L.

Sarateanu-Elvetia,Editura Enciclopedica Romana,Bucuresti,1974 …poporul care cel dintai in lume a transformat indeletnicirile hoteliere in arta si apoi in industrie …a patrunde in universusl intim al elvetianului este o intreprindere mai greu de realizat decat o ascensiune pe pscurile etern inzapezite ale ALpilor. …castel de ape natural Punctul de maxima altitudine se afla in vf Dufour din Monte Rosa la 4634m,iar Juf(cantonul Graubunden) este cea mai inalta localitate fiind situate la 2126 m?.ALtitudinea cea mai scazuta o gasim pe malurile lacului Maggiore,la 193 m,in timp ce Ascona,situatea la 196 m este loc cu cea mai joasa altitudine. Fara iesire directa la mare,Elvetia dispune totusi de calea navigabila a Rinului de la Basel pana la varsarea sa in M Nordului,pt transportul unei parti inseminate a mat prime importate si a prod destinate exportului ….”acoperis al Europei” I n cantonul Fribourg din ELvetia romanda,pe valea Sarinei se afla reg Gruyere,locul de nastrere al renumitelor branzeturi elvetiene.Solurile propice pasunilor si finetelor irrigate au creat aici conditii exceptionale cresterii vitelor. Ghetarii care salasluiesc in masivul matterhorn se numara printre cei maim air si mai puternici din ALpi.Aletsch,cel mai mare ghetar din Elvetia,cu o supr de 162 km2 se intinde pe o lungime de 22 km in apropierea piscului Aletschhorn,barand poetical lac Marjelen.Cu dimensiuni intre 20-40 km2 urmeaza ghetarii Fiesch,Unteraar si Oberaar ca si Grindelwald sau ghetarul Ronului. Numeroase trecatori din acest masiv care depasesc alt de 200 m usureaza comunicatiile dintre vai sua bazinele raurilor.Pasurile Grimsel,Furka si Oberalp asigura leg intre valea Ronului si valea Rinului in timp ce pasul St Gothard este o imp trecatoare care inca din vremuri indepartate a asigurat leg intre n si s. Astazi,caile ferate de munte,autostrazile modern si numeroase lucrari de arta,printre care sunt demne de mentionat linia de cale ferata Furka-oberalp,tunelul feroviar Gothard,care atinge alt de 1150 m sau tunelul Jung frau,lung de 7,1 km care atinge alt de 3455 m ,au perimis o intense dezv a turismului in aceasta regiune,atragand numerosi vizitatori. ….castelul chillon de pe malul Lemanului,castelul “valeria” din Sion(Valais) ….1484 de lacuri natural,din care 1358 in alpi,112 in regiunea platoului si 14 in m jura,sunt aproape toate de tip glaciar.ELvetia se numara insa printre tarile cu un mare nr de lacuri de acumulare dintre care enumeram lacul Sihl,Gruyere,Schiffen,Grande Dixence,Wohlensee,Grimsel.

Astazi scolile de schi din ELvetia se bucura de celebritate mondiala.sefi de sala.preluate de harnicia.elvetienii invata cu usurinta si lb straine.etc.in alt secol.nu prin diminuarea calitatii.cu colinele sale intinse e-a lungul lemanului este marele furnizor de vinuri al Elvetiei.Si dc e meritul elvetienilor de a fi inaugurat era hotelului ieftin. Dezvoltarea retelei de cai ferate si apoi acelei rutiere perimte unui nr tot mai mare de turisti sa se deplaseze.scriitoarea Dominique Fabre este nevoita sa constate ca el “continua sa mulga.si in special Staubach care cade ca o perdea de apa deasupra unei prapastii adanci.ei merita si mentiunea ca ieftinirea au obtinut-o prin functionalitatea conceptiei constructive si a serviciului.aparand si necesitatea hotelurilor pt pungi mai modeste.ascensoare.ci si f multi spectator care sporesc nr turistilor sositi in elvetia si deci incasarile inreg de organizatori.Concursurile si intrecerile de schi sunt si ele f prestigioase si atrag nu numai sportive.acelea ale rinului de la Schaffhausen sunt cele mai mari.Poate insa ca tocmai aceasta grija meticuloasa fata de servicii a facut ca tara in care expresia:”a votre service” sa fie cea mai des auzita incepe sa fie considerate mai mult “hoteliera” decat ospitaliera. .in care dezv industrial a elvetiei a determinat scaderea nr de crescatori de vite in favoarea nr celor angajati in uzine si alte act din orase.in veacul nostrum.insa cele mai frumoase au un volum mai mic si inaltimi mai mari.Dar adauga:”sa fim drepti:turistul care isi cheltuieste banii in ELvetia n-are de ce sa se planga.trenuri cu cremaliera.seriozitatea si indrazneala elvetienilor au facut ca azi.Abia in acel an. …elvetia este mai inalta decat intinsa …cantonul Vaux.”intr-adevar cuceririle tehnice.Din numeroasele caderi de apa.cofetari.veverabile bunicute impreuna cu nepoteii lor de-o schioapa ca si invalizi sau cardiac sa poata urca pe vestitul Jungfrau.teleferice.”cei mai inalti munti ai europei sunt la indemana oricui.schi-lifturi care permit accesul pana spre piscurile altadata de neinvins.Schiurile au cunoscut un success-fulger.ceea ce-I ajuta sa asigure turistului strain un serviciu agreabi sip e linia intelegerii directe.pe vf dufour.un norvegian a facut prima demosntratie cu schiuri.in timp ce la Zurich si la Geneva functioneaza nu mai putin prestigioase scoli de pregatire a personalului dinrestaurante:bucatari. Pana in 1892 levetienii nici nu banuiau existent ciudatelor scandurele cu care s epot obtine asemenea performante in sporturile alpine. ….aratand localnicilor cum se miscau pe zapada din tata-n fiu oamenii din indepartata lui tara Nordica.Grija pt calitatea serviciilor a determinat crearea unor eputate scoli de hotelarie la Lausanne si Lucerna.si anume pe turist”.pe masivul bernina fara nici un effort datorita retelei dense de trenuri electrice.Nu cred sa existe vreu singur vizitator care sa regrete o calatorie efectuata in aceasta tara” …azi.victor hugo dadea o definitie vietii de fiecare zi a levetianukui observand ca acesta “isi mulge vaca si traieste linistit”.asa cum sunt cele din valea Lauterbrunnen.chelneri.Poligloti de mici copii.

m apropiere de masivele montane cu conditii prielnice practicarii sporturilor de iama. respectiv. care urmeaza culoarele naturale de penetratie tnmunte. Cazarea tipica este la cabana.php AMENAJAREA TURISTICA A ZONEI MONTANE 4. b) localizarea liniara.regrupand unitatile comerciale si de servicii in terasa spre domeniul schiabil Legatura intre diferite constructii prin galerii pietonale(in contact cu zapada. c) localizarea terminala. Conceptii si strategii de amenajare ^i de dezvoltare a turismului montan La elaborarea imei strategii de amenajare si dezvoltare turistica trebuie sa se tina seama.incalzita de soare. http://www.dar la adapost de intemperii) Circulatia si stationarea vehiculelor in spatele cladirilor. m primul rand. Cateva principia importante de urbanism in amenajarea statiunilor montane sunt(Firoiu.piatra.p228): Reducerea deplasarilor schiorului si pietnolui Separarea functiilor(circulatia sciorilor-pietonilor-vehiculelor) Expunerea la soare si protectia contra vantului Crearea unui centru atractiv si animat Urbanizarea in potcoava in jurul rec eptiei principale de schi.2002.com/geografie/turism/Strategii-de-amenajare-turisti441814810. care se dezvolta in zonele alpine. Aceasta concentrare a constructiilor in perimetrul statiunii de baza are si rolul de a apara elementele naturii menite sa constribuie la crearea unei ambiante placate si a unei atmosphere propice sanatatii.incadrarea in peisaj).……telefericul Jumbo de 150 de locuri intalnit pe partiile elvetiene de la Verbier. Din literatura de specialitate se cunosc trei tipuri principale de localizare a statiunilor montane: a) localizarea periferica. .1. la periferia oraselor.evitand totodata fragmentarea excesiva a traficului. creandu-se statiuni cu axe rutiere.scritube. de realitatile teritoriale ale tarii si zonelor ei si de determinarile cantitative si calitative ale acestora'.lipsa unitatilor de lux.PS este dat de diversitatea relative redus a formelor de cazare.PT il repr gr ridicat d eintimitate oferit si aspectul esthetic al cladirilor(folosirea resurselor nat-lemn.---ceea ce nu este cazul elvetiei.

.instalatiile sunt destinate satisfacerii in principal a unei clientele de lux extraregionale sau Internationale (cea care este cea mat sensibila la . aceea a statiunilor integrate. . Principalele trasaturi ale acestei politici sunt urmatoarele: — activitate brutal grefata pe un mediu uman nepregatit si dezvoltatS ca un soi de monocultura speculative. . A treia generatie.aurului alb" al noilor statiuni. mat curand redusa la functii subalteme si temporare (m cazul in care nu urmeaza calea exodului rural).ex nihilo" peste limita locuintelor permanente. este mat putin asociatS beneficiilor acestei actiuni.existenta unor forme multiple de agresiune declansate contra naturii alpine. vin sa confirme rentabilitatea aleatorie a acestor investitii si sa arunce o umbr& asupra . exterior regiunii. in locuri alese pentru posibilitatile de practicare a sporturilor de iama. marcheaza o cotitura in politica de amenajare a Alpilor francezi.. incepe cu La Plagne (1963). de la marea finanta pariziana. . contra vointei ei. Lipsa posibilitatii de functionare a acestor statiuni m dublu sezon. ca model al celei de a doua generatii. deci.. cum sunt avalansele. strategia amenajarii muntelui a trecut sub indrumarea statului. conduce deseori la catastrofe. comise de catre oameni ignoranti in problemele mediului montan. — aparatui legislativ de constrangere adecvat permite societatilor promotoare sa achizitioneze usor domeniul funciar indispensabil crearii statiunilor. create . Mult timp s-a reprosat acestei politici de amenaj are a teritoriului ca este o forma moderna de colonizare a spatiului montan cu elemente ale civilizatiei urbane.planului zapezii". pentru turismul de vara. — capitalul provine. rezultatele financiare.. A urmat Courchevel (1949). care da prioritate dezvoltarii statiunilor la altitudini montane medii. ..• Conceptia francezS2 de amenajare turistica alpinS se remarca prin implantarea si dezvoltarea unei serii de statiuni not.modS") si se opun tendintei de democratizare a turismului. refuzul de a sustine proiectui de amenajare a altor statiuni de acest fel. in mare parte.populatia indigena. Odata cu crearea Comisiei interministeriale de amenajare turistica montana si cu adoptarea . deseori deposedata de pamant. Ulterior. datorita altitudinii prea mari. adica rareori sub 1800 m altitudine. Epoca statiunilor not a aparut inainte de al doilea razboi mondial: Alpes d'Huez (1934) a fost punctui de plecare.Conceptia austriaca de amenajare turistica montana se bazeaza pe principii diferite de cele ale Frantei.

echipamentele se multiplies datorita initiativelor publice sau private.turismul face sa beneficieze de veniturile sale (in particular.satesc" s-a dezvoltat. . in toate anotimpurile. Austria. Elvetia. Ocuparea medie. in ultimii ani. patinajul (pe unul din cele 36 patinoare artificiale) si pe majoritatea lacurilor austriece inghetate. — Preocuparea de baza a organizatorilor de turism din tarile amintite este de a asigura o activitate non-stop. Italia. insa. lugoslavia.Alaturi de considerentele economice. in asa fel incat sa se compare in acest sens cu vecina sa. se apreciaza in diferitele medii oficiale. Pentru Austria. schibob-ul. .3 milioane vara.. in orice mijioc de cazare. gratie mijioacelor de cazare originale si diversificate) marea majoritate a populatiei locale. Din experienta intemationala tn amenajarea ^i echiparea muntelui Din analiza experientei Internationale (tari europene).turismul are in vedere pasta-area nealterata a mediului natural si cultural. capacitatea hoteliera a tarii a crescut considerabil. mat cuprinde: toboganul. s-au desprins cateva aspecte: — Tarile europene (Franta. ci un turism esen^ial . Bulgaria etc.turismul se integreaza in armonie cu economia traditionala pe care statui o protejeaza.sporturi de iama". — dotarea statiunilor cu partii din material plastic. — fblosirea tunurilor de fabricare a zapezii artificiale. care nu pot fi neglijatc. Slovacia. dar raman sub controlul colectivitatii locale. Cehia.2. Aceasta nu a impiedicat. jocuri de iama tipice s. bobsleight-ul. 4. notiunea . Hotelaria austriaca si-a imbunatatit considerabil. lata cateva caracteristici ale acestei politici: . . . de la o conceptie proprie. este in centrul doctrinei de amenajare. Elvetia.) depun eforturi deosebite pentru dezvoltarea statiunilor montane1. traditia.a.. plecand de la nodurile vechi populate. m domeniul valoriflcarii poten^ialului turistic montan si dezvoltarii sporturilor de iama. prin: — prelungirea sezonului de schi pe pantele unde zapada se men^ine 6-8 luni pe an. ca fiind pe tara intre 20 si 30%. conditiile si calitatea serviciilor. ca pentru anii 1994 si 1995 sa realizeze o crestere a capacitatilor cu 2-4000 paturi la hotelurile de 4 stele.umane" este mult mat importanta. Tinand pasul cu cresterea cererii. partea preocuparilor . in afara de schi. m scopul atragerii dientelei de pe pia^a intemationala a sporturilor de iama si cresterii rentabilitatii. locuitor al muntelui. Astfel. pornind in amenajarea turistica a muntelui. menita sa punS in valoare resursele naturale. pe investitorii austrieci. nu o statiune noua.. Omul. in statiunile montane. in prezent tara oferind 1 milion de paturi in sezonul de iama si 1.

turism de munte-vara. inlesnitS de prezenta. — initierea unor actiuni — cursuri de alpinism. case de vacanfa sau campinguri cu instalatii de incalzire. a lacurilor sau parcurilor nationale. a unor vechi statiuni climatice sau balneoclimatice. prin modicitatea tarifelor de cazare si prin asigurarea de conduit optime tuturor genurilor de schiori.a la carte". cura de aer. . nou construite. m special pe piata americana. » Cele mm solicitate statiuni sunt cele cu profit complex (tratament balnear. cu mare priza la turisti. care ofera turistului posibilitatea integrarii in viata localitatii si corespunde tendintei de socializare a sporturilor de iama.— extinderea schiului pe iarba. de mare popularitate bucurdndu-se restaurantele cu specific. I » In fiecare ^ara alpina europeana au fost create sute de statiuni de capacitati diferite • (500 statiuni in Austria. 260 in Italia. • Au fost depuse eforturi deosebite pentru a asigura turistilor posibilitatea de a servi masa chiar in zonele domeniului schiabil'. prin dotarea unor sate de munte cu echipament adecvat acestei forme de turism. De starea acestora si buna lorintretinere se ocupa specialist! cu inalta calificare. Alaturi de partiile de coborare sau slalom (schi alpin). • Cazarea turistilor seface m cele mai variate forme. speoturism etc. • Re^eauaunitatilor de alimentatie publics este foarte diversificata. — asigurarea unei oferte de vara sau chiar de extrasezon foarte variate. sporturi de iama etc.). a fost lansat un nou program — ^ski-mountaineering (un fel de combinatie nitre schiul alpin si de fond) . de la incepatori la campioni europeni sau mondiali. In ultimii ani. fara sa mai fie nevoiti sa coboare in statiune. 230 m Elvetia etc. importanta deosebita se acorda partiilor de schi fond sau de plimbare. dispunand de cele mai modeme mijioace tehnice. a satelor de munte. — practicarea pe scara larga a pescuitului la pastrav si a vanatorii sportive. — care sa atraga turistii m orice luna a anului.).. ele au luat nastere prin amenajare. | pentru sporturi de iama. de la hoteluri de lux la hanuri. de-a lungul traseelor partiilor de schi de fond sunt amenajate restaurante. multe cabane de pe crestele montane au bufete sau restaurante in care schiorii pot servi masa in sistemul . in acest sens.ce se desfasoara in afara partiilor marcate. on ca statiuni moderne. gen de schi care oferS schiorului (echipat cu bocanci din blana sintetica si schiuri cu legaturi speciale) posibilitatea sa urce orice cuime muntoasa. fapt • ce a permis extinderea vacantelor la ferma sau a agroturismului. De asemenea. • Fiecare stafiune dispune de numeroase pdrtii de schi (insumand 50—100 si chiar peste 100 km lungime) de diverse categorii si grade de dificultate. dar mai ales cele care ofera gastronomic locala. in apropierea statiunilor.

ca perioada de pregatire pentru viitoarele minivacan^e de schi. a fcolilorde schi pentru toate categoriile de varsta. helicopter.. De altfel. salt de sport. Slovacia) si in Alpii Dolomitici (lugoslavia). utilizandu-se diverse mijioace de transport: auto. . de regula. cursuri de initiere in diverse meserii sau arte etc. Instructorii de schi (monitorii) sunt recrutati. de arta. bar american. | Fiecare statiune ofera un bogat f. starea vrernii. | o Majoritatea statiunilor auposturi de radio proprii care transmit buletinul zapezii. diverse genuri muzicale. de cele mai diverse tipuri. legate intre ele.a. se mregistreaza un aflux mai mare de vizitatori. • In privinfa agrementului. bijuterii etc. concursuri. in scopul asigurarii accesului turistilor la variate domenii schiabile si dotari de agrement. este asteptarea la instalatiile de urcat. opereti s. de ardzanat. sauna. se apreciaza cd gama oferitd trebuie sdfie atat de bogata fi de diversificatd meat sd satisfacd si exigenfele color ce nu vin sd practice schiul (circa 18% din totalul turistilor). de bob si saniute. stiri diverse si multa muzica. bar elvetian. la cele de echipament sportiv. o atentie deosebita se acorda intretinerii in bune conditii a potecilor pentru drumetii. ca sursa de insatisfacfte a schiorilor. dupa nemultumirea produsa de tarifele ridicate. • Numarul mereu crescand al amatorilor de schi a dus la crearea. dintre toate celebritatile schiului nafional.skis aux pieds" (toate dotarile in imediata apropiere apistelor) se extinde tot mai mult. de la magazine alimentare. pe locul doi. • Facilitarea accesului la pdrtii si domenii schiabile este o preocupare constants tn toate statiunile. cinema. In stafiunile dinAlpi sunt foarte multe instalatii mecanice de urcat.) ?i sportive (campionate nationale. Spre o astfel de conexiune se depun eforturi siinTatra (Cehia. de regula.a. patinoare naturale si artificiale. festivaluri etc. • Nici o statiune nu este conceputa si amenajata decat dup& construirea instalatiilor inecanice de urcat.).• Foarte cautate sunt sejururile de sporturi de iarna combinate cu cursuri de limbi straine. avion. europene sau etape dm Cupa Mondiala la schi. gradinite si scoli de schi. european sau mondial. de a uni instalatiile mecanice de urcat din toate tSrile alpine (actiune aproape m intregime realizata). Intre dotarile de agrement ce nu lipsesc din statiunile alpine amintim: piscina acoperita si in aer liber (cu apa calda). de antichitati.i atractiv program de manifestdri cultural-artistice (spectacole. Amenajarea de tipul . instalatii mecanice de urcat etc. schi de noapte etc. opera. discoteci pentru | tineret si pentru varstnici. In scopul prelungirii sezonului se organizeaza cursuri de schi m presezon (noiembrie-decembrie). mai ales in Alpi. centre de echitatie. de teatru. Reteaua comerciald este bogata ^i diversificatd. bar cu plan. Tendinta generala este. bowling. se apreciaza ca. infiecare stafiune. in acest sens. patinaj pe patinoare naturale sau artificiale. de hochei s. ceea ce face ca turistii sa nu astepte la utilizarea instalatiilor nici macar la sfarsitui saptamanii cand. variate | terenuri de sport.

