonul de iama si 1. plecand de la nodurile vechi populate. lata cateva caracteristici ale acestei politici: . Slovacia. ca pentru anii 1994 si 1995 sa realizeze o crestere a capacitatilor cu 2-4000 paturi la hotelurile de 4 stele.turismul se integreaza in armonie cu economia traditionala pe care statui o protejeaza. — Preocuparea de baza a organizatorilor de turism din tarile amintite este de a asigura o activitate non-stop. Elvetia.. Pentru Austria. mat cuprinde: toboganul. partea preocuparilor . .. Tinand pasul cu cresterea cererii. se apreciaza in diferitele medii oficiale. — fblosirea tunurilor de fabricare a zapezii artificiale. dar raman sub controlul colectivitatii locale. Cehia. patinajul (pe unul din cele 36 patinoare artificiale) si pe majoritatea lacurilor austriece inghetate. prin: — prelungirea sezonului de schi pe pantele unde zapada se men^ine 6-8 luni pe an. Ocuparea medie. locuitor al muntelui. Astfel.3 milioane vara. Bulgaria etc. Aceasta nu a impiedicat.echipamentele se multiplies datorita initiativelor publice sau private. ci un turism esen^ial . Omul. . schibob-ul.turismul face sa beneficieze de veniturile sale (in particular. traditia. in asa fel incat sa se compare in acest sens cu vecina sa.satesc" s-a dezvoltat.umane" este mult mat importanta. lugoslavia. m domeniul valoriflcarii poten^ialului turistic montan si dezvoltarii sporturilor de iama. care nu pot fi neglijatc.

— asigurarea unei oferte de vara sau chiar de extrasezon foarte variate. nou construite. Alaturi de partiile de coborare sau slalom (schi alpin). • Cazarea turistilor seface m cele mai variate forme. de la hoteluri de lux la hanuri. cu mare priza la turisti. — care sa atraga turistii m orice luna a anului. | pentru sporturi de iama. . a lacurilor sau parcurilor nationale. De starea acestora si buna lorintretinere se ocupa specialist! cu inalta calificare. dispunand de cele mai modeme mijioace tehnice. De asemenea. prin modicitatea tarifelor de cazare si prin asigurarea de conduit optime tuturor genurilor de schiori. ele au luat nastere prin amenajare. fapt • ce a permis extinderea vacantelor la ferma sau a agroturismului. fara sa mai fie nevoiti sa coboare in statiune. in apropierea statiunilor. speoturism etc. importanta deosebita se acorda partiilor de schi fond sau de plimbare. In ultimii ani. care ofera turistului posibilitatea integrarii in viata localitatii si corespunde tendintei de socializare a sporturilor de iama. a satelor de munte. • Fiecare stafiune dispune de numeroase pdrtii de schi (insumand 50—100 si chiar peste 100 km lungime) de diverse categorii si grade de dificultate. de-a lungul traseelor partiilor de schi de fond sunt amenajate restaurante.. 260 in Italia. case de vacanfa sau campinguri cu instalatii de incalzire. sporturi de iama etc. • Re^eauaunitatilor de alimentatie publics este foarte diversificata. 230 m Elvetia etc.). — practicarea pe scara larga a pescuitului la pastrav si a vanatorii sportive. m special pe piata americana. prin dotarea unor sate de munte cu echipament adecvat acestei forme de turism. de mare popularitate bucurdndu-se restaurantele cu specific.). cura de aer. — initierea unor actiuni — cursuri de alpinism. • Au fost depuse eforturi deosebite pentru a asigura turistilor posibilitatea de a servi masa chiar in zonele domeniului schiabil'. de la incepatori la campioni europeni sau mondiali. » Cele mm solicitate statiuni sunt cele cu profit complex (tratament balnear. multe cabane de pe crestele montane au bufete sau restaurante in care schiorii pot servi masa in sistemul . a fost lansat un nou program — ^ski-mountaineering (un fel de combinatie nitre schiul alpin si de fond) .— extinderea schiului pe iarba. turism de munte-vara. I » In fiecare ^ara alpina europeana au fost create sute de statiuni de capacitati diferite • (500 statiuni in Austria. gen de schi care oferS schiorului (echipat cu bocanci din blana sintetica si schiuri cu legaturi speciale) posibilitatea sa urce orice cuime muntoasa. in acest sens. dar mai ales cele care ofera gastronomic locala. on ca statiuni moderne. inlesnitS de prezenta.a la carte". a unor vechi statiuni climatice sau balneoclimatice.ce se desfasoara in afara partiilor marcate.

| Fiecare statiune ofera un bogat f. mai ales in Alpi.). | o Majoritatea statiunilor auposturi de radio proprii care transmit buletinul zapezii. a fcolilorde schi pentru toate categoriile de varsta. dupa nemultumirea produsa de tarifele ridicate.. ca perioada de pregatire pentru viitoarele minivacan^e de schi. cinema.skis aux pieds" (toate dotarile in imediata apropiere apistelor) se extinde tot mai mult. helicopter. concursuri. ca sursa de insatisfacfte a schiorilor. starea vrernii. gradinite si scoli de schi. sauna. bar elvetian. bowling. de ardzanat. bar american.i atractiv program de manifestdri cultural-artistice (spectacole. se apreciaza cd gama oferitd trebuie sdfie atat de bogata fi de diversificatd meat sd satisfacd si exigenfele color ce nu vin sd practice schiul (circa 18% din totalul turistilor). stiri diverse si multa muzica. pe locul doi. patinaj pe patinoare naturale sau artificiale. discoteci pentru | tineret si pentru varstnici. diverse genuri muzicale.a.• Foarte cautate sunt sejururile de sporturi de iarna combinate cu cursuri de limbi straine. Reteaua comerciald este bogata ^i diversificatd. . Instructorii de schi (monitorii) sunt recrutati. Intre dotarile de agrement ce nu lipsesc din statiunile alpine amintim: piscina acoperita si in aer liber (cu apa calda). schi de noapte etc. de cele mai diverse tipuri. infiecare stafiune. in acest sens. • In privinfa agrementului. este asteptarea la instalatiile de urcat. de teatru. de regula. Tendinta generala este. de a uni instalatiile mecanice de urcat din toate tSrile alpine (actiune aproape m intregime realizata). • Numarul mereu crescand al amatorilor de schi a dus la crearea. Spre o astfel de conexiune se depun eforturi siinTatra (Cehia. de antichitati. de bob si saniute. la cele de echipament sportiv. dintre toate celebritatile schiului nafional. Slovacia) si in Alpii Dolomitici (lugoslavia). de la magazine alimentare.) ?i sportive (campionate nationale. • Nici o statiune nu este conceputa si amenajata decat dup& construirea instalatiilor inecanice de urcat. ceea ce face ca turistii sa nu astepte la utilizarea instalatiilor nici macar la sfarsitui saptamanii cand.a. legate intre ele. opera. festivaluri etc. in scopul asigurarii accesului turistilor la variate domenii schiabile si dotari de agrement. bar cu plan. se mregistreaza un aflux mai mare de vizitatori. opereti s. european sau mondial. De altfel. In stafiunile dinAlpi sunt foarte multe instalatii mecanice de urcat. salt de sport. bijuterii etc. se apreciaza ca. de regula. utilizandu-se diverse mijioace de transport: auto. • Facilitarea accesului la pdrtii si domenii schiabile este o preocupare constants tn toate statiunile. cursuri de initiere in diverse meserii sau arte etc. patinoare naturale si artificiale. In scopul prelungirii sezonului se organizeaza cursuri de schi m presezon (noiembrie-decembrie). centre de echitatie. de hochei s. de arta. instalatii mecanice de urcat etc. o atentie deosebita se acorda intretinerii in bune conditii a potecilor pentru drumetii. europene sau etape dm Cupa Mondiala la schi. Amenajarea de tipul . variate | terenuri de sport. avion.

in circuite obligatorii pe alei special amenajate. Turismul in parcurile nationale este bine dezvoltat (in lugoslavia. prin: amenajarea de partii artificiale. Atenfie deosebita se acorda si turismului montan de vard. Ca o consecinţă firească a tendinţelor cererii. determinarea domeniului schiabil are o semnificaţie deosebită în procesul de amenajare turistică a zonelor montane. utilizarea instalatiilor de urcat. numeroase posibilitati de practicare a celor mat variate sporturi nautice. vizitarea acestora se face organizat. o saptamana etc. Tariful include: cazare. care difed de la statiune la statiune. de afluen^a de vizitatori.. este . cu factori naturali de mediu. in functie de conditiile meteorologice de schiat. presezon si postsezon. lec^ii de schi etc. primajumatate a lunii februarie si a douajumatate a lunii martie). si utilizat de circa 3/4 dintre turistii sositi in statiunile alpine. Tarifele in cadrul aranjamentelor pausale pentru sporturi de iarnd (mat ales in statiunile italiene) sunt diferentiatepe sezoane: sezon de varf(de exemplu. marcarea unor poteci si trasee pentru drumetie montana.) contra unei sume fixe. sezon inferior (22 ianuarie-1 februarie si 31 martie-15 aprilie). alimentaţie. Pârtiile şi telefericele reprezintă esenţa ofertei de iarnă. transport. structuri turistice şi dotări specifice realizării produsului turistic de tip montan. a vanatorii' si pescuitului sportiv etc. Capacitatea turistică de suport pentru staţiunile montane Staţiunea montană este o localitate sau parte a unei localităţi care dispune de ambianţă montană pitorească şi nepoluantă.skipass"-ul (pa^aportui de schi).. Pentru calcularea capacităţii de suport este folosita urmatoarea formula: . stabilite m cadrul fiecarei statiuni.). a alpinismului. care ofera posibilitatea practicarii schiului pe o perioada delimitata (o zi. În conceperea şi dezvoltarea staţiunilor montane. amenajarea unor pesteri si grote pentru vizitare (800 numai in Cehia si Slovacia). agrement).Foarte rdspdndit. practicarea schiului pe iarba. iar realizarea lor trebuie să preceadă finalizarea celorlalte echipamente (cazare. beneficiind si de unele facilita^i. Cehia si Slovacia etc. amenajarea domeniului schiabil şi crearea mijloacelor de transport pe cablu este coordonata strategică ce trebuie apreciată ca având prioritate absolută.

1. Conform practicilor internaţionale. . proporţia schiorilor din numărul total de turişti dintr -o staţiune de iarnă variază./Ioc cazare în sejur şi 1 .80%. În privinţa numărului de locuri aferente structurilor de alimentaţie publică se apreciază optim un raport locuri în alimentaţie/locuri de cazare de 1. se consideră că o staţiune montană oferă condiţii bune pentru amenajări când indicele de capacitate al zonei schiabile este de 0. între 60 . pe plan internaţional.50-0.90 pers.2 – 1.5.În general.80 în week-end.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful