L.

Sarateanu-Elvetia,Editura Enciclopedica Romana,Bucuresti,1974 …poporul care cel dintai in lume a transformat indeletnicirile hoteliere in arta si apoi in industrie …a patrunde in universusl intim al elvetianului este o intreprindere mai greu de realizat decat o ascensiune pe pscurile etern inzapezite ale ALpilor. …castel de ape natural Punctul de maxima altitudine se afla in vf Dufour din Monte Rosa la 4634m,iar Juf(cantonul Graubunden) este cea mai inalta localitate fiind situate la 2126 m?.ALtitudinea cea mai scazuta o gasim pe malurile lacului Maggiore,la 193 m,in timp ce Ascona,situatea la 196 m este loc cu cea mai joasa altitudine. Fara iesire directa la mare,Elvetia dispune totusi de calea navigabila a Rinului de la Basel pana la varsarea sa in M Nordului,pt transportul unei parti inseminate a mat prime importate si a prod destinate exportului ….”acoperis al Europei” I n cantonul Fribourg din ELvetia romanda,pe valea Sarinei se afla reg Gruyere,locul de nastrere al renumitelor branzeturi elvetiene.Solurile propice pasunilor si finetelor irrigate au creat aici conditii exceptionale cresterii vitelor. Ghetarii care salasluiesc in masivul matterhorn se numara printre cei maim air si mai puternici din ALpi.Aletsch,cel mai mare ghetar din Elvetia,cu o supr de 162 km2 se intinde pe o lungime de 22 km in apropierea piscului Aletschhorn,barand poetical lac Marjelen.Cu dimensiuni intre 20-40 km2 urmeaza ghetarii Fiesch,Unteraar si Oberaar ca si Grindelwald sau ghetarul Ronului. Numeroase trecatori din acest masiv care depasesc alt de 200 m usureaza comunicatiile dintre vai sua bazinele raurilor.Pasurile Grimsel,Furka si Oberalp asigura leg intre valea Ronului si valea Rinului in timp ce pasul St Gothard este o imp trecatoare care inca din vremuri indepartate a asigurat leg intre n si s. Astazi,caile ferate de munte,autostrazile modern si numeroase lucrari de arta,printre care sunt demne de mentionat linia de cale ferata Furka-oberalp,tunelul feroviar Gothard,care atinge alt de 1150 m sau tunelul Jung frau,lung de 7,1 km care atinge alt de 3455 m ,au perimis o intense dezv a turismului in aceasta regiune,atragand numerosi vizitatori. ….castelul chillon de pe malul Lemanului,castelul “valeria” din Sion(Valais) ….1484 de lacuri natural,din care 1358 in alpi,112 in regiunea platoului si 14 in m jura,sunt aproape toate de tip glaciar.ELvetia se numara insa printre tarile cu un mare nr de lacuri de acumulare dintre care enumeram lacul Sihl,Gruyere,Schiffen,Grande Dixence,Wohlensee,Grimsel.

elvetienii invata cu usurinta si lb straine.in care dezv industrial a elvetiei a determinat scaderea nr de crescatori de vite in favoarea nr celor angajati in uzine si alte act din orase.trenuri cu cremaliera.in veacul nostrum.cofetari.veverabile bunicute impreuna cu nepoteii lor de-o schioapa ca si invalizi sau cardiac sa poata urca pe vestitul Jungfrau.schi-lifturi care permit accesul pana spre piscurile altadata de neinvins.Din numeroasele caderi de apa.nu prin diminuarea calitatii.asa cum sunt cele din valea Lauterbrunnen.seriozitatea si indrazneala elvetienilor au facut ca azi.insa cele mai frumoase au un volum mai mic si inaltimi mai mari.chelneri.”intr-adevar cuceririle tehnice.”cei mai inalti munti ai europei sunt la indemana oricui.ascensoare.ceea ce-I ajuta sa asigure turistului strain un serviciu agreabi sip e linia intelegerii directe.victor hugo dadea o definitie vietii de fiecare zi a levetianukui observand ca acesta “isi mulge vaca si traieste linistit”. …elvetia este mai inalta decat intinsa …cantonul Vaux.ei merita si mentiunea ca ieftinirea au obtinut-o prin functionalitatea conceptiei constructive si a serviciului.acelea ale rinului de la Schaffhausen sunt cele mai mari.aparand si necesitatea hotelurilor pt pungi mai modeste.Grija pt calitatea serviciilor a determinat crearea unor eputate scoli de hotelarie la Lausanne si Lucerna.teleferice.pe masivul bernina fara nici un effort datorita retelei dense de trenuri electrice.Concursurile si intrecerile de schi sunt si ele f prestigioase si atrag nu numai sportive. ….cu colinele sale intinse e-a lungul lemanului este marele furnizor de vinuri al Elvetiei. Dezvoltarea retelei de cai ferate si apoi acelei rutiere perimte unui nr tot mai mare de turisti sa se deplaseze.aratand localnicilor cum se miscau pe zapada din tata-n fiu oamenii din indepartata lui tara Nordica. Pana in 1892 levetienii nici nu banuiau existent ciudatelor scandurele cu care s epot obtine asemenea performante in sporturile alpine.Si dc e meritul elvetienilor de a fi inaugurat era hotelului ieftin.Schiurile au cunoscut un success-fulger.pe vf dufour.in alt secol.Nu cred sa existe vreu singur vizitator care sa regrete o calatorie efectuata in aceasta tara” …azi.Astazi scolile de schi din ELvetia se bucura de celebritate mondiala.Poligloti de mici copii.si anume pe turist”.preluate de harnicia.scriitoarea Dominique Fabre este nevoita sa constate ca el “continua sa mulga.etc.Dar adauga:”sa fim drepti:turistul care isi cheltuieste banii in ELvetia n-are de ce sa se planga. .Poate insa ca tocmai aceasta grija meticuloasa fata de servicii a facut ca tara in care expresia:”a votre service” sa fie cea mai des auzita incepe sa fie considerate mai mult “hoteliera” decat ospitaliera.un norvegian a facut prima demosntratie cu schiuri.in timp ce la Zurich si la Geneva functioneaza nu mai putin prestigioase scoli de pregatire a personalului dinrestaurante:bucatari.si in special Staubach care cade ca o perdea de apa deasupra unei prapastii adanci.sefi de sala.ci si f multi spectator care sporesc nr turistilor sositi in elvetia si deci incasarile inreg de organizatori.Abia in acel an.

PS este dat de diversitatea relative redus a formelor de cazare. Cazarea tipica este la cabana.piatra. c) localizarea terminala. m primul rand.com/geografie/turism/Strategii-de-amenajare-turisti441814810.p228): Reducerea deplasarilor schiorului si pietnolui Separarea functiilor(circulatia sciorilor-pietonilor-vehiculelor) Expunerea la soare si protectia contra vantului Crearea unui centru atractiv si animat Urbanizarea in potcoava in jurul rec eptiei principale de schi. .regrupand unitatile comerciale si de servicii in terasa spre domeniul schiabil Legatura intre diferite constructii prin galerii pietonale(in contact cu zapada. Din literatura de specialitate se cunosc trei tipuri principale de localizare a statiunilor montane: a) localizarea periferica.2002. Conceptii si strategii de amenajare ^i de dezvoltare a turismului montan La elaborarea imei strategii de amenajare si dezvoltare turistica trebuie sa se tina seama. care se dezvolta in zonele alpine.---ceea ce nu este cazul elvetiei. creandu-se statiuni cu axe rutiere.lipsa unitatilor de lux. Cateva principia importante de urbanism in amenajarea statiunilor montane sunt(Firoiu. m apropiere de masivele montane cu conditii prielnice practicarii sporturilor de iama. http://www. respectiv. la periferia oraselor.scritube. Aceasta concentrare a constructiilor in perimetrul statiunii de baza are si rolul de a apara elementele naturii menite sa constribuie la crearea unei ambiante placate si a unei atmosphere propice sanatatii.PT il repr gr ridicat d eintimitate oferit si aspectul esthetic al cladirilor(folosirea resurselor nat-lemn. de realitatile teritoriale ale tarii si zonelor ei si de determinarile cantitative si calitative ale acestora'.incalzita de soare. care urmeaza culoarele naturale de penetratie tnmunte.incadrarea in peisaj).1.……telefericul Jumbo de 150 de locuri intalnit pe partiile elvetiene de la Verbier. b) localizarea liniara.evitand totodata fragmentarea excesiva a traficului.php AMENAJAREA TURISTICA A ZONEI MONTANE 4.dar la adapost de intemperii) Circulatia si stationarea vehiculelor in spatele cladirilor.

.instalatiile sunt destinate satisfacerii in principal a unei clientele de lux extraregionale sau Internationale (cea care este cea mat sensibila la . Principalele trasaturi ale acestei politici sunt urmatoarele: — activitate brutal grefata pe un mediu uman nepregatit si dezvoltatS ca un soi de monocultura speculative.. incepe cu La Plagne (1963). strategia amenajarii muntelui a trecut sub indrumarea statului. cum sunt avalansele. comise de catre oameni ignoranti in problemele mediului montan. deseori deposedata de pamant.ex nihilo" peste limita locuintelor permanente. mat curand redusa la functii subalteme si temporare (m cazul in care nu urmeaza calea exodului rural)... aceea a statiunilor integrate. conduce deseori la catastrofe. exterior regiunii. deci. . refuzul de a sustine proiectui de amenajare a altor statiuni de acest fel. este mat putin asociatS beneficiilor acestei actiuni. A urmat Courchevel (1949).populatia indigena. — aparatui legislativ de constrangere adecvat permite societatilor promotoare sa achizitioneze usor domeniul funciar indispensabil crearii statiunilor. in mare parte. adica rareori sub 1800 m altitudine. rezultatele financiare.modS") si se opun tendintei de democratizare a turismului. create . care da prioritate dezvoltarii statiunilor la altitudini montane medii. . Odata cu crearea Comisiei interministeriale de amenajare turistica montana si cu adoptarea . in locuri alese pentru posibilitatile de practicare a sporturilor de iama.• Conceptia francezS2 de amenajare turistica alpinS se remarca prin implantarea si dezvoltarea unei serii de statiuni not. ca model al celei de a doua generatii. Lipsa posibilitatii de functionare a acestor statiuni m dublu sezon. Epoca statiunilor not a aparut inainte de al doilea razboi mondial: Alpes d'Huez (1934) a fost punctui de plecare. de la marea finanta pariziana. contra vointei ei. vin sa confirme rentabilitatea aleatorie a acestor investitii si sa arunce o umbr& asupra . . A treia generatie. datorita altitudinii prea mari. pentru turismul de vara.aurului alb" al noilor statiuni. .planului zapezii". . Mult timp s-a reprosat acestei politici de amenaj are a teritoriului ca este o forma moderna de colonizare a spatiului montan cu elemente ale civilizatiei urbane.existenta unor forme multiple de agresiune declansate contra naturii alpine. marcheaza o cotitura in politica de amenajare a Alpilor francezi.Conceptia austriaca de amenajare turistica montana se bazeaza pe principii diferite de cele ale Frantei. — capitalul provine. Ulterior.

— dotarea statiunilor cu partii din material plastic.turismul are in vedere pasta-area nealterata a mediului natural si cultural. patinajul (pe unul din cele 36 patinoare artificiale) si pe majoritatea lacurilor austriece inghetate. pe investitorii austrieci.. in ultimii ani. nu o statiune noua. prin: — prelungirea sezonului de schi pe pantele unde zapada se men^ine 6-8 luni pe an. schibob-ul. conditiile si calitatea serviciilor. Elvetia. se apreciaza in diferitele medii oficiale. ca pentru anii 1994 si 1995 sa realizeze o crestere a capacitatilor cu 2-4000 paturi la hotelurile de 4 stele. bobsleight-ul. in orice mijioc de cazare. locuitor al muntelui. . de la o conceptie proprie. ci un turism esen^ial . — Preocuparea de baza a organizatorilor de turism din tarile amintite este de a asigura o activitate non-stop.satesc" s-a dezvoltat. Austria. m scopul atragerii dientelei de pe pia^a intemationala a sporturilor de iama si cresterii rentabilitatii.a.Alaturi de considerentele economice. Aceasta nu a impiedicat.sporturi de iama".2. pornind in amenajarea turistica a muntelui.turismul se integreaza in armonie cu economia traditionala pe care statui o protejeaza. insa. Hotelaria austriaca si-a imbunatatit considerabil. Ocuparea medie. notiunea . gratie mijioacelor de cazare originale si diversificate) marea majoritate a populatiei locale. . menita sa punS in valoare resursele naturale.) depun eforturi deosebite pentru dezvoltarea statiunilor montane1. care nu pot fi neglijatc. traditia. in asa fel incat sa se compare in acest sens cu vecina sa.. . mat cuprinde: toboganul. in toate anotimpurile. Cehia. Bulgaria etc.umane" este mult mat importanta. jocuri de iama tipice s. lugoslavia.turismul face sa beneficieze de veniturile sale (in particular. in statiunile montane. — fblosirea tunurilor de fabricare a zapezii artificiale. Pentru Austria. 4. . este in centrul doctrinei de amenajare. lata cateva caracteristici ale acestei politici: . m domeniul valoriflcarii poten^ialului turistic montan si dezvoltarii sporturilor de iama. plecand de la nodurile vechi populate.echipamentele se multiplies datorita initiativelor publice sau private. capacitatea hoteliera a tarii a crescut considerabil. dar raman sub controlul colectivitatii locale. Elvetia. ca fiind pe tara intre 20 si 30%.. Astfel. s-au desprins cateva aspecte: — Tarile europene (Franta.3 milioane vara. partea preocuparilor . Slovacia. in prezent tara oferind 1 milion de paturi in sezonul de iama si 1. Omul. in afara de schi. Din experienta intemationala tn amenajarea ^i echiparea muntelui Din analiza experientei Internationale (tari europene). Italia. Tinand pasul cu cresterea cererii.

de mare popularitate bucurdndu-se restaurantele cu specific. » Cele mm solicitate statiuni sunt cele cu profit complex (tratament balnear.ce se desfasoara in afara partiilor marcate. — initierea unor actiuni — cursuri de alpinism.. m special pe piata americana. speoturism etc.).— extinderea schiului pe iarba. care ofera turistului posibilitatea integrarii in viata localitatii si corespunde tendintei de socializare a sporturilor de iama. dispunand de cele mai modeme mijioace tehnice. • Cazarea turistilor seface m cele mai variate forme. Alaturi de partiile de coborare sau slalom (schi alpin).a la carte". prin modicitatea tarifelor de cazare si prin asigurarea de conduit optime tuturor genurilor de schiori. de la incepatori la campioni europeni sau mondiali. 260 in Italia. in apropierea statiunilor. dar mai ales cele care ofera gastronomic locala. a unor vechi statiuni climatice sau balneoclimatice. — practicarea pe scara larga a pescuitului la pastrav si a vanatorii sportive. fapt • ce a permis extinderea vacantelor la ferma sau a agroturismului. cu mare priza la turisti.). ele au luat nastere prin amenajare. cura de aer. de-a lungul traseelor partiilor de schi de fond sunt amenajate restaurante. — asigurarea unei oferte de vara sau chiar de extrasezon foarte variate. nou construite. De asemenea. prin dotarea unor sate de munte cu echipament adecvat acestei forme de turism. — care sa atraga turistii m orice luna a anului. • Au fost depuse eforturi deosebite pentru a asigura turistilor posibilitatea de a servi masa chiar in zonele domeniului schiabil'. fara sa mai fie nevoiti sa coboare in statiune. a lacurilor sau parcurilor nationale. sporturi de iama etc. in acest sens. gen de schi care oferS schiorului (echipat cu bocanci din blana sintetica si schiuri cu legaturi speciale) posibilitatea sa urce orice cuime muntoasa. importanta deosebita se acorda partiilor de schi fond sau de plimbare. turism de munte-vara. • Fiecare stafiune dispune de numeroase pdrtii de schi (insumand 50—100 si chiar peste 100 km lungime) de diverse categorii si grade de dificultate. on ca statiuni moderne. a satelor de munte. multe cabane de pe crestele montane au bufete sau restaurante in care schiorii pot servi masa in sistemul . inlesnitS de prezenta. | pentru sporturi de iama. In ultimii ani. case de vacanfa sau campinguri cu instalatii de incalzire. De starea acestora si buna lorintretinere se ocupa specialist! cu inalta calificare. a fost lansat un nou program — ^ski-mountaineering (un fel de combinatie nitre schiul alpin si de fond) . 230 m Elvetia etc. de la hoteluri de lux la hanuri. I » In fiecare ^ara alpina europeana au fost create sute de statiuni de capacitati diferite • (500 statiuni in Austria. • Re^eauaunitatilor de alimentatie publics este foarte diversificata. .

Amenajarea de tipul . se mregistreaza un aflux mai mare de vizitatori. cursuri de initiere in diverse meserii sau arte etc.. pe locul doi. • In privinfa agrementului. de bob si saniute. infiecare stafiune. opereti s. este asteptarea la instalatiile de urcat. sauna. avion. diverse genuri muzicale. de arta. In stafiunile dinAlpi sunt foarte multe instalatii mecanice de urcat. festivaluri etc. discoteci pentru | tineret si pentru varstnici.skis aux pieds" (toate dotarile in imediata apropiere apistelor) se extinde tot mai mult. cinema. ceea ce face ca turistii sa nu astepte la utilizarea instalatiilor nici macar la sfarsitui saptamanii cand. In scopul prelungirii sezonului se organizeaza cursuri de schi m presezon (noiembrie-decembrie). ca perioada de pregatire pentru viitoarele minivacan^e de schi. ca sursa de insatisfacfte a schiorilor.• Foarte cautate sunt sejururile de sporturi de iarna combinate cu cursuri de limbi straine. | o Majoritatea statiunilor auposturi de radio proprii care transmit buletinul zapezii. schi de noapte etc. instalatii mecanice de urcat etc. Tendinta generala este. bijuterii etc. bar elvetian. legate intre ele. patinaj pe patinoare naturale sau artificiale. european sau mondial. dintre toate celebritatile schiului nafional. stiri diverse si multa muzica. Slovacia) si in Alpii Dolomitici (lugoslavia).i atractiv program de manifestdri cultural-artistice (spectacole. . gradinite si scoli de schi. concursuri. de a uni instalatiile mecanice de urcat din toate tSrile alpine (actiune aproape m intregime realizata). la cele de echipament sportiv. de regula. in acest sens. mai ales in Alpi. opera. dupa nemultumirea produsa de tarifele ridicate. a fcolilorde schi pentru toate categoriile de varsta. salt de sport. de hochei s. Spre o astfel de conexiune se depun eforturi siinTatra (Cehia. o atentie deosebita se acorda intretinerii in bune conditii a potecilor pentru drumetii. se apreciaza cd gama oferitd trebuie sdfie atat de bogata fi de diversificatd meat sd satisfacd si exigenfele color ce nu vin sd practice schiul (circa 18% din totalul turistilor). de teatru. starea vrernii. • Numarul mereu crescand al amatorilor de schi a dus la crearea. in scopul asigurarii accesului turistilor la variate domenii schiabile si dotari de agrement. variate | terenuri de sport. se apreciaza ca. de antichitati. | Fiecare statiune ofera un bogat f. de cele mai diverse tipuri. • Facilitarea accesului la pdrtii si domenii schiabile este o preocupare constants tn toate statiunile.a. bowling. centre de echitatie. patinoare naturale si artificiale. Instructorii de schi (monitorii) sunt recrutati. de la magazine alimentare. De altfel. de regula. europene sau etape dm Cupa Mondiala la schi. utilizandu-se diverse mijioace de transport: auto. helicopter. Intre dotarile de agrement ce nu lipsesc din statiunile alpine amintim: piscina acoperita si in aer liber (cu apa calda). Reteaua comerciald este bogata ^i diversificatd. bar american.a. bar cu plan.). • Nici o statiune nu este conceputa si amenajata decat dup& construirea instalatiilor inecanice de urcat. de ardzanat.) ?i sportive (campionate nationale.

numeroase posibilitati de practicare a celor mat variate sporturi nautice. care ofera posibilitatea practicarii schiului pe o perioada delimitata (o zi.skipass"-ul (pa^aportui de schi). vizitarea acestora se face organizat.Foarte rdspdndit. alimentaţie. beneficiind si de unele facilita^i. Tarifele in cadrul aranjamentelor pausale pentru sporturi de iarnd (mat ales in statiunile italiene) sunt diferentiatepe sezoane: sezon de varf(de exemplu. Capacitatea turistică de suport pentru staţiunile montane Staţiunea montană este o localitate sau parte a unei localităţi care dispune de ambianţă montană pitorească şi nepoluantă. amenajarea unor pesteri si grote pentru vizitare (800 numai in Cehia si Slovacia). in functie de conditiile meteorologice de schiat. În conceperea şi dezvoltarea staţiunilor montane. prin: amenajarea de partii artificiale. agrement).. transport. amenajarea domeniului schiabil şi crearea mijloacelor de transport pe cablu este coordonata strategică ce trebuie apreciată ca având prioritate absolută. utilizarea instalatiilor de urcat. a vanatorii' si pescuitului sportiv etc. practicarea schiului pe iarba. Pârtiile şi telefericele reprezintă esenţa ofertei de iarnă. lec^ii de schi etc.) contra unei sume fixe. Pentru calcularea capacităţii de suport este folosita urmatoarea formula: . iar realizarea lor trebuie să preceadă finalizarea celorlalte echipamente (cazare.. sezon inferior (22 ianuarie-1 februarie si 31 martie-15 aprilie). cu factori naturali de mediu. in circuite obligatorii pe alei special amenajate. Cehia si Slovacia etc. stabilite m cadrul fiecarei statiuni.). structuri turistice şi dotări specifice realizării produsului turistic de tip montan. Atenfie deosebita se acorda si turismului montan de vard. primajumatate a lunii februarie si a douajumatate a lunii martie). o saptamana etc. de afluen^a de vizitatori. Ca o consecinţă firească a tendinţelor cererii. presezon si postsezon. marcarea unor poteci si trasee pentru drumetie montana. Turismul in parcurile nationale este bine dezvoltat (in lugoslavia. si utilizat de circa 3/4 dintre turistii sositi in statiunile alpine. este . Tariful include: cazare. a alpinismului. determinarea domeniului schiabil are o semnificaţie deosebită în procesul de amenajare turistică a zonelor montane. care difed de la statiune la statiune.

Conform practicilor internaţionale. pe plan internaţional.80 în week-end.5. proporţia schiorilor din numărul total de turişti dintr -o staţiune de iarnă variază.În general.2 – 1.80%.50-0./Ioc cazare în sejur şi 1 . .90 pers. În privinţa numărului de locuri aferente structurilor de alimentaţie publică se apreciază optim un raport locuri în alimentaţie/locuri de cazare de 1. se consideră că o staţiune montană oferă condiţii bune pentru amenajări când indicele de capacitate al zonei schiabile este de 0.1. între 60 .