Foarte rdspdndit. marcarea unor poteci si trasee pentru drumetie montana.. Tariful include: cazare. alimentaţie. primajumatate a lunii februarie si a douajumatate a lunii martie). prin: amenajarea de partii artificiale. Turismul in parcurile nationale este bine dezvoltat (in lugoslavia. Tarifele in cadrul aranjamentelor pausale pentru sporturi de iarnd (mat ales in statiunile italiene) sunt diferentiatepe sezoane: sezon de varf(de exemplu. transport. cu factori naturali de mediu. Capacitatea turistică de suport pentru staţiunile montane Staţiunea montană este o localitate sau parte a unei localităţi care dispune de ambianţă montană pitorească şi nepoluantă. Pârtiile şi telefericele reprezintă esenţa ofertei de iarnă. a alpinismului. structuri turistice şi dotări specifice realizării produsului turistic de tip montan. in functie de conditiile meteorologice de schiat. este . Pentru calcularea capacităţii de suport este folosita urmatoarea formula: . care ofera posibilitatea practicarii schiului pe o perioada delimitata (o zi. amenajarea unor pesteri si grote pentru vizitare (800 numai in Cehia si Slovacia). presezon si postsezon.. iar realizarea lor trebuie să preceadă finalizarea celorlalte echipamente (cazare. vizitarea acestora se face organizat. agrement). stabilite m cadrul fiecarei statiuni. in circuite obligatorii pe alei special amenajate. determinarea domeniului schiabil are o semnificaţie deosebită în procesul de amenajare turistică a zonelor montane. utilizarea instalatiilor de urcat. o saptamana etc.skipass"-ul (pa^aportui de schi). numeroase posibilitati de practicare a celor mat variate sporturi nautice. Ca o consecinţă firească a tendinţelor cererii. de afluen^a de vizitatori.). sezon inferior (22 ianuarie-1 februarie si 31 martie-15 aprilie). lec^ii de schi etc.) contra unei sume fixe. amenajarea domeniului schiabil şi crearea mijloacelor de transport pe cablu este coordonata strategică ce trebuie apreciată ca având prioritate absolută. practicarea schiului pe iarba. Cehia si Slovacia etc. Atenfie deosebita se acorda si turismului montan de vard. care difed de la statiune la statiune. În conceperea şi dezvoltarea staţiunilor montane. si utilizat de circa 3/4 dintre turistii sositi in statiunile alpine. a vanatorii' si pescuitului sportiv etc. beneficiind si de unele facilita^i.

80 în week-end. proporţia schiorilor din numărul total de turişti dintr -o staţiune de iarnă variază.1. . Conform practicilor internaţionale. În privinţa numărului de locuri aferente structurilor de alimentaţie publică se apreciază optim un raport locuri în alimentaţie/locuri de cazare de 1.80%.5. între 60 .În general. se consideră că o staţiune montană oferă condiţii bune pentru amenajări când indicele de capacitate al zonei schiabile este de 0.2 – 1.90 pers./Ioc cazare în sejur şi 1 .50-0. pe plan internaţional.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful