P. 1
Elvetia

Elvetia

|Views: 33|Likes:
Published by iuga_adina

More info:

Published by: iuga_adina on Mar 28, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/03/2013

pdf

text

original

L.

Sarateanu-Elvetia,Editura Enciclopedica Romana,Bucuresti,1974 …poporul care cel dintai in lume a transformat indeletnicirile hoteliere in arta si apoi in industrie …a patrunde in universusl intim al elvetianului este o intreprindere mai greu de realizat decat o ascensiune pe pscurile etern inzapezite ale ALpilor. …castel de ape natural Punctul de maxima altitudine se afla in vf Dufour din Monte Rosa la 4634m,iar Juf(cantonul Graubunden) este cea mai inalta localitate fiind situate la 2126 m?.ALtitudinea cea mai scazuta o gasim pe malurile lacului Maggiore,la 193 m,in timp ce Ascona,situatea la 196 m este loc cu cea mai joasa altitudine. Fara iesire directa la mare,Elvetia dispune totusi de calea navigabila a Rinului de la Basel pana la varsarea sa in M Nordului,pt transportul unei parti inseminate a mat prime importate si a prod destinate exportului ….”acoperis al Europei” I n cantonul Fribourg din ELvetia romanda,pe valea Sarinei se afla reg Gruyere,locul de nastrere al renumitelor branzeturi elvetiene.Solurile propice pasunilor si finetelor irrigate au creat aici conditii exceptionale cresterii vitelor. Ghetarii care salasluiesc in masivul matterhorn se numara printre cei maim air si mai puternici din ALpi.Aletsch,cel mai mare ghetar din Elvetia,cu o supr de 162 km2 se intinde pe o lungime de 22 km in apropierea piscului Aletschhorn,barand poetical lac Marjelen.Cu dimensiuni intre 20-40 km2 urmeaza ghetarii Fiesch,Unteraar si Oberaar ca si Grindelwald sau ghetarul Ronului. Numeroase trecatori din acest masiv care depasesc alt de 200 m usureaza comunicatiile dintre vai sua bazinele raurilor.Pasurile Grimsel,Furka si Oberalp asigura leg intre valea Ronului si valea Rinului in timp ce pasul St Gothard este o imp trecatoare care inca din vremuri indepartate a asigurat leg intre n si s. Astazi,caile ferate de munte,autostrazile modern si numeroase lucrari de arta,printre care sunt demne de mentionat linia de cale ferata Furka-oberalp,tunelul feroviar Gothard,care atinge alt de 1150 m sau tunelul Jung frau,lung de 7,1 km care atinge alt de 3455 m ,au perimis o intense dezv a turismului in aceasta regiune,atragand numerosi vizitatori. ….castelul chillon de pe malul Lemanului,castelul “valeria” din Sion(Valais) ….1484 de lacuri natural,din care 1358 in alpi,112 in regiunea platoului si 14 in m jura,sunt aproape toate de tip glaciar.ELvetia se numara insa printre tarile cu un mare nr de lacuri de acumulare dintre care enumeram lacul Sihl,Gruyere,Schiffen,Grande Dixence,Wohlensee,Grimsel.

Schiurile au cunoscut un success-fulger. Dezvoltarea retelei de cai ferate si apoi acelei rutiere perimte unui nr tot mai mare de turisti sa se deplaseze.aparand si necesitatea hotelurilor pt pungi mai modeste.asa cum sunt cele din valea Lauterbrunnen.Abia in acel an.Concursurile si intrecerile de schi sunt si ele f prestigioase si atrag nu numai sportive.victor hugo dadea o definitie vietii de fiecare zi a levetianukui observand ca acesta “isi mulge vaca si traieste linistit”.seriozitatea si indrazneala elvetienilor au facut ca azi.Nu cred sa existe vreu singur vizitator care sa regrete o calatorie efectuata in aceasta tara” …azi. ….ci si f multi spectator care sporesc nr turistilor sositi in elvetia si deci incasarile inreg de organizatori.Poate insa ca tocmai aceasta grija meticuloasa fata de servicii a facut ca tara in care expresia:”a votre service” sa fie cea mai des auzita incepe sa fie considerate mai mult “hoteliera” decat ospitaliera.pe vf dufour.Poligloti de mici copii.teleferice. .trenuri cu cremaliera.aratand localnicilor cum se miscau pe zapada din tata-n fiu oamenii din indepartata lui tara Nordica.Din numeroasele caderi de apa.ei merita si mentiunea ca ieftinirea au obtinut-o prin functionalitatea conceptiei constructive si a serviciului.in timp ce la Zurich si la Geneva functioneaza nu mai putin prestigioase scoli de pregatire a personalului dinrestaurante:bucatari.schi-lifturi care permit accesul pana spre piscurile altadata de neinvins. Pana in 1892 levetienii nici nu banuiau existent ciudatelor scandurele cu care s epot obtine asemenea performante in sporturile alpine.si anume pe turist”.Dar adauga:”sa fim drepti:turistul care isi cheltuieste banii in ELvetia n-are de ce sa se planga.pe masivul bernina fara nici un effort datorita retelei dense de trenuri electrice.un norvegian a facut prima demosntratie cu schiuri.cofetari.etc.veverabile bunicute impreuna cu nepoteii lor de-o schioapa ca si invalizi sau cardiac sa poata urca pe vestitul Jungfrau.cu colinele sale intinse e-a lungul lemanului este marele furnizor de vinuri al Elvetiei.insa cele mai frumoase au un volum mai mic si inaltimi mai mari.ceea ce-I ajuta sa asigure turistului strain un serviciu agreabi sip e linia intelegerii directe.si in special Staubach care cade ca o perdea de apa deasupra unei prapastii adanci.Grija pt calitatea serviciilor a determinat crearea unor eputate scoli de hotelarie la Lausanne si Lucerna.ascensoare.Astazi scolile de schi din ELvetia se bucura de celebritate mondiala.nu prin diminuarea calitatii.in care dezv industrial a elvetiei a determinat scaderea nr de crescatori de vite in favoarea nr celor angajati in uzine si alte act din orase.chelneri.Si dc e meritul elvetienilor de a fi inaugurat era hotelului ieftin.in veacul nostrum.”cei mai inalti munti ai europei sunt la indemana oricui.sefi de sala.scriitoarea Dominique Fabre este nevoita sa constate ca el “continua sa mulga.elvetienii invata cu usurinta si lb straine. …elvetia este mai inalta decat intinsa …cantonul Vaux.acelea ale rinului de la Schaffhausen sunt cele mai mari.preluate de harnicia.in alt secol.”intr-adevar cuceririle tehnice.

p228): Reducerea deplasarilor schiorului si pietnolui Separarea functiilor(circulatia sciorilor-pietonilor-vehiculelor) Expunerea la soare si protectia contra vantului Crearea unui centru atractiv si animat Urbanizarea in potcoava in jurul rec eptiei principale de schi. m primul rand. Conceptii si strategii de amenajare ^i de dezvoltare a turismului montan La elaborarea imei strategii de amenajare si dezvoltare turistica trebuie sa se tina seama.PT il repr gr ridicat d eintimitate oferit si aspectul esthetic al cladirilor(folosirea resurselor nat-lemn. Cazarea tipica este la cabana.com/geografie/turism/Strategii-de-amenajare-turisti441814810.lipsa unitatilor de lux.evitand totodata fragmentarea excesiva a traficului. care se dezvolta in zonele alpine. http://www. Din literatura de specialitate se cunosc trei tipuri principale de localizare a statiunilor montane: a) localizarea periferica. Cateva principia importante de urbanism in amenajarea statiunilor montane sunt(Firoiu. de realitatile teritoriale ale tarii si zonelor ei si de determinarile cantitative si calitative ale acestora'.dar la adapost de intemperii) Circulatia si stationarea vehiculelor in spatele cladirilor.incalzita de soare. . la periferia oraselor.php AMENAJAREA TURISTICA A ZONEI MONTANE 4. c) localizarea terminala.regrupand unitatile comerciale si de servicii in terasa spre domeniul schiabil Legatura intre diferite constructii prin galerii pietonale(in contact cu zapada.1.2002. m apropiere de masivele montane cu conditii prielnice practicarii sporturilor de iama. creandu-se statiuni cu axe rutiere. b) localizarea liniara.piatra. Aceasta concentrare a constructiilor in perimetrul statiunii de baza are si rolul de a apara elementele naturii menite sa constribuie la crearea unei ambiante placate si a unei atmosphere propice sanatatii. respectiv. care urmeaza culoarele naturale de penetratie tnmunte.scritube.incadrarea in peisaj).PS este dat de diversitatea relative redus a formelor de cazare.---ceea ce nu este cazul elvetiei.……telefericul Jumbo de 150 de locuri intalnit pe partiile elvetiene de la Verbier.

conduce deseori la catastrofe. ca model al celei de a doua generatii. cum sunt avalansele. mat curand redusa la functii subalteme si temporare (m cazul in care nu urmeaza calea exodului rural). aceea a statiunilor integrate. comise de catre oameni ignoranti in problemele mediului montan. deci. Mult timp s-a reprosat acestei politici de amenaj are a teritoriului ca este o forma moderna de colonizare a spatiului montan cu elemente ale civilizatiei urbane. . contra vointei ei. Odata cu crearea Comisiei interministeriale de amenajare turistica montana si cu adoptarea ..populatia indigena. in mare parte. A treia generatie. — capitalul provine. marcheaza o cotitura in politica de amenajare a Alpilor francezi.planului zapezii".• Conceptia francezS2 de amenajare turistica alpinS se remarca prin implantarea si dezvoltarea unei serii de statiuni not.. datorita altitudinii prea mari..existenta unor forme multiple de agresiune declansate contra naturii alpine. este mat putin asociatS beneficiilor acestei actiuni. strategia amenajarii muntelui a trecut sub indrumarea statului. . A urmat Courchevel (1949). Epoca statiunilor not a aparut inainte de al doilea razboi mondial: Alpes d'Huez (1934) a fost punctui de plecare.aurului alb" al noilor statiuni. deseori deposedata de pamant.Conceptia austriaca de amenajare turistica montana se bazeaza pe principii diferite de cele ale Frantei. incepe cu La Plagne (1963).modS") si se opun tendintei de democratizare a turismului. Ulterior. . refuzul de a sustine proiectui de amenajare a altor statiuni de acest fel.instalatiile sunt destinate satisfacerii in principal a unei clientele de lux extraregionale sau Internationale (cea care este cea mat sensibila la .. — aparatui legislativ de constrangere adecvat permite societatilor promotoare sa achizitioneze usor domeniul funciar indispensabil crearii statiunilor. in locuri alese pentru posibilitatile de practicare a sporturilor de iama. pentru turismul de vara. . adica rareori sub 1800 m altitudine. . Lipsa posibilitatii de functionare a acestor statiuni m dublu sezon.ex nihilo" peste limita locuintelor permanente. de la marea finanta pariziana. vin sa confirme rentabilitatea aleatorie a acestor investitii si sa arunce o umbr& asupra . care da prioritate dezvoltarii statiunilor la altitudini montane medii. rezultatele financiare. create . exterior regiunii. Principalele trasaturi ale acestei politici sunt urmatoarele: — activitate brutal grefata pe un mediu uman nepregatit si dezvoltatS ca un soi de monocultura speculative.

Aceasta nu a impiedicat. se apreciaza in diferitele medii oficiale. mat cuprinde: toboganul. locuitor al muntelui. menita sa punS in valoare resursele naturale. Din experienta intemationala tn amenajarea ^i echiparea muntelui Din analiza experientei Internationale (tari europene).echipamentele se multiplies datorita initiativelor publice sau private. notiunea . in toate anotimpurile. Elvetia.turismul se integreaza in armonie cu economia traditionala pe care statui o protejeaza. pornind in amenajarea turistica a muntelui. Slovacia. plecand de la nodurile vechi populate.2. in statiunile montane. m domeniul valoriflcarii poten^ialului turistic montan si dezvoltarii sporturilor de iama.3 milioane vara. Italia.turismul face sa beneficieze de veniturile sale (in particular. bobsleight-ul. . traditia. ci un turism esen^ial . in asa fel incat sa se compare in acest sens cu vecina sa. patinajul (pe unul din cele 36 patinoare artificiale) si pe majoritatea lacurilor austriece inghetate. este in centrul doctrinei de amenajare. Hotelaria austriaca si-a imbunatatit considerabil. de la o conceptie proprie. Austria. Elvetia.sporturi de iama".a. . in prezent tara oferind 1 milion de paturi in sezonul de iama si 1. Pentru Austria. s-au desprins cateva aspecte: — Tarile europene (Franta. m scopul atragerii dientelei de pe pia^a intemationala a sporturilor de iama si cresterii rentabilitatii. prin: — prelungirea sezonului de schi pe pantele unde zapada se men^ine 6-8 luni pe an. ca pentru anii 1994 si 1995 sa realizeze o crestere a capacitatilor cu 2-4000 paturi la hotelurile de 4 stele.turismul are in vedere pasta-area nealterata a mediului natural si cultural. — Preocuparea de baza a organizatorilor de turism din tarile amintite este de a asigura o activitate non-stop. jocuri de iama tipice s. capacitatea hoteliera a tarii a crescut considerabil. care nu pot fi neglijatc. dar raman sub controlul colectivitatii locale. . — fblosirea tunurilor de fabricare a zapezii artificiale. conditiile si calitatea serviciilor.. Bulgaria etc. nu o statiune noua. insa.. Cehia. in ultimii ani.Alaturi de considerentele economice. gratie mijioacelor de cazare originale si diversificate) marea majoritate a populatiei locale. . schibob-ul. in afara de schi..umane" este mult mat importanta. lata cateva caracteristici ale acestei politici: . Omul. in orice mijioc de cazare.) depun eforturi deosebite pentru dezvoltarea statiunilor montane1.satesc" s-a dezvoltat. Tinand pasul cu cresterea cererii. ca fiind pe tara intre 20 si 30%. lugoslavia. partea preocuparilor . pe investitorii austrieci. 4. Astfel. — dotarea statiunilor cu partii din material plastic. Ocuparea medie.

| pentru sporturi de iama. De asemenea.a la carte". 230 m Elvetia etc. de la hoteluri de lux la hanuri. • Cazarea turistilor seface m cele mai variate forme. • Au fost depuse eforturi deosebite pentru a asigura turistilor posibilitatea de a servi masa chiar in zonele domeniului schiabil'. 260 in Italia. a fost lansat un nou program — ^ski-mountaineering (un fel de combinatie nitre schiul alpin si de fond) . — initierea unor actiuni — cursuri de alpinism. . de mare popularitate bucurdndu-se restaurantele cu specific. Alaturi de partiile de coborare sau slalom (schi alpin). — care sa atraga turistii m orice luna a anului. dispunand de cele mai modeme mijioace tehnice.— extinderea schiului pe iarba.ce se desfasoara in afara partiilor marcate. prin modicitatea tarifelor de cazare si prin asigurarea de conduit optime tuturor genurilor de schiori. de la incepatori la campioni europeni sau mondiali.). a unor vechi statiuni climatice sau balneoclimatice. turism de munte-vara.). I » In fiecare ^ara alpina europeana au fost create sute de statiuni de capacitati diferite • (500 statiuni in Austria. cura de aer. multe cabane de pe crestele montane au bufete sau restaurante in care schiorii pot servi masa in sistemul . — practicarea pe scara larga a pescuitului la pastrav si a vanatorii sportive. a satelor de munte. in acest sens. In ultimii ani. nou construite. fara sa mai fie nevoiti sa coboare in statiune. in apropierea statiunilor. inlesnitS de prezenta. case de vacanfa sau campinguri cu instalatii de incalzire. care ofera turistului posibilitatea integrarii in viata localitatii si corespunde tendintei de socializare a sporturilor de iama. — asigurarea unei oferte de vara sau chiar de extrasezon foarte variate. De starea acestora si buna lorintretinere se ocupa specialist! cu inalta calificare. • Fiecare stafiune dispune de numeroase pdrtii de schi (insumand 50—100 si chiar peste 100 km lungime) de diverse categorii si grade de dificultate. m special pe piata americana. sporturi de iama etc. de-a lungul traseelor partiilor de schi de fond sunt amenajate restaurante. speoturism etc. prin dotarea unor sate de munte cu echipament adecvat acestei forme de turism.. ele au luat nastere prin amenajare. a lacurilor sau parcurilor nationale. • Re^eauaunitatilor de alimentatie publics este foarte diversificata. cu mare priza la turisti. fapt • ce a permis extinderea vacantelor la ferma sau a agroturismului. dar mai ales cele care ofera gastronomic locala. gen de schi care oferS schiorului (echipat cu bocanci din blana sintetica si schiuri cu legaturi speciale) posibilitatea sa urce orice cuime muntoasa. importanta deosebita se acorda partiilor de schi fond sau de plimbare. » Cele mm solicitate statiuni sunt cele cu profit complex (tratament balnear. on ca statiuni moderne.

european sau mondial. de ardzanat. de hochei s.skis aux pieds" (toate dotarile in imediata apropiere apistelor) se extinde tot mai mult. salt de sport. centre de echitatie. patinoare naturale si artificiale. Intre dotarile de agrement ce nu lipsesc din statiunile alpine amintim: piscina acoperita si in aer liber (cu apa calda). europene sau etape dm Cupa Mondiala la schi. bar american. Tendinta generala este. infiecare stafiune. festivaluri etc. de bob si saniute. Reteaua comerciald este bogata ^i diversificatd. discoteci pentru | tineret si pentru varstnici. la cele de echipament sportiv. o atentie deosebita se acorda intretinerii in bune conditii a potecilor pentru drumetii. stiri diverse si multa muzica. de a uni instalatiile mecanice de urcat din toate tSrile alpine (actiune aproape m intregime realizata). de regula. Instructorii de schi (monitorii) sunt recrutati. bowling. ceea ce face ca turistii sa nu astepte la utilizarea instalatiilor nici macar la sfarsitui saptamanii cand. se apreciaza ca. de la magazine alimentare. variate | terenuri de sport.).i atractiv program de manifestdri cultural-artistice (spectacole. in acest sens. gradinite si scoli de schi. | o Majoritatea statiunilor auposturi de radio proprii care transmit buletinul zapezii. a fcolilorde schi pentru toate categoriile de varsta. mai ales in Alpi. Spre o astfel de conexiune se depun eforturi siinTatra (Cehia. este asteptarea la instalatiile de urcat. de antichitati. helicopter.a. . pe locul doi. • Nici o statiune nu este conceputa si amenajata decat dup& construirea instalatiilor inecanice de urcat. concursuri. avion. dupa nemultumirea produsa de tarifele ridicate. utilizandu-se diverse mijioace de transport: auto. schi de noapte etc. Slovacia) si in Alpii Dolomitici (lugoslavia). instalatii mecanice de urcat etc. diverse genuri muzicale. bijuterii etc. • In privinfa agrementului. opera. ca perioada de pregatire pentru viitoarele minivacan^e de schi. patinaj pe patinoare naturale sau artificiale. In stafiunile dinAlpi sunt foarte multe instalatii mecanice de urcat.. cursuri de initiere in diverse meserii sau arte etc. de regula. de arta. sauna. De altfel. • Facilitarea accesului la pdrtii si domenii schiabile este o preocupare constants tn toate statiunile. in scopul asigurarii accesului turistilor la variate domenii schiabile si dotari de agrement.• Foarte cautate sunt sejururile de sporturi de iarna combinate cu cursuri de limbi straine. ca sursa de insatisfacfte a schiorilor. starea vrernii.a. de cele mai diverse tipuri. de teatru. se apreciaza cd gama oferitd trebuie sdfie atat de bogata fi de diversificatd meat sd satisfacd si exigenfele color ce nu vin sd practice schiul (circa 18% din totalul turistilor). Amenajarea de tipul . legate intre ele. bar cu plan. bar elvetian. dintre toate celebritatile schiului nafional. In scopul prelungirii sezonului se organizeaza cursuri de schi m presezon (noiembrie-decembrie). cinema.) ?i sportive (campionate nationale. • Numarul mereu crescand al amatorilor de schi a dus la crearea. | Fiecare statiune ofera un bogat f. opereti s. se mregistreaza un aflux mai mare de vizitatori.

În conceperea şi dezvoltarea staţiunilor montane. care difed de la statiune la statiune. structuri turistice şi dotări specifice realizării produsului turistic de tip montan.. Tariful include: cazare.) contra unei sume fixe. in circuite obligatorii pe alei special amenajate. alimentaţie. Turismul in parcurile nationale este bine dezvoltat (in lugoslavia. stabilite m cadrul fiecarei statiuni. amenajarea unor pesteri si grote pentru vizitare (800 numai in Cehia si Slovacia). a alpinismului. utilizarea instalatiilor de urcat. a vanatorii' si pescuitului sportiv etc. Pentru calcularea capacităţii de suport este folosita urmatoarea formula: . amenajarea domeniului schiabil şi crearea mijloacelor de transport pe cablu este coordonata strategică ce trebuie apreciată ca având prioritate absolută. determinarea domeniului schiabil are o semnificaţie deosebită în procesul de amenajare turistică a zonelor montane. cu factori naturali de mediu. presezon si postsezon.skipass"-ul (pa^aportui de schi). Ca o consecinţă firească a tendinţelor cererii. primajumatate a lunii februarie si a douajumatate a lunii martie). transport. Capacitatea turistică de suport pentru staţiunile montane Staţiunea montană este o localitate sau parte a unei localităţi care dispune de ambianţă montană pitorească şi nepoluantă. lec^ii de schi etc. care ofera posibilitatea practicarii schiului pe o perioada delimitata (o zi. Cehia si Slovacia etc.. marcarea unor poteci si trasee pentru drumetie montana. beneficiind si de unele facilita^i. prin: amenajarea de partii artificiale. agrement). o saptamana etc. si utilizat de circa 3/4 dintre turistii sositi in statiunile alpine. practicarea schiului pe iarba. Pârtiile şi telefericele reprezintă esenţa ofertei de iarnă. vizitarea acestora se face organizat. numeroase posibilitati de practicare a celor mat variate sporturi nautice. Atenfie deosebita se acorda si turismului montan de vard. este . de afluen^a de vizitatori. Tarifele in cadrul aranjamentelor pausale pentru sporturi de iarnd (mat ales in statiunile italiene) sunt diferentiatepe sezoane: sezon de varf(de exemplu. in functie de conditiile meteorologice de schiat. sezon inferior (22 ianuarie-1 februarie si 31 martie-15 aprilie).Foarte rdspdndit.). iar realizarea lor trebuie să preceadă finalizarea celorlalte echipamente (cazare.

Conform practicilor internaţionale. .50-0. În privinţa numărului de locuri aferente structurilor de alimentaţie publică se apreciază optim un raport locuri în alimentaţie/locuri de cazare de 1.80%. se consideră că o staţiune montană oferă condiţii bune pentru amenajări când indicele de capacitate al zonei schiabile este de 0.1. proporţia schiorilor din numărul total de turişti dintr -o staţiune de iarnă variază./Ioc cazare în sejur şi 1 . între 60 .80 în week-end. pe plan internaţional.90 pers.2 – 1.În general.5.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->