L.

Sarateanu-Elvetia,Editura Enciclopedica Romana,Bucuresti,1974 …poporul care cel dintai in lume a transformat indeletnicirile hoteliere in arta si apoi in industrie …a patrunde in universusl intim al elvetianului este o intreprindere mai greu de realizat decat o ascensiune pe pscurile etern inzapezite ale ALpilor. …castel de ape natural Punctul de maxima altitudine se afla in vf Dufour din Monte Rosa la 4634m,iar Juf(cantonul Graubunden) este cea mai inalta localitate fiind situate la 2126 m?.ALtitudinea cea mai scazuta o gasim pe malurile lacului Maggiore,la 193 m,in timp ce Ascona,situatea la 196 m este loc cu cea mai joasa altitudine. Fara iesire directa la mare,Elvetia dispune totusi de calea navigabila a Rinului de la Basel pana la varsarea sa in M Nordului,pt transportul unei parti inseminate a mat prime importate si a prod destinate exportului ….”acoperis al Europei” I n cantonul Fribourg din ELvetia romanda,pe valea Sarinei se afla reg Gruyere,locul de nastrere al renumitelor branzeturi elvetiene.Solurile propice pasunilor si finetelor irrigate au creat aici conditii exceptionale cresterii vitelor. Ghetarii care salasluiesc in masivul matterhorn se numara printre cei maim air si mai puternici din ALpi.Aletsch,cel mai mare ghetar din Elvetia,cu o supr de 162 km2 se intinde pe o lungime de 22 km in apropierea piscului Aletschhorn,barand poetical lac Marjelen.Cu dimensiuni intre 20-40 km2 urmeaza ghetarii Fiesch,Unteraar si Oberaar ca si Grindelwald sau ghetarul Ronului. Numeroase trecatori din acest masiv care depasesc alt de 200 m usureaza comunicatiile dintre vai sua bazinele raurilor.Pasurile Grimsel,Furka si Oberalp asigura leg intre valea Ronului si valea Rinului in timp ce pasul St Gothard este o imp trecatoare care inca din vremuri indepartate a asigurat leg intre n si s. Astazi,caile ferate de munte,autostrazile modern si numeroase lucrari de arta,printre care sunt demne de mentionat linia de cale ferata Furka-oberalp,tunelul feroviar Gothard,care atinge alt de 1150 m sau tunelul Jung frau,lung de 7,1 km care atinge alt de 3455 m ,au perimis o intense dezv a turismului in aceasta regiune,atragand numerosi vizitatori. ….castelul chillon de pe malul Lemanului,castelul “valeria” din Sion(Valais) ….1484 de lacuri natural,din care 1358 in alpi,112 in regiunea platoului si 14 in m jura,sunt aproape toate de tip glaciar.ELvetia se numara insa printre tarile cu un mare nr de lacuri de acumulare dintre care enumeram lacul Sihl,Gruyere,Schiffen,Grande Dixence,Wohlensee,Grimsel.

”cei mai inalti munti ai europei sunt la indemana oricui.ascensoare.sefi de sala.veverabile bunicute impreuna cu nepoteii lor de-o schioapa ca si invalizi sau cardiac sa poata urca pe vestitul Jungfrau.trenuri cu cremaliera.cu colinele sale intinse e-a lungul lemanului este marele furnizor de vinuri al Elvetiei.Din numeroasele caderi de apa.Concursurile si intrecerile de schi sunt si ele f prestigioase si atrag nu numai sportive. …elvetia este mai inalta decat intinsa …cantonul Vaux.si anume pe turist”.pe masivul bernina fara nici un effort datorita retelei dense de trenuri electrice. ….un norvegian a facut prima demosntratie cu schiuri.in care dezv industrial a elvetiei a determinat scaderea nr de crescatori de vite in favoarea nr celor angajati in uzine si alte act din orase.si in special Staubach care cade ca o perdea de apa deasupra unei prapastii adanci.pe vf dufour.cofetari.Grija pt calitatea serviciilor a determinat crearea unor eputate scoli de hotelarie la Lausanne si Lucerna.ci si f multi spectator care sporesc nr turistilor sositi in elvetia si deci incasarile inreg de organizatori.asa cum sunt cele din valea Lauterbrunnen.schi-lifturi care permit accesul pana spre piscurile altadata de neinvins.in alt secol.aratand localnicilor cum se miscau pe zapada din tata-n fiu oamenii din indepartata lui tara Nordica.etc.aparand si necesitatea hotelurilor pt pungi mai modeste.victor hugo dadea o definitie vietii de fiecare zi a levetianukui observand ca acesta “isi mulge vaca si traieste linistit”.Abia in acel an. Pana in 1892 levetienii nici nu banuiau existent ciudatelor scandurele cu care s epot obtine asemenea performante in sporturile alpine.insa cele mai frumoase au un volum mai mic si inaltimi mai mari.ceea ce-I ajuta sa asigure turistului strain un serviciu agreabi sip e linia intelegerii directe.Nu cred sa existe vreu singur vizitator care sa regrete o calatorie efectuata in aceasta tara” …azi.seriozitatea si indrazneala elvetienilor au facut ca azi.teleferice.Si dc e meritul elvetienilor de a fi inaugurat era hotelului ieftin.Poate insa ca tocmai aceasta grija meticuloasa fata de servicii a facut ca tara in care expresia:”a votre service” sa fie cea mai des auzita incepe sa fie considerate mai mult “hoteliera” decat ospitaliera.scriitoarea Dominique Fabre este nevoita sa constate ca el “continua sa mulga.ei merita si mentiunea ca ieftinirea au obtinut-o prin functionalitatea conceptiei constructive si a serviciului.preluate de harnicia.elvetienii invata cu usurinta si lb straine. .Dar adauga:”sa fim drepti:turistul care isi cheltuieste banii in ELvetia n-are de ce sa se planga.acelea ale rinului de la Schaffhausen sunt cele mai mari. Dezvoltarea retelei de cai ferate si apoi acelei rutiere perimte unui nr tot mai mare de turisti sa se deplaseze.Astazi scolile de schi din ELvetia se bucura de celebritate mondiala.nu prin diminuarea calitatii.Poligloti de mici copii.”intr-adevar cuceririle tehnice.in veacul nostrum.Schiurile au cunoscut un success-fulger.chelneri.in timp ce la Zurich si la Geneva functioneaza nu mai putin prestigioase scoli de pregatire a personalului dinrestaurante:bucatari.

creandu-se statiuni cu axe rutiere.incadrarea in peisaj).---ceea ce nu este cazul elvetiei. b) localizarea liniara. care urmeaza culoarele naturale de penetratie tnmunte.……telefericul Jumbo de 150 de locuri intalnit pe partiile elvetiene de la Verbier.php AMENAJAREA TURISTICA A ZONEI MONTANE 4.PS este dat de diversitatea relative redus a formelor de cazare. Cateva principia importante de urbanism in amenajarea statiunilor montane sunt(Firoiu.evitand totodata fragmentarea excesiva a traficului.com/geografie/turism/Strategii-de-amenajare-turisti441814810. care se dezvolta in zonele alpine. la periferia oraselor. Conceptii si strategii de amenajare ^i de dezvoltare a turismului montan La elaborarea imei strategii de amenajare si dezvoltare turistica trebuie sa se tina seama.dar la adapost de intemperii) Circulatia si stationarea vehiculelor in spatele cladirilor. Din literatura de specialitate se cunosc trei tipuri principale de localizare a statiunilor montane: a) localizarea periferica.p228): Reducerea deplasarilor schiorului si pietnolui Separarea functiilor(circulatia sciorilor-pietonilor-vehiculelor) Expunerea la soare si protectia contra vantului Crearea unui centru atractiv si animat Urbanizarea in potcoava in jurul rec eptiei principale de schi. m primul rand.regrupand unitatile comerciale si de servicii in terasa spre domeniul schiabil Legatura intre diferite constructii prin galerii pietonale(in contact cu zapada.incalzita de soare. m apropiere de masivele montane cu conditii prielnice practicarii sporturilor de iama. Cazarea tipica este la cabana. de realitatile teritoriale ale tarii si zonelor ei si de determinarile cantitative si calitative ale acestora'.2002. http://www.PT il repr gr ridicat d eintimitate oferit si aspectul esthetic al cladirilor(folosirea resurselor nat-lemn.scritube.1.piatra. c) localizarea terminala. .lipsa unitatilor de lux. respectiv. Aceasta concentrare a constructiilor in perimetrul statiunii de baza are si rolul de a apara elementele naturii menite sa constribuie la crearea unei ambiante placate si a unei atmosphere propice sanatatii.

Principalele trasaturi ale acestei politici sunt urmatoarele: — activitate brutal grefata pe un mediu uman nepregatit si dezvoltatS ca un soi de monocultura speculative. exterior regiunii. conduce deseori la catastrofe. rezultatele financiare. Mult timp s-a reprosat acestei politici de amenaj are a teritoriului ca este o forma moderna de colonizare a spatiului montan cu elemente ale civilizatiei urbane. . adica rareori sub 1800 m altitudine.. . cum sunt avalansele. in locuri alese pentru posibilitatile de practicare a sporturilor de iama. Epoca statiunilor not a aparut inainte de al doilea razboi mondial: Alpes d'Huez (1934) a fost punctui de plecare. A treia generatie. marcheaza o cotitura in politica de amenajare a Alpilor francezi.Conceptia austriaca de amenajare turistica montana se bazeaza pe principii diferite de cele ale Frantei. comise de catre oameni ignoranti in problemele mediului montan.existenta unor forme multiple de agresiune declansate contra naturii alpine.instalatiile sunt destinate satisfacerii in principal a unei clientele de lux extraregionale sau Internationale (cea care este cea mat sensibila la . contra vointei ei.ex nihilo" peste limita locuintelor permanente. de la marea finanta pariziana. deci. este mat putin asociatS beneficiilor acestei actiuni.. aceea a statiunilor integrate. mat curand redusa la functii subalteme si temporare (m cazul in care nu urmeaza calea exodului rural).• Conceptia francezS2 de amenajare turistica alpinS se remarca prin implantarea si dezvoltarea unei serii de statiuni not. create . ca model al celei de a doua generatii. .aurului alb" al noilor statiuni. incepe cu La Plagne (1963). datorita altitudinii prea mari. pentru turismul de vara. — aparatui legislativ de constrangere adecvat permite societatilor promotoare sa achizitioneze usor domeniul funciar indispensabil crearii statiunilor. Lipsa posibilitatii de functionare a acestor statiuni m dublu sezon. in mare parte. strategia amenajarii muntelui a trecut sub indrumarea statului. Ulterior.planului zapezii". .modS") si se opun tendintei de democratizare a turismului. vin sa confirme rentabilitatea aleatorie a acestor investitii si sa arunce o umbr& asupra . . deseori deposedata de pamant. — capitalul provine. Odata cu crearea Comisiei interministeriale de amenajare turistica montana si cu adoptarea .. A urmat Courchevel (1949).populatia indigena. care da prioritate dezvoltarii statiunilor la altitudini montane medii.. refuzul de a sustine proiectui de amenajare a altor statiuni de acest fel.

in statiunile montane. Cehia. Ocuparea medie. plecand de la nodurile vechi populate. Bulgaria etc. . lugoslavia. traditia. Aceasta nu a impiedicat. in toate anotimpurile.3 milioane vara. in ultimii ani. menita sa punS in valoare resursele naturale.. care nu pot fi neglijatc. Omul. dar raman sub controlul colectivitatii locale. prin: — prelungirea sezonului de schi pe pantele unde zapada se men^ine 6-8 luni pe an.. bobsleight-ul. pe investitorii austrieci. in afara de schi.Alaturi de considerentele economice. in asa fel incat sa se compare in acest sens cu vecina sa. capacitatea hoteliera a tarii a crescut considerabil. insa. Astfel.umane" este mult mat importanta.echipamentele se multiplies datorita initiativelor publice sau private. . schibob-ul. notiunea .turismul face sa beneficieze de veniturile sale (in particular. m domeniul valoriflcarii poten^ialului turistic montan si dezvoltarii sporturilor de iama. — fblosirea tunurilor de fabricare a zapezii artificiale.sporturi de iama". Din experienta intemationala tn amenajarea ^i echiparea muntelui Din analiza experientei Internationale (tari europene). . de la o conceptie proprie. este in centrul doctrinei de amenajare.a. mat cuprinde: toboganul. Italia. m scopul atragerii dientelei de pe pia^a intemationala a sporturilor de iama si cresterii rentabilitatii. pornind in amenajarea turistica a muntelui.satesc" s-a dezvoltat.. se apreciaza in diferitele medii oficiale. gratie mijioacelor de cazare originale si diversificate) marea majoritate a populatiei locale. conditiile si calitatea serviciilor. 4. . partea preocuparilor . ci un turism esen^ial . ca fiind pe tara intre 20 si 30%. Tinand pasul cu cresterea cererii. Pentru Austria. Slovacia. nu o statiune noua.) depun eforturi deosebite pentru dezvoltarea statiunilor montane1.2. Elvetia. jocuri de iama tipice s. lata cateva caracteristici ale acestei politici: . Elvetia. s-au desprins cateva aspecte: — Tarile europene (Franta. — Preocuparea de baza a organizatorilor de turism din tarile amintite este de a asigura o activitate non-stop.turismul se integreaza in armonie cu economia traditionala pe care statui o protejeaza. in prezent tara oferind 1 milion de paturi in sezonul de iama si 1. Hotelaria austriaca si-a imbunatatit considerabil. in orice mijioc de cazare. — dotarea statiunilor cu partii din material plastic. locuitor al muntelui. Austria. patinajul (pe unul din cele 36 patinoare artificiale) si pe majoritatea lacurilor austriece inghetate.turismul are in vedere pasta-area nealterata a mediului natural si cultural. ca pentru anii 1994 si 1995 sa realizeze o crestere a capacitatilor cu 2-4000 paturi la hotelurile de 4 stele.

a lacurilor sau parcurilor nationale. de-a lungul traseelor partiilor de schi de fond sunt amenajate restaurante. cura de aer. a satelor de munte. de mare popularitate bucurdndu-se restaurantele cu specific. in acest sens. nou construite. m special pe piata americana.). ele au luat nastere prin amenajare.— extinderea schiului pe iarba. De starea acestora si buna lorintretinere se ocupa specialist! cu inalta calificare. — practicarea pe scara larga a pescuitului la pastrav si a vanatorii sportive. fara sa mai fie nevoiti sa coboare in statiune. I » In fiecare ^ara alpina europeana au fost create sute de statiuni de capacitati diferite • (500 statiuni in Austria. gen de schi care oferS schiorului (echipat cu bocanci din blana sintetica si schiuri cu legaturi speciale) posibilitatea sa urce orice cuime muntoasa. • Cazarea turistilor seface m cele mai variate forme. » Cele mm solicitate statiuni sunt cele cu profit complex (tratament balnear. a unor vechi statiuni climatice sau balneoclimatice. importanta deosebita se acorda partiilor de schi fond sau de plimbare. • Au fost depuse eforturi deosebite pentru a asigura turistilor posibilitatea de a servi masa chiar in zonele domeniului schiabil'. sporturi de iama etc. fapt • ce a permis extinderea vacantelor la ferma sau a agroturismului. 260 in Italia. de la incepatori la campioni europeni sau mondiali. de la hoteluri de lux la hanuri. In ultimii ani. case de vacanfa sau campinguri cu instalatii de incalzire. • Fiecare stafiune dispune de numeroase pdrtii de schi (insumand 50—100 si chiar peste 100 km lungime) de diverse categorii si grade de dificultate. 230 m Elvetia etc. turism de munte-vara. prin dotarea unor sate de munte cu echipament adecvat acestei forme de turism. Alaturi de partiile de coborare sau slalom (schi alpin). De asemenea.. on ca statiuni moderne. inlesnitS de prezenta. dar mai ales cele care ofera gastronomic locala. speoturism etc.). — initierea unor actiuni — cursuri de alpinism. a fost lansat un nou program — ^ski-mountaineering (un fel de combinatie nitre schiul alpin si de fond) . in apropierea statiunilor. cu mare priza la turisti. multe cabane de pe crestele montane au bufete sau restaurante in care schiorii pot servi masa in sistemul . dispunand de cele mai modeme mijioace tehnice. • Re^eauaunitatilor de alimentatie publics este foarte diversificata. prin modicitatea tarifelor de cazare si prin asigurarea de conduit optime tuturor genurilor de schiori.a la carte". care ofera turistului posibilitatea integrarii in viata localitatii si corespunde tendintei de socializare a sporturilor de iama. — asigurarea unei oferte de vara sau chiar de extrasezon foarte variate. | pentru sporturi de iama. . — care sa atraga turistii m orice luna a anului.ce se desfasoara in afara partiilor marcate.

de regula. patinoare naturale si artificiale. In scopul prelungirii sezonului se organizeaza cursuri de schi m presezon (noiembrie-decembrie). helicopter. gradinite si scoli de schi. de antichitati.) ?i sportive (campionate nationale. De altfel. bijuterii etc. de la magazine alimentare. • Numarul mereu crescand al amatorilor de schi a dus la crearea. in acest sens. infiecare stafiune. variate | terenuri de sport. In stafiunile dinAlpi sunt foarte multe instalatii mecanice de urcat. de bob si saniute.). dupa nemultumirea produsa de tarifele ridicate. Intre dotarile de agrement ce nu lipsesc din statiunile alpine amintim: piscina acoperita si in aer liber (cu apa calda). Slovacia) si in Alpii Dolomitici (lugoslavia). se apreciaza cd gama oferitd trebuie sdfie atat de bogata fi de diversificatd meat sd satisfacd si exigenfele color ce nu vin sd practice schiul (circa 18% din totalul turistilor). opereti s. patinaj pe patinoare naturale sau artificiale. de teatru. stiri diverse si multa muzica. de cele mai diverse tipuri. concursuri. de regula.skis aux pieds" (toate dotarile in imediata apropiere apistelor) se extinde tot mai mult.• Foarte cautate sunt sejururile de sporturi de iarna combinate cu cursuri de limbi straine. | o Majoritatea statiunilor auposturi de radio proprii care transmit buletinul zapezii. . de arta. in scopul asigurarii accesului turistilor la variate domenii schiabile si dotari de agrement.a. instalatii mecanice de urcat etc. | Fiecare statiune ofera un bogat f. de a uni instalatiile mecanice de urcat din toate tSrile alpine (actiune aproape m intregime realizata). bowling. la cele de echipament sportiv. european sau mondial. ca sursa de insatisfacfte a schiorilor. Amenajarea de tipul . se mregistreaza un aflux mai mare de vizitatori. bar elvetian. dintre toate celebritatile schiului nafional.a. Tendinta generala este. bar cu plan. Spre o astfel de conexiune se depun eforturi siinTatra (Cehia. cinema. cursuri de initiere in diverse meserii sau arte etc. Instructorii de schi (monitorii) sunt recrutati.. europene sau etape dm Cupa Mondiala la schi. festivaluri etc. discoteci pentru | tineret si pentru varstnici. legate intre ele. de hochei s.i atractiv program de manifestdri cultural-artistice (spectacole. centre de echitatie. a fcolilorde schi pentru toate categoriile de varsta. bar american. schi de noapte etc. de ardzanat. • Nici o statiune nu este conceputa si amenajata decat dup& construirea instalatiilor inecanice de urcat. starea vrernii. ca perioada de pregatire pentru viitoarele minivacan^e de schi. pe locul doi. • In privinfa agrementului. mai ales in Alpi. opera. este asteptarea la instalatiile de urcat. o atentie deosebita se acorda intretinerii in bune conditii a potecilor pentru drumetii. diverse genuri muzicale. salt de sport. se apreciaza ca. • Facilitarea accesului la pdrtii si domenii schiabile este o preocupare constants tn toate statiunile. Reteaua comerciald este bogata ^i diversificatd. utilizandu-se diverse mijioace de transport: auto. avion. sauna. ceea ce face ca turistii sa nu astepte la utilizarea instalatiilor nici macar la sfarsitui saptamanii cand.

beneficiind si de unele facilita^i. Pârtiile şi telefericele reprezintă esenţa ofertei de iarnă. primajumatate a lunii februarie si a douajumatate a lunii martie). Tariful include: cazare. lec^ii de schi etc. in functie de conditiile meteorologice de schiat. agrement). a alpinismului.skipass"-ul (pa^aportui de schi). si utilizat de circa 3/4 dintre turistii sositi in statiunile alpine.Foarte rdspdndit.. În conceperea şi dezvoltarea staţiunilor montane. este . Capacitatea turistică de suport pentru staţiunile montane Staţiunea montană este o localitate sau parte a unei localităţi care dispune de ambianţă montană pitorească şi nepoluantă. Tarifele in cadrul aranjamentelor pausale pentru sporturi de iarnd (mat ales in statiunile italiene) sunt diferentiatepe sezoane: sezon de varf(de exemplu. iar realizarea lor trebuie să preceadă finalizarea celorlalte echipamente (cazare.. numeroase posibilitati de practicare a celor mat variate sporturi nautice. Cehia si Slovacia etc.). stabilite m cadrul fiecarei statiuni. amenajarea unor pesteri si grote pentru vizitare (800 numai in Cehia si Slovacia). transport. prin: amenajarea de partii artificiale. Turismul in parcurile nationale este bine dezvoltat (in lugoslavia. care difed de la statiune la statiune. Ca o consecinţă firească a tendinţelor cererii. determinarea domeniului schiabil are o semnificaţie deosebită în procesul de amenajare turistică a zonelor montane. marcarea unor poteci si trasee pentru drumetie montana. practicarea schiului pe iarba. structuri turistice şi dotări specifice realizării produsului turistic de tip montan. presezon si postsezon. amenajarea domeniului schiabil şi crearea mijloacelor de transport pe cablu este coordonata strategică ce trebuie apreciată ca având prioritate absolută. vizitarea acestora se face organizat. in circuite obligatorii pe alei special amenajate. cu factori naturali de mediu. alimentaţie. o saptamana etc. Atenfie deosebita se acorda si turismului montan de vard. Pentru calcularea capacităţii de suport este folosita urmatoarea formula: . utilizarea instalatiilor de urcat.) contra unei sume fixe. a vanatorii' si pescuitului sportiv etc. sezon inferior (22 ianuarie-1 februarie si 31 martie-15 aprilie). care ofera posibilitatea practicarii schiului pe o perioada delimitata (o zi. de afluen^a de vizitatori.

80 în week-end./Ioc cazare în sejur şi 1 . .1. se consideră că o staţiune montană oferă condiţii bune pentru amenajări când indicele de capacitate al zonei schiabile este de 0. proporţia schiorilor din numărul total de turişti dintr -o staţiune de iarnă variază.80%. între 60 .90 pers. În privinţa numărului de locuri aferente structurilor de alimentaţie publică se apreciază optim un raport locuri în alimentaţie/locuri de cazare de 1.2 – 1.5. Conform practicilor internaţionale.În general. pe plan internaţional.50-0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful